Studiu de Caz Brosteni

STUDIU DE CAZ - ORAŞUL BROŞTENI, JUDEŢUL SUCEAVA

A. Prezentarea localităţii

Localizare

Oraşul Broşteni se situează în partea de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul

mijlociu al râului Bistriţa întinzându-se pe o suprafaţă de 42440 ha. Cea mai mare parte din

teritoriul extravilan al oraşului este ocupat de păduri (cca. 35000 ha) şi vegetaţie forestieră.

Oraşul Broşteni este alcătuit din localităţile Broșteni, Cotârgași, Dârmoxa, Frasin,

Hăleasa, Holda, Holdița, Lungeni, Neagra şi Pietroasa.

Localitatea se învecinează la nord cu comunele Crucea si Ostra din județul Suceava,

la sud comuna Bilbor din județul Harghita, la est comuna Borca din județul Neamț iar la vest

comuna Panaci din județul Suceava.

Principala cale de acces rutier în oraş o reprezintă drumul naţional D.N. 17B care

traversează localitatea şi face legătura cu orașele Vatra Dornei, Piatra-Neamţ, Bicaz şi Târgu

Neamţ.

Spre municipiul Suceava accesul rutier se realizează cel mai rapid pe valea pârâului

Puzdra, peste vârful Puzdra, pe D.J. 177A. Acest drum asigură accesul şi spre alte localităţi

importante ale județului Suceava precum orașele Gura - Humorului, Frasin şi Câmpulung

Moldovenesc.

O alta cale de acces în oraş este D.J.174, ce străbate valea pârâului Neagra şi asigură

legătura cu satul Dârmoxa ce se afla la 21 de km de orașul Broșteni cât şi cu comuna Panaci

pe valea pârâului Negrișoara până la Vatra Dornei.

Localitatea mai dispune şi de drumurile comunale D.C.77 Cotârgași, recent

modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finanțat de Uniunea Europeana, şi de D.C. 78

Frasin.

Distanţele între oraşul Broşteni şi localităţi urbane mai importante la nivel judeţean,

regional şi naţional sunt relativ mari. Cel mai apropiat oraş este Vatra Dornei aflat la 53 de

km. Legătura cu municipiul reşedinţă de judeţ, Suceava, se poate realiza pe drumul european

E576 sau pe DN-ul 15B şi DN 2, acest oraş aflându-se la cca. 160 de km de Broşteni. La o

distanţă ceva mai mică de 105 km se află municipiul Piatra-Neamţ.

Distanţele către oraşe mai importante din ţară sunt mari:

Broşteni – Iaşi – 186 km;

Broşteni – Galaţi – 380 km;

Broşteni – Cluj-Napoca – 256 km;

Broşteni – Bucureşti – 459 km.

Caracteristici geografice

Configurația generala a reliefului din zona orașului Broşteni este muntos-înalta.

Ambianţa zonei prezintă două caractere geomorfice distincte: creste care sunt în general bine

pronunțate şi văi foarte accidentate în special spre obârșiile pâraielor iar în partea inferioara

văile principale sunt mai largi.

Foto – Valea Bistriţei

Altitudinea variază intre 650 m in Broșteni si 1.700 m limita superioara împădurita iar

altitudinea cea mai frecvent întâlnita este de 900m.

Zona in care se afla localitatea Broșteni este in apropierea munților Călimani, Rarău,

Budacu, Vf. Puzdra, Vf. Goia.

Geologia zonei cuprinde fâșia cea mai vestica a Carpaților Orientali şi anume zona

cristalina şi zona flișului.

Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse

câteva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formând resturile

unui geosinclinal ce se întinde pe toata ramura vestica a Carpaților Occidentali. Cristalinul

este alcătuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab

metamorfozate.

Climatul zonei este continental, cu diferențe pronunțate şi specifice zonei de munte,

cu ierni lungi şi geroase, cu primăveri lungi şi ploioase, veri scurte şi calde. Temperatura

medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media

lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada caldă, cu temperaturi medii

între 10 grade şi 20 grade Celsius este de 140 de zile.

Nu se semnalează înghețuri timpurii sau geruri târzii, deși anotimpul friguros este

destul de lung.

Precipitațiile atmosferice, urmează o curba ascendentă din bazinul inferior spre cel

superior al văi Bistriței şi din văi spre culmile montane.

