Strategii demonstrate și adecvate pentru sprijinirea și dezvoltarea
talentelor în domeniile
STEM
2020
Strategii demonstrate și adecvate pentru sprijinirea și dezvoltarea talentelor în domeniile STEM
Ghid pentru cadrele didactice și alți profesioniști în educația STEM. Elaborat în cadrul proiectului
Erasmus+ Modelarea, Îmbunătățirea și Dezvoltarea STEM în Europa
Autori:
Redactori: Martina Němcová, Ian Crawford, Brian Martin, John McLoughlin, Ana Tanase
Editor: Zlínský kraj
Fotografia de copertă:
Pixabay ISBN
(versiunea tipărită):
ISBN (versiunea online):
Sprijinul acordat de Comisia Europeană pentru elaborarea acestei publicații nu reprezintă o avizare a conținutului
acesteia, care reflectă exclusiv opiniile autorilor, iar Comisia Europeană nu poate fi considerată răspunzătoare pentru
utilizarea informațiilor conținute în această publicație.
INTRODUCERE
„Orice ființă umană de oriunde va înflori într-o sută de talente și capacități în mod neașteptat prin
simplul fapt că i se dă ocazia să facă acest lucru.”
Doris Lessing
Una dintre caracteristicile unei societăți dezvoltate este concentrarea atenției sale asupra celor aflați în
nevoie. O societate dezvoltată cu responsabilități sociale își ajută membrii care au nevoie de ajutor și nu îi
sprijină doar pe membrii slabi, ci și pe cei care sunt posibil puternici – tinerii înzestrați și talentați. Astfel de
membri pot avea o contribuție însemnată la viitorul societății lor și al lumii. În special oamenii înzestrați și
talentați vor contribui la dezvoltare și la progres în societate.
Această publicație este rezultatul unei cooperări a profesioniștilor din Republica Cehă, Cipru, Irlanda, Italia,
România și Marea Britanie care au fost implicați în Proiectul SENSE. Aceasta conține cunoștințe și metode
cheie de identificare a elevilor talentați și de lucru cu aceștia în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și
matematicii (STEM). Scopul nostru a fost acela de a oferi informații cheie cadrelor didactice din școlile primare,
secundare și de la nivelul de Educație Continuă. Nivelul primar și secundar reprezintă etapele importante ale
educației unde înzestrarea și abilitățile vor fi identificate și sprijinite de educatori.
Dat fiind faptul că această publicație este rezultatul cooperării dintre șapte țări, ea conține contribuții ale
tuturor partenerilor implicați. Structura contribuțiilor este identică pentru toți; conținutul reflectă practica
din fiecare țară. Acest lucru permite utilizatorilor să obțină informații și să se inspire dintr-o perspectivă
internațională.
Noi credem că această publicație ar putea fi o sursă de informare atât pentru cadrele didactice debutante
cât și pentru cele experimentate. În fiecare profesie care implică lucrul cu oamenii (incluzând pedagogia)
este necesară dezvoltarea potențialului nu numai al celor care primesc îngrijire cât și al celor care oferă
sprijinul. Noi sperăm că această publicație oferă inspirație și motivare cadrelor didactice care doresc să fie
cele mai bune în profesia lor.
Martina Němcová și echipa de proiect
DESPRE PROIECTUL SENSE
Proiectul Modelarea, Îmbunătățirea și Dezvoltarea STEM în Europa (SENSE) este un rezultat al cooperării în
cadrul unui parteneriat solid cu autoritățile regionale din domeniul educației (inclusiv învățământul
vocațional - VET) la nivel regional – Zlínský kraj din Republica Cehă., furnizorii de servicii de învățământ
vocațional VET – Institutul Tehnic din Galway (GRETB) din Irlanda, UTC din Italia. Proiectul a implicat și două acțiuni
cu o cooperare solidă cu companii – Trexima din Republica Cehă și SES13-19 Ltd din Marea Britanie, un centru
pentru cadre didactice care formează și sprijină tinerii din România, și Universitatea din Cipru care vine cu o
vastă experiență în domeniul aplicării uneltelor TIC în vederea implicării tinerilor în STEM.
Vrem să promovăm carierele în domeniile STEM în rândul tinerilor într-un mod modern și atractiv, să
dezvoltăm și să consolidăm cooperarea între școli/colegii și companii în vederea creșterii calității
învățământului profesional (VET), să sprijinim femeile tinere și elevii cu nevoi de învățare speciale să
urmeze o carieră în domeniile STEM și să atingă cel mai ridicat nivel de educație posibil precum și să
îmbunătățim pregătirea cadrelor didactice și a companiilor în ceea ce privește lucrul cu elevii talentați.
Pentru atingerea acestor obiective planificăm trei activități comune de scurtă durată de formare a
personalului, care vor permite schimbul de experiențe și prezentarea celor mai bune practici. Acest lucru va
contribui la îmbunătățirea pregătirii grupurilor țintă din proiect cum ar fi cadrele didactice, conducătorii școlilor
precum și alte tipuri de personal din școli precum consilierii de orientare în carieră, reprezentanții companiilor,
reprezentanții camerelor de comerț și ai asociațiilor patronale, autoritățile locale, regionale și naționale cu
competențe în domeniul educației și membrii ai personalului academic din universități.
Acești participanți vor fi implicați activ în dezvoltarea și promovarea rezultatelor proiectului – Cursul de
formare pentru noii Susținători STEM, Metodologia pentru Susținătorii STEM, Metodologia pentru cadrele
didactice privind modurile interactive, atractive și moderne de implicare a tinerilor în educația STEM și
Publicația cu strategii demonstrate și adecvate în vederea sprijinirii și a dezvoltării talentelor în domeniile
STEM.
Pentru informații suplimentare privind proiectul, consultați pagina de internet www.projectwithsense.eu
5
1. DEFINIȚII DE BAZĂ ÎN CONFORMITATE CU CONSTATĂRILE ȘTIINȚIFICE CURENTE
1.1 Definirea conceptelor
Sistemul lui Stankowski6 scoate în evidență două componente generale care sunt prezente în mod implicit
sau explicit în majoritatea definițiilor și a modelelor:
o declarație despre „ce este” care are legătură cu natura de bază a constructului, cu elementele
sale centrale sau prototipice
o declarație despre „cui” sau „câți” privind dimensiunea populației vizate de etichetare/aceste
două afirmații corespund distincției obișnuite, la nivel logic, dintre înțelegerea unui concept și a
extensiei acestuia.
Mai precis, pentru a rezuma diferitele abordări științifice putem dezvolta 4 categorii diferite. (Stankowski)
1.2.1. Perspectiva generală asupra domeniului
La începuturile cercetărilor privind supradotarea, baza științifică a supradotării a fost investigată dintr-o
perspectivă generală asupra domeniului, astfel cum s-a menționat prin faptul că la începuturi termenii
„geniu”, „înzestrat”și „talentat” erau utilizați aproape interschimbabil. Francis (1869) a conceptualizat
genialitatea ca fiind o abilitate ridicată, excepțională și înnăscută. El a studiat arborele genealogic al familiilor
unor europeni de seamă, și a constatat că genialitatea este o caracteristică de familie, cam la fel ca aspectul fizic
atrăgător. Între timp, Spearman a descoperit factorul g, Binet și Simon7 dezvoltau o scală a inteligenței
pentru identificarea elevilor care au nevoie de educație alternativă. Scala cuprindea o varietate de sarcini
care erau considerate reprezentative pentru abilitatea unui copil tipic la vârste diferite.
Terman a adaptat teoria lui Galton privind natura geniului și a văzut supradotarea drept o entitate unică,
punând semnul egalității între supradotare și un coeficient de inteligență (IQ) ridicat. El a adaptat și scala lui
Binet și a elaborat Scala de inteligență Stanford-Binet, unul dintre primele teste de măsurare a inteligenței
utilizate pentru identificarea copiilor supradotați. Terman8 a stabilit o schemă de clasificare în școli unde un
elev cu un scor IQ peste 135 este descris drept „moderat înzestrat”, peste 150 drept “excepțional
înzestrat,” și peste 180 drept “extrem de și/sau profund înzestrat”.
1.2.2. Modele specifice domeniului
Thurstone9 evidențiază modurile variate în care poate fi înzestrată o persoană. El a identificat șapte abilități
mentale primare despre care a susținut că erau independente statistic una de cealaltă:
Înțelegerea verbală (implicată în abilitatea de a înțelege materialul verbal).
6
Fluența verbală (implicată în abilitatea de a genera rapid un număr mare de cuvinte sau de
concepte cu caracteristici specifice)
Abilitatea numerică (implicată în efectuarea de calcule aritmetice rapide).
Viteza de percepție (implicată în recunoașterea rapidă a simbolurilor).
Raționamentul inductiv (implicat în raționamente de la specific la general).
Vizualizarea spațială (implicată în vizualizarea mentală și în rotirea obiectelor).
Memoria (implicată în reamintirea informațiilor).
6 Stankowski, w. m. (1978). Definiție. în r. e. Ciasen & b. Robinson (eds.), simple gifts. madison, wi: Universitatea din Wisconsin-
extindere
7 Scalele de inteligență Stanford–Binet (cunoscute mai degrabă ca Stanford–Binet) reprezintă un test de inteligență administrat
individual care a fost revizuit față de Scala originală Binet–Simon Scale de către Lewis Terman, psiholog la Universitatea Stanford.
8 Lewis Madison Terman (15 ianuarie 1877 – 21 decembrie 1956) a fost un psiholog și autor american. Pionier în domeniul psihologiei
educației, la începutul secolului al XX-lea la Stanford Graduate School of Education.
9 Thurstone, L. M Primary mental abilities (Abilități mentale primare). Chicago: University of Chicago Press, (1938).
7
Teoria ierarhică a inteligențelor generale fluide și cristalizate și teoria celor trei straturi ale abilităților
cognitive dezvoltată de Carroll au avut o influență însemnată asupra testelor de inteligență moderne. Horn
și Cattell10 spuneau că inteligența generală constă în două părți principale: inteligența fluidă și inteligența
cristalizată.
Inteligența fluidă este considerată a fi dependentă de funcționarea eficientă a sistemului nervos central,
mai degrabă decât de experiența anterioară și de contextul cultural. În timp ce inteligența cristalizată este
considerată a fi mai dependentă de experiență și de contextul cultural.
Mai recent, Carroll 11 a propus modelul celor trei straturi în urma unei analize cuprinzătoare a peste 460 de
seturi de date din literatura psihometrică. În modelul lui Carroll, stratul I reflectă abilitățile foarte
specializate, dintre care unele reprezintă abilitățile mentale primare ale lui Thurstone. Stratul al II-lea
reflectă – într-o oarecare măsură – abilitățile specializate care apar în domeniile largi ale comportamentului
inteligent.
Aceștia includ:
inteligența fluidă,
inteligența cristalizată,
memoria și învățarea generală,
percepția vizuală amplă,
percepția auditivă amplă,
abilitatea de recuperare amplă,
viteza cognitivă și viteza de procesare amplă.
Cel de-al treilea strat conține factorul g, care se presupune că se află la baza tuturor aspectelor activității
intelectuale. Recent, modelul lui Carroll și modelul Horn–Cattell au fost sintetizate formând teoria Cattell–
Horn–Carroll (CHC).
H. Gardner 12 este unul dintre cercetătorii care a luat în considerare abilitățile într-un mod mai specific
domeniului. El a descris Modelul inteligențelor multiple al abilităților intelectuale în prima ediție și în
edițiile ulterioare ale lucrării sale Cadre ale minții, care evidențiază nevoia ca psihologii și educatorii să își
extindă felul în care definesc inteligența umană. Această teorie sugerează că opiniile psihometrice
tradiționale privind inteligența sunt prea limitate. Gardner13 și-a prezentat pentru prima dată teoria în
lucrarea sa din 1983 intitulată „Cadre ale minții: Teoria inteligențelor multiple,” unde a sugerat că toți
oamenii au tipuri diferite de „inteligențe.” Gardner propunea existența a opt tipuri de inteligențe, și sugera
posibilitatea adăugării unei a noua inteligențe cunoscută drept „inteligența existențială”. El face distincția
între următoarele șapte inteligențe: (a) lingvistică, (b) logico-matematică, (c) spațio-vizuală, (d) muzicală,
(e) kinestezică, (f) intrapersonală, și (g) interpersonală. În lucrarea sa, Crearea minților (1993)14, el
detaliază cele șapte inteligențe prin analizarea vieților a șapte
8
10Teoria Cattell–Horn–Carroll (cunoscută sub abrevierea CHC), este o teorie psihologică privind structura abilităților cognitive ale
omului. Bazată pe lucrarea a trei psihologi, Raymond B. Cattell, John L. Horn și John B. Carroll, teoria Cattell– Horn–Carroll este
considerată o teorie importantă în studiul inteligenței umane. Bazată pe un corpus amplu de cercetare, cuprinzând o perioadă de
peste 70 de ani, teoria celor trei straturi a lui Carroll a fost elaborată utilizând abordarea psihometrică, măsurarea obiectivă a
diferențelor individuale ale abilităților, și aplicarea analizei factoriale, o tehnică statistică care descoperă relațiile dintre variabile și
structura de bază a conceptelor de tipul „inteligenței (Keith & Reynolds, 2010). Abordarea psihometrică a facilitat constant
dezvoltarea unor instrumente de măsură fiabile și valide și continuă să domine cercetarea în domeniul inteligenței (Neisser, 1996).
11 Carroll, J. B. Human cognitive abilities: A survey of factor-analytic studies (Abilități cognitive umane: Un sondaj privind studiile
factor-analitic). Cambridge, Marea Britanie: Cambridge University Press. (1993).
12 Howard Earl Gardner (născut la 11 iulie 1943) este un psiholog american care activează în domeniul psihologiei dezvoltării și
Profesor și Cercetător în domeniul cogniției și al educației la John H. și Elisabeth A. Hobbs în cadrul Harvard Graduate School of
Education de la Universitatea Harvard. În prezent este director al Harvard Project Zero, iar din 1995, este co-director al The Good
Project.
13 Gardner, H. (1983; 2003). Cadre ale minții. Teoria inteligențelor multiple. New York: Basic Books.
Gardner, H. (1999). Inteligență reformulată. New York: Basic Books.
Gardner, H. (2000). Mintea disciplinată: Dincolo de fapte și teste standardizate, Educația K-12 pe care o merită fiecare copil. New
York: Penguin Putnam.
14 GARDNER, H. (1993). Crearea minților: o anatomie a creativității văzută prin viețile lui Freud, Einstein, Picasso, Stravinsky, Eliot,
Graham și Gandh. New York: Basic Books
9
persoane extrem de creative și leagă aceste persoane creative în ordinea următoare cu formele diferite de
inteligență descrise mai sus:
Figura 1: Cele șapte inteligențe - Gardner
Spațio-vizuală – Lingvistică – Interpersonală – Intrapersonală – Logico-matematică – Muzicală – Kinestezică –
Naturalistă
Ilustrație de IR Bee. Vervwell
Teoria inteligențelor multiple
Inteligența lingvistică
La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.
sensibilitate la sunete, ritmuri și înțelesuri ale cuvintelor
sensibilitate la diferite funcții ale limbajului
10
Activități favorite: scris și citit, ascultat și vorbit
Profesii: poet, jurnalist
Inteligența muzicală
abilități de a produce și de a aprecia ritmul, tonul și timbrul
aprecierea formelor de expresivitate muzicală
Activități favorite: cântat și ascultat muzică
Profesii: compozitor, instrumentist
11
Inteligența logico-matematică
sensibilitate față de tiparele logice sau numerice și capacitatea de a le discerne
abilitatea de a gestiona lanțuri de raționament lungi
Activități favorite: punerea în ordine a lucrurilor, rezolvarea problemelor logice,
programarea computerelor
Profesii: matematician, om de știință
Inteligența spațială
capacitatea de a percepe cu exactitate lumea spațio-vizuală
capacitatea de a realiza transformări asupra propriilor percepții
inițiale
Activități favorite: desenul, demontarea obiectelor, jocurile
Profesii: navigator, sculptor
Inteligența corporală-kinestezică
abilități de control al mișcărilor propriului corp
abilitatea de a manevra cu îndemânare obiectele
Activități favorite: dansul, actoria, meșteșugăritul (ex. sculptatul, cusutul)
Profesii: dansator, sportiv
Inteligența intrapersonală
accesarea propriilor sentimente și abilitatea de a discerne între acestea și de a se
ajuta de ele pentru a-și orienta comportamentul
cunoașterea propriilor puncte forte, slăbiciuni, dorințe și inteligențe
Activități favorite: visatul, reflectarea asupra reflecției (metacogniția)
Profesie: - (autocunoașterea precisă, detaliată)
12
Inteligența interpersonală
capacitatea de a discerne și de a răspunde în mod adecvat în funcție de dispozițiile,
temperamentele, motivațiile și dorințele altor persoane
Activități favorite: înțelegerea și influențarea altor oameni
Profesii: terapeut, om de vânzări
Inteligența naturalistă
abilitatea de a recunoaște și de a clasifica mineralele, plantele și animalele
Activități favorite: observarea și experimentarea naturii, a grădinăritului, a gătitului
Profesii: biolog, zoolog
În prezent, abordarea lui Gardner este utilizată în multe școli pentru diferențierea stilurilor de învățare și a intereselor
legate de învățare.
Critică: Teoria lui Gardner a făcut obiectul criticilor atât din partea psihologilor cât și a cadrelor didactice.
Aceste critici susțin că definiția inteligenței dată de Gardner este prea amplă și că cele opt „inteligențe”
diferite stabilite de acesta reprezintă pur și simplu talente, trăsături de personalitate și abilități. Teoria lui
Gardner suferă și de lipsa unor cercetări empirice care să vină în sprijinul ei.
13
Luând în considerare experiența avută cu persoane cu nivel intelectual ridicat, care nu au neapărat succes
în viață, Sternberg descrie în modelul său trei tipuri diferite de inteligență:
Gândirea analitică care se axează pe planificare, monitorizare, reflecție și transfer.
Gândirea creativă care se axează pe dezvoltare, pe aplicarea ideilor noi și pe crearea de soluții.
Gândirea practică care se axează pe selectarea și modelarea mediilor și a experiențelor din lumea reală.
Utilizarea cu succes a acestor trei inteligențe de către persoană nu este numai rezultatul faptului de a avea
o inteligență ridicată într-unul sau mai multe dintre aceste trei domenii ale inteligenței, succesul depinde și
de cât de bine echilibrate sunt fiecare una cu cealaltă. Prin intermediul metacogniției, o persoană decide ce
mod de gândire este potrivit în anumite circumstanțe.
Foarte conștient de faptul că majoritatea oamenilor prezintă diferențe ale abilității lor generale de a utiliza
cele trei inteligențe, Sternberg a dezvoltat ulterior o tipologie a oamenilor bazată pe teoria sa, în care a
diferențiat șapte tipuri:
1. Analizatorul se descurcă bine în mediile academice, însă este improbabil să aibă o contribuție
creativă la domeniu.
2. Creatorul generează idei cu ușurință, însă nu este în măsură să analizeze aceste idei nici să le pună în practică.
3. Practicianul este persuasiv și poate amuzant, însă îi lipsește substanța în gândire.
4. Creatorul analitic este capabil să analizeze ideile create, însă nu comunică cu ușurință altora acestei
idei.
5. Practicianul analitic reușește în termeni convenționali deoarece coeficientul său de inteligență său
ridicat este transpus în muncă practică, dar este puțin probabil ca el să aibă o contribuție de durată.
6. Practicianul creativ are abilitatea de a produce idei noi și poate convinge alți oameni de valoarea
ideilor sale, indiferent dacă ideile respective sunt sau nu valoroase.
7. Echilibristul desăvârșit este capabil să aplice toate cele trei inteligențe în funcție de nevoie, și astfel
este cel mai bine plasat să aducă o contribuție valoroasă societății.
În modelul Munich factorii de talent conțin cele
șapte abilități
Cele opt arii ale performanței
abilitățile intelectuale matematică
abilități creative științe naturale
14
competența socială tehnologie
inteligența practică informatică, șah
abilități artistice arte (muzică, pictură)
muzicalitatea limbi
abilități psiho-motrice atletism, sporturi
relația socială
15
Caracteristici de personalitate necognitive
importante moderate de factorii de talent și
moderarea talentului și a performanței
Condițiile de mediu importante moderate de factorii de talent și moderarea talentului și a performanței
rezistența la stres climatul familial
motivația realizării numărul de frați și surori și poziția acestora
strategiile de învățare și de lucru nivelul de educație a părinților
controlul așteptărilor stimularea mediului de acasă
speranța de a obține succesul comparativ cu frica de eșec
cerințele și performanța realizată acasă
setea de cunoaștere mediul de învățare familiar
conceptul de sine climatul din sala de clasă
calitatea instruirii
învățarea și instruirea diferențiată
stilul de educație
reacțiile sociale la succes și la eșec
evenimente de viață critice
1.2.3 Atributele elevului supradotat
În cazul copiilor de vârstă mică, termenul „precocitate” înlocuiește termenul care înseamnă „Supradotare”.
Acesta este momentul când copilul se dezvoltă într-una sau mai multe arii într-un ritm mai rapid decât copiii
de aceeași vârstă. Smutny et al., 1997, susțin că copiii de vârstă mică supradotați prezintă câteva calități
asemănătoare, care se grupează în cele patru categorii de mai jos:
Caracteristici fizice
Copiii supradotați au niveluri de energie foarte ridicate (Gur, 2011).
Dezvoltarea limbajului
Copiii supradotați de vârstă preșcolară au un vocabular vast și utilizează structuri de propoziții complexe,
fiind totodată în măsură să își dezvolte gândurile și ideile pentru a purta discuții. Ei pot crea o poveste și pot
să o relateze manifestând mult talent în acest sens. Copiii supradotați de vârstă preșcolară manifestă un
simț al umorului superior vârstei lor. Înțeleg sensurile figurate (Gur, 2011).
16
Dezvoltarea cognitivă
La clasă, copiii supradotați sunt mai puțin implicați deoarece se plictisesc din cauză că rutina metodologiei
de predare și repetițiile nu li se potrivesc dat fiind ritmul lor rapid de învățare. Pot percepe noțiuni abstracte
cum ar fi timpul și moartea, iar unii dintre ei pot chiar să scrie și să citească înainte de a merge la școală. Curiozitatea
prevalează, ei dorind să știe despre relația cauză-efect, vor să intre în detalii despre subiecte care îi
interesează și sunt dornici să rezolve probleme, sunt independenți în modul de învățare și uneori chiar
preferă să lucreze singuri (Gur, 2011).
Dezvoltarea socială
Copiii supradotați:
Relaționează mai bine cu persoane cu nivel intelectual ridicat decât cu copii de aceeași vârstă
cronologică ca ei
Pot avea abilități sociale sau pot avea dificultăți de interacțiune.
Tind să fie perfecționiști și idealiști știind mai bine ce este bine și ce este rău din punct de vedere al
comportamentului, militează pentru onestitate. O nevoie pe care o au aceștia este acea de a fi
conștienți că fiecare acțiune are o consecință și de a vedea că aceasta este pusă în practică în mod
corespunzător.
Sunt foarte conștienți de alte sentimente și așteptări pe care le au oamenii din jurul lor.
În unele cazuri pot fi hiperactivi
Au dificultăți legate de luarea deciziilor și de concentrare (Gur, 2011).
Trebuie remarcat în mod corespunzător faptul că a fi un „Copil supradotat” nu înseamnă a demonstra
aceleași caracteristici, nu există un set uniform de atribute care să se aplice tuturor elevilor supradotați
(Gur, 2011).
Clark, 2008 afirmă că nici un set de caracteristici nu descrie în întregime un elev supradotat, însă oferă
îndrumări preliminare despre modul de interpretare a informațiilor pentru identificarea unui elev care este
supradotat și căruia i se vor satisface nevoile educaționale speciale (Clark, 2008).
17
Tabelul 1: Caracteristici comune ale persoanelor supradotate / Trăsături conform NAGC
Cognitive Creative Afective Comportamentale
Mare putere de
atracție
Interes față de
rezolvarea
problemelor și de
aplicarea
conceptelor
Cititor vorace și de
la o vârstă mică
Vocabular vast
Curiozitate
intelectuală
Puterea gândirii
critice,
scepticismului,
autocriticii
Comportament
persistent, orientat
spre obiective
Independență la
lucru și la studiu
Diversitatea
intereselor și a
Creativitate și
inventivitate
Puternic simț al
umorului
Abilitate pentru
fantezie
Deschidere către
stimuli, interese vaste
Intuitivitate
Flexibilitate
Independență în
atitudine și în
comportamentul
social
Acceptare de sine și
lipsă de preocupare
față de normele
sociale
Radicalism
Angajament estetic
și moral față de
munca
Profunzime și intensitate
emoțională neobișnuită
Sensibilitate sau empatie
față de sentimentele
celorlalți
Așteptări ridicate de la
propria persoană și de la
ceilalți, care conduc
adesea la sentimente de
frustrare
Conștiință de sine
sporită, însoțită de
sentimente legate de
faptul de a fi diferit
Rănit cu ușurință, nevoie
de sprijin emoțional
Nevoia unei coerențe
între valorile abstracte
și acțiunile personale
Niveluri avansate ale
judecății morale
Idealism și simț al
justiției
Spontaneitate
Entuziasm nelimitat
Foarte concentrat pe
pasiuni – opune
rezistență la schimbarea
activităților atunci când
este absorbit de
propriile interese
Foarte energic – are
nevoie de puțin somn sau
timp de pauză
Pune întrebări în
permanență
Curiozitate insațiabilă
Impulsiv, dornic vioi
Perseverență—
determinare puternică în
domenii importante
Niveluri ridicate de
frustrare—în special când
18
abilităților autoselectată au dificultăți
19
în atingerea standardelor
de performanță (impuse
de ei înșiși sau de alții)
Temperament volatil,
în special legat de
percepțiile eșecului
Vorbește/discută
non-stop
Atunci când se pune problema determinării a ceea ce înseamnă să fii supradotat, nu există nici o definiție
care să se potrivească tuturor și astfel există mai multe modele de supradotare care au fost promovate fără
să existe o concluzie clară privind înțelesul supradotării, prin urmare, fiecare țară va fi adoptat un model al
supradotării care este transpus într-o definiție preferată care susține politica sa.
Pentru a surprinde aspectele esențiale ale supradotării, este mai util să se aplice acele modele care sunt
reprezentate de definiții verbale cuprinzătoare. Modele de genul acesta există în diferite tipuri de la cele
simple (cum ar fi Modelul celor trei inele al lui Renzulli) până la cele multidimensionale (cum ar fi Modelul
Munich privind Supradotarea și Talentul). Modelele, la fel ca definițiile, variază în mod semnificativ. Cu
toate acestea, în școli cadrele didactice pot utiliza metode mai puțin sofisticate cum ar fi observările, listele
de verificare etc.
În prezent, există liste de caracteristici tipice ale copiilor supradotați disponibile în majoritatea publicațiilor
legate de supradotare (spre exemplu în Davis, Rimm, 1998; Davis, Rimm, Sielge, 2013; Porter, 1999; Leyden,
1985, Clark, 2013; Webb, 2002; Škrabánková, 2012). Dat fiind faptul că acele liste sunt foarte cuprinzătoare,
ele pot fi utile cadrelor didactice pentru realizarea clasificărilor inițiale (diagnosticul preliminar). Este util să
ne familiarizăm cu ele (în caz contrar, uneori nu știm ce merită să fie înregistrat).
Semnele specifice ale supradotării trebuie să fie luate în considerare alături de alte atribute tipice.
Caracteristicile pot apărea la vârste diferite, iar laturile lor pozitive sunt prezentate în cursul procesului
educațional, prin urmare cunoașterea psihologiei dezvoltării este crucială. Supradotarea nu este constantă
pe întreaga durată a vieții individului, iar acest lucru este important să fie recunoscut.
Principalele caracteristici intelectuale33:
Competența verbală: Copiii supradotați utilizează un vocabular avansat de la vârste mici. Ei
manifestă un limbaj oral fluid, descriptiv, stăpânesc devreme codul fonetic și gramatica. Utilizează
cuvinte și fraze din alte limbi asimilate în limba lor maternă la vârstă preșcolară. Acest vocabular
bogat și un mod specific de a vorbi ar putea cauza probleme de comunicare cu copiii de vârsta lor.
20
Competența verbală poate fi pasivă deoarece dezvoltarea gândirii este mai avansată decât cea a
vorbirii. În acest caz, există riscul ca supradotarea să rămână nedescoperită.
Puterea de abstractizare, conceptualizare, generalizare: Alături de o creativitate ridicată, această
abilitate ajută copiii să creeze produse și idei originale. Copiilor le place să se joace cu cuvintele; le
plac puzzle-urile verbale și experimentele legate de științele naturii.
33Heuser Brian L, Ke Wang, Shahid Salman,Global Dimensions of Gifted and Talented Education: The Influence of National
Perceptions on Policies and Practices (Dimensiuni globale ale educației persoanelor supradotate și talentate: Influența
percepțiilor naționale asupra politicilor și practicilor) Peabody College, Vanderbilt University Peabody College, Universitatea
Vanderbilt, Global Education Review 4(1), 2017, New York
21
Abilitățile metacognitive: Copiii supradotați au propriile lor cunoștințe despre cum și când să
utilizeze strategii specifice de învățare sau de rezolvare a problemelor. Abilitățile metacognitive îi
ajută pe copii să își planifice, să își monitorizeze și să își evalueze gândirea. Copiii aceștia utilizează
adesea stiluri de învățare mai avansate decât ceilalți copii de vârsta lor.
Gândirea critică: Copiii supradotați tind să îi provoace profesori, pe adulți sau pe „experți”. Ei sunt
sceptici față de faptele despre care află și caută mai multe informații.
Gândirea flexibilă și originală: Persoanele supradotate caută singure răspunsuri. Imaginația lor este
bogată, își exprimă atitudinile cu ușurință. Munca lor și rezultatele acesteia sunt adesea unice.
Simțul umorului: Simț dezvoltat al umorului care este diferit de al celorlalți indivizi de vârsta lor. Este
o combinație între abilitățile verbale extraordinare și generalizare.
Cititul timpuriu: În literatura de specialitate putem întâlni termenul de „copii hârtie și
creion”(Freeman, 1979). Majoritatea copiilor supradotați sunt interesați de litere și numere. Ei pot
crea cuvinte pornind de la litere la vârstă foarte mică, uneori chiar înainte de a începe să vorbească.
Unii experți (ex. R. J. Sternberg) sugerează că abilitatea de a citi înaintea împlinirii vârstei de patru ani
este un semn de înzestrare excepțională. Unii psihologi sunt sceptici și fac distincția între copiii
motivați de interesele lor naturale și copiii încurajați de părinți ambițioși.
Memoria rapidă, precisă: Copiii supradotați sunt excelenți observatori și acordă o mare atenție
detaliilor. Ei preferă gândirea logică în locul memorării.
Cantitatea de informații avansate despre multe subiecte: Indivizii supradotați au cunoștințe
aprofundate în domeniile care îi interesează. Ei rețin cu ușurință informații specifice, iar cunoștințele
lor pot atinge niveluri de expert. Pe de altă parte, pot eșua în legătură cu subiecte care nu li se par
captivant.
Hobbyuri și preferințe: Copiii înzestrați în domenii academice tind să se concentreze pe cărți,
enciclopedii, atlase, PC, șah. Le face plăcere să clasifice și să generalizeze informațiile.
Abilitatea de a se concentra și de a fi persistent: Această caracteristică tipică este manifestată din
primii ani de viață. Abilitatea de a se concentra este influențată în mod logic de motivație și este
scăzută în cazul sarcinilor monotematice și de rutină.
Ritmul de lucru: În ceea ce privește reamintirea, aplicarea cunoștințelor și presupunerile, copiii
supradotați sunt printre cei mai buni din clasă. Pe de altă parte, ei sunt cei mai lenți când vine vorba de
efectuarea unei sarcini utilizând gândirea critică, creativă și rezolvarea problemelor. Acest lucru se datorează
tendinței lor de a căuta construcții și soluții mai sofisticate.
1.2 Identificarea elevilor supradotați
Un model pentru recunoașterea și dezvoltarea talentelor în școli
Programele, curriculele și serviciile pentru tinerii supradotați și talentați care să le poată satisface cel mai
bine nevoile, să promoveze realizările acestora în viață și să contribuie la îmbunătățirea societății noastre
atunci când școlile identifică punctele forte ale talentelor elevilor și se axează pe furnizarea de servicii
22
educaționale în funcție de aceste talente. Școlile se află într-o postură unică de a identifica și a dezvolta
talentele elevilor în patru domenii majore: academic, artistic, vocațional-tehnic, și personal-social.
Domeniul academic include științele, matematica, limba engleză, științele sociale și limbile străine. Dansul,
muzica, teatrul, fotografia și artele grafice formează domeniul artistic. Domeniile vocațional-tehnice includ
economia internă, comerțul-industria, afacerile, agricultura și computerele-tehnologia. În cele din urmă, pe
tărâmul interpersonal, leadershipul, acordarea de îngrijiri, și serviciile sociale sunt arii potențiale în care se
pot identifica și dezvolta talente specifice. Există mai multe scale de clasificare și liste de verificare care sunt
utile pentru identificarea talentelor în toate domeniile. Acestea includ cele zece Scale de clasificare a
caracteristicilor comportamentale ale elevilor supradotați elaborate de Renzulli34 et al. (1997), Scalele de
clasificare academică ale lui Purdue și Scalele de clasificare vocațională ale lui Purdue (Feldhusen, Hoover, &
Sayler, 1997). O gamă variată de teste de aptitudini și realizări pot fi utilizate pentru
identificarea talentelor academice și a unora dintre cele vocaționale -tehnice.
34 Renzulli Joseph S, Callahan Carolyn Westberg Karen (2002), Scales for Rating the Behavioral Characteristics of Superior Students.
Technical and Administration Manual. (Scale de evaluare a caracteristicilor comportamentale ale elevilor superiori. Manual tehnic și
administrativ.) Ediția revizuită, preluat de pe https://www.researchgate.net/publication/234718050
29
Audițiile reprezintă modalitatea preferată de evaluare a talentului în artele scenei, iar portofoliile în artele
grafice. Portofoliile sunt utile și pentru identificarea talentelor în domeniile academice atunci când conțin
rezultatele proiectelor, activităților de rezolvare a problemelor și produsele creative ale unui copil.
Totuși, procesul de recunoaștere și dezvoltare a talentelor nu ar trebui să fie perceput drept o determinare
efectuată o singură dată utilizând teste și scale de evaluare care etichetează elevii drept „talentați” sau
„netalentați„. Este mai degrabă un proces de durată în care părinții, personalul din școli și elevii înșiși
recunosc, înțeleg și lucrează împreună pentru a facilita dezvoltarea talentelor unice ale elevilor. Ca
modalitate de implicare a elevilor, părinților, cadrelor didactice și a consilierilor în recunoașterea și
dezvoltarea talentelor elevilor, Feldhusen și Wood (1997)35 au prezentat un sistem de „planificare a
creșterii” în care elevii, din clasele 3-12, își planifică la sfârșitul primăverii programele lor școlare pentru
anul următor. Ei își inventoriază și revizuiesc propriile realizări, își evaluează interesele și stilurile de învățare
și își notează obiectivele personale (academice, de carieră, și sociale). Apoi selectează cursurile, activitățile
extracuriculare și experiențele extrașcolare care sunt proporționale cu realizările lor anterioare, reflectă
obiectivele pe care și le-au stabilit pentru ei înșiși, și sunt suficient de provocatoare. Feldhusen și Wood au
utilizat sistemul cu câteva sute de elevi supradotați și talentați și au constatat că este o metodă eficientă de
implicare a copiilor și a tinerilor în procesul de dezvoltare a talentelor. Elevii talentați s-ar putea implica adesea
în activități de învățare cu o implicare redusă sau minimă a cadrului didactic. Feldhusen a indicat faptul că
capacitatea de autodirijare a elevilor în activități individuale sau în grupuri mici era foarte ridicată dacă
profesorii lor le ofereau materiale indicative și îndrumări inițiale bune. Elevii și-au sporit rapid capacitatea de a
realiza o învățare autodirijată sau individualizată.
Strategii de recunoaștere și dezvoltare a talentelor
Toți elevii de toate vârstele au puncte forte relative privind talentele, iar școlile ar trebui să îi ajute să își
identifice și să își înțeleagă propriile abilități speciale. Cei cu talente la niveluri extrem de ridicare față de colegii lor
ar trebui să aibă acces la resurse și activități de instruire care sunt adecvate talentelor lor (Feldhusen, 1998). Ei au
nevoie de mult ajutor și sprijin emoțional din partea părinților, de contribuții și resurse educaționale
însemnate din partea școlii, de un mediu colegial care să îi sprijine, și de mentori care pot demonstra și
modela nivelurile avansate de expertiză și de creativitate în domeniile în care există un potențial de talent
(Pleiss & Feldhusen, 1995).
Cadrele didactice și ceilalți membrii ai personalului și școli pot utiliza strategiile următoare pentru a
contribui la îmbunătățirea acestui model (Feldhusen, 1996).
Să fie atenți la semnele care indică talente în cele patru domenii de talente. Să arate elevului și
prinților care sunt punctele forte, și să efectueze teste pentru a verifica un posibil talent emergent.
Să structureze activitățile de învățare care vor oferi elevilor ocazia de a-și demonstra potențialul de talent.
Să utilizeze aprecierea pentru a recunoaște și a consolida semnele de talent.
Să ajute elevii cu talente în domenii specifice să își stabilească obiective de învățare în domeniile respective.
Să localizeze resurse în cadrul școlii și al comunității care pot ajuta la consolidarea talentelor elevilor.
30
Să implice părinții în identificarea și dezvoltarea talentelor copiilor lor prin furnizarea de resurse și de
experiențe și prin încurajarea comportamentului de stabilire a obiectivelor.
Obiectivul suprem al recunoașterii și dezvoltării talentelor este acela de a ajuta elevii să își înțeleagă
propriile puncte forte și potențiale privind talentele, să știe cum să urmeze și să se implice în activitățile
cele mai potrivite pentru dezvoltarea talentului, și
35 Feldhusen, J. F. (1996). How to identify and develop special talents. (Cum să identificăm și să educăm talentele speciale.) Educational
Leadership, 53(5), paginile 66-69.
31
să se angajeze să își dezvolte propriile talente. Sternberg și Zhang 36, au dezvoltat Teoria pentagonală
implicită. Teoria prevede că pentru ca o persoană să fie considerată supradotată, ea trebuie să îndeplinească
cinci criterii:
1. criteriul excelenței,
2. criteriul rarității,
3. criteriul productivității,
4. criteriul demonstrabilității, și
5. criteriul valorii.
1. Criteriul excelenței prevede că individul este superior față de colegii săi într-o anumită dimensiune sau
set de dimensiuni. Pentru a fi supradotat, un individ trebuie să fie extrem de bun la ceva conform terminologiei
psihologice, să aibă un nivel ridicat într-o dimensiune sau dimensiuni evaluate. Calificarea drept „raportat la
semeni” este necesară pentru că desemnarea excelenței depinde de abilitățile celor cu care este comparat
individul. Scorul brut obținut de un copil de 10 ani la un test de inteligență s-ar putea transforma într-un
scor foarte ridicat comparativ cu copiii de aceeași vârstă, însă ar părea obișnuit comparativ cu copiii de cinci
ani. În mod asemănător, o interpretare muzicală care ar fi excepțională pentru un copil de 8 ani care are
săptămânal lecții de muzică la școală ar putea fi relativ mediocră pentru un copil de 8 ani care urmează
școala de muzică de la vârsta de patru ani.
2. Criteriul rarității. Criteriul rarității prevede că pentru a fi etichetat drept supradotat, un individ trebuie să
posede la un nivel foarte ridicat un atribut care este rar întâlnit în rândul semenilor săi. Criteriul rarității
este necesar pentru a completa criteriul excelenței deoarece o persoană poate manifesta din abundență un
anumit atribut, dar dacă evaluarea atributului respectiv ca fiind la un nivel ridicat nu este considerată a fi
rară, persoana respectivă nu este percepută drept supradotată. Să presupunem că dăm un test de
cunoaștere a noțiunilor de bază în limba engleză unei clase de studenți în an terminal de la o universitate
bună. Ei ar trebui să obțină punctaje mari la test deoarece stăpânesc cu toții foarte bine bazele limbii
engleze. Însă chiar dacă ar obține cu toții punctaje ridicate la test, nu am spune despre ei că sunt cu toții
supradotați. Astfel, o persoană poate manifesta un nivel excelent într-un domeniu, însă dacă excelența
respectivă nu este rară, persoana în chestiune nu poate fi percepută drept supradotată.
3. Criteriul productivității. Criteriul productivității prevede că dimensiunea/dimensiunile în funcție de care
un individ este evaluat ca fiind superior trebuie să conducă sau să aibă potențialul de a conduce la
productivitate. Să ne gândim din nou la participantele la un concurs de frumusețe. De ce trebuie ele oare să
răspundă unor întrebări pe teme de actualitate în loc să fie evaluate exclusiv pentru aspectul lor fizic?
Aspectul fizic este probabil determinantul major în acest concurs, așadar de ce nu este acesta suficient?
Deși concursul este într-adevăr despre frumusețe, frumusețea însăși nu este percepută drept productivă
sau potențial productivă.
4. Criteriul demonstrabilității. Criteriul demonstrabilității prevede că superioritatea individului pe
32
dimensiunea (dimensiunile) care determină „supradotarea” trebuie să fie demonstrabilă printr-unul sau
mai multe teste care sunt evaluări valide. Individul trebuie să poată demonstra, sub o formă sau alta, că
deține într-adevăr abilitățile sau are realizările care au condus la stabilirea „supradotării”. Simplul fapt de a
pretinde că este supradotat nu este suficient.
5. Criteriul valorii. Criteriul valorii prevede că pentru ca o persoană să fie etichetată drept supradotată ea
trebuie să demonstreze o performanță superioară într-o dimensiune care este evaluată pentru persoana
respectivă de către societatea căreia îi aparține. Criteriul valorii restricționează eticheta de supradotare la
acele persoane care dețin atributele care sunt evaluate drept relevante pentru supradotare.
36 Sternberg Robert J., Zhang What Li-fang (1995) What Do We Mean by Giftedness? A Pentagonal Implicit Theory (Ce înțelegem
prin supradotare? O teorie pentagonală implicită), Universitatea din Iowa, în Gifted child quarterly, vol 30, nr. 2.
