Strategia de dezvoltare a Comunei Maieru, judetul Bistrita-Nasaud

Cap 1. Situatia existenta si disfunctionalitati

1.1. Cadrul Natural

1.1.1. Incadrarea in teritoriu

Comuna Maieru este situate in partea de nord a Judetului Bistrita-Nasaud, la odistanta de

58 de km de municipiul Bistrita si la 5 km de cel mai important centru urban, sangeorz-Bai.

Localitatile componente sunt centrul de comuna Maieru si satul Anies. Amandoua se afla

la poalele Muntilor Rodnei, traversate de raul Somesul Mare si de drumul national DN 17D.

Este situata la altitudinea de 470 m.

Suprafata totala este de 13016 ha din care 427 ha intravilan si 12589 ha extravilan.

1.1.2. Morfologie

Comuna Maieru este situata intr-o depresiune situate la contactul dintre cristalinul

Muntilor Rodnei si rocile vulcanice ale Muntilor Bargaului. Este marginita de 3 maguri de peste

100 m: Magura Caselor (la est), Magura Porcului (la nord), Magura de Jos (la sud).

Valea Somesului Mare este cea care a permis locuirea in aceasta comuna datorita marii

sale extensiuni. Cea mai mare extensiune a acesteia se afla la confluenta cu Raul Valea Caselor, de

pe teritoriul localitatii Maieru, datorita substratului format din roci sedimentare. Culoarul

Somesului Mare are forma unei arii depresionare flancata, la nord si sud de versanti abrupti.

1

Aceasta treapta de relief axa de polarizare a asezarilor omenesti si a cailor de comunicatii.

Piemontul limitrof este cel care face trecerea de la zona depresionara spre zona de munte,

piemontul fiind si el populat.

Valea Aniesului se remarca printr-o salbaticie a reliefului, raul curgand printr-o vale

adanca, cu pereti abrupti, pana in zona in care, la 3 – 4 km de satul Anies, in ingustele areale de

lunca sau chiar pe versantii mai domoli, apar casele locuite in permantenta.

Acelasi tip de relief se intalneste si in cazul raului Valea Caselor, care izvoraste din

Magura Porcului si traverseaza comuna Maieru, varsandu-se in Somes pe teritoriul aceleasi

comune.

Zona montana a Muntiilor Rodnei, cu altitudini intre 800-2000m, ocupa 70% din teritoriu.

Teritoriul montan este foarte bine impadurit, iar de la altitudinea de 1700 m incep pasunile alpine.

Din punct de vedere geologic, terenul este alcatuit din sedimente argiloase la suprafata,

amestecate cu resturi de roci eruptive provenite din degradarea rocilor primare. Sub stratele argilo-

nisipoase urmeaza, in zona de terasa, straturi de pietris si nisip cu liant, iar in zona de deal apar

depozite de gresii massive de culoare galbena cenusie. Muntii Rodnei sunt constituiti din roci

dacite si andezite, gresii, calcare, sisturi cristaline, sisturi argiloase si marmot-calcaroase.

Pe teritoriul celor doua sate se intalnesc terenuri aluneacoase.

In masivul Rodnei se mai pastreaza formatiuni glaciare.

Disfunctionalitati

- Din cauza versantilor abrupti, alunecarile de teren si surparile sunt frecvente; aceste

fenomene, au evident si o cauza antropica, si anume defrisarea irationala a padurile si

dezinteresul pentru replantarea arborilor

- In apropierea cursurilor de apa apare fenomenul de baltire a apei si imlastinire

- O mare parte a teritoriului nu poate fi folosita economic datorita declivitatii mari si

fragmentarii

- Existenta unor suprafete de teren care pot fi incadrate in categoria zonelor cu risc natural

mediu din cauza posibilitatii aparitiei alunecarilor de teren si prabusirilor. Pot si

considerate cu risc mediu intrucat au loc in zone in care populatia ar fi destul de putin

afectata de acest fenomen.