Precipitațiile abundente în aceasta regiune se datorează munților înalți iar mediile

anuale în zona Broșteni sunt de 800 mm din care în perioada de vegetație (mai-septembrie)

cad 400 mm iar în restul anului în cea mai mare parte precipitaţii cad iarna sub forma de

zăpada sau ploaie.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est şi sud-est reprezentate de austru si

crivăț. Crivățul bate atât iarna cât şi vara, iar austrul de regula primăvara.

Solul este format din 8 tipuri generale de sol în care predomina solul brun acid

montan şi solul brun gălbui. Solul zonei adăpostește de veacuri substanțe minerale utile:

minereuri complexe şi zăcăminte metamorfozate în filoane sideretice cu blenda galena,

baritina, uraniu şi piatra de construcție respectiv calcar.

Vegetația se suprapune etajului coniferelor şi zonei alpine din munții din jur unde

predomina pajiștile împestrițate cu tufe de merișor, afin şi bujor de munte.

Pădurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului localității Broșteni deținând locul întâi

în privința fondului forestier din județul Suceava deţinând 12% din suprafața împădurita a

județului.

Fauna pădurilor şi a apelor din zona localității constituie un punct de atracție

deosebita pentru turiști, vânătorii şi pescarii din ţară şi străinătate prin existenţa abundentă a

exemplarelor valoroase de: cerbi, căpriori, urşi, mistreți, cocoși de munte etc. iar, în apele

repezi: păstrăvi, lipani, lostrița etc.

Situaţia demografică

Din punct de vedere demografic, oraşul Broşteni face parte din categorie oraşelor mici

având o populaţie nu foarte numeroasă de cca. 6300 locuitori la nivelul anului 2010.

Declararea localităţii ca oraş în anul 2004 nu a avut un impact major în sensul atragerii

populaţiei către această zonă. Din contră, după cum se poate observa în graficul de mai jos,

evoluţia populaţiei în perioada 2004-2010 înregistrează un declin constant. Cauzele

declinului demografic ţin în principal de o rată a mortalităţii crescută de 2,23‰ (2009, pag.

28 din faza 3 a proiectului), cea mai mare raportat la oraşele nou-înfiinţate din România, însă

destul de mică comparativ cu media ţării care este de cca. 12‰ în aceeaşi perioadă.

Sursa – Institutul Naţional de Statistică, Baza de date Tempo

Evoluţia populaţiei pe sexe evidenţiază de asemenea declinul demografic specificat

anterior dar şi o schimbare de raport de dominanţă între sexul feminin şi cel masculin la

momentul anului 2006, în favoarea sexului feminin aşa cum poate fi observat în graficul

următor.

Grafic – Evoluţia populaţiei pe sexe în perioada 2004-2010


Pe lângă faptul că populaţia oraşului scade în ultimii ani se constată şi o modificare a

ponderilor pe grupe de vârste. Astfel, în 2004 populaţia din grupa de vârstă 0-14 reprezenta

18,9% din populaţie, grupa 15-59 reprezenta 62,7%, iar grupa peste 60 de ani reprezenta

18,3%. Aceste valori se modifică la 16,2% pentru grupa de vârstă 0-14, 64,2% pentru grupa

15-59 şi 19,6% pentru populaţia de peste 60 de ani.

Evoluţia populaţiei pe grupe de vârste în perioada 2004-2010 identifică o „contracţie”

mai mare a populaţiei foarte tinere de aproximativ 17,7%, o scădere mică a populaţiei adulte

de 1,3% şi o creştere moderată a populației vârstnice cu 3, 3 procente.

Grafic – Evoluţia populaţiei pe grupe de vârste în perioada 2004-2010


Evoluţia populaţiei pe grupe de vârste şi sexe subliniază trendul evidenţiat anterior şi

anume o scădere mai puternică a populaţiei foarte tinere, copii, şi în principal a populaţiei

masculine (- 21,9%) din această grupă de vârstă. Populaţia feminină din grupa de vârstă 0-14

ani scade (-13,6%) într-o proporţie mai mică decât cea masculină, dar importantă de

asemenea.

Grafic – Evoluţia populaţie pe grupe de vârste şi sexe în perioada 2004-2010


În intervalul de vârstă 15-59, populaţia masculină a oraşului scade cu 1,5 procente, iar

populaţia feminină cu un procent.

Pentru categoria de vârstă de peste 60 de ani se constată o stagnare a populaţiei de sex

masculin şi chiar o creştere de 6,3% pentru populaţia de sex feminin.

Indicatorii privind populaţia pe vârste indică o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei şi

un dezechilibru între generaţii, fenomen ce va afecta dezvoltarea viitoare a oraşului în sensul

unui raport de dependenţă economică greu de suportat.