33
Figura 6: Teoria pentagonală implicită
Excelența
Valoarea O teorie pentagonală implicită a supradotării Raritatea
Productivitatea Demonstrabilitatea
Sursa Sternberg Robert J., Zhang What Li-fang (1995)
Mönks Katzko 37oferă câteva sugestii pentru identificarea elevilor supradotați și talentați. În urmă cu câteva
decenii, identificarea supradotaților era foarte controversată. Bartenwerfer (1978)38 era un opozant strict al
identificării. El susținea că dacă nu știi ce este supradotarea, nu o poți identifica. În prezent, faptul că
identificarea este importantă este dincolo de orice îndoială. Din perspectivă educațională, dacă urmăm
principiul potrivit căruia tuturor indivizilor urmează să li se ofere ocazia de a-și dezvolta întregul potențial și
talent, atunci identificarea este esențială.
Principalele sarcini sunt:
(1) identificarea persoanelor supradotate în vederea unei educări adecvate, și
(2) diagnosticarea individuală pentru programe individuale specifice.
34
Identificarea este importantă și din punct de vedere societal deoarece populația este tot mai conștientă de
faptul că persoanele supradotate reprezintă o resursă însemnată pentru societate. În 1988, Centrul pentru
Studierea Supradotării (En: Center for the Study of Giftedness) a fost creat în cadrul Universității Radboud
din Nijmegen. Cadrul de referință pentru cercetare și pentru activitatea de consultanță a fost Modelul
multifactorial, mai precis, faptul că supradotarea nu se identifică cu un IQ ridicat; întotdeauna sunt implicați
câțiva factori personali și de mediu. În rapoartele adresate părinților și școlilor, IQ-ul nu va fi menționat
niciodată.
37 Franz J. Mönks și Michael W. Katzko ,Giftedness and Gifted Education (Supradotarea și educația persoanelor supradotate), în
Conceptions of Giftedness Ediția a doua, Editată de ROBERT J. STERNBERG Yale University PACE Centre JANET E. DAVIDSON Lewis &
Clark College, Cambridge University Press, pagina 190. 38 Bartenwerfer, H. (1978). Identifikation der Hochbegabten. În K. J. Klauer
(Ed.), Handbuch der Pädagogischen Diagnostik (Vol. 4, pp. 1059–1069). Düsseldorf: Schwann.
35
Suntem convinși că o cifră pură nu reflectă potențialul real al unui individ. Identificarea multifațetată este
singura care poate oferi o direcție în privința educației adecvate pentru persoanele supradotate.
Trebuie remarcat faptul că identificarea depinde întotdeauna de obiectivul care trebuie atins. Spre
exemplu, o metodologie de screening generală diferă de un diagnostic individual aprofundat. Însă, odată ce
abandonăm cele mai simple noțiuni ale supradotării ca trăsătură într-un domeniu cu abilitate unică, sarcina
identificării supradotării devine problematică și complexă din mai multe motive. Trebuie să includem o serie
de caracteristici de personalitate cognitive și necognitive și să luăm în considerare mediul social de învățare
pentru a putea judeca în mod fiabil potențialul individual de dezvoltare.
O altă problemă ține de diferențele de gen și de minorități. Spre exemplu, chiar dacă femeile sunt privite în
general ca fiind mai puțin capabile în ceea ce privește subiectele MINT (matematică, informatică, științele
naturii, și științele tehnice), literatura de specialitate susține că nu există diferențe înnăscute între bărbați și
femei în legătură cu aceste domenii de studiu (Lubinski, Benbow, Shea, Eftekhari-Sanjani, & Halvorson,
2001).
În cele din urmă, atunci când proceduri de identificare diferite sunt bazate pe poziții teoretice diferite,
poate exista situația în care un copil identificat drept supradotat printr-o abordare multifactorială să nu fie
considerat supradotat dacă este evaluat utilizând un model diferit, cum ar fi abordarea printr-un singur
factor. Aceste considerații presupun faptul că identificarea ar trebui să îndeplinească cerințele următoare:
urmărirea unui model bazat pe teorie în ceea ce privește supradotarea;
îndeplinirea standardelor metodologice ridicate (ce instrumente de diagnosticare pot fi utilizate?); și
luarea în considerare a identificării dificultăților care țin de percepțiile sociale.
Figura 7: Modelul cauzal al comportamentului în funcție de performanță în cazul persoanelor supradotate și
talentate
36
Caracteristici personale
Supradotarea Performanța excelenței
Caracteristicile mediului
Sursa: Heller & Hany, 1986
37
„Dacă „supradotarea” sau „talentul” - ambii termeni utilizați aici simultan – sunt considerate a fi produsul
„p” al interacțiunii dintre factorii genetici și factorii de mediu, atunci – presupunând influențe diferențiate de
ambele părți
– sunt de așteptat să apară tipuri diferite de supradotare sau de talent. Gardner (1983), cu teoria sa privind
inteligențele multiple, enunță șapte (mai recent chiar nouă sau zece) tipuri de supradotare. Modelul celor
trei inele ale supradotării dezvoltat de Renzulli (1978) a fost extins de către Mönks și van Boxtel (1985) la
șase factori incluzând cadrul social, familia, școala. Bateria de teste Munich privind abilitatea ridicată
(MHBT): o abordarea multidimensională, cu metode multiple și cu participarea semenilor. Poate fi schițat un
model general cauzal care include și factorii de mediu. Conceput ca model de diagnostic-pronostic,
predictorul (supradotarea) se află în partea stângă, iar criteriul comportamentului în funcție de performanță
se află în partea dreaptă”39
Modelul MHBT conține două duzine de teste și chestionare standardizate pentru evaluarea diferențiată a
variabilelor predictor și moderator. Aceste variabile sunt relevante în special pentru promovarea și
dezvoltarea supradotării și a talentului. Predictorii și moderatorii multipli sunt promovați deoarece criteriul
excelenței este considerat a fi complex.
Modelul de identificare a elevilor talentați conține Lista de verificare a cadrului didactic pentru
identificarea înzestrării creative: Pentru evaluarea acestui tip de supradotare, puteți consulta dimensiunile
următoare (nu este necesar să fie toate prezente; este suficient dacă elevul excelează la unele dintre ele):
Gândirea logică/analitică
Gândirea abstractă
Gândirea matematică
Gândirea științifică/tehnică
Aptitudinile lingvistice (vocabular bogat, exprimare fluentă, talent pentru limbi străine)
Abilitatea de învățare (înțelegere rapidă, memorie bună, reproducere exactă, învățare activă)
Puterea de deducție, combinare etc.
Cunoștințele vaste
Cunoștințe speciale consolidate într-unul sau mai multe domenii.
Pentru evaluarea acestui tip de supradotare, puteți explora dimensiunile următoare (nu este necesar să
fie toate prezente; este suficient dacă elevul excelează în unele dintre ele):
Curiozitatea, căutarea cunoașterii
Imaginația, abilitatea de a gândi în alternative
38
Gândirea creativă și inventivă
Originalitatea, căutarea unor soluții extraordinare la probleme/sarcini
Gândirea flexibilă, agilitatea spirituală, abilitatea de a privi o problemă din mai multe unghiuri
Autonomia, independența în gândire și în opinii
Orientarea spre interese, rezolvarea independentă a problemelor
Multitudinea de interese
Stabilitatea intereselor
39 Kurt A. Heller1 & Christoph Perleth, The Munich High Ability Test Battery (MHBT): A multidimensional, multimethod approach
(Bateria de teste Munich privind abilitățile înalte (MHBT): O abordare multidimensională, cu metode multiple) în Psychology
Science Quarterly, Volumul 50, 2008 (pp. 173-188)
39
Figura 8: Procesul de identificare
Întreaga populație de elevi (100%)
Program de extragere
Compactarea programei, etc.
(1) 10 % sau (2) (3) (4) Cursuri de îmbogățire (în cadrul școlii și în afara școlii)
Screening 20% Teste de MHBT 5% Interviuri 2-5% Dezvoltare Programe de accelerare, de ex. clase sau școli speciale
Competiții, de ex. la matematică, fizică, chimie, limbi străine, muzică, sport, etc.
Legenda: (1) = Nominalizarea a 10-20% din liderii clasei în ceea ce privește dimensiunile diferite ale supradotării,
40
de ex. prin liste de verificare ale cadrelor didactice, vezi Tabelul 1 și/sau Tabelul 2 de mai sus. (2) = Teste de evaluarea a supradotării (specifice domeniului) pentru cei 10% sau 20% dintre elevi selectați și/sau evaluări diferențiate din partea cadrelor didactice (cf.
liste de verificare). (3) = (Dacă este cazul) interviuri de selecție pentru o selecție aprofundată.
(4) = Alocarea către diferite programe de dezvoltare, de ex. compactarea programei, programe de extragere (pull-out), cursuri de îmbogățire, clase sau școli speciale
pentru elevii foarte înzestrați sau talentați în domeniul matematicii și/sau al științei, etc.
Sursa: Heller Kurt A. Identificarea elevilor supradotați și talentați, 2004
41
1.3.1 Abordări privind clasificarea talentului și a supradotării în medii culturale diferite
Tabelul 2: Definirea țărilor partenere în proiectul SENSE
Limba sursă Traducerea în limba engleză Definiția/clasificarea completă
criterii și arii sau aspecte
acoperite
CZ Žáci mimořádně nadaní;
Nadané děti, žáci a studenti.
Elevi cu talent special; Copii, elevi
și studenți supradotați.
Nu există criterii de clasificare și
arii sau aspecte acoperite.
CY Proikismena. Înzestrați și talentați. Tineri cu un nivel de abilitate
foarte ridicat
IE Exceptionally able students.
‘Gifted’ is the common
term.
Nu este aplicabil. Nu există criterii de clasificare și
arii sau aspecte acoperite.
IT Ragazzi dotati; Ragazzi
talentati.
Copii supradotați; Copii talentați.
Copii supradotați; Copii
talentați. Tineri cu inteligență,
imaginație și creativitate vie cu
multe interese și curiozitate
intelectuală în domenii diferite,
care sunt dornici să își dezvolte
experiența în afara sălii de
clasă.
RO Elevi cu abilităţi deosebite;
Elevi capabili de
performanţe.
Elevi cu abilități excepționale;
Elevi capabili de reușite mari.
Acești doi termeni au legătură
cu evaluarea rezultatelor și a
abilității școlare. Ariile
acoperite de acești termeni
sunt facultățile intelectuale și
cognitive, creativitatea,
raționamentul logic, abilitatea
de leadership, dezvoltarea
psihosocială, și abilitatea
științifică, artistică și
psihomotorie
42
Marea Britanie
Supradotați și talentați. Nu este aplicabil. Fără criteriu sau definiție
formală, dar cadrele didactice
identifică copiii pe baza
conduitei și a rezultatelor
acestora. Copiii care doresc să
intre într-unul din centrele de
excelență sunt admiși pe baza
unei audiții și trebuie să
îndeplinească un set de criterii
stabilit de școala respectivă.
Sursa: Proiectul SENSE 2020
43
Caracteristici stilul cognitiv și
nevoile de educație specială
strategiile educaționale
metodologiile didactice
3 PRINCIPIILE ȘI PRACTICILE EDUCAȚIEI PENTRU COPIII SUPRADOTAȚI. METODOLOGII EDUCAȚIONALE
3.1 Nevoile educaționale speciale și caracteristicile elevilor supradotați
În acest capitol vom discuta despre supradotare și talent din punct de vedere al educației. O vastă literatură
științifică privind educația pentru copiii supradotați ne oferă o imagine complexă privind diferitele
posibilități de răspuns la nevoile elevilor talentați. Aceștia au nevoi educaționale speciale, dar strategiile
educaționale pot varia în funcție de interpretarea diferită a supradotării. Înainte de a examina principalele tendințe în
domeniul strategiilor educaționale pentru elevii talentați, vom prezenta diferitele nevoi educaționale ale persoanelor
supradotate. Acest lucru este important pentru elaborarea unei bune planificări a programei din punct de
vedere educațional. Modul în care obișnuiesc să gândească acești copii influențează nu numai dezvoltarea
talentului, ci și modurile de învățare. Mai precis, există două moduri de gândire tipice, care în trecut erau
asociate în mod simplist modurilor prevalente de procesare a informațiilor în emisfera cerebrală stângă și în
cea dreaptă. Însă dincolo de aceste aspecte generale, observăm totodată stiluri specifice legate de
procesare a informației. În tabelul de mai jos încercăm să rezumăm pasul principal în planificarea căilor
educaționale pentru elevii talentați.
Figura 9: Procesul de planificare a activităților educaționale
Sursa: proiectul SENSE
Conceptul de „Supradotare” este pur și simplu un construct social.48 Taxonomiile „normal”, „subnormal”,
„înzestrat” sunt invenții umane, nu un fapt al naturii. Deși putem vedea înzestrarea cognitivă ca pe ceva
real, o caracteristică pe care o au anumiți indivizi, aceasta nu ar fi nimic mai mult decât un construct. Este
vorba despre o modalitate inventată de categorisire a copiilor. Din punct de vedere istoric, societățile
utilizează conceptul de hiperînzestrare ca o etichetă prin care să explice și să recunoască persoanele cu
performanță excepțională într-unul sau mai multe domenii care sunt prețuite în cultura respectivă. Ceea ce
constituie supradotarea diferă desigur în funcție de contextele culturale. O persoană care este foarte
44
apreciată pentru aspecte profesionale în cadrul unui sistem cultural, s-ar putea să nu se bucure de
considerație în cadrul altor grupuri culturale.
S-ar părea că nu există nici o bază sau justificare științifică la baza acesteia pentru împărțirea indivizilor în
două categorii distincte care se exclud reciproc: persoane supradotate și persoane nesupradotate.
În ciuda eterogeneității clinice, copiii supradotați au caracteristici comune care sunt rezumate în tabelul de
mai jos.
48 Fiorucci A. The special educational needs of gifted studentsTeachers’ attitudes (Nevoile educaționale speciale ale elevilor
supradotați. Atitudinile cadrelor didactice),Università del Salento Dipartimento di Storia Società e Studi sull’Uomo, în
L’integrazione scolastica e sociale nr.16/1, februarie 2017
45
Tabelul 5: Caracteristicile copiilor supradotați în contextele educaționale
Caracteristicile copiilor supradotați în contextele educaționale
Pregătire neobișnuită din copilăria mică
Viteză de învățare; abilitatea de-a și organiza rapid
gândurile
Gamă variată de interese (deși adesea se
concentrează pe un singur domeniu)
Memorie bună și disponibilitatea unei cantități
mari de informații
Curiozitate puternic dezvoltată exprimată prin
întrebări adresate în continuu
Vocabular vast și utilizarea de propoziții cu
structură complexă
Interes față de experimentare și faptul de a face
lucrurile în mod diferit față de așteptări
Abilitate avansată de a înțelege nuanțele
cuvintelor, metaforele, ideile abstracte
Tendința de a asocia ideile sau lucrurile în
moduri neobișnuite sau în moduri care nu sunt
evidente (utilizare extinsă a gândirii divergente)
Interes față de rezolvarea problemelor care
implică numere și puzzle-uri
Interes față de organizarea activităților, a
materialelor și a oamenilor prin intermediul
unor tipare sau jocuri complexe
Stil autoînvățat de citire și scriere de la vârstă
preșcolară
Imaginație vie
Profunzime emoțională și intensitate neobișnuită a
sentimentelor experimentate; sensibilitate
puternică
Nerăbdare față de propria persoană sau față de
incapacitatea sau ritmul încet al celorlalți
Familiaritate față de gândirea abstractă, complexă, logică
Capacitatea de a învăța mai rapid abilitățile de bază
Idealism și simț marcant al justiției la o vârstă mică
Interes față de aspectele sociale, politice,
nedreptăți
Solicitări frecvente de informații aprofundate
despre ceea ce li se predă
Durată mai mare a atenției, perseverenței și
abilitate mai mare de concentrare
Tendința de a rămâne absorbit de propriile
gânduri, (visător cu ochii deschiși)
Sursa: proiectul SENSE
În ultimii ani, formularea modelelor de citire nu doar psihometrică, ci o atenție specială acordată
elementelor contextuale, ne-a permis să nu mai privim supradotarea exclusiv ca pe „un cadou”, ci în primul
46
rând ca pe o oportunitate, o predispoziție spre atingerea succesului. Aceasta nu este o garanție a
succesului, dar reprezintă modalitatea de urmat pentru a avea succes. Depășirea conceptului de înzestrare
excedentară percepută drept cadou și predestinare implică în mod necesar consecințele conceptuale și
teoretice – modelul citirii – dar, evidențiază în primul rând rolul contextelor (familial, social, școlar) și al
figurilor implicate în procesul de educare. Vă permite să acordați atenție nu numai etichetelor, ci și
condițiilor care trebuie oferite persoanelor supradotate.
Această operațiune ar permite astfel mutarea atenției de la identitatea persoanei supradotate către
formarea acesteia, acordând atenție sistemului de formare (echipamente, structuri, mijloace, operatori,
intervenții, unelte metodologice și tehnice) și dezvoltării integrale a persoanei. Prin urmare, evaluarea
faptului că elevii supradotați au nevoi de formare speciale reprezintă
47
recunoașterea caracteristicilor și an nevoilor aferente acestora. Prin urmare, cadrele didactice, dacă
utilizează cadrul potrivit – incluziunea - și uneltele potrivite – o metodă de predare care ține cont de
diferențe, care „devine o persoană” (personalizarea) - nu va mia simți nevoia să primească prescripția
„medicală” sau „normativă” pentru a avea grijă de cei care, într-un ritm mai rapid sau mai lent sau pur și
simplu într-un ritm diferit, îți urmează propria cale. Un element important pentru dezvoltarea de programe
și strategii la nivel educațional este identificarea indicatorilor specifici care țin de identificarea elevilor
supradotați, subiect care a fost prezentat în primul capitol.
Elevii supradotați și talentați au nevoi de învățare diferite față de semenii lor de aceeași vârstă și de aceea
au nevoie de o planificare educațională specială care să îi sprijine în vederea dezvoltării potențialului lor.
Pentru a-i ajuta pe acești elevi, primul pas constă în localizarea cu precizie și descrierea înzestrării (lor) și a
talentului (talentelor) specifice ale acestor elevi – denumită uzual identificarea.
Pentru identificarea elevilor supradotați și talentați49, școlile trebuie să înțeleagă în primul rând ce
înseamnă supradotarea și talentul. Unii elevi supradotați pot să nu fie ușor de identificat deoarece
exprimarea supradotării lor este mascată de mulți factori. Este important de recunoscut faptul că există mulți
factori care pot împiedica exprimarea supradotării, și că elevi supradotați și talentați se regăsesc în toate
comunitățile indiferent de contextul lor cultural, socio-economic sau etnic. Există elevi supradotați care
prezintă și una sau mai multe dizabilități sau alți factori care afectează identificarea lor.
Atunci când suntem în măsură să identificăm în mod eficient elevii supradotați, putem să:
stabilim domeniul/domeniile în care este înzestrat elevul (intelectual, creativ, social,
perceptual, fizic [control muscular sau motric])
descriem nivelul de înzestrare a studentului (ușoară, moderată, ridicată,
excepțională, profundă)
descriem domeniile în care elevul este talentat (academic, realist, investigativ, artistic, social,
întreprinzător, convențional, jocuri, sporturi).
Identificarea este un proces care are drept scop diagnosticarea. Un proces colaborativ între părinți, cadre
didactice, psihologii școlari și alți profesioniști este cel mai benefic. Identificarea ar trebui să aibă loc prin
intermediul școlarizării, nu numai la un anumit moment cum ar fi înscrierea la școală.
Odată ce un elev a fost identificat drept supradotat, școlile pot utiliza dispozițiile și strategiile educaționale
adecvate pentru a avea grijă de acesta. În acest proces, școlile pot constata că elevii au înzestrări
suplimentare în domenii specifice, elevi are căror nevoi nu sunt satisfăcute de programa actuală și prezintă
dovezi că ar trebui incluși într-un program specific. Acestea sunt scopurile principale ale identificării elevilor
supradotați și talentați și rezultatele dorite ale unei identificări de succes. Directorii de școli trebuie să se
asigure că sunt puse în practică procese de identificare a elevilor supradotați. Identificarea elevilor poate fi
o problemă complexă, iar selectarea testelor, a listelor de verificare și a uneltelor corespunzătoare pentru
48
fiecare școală este importantă.
Acolo unde este cazul, evaluările trebuie să fie supervizate de un psiholog care să se asigure că sunt
relevante pentru nevoile individuale ale elevilor și că rezultatele sunt comunicate părinților și școlii. Exemple:
1. Elevii mediocrii cu potențial intelectual ridicat pot obține punctaje slabe la testele de evaluare.
2. Alte teste de diagnosticare, care necesită niveluri rezonabile de alfabetizare, pot fi ineficiente
pentru identificarea elevilor cu abilități mai ridicate din contexte culturale diverse sau care au o
tulburare de învățare specifică.
49 GIFTED AND TALENTED EDUCATION - Identification - ACT ... www.education.act.gov.au › support-for-our-students
71
Identificarea timpurile a supradotării este un mecanism important, care oferă o cale spre realizarea deplină
a potențialului elevului supradotat. Există caracteristici care potrivit cercetătorilor sunt:
indicatori constanți ai supradotării
indicatori posibili ai supradotării (adică, există dovezi contradictorii sau aceștia sunt observați și la
copii care nu sunt supradotați) care nu au legătură cu supradotarea (adică nu există nici o legătură
dovedită).
Există de asemenea caracteristici ale copilului și ale familiei care pot masca supradotarea. Pentru ca un
copil să fie considerat supradotat nu este necesar ca fiecare caracteristică să fie evidentă – vor exista
clustere individuale ale acestor caracteristici precum și manifestări individuale ale acestora. Diagrama
prevăzută în politica privind elevii supradotați și talentați prezintă pașii și strategiile cheie50 în procesul
continuu de identificare și de monitorizare a elevilor supradotați și talentați.
În orice proces de identificare:
Educatorii și părinții sunt importanți în identificarea și dezvoltarea supradotării
Caracteristicile bazate pe dovezi reprezintă un ghid pentru recunoașterea și înțelegerea supradotării
Ar trebui să fim alerți la factorii care pot masca abilitățile unui copil, inclusiv la convingerile noastre
Identificarea informală este necesară pentru a „recunoaște” supradotarea (posibilă) în vederea
identificării formale.
Pentru identificarea metodologiilor și a strategiilor, o altă problemă importantă este înțelegerea stilurilor
de învățare. Hayes și Allison (1997) au remarcat că această compatibilitate a stilurilor de predare cu stilurile
de învățare este benefică în special pentru elevii care preferă să aibă mai multă autonomie și mai puțină
interacțiune personală. Dat fiind faptul că grupele de specialitate sunt formate din elevi cu preferințe
diverse în ceea ce privește stilurile de învățare, cadrul didactic ar trebui să adopte o abordare flexibilă a
stilului său de predare.
Mai jos este prezentat un set de variabile care ar trebui avute în vedere atunci când descriem stilurile de
predare și de învățare51:
abilitățile intelectuale: abilitățile de a clasifica informațiile; abilitățile de aranjare în serii (capacitatea de a
dezvolta, completa și organiza categorii de informații); concentrarea atenției; învățarea simbolurilor
(înțelegerea informațiilor, cunoștințelor, strategiile de cercetare); capacitatea de mobilizare pentru
îndeplinirea unei sarcini.
stilurile de învățare: persistența asupra sarcinii (voința de a lucra la o sarcină până la finalizarea acesteia);
voința, preferința de a-și exprima propriile opinii; preferința pentru activități verbale/nonverbale; preferința
pentru activități practice/teoretice; tendința și preferința de a căuta informații relevante.
72
calitățile experienței de învățare în legătură cu: performanța școlară; conștiința faptului că materia este
ușoară sau dificilă; nivelul de așteptare în ceea ce privește obținerea performanței școlare.
Un al doilea set de variabile se referă la personalitatea cadrelor didactice. Acestea sunt:
1. variabile care urmăresc proiectarea predării-învățării:
a) obiective care sunt integrate în predarea-învățarea materiei;
b) categorii de strategii de predare implicate în atingerea obiectivelor de predare-învățare;
2. variabile care descriu tiparul comunicării didactice, comportamentul cadrului didactic în general:
a) sensibilizarea și comportamentul elevilor care atrage atenția;
b) organizarea, îndrumarea și controlarea desfășurării activității;
c) conduita comunicativă;
d) conduita explicativă;
50 gifted And Talented Education - Identification - ACT ... www.education.act.gov.au › support-for-our-students, 2014
51 Iurea Corina, Neacşu Ioan, Safta Cristina Georgiana, Suditu Mihaela, Teachers for the Knowledge Society The Study of the Relation
between the Teaching Methods and the Learning Styles – The Impact upon the Students’ Academic, Procedia Social and Behavioural
Sciences 11 (2011) 256–260, la: https://www.researchgate.net/publication/251713432
73
e) conduita care consolidează și motivează;
f) conduita socio-afectivă;
g) conduita privind individualizarea formării;
h) conduita evaluativă a cadrului didactic;
3. variabile care urmăresc metodele de intervenție în instruirea școlară:
a) categorii de metode utilizate în predarea disciplinelor școlare;
b) categorii de unelte didactice auxiliare utilizate la cursuri/seminarii (manuale de exerciții, texte, etc.);
4. variabile care descriu produsul învățării generat de intervenția educațională:
a) categorii de produse ale învățării corelate în funcție de capacitățile elevilor, evaluate prin
intermediul descriptorilor de performanță;
b) categorii de stiluri de evaluare ale produselor de învățare implicate în activitățile de evaluare școlară.
Tabelul 6: Diversitatea stilurilor cognitive52
Stilul cognitiv auditiv-secvențial comparativ cu stilul spațio-vizual cognitiv
El/ea gândește utilizând predominant cuvinte; învață ușor fonemele
El/ea gândește întâi în cifre
El/ea preferă explicațiile auditive El/ea preferă explicațiile vizuale
El/ea procesează secvențial sarcinile și informațiile El/ea procesează holistic/global informațiile;
preferă să analizeze imaginea generală înaintea
detaliilor
El/ea preferă să învețe fapte și detalii; preferă să
lucreze pe baza unor instrucțiuni specifice
El/ea preferă sarcinile care implică gândire abstractă
și lucrează pentru îndeplinirea obiectivelor și pentru
îndrumări generale
El/ea ia sarcinile pe rând în mod liniar procedând în mod clar
El/ea preferă să gestioneze sarcini multiple simultan
74
El/ea preferă să lucreze pe sarcini structurate El/ea preferă situațiile deschise, fluide, creându-și propria structură, adesea improvizată
El/ea gândește analitic; deduce implicațiile în mod
logic
El/ea preferă activitatea de sintetizare; produce idei
în mod intuitiv
El/ea preferă să rezolve probleme existente El/ea preferă să se confrunte cu situații noi sau să genereze probleme noi
El/ea preferă sarcinile concrete care au un răspuns
exact
El/ea preferă să lucreze pe concepte; abilitatea de a raționa
El/ea pare mai eficient decât modalitățile executive
Teoriile explicate mai sus sunt legate strict de conceptul de personalizare care este legat de nevoia fiecăruia
de a-și desăvârși formarea în conformitate cu propriile așteptări și speranțe. Scopul personalizării este acela
de a transforma potențialul fiecărei ființe umane în abilități autentice de a plasa subiectul aflat în formare în
centrul procesului de învățare. Predarea personalizată nu are nevoie de etichetări: fiecare copil are dreptul
de a-și vedea satisfăcute propriile nevoi.
52 Ronchese M., Polezzi DGatta.*, M., Battistella P.A. (2012) Copii supradotați și școala: când potențialul împiedică integrarea.
Experiența „E.T. Educație pentru talent” în Regiunea Veneto. Proiect finanțat de Regiunea Veneto
75
1
2
3 • Recunoaște progresul realizat conform interesului clasei ca
întreg
• Stabilește continuitatea între interesele dezvoltate în cadrul și în afara mediului școlar
• Motivează elevul să lucreze din greu
• Propune sarcini complexe și sprijină elevii supradotați în caz de eșec
Pe baza acestor idei, strategiile educaționale ar trebui să fie susținute în vederea dezvoltării
potențialului. Acest lucru înseamnă trecerea de la concepția că talentul este ceva ce trebuie demonstrat
la concepția că talentul este ceva ce trebuie dezvoltat.
Figura 10: Abordarea individuală
Sursa: Proiectul SENSE
3.1.2. Nevoile speciale ale copiilor supradotați
Copiii supradotați au propriul lor set unic de nevoi, și cum majoritatea oamenilor nu realizează sau nu
conștientizează pe deplin aceste valori, copiii supradotați se pot avea adesea dificultăți în domenii care nu
țin de școală. În mod ironic, dat fiind faptul că mulți îi percep pe acești copii drept persoane cu rezultate
excepționale în mod natural, pentru ei poate fi chiar mai dificil să primească atenția specială de care au
nevoie în domenii care nu sunt legate direct de performanța școlară. Există cinci nevoi speciale specifice
care sunt comune în rândul copiilor identificați drept supradotați:
1. Relațiile interpersonale cu colegii lor
Nu este neobișnuit ca copiii supradotați să aibă dificultăți de relaționare cu ceilalți. Ei sunt suficient de
inteligenți încât să își dea seama că sunt diferiți de majoritatea copiilor, și, astfel, ei se percep adesea ca
fiind cumva separați. Ceea ce face ca relațiile interpersonale să fie provocatoare. Pentru acești copii este adesea mai
ușor să relaționeze cu adulții decât cu colegii lor.
2. Atenția
Copiii supradotați au adesea dificultăți când vine vorba să fie atenți în clasă și uneori sunt diagnosticați cu
76
ADD sau ADHD. Deși este posibil ca un copil supradotat să aibă aceste tulburări, trebuie luate măsuri atente
de diagnosticare deoarece copiii supradotați care nu sunt provocați îndeajuns la școală imită adesea
aceleași simptome ca și copiii cu o problemă de deficit de atenție. Atunci când copiilor supradotați nu li se
oferă materiale antrenante, provocatoare, el devin plictisiți în mod natural și caută alte lucruri cu care să își
ocupe mintea sau pur și simplu visează cu ochii deschiși așteptând să treacă timpul. Acestea nu sunt
comportamente care trebuie pedepsite, ci mai degrabă reprezintă un semn că copilul dumneavoastră
supradotat are nevoie de oportunități de învățare mai avansate care să îi stimuleze abilitățile cognitive.
3. Motivația
Copiii supradotați pot manifesta și o lipsă a motivației cauzată în cazul unora dintre ei de aceleași motive
pentru care prezintă probleme de atenție. Atunci când copiii nu sunt provocați ei nu pot crește. Ca urmare, ei devin
plictisiți și neastâmpărați. Dacă această plictiseală devine parte a rutinei lor zilnice, copiii vor abandona pur și simplu speranța
că școala le va oferi vreodată o cale de a-și explora curiozitățile sau de a încerca lucruri noi.
77
4. Anxietatea de performanță
Copiii supradotați se obișnuiesc rapid să exceleze la școală. Ei răspund laudelor aduse de părinții și
profesorii lor, și uneori încep să se identifice prea mult cu performanța lor. Acest lucru combinat cu un
deficit de inteligență emoțională oferă rețeta perfectă pentru anxietatea de performanță. Copiii care se
identifică puternic cu performanța lor se vor teme în mod inevitabil de eșec și astfel vor evita să își asume
riscuri și se vor îndepărta de orice activitate pe care o percep a fiind prea provocatoare. Ei pot evita sarcinile
dificile de teamă să nu își dezamăgească profesorii sau părinții. Desigur, aceste comportamente de evitare
vor inhiba în cele din urmă creșterea copilului supradotat și îl vor priva de experiențele de învățare și de
abilitățile necesare în viață cum ar fi persistența și reziliența. În plus, copiii pentru care performanța proprie
este egală cu valoarea de sime devin adesea perfecționiști și se zbat să fie la înălțimea standardului lor
ideal, stabilindu-și adesea ștachete care sunt prea ridicate și devenind furiși, supărați, sau chiar deprimați
când nu reușesc să își îndeplinească propriile așteptări. În loc să vadă greșelile ca pe niște experiențe de
învățare, acești copii percep eșecurile școlare drept eșecuri foarte personale. Orice sentiment al eșecului
perceput are potențialul de a distruge stima de sine a acestor copii.
5. Comunicarea verbală
Comunicarea verbală poate reprezenta ala rândul său un domeniu de nevoi speciale pentru mulți elevi
supradotați. Specialiștii emit teoria că cuvintele rostite pot fi dificile pentru acești copii deoarece ei au
sarcina suplimentară de a transpune ideile complexe pe care le au în minte într-un limbaj pe care ceilalți să
îl poată înțelege. Acest proces poate conduce la o ezitare anormală atunci când vorbesc, la bâlbâială și
frustrare din partea copilului și uneori și din partea celor din jur. Pentru a vă ajuta copilul supradotat să își
dezvolte abilități bune de comunicare verbală, încurajați-l să gândească până la capăt ceea ce va urma să
spună înainte de a vorbi. Demonstrați-le procesul și spuneți-le că este absolut normală să facă pauză înainte
de a răspunde la o întrebare. Fiți conștienți că în ciuda eforturilor dumneavoastră, comunicarea verbală s-ar
putea să nu fie niciodată unul din punctele forte ale copilului dumneavoastră. În loc să vă concentrați pe
acest domeniul slab, apreciați toate talentele naturale ale copilului dumneavoastră și oferiții multe
modalități de a și le manifesta în mod nonverbal. Copiilor supradotați le place spre exemplu să scrie, iar
mulți dintre ei au și talente artistice. Asigurați-vă că le oferiți materialele necesare cum ar fi jurnale, hârtie și
articole de artă pentru ca ei să abia ocazia să exploreze alte căi de comunicare.
Pe măsură ce vă străduiți să îndepliniți nevoile speciale ale copilului dumneavoastră supradotat, dați-vă
seama că nu sunteți singuri. Există oameni care vă pot ajuta să îi oferiți copilului resursele și sprijinul de care
are nevoie. Începeți cu școala pe care o frecventează copilul. Vorbiți cu profesorul său, cu coordonatorul
pentru nevoi speciale și cu administratorul pentru a descoperi programe speciale care pot fi disponibile
pentru copilul dumneavoastră supradotat. Puteți găsi și un grup de sprijin pentru copiii supradotați și
pentru părinții lor în comunitatea dumneavoastră
3.2 Educația pentru copiii supradotați: concepții și prezentare generală științifică
78
Copiii cu interese care nu sunt tocmai frecvente în rândul colegilor lor sau care au abilități de timpuriu
plasează cadrele didactice în fața unor nevoi educaționale speciale, dar cum poate cadrul didactic să știe
dacă strategiile pe care le utilizează sunt adecvate? Oare ar trebui să sporească complexitatea obiectivelor
de învățare pentru întreaga clasă sau să reducă ritmul de învățare al elevului supradotat? În primul rând, ne
întrebăm dacă cadrul didactic este în măsură să recunoască prezența unui copil supradotat în clasa sa.
Primele care trebuie să observe acest lucru sunt cadrele didactice.
A învăța să îți observi elevii nu înseamnă a le pune etichete sau a-i reduce la stereotipuri, înseamnă să
acorzi atenție nevoilor lor și să nu fii înșelat de comportamentele manifeste care foarte adesea înseamnă
altceva! Faptul de a învăța să observe le permite cadrelor didactice să îi vadă pe ceilalți în unicitatea și
complexitatea lor, să recunoască ce se află în spatele plictiselii, al agitației sau al comportamentului
provocator. Recunoașterea și ascultarea acestora permite punerea în mișcare a unei serii de dispozitive metodologice
și didactice care vor sprijini elevul în procesul de învățare și prim urmare vor avea efecte pozitive atât asupra
79
stimei de sine cât și a dezvoltării sale personale. Activitățile mai avansate și mai variate implică utilizarea
mai multor metode de predare pentru a obține o tratare mai aprofundată a subiectelor școlare din
programa generală și/sau o acoperire mai amplă a principalelor elemente tematice ale acesteia. Aplicarea
diferențiată oferă tinerilor șansa de a progresa la viteza preferată de ei și/sau de a urma o programă
specială, oferindu-le totodată suficient timp pentru a se implica în activități de învățare diferite de cele
prevăzute în mod normal în programă și de a-și dezvolta abilitatea într-un domeniu specific (sport, arte,
creativitate personală sau o materie preferată din școală). În timp ce astfel de aranjamente sunt în general parte a
școlilor de masă, există clase sau grupe întregi care lucrează ocazional pe baza acestui principiu și care sunt (re)structurate
în funcție de abilitățile speciale ale elevilor într-un anumit domeniu. Activitățile care nu au legătură cu școala și care
sunt organizate de școală sau de organisme externe permit tinerilor să își dezvolte abilitățile într-un anumit
domeniu (cluburi, competiții, universitatea de vară, cercetare academică, activitate artistică). Identificarea
rapidă permite tinerilor să parcurgă mai rapid parcursul școlar general, fie prin frecventarea unor clase normale sau
beneficiind de dotări paralele cum ar fi școlarizarea în particular sau evaluarea de către un comitet de examinare de
stat.
Recomandări pentru identificarea și planificarea programei pentru copiii supradotați
Analizați cu atenție istoricele de dezvoltare. Urmăriți multe domenii pentru a obține dovezi ale
dezvoltării accelerate a limbajului, motricității, interpersonale și școlare.
Așteptați-vă ca părinții să vă ofere relatări exacte. Copiii supradotați și excepționali fac lucruri
neobișnuite la vârste foarte mici.
Observați activitatea copiilor. Cereți portofoliul cu lucrările artistice, fotografiile sau proiectele de
construcții, ascultați-i cum citesc, verificați abilitățile lor matematice.
Insistați pentru o programă accelerată și îmbogățită corespunzător. Dacă este cazul,
documentați dezvoltarea avansată prin intermediul testelor cognitive și educaționale
administrate individual.
Încurajați părinții să caute oportunități de educare și dezvoltare neobișnuite pentru copiii lor
supradotați.
Consolidați experiențele speciale pentru copiii supradotați bazate pe abilitățile și interesele
comune mai degrabă decât pe faptul că au aceeași vârstă.
Așteptați-vă la complexitate în ceea ce privește experiențele cognitive și emoționale ale copiilor supradotați.
La nivel european, teoriile existente cu privire la caracteristica specifică a principiilor de identificare și a
sprijinului educațional oferit elevilor talentați au fost studiate de către János Gordon Győri 53
„Este important să remarcăm faptul că în zilele noastre talentul are cel puțin patru tipuri diferite de
manifestare, în funcție de caracteristicile și de schimbările lumii noastre: (1) talente care excelează într-un
domeniu; (2) talente capabile să se schimbe de la un domeniu sau sub-domeniu la altul; (3) talente capabile
să coopereze cu reprezentanții cei mai de seamă din alte domenii ale cunoaștere, și (4) talente capabile să
integreze mai multe domenii ale cunoașterii: 1. Talente care excelează într-un domeniu specific – ex. într-un
80
sport, într-un domeniu al matematicii, în muzica instrumentală, poezie, sau o ramură a filosofiei, în
neurochirurgie sau în orice alt domeniu/subdomeniu.
Talentele care după ce au atins culmea carierei lor profesionale într-un domeniu, optează pentru un nou
domeniu pentru a-și exploata la maxim o altă înzestrare în domeniul respectiv. Spre exemplu, un
matematician care după ce și-a manifestat talentul în domeniul matematicii devine un artist de succes.
53 János Gordon Győri, editat, 2012, International Horizons of Talent Support (Orizonturi internaționale pentru sprijinirea
talentului), vol. I, II și III Cele mai bune practici în cadrul Uniunii Europene și în afara acesteia, Magyar Tehetségsegítő Szervezetek
Szövetsége, Biblioteca Géniusz conține volumul publicate în cadrul Programului Magyar Géniusz coordonat de Asociația
Organizațiilor de Sprijinire a Talentelor Maghiare. Seria are rolul de a oferi sprijin și îndrumare extinsă și cuprinzătoare profesioniștilor și
celor care activează în vederea sprijinirii talentelor.
81
Talentele care sunt înzestrate de fapt doar într-un singur domeniu, care sunt suficient de avansate în alte
domenii pentru a putea colabora cu reprezentanții extraordinari din domeniile respective. De exemplu, un
om de litere care explorează istoria dezvoltării vieții spirituale într-o anumită epocă culturală în cooperare
cu un istoric de artă. Un specialist IT care lucrează excelent în echipă cu un matematician și un biolog pentru
a crea un model de tip nou pentru un sistem complex.
În cele din urmă, talentele care sunt capabile să integreze domenii de cunoaștere complexe prin (sau: în) ei
înșiși. Spre exemplu, un specialist care poate integra fizica teoretică cu matematica și cu elemente din fizică
și chimie.”54
Fiecare talent reprezentând una dintre categoriile de talente de mai sus are propria sa valoare. Cu toate
acestea, pentru ca talentele să fie educate corespunzător, sistemele educaționale ar trebui să permită
crearea și/sau prezența formelor de dezvoltare și a sistemelor de implementare aferente la nivel
instituțional adecvate pentru consolidarea acestor tipuri diferite de talente, adică pentru educarea
talentelor orientate spre un anumit domeniu, a celor care integrează un domeniu și a talentelor în domenii
multiple (într-una sau mai multe instituții de învățământ speciale).
Elevii supradotați și talentați sunt foarte specifici atât în sfera academică cât și în sfera emoțională. Nevoile
lor acoperă factorii cognitivi, sociali și emoționali, și ar trebui respectate. Spre exemplu, Feldhusen și
Robinson- Wyman55 (1980, în Jurášková, 2003) prezintă următoarea listă de nevoi și condiții pentru
îndeplinirea lor:
Realizarea la nivel maxim a abilităților și a conceptelor de bază.
Activități de învățare la nivelul și în ritmul adecvat.
Experiență privind gândirea creativă și rezolvarea problemelor.
Dezvoltarea abilităților convergente, în special în ceea ce privește deducția logică și rezolvarea convergentă a
problemelor.
Stimularea imagisticii, a imaginației, a abilităților spațiale.
Dezvoltarea conștiinței de sine și a acceptării propriilor capacități, interese și nevoi.
Stimularea în vederea urmăririi unor obiective și aspirații mai mari (modele, presiune, standarde).
Expunerea la o varietate de domenii de studiu, artă, profesii și ocupații.