2

- Prezenta zonelor cu risc natural ridicat pe considerentelor aparitiilor frecvente a

alunecarilor de teren cu posibilitatea de a afecta gospodariile. Aceste fenomene au loc in

zonele unde au avut loc defrisari massive iar substratul este fragil – Valea Aniesului si

partial Valea Somesului

Pana in present nu s-au inregistrat astfel de evenimente cu implicatii majore.

1.1.3. Hidrografie

Reteaua hidrografica apartine bazinului hidrografic al Somesului Mare. Densitatea

afluentilor Somesului Mare este mica, dar tinand cont de faptul ca izvorul lor este in apropierea

comunei, au un debit destul de mare. Cel mai mare debit al apelor se inregistreaza primavera si

toamna datorita topirii zapezilor si ploilor abundente din amonte.

Distributia si configuratia actuala a apelor tradeaza substratul litologic si lupta acestora de

a se impune in structurile aflate intr-o relative stare de stabilitate. Atat Somesul cat si Aniesul au

reusit sa strabata zona montana si sa creeze vai prielnice pentru locuire. Acelasi lucru s-a

intamplat si in cazul unui alt afluent al Somesului, cu lungime si debit mult mai mic, dar care a

reprezentat un pol de atractie pentru asezari, Valea Caselor.

Un mare avantaj oferit de cursul acestor rauri este posibilitatea exploatarii lor din punct de

vedere economic, pentru producerea de energie verde pe considerentul exitentei, fie a unui debit

care sa permita exploatarea, fie a unei caderi pe pante abrupte, si astfel sa se creeze presiunea

necesara exploatarii in acest sens.

Apele subterane au o mare raspandire in tot arealul Muntilor Rodnei, deci le intalnim si

aici. Ele sunt rezultatul complexitatii tectonice si reperzinta o mare resursa economica. Rezerve de

ape minerale s-au descoperit la Anies, unde se si imbuteliaza. Aceste resurse de ape minerale sunt

insufficient exploatate, daca tinem cont de capacitatea mare a acestora de a se regenera. Exista un

singur centru unde acestea sunt captate, pe teritoriul localitatii Anies, dar sunt folosite doar pentru

consumul locuitorilor.

O mare problema creata de aceste rauri este inundatiile frecvente atat pe cursul Somesului

cat si al Aniesului. In fiecare primavara sau toamna au loc inundatii fie ale terenurilor fi ale caselor

care se afla in apropierea raurilor.

3

Disfunctionalitati

- cursurile de apa din acest perimetru au un debit destul de mare, mai ales primavara si

toamna, si produc inundatii frecvente

- sunt necesare lucrari de consolidare a albiei raurilor, in special pe cursul Somesului Mare

- insuficienta exploatare a apelor minerale, cu proprietati terapeutice deosebite

1.1.4. Clima

In comuna Maieru se intalnim trei microclimate:

- cel al Culoarului Somesului Mare, care este un climat de microdepresiune,

mai bland. Acest tip de climat se caracterizeaza prin circulatia mai intensa a aerului,

intensificarea vantului fenomene care au ca effect direct o frecventa mai mare a aparitiei

fenomenelor de inghet-dezghet. O problema cu care se confunta orice alta regiune cu o

situare geografica similara, este aparitia ceturilor generate de pozitionarea in apropierea

cursurilor de apa.

- Microclimatul de padure care preia din deficientele climatului de culoar,

prin moderarea vantului si aduce un plus de comfort termic prin moderarea temperaturilor.

- cel al zonei montane, un climat mai aspru cu vanturi puternice.

Temperatura medie anula oscileaza intre valorile de 6 grade C, in culoar, si 0 grade C,

in zona montana. Precipitatii, la fel, cresc o data cu altitudinea de la 700mm pana la 1200mm.

Cele mai mari cantitati de apa cad in perioada mai-iulie.