Economia

Perioada de tranziţie la economia de piaţă de după 1990 şi-a pus amprenta şi

asupra oraşului Broşteni, comuna Broşteni la acea vreme. Astfel, primii ani de după

revoluţie a însemnat o restrângere a activităţilor economice în principal a activităţilor

miniere care s-au sistat fapt ce a condus la o creştere a numărului de şomeri şi la

scăderea numărului de locuitori.

În anul 2009, în oraşul Broşteni erau înregistrate un număr de 97 de firme, din

care doar 65 reprezentau firme active. Aceste date rezultă în valori de 10,2 firme la

1000 locuitori ceea ce reprezintă o valoare mică comparativ cu media naţională de

18,09‰.

În ceea ce priveşte salariaţii, de la înființarea oraşului în anul 2004, evoluţia

numărului mediu de salariaţi a avut o evoluţie inconstantă cu mici creşteri şi perioade

de declin profund precum s-a întâmplat în intervalul 2005-2006. Trendul de ansamblu a

fost unul de regres în condiţiile în care în anul 2009 populaţia salariată este cu 34,4%

mai puţină comparativ cu anul 2004. Acest fapt se poate constata şi în ponderea

numărului de salariaţi în populaţia în vârstă de muncă, care scade de la 20,6 cât era la

nivelul anului 2004 la 13,7% în anul 2009. Datele statisticii oficiale privind ocuparea

surprinde un oraş în declin demografic şi prea puţin atractiv pentru resursele de muncă

existente.


Totuşi numărul salariaţilor din mediul privat înregistrează în perioada 2005-2009 o

creştere de cca. 30%, de la 220 salariaţi în 2005 la 284 în anul 2009, situaţie ce marchează un

semnal bun în ceea ce priveşte dezvoltarea mediului economic privat, acesta fiind cel care

adaugă efectiv valoare în economie. Acest fenomen este subliniat prin faptul că în 2005

salariaţii din mediul privat reprezentau 24,6%, iar în 2009 ajung la o pondere de aproape 51%

din total salariaţi.

Grafic – Ponderea salariaților pe activităţi economice în anii 2005 şi 2009

Sursa – Prelucrări după Baza de date BorgDesign

Structura salariaţilor pe activităţi economice evidenţiază atât pentru anul 2005, cât şi

pentru anul 2009 un profil ocupațional de tip secundar-terţiar. Industria lemnului este

activitatea care atrage o mare parte din forţa de muncă locală valorificând resursele forestiere

importante existente în teritoriul administrativ al oraşului. Dezvoltarea industrie lemnului este

acompaniată de creşterea gradului de ocupare în silvicultură, activitate care înregistrează în

ultima perioadă cea mai mare expansiune şi creează un plus de 33 de locuri de muncă.


Comerţul, transportul, acvacultura şi construcţiile generează de asemenea locuri de

muncă, în timp ce industria şi alte servicii (în principal imobiliare) îşi restrâng personalul aşa

cum poate fi observat în graficul de mai sus.

Datele privind şomajul identifică pentru perioada recentă o scădere a numărului

şomerilor cu 37, 5%. Această scădere se poate datora pe de o parte noilor angajări ce s-au

realizat în ultima perioadă, aşa cum s-a evidenţiat în datele economice anterior prezentate sau

pot fi pur şi simplu ieşiri din situaţia de şomer indemnizat, caz în care datele statistice nu sunt

foarte concludente.


Performanţa economică a firmelor din Broşteni evidenţiază o importanţă

deosebită a activităţilor industriale al căror aport la cifra de afaceri totală reprezintă

mai mult de jumătate în anul 2005 (62,5%) şi îşi menţine o pondere ridicată şi în 2009

(46%) deşi se constată o restrângere a acestei activităţi.

Grafic – Ponderea activităților după performanţa economică în 2005 şi 2009

Sursa - Prelucrări după Baza de date BorgDesign

Aceste aspecte evidenţiază un profil economic de tip secundar al oraşului

Broşteni cu tendinţă spre profil secundar-terţiar după cum se observă din datele

economice de la nivelul anului 2009. Un aspect particular în evoluţia activităţilor

economice se conturează în activităţile de tip primar, silvicultura înregistrând o creştere

importantă în ultima perioadă şi semnalează o orientare către exploatarea unuia din

avantajele competitive ale locului – pădurea.