Dezvoltarea independenței, a autodirijării și a disciplinei de învățare.
Experiență în relaționarea cu alți elevi supradotați la nivel intelectual, artistic sau efectiv.
Un fond amplu de informații despre subiecte diverse.
Accesul la citit și stimularea cititului.
82
O problemă de bază în planificarea strategiilor educaționale pentru elevii talentați în ceea ce privește
abilitățile de predare pe care ar trebui să le aibă cadrele didactice. Cross & Dobbs (1987), Feldhusen, le-au
identificat pe acestea Hansen (1988) și Mills (2003):
să fie la informat despre nevoile specifice ale persoanelor supradotate;
asigură legături între discipline, mergând mai departe de programul prestabilit;
dezvoltă tehnici creative de rezolvare a problemelor;
îmbogățește programa cu propuneri stimulatoare;
promovează abilitățile necesare pentru efectuarea cercetărilor în mod independent;
demonstrează o minte deschisă și o mentalitate flexibilă;
are cunoștințe aprofundate despre conținuturile care sunt predate.
54 Ibidem p. 222
55 Feldhusen, J. F. (iunie 1998). Programs for the gifted few or talent development for the many? (Programe pentru cei puțini supradotați sau dezvoltarea talentului pentru cei mulți?) Phi Delta Kappan, 79(10), 735-738.
Feldhusen, J. F. (1996). How to identify and develop special talents. (Cum să identificăm și să educăm talentele speciale.) Educational Leadership, 53(5), paginile 66-69.
Feldhusen, J. F., Hoover, S. M., & Sayler, M. F. (1997). Identification and education of the gifted and talented at the secondary level
(Identificarea și educarea elevilor supradotați și talentați la nivel secundar). New York: Trillium Press.
Feldhusen, J. F., & Wood, B. K. (1997). Developing growth plans for gifted students (Elaborarea planurilor de creștere pentru elevii
supradotați). Gifted Child Today, 20(6), paginile 24-28.
83
Silverman (1981)56 a comparat strategiile didactice implementate de cadrele didactice care au beneficiat de
formare specifică în domenii privind supradotarea și strategiile utilizate de cadrele didactice nespecializate;
studiul a constatat că cadrele didactice cu experiență:
furnizează o cantitate mai mică de informații;
oferă multe puncte de vedere;
formulează întrebări utilizând tehnici diferite de gândire;
demonstrează o tendință redusă de a emite judecăți și de a critica elevul;
încurajează elevii să își evalueze propria muncă;
petrec mai mult timp cu elevii.
În acest studiu, a fost evidențiat și faptul că variabilele care sunt importante pentru elevi în timpul învățării sunt:
consolidarea independentă a conținutului;
sprijinul acordat în timpul predării;
varietatea experiențelor de învățare;
dezvoltarea creativității;
dezvoltarea unor proiecte comune pentru atingerea obiectivelor prestabilite;
atenția față de abilitățile specifice gândirii abstracte.
Au fost realizate studii privind modul în care afectează caracteristicile personale ale cadrelor didactice elevii
supradotați, și s-a demonstrat că copiii supradotați cu performanță școlară slabă (mediocri) fac progrese
mai rapid atunci când cadrele didactice dau dovadă de abilități de a avea grijă de ei ș de a-i asculta; ei au
încredere în elevi, le prețuiesc ideile și le alocă sarcini care îi fac să se simtă responsabili.
Un alt cadru important pentru definirea relației dintre nevoile educaționale speciale și strategiile
educaționale poate fi găsit în cercetarea efectuată de Dai și Chen (2013-2014)57 care au definit o paradigmă
a educației elevilor supradotați din punct de vedere al modului în care programarea răspunde la întrebările
ce, de ce, cine și cum, legate atât de fundamentele teoretice cât și de abordările practice.
Paradigmele dezvoltate de Dai și Chen privind educația copiilor supradotați au condus la trei puncte de vedere distincte
Paradigma copiilor supradotați
Paradigma dezvoltării talentelor
84
Paradigma diferențierii
Importanța discutată pentru cercetare și practică
Axate pe distincțiile dintre considerațiile ce, cine, de ce și cum în educația copiilor supradotați pentru a
stabili cadrul de discuție:
Considerația „Ce”
Supradotarea este înnăscută sau dezvoltată?
Supradotarea este o caracteristică intelectuală generală sau specifică pe domenii?
Supradotarea este legată de un potențial sau de o realizare?
Considerația „Cine”
Este importantă identificarea și etichetarea persoanelor supradotate?
Evaluarea ar trebui să fie continuă?
56 Silverman L. (1981), „Secondary programs for the gifted” (Programe secundare pentru cei supadotați), Journal for the Education of the Gifted, Vol. 4, pp. 30-42.
57 David Yun Dai and Fei Chen , Three Paradigms of Gifted Education: In Search of Conceptual Clarity in Research and Practice (Trei
paradigme ale educației copiilor supradotați: În căutarea clarității conceptuale în cercetare și în practică), disponibilă la
http://gcq.sagepub.com/content/57/3/151 , în numele Asociației Naționale pentru Copii Supradotați, 2013
85
Evaluarea ar trebui să se refere la inteligență sau la stăpânirea programei?
Procentul de elevi supradotați este mare sau mic?
Considerația „De ce”
Persoanele supradotate au moduri de gândire și caracteristici socio-emoționale unice?
Îmbunătățirea societății și/sau contribuțiile eminente viitoare ar trebui să fie obiective ale persoanelor
supradotate?
Subgrupurile (ex. persoanele supradotate cu performanțe mediocre sau cele cu realizări mai mult decât
excepționale) au nevoi unice?
Considerația „Cum”
• Ce fel de servicii educaționale ar trebui utilizate pentru persoanele supradotate (ex. autonome, extragere)?
• Unele strategii educaționale funcționează numai pentru elevii supradotați?
• Serviciile de educație pentru elevii supradotați ar trebui să fie stratificate (în funcție de Răspunsul la
intervenție)?
Figura 11: Componentele și relația unei Abordări paradigmatice a educației pentru persoane supradotate
Aripa teoretică De ce: Raționamentul și scopul pentru furnizarea serviciilor educaționale pentru persoane supradotate dincolo de educația obișnuită.
Ce: Definiția și natura caracteristicilor și a comportamentelor persoanelor supradotate
Cum: Cum furnizăm serviciile, ce strategii sunt disponibile și cum știm că sunt eficiente
Cine: Cine garantează serviciile educaționale pentru persoane supradotate, și cum ajungem să le cunoaștem pe acestea și nevoile lor
Aripa practică
Sursa: Dai și Chen 2013
86
Paradigma copiilor supradotați
• Supradotarea este o calitate umană generală care poate fi măsurată în mod fiabil
prin intermediul testelor de inteligență.
• Copiii și adulții supradotați sunt diferiți din punct de vedere calitativ
față de persoanele care nu sunt supradotate.
• Copiii supradotați au caracteristici sociale și emoționale precum și nevoi educaționale
distincte.
• Supradotarea este o caracteristică stabilă, care reflectă 5-8% din populație din
punct de vedere al inteligenței.
Paradigma diferențierii
• Nevoile elevilor supradotați sunt bazate pe nepotrivirea dintre programa școlară și
abilitățile elevilor.
• Diferențierea se aplică de la caz la caz. RtI este o versiune modernă a acesteia.
87
• Identificarea supradotării s-ar putea să nu fie nici măcar necesară; diferențierea este mia
degrabă un răspuns la dovezile obținute din evaluarea care indică o nepotrivire.
Paradigma dezvoltării talentelor
• Supradotarea este mai puțin o trăsătură umană și mai mult o trăsătură de comportament sau o performanță.
• Supradotarea este un set maleabil de capacități și de potențialități.
• Accentul crescând pus pe rolul variabilelor psihosociale reduce rolul IQ-ului genetic.
3.3 Strategiile educaționale și metodologiile didactice
După ce am examinat literatura științifică privind principiile de identificare a nevoii educaționale pentru
elevii talentați, ne concentrăm atenția pe Strategiile educaționale și metodologiile didactice. Există multe
cercetări din domenii diferite de studiu care se concentrează pe strategiile de învățare pentru elevii
talentați. Planificarea strategică a programelor educaționale implică multe dimensiuni:
Cu gândesc și învață elevii.
Ce îi motivează pe elevi.
De ce sunt importante contextul social, relațiile interpersonale și bunăstarea emoțională pentru învățare.
Cum poate fi cel mai bine gestionată clasa.
Cum se evaluează progresul elevilor.
Cadrele didactice utilizează anumite tehnici și sisteme de livrare în clasă pentru a furniza programa
adecvată elevilor supradotați. Majoritate strategiilor de instruire au o oarecare valoare în munca cu elevii
supradotați, însă strategiile care permit un comportament de învățare mai deschis, interactiv și generativ
sunt probabil cele mai benefice.
Programele educaționale pentru persoanele supradotate sunt adesea însoțite de controverse. Deși părinții
copiilor supradotați, crezând că copiii lor merită oportunități de a-și atinge potențialul deplin, apreciază
astfel de intervenții, alții consideră că aceste programe sunt elitiste deoarece ele deservesc în mod frecvent
copiii albi mai înstăriți decât copii săraci și cei aparținând minorităților (Brulles & Lansdowne, 2009).
Majoritatea școlilor oferă servicii intermitente, extrăgând elevii din clase pentru scurte sesiuni de
dezvoltare în cursul săptămânii. La revenirea în clasele lor, elevilor și se cere uneori să efectueze activitățile
88
realizate în timpul absenței lor, ceea ce este în mod normal sub nivelul lor de provocare.
Copiii supradotați reprezintă o nouă provocare58 pentru cadrele didactice și o contribuție suplimentară la
nevoia de a face față diferențelor din sala de clasă prin intermediul predării incluzive, care urmărește să
obțină o școlarizare echitabilă și de calitate în vederea îmbunătățirii performanței tuturor elevilor (Sandri,
Brazzolotto, 2017): ritmul accelerat de învățare ar putea fi un obstacol dacă cadrul didactic nu ia în considerare
această variabilă la planificarea activităților și la organizarea unui mediu eficient de învățare.
58 Brazzolotto Martina, Ventriglia Luciana,Sfide didattiche: plusdotazione e bisogni educativi speciali, Università di Padova,
https://docplayer.it/71931210-Sfide-didattiche-plusdotazione-e-bisogni-educativi-speciali.html
80
Curiozitatea lor îi determină să pună întrebări în mod constant cadrului didactic care ar putea percepe acest
lucru ca o provocare: cum să satisfacă această nevoie? Ce abilități ar trebui să posede cadrul didactic pentru
a încuraja o atmosferă primitoare în sala de clasă și pentru copiii supradotați? Este mai important să se
privilegieze cunoștințele inerte, supunându-le unei sarcini exclusive de informare, dacă fiind curiozitatea lor nesatisfăcătoare
sau o relație empatică, autentică? Din nou, cum poate fi îmbogățită activitatea luând în considerare alte nevoi
specifice ale altor copii? Cum trebuie gestionate activitățile atunci când există nevoia de îmbogățire și de
simplificare în același timp în sala de clasă? Există strategii didactice de dezvoltare a talentului fiecărui elev?
Răspunsuri posibile la întrebările de mai sus.
Referitor la modul de îmbogățire a predării, ar putea fi propuse unele extinderi, activități concepute pentru
persoanele supradotate care doresc să își dezvolte gândirea critică prin studiul aprofundat al unor subiecte
(Mormando, 2011). Pregătirea extinderilor înseamnă planificarea unor activități suplimentare cu un nivel de
profunzime și de complexitate mai ridicat decât activitățile standard.
În literatura de specialitate, extinderile sunt denumite uneori „Meniul de învățare” pentru a indica o serie
de activități pe care ar trebui să le propună cadrele didactice pentru a promova autonomia elevilor și a le
descoperi talentele și interesele. Baldacci (2002) vorbește despre Didactica talentelor pentru a indica toate
acele strategii care tind să dezvolte potențialul fiecăruia dintre noi.
Winebrenner (2012)59 ne oferă indicații foarte precise pentru structurarea unui Meniu de extensie specific
pentru elevii supradotați, chiar dacă autoarea însăși susține că acest meniu ar putea fi utilizat și pentru alți
elevi, adoptând o perspectivă incluzivă.
Indicații operaționale:
1. Alegeți opt subiecte legate de aceeași temă (care ar putea fi un subiect sau o întrebare) și creați o
activitate autentică pentru fiecare (pot fi și activități care implică niveluri diferite de dificultate).
2. Scrieți extensiile utilizând unele dintre abilitățile de gândire dezvoltate în taxonomia obiectivelor de
învățare dezvoltată de Bloom (1984) și revizuită de Anderson și Krathwohl (2001). Rețineți că
nivelurile în ordinea crescătoare a complexității sunt: analiza (faceți comparații, identificați
aspectele comune sau diferențele; categorisiți; formulați opinii și inferențe); evaluați (dați elevilor
ocazia să exprime o opinie în timpul analizei); creați (inventați produse și idei noi).
3. Descrieți ce așteptați să învețe elevii prin intermediul extensiilor, fără a pretabili modalitățile. Este
important să permitem elevilor să își aleagă activitățile pe care le preferă.
Meniul de învățare poate fi utilizat atât pentru activități individuale cât și pentru activități de grup.
Adăugăm faptul că toate abordările metodologice și didactice puse în practică de cadrele didactice pentru a
permite incluziunea elevilor supradotați vor avea în mod sigur repercusiuni eficiente asupra tuturor elevilor
din clasele respective, unde coexistă dizabilități, diferențe lingvistice, culturale și socio-economice, de gen,
de greutate și unde respectul pentru nevoile de formare diferite ale fiecărui elev este fundamental. În
capitolul anterior am înțeles că supradotarea și talentul trebuie să fie dezvoltate și că nu reprezintă ceva ce
rămâne stabil în timp. În această privință, Françoys Gagné a dezvoltat Modelul diferențiat al supradotării și
80
al talentului (DMGT).
„Pentru o reprezentare mai exactă a complexității procesului de dezvoltare a talentului, DMGT introduce
alte patru componente (vezi Figura 1): catalizatorii intrapersonali (IC), catalizatorii de mediu (EC), procesul
de dezvoltare a talentului (P) manifestat prin învățare, formare și practică și factorii de șansă (C). Astfel cum
s-a văzut în definițiile formale de mai sus, precizați limite, specificați ce înseamnă comportamente
„extraordinare” …. În cele din urmă, DMGT intră pe tărâmul teoriei prin examinarea interacțiunilor dinamice
între
59 Winebrenner S. (2012) , Teaching Gifted Kids in Today’s Classroom: Strategies and Techniques Every Teacher Can Use (Predând
copiilor supradotați în clasa de azi: Strategii și tehnici pe care le poate utiliza fiecare cadru didactic), MN, Free Spirit Publishing.
81
cele șase componente; unele interacțiuni au baze empirice solide, altele rămân presupuneri sau afirmații
ipotetice”60
Modelul diferențiat al supradotării și al talentului (DMGT) prezintă procesul de dezvoltare a talentului (P)
drept transformarea abilităților sau a înzestrărilor naturale extraordinare (G), în abilități extraordinare
dezvoltate sistematic, care definesc expertiza, sau talentul (T) într-un domeniu ocupațional specific. Această
secvență de dezvoltare constituie nucleul Modelului DMGT. Trei tipuri de catalizatori sprijină sau împiedică
procesul respectiv: (a) catalizatorii (I) interpersonali, cum ar fi trăsăturile personale și procesele
autogestionare; (b) catalizatorii (E) de mediu, cum ar fi factorii socio-demografici, influențele psihologice
(ex., de la părinți, cadre didactice sau colegi), sau dotările și programele pentru dezvoltarea talentelor
speciale; și (c) șansa (C).
Modelul DMGT include un sistem bazat pe o metrică pe 5 niveluri (MB) pentru operaționalizarea prevalenței
persoanelor supradotate sau talentate, cu un plafon de bază format din „primii 10 la sută” pentru
supradotarea sau talentul limitat, prin limite succesive de 10 procente pentru nivelurile moderat, ridicat,
excepțional și extrem. Interacțiunile complexe între cele șase componente sunt supravegheate.
Figura 12: Modelul diferențiat privind supradotarea și talentul
82
ȘANSA (C)
ABILITĂȚI NATURALE
ÎNZESTRĂRI (G) – primii 10%
DE MEDIU (E) COMPETENȚE
TALENTE (T) = primii 10%
DOMENII
CA
TA
LIZ
AT
OR
I
MEDIUL (EM) Fizic, cultural, social, familial
DOMENII
ME
NT
AL
INTELECTUAL (GI) Inteligența general (factorul „g”) Raționament fluid, cristalizat Verbal, numeric, spațial (RADEX) Memorie: procedurală, declarativă
INDIVIZII (EI) Părinți, familie, colegi, profesori, mentori
ACADEMIC (TC) Limbă (i), matematică, științe, științe umaniste, vocațional
CREATIV (GC) Inventivitate (rezolvarea problemelor) Imaginație, originalitate (arte) „fluența regăsirii” a lui Carroll
SERVICII FURNIZATE (EP) Îmbogățire; programa, pedagogia (ritmul) Administrative: grupare, accelerare
R TEHNIC (TT) Transport, construcții, meșteșuguri, manufacturare, agricultură
SOCIAL (GS) Perceptivitate (manipulare) Interacționare: ușurință social, tact Influență: persuasiune, elocință, leadership, curtare, parenting
INTRAPERSONALE (I) I ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE (TI) Inginerie, medical, social
PERCEPTUAL (GP) Vedere, auzi, miros, gust, atingere, propriocepție
TR
ĂS
ĂT
UR
I
FIZICE (IF) Aspect fizic, handicapuri, sănătate MENTALE (IP) Temperament, personalitate, reziliență
A ARTE (TA) Creative: interpretare Aplicate: vizuale, scrise, vorbite
FIZ
IC
MUSCULAR (GM) Putere, viteză, forță, anduranță
MA
NA
GE
ME
NT
UL
OB
IEC
TIV
EL
OR
CONȘTIENTIZARE (IW) De sine și de alții, puncte forte și slabe MOTIVAȚIE (IM) Valori, nevoi, interese, pasiuni VOINȚĂ (IV) Autonomie, efort, perseverență
S SERVICIUL SOCIAL (TP) Sănătate, educație, comunitate
CONTROL MOTRIC (GR) Viteză (reflexe), agilitate, coordonare, echilibru
PROCESUL DE DEZVOLTARE (D) E ADMINISTRATIV/VÂNZĂRI (TM) Management, marketing, protecție, inspecție
ACTIVITĂȚI (DA) Acces Conținut format
PROGRES (DP) Etape Ritm Puncte de cotitură
C OPERAȚIUNI DE BUSINESS (TB) Înregistrări, financiar, distribuție
INVESTIȚIE (DI) Timp Bani
Energie
JOCURI (TG) Video și cărți, șah, puzzle SPORTURI ȘI ATLETISM (TS)
60 Gagné F., Transforming gifts into talents: the DMGT as a developmental theory1 (Transformând înzestrările în talente: DMGT ca
teorie a dezvoltării1), în High Ability Studies, Vol. 15, Nr. 2, decembrie 2004 ISSN 1359–8139 print; 1469–834X online/04/020119–29
© 2004 European Council for High Ability, Anterior din cadrul Université du Québec à Montréal, Canada
83
Îmbogățire
În afara școlii
activities
Curricula
adjustment
metodolo
gii
didactice
Extragere și alte programe specializate
Abilitatea colegilor
grouping
Accelerare/extindere/comp
actare
După ce a fost explicată abordarea teoretică pentru educația persoanelor supradotate, lucrarea noastră se
axează pe scopul îmbunătățirii cunoștințelor despre metodele de predare, și scoate în evidență strategii de
incluziune prin explorarea unor metodologii diferite în vederea facilitării recunoașterii nevoilor
educaționale speciale ale copiilor supradotați și transpunerea lor în acțiuni educaționale practice.
Furnizarea serviciilor și a programelor adecvate pentru elevii supradotați și talentați în școli este unul dintre
aspectele cele mai importante în educația elevilor supradotați. În lipsa proiectării unor programe și servicii
atente și specifice, alte eforturi cum ar fi definirea supradotării și identificarea persoanelor supradotate s-ar
putea dovedi inutile.
Serviciile speciale pentru elevii supradotați au fost introduse în diferite școli din întreaga lume în urmă cu
un secol, iar programele de dezvoltare și oportunitățile de accelerare sunt printre serviciile cele mai
eficiente pentru această categorie de populație.
În vederea identificării, dezvoltării și a sporirii adecvate a talentului individual, educatorii de a fiecare nivel
pornind de la preșcolar până la universitar trebuie să înțeleagă strategiile, practicile și uneltele. O listă a
metodologiilor de predare specifice pentru elevii talentați, care reflectă contextul științific diferit va fi
prezentată și analizată.
Figura 13: Principalele metodologii didactice pentru elevii supradotați
84
Sursa: proiectul SENSE
3.3.1 Îmbogățirea
Îmbogățirea reprezintă lărgirea și aprofundarea programei. Elevul supradotat participă la lecție împreună cu
colegii săi, nu sare peste anul școlar însă i se oferă un fel de activități de îmbogățire. Îmbogățirea se bazează
pe accelerarea internă specifică. Îmbogățirea înseamnă o programă mai amplă, care reacționează la nevoile
educaționale ale elevului. Scopul îmbogățirii este acela de a sprijini gândirea creativă, rezolvarea
problemelor, gândirea avansată, și dezvoltarea independenței, a inițiativei și a autocontrolului. Satisfacerea
nevoilor elevilor prin intermediul unor experiențe suplimentare poartă denumirea de îmbogățire.
85
Aceasta implică oferirea unei game variate de oportunități de care elevii nu beneficiară de obicei în cadrul
programei standard. Acestea pot include vizite, cluburi suplimentare, vorbitori pe diferite teme, sau
utilizarea comunității și a resurselor cum ar fi învățământul superior, muzeele, galeriile.
Combinarea nivelurilor ridicate de creativitate și inteligență permite fără îndoială crearea unor teorii și idei
noi, a unor soluții originale. Creativitatea elevilor poate fi demonstrată, dezvoltată și exersată, spre
exemplu, prin exerciții de brainstorming, sarcini creative, citire și scriere creativă, prin alocarea unor sarcini
cu soluții ambigue, utilizarea puzzle-urilor, a puzzle-urilor și jocurilor de cuvinte, procesarea originală a unor
subiecte specifice, activități artistice. Cadrele didactice pot sprijini „gândirea divergentă” a elevilor printr-o
sarcină sau întrebare care oferă mai multe răspunsuri, soluții posibile, asocieri și idei. Aceasta permite
elevilor să acumuleze cunoștințe noi, să dezvolte idei noi sau să descopere noi rezolvări ale problemelor în toate
domeniile de activitate. Învățarea în context îi motivează pe elevii supradotați și le satisface potențialul
intelectual și interesele diverse. Potrivit teoriei cognitive a lui Bloom, elevii ar trebui să fie învățați să aplice
niveluri mai ridicate de gândire - analiză, sinteză și evaluare. Sarcinile analitice sunt axate pe
descompunere, descoperire, relaționare, analiză critică și simplificare. In contrast, în cazul sarcinilor axate
pe sinteză, elevii combină, modifică, adaptează, dezvoltă, derivă și creează noi soluții.
Îmbogățirea61 „se referă la experiențe educaționale mai bogate și mai variate, se oferă în general o
programă care este modificată pentru a oferi mai multă profunzime și spațiu de manevră” (Davis & Rimm,
2004, p.120)62.
Programele de îmbogățire pot include grupuri de abilități în cadrul claselor, clase speciale în cadrul și în
afara școlii, școli speciale, activități după școală, și programe de îmbogățire derulate sâmbăta sau pe timpul
verii. Rolul acestor programe este acela de a extinde activitățile și programa de la clasă și de a include mai
multe materiale și informații care nu se regăsesc în mod obișnuit în studiul la clasă (Piirto, 1999).
Davis și Rimm (2004) furnizează o listă utilă de categorii vizate de programele de îmbogățire cum ar fi:
Atingerea nivelului maxim al abilităților de bază, în funcție de nevoi, nu de vârstă
Conținut și resurse dincolo de programa prestabilită
Expunerea la o varietate de domenii de studiu
Conținut selectat de elevi, inclusiv studii aprofundate
Teorii cu conținut foarte complex, generalizări, aplicații
Gândire creativă și rezolvare a problemelor
Abilități de gândire la nivel mai ridicat, gândire critică, abilități de utilizare a bibliotecilor și de cercetare
Dezvoltare afectivă, inclusiv înțelegerea de sine și dezvoltarea etică
Dezvoltarea motivației academice, a direcției de sine și a aspirațiilor înalte în carieră
86
Dezvoltarea abilităților de utilizare a computerului
Exemplele de îmbogățire ar putea include:
dezvoltarea unei programei mai ample alături de programa statutară în vederea îmbogățirii și a
dezvoltării furnizării unor materii precum filosofie, limbi străine suplimentare, teatru, muzică,
astronomie, statistică, șah, cluburi de dezbatere
încurajarea elevilor să lucreze în grupuri cu ținte pe termen scurt pe probleme sau proiecte
specifice pentru o perioadă de timp relativ scurtă
proiecte comunicare, competiții, mini-întreprinderi
suport de studiu specific subiectului
61 Echo Wu ,Enrichment and Acceleration: Best Practice for the Gifted and Talented (Îmbogățire și accelerare: Cele mai bune
practici pentru persoanele supradotate și talentate) Articol · Gifted Education Press Quarterly Primăvara 2013 Vol. 27, Nr. 2
ianuarie 2013, https://www.researchgate.net/publication/311831051
62 Davis, G. A., & Rimm, S. B. (2004). Education of the gifted and talented (ediția a 5-a). Boston: Pearson Education.
84
Modelul triadei de îmbogățire: Dezvoltarea productivității creative
Modelul triadei de îmbogățire (ETM)63, un model elaborat de Dr. Joseph Renzulli, este un program de
introducere a strategiilor de învățare sofisticate în programele educaționale existente în vederea
promovării excelenței, a dezvoltării încrederii în sine, și a dezvoltării creativității elevilor. Un astfel de
program este bine cunoscut în rândul cadrelor didactice de la ciclul primar și gimnazial, însă este încă
neexplorat și necunoscut în învățământul superior. Modelul ETM a fost dezvoltat la începutul anilor 1970 ca
o alternativă la modelele existente pentru educarea copiilor supradotați și, în ultimele decenii, a fost
transferat în clasele obișnuite ca model de dezvoltare a productivității creative a tuturor elevilor.
Figura 14: Modelul triadei de îmbogățire (ETM)
Creativitate – Ambiția de a atinge anumite scopuri - Abilitate
Este așadar un model educațional special care propune să se pornească de la interesul elevului și prevede
ca cadrele didactice să axeze educația pe dezvoltarea abilităților. Modelul urmărește să ofere experiențe de
învățare pentru toți elevii și să dezvolte talentul tuturor copiilor, oferind experiențe de învățare la un nivel
avansat pentru toți în funcție de punctele forte și de interesele fiecăruia.
De-a lungul anilor, modelul a suferit mai multe modificări și completări, spre exemplu în școlile care aplică
modelul Renzulli notele nu sunt importante, copilul supradotat stă cu grupul de colegi și urmează un
program redus la 50%, are timp să se dedice în mod creativ subiectelor care îl pasionează, în fiecare an trebuie să
84
prezinte public o lucrare/un proiect realizat de el. Programarea didactică avută în vedere de Renzulli urmărește
îmbogățirea sau accelerarea, prevede o Programă compactată prin intermediul utilizării unui contract de
învățare pentru elevul supradotat și al unui pact în vederea negocierii extensiilor educaționale și/sa a
comportamentului între elev și cadrul didactic. Acest model sau o parte a acestuia ar permite implicarea
tuturor elevilor deoarece ar promova un stil de predare menit să recunoască diferitele stiluri de învățare și
ar spori potențialul fiecărui individ. Ar permite totodată recunoașterea timpilor de învățare precum și o
educație bazată pe motivația intrinsecă.
63 Renzulli, J. (1977). The Enrichment Triad Model: A guide for developing defensible programs for the gifted and talented.(Modelul triadei îmbogățirii. Ghid pentru dezvoltarea de programe defensibile pentru copiii supradotați și talentați)
Wethersfield, CT: Creative Learning Press.
85
Modelul ETM constă în trei tipuri diferite de forme de activități de îmbogățire care sunt interrelaționate și
integrate ca o completare a programei obișnuite.64
Îmbogățirea de tip I constă în experiențe de explorare generale care au rolul de a expune elevii la subiecte
și domenii de studiu neacoperite în mod normal în programa obișnuită. Spre exemplu, experiențe de tip I ar
putea fi conferințele pe subiecte emergente în domeniu sau cercetări la nivel înalt, excursii tematice sau
stagii de scurtă durată, sau prezentări video – printre multe alte activități – care ar permite să se manifeste
interesele elevilor.
Îmbogățirea de tip II constă în formări la nivel de grup în domeniul gândirii și al procesării sentimentelor,
abilități de a învăța cum să învețe, abilități de cercetare și referențiere, și abilități de comunicare scrisă,
orală și vizuală.
Îmbogățirea de tip III constă în proiecte de sau investigații de primă mână menite să rezolve probleme reale
(Renzulli, 1999b). O problemă este reală atunci când îndeplinește următoarele criterii:
1) O problemă reală trebuie să aibă un cadru personal de referință, deoarece implică un angajament
emoțional sau afectiv precum și un angajament intelectual sau cognitiv.
2) O problemă reală nu are o soluție existentă sau unică.
3) Scopul urmăririi unei probleme reale este acela de a aduce o formă de schimbare și/sau de a
contribui cu elemente noi în domeniile științelor, artelor sau în domeniile umaniste.
Îmbogățirea de tip III împărtășește multe dintre virtuțile și obiectivele învățării bazate pe probleme, cum ar fi
dezvoltarea pregătirii pentru un loc de muncă, abilități de gândire mai ordonată, competențe de investigare, și
autoeficiența, printre alte abilități și competențe.
Tabelul 7: Probleme și avantaje ale îmbogățirii
TABELUL 12. Probleme și avantaje ale îmbogățirii
Avantaje potențiale Probleme
Oferă oportunități suplimentare de învățare la un nivel ridicat
Poate cauza divizare deoarece este posibil ca aceste oportunități să nu fie deschise tuturor
Poate fi motivantă pentru participanți Poate fi demotivantă pentru cei care nu participă
Nu este limitată la programa convențională Poate avea o legătură slabă cu programa de bază
Oferă adesea oportunitatea de a lucra cu „profesori” diferiți într-un mediu diferit
Logistica și finanțarea pot reprezenta o problemă
Poate dezvolta interesele și stimularea și oferi indicatori pentru studiul viitor
Poate fi prea oneroasă din punct de vedere al așteptărilor de la elev
85
Sursa: Attfield Robin, 2009
64 Renzulli, J. (1999b). What is this thing called giftedness, and how do we develop it? A twenty-five year perspective (Ce este
această supradotare și cum o dezvoltăm? O perspectivă de 25 de ani). Journal for the Education of the Gifted, 23(1), 3–54.
91
3.4 STEM pentru elevii supradotați
Sprijinul amplu acordat supradotării în domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) este o
necesitate socială relevantă. Elevii supradotați au nevoi educaționale speciale. Dezvoltare elevilor
supradotați implică identificarea și dezvoltarea înzestrării acestora. Această consolidare educațională a
elevilor supradotați joacă de asemenea un rol important în dezvoltarea personală a acestora. Domeniile
esențiale pentru consolidarea elevilor supradotați sunt educarea cadrelor didactice în vederea identificării
și a dezvoltării supradotării, crearea unui sistem de sprijin pentru a ajuta cadrele didactice și familiile la
educarea elevilor supradotați, și crearea unor dotări școlare de înaltă calitate pentru elevii supradotați.
Crearea condițiilor adecvate pentru dezvoltarea elevilor înzestrați în domeniile STEM este o sarcină
importantă pentru cadrele didactice. Acest obiectiv implică identificarea și dezvoltarea supradotării la cel
mai înalt nivel posibil. T
Activități în afara școlii
Următoarea listă de caracteristici oferă o bază solidă pentru activitățile din afara școlii, fie în cadrul unii
Program de căutare a talentelor sau într-un alt tip de program (Goldstein & Wagner, 2000; DUKE University
Talent Identification Program (TIP) în Elder, 2002, Effective measures for out-of-school activities for the
gifted and talented68
68 Freeman J., (2002), Out-of-school educational provision for the gifted and talented around the world (Furnizarea de serivici
educaționale în afara școlii pentru copiii supadotați și talentați din lumea întreagă). Un raport pentru Departametul de Educație și
Competențe, Londra.
90
Incitări: Curiozitatea, căutarea cunoașterii și interesul față de învățare ar trebui să fie stimulate printr-o
varietate de experiențe incitante și de surse de informare, de preferat ușor de accesat.
Opțiuni: Ar trebui să fie disponibile o varietate de opțiuni cum ar fi ateliere, cursuri, programe, de vară,
competiții, și sugestii din partea tinerilor.
Provocări: Dificultatea și nivelul activităților ar trebui să permită tinerilor să se simtă suficient de provocați
și obligați să depună un efort considerabil pentru atingerea obiectivului.
Sarcinile ar trebui să fie complexe și cu final deschis, axate pe stăpânirea conceptelor și pe exemple
abstracte precum și pe un echilibru adecvat între achiziția de fapte și înțelegerea relațiilor cheie dintre
acestea, în special a celor cauzale și secvențiale.
Stimulente: Activitățile ar trebui să ofere experiența succesului, recompense și recunoaștere personală.
Consiliere: Tinerii și părinții și profesorii lor ar trebui să aibă acces la sprijin profesionist în vederea
înțelegerii potențialului și a căutării resurselor pentru dezvoltarea acestuia.
Îndrumarea și instruirea cadrelor didactice ar trebui să se axeze pe gândirea de ordin superior cum ar fi
ultimele etape ale Taxonomiei obiectivelor educaționale a lui Bloom – și anume analiza, sinteza și
evaluarea.
Politicile ar trebui să îndrume oferirea unor provocări constante pentru elevii supradotați și talentați
precum și oportunitatea de a lucra în ritmul lor, urmărindu-și propriile interese la un nivel ridicat pentru a
produce performanța la nivel de expert.
Tabelul 9: Strategii educaționale de bune practici pentru elevii supradotați la nivel național
Țara Cazul studiat Descrierea
91
Republic
a Cehă
Programul de excelență Dezvoltarea de activități extracuriculare pentru
elevii supradotați
Acest program de fonduri nerambursabile creat de
Ministerul Educației din Republica Cehă acordă
sprijin financiar organizatorilor de activități
educaționale extracuriculare pentru elevii
supradotați din școlile primare și gimnaziale din
categoria de vârstă 13-19 ani.
Dezvoltarea de activități
extracuriculare pentru elevii
supradotați
Expediția pe Marte este prima competiție din
Republica Cehă și din Slovacia care oferă elevilor
ocazia de a încerca un zbor simulat pe Marte.
Scopul competiției este acela de a sprijini elevii
supradotați să se dezvolte în domeniul științei, și
de a populariza știința în Republica Cehă și în
Slovacia.
Cipru Crearea asociației Inițiativele private au determinat o mișcare
semnificativă cu seriile lor de cursuri. Acest lucru a
condus la formarea unui grup de interes în 2002 și
până în 2004: a fost fondată „Asociația Părinților și
a Prietenilor Copiilor Supradotați din Cipru” cu
scopul de a spori gradul de conștientizare asupra
problematicii copiilor supradotați
92
Era o platformă pentru persoanele interesate să
afle mai multe despre problematica respectivă și a
reunit părinți, cadre didactice, și profesioniști cu
viziunea de a forma în timp un grup puternic care
ar putea solicita îmbunătățiri. Unele dintre
practicile principale ale asociației includeau
Recunoașterea academică O serie de lecții susținute de mai mulți profesori
care vorbesc pe scurt despre aceste probleme în
cadrul educației speciale, a psihologiei
educaționale și al teoriei și metodologiei de
instruire.
Unii cercetători care explorează metode diverse
de diferențiere a programei și a instruirii.
Unii cercetători care se implică în studii având
drept scop principal identificarea elevilor
supradotați.
Irlanda Centrul Irlandez pentru Tineri
Talentați (CTYI)
CTYI a fost creat în 1992 și rolul lui era acela de a
satisface nevoile elevilor cu abilități excepționale
cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani din Irlanda și din
străinătate. Acest lucru a însemnat participarea a
35 000 de elevi la program. CTYI implică interesele
elevilor într-un mod provocator și dinamic bazat
pe atracția elevului față de un subiect, nu pe vârsta
acestuia, permițând elevilor să își atingă
potențialul nu numai din punct de vedere
academic, ci și social.
Academia de tineret Pilotată în 2012 s-a transformat într-un program
semnificativ de mobilizare din partea Universității
din Galway (NUI) din vestul Irlandei. Aceasta lucrează
împreună cu Centrul Irlandez pentru Tineri Talentați
(CTYI) care are sediul la Universitatea din Dublin.
Cursurile ținute de lectori universitari și doctoranzi
din diferite discipline din cadrul Universității
Naționale a Irlandei din Galway (NUIG) durează
șase săptămâni. De la creare a oferit cursuri pentru
elevii supradotați din clasele primare a 4-a și a 6-a.
93
Italia Institutul Goethe PARCOURS
GO 4 STEM
Proiectul GO 4 STEM are drept scop principal
identificarea elevilor talentați în domeniile STEM.
Abordarea didactică este bazată pe activități
extracuriculare, metodologii de laborator, care
prevăd implementarea de laboratoare științifice
pentru îndrumarea persoanelor posibil talentate
către o specializare pe subiecte STEM. Activitățile
se adresează elevilor din ciclul secundar începând
cu vârsta de 14 ani
Proiectul MIND Cu proiectul prezentat aici dorim să propunem un
model de predare incluziv și integrat, care se
bazează pe interesele și particularitățile prezentate
de elevii cu potențial ridicat.
Mai precis, se face referire la sfera științifică și artistică.
94
Pentru implementarea în contextul italian, am ales
acronimul STIMA care are o citire integrată pentru
a indica aspectele științifice și artistic care rezultă
din predare la nivelul unui singur subiect sau în
activitățile interdisciplinare. Astfel, acestea se
referă la Știință, tehnologie, Informatică,
Matematică și Artă.
România Primul Centru Gifted Education
din Romania pentru copiii
supradotați -
Proiectul axat pe construirea unui campus
educațional bazat pe tehnologii verzi dedicat
copiilor cu inteligență ridicată reprezentând ca mai
modernă instituție de educație, încurajând
înzestrarea umană și inteligențele multiple,
precum și un mediu de dezvoltare
Testarea națională de
screening pentru identificarea
copiilor cu abilități înalte
(testare gratuită a inteligenței)
Centrul Gifted Education pentru copiii supradotați
a lansat Testul Național de Screening (preliminar)
pentru identificarea copiilor cu abilități înalte (elevi
talentați si supradotați), în cadrul unui proiect care
urmărește să descopere și să sprijine acești elevi
prin intermediul unei educații diferențiate. Pe
hârtie, România este liderul mondial în domeniul
copiilor cu abilități mentale peste medie
MAREA BRITANIE
Potential Plus din Marea Britanie
Potential Plus din Marea Britanie este o
organizație caritabilă, independentă, educațională,
creată în 1969 în vederea creșterii gradului de
conștientizare, a oferirii de sprijin pentru familii și
de servicii pentru școli pe probleme legate de
educația copiilor mai înzestrați
NACE Asociația Națională pentru
Copiii cu Abilități în Educație
NACE este o organizație caritabilă, independentă
din Marea Britanie. Asociația Națională pentru
Copiii cu Abilități în Educație (NACE) lucrează cu
școlile membre, cu liderii și practicienii din
domeniul educației în vederea îmbunătățirii
serviciilor oferite elevilor mai înzestrați, vizând
ceea ce ei descriu drept îmbunătățirea întregii școli
și creșterea nivelului de reușită pentru toți.
95
3.4.1 Strategiile naționale de educație în domeniile STEM pentru elevii supradotați în Republica Cehă
Potrivit Concepției pentru sprijinirea dezvoltării talentului și a îngrijirii pentru persoanele supradotate 2014-
2020, Ministerul Educației din Republica Cehă sprijină activitățile bazate pe concursuri și activitățile
extracuriculare.
Programul de excelență
Obiectivul principal al programului este acela de a sprijini, de a îmbunătăți calitatea și de a extinde grija
acordată elevilor supradotați care obțin rezultate excelente la competiții.
Alte obiective ale programului includ:
creșterea interesului și a motivării elevilor, a personalului didactic și a școlilor în ceea ce privește
participarea la competiții și la spectacole, sporind nivelul de cunoștințe ale elevilor dincolo e
programele educaționale din școală;
sporirea interesului elevilor față de știință, tehnologie și de alte subiecte selectate și crearea
condițiilor preliminare pentru pregătirea unui număr suficient de specialiști de nivel înalt în
domeniile preferate;
sprijinirea activităților educaționale pentru personalul din școli care are rolul de a oferi elevilor
supradotați activități extracuriculare și de a dezvolta abilitățile sociale (soft skills) ale acestora;
oferirea unui impuls puternic pentru îmbunătățirea calității educației prin intermediul sistemului de învățământ.
Programul de excelență Exemplu: Projekt České hlavičky (Proiectul Micile Capete Cehe)
Proiectul Micile Capete Cehe este derivat din Proiectul Capetele Cehe (Česká hlava), care reprezintă o
campanie mediatică menită să popularizeze știința în Republica Cehă și a reușit să sporească prestigiul
social al personalului științific și tehnic. Acesta culminează cu decernarea premiului Capul Național și a altor
premii în domeniile științei și tehnologiei.
Ministerul Educației, Tineretului și Sportului împreună cu reprezentanții conducerii companiei Česká hlava,
s.r.o. au propus noi inițiative pentru premierea elevilor talentați, în special în domeniul tehnic și al științelor
naturii, și participarea la alte activități implementate în cadrul proiectului Capul Ceh. Rezultatul negocierilor
comune a fost introducerea competiției České hlavičky, care a fost lansată în 2007 și a încheiat cu succes primul
său an de existență.