Climatul regiunii are o mare valoare turistica daca ne gandim la grosimea si durata

stratului de zapada care permite practicarea schiatului in zona montana pana tarziu.

Ca in multe alte depresiuni submontane, intalnim bioclimatul sedative de crutare, care

presupune moderarea factorilor climatici si astfel, organismul uman nu va avea de suportat

stimuli prea intensi. Si acest bioclimat poate avea valente turistice fiind recomandat pentru

persoanele care sufera de surmenaj, neavand contraindicatii indiferent de sezon. Deci se

preteaza perfect pentru practicarea agroturismului.

4

Bioclimatul tonico-stimulent de munte se intalneste in Muntii Rodnei la peste 800 m.

Acest bioclimat se caracterizeaza prin presiune scazuta a atmosferei si poate fi un avantaj

pentru cei care doresc sa practice sporturi de iarna sau agroturism.

Disfunctionalitati

- avand in vedere asezarea geografica a acestui teritoriu trebuie sa avem in vedere ca, in

permanenta, se va lovi de ingheturi tarzii, valuri de frig, care aduc mari stricaciuni

agriculturii, in special celei mai cultivate plante: cartoful.

- Fenomene climatice nedorite sunt ceata, poleiul, caderile massive de zapada care

ingreuneza transporturile rutiere

1.1.5. Biopedogeografia

1.1.5.1. Fauna

Fauna este reprezentate prin cateva specii ocrotite, in munti: ursul carpatin, cerbul carpatin,

cocosul de mesteacan, ierunca, vulturul plesuv, cocostarcul alb, cocostarcul negru.

De asemenea, mai intalnim: mistertul, pisica salbatica, capriorul, rasul, jderul, vulpea,

lupul, iepurele, veverita, viezurele, vidra, dihorul, nevastuica, ariciul, potarnichea, porumbelul

gulerat, turturica, cotofana, mierlele, cucul, pastravul, boisteanul, lipanul, mreana si cleanul.

Toate aceste specii au gasit aici un mediu prielnic pentru a se dezvolta, datoriat asezarii

altitudinale si vegetatiei.

1.1.5.2. Solurile

In comuna Maieru sunt prezente trei tipuri de soluri specifice zonei montane: soluri de pajisti

alpine, soluri brune acide montane de padure, soluri brune montane de padure. Aceste soluri nu

sunt foarte fertile dar se preteaza foarte bine pentru cultura cartofului si a porumbului.

1.1.6. Resursele locale

5

Nici o strategie de dezvoltare nu are valoare daca nu se pleaca de la valorificarea resurselor

locale. Din fericire, comuna Maieru are pe ce sa-si fundamenteze dezvoltarea.

Incepand de la resursele subsolului, depozitul de pirita care a dat nastere minei din Valea

Aniesului, si apele minerale. De asemenea, se presupune ca ar fi existat, pe teritoriul localitatii

Anies un zacamant de aur.

Resursele solului sunt numeroase. Solul permite dezvoltarea agriculturii pe diferite ramuri,

intrucat ofera posibilitatea exploatarii terenurilor atat pentru cultivarea de legume pentru comert

cat si varianta cultivarii de plante furajere pentru facilitarea cresterii animalelor.

Resursele agricole ofera populatiei recolta necesara supravietuirii, dar atata timp cat

terenurile nu sunt exploatate profesionist, ele nu vor oferi un support viabil pentru economie.

Resursele forestiere nu au fost nici o secunda uitate, acestea fiind cel mai mult exploatate

pe teritoriul comunei Maieru de cateva intreprinderi private, care fac cele mai mari exporturi de

lemn de tara. Pe baza resurselor forestiere s-au dezvoltat multe meserii si mestesuguri in zona, o

ocupatie de baza a locuitorilor fiind prelucrarea lemnului.