Alt avantaj competitiv al zonei, resursele turistice, sunt insuficient exploatate în

oraşul Broşteni, contribuind într-o mică măsură la bunăstarea economică.

Deşi unele activităţi par a se restrânge sau cresc foarte puţin ca pondere în total,

productivitatea muncii exprimată ca valoare a cifrei de afaceri obţinută de un salariat

creşte per total în anul 2009 faţă de anul 2005 cu 41,9%.

Grafic – Variația productivităţii muncii pe activităţi economice

în perioada 2005-2009


Cele mai profitabile activităţi din perspectiva productivităţii muncii în ultima perioadă

sunt activităţile imobiliare (cele mai importante în structura alte servicii), care deşi îşi

restrâng numărul de salariaţi „reuşesc” să obţină rezultate economice ce pot fi considerate

spectaculoase.

Silvicultura şi construcţiile beneficiază de asemenea de o bună productivitate a

muncii, ambele obţinute pe fondul măririi numărului de salariaţi.

Activităţile de transport deşi sunt profitabile economic şi înregistrează o creştere a

cifrei de afaceri precum şi a salariaţilor în ultima perioadă, cunosc o scădere drastică a

productivităţii muncii.

Serviciile

Serviciile financiar bancare sunt reprezentate în oraşul Broşteni de următoarele

instituții:

Casa de Economii si Consemnațiuni (C.E.C.),

Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)

Cooperativa de Credit si Consum.

Serviciile de poştă sunt asigurate prin 3 unități ale Poștei Române la nivelul localității.

Telecomunicațiile sunt prezente prin telefonia fixa a companiei Romtelecom şi prin

telefonia mobila a companiilor: Orange, Vodafone şi Cosmote.

Agricultura

Agricultura oraşului Broşteni este specifică zonei de munte. Suprafaţa totală a

oraşului cuprinde 42440 ha de teren din care suprafaţa agricolă este de numai 6006 ha şi se

află aflată în proprietatea persoanelor fizice. Suprafaţa cultivată pe raza comunei este de 253

ha, cuprinzând culturi de cartofi şi porumb în timp ce păşunile şi fâneţele ocupă o suprafaţă

de 5753 ha, ceea ce reprezintă mai mult de 95% din suprafaţa agricolă.

Creşterea animalelor reprezintă un a din activităţile de bază a locuitorilor din

Broşteni. În gospodăriile populaţiei sunt crescute aproximativ 900 capete bovine, 600 porcine

şi 300 ovine. Agricultura se practică în regim de gospodărie individuală.

Turismul

Localizarea oraşului Broşteni pe valea Bistriţei în apropierea munților Călimani,

Rarău, Budacu, Vf. Puzdra, Vf. Goia şi vegetaţia forestieră bogată a zonei semnalează un

potențial turistic deosebit care poate fi exploatat în scopuri lucrative de către populaţia de

aici. Resursele antropice acompaniază resursele naturale în conturarea atractivităţii turistice a

zonei aici putând fi vizitate monumente istorice precum:

Bisericuţa Muzeu construită în anul 1779, unde a învăţat şi marele povestitor Ion

Creangă;

Pietrele cu inscripţiuni runice din secolele IX – XII de pe muntele Goia;

Căminul Cultural „Principele Nicolae” – construit în anul 1929;

Şcoala din satul Holda construită în anul 1905;

Mânăstirea Eden - în satul Cotârgași;

Mânăstirea Peştele – Cotârgași;

Mânăstirea Piatra Tăieturii.

Foto – Biserica muzeu Ion Creangă – locul unde a învăţat Ion Creangă

Structura de cazare disponibilă în zona oraşului Broşteni este reprezentată de:

- Hotelul „Sana”- cu un număr de 30 locuri de cazare aflat în centrul oraşului.

- Castelul Roşu – 3 stele, cu un număr de 23 locuri de cazare;

- Pensiunea „Serbeca” – cu un număr de 26 de locuri de cazare;

- Pensiunea „Pasul Lupului” – 3 margarete, 12 locuri de cazare, situată pe D.J. 174

Broşteni – Dârmoxa;

- Pensiunea „Pietroasa” – 12 locuri de cazare;

- Pensiunea Brădet – 22 locuri în 11 camere.

Numărul total de locuri de cazare în oraşul Broşteni este de 125, între care numai 30

sunt locuri de cazare în structuri hoteliere.

Relaţia cu zona rurală - Indicele de dezvoltare al comunelor

Vecinătatea oraşului Broşteni este alcătuită din unităţi teritorial-administrative rurale.