96
Proiectul České hlavičky este un program complex vizând sprijinirea elevilor supradotați din școlile
secundare în domeniile tehnice și științelor naturii, sporind interesul tinerilor față de studierea acestor
domenii în școlile secundare și în universități, și dezvoltarea intereselor în aceste domenii și posibilitatea
unor cariere în domeniul științific. Valoarea adăugată a proiectului constă în creșterea gradului de
conștientizare privind subiectele STEM și poziționarea elevilor cu reușite drept modele pentru colegii lor.
Dezvoltarea de activități extracuriculare pentru elevii supradotați
Acest program de fonduri nerambursabile creat de Ministerul Educației din Republica Cehă acordă sprijin
financiar organizatorilor de activități educaționale extracuriculare pentru elevii supradotați din școlile
primare și gimnaziale din categoria de vârstă 13-19 ani. Programul urmărește să consolideze interesul și
motivația elevilor supradotați de a-și spori nivelul de cunoștințe dincolo de programele educaționale
școlare, de a interconecta educația elevilor în domenii educaționale individuale, de a face legătura dintre
activitățile educaționale din școală și cele extracuriculare între diferite tipuri de școli, de a sprijini
dezvoltarea unor activități educaționale extracuriculare noi pentru elevii supradotați.
Programul sprijină în primul rând organizatorii de activități educaționale de tipul școlilor de vară, activităților
de cercetare, proiectelor profesionale, taberelor de instruire, etc., care se aplică în principal formelor noi
netradiționale de
97
de activități educaționale pentru elevii supradotați. În cadrul acestui program, beneficiarul grantului poate
fi o universitate, un institut public de cercetare, o organizație nonguvernamentală non-profit sau un centru
de agrement. Acest program de fonduri nerambursabile permite implementarea unor proiecte care pot
sprijini în mod semnificativ elevii supradotați.
Activitățile sprijinite prin program trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
dezvoltă creativitatea,
sunt inovatoare,
garantează un nivel ridicat de îndrumare privind predarea,
utilizează echipamente, materiale moderne pentru educație în funcție de abilitatea și categoria de vârstă a
elevilor.
Exemple de activități extracuriculare: Expediția pe Marte
Expediția pe Marte este prima competiție din Republica Cehă și din Slovacia care oferă elevilor ocazia de a
încerca un zbor simulat pe Marte. Scopul competiției este acela de a sprijini elevii supradotați să se dezvolte
în domeniul științei, și de a populariza știința în Republica Cehă și în Slovacia. În prezent, este unul dintre
principalele proiecte cehe și slovace care lucrează cu tineri talentați în domeniul științelor naturii și al
științelor tehnice.
Concurenții trebuie să elaboreze mai întâi proiectele care pot fi axate, de exemplu, pe popularizarea
biologiei, chimiei, informaticii, fizicii sau a științelor. Cei mai buni 25 de participanți din runda derulata pe
Internet sunt invitați ulterior în semifinale care durează câteva zile.
„Anul trecut i-am dus pe semifinaliști în excursii tematice, am încercat să creăm propriul nostru start-up
care utilizează date preluate prin satelit, și în cele din urmă, dar nu mai puțin important, am lucrat la
pregătirea experimentelor pe care le-am trimis apoi pentru a colecta date în stratosferă," a explicat
coordonatoarea semifinalei, Beáta Plaskurová.
În finală ajung doar câțiva participanți. Spre exemplu, vor avea loc excursii la Universitatea Tehnică
Olandeză din Delft, Olanda. La sfârșitul finalelor, elevii de pe primele cinci locuri sunt selectați în vederea
participării la un zbor simulat pe Marte.
„În cursul Expediției, concurenții parcurg o perioadă de pregătire foarte dificilă. Le testăm nu numai
cunoștințele teoretice, ci și anduranța, rezistența psihică și abilitatea de a coopera în echipă. Este necesar
ca membrii echipajului de zbor să se înțeleagă unii cu ceilalți, deoarece vor trebui să petreacă împreună în
98
același spațiu 100 de ore,” a spus comandantul simulării, Jan Jurica.
În fiecare an se întâmplă ceva neașteptat în cursul simulării. Întreruperi neașteptate ale electricității,
contaminare cu substanțe necunoscute. Cei cinci concurenți trebuie să fie în măsură să face față ei înșiși
acestor situații, deoarece semnalul străbate distanța către Pământ și înapoi în câteva minute.
După competiție mulți dintre finaliști devin organizatori. Aproape toți cei care controlează în prezent
Expediția au luat parte la ea și au trecut prin aceeași experiență pe care o vor avea participanții de anul
acesta. Competiția a pregătit și cursuri de instruire și pregătire mai aprofundate pentru comandanții săi.
99
3.4.2 Strategii educaționale naționale în domeniile STEM pentru elevii supradotați din Cipru
În cazul Ciprului, recunoașterea și asigurarea diversității legate de abilitățile elevilor se confruntă cu
obstacole. Acest lucru derivă din caracterul monolitic al sistemului existent, un sistem care este influențat
de circumstanțe socio-istorice și politice specifice. Astfel, perseverența omogenității și a unității în cadrul
priorităților educaționale este preferată în loc evidențierii diferențelor. Acest lucru a împiedicat realizarea
reformelor educaționale privind aspecte legate de structura, procedurile și conținutul educației.
În trecut au avut loc încercări de răspunde nevoilor diversității elevilor. Acestea depindeau de importul unor
practici educaționale străine (ex. urmărirea și clasele speciale) și nu au luat în considerare realitatea locală.
Ceea ce a condus la respingerea lor de către comunitatea locală deoarece erau considerate incompatibile și
în contradicție cu moralitatea dominantă. Prin urmare, vom prezenta două practici pentru care în Cipru s-a
încercat punerea în aplicare în legătură cu identificarea și sprijinirea elevilor cu capacități deosebite.
În urmă cu câțiva ani, Ieridou (2013) a subliniat faptul că la momentul respectiv elevii supradotați și
educația începeau să devină un subiect presant în rândul societății cipriote, indiferent de poziția pasivă și de
tăcerea în această privință adoptate de oficialii din Minister. Au fost solicitate îmbunătățiri ale sistemului existent
cu scopul de a deservi mai bine elevii supradotați. Acestea au rezultat în urma faptului că existau raportări ale
unor cazuri de copiii supradotați care simțeau că sistemul educațional nu era în măsură să răspundă
aptitudinilor lor speciale, ceea ce a condus la faptul că numeroși profesioniști și părinți și-au unit forțele
deoarece au simți că trebuia făcut ceva în această privință. Mai alarmante sunt rapoartele potrivit cărora
mai mulți elevi fuseseră trimiși la psihologi sau psihiatri pentru copii deoarece manifestaseră probleme de
învățare sau de comportament sau cu suspiciunea de tulburări din spectrul deficitului de atenție (Ieridou, 2013).
Ulterior s-a descoperit că lipsa de motivare și de provocare fuseseră motivele din spatele faptului că elevii
respectivi inteligenți manifestaseră comportamentele sus-menționate. Mai mult, din cauza rigidității
sistemului școlar public au existat și cazuri de copii pe punctul de a intra în școala primară (adică știind deja
să citească și să scrie) care erau ținuți un an acasă pentru că le lipseau câteva zile sau săptămâni până la
împlinirea vârstei pentru intrarea la școală. Toate aspectele de mai sus au condus la o creștere a gradului de
conștientizare asupra acestei situații.
Crearea asociației
Inițiativele private au determinat o mișcare semnificativă cu seriile lor de prelegeri. Acest lucru a condus la
formarea unui grup de interes în 2002 și până în 2004: a fost fondată „Asociația Părinților și a Prietenilor
Copiilor Supradotați din Cipru” cu scopul de a spori gradul de conștientizare asupra problematicii copiilor
supradotați. Era o platformă pentru persoanele interesate să afle mai multe despre această problemă și a
reunit părinți, cadre didactice și profesioniști în vederea formării unui grup puternic în timp care ar putea
solicita îmbunătățiri.
Unele dintre principalele practici ale asociației includeau (Ieridou, 2013):
100
Organizarea de prelegeri și de seminarii pentru adulți.
Organizarea unor adunări informale și vizite tematice pentru copii pentru a le oferi ocazia de a se
asocia cu alți copii cu abilități și interese asemănătoare.
Ca obiectiv pe termen lung, asociația a căutat să creeze centre în fiecare oraș de pe insulă. Aceste centre
urmau să ofere copiilor supradotați ceea ce nu putea să le ofere sistemul de învățământ; experiențe
îmbogățite, dezvoltarea cunoștințelor, a motivației și a creativității. Din păcate, cercetările noastre par să
indice faptul că asociația specifică nu mai există. Site-ul lor (http://www.giftedchildrenCipru.org) nu mai
este activ, iar pagina lor de Facebook (https://www.facebook.com/parents.of.gifted.children.Cipru/) este
inactivă de câțiva ani.
101
Recunoașterea în cadrul academiei
În cadrul academiei, problema copiilor supradotați este oarecum recunoscută. Acestea fiind spuse, în
planurile privind programul nu există un curs oficial pentru pregătirea cadrelor didactică dedicată în mod
specific problematicii elevilor supradotați. Totuși se pot găsi cursuri pe tema diferențierii instruirii.
Mai mult, în cadrul academiei au fost remarcate următoarele inițiative (Ieridou, 2013):
Unele lecții susținute de o serie de profesori care vorbesc pe scurt despre aceste probleme în
cadrul educației speciale, al psihologiei educației și al teoriei și metodologiei de instruire.
Unii cercetători explorând diferite metode de diferențiere la nivelul programei și al instruirii.
Unii cercetători implicându-se în studii cu scopul principal de a identifica elevii supradotați.
102
3.4.3 Strategii educaționale naționale în domeniile STEM pentru elevii supradotați în Irlanda
Educația poate fi definită ca „o activitate întreprinsă sau inițiată de unul sau mai mulți agenți care este
menită să realizeze schimbări ale cunoștințelor, abilităților și atitudinilor indivizilor, grupurilor sau
comunităților” (Universitatea Națională din Irlanda, Galway, 2018, p.8). În educație accentul trebuie să cadă
pe modul în care educatorul devine facilitatorul învățării și provoacă schimbarea (Universitatea Națională
din Irlanda, Galway, 2018). Pentru a induce schimbarea, educatorii trebuie să adopte abordări, metode și să dezvolte într-
adevăr cele mai bune practici pentru a-i inspira și motiva pe elevi să pornească într-o călătorie a învățării și a descoperirii în
care pot progresa pentru a deveni educați pe un anumit subiect care reprezintă schimbarea bazei lor de cunoștințe a
abilităților și a atitudinilor lor.
S-a constatat că strategiile educaționale pentru elevii talentați existente la nivel național în Republica
Irlanda nu erau clar specificate prin documente specifice, însă „Ghidul pentru cadre didactice: elevii cu
abilități excepționale” din Irlanda elaborat de Consiliul Național pentru Programă și Evaluare prezintă pe
scurt strategiile aplicate în scop educațional la clasă, care optimizează progresul dacă „elevii cu abilități
excepționale” rămân în clasele lor normale (Consiliul Național pentru Programă și Evaluare, 2007).
Anterior au fost remarcate în „Colecția de ghiduri naționale, legislație privind abordările de politici specifice
pentru educarea copiilor supradotați” elaborată de Partenerul irlandez Institutul Tehnic din Galway de către
GRETB (Galway Roscommon Education Training Board – Consiliul pentru Formare în Domeniul Educației
Galway Roscommon) conform Secțiunii 3.2 Metodologii de predare care constituie cele mai bune practici în
educarea copiilor supradotați” două abordări ale predării (Diferențierea și Accelerarea) care erau adoptate
în unele țări.
Accelerarea implică sărirea peste anumite clase, luarea de lecții în avans (Davis, Rimm și Siegle, 2014). Este
descrisă de cercetare ca fiind cea mai bună practică pentru a se asigura că sunt satisfăcute nevoile elevilor
cu abilități excepționale (Worrell et al., 2019). În Irlanda, aceasta este departe de a fi o opțiune populară
deoarece educatorii nu cred în culegerea roadelor produse de această strategie educațională, educatorii
Irlandei au o poziție fermă potrivit căreia elevii vor fi afectați negativ dacă sunt extrași din clasele în care se
află în intervalul lor de vârstă. Cadrele didactice irlandeze se simt competente când vine vorba de
capacitatea lor de a implementa lecții diferențiate ceea ce umbrește potențialul de utilizare a accelerării în
vederea satisfacerii nevoilor elevilor cu abilități excepționale în sistemul de educație irlandez (Cross, Cross și
O’Reilly, 2018).
Impactul social negativ asociat accelerării îi descurajează pe educatorii irlandezi să utilizeze alte strategii
decât diferențierea. Perspectiva utilizării accelerării în contextul educațional irlandez în viitor este incertă,
însă a fost stabilit faptul că educația persoanelor supradotate la el mai înalt nivel și în timp prin intermediul
dezvoltării profesionale vor lămuri educatorii irlandezi asupra virtuților accelerării și îi vor determina să
îmbrățișeze pe deplin această strategie educațională în contextul irlandez.
103
După cum se prezintă lucrurile la începutul anului 2020, realitatea este aceea că strategia educațională cea
mai utilizată în sistemul educațional irlandez este Diferențierea, prin revizuirea cercetării actuale în
cercurile academice irlandeze69.
69 Preluată din „Collection of national guidelines, legislation or specific policy approaches for gifted education” („Colecția de ghiduri
naționale, legislație privind abordările de politici specifice pentru educarea copiilor supradotați” elaborată de Partenerul irlandez
Institutul Tehnic din Galway de către GRETB (Galway Roscommon Education Training Board – Consiliul pentru Formare în Domeniul
Educației Galway Roscommon)
104
Tabelul 10: Metodologia diferențierii
Metodologia predării diferențiate Exemplu
Tehnicile bazate pe investigație reprezintă nucleul
diferențierii și multele sale utilizări în „învățarea bazată pe
probleme, învățarea bazată pe proiecte și strategiile de
discuții cum ar fi seminarul socratic și interogarea partajată ”
(Vidergor și Harris, 2015, p. 80).
„Învățarea bazată pe investigație reprezintă o metodă de
instruire în care problemele relevante sunt prezentate la
începutul ciclului de instruire și sunt utilizate pentru a oferi
contextul și motivația pentru învățarea care urmează.
Aceasta este întotdeauna activă și de obicei (dar nu în mod
necesar) colaborativă sau cooperativă utilizând definițiile de
mai sus. IBL presupune de obicei cantități semnificative de
învățare autodirijată din partea elevilor”
(Dezvoltarea Profesională pentru Cadrele Didactice, 2017, p.
7).
1. Puneți întrebări reale
2. Găsiți resurse relevante
3. Interpretați informațiile
Raportați constatările
(Serviciul de dezvoltare
profesională pentru cadre
didactice,
2017, p. 82)
Evaluarea atunci când diferențierea este esențială, cele două
modele de implementare posibile sunt:
1. Evaluările bazate pe performanță: Elevii trebuie să
își demonstreze gândirea critică.
2. Evaluarea portofoliului: Evaluează învățarea care a
avut loc într-un cadru temporal specific (Vidergor și
Harris, 2015).
1. Pe bază de proiect cu cadru
temporal de scurtă durată sau de
durată mai lungă pentru finalizarea
proiectului.
2. Învățarea cheie care a avut loc într-
un interval de timp stabilit în mod
specific (Vidergor și Harris, 2015)
Centrul pentru Tineri Talentați din Irlanda (CTYI)
CTYI a fost creat în 1992 și rolul lui era acela de a satisface nevoile elevilor cu abilități excepționale cu vârste
cuprinse între 6 și 17 ani din Irlanda și din străinătate. Acest lucru a însemnat participarea a 35 000 de elevi
la program. CTYI implică interesele elevilor într-un mod provocator și dinamic bazat pe atracția elevului față
de un subiect, nu pe vârsta acestuia, permițând elevilor să își atingă potențialul nu numai din punct de
vedere academic, ci și social.
Cei care vin la centru CTYI trebuie să efectueze o serie de evaluări pentru identificarea nivelului lor de
abilitate conform testelor abstracte, verbale sau de raționament. Candidații care promovează aceste teste se pot
bucura apoi de cursuri care le provoacă abilitățile în cadrul unor clase axate pe stilul de îmbogățire și care abordează
105
subiecte din afara programei lor școlare și domeniu care nu ar fi acoperite decât la nivelul al treilea. Opțional, elevii pot
studia acasă apelând la cursurile de corespondență online ale Centrului.
Ca parte a programelor pentru școala secundară disponibile pentru elevii care au reușit la testele de
admitere la CTYI aceștia au oportunitatea de a fi admiși mai devreme la Universitate ceea ce înseamnă că
elevii pot urma module din primul an o dată pe săptămână pe durata unui semestru. Această posibilitate se
adresează tinerilor talentați (în medie cu vârsta de 16 ani) și include numai alți tineri talentați cu o dimensiune
a clasei de maximum 20 de elevi.
Declarația de misiune a CTYI este: Dezvoltarea talentului, maximizarea potențialului
106
Academia de Tineret
Pilotată în 2012 s-a transformat într-un program semnificativ de mobilizare din partea Universității din Galway (NUI)
din vestul Irlandei. Aceasta lucrează împreună cu Centrul Irlandez pentru Tineri Talentați (CTYI) care are sediul la Universitatea
din Dublin. Cursurile ținute de lectori universitari și doctoranzi din diferite discipline din cadrul Universității Naționale a
Irlandei din Galway (NUIG) durează șase săptămâni. De la creare a oferit cursuri pentru elevii supradotați din clasele
primare a 4-a și a 6-a. Academia de Tineret a avut peste 4000 de cursanți care au participat la peste 250 de cursuri la
fața locului. Cercetarea derulată în universitate inspiră multe dintre cursurile facilitate aici. Această inițiativă se
adresează elevilor de școală primară cu abilități excepționale oferindu-le cursuri antrenante și bazate pe o disciplină în
care aceștia doresc să își îmbunătățească cunoștințele. De asemenea, permite participanților proveniși din contexte
nefavorabile să câștige un loc în program prin intermediul unei burse. Programul merge chiar mai departe deoarece
dorește să inspire percepții pozitive ale NUIG și a vieții generale la colegiu și a parcursului academic oferit.
Experiența este unică pentru copiii de școală primară selectați să participe la Academia de Tineret, experții
pe domenii îi implică pe elevi și le împărtășesc entuziasmul pentru disciplinele respective. În vederea
maximizării potențialului de învățare sunt utilizate mai multe metode de predare. Sfera de aplicare a
cursurilor se află în afara programei pentru școala primară, astfel că oferă elevilor oportunitatea de a-și
spori cunoștințele în domeniile lor de interes. Acest lucru îmbogățește experiența școlară pe măsură ce se
formează amintiri noi și se explorează subiecte noi și într-adevăr se pot atinge aspirații fără precedent.
Procesul de depunere a candidaturii are un caracter specific prin faptul că impune ca participanții să fie
elevi cu abilități excepționale, iar condiția de admitere este obținerea unei capacități școlare ridicate la
limba engleză și la matematică la testele standardizate (Drumcondra, Sigma sau Micra T) care se dau anual în
școli. Punctajele cele mai recente sunt utilizate pentru a determina intrarea la Academia de Tineret.
STen punctaj de 9 sau 10
Punctaj standardizat de 123 sau mai mare
Să fie în a 95-a percentilă sau mai sus
Trebuie remarcat faptul că pentru acceptarea candidaturii la Academia de Tineret trebuie furnizate dovezi.
Locurile sunt limitate la maximum 16 elevi per curs, iar din acest motiv nu pot fi primiți toți solicitanții. Taxa
pentru Academia de Tineret: 150,00 €. Bursele reprezintă numai 25% din totalul locurilor pentru fiecare
curs.
Obiectivele programului pentru Academia de Tineret sunt:
Să răspundă nevoilor comunității și solicitărilor de programe specifice disciplinelor destinate
copiilor de școală primară cu abilități înalte;
Să creeze oportunități de participare adresate în mod specific copiilor din contexte defavorizate. Să
sporească interesul, entuziasmul și cunoștințele în domeniile STEM și în domeniile conexe pentru
elevii cu vârste de 10-13 ani de la nivel de școală primară;
107
Să contribuie la a-i sprijini pe acești copii să își atingă potențialul maxim și să ofere o oportunitate
reală de învățare pentru viitorii studenți. Să se asigure că NUI Galway își păstrează statutul de
instituție de nivel terțiar aleasă în regiunea BMW și își extinde identitatea de brand și atracția în
întreaga Irlandă;
Să se angajeze în cercetarea și evaluarea care vor oferi feedback despre reușita acestui program și
vor orienta dezvoltarea viitoare a programului.
100
Tabelul 11: Resurse disponibile pentru fundamentarea implementării educației pentru elevii supradotați
Tipul de resursă
Scurtă prezentare a resursei Link către resursă
Jocul
Equilibrio
Jocul anului - Revista copiilor
creativi (Creative Child
Magazine) - SUA 2011
Recomandat -
Asociația
Națională pentru Copiii
Supradotați -
SUA 2007
www.amazon.com/FoxMind-5512624-
Equilibrio-
Game/dp/B000PHQLVK/ref=sr_1_30?ie=UTF8&
qid=1476978583&sr=8-
30&keywords=gifted+children
Carte pentru
cadrele
didactice în
vederea
sprijinirii
elevilor
înzestrați și
talentați
Învață cum să recunoască
provocările fiecărui copil,
Identifică cele cinci trăsături
neașteptate ale elevilor
excepționali, și ajustează modul
de predare pentru satisfacerea
nevoilor tuturor elevilor.
www.ascd.org/Publications/Books/Overview/En
gaging-and-Challenging-Gifted-Students.aspx
Blog online Sistem de sprijin online
incluzând resurse, experiențe
partajate și grupuri de sprijin
http://dazzlednfrazzled.blogspot.ie/
Program
pentru elevii
supradotați și
talentați
Colegiul Universitar din Dublin
University College oferă sprijin
extracuricular elevilor cu
abilități excepționale
www.dcu.ie/ctyi/why-identify.shtml
Resursă
online
Explorarea pământului și a
sistemului solar
https://eyes.nasa.gov/
Strategii
de
predare
Inițiativa „Egalitatea
provocărilor ” (En: 'Equality of
Challenge') a fost un proiect
post-primar la scară mică menit
să recomande dezvoltarea
sprijinului în domeniul Abilității
excepționale și al
Excepționalității duale. S-a
derulat din
2008/2009 până în 2013/2014.
www.sess.ie/equality-challenge#background
101
Articol Supradotarea ca dezvoltare
asincronă
www.stephanietolan.com/gt_as_asynch.htm
Abonament
online
O colecție de reviste în
domeniul geografiei
http://ngm.nationalgeographic.com/special-
editions/special-
editions/?sursa=email_pom_20081118&email
=pom
Concurs în
domeniul
științelor
Concurs de proiecte de Știință
BT
http://www.btyoungscientist.com/
102
SPEAK –
Sprijin pentru
părinții
copiilor cu
abilități
excepționale
SPEAK este un grup de sprijin
pentru părinții copiilor
supradotați/cu abilități
excepționale. Copii foarte
inteligenți care au nevoie de
stimulare academică
suplimentară în afara
programei școlare și care au
fost acceptați în programul
DCU CTYI.
www.speakIrlanda.ie
Consiliul
European
pentru
Abilități Înalte
( En:
European
Council for
High
Ability
)
Statut de membru
Consiliul European pentru
Abilități Înalte oferă cursuri,
tabere și conferințe
www.echa.info
Universitatea
din
Connecticut
Centrul Renzulli pentru cursuri
pe teme de Creativitate,
Educație pentru Persoanele
Supradotate și Dezvoltarea
talentului.
https://gifted.uconn.edu/
World Wide
Advocacy
pentru copiii
supradotați
Consiliul mondial pentru
persoane supradotate și
talentate
www.world-gifted.org
Consiliul
Național
pentru
Programă și
Evaluare
Scopurile ghidului sunt: -
creșterea gradului de
conștientizare privind nevoile
elevilor cu abilități excepționale
– sprijinirea conducerii și a
cadrelor didactice în vederea: -
auditării și revizuirii politicii și a
practicii la nivelul școlii –
diferențierea programei –
dezvoltarea de strategii
eficiente – dezvoltarea
aprofundată a unui etos
incluziv la nivel de școală –
furnizarea de modele de bune
Consiliul Național pentru Programă și Evaluare
(NCCA) a publicat Ghidul elevilor cu abilități
excepționale pentru cadrele didactice.
103
practici care sprijină și sporesc
dezvoltarea elevilor cu abilități
excepționale.
Resursă
online
NAGC prezintă o varietate de
resurse care se referă la
aspecte specifice, politici și
practici cu impact asupra
educării copiilor supradotați și
talentați.
www.nagc.org/information-publications?id=652
Catalogul
online -
Cybraryman
Catalogul online pentru elevi,
cadre didactice, administratori
și parteneri.
http://cybraryman.com/words.html
Resurse
online
Portalul oficial pentru educație
al Departamentului de Educație
și Competențe din Irlanda.
Resurse axate pe programă și
sprijin pentru cadrele didactice
din ciclul primar și post-primar.
www.scoilnet.ie
104
Revizuire –
Autoevaluare
la nivel de
școală
„Autoevaluarea la nivel de
școală post–primară privind
elevii cu abilități excepționale și
abilități excepționale duale”.
Acest document de evaluare
poate ajuta școlile să planifice
dezvoltarea furnizării de servicii
în domeniul Abilității
excepționale și al
excepționalității duale
www.sess.ie/sites/default/files
/Categories/Exceptionally_Able/SESS_EA_DE_Sc
hool_Review.pdf
Sprijin
online
Comunitatea de sprijin este
parte integrantă din Misiunea
SENG. Oportunitatea de a
învăța de la alții într-un Grup
Model SENG pentru Părinți
(SMPG), de a împărtăși
experiențe prin intermediul
SENG
http://sengifted.org/
Serviciul de
Sprijin pentru
Educație
Specială
(SESS)
Serviciul de Sprijin pentru
Educație Specială (SESS) CPD
pentru cadre didactice și
material de lectură online
www.sess.ie
Resurse
online
pentru
sprijin
acordat
copiilor
Oferă noutăți din domeniul
educațional pentru copiii
supradotați și talentați
www.kidsursa.com
Joc pentru
copii
înzestrați și
talentați
Un joc câștigător al Premiului
Mensa Select din anul 2000
care permite utilizarea
amuzamentului și a imaginației
www.amazon.com/Imaginiff-10th-Anniversary-
Edition-
Game/dp/B00OPSA7KG/ref=sr_1_4?ie=UTF8&q
id=1476978230&sr=8-
4&keywords=games+for+gifted+children&refin
ements=p_n_age_range%3A5442387011
Sursa: KA2 Eureka cele mai bune practici privind identificarea și sprijinirea
105
3.4.4 Strategii educaționale naționale în domeniile STEM pentru elevii supradotați în Italia
PARCOURS GO 4 STEM
Proiectul GO 4 STEM are drept scop principal identificarea elevilor talentați în domeniile STEM. The
Abordarea didactică este bazată pe activități extracuriculare, metodologii de laborator care prevăd
implementarea de laboratoare științifice în vederea orientării persoanelor posibil talentate către o
specializare pe subiecte legate de STEM. Activitățile se adresează elevilor din ciclul secundar începând cu vârsta de 14
ani. Proiectul constă în a oferi elevilor oportunitatea și inspirația de a optimiza soluții pentru probleme reale unde ei învață
concepte legate de disciplinele STEM într-un mediu aplicat, „de învățare prin practică”.
Abordarea pe bază de proiecte
Abordarea noastră integrată privind domeniile STEM pune accentul pe inovare, pe rezolvarea problemelor,
pe gândirea critică și pe creativitate utilizând sisteme de formare prin aplicații practice. GO 4 STEM oferă o
soluție la cheie pentru implementarea la nivel de licee a programelor STEM care includ medii de învățare
bazate pe probleme de care au nevoile școlile. În acest caz, strategiile didactice includ:
CBL (învățarea colaborativă/bazată pe scenarii)
PBL (învățarea bazată pe probleme)
Laboratorul invită cursanții să se aventureze pe 15 stații experimentale în cinci domenii tematice care vă
permită să înțelegeți într-un mod amuzant fenomenele naturale și cele legate de tehnologie.
Scopul parcursului este acela de a-i ajuta pe tineri să înțeleagă mai bine dacă au o predispoziție pe care
nu au mai experimentat-o anterior pentru profilele de locuri de muncă care sunt foarte solicitate pe
piața muncii în prezent.
THE PARCOURS GO 4 STEM înseamnă
rezolvarea chestiunilor tehnice și înțelegerea fenomenelor științifice
descoperirea talentelor și a intereselor participanților
învățarea despre profesiile din sectorul STEM și experimentarea acestora
THE PARCOURS GO 4 STEM permite
o primă impresie asupra activității și a domeniilor profesionale orientate spre viitor
106
căutarea intereselor abilităților și a competențelor în multe stații practice
autoevaluarea tinerilor și refacerea în clasă în scopul orientării profesionale
Un parcurs itinerant în domeniul tehnicii și al științelor naturii. IT & electronică, tehnologii solare, bionică,
tehnologii optice și conservarea patrimoniului cultural: cinci domenii tematice pentru tinerii pasionați de
experimente și care își descoperă talentele. Parcursul itinerant al programului GO 4 STEM al Institutului
Goethe oferă 15 stații interesante, către trei pentru fiecare domeniu tematic, care permit copiilor să
înțeleagă într-un mod amuzant fenomenele legate de tehnologie și de științele naturii.
Mulți copii consideră subiectele din domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) extrem
de dificile. Adesea un astfel de parcurs de studiu sau o alegere profesională similară sunt excluse din start.
Din contră, o experiență practică cu aspecte legate de STEM poate trezi curiozitatea și stimula talentele
ascunse. Personalul specializat în profesii din domeniile STEM este foarte căutat și are perspective
profesionale bune în domenii de lucru orientate spre viitor.
107
PARCOURS GO 4 STEM SCOPRI IL TUO TALENTO! PARCOURS GO 4 STEM. DESCOPERĂ-ȚI TALENTUL
Tipul: laboratoarele STEM
Parcours GO 4 STEM este o cale de orientare vocațională menită să familiarizeze tinerii - începând cu vârsta
de 14 ani – în domeniile tematice ale informaticii, electronicii, tehnologiilor solare, bionicii, tehnologiilor
optice și conservării patrimoniului cultural prin stimularea interesului acestora față de profesiile din
domeniul STEM.
Această inițiativă – derulată în colaborare cu Institutul Goethe din Roma – se va deschide la Festivalul de
Știință, continuând apoi pe parcursul Expoziției de orientare vocațională și va fi disponibilă tuturor
institutelor din Liguria până în decembrie. Această inițiativă face parte din propunerile căii de orientare
vocațională Progettiamoci il futuro.
Acronimul STEM – din denumirile în limba engleză pentru Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică – este
un termen utilizat pentru a indica disciplinele științifice și tehnologice și parcursurile de studiu aferente;
acestea sunt cele patru discipline cele mai solicitate pe piața muncii. Cu alte cuvinte, lumea muncii caută „abilitățile
STEM” și nu le poate găsi. Itinerariul este structurat în 15 stații în care se experimentează în mod activ.
Tinerii au oportunitatea de a:
descoperi fenomene fizice și tehnice și de a deveni conștienți de relațiile acestora cu viața de zi cu zi;
experimenta cu activități și materiale de lucru și de a învăța despre diferitele profesii implicate;
descoperirea celor mai relevante abilități pentru anumite profesii.
Parcursul va fi realizat de câte o clasă pe rând. Acesta este menit să permită participanților să îl parcurgă în
mod independent. Supraveghetori dedicați vor fi prezenți pentru a-i sprijini pe copii.
Parcursul se încheie cu un moment de autoevaluare și de sedimentare a experienței pentru identificarea
abilităților și a intereselor lor și oferă informații aprofundate despre posibile căi de formare și profesionale
de interes.
Identificarea elevilor talentați utilizând o abordare privind învățarea în context orientată prin procesul de
proiectare, oferind un proces flexibil care îi poartă pe elevi de la identificarea unei probleme – sau a unei
provocări legate de proiectare – până la crearea și dezvoltarea unei soluții.
Dezvoltarea înțelegerii științifice și tehnologice, necesară pentru deciziile personale și societale în secolul al
XXI-lea.
108
Vizând elevii, nu doar pe aceia care vor urma o formare postliceală în domeniile STEM sau în domenii
conexe STEM, va pregăti mai bine cetățenii pentru a face față provocărilor unei societăți bazate pe știință și
tehnologie; Creând un mediu de învățare combinat și prezentând elevilor cum poate fi aplicată metoda
științifică în viața de zi cu zi.
Învățând elevii cum să gândească pentru a realiza calcule și a se concentra pe aplicațiile de rezolvare a
problemelor din viața reală; Asigurând o învățare structurată bazată pe standarde, pe investigări și axată pe
rezolvarea problemelor din lumea reală, conectând toate cele patru discipline STEM.
109
Realizarea legăturii dintre oportunitățile STEM din cadrul și din afara școlii
Publicul țintă (beneficiarii): elevi din învățământul secundar începând cu vârsta de 14 ani.
Parcours GO 4 STEM abordează cinci domenii tematice profesionale:
IT & electronică,
tehnologii solare,
bionică,
tehnologii optice și
conservarea patrimoniului cultural.
Cincisprezece stații experimentale vor fi organizate – câte trei pentru fiecare arie tematică – acestea oferă
posibilitatea înțelegerii fenomenelor tehnice și științifice prin intermediul experimentării personale. La
fiecare stație, tinerii primesc informații despre diferite domenii tematice precum și sarcini interesante pe
care să le îndeplinească. Fiecare elev primește un set practic de carduri ale stației, pe care le poate lua
acasă; acestea sunt utilizate pentru analiza preferințelor și a abilităților tehnice și oferă diverse posibilități
de procesare ulterioară, precum și de orientare vocațională.
Localizarea/acoperirea geografică: În regiuni diferite din Italia în școli diferite
Etapa Școala
Etapa I Bari Liceo Linguistico e Istituto Tecnico Economico
„Marco Polo”, V.le Bartolo 4
26/10 - 20/12/2018
Etapa a II-a Lecce Istituto Tecnico Economico „Francesco Calasso”,
Via Belice s/n
23/01 - 09/03/2019
Etapa a III-a Roma Istituto Tecnico Commerciale „V. Arangio Ruiz”,
V.le Africa 109
20/03 - 31/05/2019
Etapa a IV-a Florența Liceo Statale „Giovani Pascoli”, Viale Don
Minzoni 58 03/10 - 20/12/201
110
Etapa a V-a Prato Convitto Nazionale Statale „Cicognini”, Piazza del
Collegio 13
22.01. - 18.03.2020
Inovația metodologică
Proiectul este foarte inovator și constă în combinarea unei abordări didactice strategice bazate pe didactica
de laborator, CBL (învățarea colaborativă/bazată pe scenarii), PBL (învățarea bazată pe probleme) cu o cale
de orientare vocațională, în vederea identificării elevilor talentați cu activitate în domeniile STEM:
Învățarea bazată pe scenarii (SBL) este strategie de instruire populară și este utilizată la scară largă în cadrul
formărilor online. Aceasta utilizează abordarea de tip „învățare activă”. Dar fiind faptul că utilizează situații
din viața reală, aceasta oferă elevilor o experiență de învățare fiabilă și foarte relevantă. Abordarea sa
imersivă creează un nivel ridicat de implicare pentru ei.
Din perspectiva L&D, aceasta prezintă utilizarea unor situații din viața reală și utilizează echipele L&D pentru:
Validarea învățării
111
Facilitarea aplicării învățării
Declanșarea și orientarea schimbării comportamentale
Facilitarea luării deciziilor
Creșterea abilităților de gândire critică
Din perspectiva elevilor, aceasta oferă:
Situații care sunt fiabile (deoarece descriu situații de viață reală)
Un mediu propice rezolvării problemelor
O unealtă de luare a deciziilor care asigură o înțelegere a impactului/consecințelor deciziilor
și a alegerilor făcute de aceștia
Un mod sigur de a exersa
O abordare în vederea perfecționării abilităților lor și atingerii unor niveluri mai ridicate de competență
Învățarea bazată pe probleme (PBL) este o metodă de predare în care se utilizează probleme complexe din
viața reală ca vehicul de promovare a învățării de către elevi a conceptelor și a principiilor spre deosebire de
prezentarea directă a faptelor și a conceptelor. Pe lângă conținutul cursului, PBL poate promova dezvoltarea
abilităților de gândire critică, a abilităților de rezolvare a problemelor, și a abilităților de comunicare. De asemenea,
poate oferi oportunități de lucru în grupuri, găsind și evaluând materiale de cercetare, și de învățare
continuă (Duch et al, 2001).
Învățarea bazată pe probleme (PBL) poate fi inclusă în orice situație de învățare. În sensul definiției celei
mai stricte a PBL, abordarea este utilizată pe parcursul întregului semestru ca metodă primară de predare.
Totuși, definițiile și utilizările mai ample variază de la includerea PBL în laboratoare și în cursurile de
proiectare până la utilizarea acesteia pur și simplu pentru a iniția o discuție individuală. PBL poate fi utilizată
și pentru crearea elementelor de evaluare. Firul principal care leagă toate aceste utilizări variate este
problema reală. Orice domeniu poate fi adaptat pentru PBL cu puțină creativitate.
În timp ce problemele centrale vor varia de la o disciplină la alta, există câteva caracteristici ale problemelor
bune pentru PBL care nu țin de domenii (Duch, Groh, și Allen, 2001): Problema trebuie să îi motiveze pe elevi să
caute să înțeleagă mai profund conceptele.
Problema ar trebui să oblige elevii să ia decizii bazate pe raționamente și să și le apere.
Problema ar trebui să includă obiectivele legate de conținut astfel încât să facă legătura dintre
aceasta și cursurile/cunoștințele anterioare.
Dacă metoda este utilizată pentru un proiect de grup, problema necesită un nivel de complexitate pentru
a se asigura că elevii trebuie să lucreze împreună în vederea rezolvării ei.
112
Dacă este utilizată pentru un proiect cu mai multe etape, pașii inițiali ai problemei trebuie să aibă un
final deschis și antrenant pentru a-i atrage pe elevi în problemă.
Didactica de laborator
Activitățile de „laborator tehnic” se caracterizează prin aceste elemente:
un rol activ al elevului;
efectuarea unei activități cu o anumită durată și menită să creeze un produs;
existența unei stații de lucru individuale sau de grup disponibile cu unelte care vor fi utilizate în
funcție de faza de lucru;
o anumită autonomie în efectuarea activităților și asumarea responsabilității pentru rezultat;
exersarea integrată a abilităților operaționale și cognitive;
utilizarea contextualizată a cunoștințelor teoretice pentru efectuarea activităților practice;
colaborarea cu alți colegi în diferite faze ale lucrării.
113
Proiectul MIND
Acronimul STEM (Știință, tehnologie, Inginerie și Matematică) indică o abordare didactică și metodologică
utilizată în învățământul din Statele Unite ale Americii și din alte țări la nivel mondial. Acronimul s-a
dezvoltat de-a lungul anilor în legătură cu domeniile disciplinare de referință (ex. STEAM adăugând Artele),
însă obiectivul abordării este acela de a promova cunoștințele și abilitățile în domeniile acoperite, pentru a
sprijini și căile de alegere pentru școală și pentru lumea muncii. În Statele Unite, STEM reprezintă și o
realitate politică și sunt promovate la nivel legislativ, național și statal. Literatura de specialitate evidențiază
câteva aspecte critice ale modelului STEM, deoarece acesta este considerat uneori prea sectorial pentru că
tinde să orienteze elevii către căi specifice (domeniile științifice și tehnologice), însă există totodată și
aspecte pozitive ale utilizării acestor programe pentru bunăstarea elevilor.
Prin proiectul prezentat aici, dorim să propunem un model de predare incluziv și integrat, care se bazează
pe interesele și specificitățile pe care le prezintă elevii cu potențial înalt. Mai precis, se face referire la sfera
științifică și artistică. Pentru implementarea în contextul italienesc, am optat pentru acronimul STIMA care
include indicarea aspectelor științifice și artistice care apar atunci când predarea are loc la nivel de
disciplină individuală sau în activități interdisciplinare. Prin urmare, subiectele implicate se referă la Știință,
Tehnologie, Informatică, Matematică și Arte. Aceste aspecte reprezintă adesea subiecte de interes și
excelență pentru elevii cu potențial înalt, care atunci când percep că le sunt recunoscute particularitățile tind să
manifeste o afecțiune mai mare față de mediul școlar. Modelul STIMA, în legătură cu obiectivele de promovare
a abilităților și a creșterii cognitive și emoționale a elevilor, implică și unele teme transversale, care ar trebui
să fie promovate în mediul școlar, promovând totodată dezvoltarea bunăstării elevilor și medii
extracuriculare. Scopul constă în furnizarea metodologiilor și a activităților menite să promoveze Siguranța,
Talentul, Inteligența emoțională, Motivația și Stima de sine. Aceste aspecte sunt transversale față de
activitățile individuale de predare și sunt implicate în mod implicit în activitățile STIMA; mai mult, acestea
sunt aspecte fundamentale în orice ordine sau clasă din școală, sub formă de factori de protecție pentru
creștere și promotori ai abilităților utile în școală și în mediul de lucru.
Alegerea de a combina aspectele cognitive cu aspectele emoționale și motivaționale este conformă cu
misiunea LabTalento, aceea de a sprijini și problemele critice și bunăstarea elevilor, nu doar învățarea
cognitivă.
În plus, sistemul școlar italienesc pune un accent crescând pe abilitățile transversale și la diferite
discipline ale elevilor, aspecte promovate de modelul STIMA în rândul elevilor din toate clasele.
Pentru primul an, proiectul experimental va începe în octombrie 2016 și se va încheia în iulie 2017.
Ulterior, va fi posibilă analizarea rezultatelor pentru a formula proiectele care vor fi puse în practică în anii
următori.
Pentru cadrele didactice care participă la proiect este disponibilă o Zonă Rezervată (accesibilă utilizând
butonul de pe partea laterală) care colectează documente și materiale detaliate, unelte și linkuri utile.
114
Titlul activității: MIND
Tipul: laboratoarele STEM
Scopul activității
1. Evaluarea competențelor, abilităților și cunoștințelor elevilor cu privire la domeniile ESTIMATE.
Evaluarea abilităților elevilor va fi efectuată de psihologi de la Universitatea din Pavia prin efectuarea unor
teste în clasă. Testele vor fi efectuate în clasă cu grupuri de câte cinci elevi odată și vor implica măsurarea
abilităților cognitive, sociale și emoționale ale fiecărui copil.
115
2. Crearea unităților de predare STIMA menite să promoveze cunoștințele tehnice/artistice și abilitățile
emoționale/motivaționale.
Unitățile de predare vor fi create de profesorii care participă la proiect. Aceste unități vor fi testate în clase
și vor fi diseminate la sfârșitul anului școlar prin intermediul unei conferințe în cadrul căreia vor fi
prezentate lucrările și prin elaborarea unui manual care va fi distribuit mai multor școli în vederea asigurării
unui schimb în cadrul unei rețele, nu numai în Provincia Pavia, ci în întreaga țară.
Publicul țintă (beneficiarii): Cadre didactice și elevi, învățământ primar și prima clasă din învățământul
secundar. Descrierea activităților
Localizarea/acoperirea geografică: Diferite școli din regiuni diferite ale Italiei
Inovația metodologică în regiunea Lombardia. Alături de formarea de bază (și avansată) și de cursurile de
perfecționare, Laboratoarele experiențiale – „În clase cu elevi cu potențial înalt: proiectarea și adaptarea
intervențiilor de predare” – sunt propuse în fiecare an, cu scopul de a partaja practicile educaționale utile în
vederea gestionării nevoilor specifice ale elevilor cu potențial înalt. Prin intermediul unui schimb de idei și
experiențe orientat sunt identificate strategiile de predare și sunt elaborate materiale în vederea unui
sprijin mai bun acordat elevilor cu un potențial ridicat în sălile de clasă.
116
3.4.5 Strategii educaționale naționale în domeniile STEM pentru elevii supradotați din România
Primul Centru Gifted Education copiii supradotați din România - Un proiect unic pentru a răspunde unei
cereri sociale ridicate de educație a excelenței în copilăria mică
„Tot ceea ce este valoros intr-o societate umana depinde de oportunitatea acordata individului de a se
dezvolta. Tot ceea ce este grandios si plin de inspirație este creat de individul ce poate lucra în largul său”.
Albert Einstein
Una dintre cele mai importante Bune practici la nivel național este strâns legată de proiectul de construire a
primului Centru pentru Descoperirea și Dezvoltarea Talentului și Inteligenței (Centrul Gifted Education) din
România. Proiectul vizează construirea unui campus de educație bazat pe tehnologii verzi dedicat copiilor
cu inteligență înaltă care să reprezinte cea mai modernă instituție de educație, un mediu de hrănire și de
încurajare a supradotării umane și a inteligențelor multiple. (Sursa: https://giftededu.ro/proiectul/)
Primul Centru Gifted Education din România oferă:
• Educație de calitate excepțională cu beneficiile potrivite pentru elevii supradotați
• Relație de înaltă calitate cu părinții (parenting, consiliere)
• Oportunitatea de a descoperi, promova și dezvolta abilitățile naturale și potențialul copiilor prin
intermediul metodelor de educație pentru copii supradotați
• Sprijin pentru ca copiii supradotați și talentați să fie cu adevărat fericiți
• Planuri individuale de educație în cadrul unui Program diferențiat conceput special pentru a reduce
dezvoltarea asincronă a acestora și a sprijini abilitățile lor naturale pentru o dezvoltare armonioasă
• Vizibilitatea națională și internațională pentru proiectul dedicat educației persoanelor supradotate
• Punct European pentru Talente: Certificat de Competențe recunoscut de ECHA (Consiliul European
pentru Abilități Înalte)
Testarea națională de screening pentru identificarea copiilor cu abilități înalte (testarea gratuită a inteligenței)
Centru Gifted Education pentru copiii supradotați a lansat Testul Național de Screening (preliminar) pentru
identificarea copiilor cu abilități înalte (elevi talentați și supradotați), în cadrul unui proiect menit să îi
descopere și să îi sprijine prin intermediul unei educații diferențiate. Pe hârtie, România este liderul
mondial în domeniul copiilor cu abilități mentale peste medie.
117
Această Bună practică sprijină strategiile educaționale la nivel național pentru elevii talentați prin
intermediul unei unelte online. Proiectul privind Testarea Națională de Screening este derulat ca parte a
unui proiect mai amplu, sponsorizat de BCR (Banca Comercială Română), în vederea promovării educației
formale, non-formale și informale pentru copiii supradotați. Testarea Națională de Screening poate fi
realizată online prin accesarea site-ului www.mintistralucite.ro
Teste de dificultate medie
Acesta nu este un test pentru măsurarea IQ-ului. Testul are o dificultate medie și urmărește să verifice
cunoștințele generale ale elevilor, creativitatea, viziunea spațială precum și inteligența emoțională și
spirituală. Testarea IQ-ului poate oferi un răspuns valabil numai în etapa finală, într-un mediu specializat, în
prezența unui psiholog autorizat.
110
3.4.6 Strategii educaționale naționale în domeniile STEM pentru elevii supradotați din Marea Britanie
Vom prezenta două strategii care sunt puse în practică în Marea Britanie pentru identificarea și sprijinirea
elevilor cu abilități înalte. Acestea sunt strategii pe care școlile/colegiile au optat să le utilizeze pe lângă
cerințele impuse de Departamentul pentru Educație.
Potential Plus Marea Britanie
Potential Plus din Marea Britanie este o organizație caritabilă independentă, activă în domeniul educației,
creată în 1969 pentru a crește gradul de conștientizare, a oferi sprijin familiilor și servicii pentru școli pe
probleme legate de educația pentru copii cu abilități superioare. Scopul Potential Plus din Marea Britanie este
acela ca fiecare persoană cu potențial înalt de învățare din Anglia și Țara Galilor să beneficieze de sprijin și de
provocare adecvată pentru a-și asigura bunăstarea și realizări la nivel înalt cu abilitățile, reziliența și
încrederea în reușită la fiecare etapă. Acest lucru include copii și tinerii:
Cu abilități excepționale
Care au abilitatea de a reuși; însă care nu își ating potențialul, din diverse motive
Care au o excepționalitate duală sau multiplă (potențial ridicat de învățare, cu nevoi educaționale
speciale sau cu dizabilități)
Care sunt foarte înzestrați (aproximativ 0,01% dintre copii)
Școlile din Marea Britanie utilizează o terminologie variată pentru a descrise elevii cu abilități înalte drept:
Înzestrați și talentați
Mai capabili/cei mai capabili
Mai capabili și mai talentați
Foarte capabili
Potential Plus din Marea Britanie definește persoanele cu potențial ridicat de învățare drept copii și tineri
cu abilități excepționale. Potential Plus din Marea Britanie urmărește să sprijine părinții să militeze pentru
copii lor prin intermediul unui Serviciu de Informare și Consiliere care include un site internet, un chat
online, consultanță telefonică, resurse care pot fi descărcate, ateliere și webinarii, evenimente atât la nivel
local cât și internațional pentru părinți și copii, evaluări incluzând abilitatea cognitivă și performanțele
actuale în vederea stabilirii profilului de învățare al copilului și a recomandărilor pentru satisfacerea
nevoilor copilului acasă și la școală.
Potential Plus din Marea Britanie urmărește să îndrume școlile în ceea ce privește identificarea și furnizarea
plină de sens a serviciilor pentru elevii cu potențial ridicat prin intermediul unui Serviciu de Informare și
Consiliere care include un site internet, un chat online, consultanță telefonică, resurse care pot fi
descărcate, dezvoltare profesională pentru conducerea de la nivel înalt, cadrele didactice, asistenții
111
cadrelor didactice și conducătorii organizațiilor. Premiul pentru Bune Practici privind Potențialul de învățare
ridicat (High Learning Potential Best Practice Award) pentru recunoașterea și integrarea celor mai bune
practici în școli.
Importanța identificării
Potential Plus din Marea Britanie evidențiază acești factori ca fiind de mare importanță pentru școli:
Satisfacerea nevoilor de învățare prin provocări adecvate,
Promovarea stimei și a înțelegerii de sine,
Promovarea asumării riscurilor și a dezvoltării rezilienței,
Furnizarea unui context social,
Manifestarea înțelegerii din partea școlii față de părinți,
Asigurarea rezultatelor pentru școală și a progresului elevilor,
Satisfacerea nevoilor organismelor de reglementare și inspecție.
112
Cum ar trebui să facă școlile identificarea?
Potential Plus a recomandat școlilor să țină un registru principal al elevilor cu potențial ridicat identificați
printr-o politică privind înregistrarea lor ținând cont de aspectele următoare:
Standardul de lucru peste nivelul grupului din an
Dovezi obținute prin intermediul realizărilor și/sau al abilităților
Nevoi îndeplinite prin diferențiere
Politica se bazează pe definire, identificare și furnizare. Ar trebui pusă în practică o abordare de tipul ușor
rotative pentru furnizarea pentru accesul la furnizarea serviciilor.
Politica ușii rotative:
Oferă oportunități.
Observă elevii pentru a identifica semne ale talentului.
Oportunități specifice de provocare și dezvoltare a domeniilor de talente.
Dovezi
Teste de evaluare
Scriere pe litere, citire, matematică
Teste pentru abilități cognitive
Date de urmărire/liste de verificare
Observare la clasă/nominalizări din partea cadrelor didactice
Criterii specifice subiectului
Nominalizări din partea părinților
Interviu / conversație
Evaluare externă, de ex din partea Potential Plus Marea Britanie
Excepționalitatea duală și multiplă (DME)
Există numeroși copii care au un potențial ridicat de învățare, dar care au și una sau mai multe nevoi
educaționale speciale.
113
Puncte forte din punct
de vedere intelectual
Expertiză specifică
Vocabular complex
Gândire abstractă
Dificultăți din punct de
vedere academic
Abilități slabe de
scriere de mână
Succes versus
dificultate
Ocazional neatent
Indicatori emoționali
Așteptări nerealiste
Teamă de eșec
Stimă de sine scăzută
Comportament
Perturbator în clasă
Adesea în afara
sarcinii
Impulsiv
Figura 15: Exemplu de caracteristică a excepționalității duale și multiple (DME)
Sursa: Potential Plus Marea Britanie 2016-2020
114
Acești tineri au adesea nevoie de sprijin permanent prin intermediul planificării individuale a Nevoilor Speciale de
educație.
Ce fel de oportunități de învățare pot ajuta la identificare?
Următoarele elemente sunt evidențiate de către Potential Plus din Marea Britanie drept oportunități de
învățare pentru identificare persoanelor cu potențial înalt:
• Gândirea creativă și critică
• Rezolvarea problemelor
• Activități de tipul încercare și eroare
• Întrebări și activități deschise
• Explorări și investigații
Învățarea colaborativă
Mai multe informații despre Potential Plus din Marea Britanie sunt disponibile la www.potentialplusMarea
Britanie.org. Pentru o gamă de materiale care pot fi descărcate gratuit accesați
https://www.potentialplusMarea Britanie.org/index.php/advice-sheets/
NACE Asociația Națională pentru Copiii Capabili în Educație
NACE este o organizație caritabilă independentă din Marea Britanie. Asociația Națională pentru Copiii
Capabili în Educație (NACE) lucrează cu școlile membre, cu liderii și practicienii din domeniul educației în
vederea îmbunătățirii serviciilor furnizate pentru elevii mai capabili, promovând ceea ce ei descriu drept
îmbunătățirea școlii în ansamblu și sporirea nivelului realizărilor pentru toți. Accesul la servicii este realizat
în mare parte prin statutul de membru.
NACE consideră că toți copiii și tinerii capabili, indiferent de contextul lor, ar trebui să fie recunoscuți și să
aibă ocazia de a-și atinge potențialul. Ei oferă resurse practice, sprijin și CPD (Programe de dezvoltare pe
bază de provocări) pentru a ajuta școlile să își revizuiască și îmbunătățească calitatea politicii și a furnizării
de servicii pentru elevii mai capabili într-un context de provocare și la standarde ridicate pentru toți.
Principiile lor de bază
Educarea elevilor mai capabili este o sarcină a întregii școli care trebuie să fie adoptată de toți
conducătorii de școli.
Satisfacerea nevoilor elevilor mai capabili va crește gradul de realizare pentru un grup mult mai
amplu de elevi dintr-o școală.
115
Grija pentru elevii mai capabili nu se referă doar la etichetarea acestora, ci și la crearea unei
programe și a unor oportunități de învățare care să permită tuturor copiilor să înflorească.
Abilitatea poate fi evidențiată printr-o serie de domenii specifice sau mai general, și nu doar la
disciplinele școlare tradiționale.
Un etos al așteptărilor și aspirațiilor înalte este un pilon central pentru orice școală care are grijă de
elevii mai capabili.
Cadrele didactice joacă un rol central în asigurarea unei educații care asigură provocări și
îmbogățiri, iar dezvoltarea profesională a acestora este esențială.
Abilitatea este un concept fluid: aceasta poate fi dezvoltată prin provocare, oportunitate și încredere în sine.
Axarea pe elevii mai capabili
NACE consideră că elevii mai capabili la fel ca alți elevi cu nevoi ar trebui să beneficieze de provocări și de
sprijin de înaltă calitate pentru a-și dezvolta abilitățile..
116
Identificarea
Este recomandă o abordare la nivelul întregii școli luând în considerare contextul școlii și profilul elevului.
Aceasta trebuie revizuită în mod regulat. Factorii care trebuie avuți în vedere includ:
Nominalizarea de către elevul însuși, personalul didactic, părinți sau colegi
Observare și evaluare de către cadrul didactic
Procese de urmărire a datelor și a elevilor
Informații de tranziție
Aportul și contextul școlii, incluzând factorii sociali și economici
Liste de verificare a caracteristicilor (generale și specifice subiectului)
Identificarea prin oferirea de activități la clasă și extracuriculare
Luarea în considerare a abilităților dincolo de materiile principale/domeniile școlare
Politica școlii privind identificarea elevilor mai capabili ar trebui să includă abordări pentru identificarea și
sprijinirea grupurilor subreprezentate și a elevilor aflați în situați de risc de a avea rezultate slabe, inclusiv a
celor cu nevoi și/sau dizabilități speciale și a celor din medii defavorizate. De asemenea, ar trebui să admită
faptul că un elev poate fi mai capabil la una sau mai multe materii, dar nu în alte domenii.
Numere
Procentul de elevi mai capabili dintr-o clasă sau școală va varia. NACE nu specifică un procent concret.
Procesul de identificare este mai important.
Furnizarea serviciilor
Este important ca accentul să fie pus în mod clar pe furnizarea serviciilor și pe rezultate pentru elevii mai
capabili, pentru a se asigura că nevoile acestor tineri sunt identificate și satisfăcute în mod eficient.
Pentru elevii mai capabili provocarea înseamnă:
O programă concepută să permită elevilor mai capabili oportunități de învățare pline de provocări și de
dezvoltare;
Predarea cu oportunități planificare în funcție de profunzimea, amploarea și ritmul de învățare;
Învățare implicând autodirijarea și independența;
Practici de evaluare care sprijină în mod fiabil realizările și progresele elevilor și documentează
strategiile de predare și de sprijin.
117
Pentru școli scopul este acela de a-și îmbunătăți capacitatea de a identifica și a permite elevilor să exceleze.
Resursele NACE
Membrii NACE au acces la o bibliotecă de resurse care include liste de caracteristici pentru identificare
(generale și specifice materiilor), studii de caz privind practicile eficiente pentru școli, și exemple de
materiale didactice utilizate pentru a identifica și a răspunde nevoilor elevilor mai capabili.
Consultanță
Pentru a sprijini școlile și grupurile de școli care lucrează la îmbunătățirea furnizării serviciilor pentru elevii
mai capabili, NACE oferă servicii de consultanță și de evaluare a școlilor.
Instrumentul pentru Auditarea Calității Programei Educaționale© dezvoltat de NACE oferă un cadru de
revizuire a modului de concepere a programei cu accent pe elevii mai capabili.
118
NACE Health Check©
NACE Health Check© oferă o evaluare cu durata de o zi axată pe a ajuta conducătorii de școli să evalueze
modul actual de furnizare a serviciilor pentru elevii mai capabili și să identifice priorități de îmbunătățire.
Centrul de atenție a evaluării este convenit prin utilizarea de către școala doritoare a uneltei NACE Health
Check, care este aliniată la noul cadru Ofsted.
NACE Challenge Framework©
NACE Challenge Framework© este o unealtă care permite autoevaluarea întregii școli și îmbunătățirea
furnizării serviciilor pentru elevii mai capabili. Aceasta se bazează pe șase elemente cheie, fiecare furnizând
criterii detaliate privind furnizarea de servicii de înaltă calitate pentru elevii mai capabili, în cadrul unui etos
privind provocările pentru toți la nivelul întregii școli.
Programul de Dezvoltare a Provocărilor
Programul de Dezvoltare a Provocărilor elaborat de NACE este proiectat să sprijine conducătorii de școli.
Programul se bazează pe Cadrul privind provocările dezvoltat de NACE, o unealtă pentru evaluarea și
îmbunătățire la nivelul întregii școli însoțit de resurse, consultanță, CPD și oportunități de a lucra în rețea.
www.nace.co.Marea Britanie
Un exemplu al unei școli NACE
În mod obișnuit, multe școli abordează problematica elevilor mai capabili prin îmbogățirea programei
oferite. Iată aici un exemplu al unui program îmbogățit la o școală de fete selectivă din regiunea Midlands
din Anglia.
Programul de îmbogățire
Cluj de teatru, club de disecții, ajustarea portofoliului, clinica de matematică, clubul de matematică,
Chirurgia matematicii, grup de discuții despre politică, clubul STEM, spațiul de reflecție al Uniunii Creștine,
clubul jurnalismului de artă, club de colorat, societatea de dezbateri, clubul de film, clubul de quizzuri,
clubul de animeuri, clubul de șah, clubul de design și tehnologie, clubul into film, clubul de textile, clubul de
istorie, clubul de fizică teoretică, clubul de puzzle.
Pe lângă acestea există multe activități legate de artele spectacolului, călătorii în străinătate, zile
rezidențiale și de activitate care îmbogățesc programa precum și o mare varietate de activități sportive.
Activitățile extracuriculare au loc în afara orelor de școală de bază.
Abordarea privind predarea și învățarea
119
Școala urmează o abordarea privind Dezvoltarea Obiceiurilor de Învățare (BLH) privind Predarea și Învățarea.
Dezvoltarea Obiceiurilor de Învățare se referă la:
Ajutarea tinerilor pentru a deveni elevi mai buni
Dezvoltarea puterii lor de învățare
Pregătirea tinerilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții
Pe ce se bazează Dezvoltarea Obiceiurilor de Învățare (BLH)?
Un corpus extins de cercetare în domeniul învățării și al creierului
Cercetări recente în domeniul dimensiunilor cheie ale puterii de învățare
Încercări practice în școlile din întreaga țară
Lucrarea de pionierat al Profesorului Guy Claxton în domeniul „Dezvoltării puterii de a învăța”
Cum funcționează?
oferă o prezentare coerentă a ceea ce este necesar pentru a deveni un elev bun
dezvoltă natura și obiceiurile de învățare ale elevului
dezvoltă apetitul și abilitatea de a învăța în moduri diferite
transformă cultura din sala de clasă și climatul din școală
transferă responsabilitatea asupra faptului de a învăța cum să înveți de la cadrul didactic la elev
implică în mod creativ cadrele didactice și elevii ca cercetători în domeniul învățării
120
Ce efect este de așteptat să aibă Dezvoltarea Obiceiurilor de Învățare (BLH)?
rezultate mai bune
motivație sporită
minți suple deschise spre învățare
bucurie sporită de a învăța
obiceiuri implementate privind învățarea continuă
creativitate sporită
Pentru mai multe informații despre Dezvoltarea puterii de învățare www.buildinglearningpower.co.Marea
Britanie
121
4. STRATEGII DEMONSTRATE ȘI ADECVATE PENTRU SPRIJINIREA ȘI DEZVOLTAREA TALENTELOR ÎN
DOMENIILE STEM
În acest capitol vor fi analizate două studii de caz de la fiecare partener privind Strategiile demonstrate și
adecvate pentru sprijinirea și dezvoltarea talentelor în domeniile STEM.
Tabelul 12: Lista Strategiilor demonstrate și adecvate pentru sprijinirea și dezvoltarea talentelor în domeniile
STEM
Țara Cazul studiat Descriere
Republic
a Cehă 1: Talnet Activități de cercetare și
comunicare în diferite domenii
ale fizicii, matematicii, chimiei,
biologiei, geografiei și
disciplinelor tehnice. Activitățile
sunt personalizate în funcție de
interesele elevilor implicați.
2: Mensa CR: pentru copiii supradotați Site-ul internet al Mensa CR
pentru copiii supradotați
Mensa CR sprijină
dezvoltarea copiilor supradotați
în întreaga țară:
Cipru 1: Programul Școala de gramatică STEM Programele STEM asigură
elevilor un avantaj important
pentru admiterea la universități
din întreaga lume. Școala de
Gramatică a inclus domeniile
STEM în programa și în
examinările sale.
2: Promovarea Educației STEM prin formarea
cadrelor didactice
Cursurile de formare
„Promovarea educației în
domeniile STEM prin formarea
cadrelor didactice” este ideală
pentru cadrele didactice care
predau materiile STEM și care
vor să își îmbogățească lecțiile.
122
Irlanda 1: Cell EXPLORERS, Universitatea Națională din
Irlanda, Galway (NUIG)
Cell EXPLORERS (CE) se referă la
obiectivele Instituțiilor de
învățământ superior și de
cercetare în conformitate cu
cerințele evidențiate de
organizațiile care finanțează
cercetările.
2: SOPHia: Informarea despre știință pentru
promovarea fizicii în rândul elevelor, Universitatea
din Limerick (UL
Proiectul SOPHia se referă la
faptul că pentru „fiecare
femeie” care optează pentru
domeniul fizicii la examenul de
final de studii (En: Leaving
Cert.), „trei colegi de sex
masculin” optează pentru Fizică
123
ca Domeniu de studiu, prin
urmare în mediul academic și
industrial există mai puține
femei în posturi de conducere.
SOPhia urmărește să inspire toți
elevii, cu precădere elevii de
sex feminin, să studieze Fizica
Italia 1: Educarea talentelor (GATE-Italia)70 Modelul ET a creat o rețea de
școli și de cadre didactice
formate pe tema copiilor
supradotați și a problemelor
acestora privind adaptarea în
structurile educaționale. GATE-
ITALIA consolidează și extinde
modelul ET pentru a crea un
sistem destinat școlilor capabile
să dezvolte talentele elevilor
reușind să personalizeze
procesul de învățare al acestora
2: ROSE – Oportunități de robotică pentru
consolidarea educației în domeniul STEM
Raționamentul pe care se
bazează această propunere este
acela de a spori atractivitatea
disciplinelor STEM (Știință,
Tehnologie, Inginerie și
Matematică) prin utilizarea
roboticii și a automaticii care s-
au dovedit a fi un instrument de
succes. Parteneriatul propus
urmărește să răspundă
așteptărilor ridicate din partea
unei piețe a muncii care
apreciază nu numai pregătirea
academică, ci și competențele
și abilitățile mai ample
dezvoltate pe parcursul
învățării.
România 1: „Energie pentru viață” Scopul principal al proiectului
este învățarea disciplinelor
STEM și dezvoltarea abilităților
privind protecția mediului cu o
deschiere a minții, punctul de
pornire pentru studiul abordării
STEM. Abordarea metodologiei
STEM în ciclul primar este o
provocare,o evadare din
124
70 Gifted And Talented Education (GATE) (Educația pentru elevii supradotați și talentați) - Italia este o Asociație Națională Științifică
non-profit care reunește principalii experți naționali din domeniu supradotării și al nevoilor educaționale speciale, cu o echipă multidisciplinară
capabilă să sprijine instituțiile publice regionale și școlile în vederea reformării și a actualizării ofertei educaționale pentru a
răspunde nevoilor emergente ale copiilor cu potențial intelectual înalt (copii supradotați) și ale elevilor cu nevoi educaționale
speciale, ale familiilor și profesorilor acestora.
125
tiparele programei românești,
care integrează alături de științe
cele două discipline noi, ingineria
și matematica
2: Cum este predat viitorul în România: informatica
aplicată și învățarea despre proiecte
‘„Aplicațiile pentru locuințe
inteligente, imprimarea 3D,
microbiți, roboți și jocuri video
– sunt doar câteva dintre
activitățile inițiate de profesorii
de informatică în anul școlar
2018-2019, cu sprijinul financiar
al Serviciilor Europene de
Business din cadrul Societe
Generale, în cadrul programului
Predau Viitor dezvoltat de
Asociația Techsoup în cadrul
unui parteneriat strategic cu
Fundația Româno-Americană
Marea Britanie
1: Cluburile STEM Un Club STEM este o adunare a
elevilor care se întâlnesc cu
regularitate într-un mediu
informal pentru a desfășura
activități bazate pe investigații
în domeniile Științei,
Tehnologiei, Ingineriei și
Matematicii precum și activități
conexe. Cluburile STEM pot
satisface nevoile elevilor de
toate vârstele. În școli și colegii.
Acestea tind să aibă loc în pauza de
prânz sau ca parte a activităților de
după școală. Vectorul principal
este faptul că elevii se oferă
voluntari să participe. Au fost
create tot mai multe cluburi
STEM în afara sistemului de
învățământ, în medii informale
cum ar fi grupurile în uniformă
(ghizi, cercetași), cluburi de
tineret și alte medii.
126
2: Premiile CREST CREST este o schemă
recunoscută la nivel național
pentru proiecte derulate de
elevi în domeniile STEM (știință,
tehnologie, inginerie și
matematică).
127
4.1 Republica Cehă - Talnet, Mensa CR pentru copiii supradotați
Studiul de caz 1: Talnet
Proiectul Talnet se adresează tinerilor curioși și talentați interesați de știință și tehnologie, precum și
profesorilor acestora. Elevii pot lua parte la activități educaționale, de cercetare și de comunicare în mai
multe domenii cum ar fi fizica, matematica, chimia, biologia, geografia și disciplinele tehnice. Activitățile
sunt personalizate în funcție de interesele elevilor implicați. Talnet îi ajută să inițieze studii și o carieră
profesională de succes. Talnet oferă spațiu de comunicare, discuții și rezolvarea problemelor în domeniul științei și
al tehnologiei alături de elevi cu interese similare, înlesnește contactul cu experții din domeniu și creează astfel
condițiile pentru dezvoltarea ulterioară a talentelor participanților.
Proiectul Talnet se derulează sub auspiciile Institutului Național de Educație Aprofundată din cadrul
Ministerului Educației, Tineretului și Sportului. Este livrat în cooperare cu experți de la Universitatea Carol
(Facultatea de Matematică și Fizică, Facultatea de Științe), Universitatea Tehnică Cehă, Gimnaziul Christian
Doppler sau cu Centrul German pentru Cercetare Aerospațială DLR (Deutsches Centrum fur Luft und
Raumfahrt). Proiectul se desfășoară în continuu începând din 2003.
Site internet: www.talnet.cz
Talnet este destinat elevilor cu vârste între 13 și 19 ani, însă pot fi implicați și copii mai mici. Talnet este
destinat și profesorilor elevilor talentați. Acest proiect ajută cadrele didactice să sprijine elevii talentați, îi
informează despre activitățile pentru elevi talentați din cadrul și din afara Talnet, oferă un seminar pentru
cadrele didactice.
Tipuri de activități
T-cursuri (Activitatea principală a Talnet. T-cursurile se derulează în mare parte online sun
îndrumarea unui instructor. La fiecare jumătate de an, elevii încep studierea sau explorarea câtorva
subiecte din domeniul selectat în partea educațională și lucrează la îndeplinirea sarcinilor sub
îndrumarea instructorului, apoi lucrează în mod independent la problema selectată).
T-excursie (O combinație de lecții online și activități practice într-un mediu autentic al unui loc de
muncă profesionist. Elevii învață întâi despre internet sub îndrumarea unui instructor cu cunoștințe
generale și specifice care sunt apoi utilizate la locul de muncă selectat. În cursul vizitei la locul de
muncă, elevii aplică cunoștințele în activitatea de cercetare sau profesională).
T-proseminarii (Activități online de pregătire privind abilitățile generale necesare în activitatea
profesională, spre exemplu, cum să scrie un text profesionist, cum să prezinte rezultatele, cum să
facă măsurători, cum să măsoare, cum și de ce să proceseze datele măsurate, cum să utilizeze un
128
instrument SW specific etc.).
T-expediția (Activitatea de cercetare începe într-un mediu online unde participanții indică
subiectele și întrebările la care se va răspunde într-o sesiune la fața locului, care durează de obicei o
săptămână. Pe lângă dezvoltarea și exersarea abilităților participanților, scopul T-expediției este ca
participanții să contribuie alături de experți la explorarea fenomenelor într-un loc sau o micro-
regiune anume).
Taberele (Elevii din proiectul Talnet se pot întâlni cu colegii și instructorii lor în tabere, pot prezenta
rezultatele activității lor profesionale în cadrul cursurilor, pe lângă prelegeri și excursii există timp și
pentru excursii de grup și distracție).
Activități internaționale (T-Internațional reprezintă activitățile destinate dobândirii experienței
practice în comunicarea și cooperarea internațională. Participanții din mai multe țări se întâlnesc
într-un mediu online unde lucrează împreună pe principalele subiecte profesionale și pe câteva
teme culturale și sociale. Activitatea în comun culminează cu întâlniri săptămânale într-una din țările
partenere).
120
Seminar pentru cadre didactice (Seminarul și materialele online pentru cadrele didactice oferă o
introducere în abordările pentru identificarea și dezvoltarea elevilor supradotați, prin intermediul
reflecției, al schimburilor de experiențe și al unei practici de îmbogățire într-o comunitate de colegi,
profesori și demonstrații ale lucrului cu elevii din proiectul Talnet).
Talnet evoluează constant, cu idei din partea copiilor, din știință, cu dezvoltarea de aplicații TIC în domeniul
educației, colaborării și comunicării dintre oameni.
Testarea și consilierea psihologică
Fiecare elev din proiectul Talnet are ocazia de a-și testa gratuit abilitățile și trăsăturile de personalitate în
legătură cu învățarea și dezvoltarea aprofundată (gândirea critică, creativitatea, motivația, și componentele
legate de inteligență). Rezultatul testului este sub forma unui raport oficial, care poate fi utilizat, spre
exemplu, pentru solicitarea de burse școlare, etc., și a unei scrisori personale conținând explicații ale
rezultatelor testului, incluzând utilizarea practică a acestora. De asemenea, este posibilă consultarea rezultatelor
alături de un psiholog prin e-mail sau personal în cadrul taberei. Rezultatele testelor și consultațiile ulterioare pot fi
utilizate pentru dezvoltarea aprofundată a talentelor elevului, pentru selectarea unei școli, pentru identificarea
punctelor forte și a punctelor slabe în procesul de învățare și pentru propunerea unei modalități adecvate de lucru
nu numai în procesul educațional, ci și pentru selectarea și planificarea carierelor viitoare.
Cum funcționează T-cursurile
T-cursurile reprezintă activitatea principală a Talnet. T-cursul oferă oportunitatea de a învăța despre
comunicare mai mult decât la școală, alături de un instructor, și de a pune întrebări la care elevii nu au găsit
răspunsuri. T-cursurile se derulează în mare parte online sub îndrumarea unui instructor. Tot ceea ce aveți
nevoie este un computer cu acces la internet. Participanții doresc adesea să se vadă față în față, de aceea
Talnet organizează cu regularitate o sesiune inițială de instruire și o sesiune de instruire de patru zile de
două ori pe an. Participanții participă la două serii de șase lecții și ale să se axeze pe activitatea lor sub
îndrumarea unui instructor. La final, există o prezentare online a muncii lor în fața tuturor colegilor de la
curs și ulterior prezentarea la sesiunea de participare în persoană – sau online pentru cei care nu participă
la sesiunea fizică – în fața unui juriu format din experți. Timpul necesar a fi alocat pentru un T-curs este de
2-4 ore pe săptămână.
Exemple de subiecte pentru T-cursuri
• De ce este delicios
• Atmosfera și oceanele în sistemul climatic
• Realitatea virtuală și augmentată
• Peisajul și schimbările sale
• Automatele programabile
121
Exemple de T-excursii pentru 2020
Verde în oraș în timpul unei crize de mediu
Observarea exoplanetelor prin cel mai mare telescop din Republica Cehă
Insectele de pe câmp
Migranții din orașul nostru
Alte oportunități de identificare și de sprijinire sistematică a elevilor supradotați
Site-ul internet al Talnet conține o secțiune despre „Resurse pentru sprijinirea persoanelor
supradotate” cu articole interesante, prezentări și alte publicații despre cercetarea și dezvoltarea
elevilor supradotați, atât din perspectiva cadrului didactic, a instructorului Talnet cât și a părinților.
Secțiunea „Implică-te” oferă o gamă de forme de colaborare posibile între indivizi și Talnet – ca
instructor pentru activități educaționale, ca profesor care recomandă un elev, ca sponsor.
Secțiunea „Colaborarea cu școlile” conține experiențe inspiraționale din colaborarea Talnet cu
școlile.
122
Ce înseamnă Talnet pentru elevi?
„o companie pentru oamenii pe care nu îi deranjează să învețe.” Eliška Obdržálková
„Talnet mi-a oferit o experiență neprețuită și m-a dus departe de sentimentul că tinerii nu sunt interesați de
știință.” Vlasta Štěpánová
Studiul de caz 2: Mensa CR pentru copiii supradotați
Mensa este o organizație socială internațională fondată în 1946 la Oxford. Este o asociație apolitică, non-profit, de
persoane cu inteligență peste medie, indiferent de rasă și religie. Scopul să este să utilizeze inteligența în beneficiul
umanității, dar și să creeze un mediu stimulator pentru membrii săi. Orice persoană cu vârsta de peste 14
ani poate deveni membru, iar la un test de inteligență aprobat de psihologul internațional al Mensa
rezultatul corespunde cu cele două procente cele mai inteligente din totalul populației (echivalentul IQ-ului
de 130 pe scala utilizată în Republica Cehă).
Mensa pentru copii este o platformă pentru membrii copii cu vârste între 5 și 16 ani, care au acces la
evenimentele Mensa, la intranet, la revistă și la alte beneficii de care se bucură membrii adulți. Mensa
pentru copii are rolul de a sprijini identificarea și dezvoltarea copiilor supradotați, de a sprijini școlile care
au acest obiectiv și de a acoperi activitățile derulate de Mensa pentru copii și tineri. Activitățile din cadrul
Mensa pentru copii sunt destinate în principal copiilor din categoria de vârstă 5-19 ani.
Site-ul internet al Mensa CR pentru copiii supradotați
http://deti.mensa.cz
Tipuri de activități
Mensa CR sprijină dezvoltarea copiilor supradotați în întreaga țară:
implementează proiectul Mensa NTC pentru grădinițe
cooperează cu școlile
înființează cluburi pentru copiii supradotați
organizează Olimpiada de logică
este fondatoarea unui Gimnaziu pentru copiii supradotați la Praga
oferă informații și sfaturi utile despre copii supradotați
123
Mensa pentru grădinițe –Sistemul de învățare NTC
Începând din 2009, Mensa a implementat un proiect intitulat Sistemul de învățare Mensa NTC în Republica Cehă
- un proiect de dezvoltare a abilităților intelectuale ale preșcolarilor. Este un sistem de dezvoltare a
creierului copiilor cu ajutorul exercițiilor având o bază științifică dovedită pentru creșterea eficienței
utilizării capacității cerebrale în copilărie. Printre altele, aceste cercetări subliniază faptul că creierul unui
copil stabilește 75% din toate sinapsele până la vârsta de 7 ani - iar 50% sunt stabilite chiar până la vârsta de
5 ani. Titlul de „grădinița care cooperează cu Mensa” este acordat de către Mensa CR grădinițelor care
lucrează cu precădere cu copii supradotați. Grădinițele trebuie să îndeplinească diferite condiții, printre
altele, să aibă cadre didactice instruite în metoda Mensa NTC și să o aplice practic.
Mai multe despre grădinițe și metoda de învățare NTC aici
https://deti.mensa.cz/index.php?pg=ntc (numai în limba cehă).
Clipuri video cu demonstrații aici:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLzAJre7oz-zJOIEGWqSLmYjNslw5A1P2i
124
Cooperarea cu școlile
Mensa aduce împreună școlile care se axează sistematic pe identificarea și promovarea talentelor. Aceste
școli lucrează în mod activ cu copiii supradotați – în activități la clasă sau extracuriculare, în care se concentrează
pe dezvoltarea gândirii logice. Totodată, se străduiește să îmbunătățească expertiza personalului didactic.
Școlile care cooperează participă la activitățile Mensa (zile pline de jocuri, Olimpiada de logică și altele) și
informează elevii, cadrele didactice și părinții despre activitățile Mensa. Mensa CR oferă școlilor asistență
metodologică, schimburi reciproce de experiență, sprijin informațional și organizează anual Conferința
Mensa pentru școli. Titlul de „școala care cooperează cu Mensa” este atribuit de către Mensa ČR școlilor
elementare și secundare care, dincolo de toate, se dedică lucrului cu copiii supradotați. Școlile trebuie să
îndeplinească diferite condiții pentru a utiliza titulatura aceasta, cum ar fi crearea de condiții pentru
educarea copiilor supradotați. O altă condiție este participarea elevilor școlii la Olimpiada de logică. Lista
detaliată a condițiilor este disponibilă pe site-ul internet al Mensa (https://deti.mensa.cz/index-
en.php?pg=cooperating-schools).
Cluburile pentru copiii supradotați
Mensa ČR înființează cluburi pentru copiii supradotați în întreaga Republică Cehă pentru copiii cu vârste
între 6 și 15 ani. Scopul este acela de a atrage un grup de copii foarte înzestrați la o vârstă mică li de a le
asigura o dezvoltare peste standarde și de a le lărgi orizonturile. Cluburile cooperează cu orașele și cu
școlile elementare care oferă spațiul adecvat pentru activitățile lor. Un element important al clubului este și
cooperarea cu părinții a căror implicare extinde semnificativ spectrul activităților clubului. Întâlnirile au loc
de obicei o dată la două săptămâni și se axează în principal pe excursii, prelegeri, activități, dezvoltarea
abilităților intelectuale, proiecte profesionale sau jocuri de logică sau de societate. În prezent există 23 de
cluburi ale copiilor supradotați în Republica Cehă.
Gimnaziul Mensa
Gimnaziul Mensa a fost înființat în 1993. Este singura școală secundară din Republica Cehă axată exclusiv pe
educarea elevilor supradotați. Este totodată singurul gimnaziu din lume înființat de Mensa.
Taberele de vară
Taberele de vară pentru copiii și tinerii supradotați sunt organizate în fiecare vară. Mai precis, sunt
organizate tabere de una sau două săptămâni. Programul și subiectele sunt foarte variate: adunări ale copiilor
supradotați, teste de divertisment, cifruri, quizzuri, puzzle-uri, criptografie, alfabetizare funcțională, analiza
textelor autorilor, îmbunătățirea stilului de scriere și scriere creativă, competiții între autori (povestiri,
teme), abilități de retorică, prelegeri, discuții, teatru, jocuri de rol, informatică (programare și jocuri pe
calculator), desenarea de benzi desenate; ecranizări ale anime-urilor și extrase din filme tematice, Dragon's
Den (Vizuina dragonului) și alte jocuri de rol care dezvoltă strategia, tactica și abilitățile de retorică, jocuri
de societate - scrabble, șah, abalone, și alte jocuri de logică binecunoscute sau mai puțin cunoscute pentru
dezvoltarea diferitelor tipuri de inteligență în natură; competiții permanente între echipe și individuale
pentru premii interesante.
125
Olimpiada de logică
Olimpiada de logică este o competiție cu sarcini logice destinată copiilor și tinerilor din întreaga Republică
Cehă. Ea completează spectrul de activități destinate copiilor și tinerilor cu o competiție în care rolul decisiv
îl joacă abilitățile de gândire individuală și gândire logică, nu cunoștințele de la școală, și urmărește se
stimuleze interesul copiilor în acest domeniu. Sarcinile din cadrul competiției se bazează pe principiile
generale și nu sunt necesare cunoștințe speciale pentru rezolvarea acestora, ci doar bunul simț, logica,
raționamentul rapid și corect.
126
Dat fiind faptul că competiția nu se bazează pe cunoștințe și elevii care nu au rezultate excepționale la
materiile școlare tradiționale precum și cei care provin din contexte sociale și culturale diferite pot obține
rezultate excelente. Reușita la competiție poate avea ulterior un impact pozitiv asupra integrării și a
motivării acestora. Printre marile beneficii aduse de Olimpiada de logică se numără căutarea talentelor
ascunse. În 2019, au fost înscriși peste 71.000 de elevi din 3.249 de școli.
Alte activități și sprijin
Articole tematice pe internet în categoriile: identificarea talentelor, vârsta mică, vârsta preșcolară,
educația în școală, dezvoltarea în afara școlii, probleme.
Diferite sfaturi utile în 9 domenii: evenimente educaționale, granturi și burse, competiții pentru
copii și tineri, proiecte pentru elevii și studenții supradotați, popularizarea științei, documente
importante, literatură recomandată, jocuri interesante, linkuri către resurse externe.
Cluburi de jocuri Mensa (cluburile sunt axate în principal pe jocurile de societate. Cluburile sunt
deschise tuturor celor interesați de jocurile de societate și de puzzle-uri, jocuri de descifrare și
quizzuri).
127
4.2 Cipru – Programul Școala de gramatică STEM, Promovarea educației STEM prin formarea
cadrelor didactice
Studiul de caz 1: Programul Școala de gramatică STEM
Constatând faptul că programele STEM oferă elevilor un avantaj important pentru admiterea la universități
din întreaga lume, Școala de gramatică a inclus domeniile STEM în programa sa. Este prima școală din Cipru
care face acest lucru, iar măsura a fost implementată începând din 2015. Elevii care doresc să se înscrie la acest
program sunt selectați pe baza performanței lor școlare și a unei examinări.
Inițiativele de tipul vizitei recente realizată la această școală de către Dr. D.L. Green, Chief Scientist în cadrul
NASA demonstrează angajamentul asumat față de acest program și respectul de care se bucură acesta. În
cursul vizitei sale, Dr. D.L. Green a participat la un curs STEM și i-a informat pe elevi despre importanța
programelor STEM în general. De asemenea, a susținut o prelegere deschisă pentru elevii școlii și părinții
acestora.