În partea de nord se află comunele Crucea şi Ostra din județul Suceava, la sud comuna Bilbor

din județul Harghita, la est comuna Borca din județul Neamț iar la vest comuna Panaci din

județul Suceava.

Gradul de dezvoltare al acestor comune aşa cum a fost determinat în lucrarea

Dezvoltarea comunelor din România (coord. prof.univ. dr. D. Sandu, prof. univ. dr. V.

Voineagu, dr. F. Panduru) identifică următoarea clasificare a acestor comune după gradul lor

de dezvoltare:

comune sărace – Dorna-Arini - judeţul Suceava,

comune mediu dezvoltate – Ostra - judeţul Suceava, Bilbor – judeţul Harghita, Borca

– judeţul Neamţ;

comune dezvoltate – Panaci, judeţul Suceava;

comune foarte dezvoltate – Crucea – judeţul Suceava.

Indicele dezvoltării comunei (IDC) măsoară gradul de dezvoltare pentru fiecare dintre

comune în funcție de un set de 10 indicatori, grupați pe patru dimensiuni referitoare la:

• infrastructura de locuire;

• resursele financiare locale;

• starea de sănătate a populației, condiționată de vârstă;

• bunurile în gospodăriile populației semnificate de numărul de autoturisme la mia de

locuitori.

Indicele dezvoltării comunei evidenţiază un profil general mediu-dezvoltat al zonelor

rurale vecine oraşului Broşteni, fapt ce conduce la ipoteze privind oportunitatea dezvoltării

unor relaţii economice, precum şi de realizarea unor proiecte comune de infrastructură

edilitară şi de transport.

Locuirea

De la declararea comunei Broşteni ca oraş în anul 2004 şi până în anul 2009, datele

privind locuirea identifică un trend constant crescător al locuinţelor după cum se poate

observa în graficul de mai jos.


Această creştere se situează însă la nivelul de sub un procent, ceea ce denotă faptul că,

schimbarea statului unităţii administrativ-teritoriale nu a determinat un impact deosebit în

ceea ce priveşte locuirea.

Cea mai mare parte a locuinţelor (91%) din oraşul Broşteni sunt deţinute în

proprietate privată, iar locuințele noi realizate după anul 2004 au dispus de finanţare

exclusivă din fondurile populaţiei.

Infrastructura

Infrastructura reprezintă unul din domeniile esenţiale ce caracterizează gradul de

dezvoltare al unui oraş, iar indicatorii minimali necesari pentru declararea unei comune ca

oraş, aşa cum sunt definiţi în PATN secţiunea IV – Reţeaua de localităţi, se referă în mare

parte la infrastructură.

Foto – Strada Nicolae Ianău cu Liceul Nicolae Ianău

Infrastructura pentru sănătate

Infrastructura pentru sănătate în oraşul Broşteni nu se modifică foarte mult în perioada

2004-2009 după cum se poate observa în tabelul de mai jos. La nivelul oraşului există un

singur spital şi câteva cabinete medicale.

Tabel - Categoriile de unităţi medico-sociale pe forme de proprietate în 2004 şi 2009

Categoriile de unităţi medico-sociale pe forme de proprietate

2004 2009

Unități medico-sociale Proprietate publica 1 1Cabinete stomatologice Proprietate publica 2 2 Proprietate privata 1 2Farmacii Proprietate privata 2 1Puncte farmaceutice Proprietate privata 2 :Laboratoare de tehnica dentara Proprietate publica : 1

Proprietate privata : 1Cabinete medicale de familie Proprietate publica 4 3

Cabinete medicale de specialitate Proprietate privata 1 1

Total 13 12 Sursa – Institutul Naţional de Statistică, Baza de date Tempo

Cadrele medico-sanitare scad destul de mult în ultima perioadă, cea mai mare

„pierdere” observându-se în cadrul personalului sanitar mediu.

Tabel –Categoriile de cadre medico-sanitare pe forme de proprietate în 2004 şi 2009

Categorii de cadre medico-sanitare Forme de proprietate 2004 2009

Medici Proprietate publica 5 3Proprietate privata 1 :

din total medici: medici de familie Proprietate publica 4 3

Stomatologi Proprietate publica 2 3Proprietate privata : 1

Farmaciști Proprietate privata 2 2Personal sanitar mediu Proprietate publica 20 8

Proprietate privata 1 4Total 35 24


Numărul de medici existent la nivelul oraşului Broşteni este în anul 2004 de numai 5,

ceea ce reprezintă o valoare de 0,8 medici la 1000 locuitori şi înseamnă foarte puţin pentru

asigurarea unui act medical de calitate.