În conformitate cu obiectivul de dezvoltare a abilităților elevilor și de a dobândi experiență pentru cariere
legate de domeniile STEM și de a se distra totodată, a fost înființată Academia de Robotică. Aceasta urmărește
totodată să promoveze spiritul de echipă, leadershipul și abilitățile legate de organizarea de evenimente. Pe
scurt, academia oferă cursanților oportunitatea de a:
Învăța bazele construirii și programării de roboți în miniatură utilizând LEGO MINDSTORMS.
Exersarea lucrului în echipă, a luării deciziilor și evaluării posibilelor soluții.
Experimenta practic proiectarea, construirea și testarea.
Participa la competiții naționale.
Urma o formare aprofundată intensivă în vederea participării la Competițiile Naționale de Robotică
găzduite de OMR (Organizația Mondială a Roboticii).
Merită menționat faptul că Centrul de Inovație al școlii îndrumă și cadrele didactice în vederea utilizării
tehnologiei și a roboticii în cadrul cursurilor lor. Astfel, tehnologiile și metodele de predare inovatoare sunt
utilizate în procesul de predare către elevi. Beneficiile aduse cursanților de această abordare includ
dezvoltarea abilităților și sporirea dezvoltării școlare, personale, sociale și culturale a acestora. Mai mult,
cursanții învață să colaboreze prin utilizarea tehnologiei și să își dezvolte gândirea critică și abilitățile de
leadership. În cele din urmă, comunicarea profesor – cursant – părinte este facilitată de utilizarea
tehnologiei.
128
Pentru mai multe informații:
www.grammarschool.ac.cy/easyconsole.cfm/id/1542
https://in-Cipru.philenews.com/the-grammar-school-an-all-round-education
Studiul de caz 2: Promovarea Educației STEM prin formarea cadrelor didactice
Cursul de formare este asigurat de către DOREA, care organizează cursuri de formare pentru Mobilitatea
ERASMUS+ adresată cadrelor didactice și concepută pentru a răspunde nevoilor personalului din instituțiile
de învățământ superior, personalului din școli (primare și secundare), și personalului din Centre de Educație
pentru Adulți. DOREA utilizează metodele de învățare activă, permițând participanților să își maximizeze
beneficiile și să înceapă să utilizeze abilitățile proaspăt dobândite cu efect imediat. În acest fel este realizată
o diferență reală în viețile profesionale și personale ale participanților. Participanții pot alege dintre mai multe
pachete de cursuri.
Cursul „Promovarea educației STEM prin formarea cadrelor didactice” este ideal pentru educatorii care
preda materiile STEM și care doresc să își îmbogățească lecțiile. Începătorii care ar dori să implementeze
programa STEM în școlile lor reprezintă o altă piață țintă a acestui curs. Cei care finalizează cursul primesc
un certificat de participare
129
care include descrierea conținutului formării și perioada formării. De asemenea, participanții au posibilitatea
de a primi certificate Europass pentru mobilitate, care vor fi emise pentru solicitanți de către Agenția
Națională pentru Programul Erasmus+.
În ceea ce privește cursul, aceasta se axează pe aspectele următoare:
Îmbogățirea programei STEM cu activități inovatoare pentru cursanți.
Acces la resursele de învățare și de predare disponibile.
Îmbogățirea abilităților educatorilor privind implicarea și motivarea cursanților.
Implicarea comunității și a organizațiilor locale.
Tabelul 13: Structura cursului DOREA
Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
Introducere
spargerea gheții
Activități de
învățare pentru
cursanți (Învățare
combinată,
Învățare pe bază
de proiecte, etc.)
Îmbogățirea și
reformarea
programei,
pedagogiei și a
evaluării în
domeniile STEM
Sporirea dezvoltării
profesionale a școlilor
și a cadrelor didactice
Sesiune de
întrebări și
răspunsuri
pentru
clarificări finale
Analiza nevoilor
și stabilirea
obiectivelor
Activități de
experimentare în
domeniile STEM
Promovarea
educației STEM
eficiente în
organizația
educațională
Motivarea și
implicarea cursanților
în domeniile STEM
Rezumat și
evaluarea
întregului curs
Importanța
educației în
domeniile STEM
Predarea în
clasele STEM și
resursele de
învățare
Consolidarea
parteneriatelor
cu comunitatea
locală și cu
jucătorii cheie
Consilierea pentru
carieră oferind
îndrumare cursanților
STEM
Feedback și
certificate
STEM și
Inovare
Cum pot utiliza în
practică cunoștințele și
instrumentele
dobândite? – plan de
acțiune
Excursie
culturală în zona
locală
130
STEM 2026
Viziunea
Competențele pe care le vor dobândi participanți în urma cursului includ:
Cunoștințe îmbunătățite despre domeniile STEM și inovații
Cunoștințe îmbunătățite despre diferite activități STEM pentru cursanți
Abilitate sporită de a găsi și utiliza diferite resurse de predare și de învățare
Abilitate sporită de proiectare a programei STEM și de punere în practică a acesteia
Abilitate sporită de a lucra la procesul de implementare a STEM
Abilitate sporită de motivare și implicare a cursanților în învățare în domeniile STEM
Abilități de comunicare și sociale îmbunătățite
Abilități de limba engleză îmbunătățite
Pentru mai multe informații:
https://dorea.org/erasmuscourses/promoting-stem-education
https://dorea.org/wp-content/uploads/2019/01/1.-DOREA_course_brochure_19-20.pdf
131
4.3. Irlanda - Cell EXPLORERS, SOPHia
Acronime:
CE - Cell EXPLORERS
NUIG - Universitatea Națională din Irlanda,
Galway UL- Universitatea din Limerick
HEI- Instituție de Învățământ Superior
„Viziunea noastră pentru educația în domeniile STEM
În conformitate cu ambiția noastră de a avea cel mai bun serviciu de educație și formare din Europa până în
2026, Irlanda va fi recunoscută pe plan internațional pentru oferirea unei experiențe privind educația STEM
de cea mai înaltă calitate pentru cursanți care le dezvoltă curiozitatea, capacitatea de investigare, de
rezolvare a problemelor, creativitatea, comportamentul etic, încrederea și persistența, alături de inovarea
incitantă și bazată pe colaborare” (Departamentul pentru Educație și Competențe, 2017, p.12).
Această viziune susține declarația de politică prevăzută în raportul privind „Declarația de politică privind
educația în domeniile STEM 2017–2026” care include și învățarea informală. Învățarea informală poate fi
definită astfel: „învățarea rezultată din activitățile zilnice legate de muncă, familie sau agrement. Nu este
organizată sau structurată în funcție de obiective, timp sau suport pentru învățare. Învățarea informală este
în majoritatea cazurilor neintenționată din perspectiva celui care învață.
Comentarii:
• rezultatele învățării informale pot fi validate și certificate;
• învățarea informală mai este denumită și învățare experiențală sau incidentală/întâmplătoare” (Cedefop, 2014).
Fundația pentru Știință din Irlanda (SFI) urmărește să promoveze educația STEM și implicarea sectorului
public din Irlanda prin sprijinirea finanțării și dezvoltarea unor modalități noi de a încuraja persoanele de
toate vârstele și din medii diferite să fie „informate, inspirate și implicate în domeniile STEM”. În 2015, până
la 71% dintre respondenții din Irlanda au simțit că Știința le era inaccesibilă deoarece era prea specializată și
prea intelectuală pentru a fi inclusă în domeniul public. Din acest motiv, SFI contribuie la generarea unor
angajamente în domeniile STEM și oferă finanțare pentru proiecte (Fundația pentru Știință din Irlanda,
2019, p.2). Aceasta urmărește „o cultură mai amplă a științei în Irlanda” prin oferirea mai mult activități
STEM pentru public și finanțarea educației în domeniile STEM (Fundația pentru Știință din Irlanda, 2019,
p.2).
Studiile de caz care urmează să fie analizate în lucrarea de față sunt bazate pe educația informală în
domeniul științei și sunt finanțate și promovate de către SFI.
132
Cele două cazuri studiate privind proiectele STEM în Irlanda sunt:
1. Cell EXPLORERS, Universitatea Națională din Irlanda, Galway (NUIG)
2. SOPHia: Informare Științifică pentru Promovarea Fizicii în Rândul Studentelor, Universitatea din Limerick (UL)
Aceste proiecte STEM promovează Biologia în rândul adolescenților și al tinerilor care nu au de obicei de-a
face cu știința, iar în proiectul SOPhia studentele sunt încurajate să aleagă Fizică la examenul de final de
studii (En: Leaving Cert.).
Studiul de caz 1: Cell EXPLORERS
Pregătirea cadrului
Cell EXPLORERS (CE) abordează obiectivele Instituțiilor de Învățământ Superior și de Cercetare în
conformitate cu cerințele evidențiate de organizațiile care finanțează cercetarea.
A fost înființată în 2012 și implică personalul didactic și cursanții pe bază de voluntariat în activități
universitare extracuriculare, iar pentru unii dintre studenți face parte din programa de la nivel de licență și
postuniversitar. Cell EXPLORERS este un proiect de informare în domeniul științei cu fațete multiple finanțat
de SFI.
133
Acesta nu doar explică biologia moleculară și concepte de biologie publicului larg, ci și îmbunătățește
abilitățile de comunicare în domeniul științelor ale membrilor echipei, dezvoltând totodată cetățeni vine
informați în legătură cu faptele științifice și cu cercetările științifice care se derulează în comunitatea lor. CE
merge mai departe în scopurile sale deoarece dorește să combată imaginea „savantului nebun” prin
distrugerea acestui mit și prin scoaterea în evidență a diversității care există în rândul oamenilor de știință
din lumea științifică. Oamenii de știință nu sunt identici unii cu alții, studenții de la nivel de licență și
postuniversitar în domeniul științei împreună cu personalul academic reprezintă această diversitate
deoarece ei sunt ambasadori și modele pentru copiii pe care îi întâlnesc în cursul vizitelor cu școala. Cell
EXPLORERS caută să inspire populația tânără, oamenii de știință de mâine, dar interacțiunea cu aceștia nu
se oprește aici, deoarece organizația implică oameni de toate vârstele pe parcursul diferitelor festivaluri de
știință, atelierelor organizate la nivel național și internațional (Grenon et al., 2018).
Obiectivele proiectului
Rețeaua națională a Cell EXPLORERS include 13 parteneri, fiecare partener gestionează activități de
informare în domeniul științei ale Cell EXPLORERS în comunitatea sa. Școlile primare și secundare din
comunitatea unde există echipe Cell EXPLORERS pot solicita o vizită cu școala pentru a face activități
practice de descoperire a biologiei moleculare și celulare (Cell EXPLORERS, 2020).
Cum funcționează?
Etosul activităților derulate de Cell EXPLORERS este esențial pentru reușita acestora:
Demonstrații de mici dimensiuni în funcție de capacitățile elevilor
Fiecare copil efectuează fiecare activitate
Științe reale
Modele în domeniul Științelor reale
Implicarea întregii familii (Cell EXPLORERS, 2020)
Cum poate fi utilizat acest exemplu pentru documentarea activității practice?
Programul de informare derulat de Cell EXPLORERS este unul de succes datorită modelului de programă și
de voluntariat practicat în care studenții pot participa și pot contribui la program ca parte din structura
cursului lor sau oferindu-se voluntari în timpul liber. Nu a fost identificată încă nici o rețea națională care să
oglindească extinderea la nivel național sau sustenabilitatea implicării publicului în știință cum a reușit Cell
EXPLORERS în Irlanda, însă organizări asemănătoare pot fi întâlnite în Marea Britanie, însă nu la o astfel de
scară națională precum Cell EXPLORERS din Irlanda (Grenon et al., 2018).
„Studierea aprofundată a modelului de lucru al CE la nivel național ar putea conduce la adoptarea
modelului de către instituțiile de învățământ superior de la nivel național și la utilizarea acestuia în alte
domenii STEM în afară de biologie” (Grenon et al., 2018)
134
Care a fost impactul?
CE cercetează „impactul asupra autoeficacității în cazul copiilor în ceea ce privește știința și percepția
acestora despre știință și despre oamenii de știință, dacă acest lucru are un impact asupra motivației
membrilor echipei de voluntari de a participa, sau asupra valorilor instituționale, sprijinului și
angajamentului în vederea informării și a implicării publicului. Această cercetare ar putea afecta direct
diseminarea educației în domeniul științei și a activităților cu implicarea publicului din Irlanda’ (Grenon et
al., 2018).
Studiul de caz 2: SOPHia: Informarea despre Știință pentru Promovarea Fizicii în rândul Studentelor
Pregătirea cadrului
Proiectul SOPHia se preocupă de faptul că pentru „fiecare femeie” care optează pentru Fizică la examenul final
(En: Leaving Cert.), există trei studenți de sex masculin care aleg Fizica ca disciplină de studiu, prin urmare există
mai puține femei în posturi de conducere în mediul academic și industrial. SOPhia caută să inspire toți studenții,
cu precădere studentele să studieze Fizică.
135
Departamentul de Fizică și de Științe de la Centru de Învățare din cadrul Universității din Limerick împreună
cu Institutul de Fizică din Irlanda au înființat SOPhia în 2018. SFI finanțează acest proiect.
Scopurile proiectului
SOPhia urmărește să consolideze o imagine pozitivă a Fizicii pentru a ajuta la contracararea dezechilibrului
de gen a existent, încurajând totodată tinerii să studieze această ramură a științei (Universitatea din
Limerick, 2020).
Cum funcționează?
Acesta este un proiect multidimensional care cuprinde următoarele:
1. Programul depinde de implicarea studenților la nivel de licență în domeniul Fizicii care ajută la
facilitatea atelierelor pentru elevii din învățământul primar superior, cei care obțin diploma de
absolvire a ciclului secundar inferior în Irlanda (En:Junior Certificate) și cei aflați în anul de tranziție.
2. Este organizată o competiție în care sunt realizate proiecte pe teme inspirate din fizicieni
faimoși/descoperiri importante în domeniul fizicii/fizică la nivel local.
3. Are loc un eveniment de prezentare pentru a crește gradul de conștientizare prin furnizarea de
informații cadrelor didactice cu privire la dezechilibrul de gen existent în domeniul fizicii.
4. SOPhia a creat resurse care sunt partajate în vederea completării vizitelor școlare.
5. Site-ul internet al proiectului SOPhia include activități legate de programa școlară: blogul „Beewise”
și linkuri și resurse utile pentru „Lumea fizică” și „Pământ și spațiu” care fac parte din subiectele
pentru obținerea certificatului de absolvire a ciclului de învățământ secundar inferior în Irlanda (En:
Junior Cert.) (Universitatea din Limerick, 2020).
Cum poate fi folosit acest exemplu pentru documentarea activității practice?
Cadrele didactice pot participa la evenimentele de prezentare pentru a afla despre dezechilibrul de gen în
domeniul fizicii și de a lărgi astfel sfera de aplicare a proiectului SOPhia (Universitatea din Limerick, 2020).
Care a fost impactul?
SOPhia a fost un program de sensibilizare de succes, iar până în 2020 urmărește să își sporească impactul:
În colaborare cu Institutul de Tehnologie Carlow (Model) Programul de Sensibilizare în Domeniul
Științei va fi diseminat către un public mai larg.
În asociere cu organizația comunitară Tait House va crea și concepe activități cu elevii de la școlile
136
din mediul urban.
Serile dedicate părinților vor contribui la implicarea adulților în comunitate
Abordarea profesorilor de știință din școlile de precalificare pentru promovarea fizicii ca disciplină
pentru examenul de final de studii (En: Leaving Cert) pentru studenți, cu precădere pentru
studente.
Dezvoltarea resurselor care pot fi utilizate în mediile educaționale pentru implicarea elevilor, a
cadrelor didactice și a școlilor în vederea identificării interacțiunii existente între Fizică și Mediul
înconjurător (Universitatea din Limerick, 2020).
137
4.4 Italia - GATE, ROSE
Studiul de caz 1: Educație pentru talent (GATE-Italia)
Modelul Educație pentru talent sprijină copiii supradotați în școli.
Modelul ET a creat o rețea de școli și de cadre didactice formate în domeniul copiilor supradotați și ale
problemelor acestora privind adaptarea în structurile educaționale. Este necesar să se răspundă nevoilor
elevilor supradotați deoarece ei manifestă adesea probleme, iar dacă nu sunt sprijiniți în modul cel mai
potrivit, se simt diferiți de colegii lor și uneori nu sunt acceptați nici măcar de profesorii lor care se luptă să
îi stăpânească. GATE-ITALIA71 consolidează și extinde Modelul ET pentru a crea un sistem menit destinat
școlilor capabile să dezvolte talentele elevilor lor, reușind să își personalizeze procesul de învățare.
Modelul ET urmărește să răspundă nevoilor pedagogice și didactice ale elevilor cu un potențial cognitiv bun
(copii supradotați), și al clasei în care se află aceștia. Scopul este acela de a ajuta cadrele didactice să
recunoască și să dezvolte diferențele dintre elevi, permițând fiecăruia să se dezvolte în modul cel mai potrivit și
adaptând procesul de predare și de învățare. Modelul ET intenționează să realizeze o revoluție culturală care să
permită educatorilor să coordoneze dezvoltarea capitalului uman, respectând diferențele, prin sprijinirea
sistemelor de educație și formare astfel încât acestea să poată oferi cursuri flexibile orientate și
personalizate pentru dezvoltarea diferitelor abilități ale cursanților în vederea creării pentru toți cursanții a
unui context de relații și de învățare care garantează bunăstarea. Regiunea Veneto, în colaborare cu Oficiul
Regional pentru Școli, a finanțat proiectul Educație pentru talente începând din 2012 ca răspuns la nevoia
de a recunoaște copiii cu potențial cognitiv ridicat în timp. Scopul este acela de a furniza sistemului școlar și
familiilor uneltele necesare pentru dezvoltarea corespunzătoare a acestor copii, astfel încât ei să poată trăi
în armonie cu ei înșiși și cu ceilalți și să își pună talentele în slujba societății. Regiunea Veneto este prima din
Italia care oferă o experimentare la scară largă în chestiunea copiilor supradotați și a finanțat cel de-al
treilea an, aprobând proiectul „Educație pentru talent 3”. Organismul principal al acestui proiect este
Fundația Centrul de Productivitate din Veneto (CPV) în parteneriat cu Universitatea din Padova,
Departamentul de Psihologia Dezvoltării și a Socializării, Asociația Științifică G.A.T.E. - Italia, ULSS 16 Structura
Complexă pentru Familie, Copilărie și Adolescență din Padova, Asociația pentru Coordonarea Națională a
Profesorilor Specializați și cercetarea situațiilor de handicap C.N.I.S. și Var Group S.p.A.
Obiective
Obiectul general al celui de-al treilea an al Proiectului Educație pentru talent este acela de a consolida
rețeaua de instituții în vederea furnizării serviciilor către școli, copii cu potențial cognitiv bun și către
familiile din regiune. Modelul de rețea propus constă în câteva centre principale care se ocupă de servicii de
cercetare, formare, consultanță și orientare și rețeaua de școli active pe tema supradotării (în prezent 142
de instituții). Forțele motrice care au fost stabilite între Padova și Vicenza sunt: Departamentul de
Psihologia Dezvoltării și a Socializării „Guido Petter”, ULSS 16 ULSS 16 Structura Complexă pentru Familie,
Copilărie și Adolescență din Padova, Fundația Centrul de Productivitate din Veneto și cele 2 Porți pentru Talente
promovate de Asociația Științifică Educația Persoanelor Supradotate și Talentate - Italia (în Vicenza șa
Școala de Arte și Meșteșuguri CPV, iar la Padova la TalentLab al Civitas Vitae). Este prevăzută crearea unui
138
sistem de calitate care va da impulsul necesar pentru diseminarea eficientă a predării pentru copiii
supradotați cu păstrarea standardelor de calitate înaltă a intervențiilor. Prin urmare, se are în vedere
crearea unui registru al Referenților din cadrul programului Educație pentru Talent. Regiunea Veneto
intenționează totodată să sprijine implementarea unui program de studii și de cercetare structurat și
multianual pe tema capitalului uman, program care include și un „Observator regional al Educației pentru
Talent”
71 Gifted And Talented Education (GATE) (Educația pentru elevii supradotați și talentați) - Italia este o Asociație Națională Științifică
non-profit care reunește principalii experți naționali din domeniu supradotării și al nevoilor educaționale speciale, cu o echipă multidisciplinară
capabilă să sprijine instituțiile publice regionale și școlile în vederea reformării și a actualizării ofertei educaționale pentru a
răspunde nevoilor emergente ale copiilor cu potențial intelectual înalt (copii supradotați) și ale elevilor cu nevoi educaționale
speciale, ale familiilor și profesorilor acestora.
130
care se va ocupa de cercetarea, formarea, orientarea și sprijinirea experimentală și aplicată pentru noile
generații și pentru sistemele școlare, universitare și de afaceri în legătură cu provocările ridicate de noul
mileniu.
În ceea ce privește formarea cadrelor didactice, există cinci cursuri aprofundate pentru cadrele didactice din
grădinițe, școli primare și secundare care sunt deja formate în proiectele „E.T. Educație pentru talent” și
„Educație pentru talent 2”, care vor fi completate de învățarea la distanță. Proiectul „Educație pentru talent
3” intenționează de asemenea să lărgească nivelul de cunoștințe pe această temă adresându-se și cadrelor
didactice din școlile secundare, prin sesiuni de formare/informare și diseminare. În cel de-al treilea an de
proiect se acordă o atenție specială activităților de întâmpinare și de sprijinire a familiilor, atât prin
promovarea formărilor de operatori care conduc la partajarea metodelor și a limbajelor comune de
operare, și prin a oferi familiile instrumentele care să favorizeze o creștere armonioasă a copiilor:
Activități
formarea operatorilor locali de servicii, menită să sporească disponibilitatea serviciilor pentru copii și
familii în diferite teritorii;
evaluarea activităților pentru copii/adolescenți cu caracteristici compatibile produselor supradotate
activități de coaching de grup pentru familiile copiilor/adolescenților evaluați cu potențial ridicat
ATELIERELE TALENTKIDS pentru copiii supradotați și familiile lor, menite să aducă la viață relațiile
egale și să ofere oportunități de dezvoltare a talentelor specifice.
Partenerii proiectului și comitetul de direcție
Partenerii proiectului se caracterizează prin experiență, competență și cercetare inerentă în domeniile
psihologiei dezvoltării, predării și cercetării în domeniile pedagogice, cu referire și la dezvoltarea predării
diferențiate și suportive în domeniul dizabilității, cu abilități psihopedagogice, neuropsihiatrice,
neurologice, și sporirea dezvoltării emoționale și creative. Alți doi parteneri vor pune la dispoziție abilitățile
lor în domeniul învățării la distanță și al furnizării de activități de formare în domeniul formării și al
educației, pe de-o parte, și al experienței în proiectarea și implementarea proiectelor finanțate, destinate și
acestea școlilor.
Fundația Centrul de Productivitate din Veneto (Organism principal)
Asociația Științifică pentru Educația Persoanelor Supradotate și Talentate (G.A.T.E.) - Italia
Departamentul de Psihologia Dezvoltării și a Socializării din cadrul Universității din Padova
Asociația pentru Coordonarea Națională a Profesorilor Specializați și pentru cercetarea în situațiile de
handicap (C.N.I.S.)
SCIAF Structura Complexă pentru Copilărie Adolescență Familie ULSS 16 din Padova
131
VAR Group Spa
Mai multe, Camera de Comandă va continua să funcționeze, prezidată de Managerul Regional al Secțiunii
de Formare, creată cu ocazia proiectului E.T. Educație pentru talent, care se bucură de participarea unui
reprezentant al Oficiului Școlar Regional și a reprezentanților școlilor care sunt angajate în adoptarea
măsurilor de diferențiere și de sprijin personalizat. Camera păstrează funcțiile de arborare și sprijinire a
activităților de tipul:
capitalizarea și diseminare rezultatelor cercetărilor științifice;
crearea de rețele între „profesori pentru împuternicire” menite drept elemente de referință pentru
școli și pentru familii;
promovarea grupurilor de auto-ajutorare pentru părinți;
132
garantarea sistematizării strategiilor educaționale și didactice pentru consolidarea sprijinului
compensator. Acest lucru este menit să standardizeze comportamentele și procedurile pentru
asigurarea oportunităților de formare egale pentru fiecare elev, în orice situație școlară.
Studiul de caz 2: ROSE – Oportunități de robotică (pentru consolidarea) în domeniile STEM
Rezumatul Proiectului de educație
Parteneriatul ROSE a fost conceput în contextul crizei actuale și a lipsei de creștere economică și al
șomajului în rândul tinerilor care au afectat puternic societatea europeană în ultimii 5 ani. Există un
paradox evident: în timp ce Europa să luptă cu date statistice cu două cifre privind șomajul în rândul
tinerilor, companiile se confruntă cu dificultăți crescânde în ceea ce privește recrutarea inginerilor și a altor
tehnicieni și oameni de știință. Prin urmare, educația este chemată să răspundă nevoii urgente de ingineri și
de tehnicieni înalt calificați, iar oferta de muncă trebuie să corespundă cererii astfel cum este recunoscută
în inițiativa principală„O agendă pentru noi abilități și locuri de muncă” din strategia CE EUROPA 2020.
Obiective
Motivația este identificată de obiectivele specifice ale Programului ERASMUS+ și anume [îmbunătățirea
nivelului competențelor și abilităților cheie cu accent pe relevanța acestora pentru piața muncii] și
[consolidarea îmbunătățirilor în domeniul calității, a excelenței în inovație și a internaționalizării la nivel de
educație prin intermediul cooperării transnaționale sporite]. Prima justificare, și cea pe termen lung, aflată
în spatele acestei propuneri este de fapt cea care vizează sporirea atractivității disciplinelor STEM (Știință,
Tehnologie, Inginerie și Matematică) prin intermediul utilizării roboticii și a automatizării, care s-au dovedit
a fi o metodă de succes. Parteneriatul propus urmărește să răspundă așteptărilor ridicate ale pieței muncii
care apreciază nu numai parcursul academic, ci și competențele și abilitățile mai ample dezvoltate de
candidați pe parcursul procesului de învățare.
Motivația pentru transformarea disciplinelor STEM în discipline mai atrăgătoare pentru elevi în școli este
aceea de a contribui la ținta principală privind educația prevăzută în Strategia Europa 2020, și anume
reducerea ratelor abandonului școlar. Informând elevii de o vârstă fragedă despre posibilitățile pe care le
poate oferi studierea disciplinelor STEM – și mai concret prezentându-le domeniile specifice ale roboticii și
automaticii – îi vor încuraja și vor reprezenta un stimulent pentru a opta să își continue studiile în loc să
abandoneze școala.
Tinerii ar trebui să aibă nu doar acces la educație de înaltă calitate, ci și să primească informații la o vârstă
mică despre opțiunile și posibilitățile de a-și găsi locuri de muncă în diferite discipline. Mai multe,
raționamentul acesta este corelat cu următoarea prioritate de politică a programului: [dezvoltarea
abilităților de bază și a abilităților transversale utilizând abordări pedagogice inovatoare și centrate pe elevi
și dezvoltând metode de evaluare și de certificare adecvate, bazate pe rezultatele învățării]. Problemele
legate de gen, minorități și accesibilitate vor fi abordate la rândul lor deoarece reprezentarea societății
noastre în disciplinele STEM nu pare să fie echilibrată deloc. În această privință, ca o abordare mai specifică,
acest proiect se axează pe faptul că nivelul de angajabilitate, de competitivitate și de bogăție al societății
noastre va depinde de ideile și de competențele populației sale. Acestea au fost dintotdeauna cele mai
133
importante bunuri ale UE. Pe măsură ce lumea devine tot mai tehnologizată, valoarea acestor bunuri
naționale va fi determinată într-o mare măsură de eficacitatea educației din domeniile științei, tehnologiei,
ingineriei și matematicii din UE. Educația STEM va determina dacă UE va fi în măsură să rezolve provocările
imense din domenii precum energia, sănătatea, protecția mediului și siguranța națională. Aceasta va
contribui la producerea unei forțe de muncă capabile și flexibile necesare pentru a concura pe piața
mondială și va genera specialiștii în știință, tehnologie, inginerii și matematicienii care vor crea idei noi,
produse noi și industriile complet noi ale secolului al XXI-lea.
134
Metodologia propusă propune o analiză atentă a situației actuale din punct de vedere al atractivității
disciplinelor STEM la partenerii în chestiune la toate nivelurile de educație școlară. Aceasta include o
colecție de date privind numărul de elevi care optează pentru un parcurs de formare în domeniile STEM la
nivel de învățământ superior. După această primă fază, parteneriatul la demara o perioadă intensă de lucru
în echipă menită să realizeze acțiuni concrete pentru a întări și a amplifica atractivitatea disciplinelor STEM
la nivel de școală prin acțiuni cum ar fi zilele porților deschise și intervenții ghidate, vizite tehnice la
instituțiile de învățământ superior partenere, scurte sesiuni de forare în cadrul companiilor implicate,
forumuri virtuale, festivaluri care vor implica o utilizare masivă a rețelelor TIC și a rețelelor sociale. Mai
precis, vor fi exploatate modele de competiții studențești cum ar fi Robocup, Robocup Jr., Sauc-e, Erathlon,
acordându-se o atenție specială elevilor tineri care par să nu fie suficient de incluși în acest activități.
Robotica și automatica vor fi utilizate la scară largă pentru a propune exemple concrete (și atractive) ale
aplicației directe a disciplinelor STEM. În cele din urmă, se va efectua un nou sondaj pentru a măsura orice
îmbunătățire posibilă a nivelului de atractivitate a disciplinelor STEM.
135
4.5 România - Energy for life, Informatică aplicată și învățare pe bază de proiect
Studiul de caz 1: Energy for life (Energie pentru viață)
Proiectul Erasmus+ intitulat „Energy for life”, un proiect având drept scop principal învățarea disciplinelor
STEM și dezvoltarea abilităților privind protecția mediului, a reprezentat un moment de deschidere a minții,
punctul de pornire pentru studierea abordării STEM. Abordarea metodologiei STEM în ciclul de învățământ
primar este o provocare, o evadare din tiparele programei românești, integrând pe lângă științe cele două
discipline ale ingineriei și matematicii. Proiectul Erasmus+ KA209 „Energy for life”, care s-a derulat în
perioada 2016- 2019, a adus noutate în școli prin abordarea disciplinelor STEM în cel de-al doilea an de studiu,
prin investigarea catastrofelor și a beneficiilor cauzate de cele patru elemente care susțin viața pe pământ:
apa, aerul, focul, pământul. A fost utilizată activitatea STEM privind FULGII DE ZĂPADĂ (SNOWFLAKES)
(dezvoltată în cadrul proiectului Mascil) – versiunea în limba română (vezi Anexa 1). Această abordare a
domeniilor STEM – care a fost transformată în STREAM: Știință, Tehnologie, Citire, Inginerie, Arte,
Matematică – a ajutat elevii să înțeleagă mai bine aspecte din viața reală, iar cadrele didactice trebuie să le
ofere această oportunitate.”’
-iTeach: experiențe didactice – o revistă pentru educație și educatori
Activitatea STEM privind FULGII DEZĂPADĂ (SNOWFLAKES)
Tipul de resursă: activitate deschisă, activitate orientată spre investigare, explorare, unealtă, plan
de lecție, proiect pentru categoria de vârstă: 10 – 18 ani
STEM: chimie, fizică, informatică, matematică
Descriere: Elevii trebuie să se imagineze pe marginea fulgilor de zăpadă, utilizând informațiile disponibile pe
internet, și apoi să propună o ipoteză privind caracteristicile comune ale acestora din punct de vedere
geometric, să propună unelte adecvate pentru realizarea unui model de fulg de zăpadă, și la final să
realizeze mai multe modele (inclusiv digitale). Cadrul în limba română:
http://files.eun.org/scientix/resurse/TranslationOnDemand/task-Snowflakes- RO.pdf
Cadrul în limba engleză: http://www.math.bas.bg/omi/mascil/docs/task-Snowflakes-en.pdf
Studiul de caz 2: Cum este predat viitorul în România: informatică aplicată și învățare pe bază de proiect
136
„Aplicațiile pentru case inteligente, imprimarea 3D, micro:biții, roboții și jocurile video – sunt doar câteva
dintre activitățile inițiate de profesorii de informatică în anul școlar 2018-2019 cu sprijinul financiar al
Serviciilor Europene de Business ale Societe Generale, în cadrul programului - Predau Viitor - (I teach the
Future) dezvoltat de Asociația Techsoup în cadrul parteneriatului strategic cu Fundația Româno-Americană.
Un studiu de caz bun privind proiectele STEM în România a fost definit prin intermediul programului la Râmnicu
Vâlcea unde fondurile primite au ajutat cadrele didactice să deruleze proiectul 3Dprinting@CNMB (Colegiul Național
Mircea cel Bătrân) pe baza căruia cadrele didactice au realizat ateliere de imprimare 3D pentru alte cadre
didactice din țară și pentru elevi, și au dotat laboratorul de informatică cu o imprimantă 3D. 11 cadre
didactice, profesori de informatică, fizică și inginerie au învățat să utilizeze tehnologia necesară pentru
imprimarea 3D. Apoi aceștia au îndrumat echipele de elevi din clasele primare și liceale, încurajându-i să
gândească practic și creativ, astfel încât unele dintre cursurile de informatică și TIC au dobândit un caracter
aplicativ și original.”
Sursa: www.asociatiatechsoup.ro/blog/cum-se-preda-viitor-in-romania-informatica-aplicata-i-inva-are-
prin-proiecte
137
RESURSE –
1) Studiul de caz 1 - Erasmus+ KA209 „Energy for life” 2016-2019
Sursa: https://iteach.ro/experientedidactice/abordarea-stem-in-invatamantul-primar
2) Studiul de caz 2 - https://www.facebook.com/TechSoupRomania/videos/2163984420566149/
138
4.6 Marea Britanie - Cluburile Stem, Premiile CREST
Studiul de caz 1: Cluburile Stem
Un Club STEM este o adunare a elevilor care se întâlnesc cu regularitate într-un mediu informal pentru a
lucra la activități legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) bazate pe investigații.
Cluburile STEM pot satisface nevoile cursanților de toate vârstele. În școli și colegii acestea tind să ia aibă loc
în pauzele de prânz sau ca parte a unei activități după școală/colegiu. Vectorul principal este acela că elevii
participă în mod voluntar. Au apărut tot mai multe Cluburi STEM în afara sistemului educațional în cadre
informale cum ar fi grupurile în uniformă (ghizi, cercetași), cluburile de tineret, și alte cadre.
Cluburile sunt adesea coordonate de un specialist care elaborează o programă pe durata unui semestru.
Aceasta poate conține activități realizate o singură dată, spre exemplu, un program asociat unei teme
(mediul înconjurător), o competiție sau o altă activitate. Toate temele sunt legate de un aspect din
domeniile STEM. Multe vor implica unul sau mai mulți adulți alții decât cadrele didactice car sunt
specializați pe tema respectivă. Nu există o formulă fixă de desfășurare a unui Club STEM.
Cluburile STEM reprezintă o modalitate distractivă de a implica elevii în subiecte din disciplinele STEM. În
perioada 2014-2015, peste 75% din școlile secundare din Marea Britanie au accesat consultanță pentru
derularea Cluburilor STEM. Prin intermediul Cluburilor STEM, elevii dobândesc abilități practice, de lucru în echipă
și de leadership, crește încrederea și gradul lor de implicare în domeniile STEM precum și motivația lor de a studia
disciplinele STEM și de a urma cariere în aceste domenii.
Evaluarea de către elevi a activităților de tipul Cluburilor STEM
71% dintre elevii care au luat parte la programele STEM mai fost mai interesați de studierea științelor
comparativ cu 44% dintre cei care nu au participat.
60% dintre elevi au fost mai interesați de studiul matematicii, al proiectării și tehnologiei (D&T) și al ingineriei.
Majoritatea elevilor au raportat impacturi pozitive în ceea ce privește plăcerea (61%), interesul (60%) și
progresul (58%) la disciplinele STEM.
Peste 63% dintre respondenți doreau un loc de muncă în domeniile STEM comparativ cu 42% dintre cei
care nu fuseseră implicați în programe.
Evaluarea de către cadrele didactice a activităților de tipul Cluburilor STEM
Peste 81% dintre cadrele didactice au raportat o înțelegere crescută a industriei STEM, o mai bună
conștientizare asupra opțiunilor de carieră în domeniile STEM și a abilităților necesare (81%), și relații
139
îmbunătățite cu angajatorii (73%) ca rezultat al activităților STEM cu sprijinul agențiilor externe.
62% dintre cadrele didactice au raportat că nu ar fi putut oferi activitățile STEM, sau le-ar fi livrat la o scară
mai redusă, fără sprijin din partea activităților STEM externe.
Susținători externi
Peste 8 din 10 susținători 10 STEM au raportat impacturi pozitive în legătură cu sentimentul lor de
satisfacție personală legată de muncă și cu încrederea și motivația lor în lucrul cu școlile. Angajatorii au
beneficiat de abilitățile și de motivația crescută a personalului lor care sprijină activitățile STEM.
Exemplu de școală – Academia Wood Green
Academia Wood Green este o școală comunitară mixtă complexă pentru elevi cu vârste între 11-19 ani
situată în North Sandwell în regiunea West Midlands. Academia Wood Green oferă o gamă foarte variată de
experiențe elevilor săi. Academia Wood Green a devenit Colegiu Specializat în Sport în 1998 și Colegiu
Specializat în Matematică și Tehnică de Calcul în 2006.
140
De atunci a obținut și alte distincții: Investitor în oameni, Sportsmark Gold, Artsmark Gold, Școli sănătoase,
ICT mark, Școală în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare a Formării, Leading Edge Status și Teaching School.
Rezultatele obținute la examene fac din această școală una dintre cele mai performante din Sandwell și din
the Black Country. Însă Academia Wood Green nu este numai despre rezultatele la examene, iar activitățile
extracuriculare și de îmbogățire ajută elevii să își dezvolte abilități importante legate de angajabilitate
precum și reziliența.
Elevii au o reputație la nivel național în mai multe activități sportive și nesportive.
În martie 2009, Academia Wood Green a fost inclusă într-o publicație Ofsted intitulată „Douăsprezece școli
extraordinare, Excelând în ciuda probabilităților” (En: „Twelve Outstanding Schools, Excelling Against the
Odds”). Școala a fost aleasă drept una dintre cele douăsprezece școli extraordinare care au performanțe foarte
ridicate având în vedere factorii sociali și economici din zonă.
Ultimul raport de inspecție Ofsted privind această școală a fost excelent, iar printre comentarii s-au numărat:
Aceasta este o școală excelentă. Oferă oportunități excelente pentru ca elevii să progreseze, să se
dezvolte și să aibă rezultate excepționale, indiferent de circumstanțele diferite ale fiecăruia.
Programa și caracterul special contribuie în mod extraordinar la realizările elevilor și la faptul că
aceștia se bucură de viața la școală, implicându-i în procesul de învățare
Toate grupurile de elevi fac progrese uimitoare, lucru dovedit de rezultatele peste medie și de
îmbunătățirea continuă a rezultatelor la examinările pentru Certificatul General de Absolvire a
Ciclului Secundar (GCSE) și la cele pentru Nivel Avansat (A).
Acest video prezintă un Club STEM în acțiune la Academia Wood Green și un proiect de matematică
integrat în Programă. https://www.youtube.com/watch?v=W7V_knxyYMM
În Marea Britanie există o gamă de resurse furnizate de Învățare disciplinelor STEM pentru a sprijini Cluburile STEM, printre acestea numărându-se:
Cluburile STEM – Ghidul de bune practici
Un ghid pas cu pas pentru derularea cu succes a Cluburilor dedicate Științei, Tehnologiei,
Ingineriei și Matematicii (STEM)
O serie de cinci materiale video. Această serie de cinci materiale video descrie ceea ce trebuie
avut în vedere la înființarea unui Club STEM, și modalitățile diferite în care poate fi abordat un
astfel de club.
https://www.stem.org.Marea Britanie/resurse/elibrary/resursa/342326/stem-clubs-setting-club
141
O schemă de lucru a Cluburilor STEM
Este oferit și un exemplu și șablon furnizat de școala Dagenham Park din Londra.
https://www.stem.org.Marea Britanie/resurse/elibrary/resursa/356614/stem-clubs-scheme-work-
example-and- template
Studiul de caz 2: Schema CREST Awards
Asociația Britanică de Știință ne spune că:
În fiecare an, peste 30.000 de Premii CREST sunt obținute de tineri cu vârste între 5 și 19 ani,
oferindu-le oportunități de explorare într-un mod incitant a proiectelor legate de știință,
tehnologie, inginerie și matematică din viața reală.
CREST este o schemă de premii din Marea Britanie care recunoaște succesul, și permite elevilor să
își dezvolte abilitățile și să își demonstreze reușitele personale în lucrul la proiect. Aceasta oferă
educatorilor un cadru ușor de utilizat pentru dezvoltarea programei și este coordonată de elevi,
ceea ce înseamnă că tinerii iau în posesie proiectele și aleg să le deruleze în domeniile care le plac
sau li se par relevante.
142
Niveluri
Există șase niveluri diferite ale schemei CREST Awards:
Star (activități de 8x 1 ore; efectuate de obicei de copii cu vârste de 5-7 ani)
SuperStar (activități de 8x 1 ore; efectuate de obicei de copii cu vârste de 7-11 ani)
Discovery (o introducere în lucrul pe proiect, acestea durează aproximativ și pot fi realizate într-o
singură zi; efectuate de obicei de copii cu vârste de 11-14 ani)
Bronz (aproximativ 10 ore de lucru pe proiect; efectuate de obicei de copii cu vârste de 11-14 ani)
Argint (aproximativ 30 ore de lucru pe proiect; efectuate de obicei de copii cu vârste de 14-16 ani)
Aur (aproximativ 70 ore de lucru pe proiect; efectuate de obicei de copii cu vârste de 16-19 ani).
Schema CREST Awards poate fi derulată în cluburile școlare sau chiar acasă. Acestea pot fi derulate prin Cluburile
STEM
Coordonate de elevi
CREST este o schemă recunoscută la nivel național pentru lucrul la proiecte coordonate de elevi în
domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică).