Numărul de paturi în spital este de asemenea foarte mic comparativ cu necesităţile

unui oraş. Cele 25 de paturi de spital existente în anul 2004 înseamnă un număr de 3,8 paturi

la 1000 locuitori.

Tabel – Numărul de paturi în unităţile sanitare

Categorii de unităţi sanitare 2004 2009În spitale (inclusiv în centre de sănătate) 25 :

În unităţi medico-sociale 25 25


De la înfiinţarea oraşului în 2004 nu se înregistrează nici un progres în ceea ce

priveşte infrastructura pentru sănătate în ceea ce priveşte dotările, iar personalul medical este

insuficient.

Infrastructura pentru educaţie

Numărul unităţilor şcolare pe niveluri de educaţie, aşa cum este surprins în statistica

oficială, scade în perioada 2004 – 2009 în principal în ceea ce priveşte învăţământul primar.

Unităţile colareș pe niveluri de educa ieț

2004 2009

Total 4 2Pre colarș 1 :Primar si gimnazial (inclusiv special) 2 1Licee 1 1


În infrastructura pentru educaţie a unui oraş de mărimea Broşteniului este importantă

prezenţa unităţii şcolare de tip liceu. Din păcate în ultima perioadă personalul didactic al

liceului de Broşteni a scăzut foarte mult, de la 29 de cadre în anul 2004 la 9 cadre în anul

2009.

Infrastructura pentru transport

Lungimea străzilor orăşeneşti în Broşteni era în anul 2004 de 4 km şi se dezvoltă până

în anul 2009 la 20 km fapt ce demonstrează un real progres în ceea ce priveşte accesibilitatea

internă a oraşului. Străzile modernizate ale oraşului însumau 4 km în anul 2004 şi se măresc

la 10 km până în 2009.

Infrastructura edilitară

Infrastructura edilitară din Broşteni nu înregistrează nici un progres o dată cu

înfiinţarea oraşului. În tabelul de mai jos se poate observa situaţia indicatorilor ce

caracterizează infrastructura edilitară în anul 2004 şi anul 2009.

Tabel – Situaţia infrastructurii edilitare în 2004 şi 2009

Indicatorul 2004 2009Străzi cu reţele de distribuţie a apei (km) 6,5 6,5Străzi cu conducte de canalizare (km) 4,5 4,5


Gradul de respectare al indicatorilor minimali

Legislaţia românească prevede în carul legii nr. 351 din 2001 privind Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi o serie de condiţii

minime pe care trebuie să le îndeplinească o localitate pentru a putea fi declarat oraş. Tabelul

de mai jos prezintă succint în baza informaţiilor oferite de Institutul Naţional de Statistică,

situaţia indicatorilor cantitativi şi calitativi de definire a unui oraş aşa cum reiese din lege,

situaţia indicatorilor din Broşteni în anul 2004 când a fost înfiinţat oraşul şi în 2009, cea mai

recentă perioadă raportată statistic.

Tabel – Situaţia indicatorilor minimali de definire a localităţilor urbane ideal şi existent în

anii 2004 şi 2009

Indicatorul Valoarea minimă a indicatorului conform legii 351/2001

Valoarea indicatorului în Broşteni (2004)

Valoarea indicatorului în Broşteni (200)

Număr de locuitori 5000 6588 6354

Populaţia ocupată în activităţi neagricole (% din pop. totala)

75% 5,32 salariați din pop. în vârstă de muncă

6,96 salariați din pop. în vârstă de muncă

Dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă (% din totalul locuinţelor)

70% Lipsa date Lipsa date

Dotarea locuinţelor cu baie şi WC în locuinţă(% din totalul locuinţelor)

55 Lipsa date Lipsa date

Număr de paturi în spitale la 1.000 delocuitori

7 3,8 3,9

Număr de medici care revin la 1.000 delocuitori

1,8 0,8 0,5

Unităţi de învăţământ postliceal liceal sau altă

Învăţământ liceal sau altă formă de

Există Există

formăde învăţământ secundar

învăţământ secundar

Dotări culturale şi sportive Săli de spectacol, spaţii pentrubiblioteci publice, activităţi sportivestadion

Lipsa date Lipsa date

Locuri în hoteluri 50 30 30Străzi modernizate (% din lungimea totală aStrăzilor)