Flexibilă
CREST oferă tinerilor cu vârste între 5–19 ani șansa de a a-și alege propriile subiecte și metodologii atunci
când participă la proiecte. CREST oferă idei de activități și de proiecte pentru o gamă de vârste, dimensiuni
ale grupului și abilități. De la provocări cu durata de o oră până la proiecte coordonate de elevi c durate de
peste 70 de ore sau mai mult.
Credibilă
Această schemă are un standard ridicat de evaluare și de moderare prin intermediul experților din sectoarele
STEM și educației.
Evaluarea
Cercetarea a arătat că elevii care participă la CREST Silver Awards obțin note mai bune și este mai probabil
să studieze în domeniile STEM la nivel Avansat (A). Beneficiile pentru elevii dezavantajați sunt chiar mai
mari.
Rezultatele evaluării arată:
143
O îmbunătățire de 0,5 de puncte în cazul elevilor care finalizează cu succes un proiect de nivel Silver CREST
Award sau mai ridicat.
O îmbunătățire de două treimi de notă la elevii eligibili pentru Șese gratuite la școală (Free School
Meal) care finalizează cu succes un proiect de nivel Silver CREST Award sau mai ridicat.
O creștere medie de 21% a probabilității de a studia la nivel Avansat (A) disciplinele STEM de către elevii care
finalizează cu succes un proiect de nivel Silver CREST Award sau mai ridicat.
O creștere medie de 38% a probabilității de a studia la nivel Avansat (A) disciplinele STEM în cazul elevilor
eligibili pentru Masă gratuită la școală (Free School Meal) finalizează cu succes un proiect de nivel
Silver CREST Award sau mai ridicat.
NB. Mesele gratuite în școală reprezintă un indicator al dezavantajului în Marea Britanie. Resursele CREST
Ghiduri de start. Ghidurile complete sunt furnizate de Biblioteca de resurse CREST și sunt accesibile integral.
https://library.crestawards.org
Biblioteca conține și o listă completă a Resurselor partenerilor CREST, pentru a sprijini participarea. Toate au
fost acreditate www.crestawards.org/crest-accredited-resurse-and-activities
Taxe și finanțare
Există o structură a taxelor pentru participarea la schema CREST Awards. www.crestawards.org/fees-and-funding
Informații complete despre Premiile CREST sunt disponibile aici www.crestawards.org/
144
5. STEM ȘI INCLUZIUNEA
S-a înregistrat o creștere a atenției acordate domeniilor Științei, Tehnologiei, Ingineriei cu matematicii
cunoscute și ca STEM. Accentul pus pe domeniile STEM a fost atât în plan educațional cât și ocupațional. Di
păcate, elevii cu dizabilități au performanțe mai slabe la matematică și știință decât colegii lor fără
dizabilități. Potrivit literaturii de specialitate recente, mulți cercetători caută să creeze un cadru specific
pentru educarea în domeniile STEM a elevilor cu dizabilități și promovează includerea artelor pentru a spori
nivelul de cunoștințe și realizările elevilor în domeniile STEM.
Pe lângă importanța STEM din punct de vedere global, predarea și învățarea disciplinelor STEM sunt
valoroase și pentru îmbunătățirea calității vieții zilnice a elevilor, în special a celor cu dizabilități. Elevii care
au cunoștințe avansate în domeniile STEM au o probabilitate mai mare de a obține oportunități mai mari
legate de muncă (Basham & Marino, 2010).72
În loc să ne referim la educația în domeniile STEM ca fiind predarea uneia sau a mai multora din cele patru
discipline, trebuie să adoptăm felul cum se predă STEM într-o programă eficientă pentru elevi.
Cu alte cuvinte, educația STEM ar trebui inclusă într-o abordare de instruire interdisciplinară atunci când se
predă conținut legat de STEM. În acest sens, cadrele didactice ar trebui să nu se concentreze numai pe
cunoștințele conținute în domeniile („ceea ce știți”) ci și pe cum folosesc elevii în mod util cunoștințele din
aceste domenii („ce poți face cu ceea ce știi”).
Deși există o lipsă acută de cercetări despre educația STEM pentru elevii cu dizabilități, cercetătorii au
început să acorde atenție modului în care satisfacerea nevoilor speciale ale acestora poate fi integrată în
conceperea planurilor de instruire. Recent, Teaching Exceptional Children, una dintre revistele cele mai
influente în domeniul educației speciale, a publicat o ediție specială despre educația STEM pentru
explorarea diferitelor moduri de a sprijinii elevii cu dizabilități în sistemul educațional K-12. În ediția
respectivă, Basham și Marino (2013) au remarcat faptul că baza educației STEM se află în inginerie și au sugerat
Proiectarea Universală pentru Învățare (Universal Design for Learning (UDL)) ca un cadru de proiectare a
programei pentru implementarea educației STEM pentru elevii cu dizabilități.
Din perspectiva femeilor, STEM ar putea fi un instrument bun pentru depășirea problemelor legate de gen
în segregarea de pe piața muncii. În această privință, UNESCO73 a publicat o cercetare care scoate în
evidență, în mod cuprinzător, toate obiectivele și problemele legate de participarea Femeilor la STEM:
1. Schimbarea percepțiilor, atitudinilor, comportamentelor, normelor sociale și a stereotipurilor față de
femeile din domeniul STEM în societate
145
1.1. Promovarea conștientizării și depășirea prejudecăților culturale, de gen exprimate la scară largă sub
formă de stereotipuri, în rândul oamenilor de știință, educatorilor, celor care elaborează politicile,
organizațiilor de cercetare, mass mediei și publicului larg.
1.2. Promovarea vizibilității femeilor cu calificări în domeniile STEM, și cariere în domeniile STEM, în special
în poziții de conducere în administrații, întreprinderi, universități și organizații de cercetare.
1.3. Perspective generale legate de gen în comunicările legate de știință și în activitățile privind educația
STEM formală și non-formală, inclusiv în centre de știință și muzee.
72 Hwang Jiwon, Taylor Jonte C, (2016), Stemming on STEM: A STEM Education Framework for Students with Disabilities (Pornind de la STEM: Un
cadru pentru educația STEM în cazul elevilor cu dizabilități), (Pornind de la STEM:
Un cadru de educație STEM pentru elevii cu dizabilități),Journal of Science Education for Students with Disabilities, Volumul 19 | Ediția 1 Articol
73 UNESCO, Measuring gender equality in science and engineering: working paper 1 the saga science, technology and innovation stem
and gender advancement (saga) gender objectives list (sti gol) (Măsurarea egalității de gen în știință și inginerie: document de lucru
1 saga educației stem în domeniul științei, tehnologiei și inovării și promovarea de gen (saga) lista de obiective legate de gen (sti
gol) , (2016) autor Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, Institutul de Statistică al UNESCO și Biroul de
Științe al UNESCO din America Latină și din Caraibe, Ediția revizuită. © UNESCO 2016
146
2. Implicarea fetelor și a femeilor tinere în educația primară și secundară în domeniile STEM precum și în
educația și formarea tehnică și vocațională
2.1. Promovarea vocațiilor în domeniile științei și ingineriei în rândul fetelor și al femeilor tinere, inclusiv
prin stimularea interesului, consolidarea cunoștințelor aprofundate despre carierele în știință și inginerie și
prezentarea de modele.
2.2. Integrarea perspectivei de gen în conținutul educațional (formarea formatorilor, programă, metode
pedagogice, și materiale didactice).
2.3. Promovarea abordărilor pedagogice în funcție de gen în predarea disciplinelor STEM, inclusiv
încurajarea formării aplicate și a experimentelor.
2.4. Promovarea echilibrului de gen în rândul cadrelor didactice din domeniile STEM.
2.5. Promovarea egalității de gen în tranzițiile de la școlile STEM la locul de muncă.
3. Atragerea, accesul femeilor la educație superioară în domeniile STEM și retenția acestora la toate nivelurile
3.1. Promovarea accesului la educație superioară în domeniile STEM (inclusiv masterat și doctorat)și
atragerea femeilor în această direcție, inclusiv prin burse și premii specifice.
3.2. Prevenirea prejudecăților de gen în procesele de admitere a studenților și de acordare a sprijinului financiar.
3.3. Promovarea retenției femeilor în învățământul superior STEM la toate nivelurile, inclusiv prin mentorat,
ateliere și rețele în funcție de gen.
3.4. Prevenirea discriminării și a hărțuirii sexuale pe bază de gen la toate nivelurile, inclusiv masterat și doctorat.
3.5. Promovarea egalității de gen în cazul mobilității internaționale a studenților.
3.6. Promovarea centrelor de zi/de îngrijire pentru copii dedicate studenților, în special în instituțiile de învățământ
superior STEM.
4. Promovarea egalității de gen în activitățile de antreprenoriat și inovare bazate pe știință și tehnologie
4.1. Promovarea egalității de gen privind accesul la capital inițial, investment angels, capital de risc, și alte
tipuri de finanțare similare pentru start-upuri.
4.2. Asigurarea accesului egal la sprijin public pentru inovație în cazul firmelor deținute de femei.
4.3. Asigurarea vizibilității antreprenorilor femei ca modele.
147
4.4. Asigurarea accesului femeilor la mentorat și participarea la proiectarea și implementarea de formare în
funcție de gen în domeniul antreprenorialului, managementului inovației și al drepturilor de proprietate
intelectuală.
4.5. Promovarea rețelelor de femei antreprenori și participarea femeilor în rețelele de antreprenoriat.
4.6. Promovarea abordărilor privind inovația în funcție de gen
4.7. Promovarea stimulentelor externe și a recunoașterii pentru inovațiile conduse de femei și acceptarea
femeilor inovatoare în societate.
4.8. Promovarea egalității de gen în ceea ce privește accesarea și utilizarea tehnologiei generice, cu
precădere a tehnologiei informației și comunicației.
4.9. Promovarea unei forțe de muncă echilibrate și din punct de vedere al genului și a oportunităților egale în companiile
de tip start-up.
140
Tabelul 14: Lista practicilor incluzive de succes în educația STEM
Țara Cazul studiat Descriere
Republic
a Cehă
Czechitas. Dezvoltarea carierei
femeilor în IT
Czechitas este o organizație non-profit cehă
al cărei obiectiv este educarea și inspirare
femeilor și a copiilor în domeniul tehnologiei
informației și să dezvolte o comunitate
interesată de IT. Prin organizarea unei
varietăți de ateliere și cursuri, Czechitas
caută să sporească diversitatea de gen în
mediul IT și oferă o alternativă la educația
formală în școli în domeniul IT. În cadrul
atelierelor accesibile, participanții învață
despre bazele proiectării, programare,
grafică și analiza datelor. Copiii și tinerii
descoperă apoi lumea tehnologiei
informației utilizând metode educaționale
moderne. Organizația a fost creată după
modelul proiectului american„Girls Who
Code” („Fete care scriu coduri”).
Cipru FA-ST: Prototiparea rapidă și
abilități antreprenoriale pentru
promovarea start-upurilor
înființate de femei în domeniile
STEM
Acesta este un Parteneriat Strategic Erasmus
+ inițiat recent (2019) pentru proiectele de
tineret coordonate de Universitatea
Europeană din Cipru (EUC). Scopul
proiectului FA-ST este acela de a oferi
oportunități de emancipare și de dezvoltare
personală pentru fetele și tinerele afectate
de bariere socio-economice ((context de
migrație, sprijin slab din partea familiei,
abandon școlar) și să le inspire să înceapă o
afacere în sectorul STEM
Irlanda Dr. Jessamyn Fairfield, Lector în
domeniul Fizicii la Fizică Universitatea
Națională din Irlanda, Galway
Interesul pentru cercetare: Construirea de
dispozitive nanoelectronice neuromorfice, a
căror funcționare imită adaptabilitatea și
dependența de timp a conexiunilor sinaptice
din creier. Ținta clinică potențială este
crearea unor senzori neuromorfici
implantabili care pot interacționa cu
neuronii adevărați (CÚRAM, 2020).
141
Italia Științe și tehnologii digitale:
ateliere STEM pentru fete
În Campusul Universității din Parma patru
inițiative pentru elevii de liceu ca parte a
proiectului „ORIENTA-MENTE: cunoașteți-vă
unii pe alții pentru a merge spre viitor", proiect
condus de Municipalitatea din Parma, având
Universitatea drept partener.
Implementarea laboratoarelor STEM pentru
a prezenta fetelor disciplinele științifice și
tehnologiile digitale
România Proiectul „TINERE FEMEI – TIC’’ (WOMEN4IT)
Proiectul nr. 2017-1-094 „YOUNG-ICT WOMEN:
Soluții inovatoare pentru creșterea numărului
142
fetelor și al femeilor tinere vulnerabile din
UE în agenda digitală”. Scopul proiectului
era creșterea numărului de fete și tinere
femei vulnerabile în agenda digitală în
România și în alte țări participante
Marea Britanie
STEM Studii de caz individuale Colegiul din Newcastle este puternic angajat
în Învățarea, educarea și carierele în
domeniile STEM.
Mai jos sunt prezentate trei studii de caz
furnizate de Colegiu privind elevi pe care i-
au sprijinit într-o gamă de activități inclusiv
voluntari STEM
143
5.1 Republica Cehă - Czechitas
Czechitas este o organizație non-profit cehă al cărei obiectiv este educarea și inspirare femeilor și a copiilor
în domeniul tehnologiei informației și să dezvolte o comunitate interesată de IT. Prin organizarea unei
varietăți de ateliere și cursuri, Czechitas caută să sporească diversitatea de gen în mediul IT și oferă o
alternativă la educația formală în școli în domeniul IT. În cadrul atelierelor accesibile, participanții învață
despre bazele proiectării, programare, grafică și analiza datelor. Copiii și tinerii descoperă apoi lumea
tehnologiei informației utilizând metode educaționale moderne. Organizația a fost creată după modelul
proiectului american„Girls Who Code” („Fete care scriu coduri”).
Istoricul Czechitas
Czechitas a fost înființată de Dita Přikrylová în 2014 când aceasta a decis să aducă mai multe femei în
mediul IT. De aceea a început să organizeze cursuri de programare în weekenduri sub denumirea de Rails
Girls alături de prietenii ei în orașul Brno. Au fost surprinși să constate că se înscria multă lume, de aceea au
continuat cu alte cursuri și ateliere IT cum ar fi web design (HTML/CSS), grafică computerizată (Canva,
Zoner, Adobe Photoshop), analiză de date (Excel, Google Analytics) și programare (PHP, Java, Python). În
prezent, cursurile s-au extins și în alte orașe, cum ar fi Praga, Ostrava, Ceske Budejovice, Olomouc, Zlín sau
Mladá Boleslav. Începând din 2014, Czechitas a organizat pentru 450 de ateliere de o zi și cursuri de lungă
durată cu peste 12 000 de participanți, indiferent de vârstă, educație anterioară sau experiență
profesională. Numai în 2018, Czechitas a organizat un eveniment educațional pentru peste 1700 de copii și
adolescenți.
În 2017, Czechitas a realizat o cercetare calitativă și cantitativă privind motivația, inspirația și viitorul femeilor
în IT. La cercetare au participat 302 femei din diferite orașe din Republica Cehă. Grație rezultatelor obținute
prin cercetarea efectuată de Czechitas, organizația continuă să implementeze ateliere noi și cursuri de
lungă durată și să își extindă oferta de cursuri pentru copii și părinți.
Premii și sprijin
În vara anului 2015, Czechitas a obținut Premiul pentru Impact Social pentru beneficii sociale și a început să
lucreze în vederea asigurării sustenabilității pe termen lung a activității sale. ONG-ul și-a lărgit portofoliul,
iar în prezent oferă un număr mare de evenimente educaționale. Czechitas a lansat proiectul Noua
Generație Czechitas, dedicat educării copiilor și adolescenților.
În anul 2016, Uniune Europeană a recunoscut activitatea de Czechitnizație din Europa Centrală și de Est care
a primit un grant din partea Google.org pentru primul curs de recalificare adresat femeilor intitulat
Academia Digitală.
În 2017, Czechitas a primit Premiul SXSW pentru Servicii în comunitate acordat în Texas. În 2018, Google.org
le-a premiat pentru a doua oară. Grație grantului oferit de Google, ONG-ul se poate extinde în alte orașe și
poate furniza educație în domeniul IT femeilor din mai multe regiuni.
144
Cursuri oferite de Czechitas
Programare: Cursurile de programare includ mai multe cursuri care variază de la introducerea
generală în limbajele de programare la programare practică în diferite limbaje. În cadrul cursurilor,
participanții învață Java, C #, JavaScript sau Python.
Design grafic: La aceste cursuri, participanții se axează pe designul grafic. Participanților li se oferă
cursuri individuale axate pe teoria designului grafic, crearea unui CV utilizând șabloane (Canva),
bazele tipografiei, dar lucrează și cu vectori în Inkscape sau editare foto.
Eu creez web: cursuri axate pe HTML/CSS, PHP, Bootstrap și web responsiveness (receptivitate
web). Această temă include și cursul de dezvoltare de jocuri, unde participanții învață despre
dezvoltarea de jocuri.
145
Testare: În cadrul cursurilor și a atelierelor de testare organizate de Czechitas, participanții învață să
lucreze cu documentații, încearcă să scrie propriile lor scenarii de test, testează diferite aplicații și
notează defectele pe care le descoperă. Ei dobândesc cunoștințele și abilitățile de bază necesare pentru a
începe o carieră în domeniul testării.
Marketing digital: Marketingul și rețelele sociale reprezintă obiectul cursurilor intitulate Marketing
Digital Marketing. Czechitas oferă cursuri despre publicitatea plătită PPC, căutare pe internet și SEO,
precum și despre rețelele sociale (Facebook, Twitter sau Instagram).
În siguranță în mediul online: Securitatea datelor, protecția împotriva virușilor, precum și criptarea fac
obiectul cursurilor privind securitatea în online. În cadrul cursurilor mai avansate, participanții învață și
cum să securizeze o rețea corporate sau despre securitatea într-un mediu corporate.
Noua Generație Czechitas
Evenimente educaționale în domeniul IT destinate fetelor și băieților cu vârste între 8 și 18 ani. Bazele
programării, roboticii și lucrul cu alte tehnologii moderne.
Ateliere cu durata de o zi (în cursul anului, mai ales cu ocazia evenimentelor IT adecvate: Ziua
fetelor, EU Codeweek – Săptămâna Uniunii Europene a programării, Hour of Code)
Weekendurile CzechITas (evenimente de weekend pe diferite teme IT sunt organizate pe tot
parcursul anului)
Taberele de vară CzechITas (tabere de vară pentru copii cu vârste între 8 și 12 ani. Bazele roboticii,
fizicii și ale programării într-un mod axat pe joacă într-o săptămână)
Școala de vară de IT (Tabăra săptămânală este dedicată fetelor din școlile secundare. Acestea au
ocazia să încerce domenii diferite din IT: programare, web design, design grafic etc. Scopul
evenimentului este să inspire fetele să încerce domeniul IT și în cele din urmă să perceapă domeniul
IT ca o posibilitate naturală pentru educația lor viitoare).
Cluburile de programare (copii cu vârste între 8 și 12 ani învață să programeze prin intermediul
programării unor jucării ca Strawbies, Legoroboți și Ozoboți. Programează și în Scratch).
Tutoriale pentru acasă (tutoriale online din care copiii și părinții pot învăța de acasă)
Seminarii pentru cadre didactice (ateliere cu durata de o jumătate de zi pentru cadre didactice)
Programe de dimineață pentru școli (programe de dimineață gratuite pentru școli. Puzzle-uri logice,
securitate, programarea Ozoboților sau jocuri Scratch)
Dezvoltarea carierei pentru femeile din IT
Începând din 2014, Czechitas a ajutat la angajarea a sute de femei în domeniul tehnologiei informației și a
creat o comunitate cu peste 18.000 de persoane care vor să ajute în această privință. Czechitas transmite
newslettere regulate prin e-mail în care destinatarii pot găsi oferte de muncă, știri despre cursuri și piața IT.
În 2017, Czechitas a primit și Premiul Național pentru Orientare în Carieră.
146
Ca parte a dezvoltării carierei, Czechitas oferă:
Ateliere pe teme de carieră
Coaching pentru carieră
Oferte de locuri de muncă din partea companiilor partenere (Avast, Google, T-Mobile, Skoda Auto DigiLab etc.)
Târgul de locuri de muncă Czechitas
Prezentare generală a pozițiilor tipice în IT (video-uri, infografice)
„Noi creăm povești“
Articole despre cum și-au găsit calea în domeniul IT femeile care au absolvit cursurile oferite de Czechitas.
Multe dintre ele și-au schimbat carierele și împărtășesc poveștile lor pentru a inspira alte femei.
Czechitas pagina de pornire: www.czechitas.cz
147
5.2 Cipru - FA-ST
În cazul Ciprului, femeile au, în termeni generali, un nivel de educație mai ridicat decât al bărbaților. De
asemenea, ele tind să se implice mai des în proiecte de învățare continuă și de formare vocațională
comparativ cu bărbații. Cu toate acestea, există dovezi potrivit cărora potențialul lor rămâne neexploatat pe
insulă, de unde rezultă o risipă a unor resurse deficitare. Mai mult, deși există femei cipriote talentate,
inteligente care activează ca oameni de știință, ele nu sunt bine reflectate din punct de vedere al participării
egale în echipele care conduc cercetări științifice și/sau în eșaloanele superioare ale mediului academic
(Avraam et al., 2020). Deși este recunoscut faptul că diversitatea de gen și cultivarea incluziunii în mediul de
cercetare pot conduce la descoperiri științifice și la inovări, situația persistă.
Au fost oferite explicații în acest sens, printre care se numără (Avraam et al., 2020): carierele în domeniile
STEM nefiind promovate ca opțiune evidentă pentru femei, începând din clasele primare (acest lucru
afectează probabil femeile tinere în alegerea carierelor viitoare).
Multe femei din domeniul științific aleg să predea în învățământul secundar ca activitate
profesională principală, deși la nivel de studii universitare de licență există o reprezentare apropiată
dacă nu egală a bărbaților și femeilor în domeniile STEM.
Numărul femeilor care urmează studii doctorale scade semnificativ, comparativ cu numărul
femeilor de la nivel de studii de licență și postuniversitare.
Presiunea societății pentru ca femeile să se axeze pe construirea unei familii și să nu fie
„orientate pe carieră”.
Provocarea legată de echilibrarea cererilor unei cariere în domeniul cercetării și a obligațiilor
familiale din moment ce femeile din Cipru încă poartă povara majoră a responsabilității pentru
creșterea copiilor și îngrijirea rudelor în vârstă sau bolnave.
În concluzie, este necesar încă un efort semnificativ pentru a asigura și spori egalitatea de gen în cadru
carierelor din domeniile STEM în Cipru. În momentul de față lipsesc studii de caz și bune practici în acest
sens. Însă Guvernul cipriot, prin noul său Ministru Adjunct pentru Cercetare, Inovație și Politica Digitală, a
anunțat recent (aprilie 2020) că urmărește să reducă discrepanța de gen în domeniul digital prin încurajarea
implicării mai mari a fetelor în domeniile TIC. Mai mult, mai jos este prezentat un proiect interesant și
relevant aflat în derulare care poate contribui în acest domeniu, și care are potențialul de a fi un studiu de
caz bun/practică bună pe viitor.
Prototiparea rapidă și abilități antreprenoriale pentru promovarea start-upurilor înființate de femei în
domeniile STEM
Acesta este un Parteneriat Strategic Erasmus + inițiat recent (2019) pentru proiectele de tineret coordonate
de Universitatea Europeană din Cipru (EUC). Scopul proiectului FA-ST este acela de a oferi oportunități de
148
emancipare și de dezvoltare personală pentru fetele și tinerele afectate de bariere socio-economice
(context de migrație, sprijin slab din partea familiei, abandon școlar) și să le inspire să înceapă o afacere în
sectorul STEM.
Discrepanțe care susțin justificarea proiectului
Dezvoltarea spiritului antreprenorial al femeilor tinere din Europa este percepută drept o provocare
continuă. Totuși, reușita în această privință poate conduce la o creștere a ratei de înființare a afacerilor și poate
oferi căi alternative de angajabilitate pentru femeile tinere și pentru îndeplinirea lor personală.
Între timp, există dovezi potrivit cărora locurile de muncă cu creșterea cea mai rapidă și cu cele mai mari
salarii vor fi pe viitor în domeniile STEM. Comisia Europeană estimează la rândul ei că Europa s-ar putea
confrunta cu un deficit de până la 1,3 milioane de lucrători calificați în domeniul TIC chiar până în 2020
(anul acesta). Prin urmare există o nevoie imediată de utilizare a abilităților STEM pentru rezolvarea
problemelor într-o gamă variată de industrii.
149
Obiectivele strategice ale proiectului
Promovarea unui mediu mai antrenant și mai egal unde toți tinerii, cu precădere fete și femei
tinere, să își poată îmbunătăți nivelurile de cunoștințe în domeniile STEM.
Consolidarea accesului egal al femeilor tinere la cariere și oportunități profesionale mai bune în sectorul.
Sporirea capacității de inserție profesională și a abilităților antreprenoriale ale tinerelor femei care
au idei de afaceri în sectorul STEM
Grupurile țintă
Principalul grup țintă este reprezentat de fetele și femeile tinere (18-30 de ani). În mod specific cele
provenind din medii defavorizate, care au abandonat școala înainte de termen, cu un context de
migrație/imigrante, care se confruntă cu excluziunea socială și economică, care nu sunt implicate într-o
formă de educație/de ocupare a forței de muncă pe termen lung (cel puțin 6 luni) precum și cele provenite
din gospodării cu venituri reduse sau fără venituri și/sau din zone urbane/rurale defavorizate. Grupurile
țintă secundare includ lucrătorii de tineret și educatorii, experții și mentorii.
Care sunt rezultatele proiectului
Moduri noi și atrăgătoare de prezentare a domeniului STEM femeilor.
Pregătirea și evaluarea unui program de învățare non-formală pentru sprijinirea tinerelor femei în
vederea dezvoltării abilităților acestora și a creări de start-upuri STEM.
Publicarea unei platforme unde sunt prezentate talentele și ideile de afaceri.
Oferirea unei abordări inovatoare pentru serviciile pentru TINERET, cu posibilitatea certificării și a
evaluării abilităților la nivelul UE.
Crearea unei rețele de sprijin puternice și variate.
Oferirea unor informații mai clare despre modul în care companiile pot sprijini activitățile
desfășurate de tineri și pot contribui la îmbunătățirea serviciilor.
Pentru mai multe informații:
Site-ul internet al proiectului: www.fasterasmus.com/en/
150
5.3 Irlanda - I WISH
Progresele în domeniile Științei, Tehnologiei, Ingineriei și Matematicii (STEM) arată că diversitatea în rândul
profesioniștilor/practicienilor reprezintă acum un catalizator pentru descoperiri și inovări, care se produc
într-un ritm tot mai alert. Multe proiecte STEM facilitează participarea multor femei și persoane cu
dizabilități în rândurile sale alături de alte grupuri sub-reprezentate (CSR Europe, 2019). Profesiile în
domeniile STEM sunt deschise pentru toată lumea (King’s College Londra, 2014).
În societate există multe grupuri sub-reprezentate în domeniile STEM; în scopul acestui raport vor fi
analizate exclusiv următoarele sub-reprezentări:
Femei tinere în domeniile STEM
Persoane cu dizabilități în domeniile STEM
Figura 16: Participarea cercetătoarelor în Europa (UNESCO, 2019, p.3)
Cercetătoarele ca procent din totalul cercetătorilor (HC), 2017 sau cel mai recent an disponibil
151
Note: -1=2016, -2=2015, -9=2008
Sursa: Institutul pentru Statistică al UNESCO, iunie 2019
152
Femei tinere în domeniile STEM
În Irlanda, statisticile arată că participarea femeilor în domeniul cercetării este de 35,3% (conform Figurii 1),
iar în industriile STEM doar 25% sunt femei (Ingineri Irlanda; Academia Regală Irlandeză, 2017, p.2) „Irlanda
are de asemenea cel mai ridicat nivel de diferențiere în funcție de gen în rândul absolvenților disciplinelor STEM
din EU28, cu 46,0 absolvenți de sex masculin și 19,4 absolvenți de sex feminin la 1.000 de persoane cu
vârste între 20 și 29 de ani” (Oficiul Central de Statistică, 2018).
Aceste procente scot în evidență sub-reprezentarea femeilor în domeniile STEM și pierderea de talente și
de contribuție la inovare care a devenit obișnuită în contextul irlandez.
Dr. Jessamyn Fairfield, Lector în domeniul Fizicii la Universitatea Națională din Irlanda, Institutul de Cercetare
din Galway
„Construirea de dispozitive nanoelectronice neuromorfice, a căror funcționare imită adaptabilitatea și
dependența de timp a conexiunilor sinaptice din creier. Ținta clinică potențială este crearea unor senzori
neuromorfici implantabili care pot interacționa cu neuronii adevărați” (CÚRAM, 2020).
Impactul clinic al cercetărilor derulate de Dr. Fairfield prevede un dispozitiv, similar creierului, care poate
face parte dintr-o interfață neurală, investigând modul de funcționare efectivă a circuitelor neurale umane
(CÚRAM, 2020).
Motive de interes pentru subiectul legat de cercetare
Dr. Jessamyn Fairfield explică
„Când am început să lucrez cu nanomaterialele am remarcat că ele au adesea un efect „memorie” în care
istoricul de măsurare al dispozitivului poate afecta proprietățile actuale ale acestuia. Deși pentru tehnica
tradițională de calcul acest lucru este un dezavantaj, rezultă că pentru emularea creierului această
caracteristică intrinsecă a nanomaterialelor este un punct forte important!Am analizat care materiale și
care geometrii ale dispozitivului pot asigura cel mai interesant comportament al dispozitivului.”
Contextul
Dr. Jessamyn Fairfield are cetățenie irlandeză și americană și are următoarea experiență în domeniul academic:
Doctorat Fizică Universitatea din Pennsylvania (2011)
Masterat Fizică Universitatea din Pennsylvania (2009)
Licență Fizică și Matematică Aplicată Universitatea Berkeley din California (2005)
153
Dr. Fairfield este fondatoarea „Bright Club” care prezintă concepte științifice prin intermediul stand-up
comedy. Ea cântă și la ukulele și cântă în direct pe scenă cântece despre știință (Fairfield, 2020).
Pentru mai multe informații, accesați http://jessamynfairfield.com/
Tabelul 13: Premii și distincții obținute de Dr. Jessamyn Fairfield (Universitatea Națională din Irlanda, Galway,
2020)
Anul Titlul Organismul care acordă distincția
2018 Premiul Președintelui pentru Impactul Societal
NUI Galway
2017 Medalia și Premiul Mary Sommerville
Institutul de Fizică
2013 Premiul The Early Career Physics Communicator
Institutul de Fizică
154
Figura 17: Artist: Anna Doherty înfățișând-o pe Dr. Jessamyn Fairfiled ca o femeie care inspiră în domeniile
STEM (Jarreau, 2020).
Buna practică din Irlanda pentru promovarea femeilor tinere în domeniile STEM
În Irlanda există multe inițiative valoroase de promovare a femeilor tinere în știință, pentru mai multe
informații accesați https://www.idaIrlanda.com/newsroom/publications/diversity-in-stem
Una dintre acestea va fi analizată mai îndeaproape în scopul acestui raport. Scopurile și obiectivele
inițiativei „I WISH” sunt prezentate cel mai bine pe site-ul internet al inițiativei și se regăsesc mai jos -
I WISH este o inițiativă menită să inspire, să încurajeze tinerele studente să urmeze cariere în Știință,
Tehnologie, Inginerie și Matematică. Domeniile STEM pot schimba lumea în care trăim. Avem atât de multe
probleme de rezolvat în lume – lipsa de alimente, schimbările climatice, poluarea, populația îmbătrânită.
Acestea vor fi rezolvate prin intermediul STEM dacă ne ajutați să consolidăm puterea sutelor de fete pentru
a contura o lume mai bună.
I WISH (Inspirând femeile în domeniile Stem) oferă o conferință și expoziții interactive. Conferința cuprinde
și ateliere, discursuri zilnice și discuții antrenante cu femei și bărbați care au văzut oportunități
extraordinare de carieră în domeniile STEM.
155
I Wish a crescut de la primul său eveniment din 2015. Când am demarat inițiativa „I Wish” am dus 1.000 de
studente la Primăria din orașul Cork, acum inițiativa „I Wish” s-a extins la nivel național aducând
evenimentul de prezentare la RDS Dublin. Până în prezent, inițiativa I Wish” a ajuns la aproximativ 17.000 de
studenți și are un obiectiv ambițios privind creșterea numărului de studenți la care ajunge în 2020.” (I WISH,
2020).
Persoanele cu dizabilități în domeniile STEM
Modul în care percepem dizabilitatea s-a schimbat devenind „un model bio-psihosocial mai incluziv”, acest
model înțelege dizabilitatea ca „provenind dintr-o interacțiune între capacitățile personale și facilitatori sau
barierele existente în mediul înconjurător”(Banks et al., 2018, p.1).
156
Figura 18: Procentele defalcate de elevi cu dizabilități în funcție de categoria de dizabilitate
Împărțirea elevilor pe categorii de dizabilități 17/18
Blind/Visually impaired Orb/cu deficiențe de vedere
Deaf/Hard of hearing Surd/cu deficiențe de auz
DCD- Dyspraxia/Dysgraphia DCD-Dispraxie/Disgrafie
Menthal Health Condition Afecțiune mentală
Neurological/Speech and Language Tulburare neurologică/de limbaj și de expresie
Significant Ongoing Illness Afecțiune semnificativă în desfășurare
Physical Disability Dizabilitate fizică
Specific Learning Difficulty Dificultate de învățare specifică
Other Altele
Categoriile de dizabilități utilizate ca parte a acestui studiu se bazează pe categoriile de dizabilități aplicate
de Autoritatea pentru Învățământ Superior în ghidul privind Fondul studenților cu dizabilități adresat
instituțiilor de învățământ superior, cu o completare la categoria Altele care este adăugată pentru răspunde
oricăror înregistrări suplimentare la serviciul pentru dizabilități care nu intră în sfera de aplicare a
categoriilor specificate de Autoritatea pentru Învățământ Superior. Studenții sunt clasificați exclusiv în
funcție de dizabilitatea lor primară, indiferent dacă prezintă una sau mai multe dizabilități” (AHEAD, 2019,
p.20)
Róisín Ormond, Studii de licență în Inginerie (cu Onoruri) în Inginerie Biomedicală Anul 2 - În Interese academice 2016
157
Inginerie Biomedicală, Institutul de Tehnologie din Cork (CIT) – Pe viitor, Róisín Ormond speră să proiecteze
implanturi de șold și de genunchi pentru pacienți. Ingineria Medicală se leagă de interesele ei în domeniul
Matematicii și al ajutorării altor persoane (Ormond, 2016).
Motivele interesului academic
Róisín Ormond suferă de pierderea auzului și i s-a spus că nu va reuși să finalizeze studiile pentru a obține
certificatul de absolvire (En: Leaving Certificate) sau să intre în învățământul superior. Ea nu a permis
niciodată dizabilității ei să se interpună între ea și aspirațiile sale și încurajează și alte persoane cu dizabilități
să gândească în același fel (Ormond, 2016). 2,5% dintre studenții surzi/cu deficiențe de auz sunt printre cei
mai puțin sub-reprezentați atât la nivel de studii de licență cât și la nivel de studii postuniversitare; această
raportare este realizată de Autoritatea pentru Învățământ Superior (HEA) în 2018, Irlanda.
„Disability Access Route to Education (DARE)” este o schemă guvernamentală adresată persoanelor cu
dizabilități pentru a-i ajuta să aibă acces la Institutele de Învățământ Superior. Róisín Ormond a aflat despre
această schemă când era la CIT și a știut că i se adresa ei
150
așa că s-a înscris deși se temea de amfiteatrele mari și de faptul de a se amesteca cu marea masă de
studenți în cadrul Colegiului. (Ormond, 2016).
Contextul
Róisín Ormond este afectată de o deficiență de auz și utilizează două aparate auditive digitale. Ea își folosea
abilitățile de citit pe buze și un dispozitiv FM pe care profesorii ei din școala secundară îl purtau pentru a
amplifica sunetele pe care le auzea în aparatul auditiv”(Ormond, 2016, p.16). Róisín a anticipat că aceasta
nu avea să mai fie o opțiune pentru ea la colegiu și că abilitățile ei de citit pe buze nu vor fi suficiente pentru
a face față cursurilor lungi. În urma unor cercetări făcute despre Serviciul de Sprijin pentru Dizabilități din
cadrul CIT ea a solicitat să beneficieze de un interpret și de un stereotipar. Róisín a ales un stereotipar care
tastează pe un laptop pentru ca apoi Róisín să poată citi simultan, teama ei a fost depășită curând cu
ajutorul stereotipistelor ei: Rose, Liz, Lucia și Dearbhal (Ormond, 2016).
Cursurile de laborator variază de la Biologie la CAD, Inventator în atelier. Unele laboratoare conțin scurte
sesiuni teoretice, iar la aceste cursuri Róisín își utilizează sistemul FM furnizat de Serviciul de Tehnologie
Asistivă ca parte a Serviciilor de Sprijin pentru Dizabilități. Acest sistem îi permite lui Róisín să audă mai clar
prelegerile ținute în laboratoare. Ea a învățat rapid când să se asigure că sistemul FM este oprit în timpul
demonstrațiilor privind utilizarea burghielor și a strungurilor, care produc sunete insuportabile (Ormond,
2016).
Pentru unele prelegeri se folosesc materiale video ca instrument de învățare, deși din păcate majoritatea
nu sunt subtitrate, însă cadrele didactice îi transmit linkurile către materialele video lui Róisín pentru ca ea
să le parcurgă în ritmul ei.
Examenele reprezentau o perspectivă destul de descurajantă deoarece Róisín trebuia să încerce să asculte
anunțurile făcute de supraveghetori în cazul în care lipseau informații importante. CIT a oferit sprijin pentru
examene, iar Róisín poate participa la examene într-o sală separată. Róisín Ormond nu ar fi beneficiat de
sprijin adecvat pentru a face mare parte din studii fără Serviciile de Sprijin pentru Dizabilități, de aceea
recomandă contactarea acestor servicii la nevoie (Ormond, 2016).
Róisín a finalizat examenele de absolvire în luna mai 2020 -
„Nu permite niciodată dizabilității tale să îți stea în cale” (Ormond, 2016, p.17).
Bune practici din Irlanda pentru promovarea persoanelor cu dizabilități în domeniile STEM
„Disability Access Route to Education (DARE)” (Calea de Acces către Educație pentru Persoanele cu
Dizabilități) este o schemă alternativă de admitere la nivelul terțiar pentru persoanele care termină școala și
ale căror dizabilități au avut un impact negativ asupra educației lor la nivel secundar. DARE oferă locuri cu
151
număr redus de puncte absolvenților de studii secundare care, ca urmare a faptului că au o dizabilitate,s-au
confruntat cu provocări educaționale suplimentare în timpul educației în ciclul secundar” (Disability Access
Route to Education, 2020).
DARE reduce numărul de puncte necesare persoanelor cu dizabilități pentru a fi admise la cursurile STEM
pentru care optează, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai puternică inițiativă privind accesibilitatea la
carierele STEM.
Pentru informații suplimentare consultați http://accesscollege.ie/dare/
Sub-reprezentarea anumitor grupuri în societate în Contextul Irlandez și chiar și internațional este
contestată de înțelesul real al Egalității care nu se referă la a trata pe toată lumea la fel, ci la a trata fiecare
persoană în funcție de nevoile sale, abia atunci vor fi profesiile STEM cu adevărat diverse și incluzive.
„Egalitatea nu este întotdeauna despre a trata pe toată lumea la fel – este despre a trata oamenii astfel
încât rezultatul să fie același pentru fiecare persoană. Acest lucru înseamnă realizarea demersurilor pentru a
sprijini oameni în vederea obținerii unor rezultate similare”
(Consiliul Național al Tinerilor din Irlanda, 2020)
152
5.4 Italia – ateliere STEM pentru fete
Științele și tehnologiile digitale: ateliere STEM pentru fete
În Campusul Universității din Parma există patru inițiative pentru elevii de liceu ca parte a proiectului
„ORIENTA- MENTE: cunoaște-i pe ceilalți pentru a merge spre viitor”, coordonat de Municipalitatea din
Parma, având Universitatea drept parteneră. Implementarea laboratoarelor STEM pentru a prezenta fetelor
subiecte științifice și tehnologiile digitale.
Durata: 2019-2020
1. Laboratoare pentru Ingineria Informației
Număr maxim de participanți: 25
Activitățile propuse sunt concepute pentru elevii din învățământul secundar superior.
Introducere
Potrivit estimărilor Comunității Europene, implicarea unui număr mai mare de femei în disciplinele
științifice, și în special în tehnologiile informației și telecomunicațiilor ar conduce la o creștere a PIB-ului
țărilor din Uniunea Europeană estimată la aproximativ 16 miliarde de euro pe an. Pe de altă parte,
procentul de femei care activează în disciplinele STEM a scăzut în continuu începând din 2012; mai precis,
femeile sunt puternic sub-reprezentate în rândul absolvenților de inginerie și de fizică.
Pentru a apropia elevii din școlile secundare superioare de disciplinele STEM, și mai ales de Ingineria
Informației, cadrele didactice care predau Inginerie Informatică, Electronică și Telecomunicații, și Ingineria
Sistemelor Informatice de la Departamentul de Inginerie și Arhitectură al Universității din Parma propun
organizarea unui laborator cu o durată de 6 ore în cursul căruia elevii vor fi implicați în activitățile de
cercetare derulate de cadrele didactice, conform descrierii de mai jos.
Alegerea ca studentele să fie sprijinite exclusiv de cadre didactice femei are două valori principale:
contracararea stereotipului potrivit căruia bărbații sunt cei care lucrează în principal în sectorul
STEM și în special în domeniul ingineriei;
crearea unui model pozitiv în care figura feminină reușește să îmbine activitatea profesională și
viața de familie.
Mai mult, activitățile propuse și oportunitățile de dialog cu cadrele didactice vor:
arăta în practică ce înseamnă pentru o femeie să lucreze în domeniul ingineriei informației;
153
discuta despre locurile de muncă și oportunitățile de carieră oferite de acest sector;
conștientiza abilitățile pe care le au într-un sector care este considerat în mod tipic drept o prerogativă a
bărbaților.