50% 100% 50%

Străzi cu reţele de distribuţie a apei(% din lungimea totală a străzilor)

60% 162,5% 32,5%

Străzi cu conducte de canalizare(% din lungimea totală a străzilor)

50% 105% 22,5%

Epurarea apelor uzate Staţie de epurare cu treaptă mecanică

Există Există

Străzi cu reţele de hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor (% din lungimea totală a străzilor)

60% Lipsa date Lipsa date

Spaţii verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) – m²/locuitor

10 m²/locuitor, grădină

1,5 m²/locuitor 1,6 m²/locuitor

Sursa – Legea 351/2001, Institutul Naţional de Statistică, prelucrări baza de date BorgDesign

La momentul declarării comunei Broşteni ca oraş, localitatea nu îndeplinea în

totalitate indicatorii minimali cantitativi şi calitativi prevăzuţi de legislaţia în domeniu.

Indicatorii care s-au „clasificat” pentru declararea ca oraş sunt în principal indicatori de

infrastructură de transport şi edilitară, care în timp însă, după cum se poate observa în tabelul

de mai sus scad ca valori în condiţiile în care lungimea totală a străzilor creşte.

Infrastructura pentru educaţie îndeplinea şi încă îndeplineşte condiţiile pe domeniu

necesare funcţionării unui oraş.

Datele economice identificate nu pot contura un profil ocupaţional fidel metodologiei

legislative, însă având în vedere procentul mic de salariaţi ocupat în activităţi neagricole din

populaţia în vârstă de muncă, este evidentă o „ocupare” în activităţi agricole, cel mai probabil

cele de creştere a animalelor, având caracter de agricultură de subzistenţă şi parţial pentru

valorificarea pe piaţă.

Posibilităţile de cazare în hotel sunt limitate, dar sunt suplinite de locuri de cazare în

pensiuni.

Indicatorul privind spaţiile verzi nu corespunde cantitativ legislaţiei, însă trebuie avut

în vedere faptul că teritoriul administrativ al localităţii dispune de 35000 ha de pădure, fiind

localitatea cu cea mai mare pondere de pădure (12%) din judeţ.

Nivelul de dotare al oraşului Broşteni corespunde în cea mai mare parte criteriilor

stabilite în PATN Secţiunea IV pentru localităţile urbane de rang III şi anume:

populaţie peste 5000 locuitori;

rază de servire: circa 10 - 20 km;

accesul la căile acces direct la drum naţional sau judeţean, la centrul de rang

de comunicaţie: superior şi legături facile cu localităţile din zona de influenţă;

funcţiuni economice: capacităţi de producţie din domeniul secundar (industrie

prelucrătoare şi construcţii), terţiar (servicii sociale şi comerciale) şi primar

industrie extractivă (nu), agricultură, piscicultură (acvacultură), silvicultură);

administraţie publică – primărie, notariat, fără tribunal sau judecătorie;

educaţie: - învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal;

sănătate, asistenţă - spital general sau secţie-spital, un dispensar uman,

cabinete medicale particulare, cabinete de stomatologie, farmacie, un cabinet

sanitar-veterinar;

casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzeu;

comerţ - magazine universale şi magazine specializate, piaţă agroalimentară;

servicii: - turism: - hotel de două stele cu minimum 50 de locuri (doar 30

locuri);

finanţe-bănci, asigurări: - sucursale sau filiale de bănci, instituţii de credit şi

societăţi de asigurare, C.E.C;

sport, agrement: - terenuri, eventual stadion mic, săli de sport, eventual pentru

competiţii locale, grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate – doar spaţii

verzi amenajate;

protecţia mediului: - serviciu de protecţie a mediului - lipsă date;

alimentare cu apă şi - reţele de alimentare cu apă, sistem colector de

canalizare,

staţie de epurare;

culte: - lăcaş de cult;

transport-comunicaţii: - autogară, eventual gară, poştă, centrală telefonică;

ordine, securitate: - sediu de poliţie, fără jandarmerie.

B. Efecte socio-economice ale schimbării statutului administrativ de la rural la urban

Prezentarea oraşului Broşteni aşa cum se situa ca nivel socio-economic în anul 2004

când a fost declarat oraş, conturează o localitate de tip semi-urban, cu funcţiuni economice

prezente, relativ diversificate, însă insuficiente pentru asigurarea necesarului de locuri de

muncă pentru populaţia în vârstă de muncă. Acest fapt apare ca evident în condiţiile unor

ponderi scăzute ale salariaţilor în categoria de vârstă 15-59 ani.