Programul
Studenții vor fi invitați să încerce următoarele activități: Laboratorul fotovoltaic: cum se face proiectarea,
cum funcționează și cum puteți utiliza dispozitive fotovoltaice pentru a genera energie din surse
regenerabile. Pe parcursul activităților de laborator, studenții vor fi implicați în proiectarea de dispozitive
fotovoltaice utilizând un software dedicat, precum și în câteva experiențe practice simple menite să îi ajute
să înțeleagă modul de funcționare a celulelor fotovoltaice și posibilele aplicații ale acestora în viața
cotidiană.
2. Laboratorul de electronică
Electronica a devenit în mod neîndoielnic un stimul și o parte integrantă a creșterii și dezvoltării tehnologiei
moderne. Sistemele electronice fac acum parte din viețile noastre cotidiene sub forma smartphone-urilor, a
aparatelor radio, televizoarelor, sistemelor de sonorizare, computerelor personale și a automatizării și
controlului industrial al echipamentelor pentru computere. În cadrul acestui atelier va fi prezentat un
sistem electronic
154
Cu contribuții din partea inginerelor: funcționarea sistemului care va fi defalcată în elementele sale
constitutive; accentul se va pune pe rolul inginerului electronist în procesul de concepere și proiectare a
fiecărui element. Pentru unele aspecte elementare va fi creată o activitate experimentală în care studenții
vor fi implicați direct.
3. Laboratorul de fotonică
Fotonica înseamnă crearea, utilizarea și modificarea luminii pentru utilizare proprie în diferite sectoare de
la telecomunicații până la industria manufacturieră, de la aplicații în domeniul auto până la cele
biomedicale. Activitățile de simulare numerică pentru studenți vor fi propuse acestora: proiectarea fibrei
optice, sublinierea importanței abordării inginerești precum și activități experimentale simple privind
utilizarea fibrelor optice nu numai în telecomunicații, ci și pentru realizarea senzorilor și a surselor laser.
4. SHEvil Engineers – Fete descoperind lumea Ingineriei civile și de mediu
Organizație: Intră în sfera de aplicare a Cursului de Inginerie civilă și de mediu al Universității din Parma.
Programul și obiectivele
Scopul acestui laborator STEM este să stimuleze interesul și să apropie fetele de lumea Ingineriei civile și de
mediu concentrându-le atenția asupra impactului pozitiv (și uneori negativ) pe care îl au inginerii asupra
lumii înconjurătoare și asupra nevoii de cercetare, inventivitate și lucru în echipă în domeniul ingineriei la
care fetele pot contribui din diferite perspective. Mai precis, laboratorul urmărește să arate cum ingineria
civilă și de mediu este puternic legată de orașele și de teritoriile în care trăim și cum planificarea, realizarea
și întreținerea corectă a structurilor, infrastructurilor și administrarea eficientă a terenurilor influențează
semnificativ stilul de viață și siguranța comunităților. Fetele participante vor avea ocazia de a vedea și a atinge
activitățile realizate de unele laboratoare de cercetare din Departamentul de Inginerie Civilă și de Mediu și să
discute cu studenții de la curs și cu profesorii de diferite discipline. Mai precis, vor fi abordate subiectele legate
de topografierea teritoriilor,de proiectarea clădirilor și de siguranța seismică a acestora, de construcția de
drumuri și de infrastructurile de transport rutier, de infrastructura hidraulică și de protecția hidraulică a
teritoriului, de interacțiunile dintre pământ și structuri. Este important ca fetele să înțeleagă că eforturile făcute de
ingineri condiționează viața oamenilor reali care trăiesc într-un teritoriu pe care trebuie să continuăm să îl
cunoaștem și să îl protejăm printr-o proiectare sigură și durabilă.
Pe lângă vizitarea atelierelor, fetelor vor avea ocazia de a lua prânzul (la cantina pentru studenții
universității) cu o parte din femeile care fac parte din Departamentul de Inginerie Civilă și de Mediu (cadre
didactice, cercetătoare, doctorande) pentru a stimula o dezbatere „informală” pornind de la povestea
experiențelor acestora, iar acest lucru poate încuraja dezvoltarea unui interes în ceea ce privește ingineria
în rândul femeilor tinere.
155
5.5 România - TINERE FEMEI – TIC
Proiectul nr. 2017-1-094 „YOUNG-ICT WOMEN: Soluții inovatoare pentru creșterea numărului fetelor și al
femeilor tinere vulnerabile din UE în agenda digitală”. Scopul proiectului era creșterea numărului de fete și
tinere femei vulnerabile pe agenda digitală în România și în alte țări participante.
Septembrie (2017) a marcat anul în care „Fundația EOS Romania” împreună cu parteneri din Grecia,
Lituania, Irlanda, Letonia, Malta și Spania au implementat proiectul „Women4IT”: "FEMEI TINERE – TIC:
Soluții inovatoare pentru creșterea numărului de fete și femei tinere vulnerabile din UE pe agenda
digitală”(versiunea preliminară nr. 2017-1-094).
Proiectul „Women4IT” a urmărit să sporească interesul femeilor tinere față de oportunitățile oferite de
tehnologia digitală și de oportunitățile oferite de aceasta pentru o dezvoltare în carieră. Proiectul a urmărit să
evalueze competențele digitale a 700 de tinere din 7 țări, oferindu-le ocazia de a beneficia de orientare în carieră
personalizată și de competențe de formare în domeniul digital pentru a-și îmbunătăți abilitățile și cunoștințele
existente și pentru a se implica pe piața muncii.
Studiul a urmărit să ofere soluții inovatoare pentru promovarea ocupării forței de muncă reprezentate de
femei tinere în domeniul digital, luând în considerare specificitatea teritorială, bunele practici și politici
pentru a crește gradul de conștientizare privind disponibilitatea tehnologiei și oportunitățile de
competențe digitale pentru femeile tinere în disciplinele STEM, precum și asupra nevoilor lor actuale
pentru piața muncii.
Documentația, proiectele și inițiativele relevante pentru studiu au fost compilate și analizate „STUDIUL:
EVALAUAREA NEVOILOR LA NIVEL EUROPEAN ȘI LA NIVELURI NAȚIONALE’’ fiind disponibil în versiunea în limba
engleză la: https://women4it.eu/wp-content/uploads/2019/09/2.1-Needs-Assessment-updated.pdf)
În cadru proiectului au fost selectate opt dintre profilele elaborate, care s-au dovedit a fi cele mai potrivite
pentru nevoile pieței muncii în domeniile STEM din România, incluzând:
• Quality Assurance Tester (QA Tester)
• Junior Web Developer
• Graphic designer
Mai multe despre „Fundația EOS Romania”
Site internet: http://www.eos.ro/
156
Facebook: https://www.facebook.com/FundatiaEOS/
LinkedIn: https://www.linkedin.com/company/eos-romaniafoundation/?viewAsMember=true
157
5.6 Marea Britanie – Colegiul din Newcastle Under Lyme
Colegiul este puternic angajat în furnizarea de Învățare, educație și cariere în domeniile STEM.
Mai jos sunt prezentate trei studii de caz furnizate de Colegiu privind elevi pe care i-au sprijinit într-o gamă
de activități inclusiv voluntariatul STEM.
ASAD HUSSAIN
Nivel Avansat (A) în domeniul Biologiei, Chimiei și al Geografiei
Școala anterioară: Academia St Peter’s
Asad este un elev harnic, extrem de bine organizat și motivat. Interesul său de a studia medicina la
universitate l-a determinat să își extindă cunoștințele, citind nu doar lecturile recomandate de școala sa, ci
și alte titluri care i-au îmbogățit nivelul de înțelegere. Această înțelegere aprofundată a fost vizibilă în cadrul
cercetării sale în domeniul Geografiei, unde el a adus o perspectivă legată de sănătate în cazul unor probleme
cum ar fi legătura dintre poluarea aerului și nivelurile de privațiuni. Asad a efectuat și un proiect de cercetare
HE Plus în domeniul nanotehnologiei și a beneficiat de o experiență de lucru la Royal Stoke University
Hospital.
Abilitatea sa excepțională de a evalua dovezile, de a-și aplica cunoștințele în contexte diferite și de a lua
decizii informate îl va transforma într-un student remarcabil la medicină și în cele din urmă într-un medic
remarcabil, o carieră care combină perfect dorința lui de a-i ajuta pe alții și interesul său privind aplicarea
științei pentru asigurarea bunăstării oamenilor. El va începe studiile la Universitatea din Manchester în
septembrie (2020) pentru a studia Medicina.
ELLA COTTON
Nivel Avansat (A) în domeniul Matematicii,
Matematicilor Avansate, Fizicii și Chimiei
Școala anterioară: Liceul Madeley
Descrisă de profesorii ei drept o tânără excepțională, Ella este cu adevărat pasionată de universul
matematicii, iar pe lângă studiile la colegiu, ea a participat cu regularitate și entuziasm la sesiunile din
cadrul Programului de Sprijin pentru Matematici Avansate derulat la Universitatea Keele.
Capacitatea ei academică combinată cu etica profesională și autodisciplina profundă au condus la patru
predicții privind obținerea unui nivel A*. Pe lângă cerințele impuse de programul său de studii, Ella a
profitat de fiecare ocazie pentru a-și extinde nivelul de cunoștințe în domeniu prin lecturi suplimentare și a
fost ambasadoare a Colegiului la diferite Evenimente Deschise.
158
Combinația câștigătoare dintre abilitățile sale, încrederea și caracterul său smerit fac ca Ella să fie foarte
valoroasă pentru Universitatea Warwick, unde intenționează acum să studieze într-un program de
masterate integrat în domeniul Matematicilor la nivel de licență și masterat și unde va fără îndoială va avea
contribuții însemnate în domeniile ingineriei sau afacerilor.
LEWIS CLARKE
Nivel Avansat (A) în domeniile Chimiei,
Tehnicilor de Calcul și BTEC
Diplomă de Nivel 3 în Științe Aplicate
Școala anterioară: Colegiul Tettenhall
Lewis este un elev excelent, care studiază în prezent în cadrul unui program solicitant de studii combinate,
care este echivalentul a 4 Niveluri A.
El este pe cale să obțină note mari la Nivelurile sale Avansate (A ) în Chimiei și tehnici de calcul și nivelul
D*D* la Științe Aplicate, o realizare remarcabilă având în vedere faptul că Lewis suferă de autism și
dispraxie, și trebuie să își realizeze toate lucrările la calculator. D a t f i i n d f a p t u l c ă a f o s t
s p i t a l i z a t o p e r i o a d ă î n t i m p u l a n u l u i ș c o l a r , Lewis și-a recuperat cu grijă toate lucrările
și a participat la sesiuni suplimentare de recapitulare pe perioada Paștilor.
159
RESURSE
Fiorucci A. The special educational needs of gifted studentsTeachers’ attitudes (Nevoile educaționale speciale
ale elevilor supradotați. Atitudinile cadrelor didactice),(Nevoile educaționale speciale ale elevilor supradotați.
Atitudinea cadrelor didactice) Università del Salento Dipartimento di Storia Società e Studi sull’Uomo, în
L’integrazione scolastica e sociale nr. 16/1, februarie 2017.
Gagné F. Attitudes toward gifted education: Retrospective and prospective update,(Atitudini față de
educarea copiilor supradotați: Actualizare retrospectivă și prospectivă) Psychological Test and Assessment
Modelling (Testarea psihologică și modelarea evaluării), Volumul 60, 2018 (1), 403-428
Gagne F., Giftedness and Talent: Re-examining a Re-examination of the Definitions (Supradotare și talent: Reexaminarea
definițiilor), Universitatea din Quebec la Montreal în Gifted Child Quarterly 29(3):103-112 · iulie 1985
Gagné F., Transforming gifts into talents: the DMGT as a developmental theory1 (Transformând înzestrările
în talente: DMGT ca teorie a dezvoltării1), în High Ability Studies, Vol. 15, Nr. 2, decembrie 2004 ISSN 1359–
8139 print; 1469–834X online/04/020119–29 © 2004 European Council for High Ability, Anterior în cadrul
Université du Québec à Montréal, Canada
Gagné, F. (2009). Building gifts into talents: Detailed overview of the DMGT 2.0 (Transformând
înzestrările în talente: Prezentare detaliată a DGMT 2.0). În B. MacFarlane, & T. Stambaugh, (Eds.), Leading
change in gifted education (Coordonarea schimbări în educarea persoanelor supradotate): The festschrift of
Dr. Joyce VanTassel-Baska. Waco, TX: Prufrock Press.
Gagné, F. (2011). Academic talent development and the equity issue in gifted education. Talent
development and excellence (Dezvoltarea talentului academic și problema echității în educația persoanelor
supradotate. Dezvoltarea talentului și excelența), 3(1), 3-22.
Heuser, Brian L.; Wang, Ke; Shahid, Salman, Global Dimensions of Gifted and Talented Education: The
Influence of National Perceptions on Policies and Practices (Dimensiuni globale ale educației persoanelor
supradotate și talentate: Influența percepțiilor naționale asupra politicilor și practicilor), în Global Education
Review, v4 n1 p4-21 2017
Neihart Maureen, The Socioaffective Impact of Acceleration and Ability Grouping Recommendations for Best
Practice (Impactul socio-afectiv al accelerării și recomandări privind gruparea abilităților pentru bună
160
practică, Articol în Gifted Child Quarterly. septembrie 2007 la:
www.researchgate.net/publication/240729743
DeHaan, R. G., & Havighurst, R. J. (1957). Educating the gifted (Educarea persoanelor supradotate). Chicago: University
of Chicago Press.
Hwang Jiwon, Taylor Jonte C, (2016), Stemming on STEM: A STEM Education Framework for Students with Disabilities
(Pornind de la STEM: Un cadru pentru educația STEM în cazul elevilor cu dizabilități), Journal of Science Education for
Students with Disabilities, Volumul 19 | Ediția 1 Articol
UNESCO, Measuring gender equality in science and engineering: working paper 1 the saga science,
technology and innovation stem and gender advancement (saga) gender objectives list (sti gol) (Măsurara
egalității de gen în știință și inginerie: document de lucru 1 saga educației stem în domeniul științei, tehnologiei și inovării și
promovarea de gen (saga) lista de obiective legate de gen (sti gol) , (2016) autor Organizația Națiunilor Unite pentru Educație,
Știință și Cultură, Institutul de Statistică al UNESCO și Biroul de Științe al UNESCO din America Latină și din Caraibe, Ediția revizuită.
© UNESCO 2016
Brulles Dina, Clustered for Success Articol în Educational leadership: journal of the Department of Supervision
and Curriculum Development, N.E.A · februarie 2012 la:
https://www.researchgate.net/publication/292936316
Attfield Robin, Developing a Gifted and Talented Strategy: Lessons from the MAREA BRITANIE experience
(Dezvoltarea strategiei pentru persoanele supradotate și talentate: Lecții din experiența Marii Britanii), CfBT
copyright 2009
Winebrenner S. (2012) , Teaching Gifted Kids in Today’s Classroom: Strategies and Techniques Every Teacher
Can Use (Predând copiilor supradotați în clasa de azi: Strategii și tehnici pe care le poate utiliza fiecare cadru
didactic), MN, Free Spirit Publishing
161
Burns, D., Reis, S. & Renzulli, J. (1992). Compactarea programei: Ghidul complet pentru modificarea
programei obișnuite pentru elevii cu abilități înalte. Mansfield Center, CT. Creative Learning Press, Inc. 1-
888- 518- 8004
Heuser Brian L, Ke Wang, Shahid Salman, Global Dimensions of Gifted and Talented Education: The
Influence of National Perceptions on Policies and Practices (Dimensiuni globale ale educației persoanelor
supradotate și talentate: Influența percepțiilor naționale asupra politicilor și practicilor) Peabody College,
Vanderbilt University Peabody College, Universitatea Vanderbilt, Global Education Review 4(1), 2017, New
York
Maria Assunta Zanetti, Gianluca Gualdi a cura di contributo di Martina Brazzolotto Potenziale, Talento e
Plusdotazione, Università di Pavia
Giunta S. La promozione dei talenti. Modelli, diagnosi ed interventi didattici, Bolzano, 2016
Page Angela. Three models for understanding Gifted education (Trei modele de înțelegere a educației
persoanelor supradotate), în Kairaranga- vol. 7, ediția a 2-a, 2006. Disponibil la https://files.eric.ed.gov
Agenția Europeană pentru Nevoi Speciale și Educație (European Agency for Development in Special
Needs Education), Gifted Learners A Survey of Educational Policy and Provision A survey of educational
policy and provision (Elevii supradotați: Un sondaj privind politica educațională și furnizarea de educație),
Bruxelles 2009
SATASHA L. GREEN. S.t.e.m. education strategies for teaching learners with special needs (STEM strategii
educaționale de predare pentru elevii cu nevoi speciale), de la Nova Science Publishers, Inc., New York, 2014
Sylwia Wiśniewska. Talent Management in Innovative Enterprises (Managementul talentelor în
întreprinderile inovatoare) Academic Journal of Interdisciplinary Studies, MCSER Publishing, Roma-Italia
Universitatea de Economie din Cracovia, Vol 2 nr. 3, noiembrie 2013.
https://www.researchgate.net/publication/312250569.
Echo Wu. Enrichment and Acceleration: Best Practice for the Gifted and Talented (Îmbogățire și accelerare:
Cele mai bune practici pentru persoanele supradotate și talentate), Murray State University, ianuarie 2013.
www.researchgate.net/publication/311831051_Enrichment_and_Acceleration_Best_Practice_for_the_Gift
ed_and_Talented
162
Proiectul Erasmus+ EUREKA: Proiectul privind implicarea europeană în educarea copiilor (The European
Engagement in Kids Achievement Project) nr. : 2016-1-MAREA BRITANIE01- KA201-024278, Manual pentru
identificarea elevilor supradotați într-un stadiu timpuriu.
Renzulli Joseph S, The Three-Ring Conception of Giftedness. Its Implications for Understanding the Nature of Innovation
(Conceptul celo trei inele: Implicațiile sale în înțelegerea naturii inovării), Universitatea din Connecticut
disponibil la researchgate, 2016.
www.researchgate.net/publication/279426624
Avizul Comitetului Economic și Social privind „Dezlănționrea potențialului copiilor și tinerilor cu abilități
intelectuale înalte în Uniunea Europeană” (opinie din proprie inițiativă), 2013/C 76/01
David Yun Dai și Fei Chen Three Paradigms of Gifted Education : In Search of Conceptual Clarity in Research
and Practice (Trei paradigme ale educației pentru copiii supradotați: În căutarea clarității conceptuale în
cercetare și practică), Gifted Child Quarterly 2013
Ivana Perković Krijan și Edita Borić ,Teachers’ Attitudes Towards Gifted Students and Differences in
Attitudes Regarding the Years of Teaching, (Atitudinile cadrelor didactice față de elevii supradotați și
diferențele de atitudine privind anii de predare), Facultatea de Formare a Cadrelor Didactice, Universitatea
J. J. Strossmayer dinn Osijek Revista Croată pentru Educație Vol.17; ediție specială, nr.1/2015: paginile: 165-
178
Agenția Europeană pentru Nevoi Speciale și Educație (European Agency for Development in Special
Needs Education, 2009. Gifted Learners. A survey of educational policy and provision (Elevii supradotați: Un
sondaj privind politica educațională și furnizarea de educație)
163
Eurydice (2006), Măsuri educaționale specifice pentru promovarea tuturor formelor de excelență în școlile
din Europa (Document de lucru). Bruxelles: Unitatea Europeană Eurydice.
Monks, F.J., Pflüger, R., 2005. Gifted Education in 21 European Countries: Inventory and Perspective (Educația excelenței în 21 de țări europene: Inventar și perspective),Universitatea din Nijmegen
Pfeiffer, Stephen: Perspective actuale privind identificarea și evaluarea elevilor supradotați, în Journal of
Psychoeducational Assessment, 2011.
Wallace, B. și Erikson, G. (2006) Diversity in Gifted Education. International perspectives on global issues
(Diversitatea în educația excelenței. Perspective internaționale asupra problemelor globale), New York,
Routledge, 2006. Sternberg, R.J. and Davidson, J.E.: Conceptions of giftedness, Cambridge University Press,
2005.
Sternberg, R J. (ed.): Definitions and conceptions of giftedness (Definiții și concepții despre supradotare), Thousand
Oaks, Corwin Press, 2004.
Francoys Gagne, From Gifts to Talents: The DMGT as a Developmental Model 98 (De la înzestrări la talente: DMGT ca
model de dezvoltare 98)
Franz J. Monks și Michael W. Katzko Giftedness and Gifted Education (Supradotarea și educația persoanelor
supradotate)
ROBERT J. STERNBERG JANET E. DAVIDSON .Conceptions of Giftedness (Concepții privind supradotarea),
Cambridge University Press 1986, 2005
Christina Smith (Editor). Gifted and Talented Meeting Their Needs in New Zealand Schools (Elevii
supradotați și talentați, Îndeplinirea nevoilor lor în școlile din Noua Zeelandă), Publicat în 2012 pentru
Ministerul Educației
Learning and Development Best Evidence Synthesis Iteration [BES], Universitatea din Auckland, Publicat de
Ministerul Educației, 2007
Umberto Margiotta, La formazione dei talenti: prospettive di ricerca Talents education: research perspectives (Educarea
talentelor: perspective de cercetare)
164
Università Ca’ Foscari, Venezia
Subotnik RF, Olszewski-Kubilius P, Worrell FC Rethinking Giftedness and Gifted Education: a proposed direction forward based on psychological science(Regândind supradotarea și educația persoanelor supradotate: o direcție înainte propusă pe baza științei psihologice). Psychol Sci Public Interest. 2011 ian; 12(1):3-54.
CNOP,Linee Guida per la Valutazione della Plusdotazione in Età Evolutiva, decembrie 2018.
Reid Eva, Heiner Boettger, Gifted education in various countries of Europe (Educația excelenței în diferite
țări din Europa), Articol · septembrie 2015, disponibil la www.researchgate.net/publication/282133674
Editat de János Gordon Győri, INTERNATIONAL HORIZONSOF TALENT SUPPORT, I (Orizonturi internaționale
pentru sprijinirea talentelor I) Magyar Tehetségsegítő Szervezetek Szövetsége, 2011
Editat de János Gordon Győri, International Horizons of Talent Support, II. (Orizonturi internaționale pentru
sprijinirea talentelor II) Cele mai bune practici în cadrul Uniunii Europene și în afara acesteia, II. Magyar
Tehetségsegítő Szervezetek Szövetsége, 2012
Practici Educaționale în Europa, RAPORT DE OBSERVARE - DECEMBRIE 2018, European Schoolnet (EUN
Partnership AIBSL), Rue de Trèves, 61, 1040 Bruxelles, Belgia
Alessio Simona, editor, A Survey of Educational Policy and Provision, Agenția Europeană pentru Nevoi
Speciale și Educație. 2009
Eurydice Măsuri educaționale specifice pentru promovarea tuturor formelor de excelență în școlile din
Europa, DOCUMENT DE LUCRU, iunie 2006
International handbook of giftedness and talent (Manualul internațional pentru supadotare și talent)
(ediția a II-a.) a cura di K. A. Heller, F. J. Mönks, R. J. Sternberg & R. F. Subotnik, 2000
Handbook of Gifted Education a cura di Nicholas Colangelo și Gary A. Davis, ediția a III-a 2002
The Handbook of Secondary Gifted Education a cura di F. A. Dixon și S. M. Moon. 2006
Gifted & Talented Education from A-Z di Jacquie Buttriss & Ann Callander 2005
Departamentul pentru Edcație (DfE) Developing Quality Tuition: Effective Practice in Schools. Academically More Able (Dezvoltarea educației de calitate: Practica efectivă în școli. Elevi mai capabili din punct de vedere academic). Londra: DfE. (2011)
Mensa octombrie 2017 O gamă de unelte www.mensa.org.Marea Britanie/category/articols/gifted-talented
NACE - NACE Health Check www.nace.co.Marea Britanie/page/health-check
NACE-NACE Instrument de audit al programei pentru o educație de calitate,disponibil pe site-ul
www.nace.co.Marea Britanie/page/curriculum- audit-tool
Oficiul pentru Standarde în Educație (Ofsted) (2013) The Most Able Students: Are They Doing as Well as They Should in Our Non-Selective Secondary Schools (Elevii cei mai capabili: se descurcă ei la fel de bine cum ar trebui în școlile noastre secundare neselective). Londra: Her Majesty’s Stationery Office (HMSO).
Ofsted (2015) The Most Able Students: An Update on Progress since 2013 (Elevii cei mai capabili: o actualizare a
progresului realizat din 2013). Londra: HMSO
Smithers, S. și Robinson P. Educating the Highly Able (Educarea celor mai capabili). Londra, (2012)
Steven I. Pfeiffer (Essentials of Gifted Assessment (Essentials of Psychological Assessment) (Elemente esențiale ale
evaluării supradotării (Elemente esențiale ale evaluării psihologice)
Sutton Trust. Sutton Trust (2017) Developing Teachers: Improving Professional Development for Teachers.
Summary of What Makes Great Teachers (Dezvoltarea cadrelor didactice: Îmbunătățirea dezvoltării
profesionale a cadrelor didactice). Londra: Sutton Trust.
Caroline Merrick Ruth Targett, Gifted and talented education (Educația pentru elevii supradotați și talentați), New
South Wales , Australia 2019
Tourón, J. & Freeman, J. „Gifted Education in Europe: Implications for policymakers and educators” (Educația excelenței
în Europa: Implicații pentru autorii de politici și pentru educatori ,
S.I. Pfeiffer (Ed.) APA Handbook on Giftedness and Talent (Manualul supradotării și al talentului).
Washington: Asociația Americană de Psihologie (APA). (2017)
Mönks, F.J. & Pflüger, R.Gifted Education in 21 European Countries: Inventory and Perspective (Educația
excelenței în 21 de țări europene: Inventar și perspective). RADBOUD UNIVERSITY NIJMEGEN februarie 2005
Jørgen Smedsrud, Explaining the Variations of Definitions in Gifted Education (Explicând variațiile definițiilor privind
educația excelenței), NIFU Nordic Institute for Studies, Articol | Evaluat inter pares | Vol. 40, Nr. 1, 2020, pp. 79–97
Heuser, Brian L., Wang, Ke, & Shahid, Salman. Citation: Global Dimensions of Gifted and Talented
Education: The Influence of National Perceptions on Policies and Practices (Dimensiuni globale ale educației
persoanelor supradotate și talentate: Influența percepțiilor naționale asupra politicilor și practicilor). Global
Education Review, 4(1). 4-21., 2020
David Yun Dai and Fei Chen, Three Paradigms of Gifted Education: In Search of Conceptual Clarity in
Research and Practice (Trei paradigme ale educației pentru copiii supradotați: În căutarea clarității
conceptuale în cercetare și practică), disponibil la http://gcq.sagepub.com/content/57/3/151 , În numele
Asociației Naționale pentru Copii Înzestrați, 2013
Editat de János Gordon Győri, INTERNATIONAL HORIZONS OF TALENT SUPPORT, I (Orizonturi internaționale
ale sprijinirii talentului I) Magyar Tehetségsegítő Szervezetek Szövetsége, 2011
Măsuri educaționale specifice pentru promovarea tuturor formelor de excelență în școlile din Europa, Document de lucru,
Eurydice, iunie 2006
Ahmad Al-Shabatat, A Review of the Contemporary Concepts of Giftedness and Talent (O revizuire a
conceptelor contemporale ale supradotării și talentului), International Interdisciplinary Journal of Education
– decembrie 2013, Volumul 2, ediția a 12-a www.researchgate.net/publication/269786176
Ziegler A. Heller K, Conceptions of Giftedness from a Meta-Theoretical Perspective (Concepții privind supradotare din perspectivă meta-teoretică), la: https://www.researchgate.net/publication/285850388, 2019
Thurstone, L. M Primary mental abilities (Abilități mentale primare). Chicago: University of Chicago Press. (1938).
Carroll, J. B. Human cognitive abilities: A survey of factor-analytic studies (Abilități cognitive umane: Un
sondaj privind studiile factor-analitic). Cambridge, Marea Britanie: Cambridge University Press. (1993).
Helfand, M., Kaufman, J. C., & Beghetto, The Four C Model of Creativity: Culture and context (Modelul celor
4 C privind creativitatea: Cultură și context). În V. P. Glăveanu (Ed.), Palgrave handbook of creativity and
culture research (pp. 15-360). New York: Palgrave, R. A. (2017).
Sternberg, R. J. (1993). The concept of 'giftedness': A pentagonal implicit theory (Conceptul de
„supradotare”: O teorie pentagolaă implicită). În Ciba Foundation, Ciba Foundation Symposium, 178. The
origins and development of high ability (Originile și dezvoltarea abilității înalte) (p. 5–21). John Wiley &
Sons. https://doi.org/10.1002/9780470514498.ch2
Gagné, F. (2009). Building gifts into talents: Detailed overview of the DMGT 2.0 (Transformând înzestrările în talente:
Prezentare detaliată a DGMT 2.0). În B. MacFarlane, & T.
Stambaugh, (Eds.), Leading change in gifted education (Coordonarea schimbări în educarea persoanelor
supradotate): The festschrift of Dr. Joyce VanTassel-Baska. Waco, TX: Prufrock Press.
Gagné, F. (2011). Academic talent development and the equity issue in gifted education. Talent
development and excellence (Dezvoltarea talentului academic și problema echității în educația
personalor supradotate. Dezvoltarea talentului și excelența), 3(1), 3-22. [Ediție specială disponibilă online
de la IRATDE cu 32 de comentarii inter pares ca duplică.]
Françoys Gagné Motivation within the DMGT 2.0 framework( Motivația în cadrul DMGT 2.0) în
High Ability Studies Vol. 21, nr. 2, decembrie 2010, 81–99 ISSN 1359- Université du Québec à
Montréal, Canada
Gagné F., Dezbatere, Giftedness: Pronat vs. Antinat, în Book Shavinina 9781402061615 Proof2 decembrie
2, 2008, capitolul 7
Ziegler A, Heller K, (2000), Conceptions of Giftedness from a Meta-Theoretical Perspective (Concepții privind supradotare
din perspectivă meta-teoretică), în www.researchgate.net/publication/285850388
Mönks, F. J. (1992). Dezvoltarea copiilor supradotați: Problema identificării și a programării. În F. J.
Mönks & W. A. M. Peters (Eds.), Talent for the future (Talent pentru viitor) (pp. 191–202). Lucrările celei
de-a noua conferințe mondiale privind Copiii supradotați și talentați. Assen, Olanda: Van Gorcum.
Mönks, F. J., & Katzko, M. W. (2005). Giftedness and Gifted Education (Supradotarea și educația persoanelor supradotate). În R. J. Sternberg & J. E. Davidson (Eds.), Conceptions of giftedness (Concepții despre supradotare) (pp. 187–201). New York: Cambridge University Press.
Sternberg, R. J. (1977). Intelligence, information processing, and analogical reasoning: The componential
analysis of human abilities (Inteligența, procesarea informațiilor și raționamentul analitic: Analiza
componentelor abilităților umane). Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates.
Sternberg, R. J. (1980). Sketch of a componential subtheory of human intelligence (Schița unei subteorii
componențiale a inteligenței umane). Behavioral and Brain Sciences, 3, 573–584.
Sternberg, R. J. (1984). Toward a triarchic theory of human intelligence (Către o teorie triarhică a
inteligenței umane). Behavioral and Brain Sciences, 7, 269–287.
Sternberg, R. J. (1985). Beyond IQ: A triarchic theory of human intelligence. New York: Cambridge University
Press.
Sternberg, R. J. (1997). Successful intelligence. New York: Plume.
Sternberg, R. J. (1999). The theory of successful intelligence. Review of General Psychology, 3, 292–316.
Sternberg, R. J. (2003). Wisdom, intelligence, and creativity synthesized. New York: Cambridge University
Press.
Sternberg, R. J. (2005). The theory of successful intelligence. Interamerican Journal of Psychology, 39(2), 189-
202.
Sternberg, R. J. (2011). The theory of successful intelligence. In R J. Sternberg & S. B. Kaufman
(Eds.), Cambridge handbook of intelligence (pp. 504-527). New York: Cambridge University Press.
Sternberg, Robert J. "The Theory of Successful Intelligence." Review of General Psychology 3:292–316, 1999.
Sternberg, R. J. The WICS model of giftedness. In R. J. Sternberg & J. E. Davidson (Eds.), Conceptions of
giftedness (2nd ed., pp. 327–243), New York: Cambridge University Press. (2005).
Sternberg, R. J, WICS: A Model of Educational Leadership in The Educational Forum, Volumul 68, Winter 2004
Sternberg Robert J., Zhang What Li-fang (1995) What Do We Mean by Giftedness? A Pentagonal Implicit
Theory (Ce înțelegem prin supradotare? O teorie pentagonală implicită) Universitatea din Iowa, in Gifted
child quarterly, vol. 30, n.2,
Bartenwerfer, H. (1978). Identifikation der Hochbegabten. In K. J. Klauer (Ed.), Handbuch der Pädagogischen
Diagnostik (Vol. 4, pp. 1059–1069). Dusseldorf: Schwann
Echo Wu ,Enrichment and Acceleration: Best Practice for the Gifted and Talented (Îmbogățire și accelerare:
Cele mai bune practici pentru persoanele supradotate și talentate) Articol, Gifted Education Press Quarterly
Primăvara 2013, Vol. 27, Nr. 2 · ianuarie 2013: www.researchgate.net/publication/311831051
Renzulli, J. (1977). Modelul triadei de îmbogățire: Ghid de dezvoltare a programelor defensibile pentru persoanele supradotate și talentate. Wethersfield, CT: Creative Learning Press.
Renzulli, J. (1982). What makes a problem real: Stalking the illusive meaning of qualitative differences in
gifted education (Ce face o problemă să fie reală: Urmărirea sensului iluziv al diferențelor calitative în
educația persoanelor supradotate). Gifted Child Quarterly, 26, 147–156.
Renzulli, J. (1994). Schools for talent development: A practical plan for total school improvement.(Școli pentru
dezvoltarea talentului. Uu plan practic pentru îmbunătățirea totală a școlilor),Mansfield, CT: Creative Learning Press.
Renzulli, J. (1999a). The definition of high-end learning. Găsită în ianuarie 20, 2005, de la Centrul Neag pentru Dezvoltarea persoanelor Supradotate și Talentate, site: www.gifted.uconn.edu/sem
Renzulli, J. (1999b). What is this thing called giftedness, and how do we develop it? A twenty-five year
perspective (Ce este această supradotare și cum o dezvoltăm? O perspectivă de 25 de ani). Journal for the
Education of the Gifted, 23(1), 3–54.
Renzulli, J., & Reis, S. (1991). The School Enrichment Model: A comprehensive plan for the development of
creative productivity (Modelul de îmbogățire în școală: Un plan complex pentru dezvoltarea productivității
creative). În N. Collangelo (Ed.), Handbook of gifted education (p. 111–141). Boston: Allyn and Bacon.
Renzulli, J., & Reis, S. (1994). Research related to the schoolwide Enrichment Triad Model (Cercetare
privind modelul triadei de îmbogățire în școală). Gifted Child Quarterly, 381, 7–20.
Renzulli, J., & Reis, S. (1997a). Enriching the curriculum for all students (Îmbogățirea programei pentru toți elevii).
Thousand Oaks, CA: Corwing Press.
Renzulli, J., & Reis, S. (1997b). The Schoolwide Enrichment Model: A how-to guide for educational excellence (Modelul
de îmbogățire în școală: Un ghid pentru excelența în educație),(ediția a II-a). Mansfield, CT: Creative Learning Press.
Renzulli, J., & Reis, S. (2007). Enriching the curriculum for all students (Îmbogățirea programei pentru toți
elevii) (ediția a II-a). Thousand Oaks, CA: Corwing Press.
Renzulli Joseph S. (1986) Systems And Models For Developing Programs For The Gifted And Talented
(Sisteme și modele pentru dezvoltarea programelor adresate persoanelor supradotate și talentate)
Editat de Joseph S. Renzulli Copyright, Creative LearningPress, Inc.
Renzulli Joseph S, Callahan Carolyn Westberg Karen (2002), Scales for Rating the Behavioral Characteristics
of Superior Students. Technical and Administration Manual. (Scale de evaluare a caracteristicilor
comportamentale ale elevilor superiori. Manual tehnic și administrativ.) Ediția revizuită, disponibilă la
www.researchgate.net/publication/234718050 Psychology Science, Volumul 46, 2004 (3), p. 302 - 323
Heller Kurt A. Identificarea elevilor supradotați și talentați Psychology Science, Volumul 46, 2004 (3), p. 302
– 323
Kurt A. Heller1 & Christoph Perleth, The Munich High Ability Test Battery (MHBT): A multidimensional,
multimethod approach (Bateria de teste Munchi privind abilitățile înalte (MHBT): O abordare
multidimensională, cu metode multiple) în Psychology Science Quarterly, Volumul 50, 2008 (2 pp. 173-188
Osborn, Julia (Nevoile educaționale speciale ale copiilor supradotați și talentați]. Long Island Jewish
Medical Center, NY. iunie 96 7p. Long Island Jewish Medical Center, Divizia de Psihiatrie pentru Copii și
Adolescenți, Schneider Children's Hospital, 269-01 76th Avenue, New Hyde Park, NY 11040. Collected
Works Serials (022) Youth Mental Health Update; v8 n4 mai-iunie 1996
János Gordon Győri, editat, 2012, International Horizons of Talent Support, I,II and III (Orizonturi
internaționale ale sprijinirii talentului I, II și III) Cele mai bune practici în cadrul Uniunii Europene și în
afara acesteia, Magyar Tehetségsegítő Szervezetek Szövetsége,
Freeman J., (2002), Out-of-school educational provision for the gifted and talented around the world (Furnizarea de serivici educaționale în afara școlii pentru copiii supradotați și talentați din lumea întreagă) A report for the Department of Education and Skills (Un raport pentru Departamentul de Educație și Competențe) Londra,
Wechsler D, 1939, The measurement of adult intelligence (Măsurarea inteligenței adulților), Universitatea din
Michigan, Williams&Wilkins
Gardner, H. (1983; 2003). Cadre ale minții. Teoria inteligențelor multiple. New York: Basic Books.
Gardner, H. (1999). Inteligență reformulată. New York: Basic Books.
Gardner, H. (2000). Mintea disciplinată: Dincolo de fapte și teste standardizate, Educația K-12 pe care o merită fiecare copil. New York: Penguin Putnam.
Heller Kurt A., Christoph Perleth, and Tock Keng Lim, (2005) The Munich Model of Giftedness Designed to
Identify and Promote Gifted Students (Modelul Munich al supradotării desemnat pentru identificarea și
promovarea elevilor supradotați), În Conceptions of Giftedness Ediția a doua, Editată de ROBERT J.
STERNBERG Yale University PACE Centre JANET E. DAVIDSON Lewis & Clark College, Cambridge University
Press,
Ronchese M., Polezzi DGatta.*, M., Battistella P.A. ** The gifted children and the school: when the
potentialities prevent the integration The experience of the “E.T. Education to Talent” (Copii supradotați și
școala: când potențialitățile împiedică integrarea. Experiența proiectului „E.T. Educație pentru talent”) în
Regiunea Veneto. Project financed by the Regione Veneto
Franz J. Mönks și Michael W. Katzko, (2005) Giftedness and Gifted Education (Supradotarea și educația
persoanelor supradotate), în Conceptions of Giftedness Ediția a doua, Editată de ROBERT J. STERNBERG Yale
University PACE Centre JANET E. DAVIDSON Lewis & Clark College, Cambridge University Press,
Feldhusen, J. F. (Iunie 1998). Programs for the gifted few or talent development for the many? (Programe
pentru cei puțini supradotați sau dezvoltarea talentului pentru cei mulți?) Phi Delta Kappan, 79(10), 735-
738.
Feldhusen, J. F. (1996). How to identify and develop special talents. (Cum să identificăm și să educăm talentele
speciale.) Educational Leadership, 53(5), 66-69. Feldhusen, J. F., Hoover, S. M., & Sayler, M. F. (1997).
Identification and education of the gifted and talented at the secondary level (Identificarea și educarea
elevilor supradotați și talentați la nivel secundar). New York: Trillium Press.
Feldhusen, J. F., & Wood, B. K. (1997). Developing growth plans for gifted students (Elaborarea planurilor de creștere pentru elevii supradotați). Gifted Child Today, 20(6), 24-28.
Gagne, F. (1985). Giftedness and talent: Reexamining a reexamination of the definition (Supradotare și
talent: reexaminând o reexaminare a definiției). Gifted Child Quarterly, 29(3), 103-112.
Gagne, F. (1993). Constructs and models pertaining to exceptional human abilities (Constructe și modele
aparținând abilităților umane excepționale). În K. A. Heller, F. J. Monks, & A. H. Passow (Eds.), International
handbook of research and development of giftedness and talent (Manualul internațional de cercetare și
dezvoltare a supradotării și a talentului) (pp. 69- 87). New York: Pergamon Press.
Silverman L. (1981), “Secondary programs for the gifted” (Programe secundare pentru persoanele supradotate), Journal for the Education of the Gifted, Vol. 4, pp. 30-42.
Renzulli, J. S., Smith, L. H., White, A. J., Callahan, C. M., Hartman, R. K., & Westberg, K. L. (1997). Scales for
rating the behavioral characteristics of superior students (Scale de evaluare a caracteristicilor
comportamentale ale elevilor superiori). Mansfield Center, CT: Creative Learning Press.
Sternberg, R. J. (1991). Giftedness according to the triarchic theory of human intelligence (Supradotarea conform teoriei
triarhice a inteligenței umane). În N. Colangelo & G. A. Davis (Eds.), Handbook of gifted education (pp. 45-54). Boston,
MA: Allyn & Bacon.
Iurea Corina, Neacşu Ioan, Safta Cristina Georgiana, Suditu Mihaela, Teachers for the Knowledge SocietyThe
Study of the Relation between the Teaching Methods and the Learning Styles – The Impact upon the Students’
Academic (Cadre didactice pentru societatea cunoașterii, Studiul relației dintre metodele de predare și
stilurile de învățare – Impactul asupra performanțelor academice ale elevilor), Procedia Social and
Behavioral Sciences 11 (2011) 256–260, la: www.researchgate.net/publication/251713432
Tanya Chichekian, Bruce M. Shore (20014) Cognitive Characteristics of the Gifted: Reconceptualized in the
Context of Inquiry Learning and Teaching (Caracteristicile cogntive ale persoanelor supradotate:
Reconceptualizate în contextul învățării și al predării pe bază de investigare) la:
www.researchgate.net/publication/263046816