Indicatorii minimali de definire cantitativă şi calitativă ai unei localităţi urbane de

rang III au fost îndeplinită numai parţial în anul declarării oraşului. Localitatea s-a clasificat

cel mai bine în ceea ce priveşte infrastructura de transport, cea edilitară şi pentru educaţie. Pe

de altă parte, nivelul de dotări necesare unei localităţi de tip urban era în ceea mai mare parte

satisfăcut în momentul declarării localităţii Broşteni ca oraş.

Schimbările care s-au produs ca urmare a acestei schimbări de statut sunt

imperceptibile. Din punct de vedere demografic se constată o diminuare continuă a populaţiei

şi o îmbătrânire accentuată, fapt ce va afecta dezvoltarea viitoare a oraşului prin prisma

resurselor umane necesare susţinerii economice a localităţii.

Din punct de vedere economic este perceptibilă o oarecare „activare” a mediului

economic privat, care oferă mai multe locuri de muncă în anul 2009 decât o făcea la nivelul

anului 2005, iar ponderea salariaţilor din economia privată se dublează aproape în total

salariaţi în perioada analizată. Totuşi, numărul mediu al salariaţilor este în continuă scădere

în perioada recentă fapt ce reflectă politica centrală de restructurare a sectorului public.

Din această perspectivă este evident faptul că mediul economic privat nu poate

„suplini” contracţia din sectorul public, iar perioada de recesiune economică înfrânează la

rândul său posibilităţile de dezvoltare pe termen scurt.

Infrastructura de transport apare ca domeniul care s-a dezvoltat cel mai pregnant în

ultimii ani. Lungimea străzilor modernizate a crescut de la 4 km în 2004 la 20 km în 2009. În

anul 2004 cei 4 km reprezentau drumuri modernizate, ceea ce a făcut ca oraşul să

îndeplinească indicatorul referitor la calitatea drumurilor, însă în anul 2009 situaţia se

schimbă în condiţiile în care din cei 20 de km de drumuri doar 5 km sunt modernizaţi.

Dezvoltarea reţelei de drumuri asfaltate a făcut însă ca indicatorii privind reţelele de

distribuţie a apei şi de canalizare să nu mai corespundă în prezent ca pondere în lungimea

totală a străzilor conform indicatorilor minimali. Se remarcă astfel o schimbare în

dezechilibru în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de edilitare în raport cu cea de

transport.

Infrastructura pentru sănătate rămâne relativ neschimbată în timp ce infrastructura

pentru educaţie se restrânge, iar personalul didactic este tot mai mic.

Realizarea unei mici anchete privind efectele schimbărilor statului localităţii Broşteni

de la comună la oraş surprinde percepţia generală a locuitorilor vizavi de oraşul lor şi de

efectele noi situaţii. Răspunsurile date în partea a doua a anchetei (Fişa localităţii – Oraş

Broşteni) evidenţiază faptul că locuitorii oraşului nu simt nici o schimbare pozitivă ca urmare

a declarării Broşteniului ca oraş nici în ceea ce priveşte localitatea în ansamblu şi nici la nivel

de gospodărie.

Pe de altă parte aceştia consideră că există efecte negative precum creşterea taxelor şi

impozitelor, imposibilitatea accesării fondurilor destinate mediului rural precum şi a celor

destinate mediului urban în condiţiile în care oraşul are sub 10000 locuitori. Infrastructura de

transport, cea edilitară şi turistică nemodernizată precum şi insuficienţa fondurilor necesare

dezvoltării lor sunt considerate ca fiind una cele mai importante probleme ale oraşului.

Lipsa datelor pentru unii indicatori şi suficienţa unei analize având la bază informaţii

incomplete privează acest studiu de o imagine completă. Cu toate astea, aspectele evidenţiate

în prezentarea socio-economică a oraşului şi relaţiile care există între ele, susţin ipoteza că

declararea Broşteniului ca oraş a fost făcută strict ca urmare a politicii centrale de urbanizare

şi nu a ţinut cont de gradul de dezvoltare al localităţii şi nici de perspectivele acestei

dezvoltări.

Bibliografie

Legea nr. 351/2001 privind Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a

IV-a - Reţeaua de localităţi

Web - http://www.freewebs.com/lungu64/informatiigenerale.htm

http://brosteni.blogspot.com/2009/09/primaria-brosteni.html

Date post:	04-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	cristina-burtea
View:	407 times
Download:	4 times

Studiu de Caz Brosteni

Documents