Nu trebuie piersute din vedere nici apele minerale, care printr-o exploatare eficienta ar

aduce un plus de venituri comunei.

Potentialul turistic este foarte bine reprezentat in zona atat datorita peisajului natural cat si

fondului cultural existent care ar putea fi exploatat la capacitate maxima.

Disfunctionalitati:

- desi terenul se preteaza pentru practicarea intensive a agriculturii, pentru

cultura cartofului, aceasta nu se face deoarece in zona se practica o agricultura de

subzistenta in conditiile in care fiecare locuitor are un mic petec de pamant pe care prefera

sa-l cultive singur desi nu obtine o recolta substantiala.

- Economia conumei s-a dezvoltat explusiv pe baza resurselor forestiere, care

sunt, evident, limitate, si refacerea padurilor nu se afla printre prioritatile localnicilor.

- Apele minerale sunt foarte putin exploatate, permitandu-se degradarea

acestora desi ar putea fi un stimulant al economiei locale

6

1.1.7. Resurse si obiective turistice

Potentialul turistic se caracterizeaza prin existenta resurselor turistice naturale si antropice.

Resursele naturale abunda, incapand cu relieful foarte spectaculos, cu contaste morfologice

rezultate din fragmentarea ridicata, culmi si piscuri cu rol de puncte de belvedere. Alernanta

culoarelor cu zonele inalte ofera un peisaj deosebit de frumos. Valea Aniesului este cea mai

promitatoare din acest punct de vedere datorita salbaticiei reliefului, prin pitorescul creat de cursul

raului Anies flancat de versanti abrupti.

Ca si zone protejate cu valoare naturala exista Izvoarele Mihaiesei si Parcul National

Muntii Rodnei, unde se interzice pasunatul, vanatul si culegerea plantelor.

Rezervatia mixta Izvoarele Mihaiesei este o rezervatie care contine ca si suprafata protejata

50 ha iar ca obiective protejate – roci cristaline si cocosul de mesteacan – LYRUX TETRIX.

Ca si obiective de real interes sunt fauna si vegetatia regiunii, caracterizate prin specii

ocrotite ca floarea de colt.

Prezenta bioclimatelor prezentate anterior reprezinta, de asemnea, un punct in plus dat

potentialului turistic natural.

Potentialul turistic hidrografic este generat de Valea Somesului si de Valea Aniesului, care

sunt vai de tip bargaie, caracterizate prin largiri si gatuiri successive, fapt care dau peisajului o

frumusete aparte. In plus, raurile pot fi folosite pentru agreement ca pescuitul sau inotul.

Resursele antropice sunt reprezentate atat de patrimonial construit cat si de traditiile si

obiceiurile locului.

Patrimoniul construit

In localitate Maieru, se remarca prezenta a catorva obiective de mare valoare:

- Biserica de piatra Cuvioasa Parascheva, mai cunoscuta sub denumirea de Biserica din

Deal, care dateaza din anul 1818

- Muzeul Cuibul Visurilor, unde sunt expuse obiecte etnografice (unelte agricole, costume

populare), istorice (vase dacice, schite, harti, documente), precum si documente care au

apartinut scriitorului Liviu Rebreanu, care a copilarit in localitatea Maieru. Muzeul detine

peste 6000 de piese, fiind una dintre cele mai mari colectii satesti din tara.

- Gospodariile se pot transforma si ele intr-un obiectiv turistic deoarece multe dintre ele

pastreaza inca stilul arhitectural rural si sunt decorate cu piese de mobilier facute de mana

7

localnicilor, peretii acoperiti cu asa numitele paretare rezultate dintr-o activitate

traditionala a femeilor de aici – tesutul.

Daca in trecut locuintele erau construite din lemn, aveau maxim doua camere separate de o

tinda, in present si-au facut aparitia vile construite din piatra acoperita cu marmura, cu etaj, cu

balcoane in loc de tarnat.

In localitatea Anies, patrimoniul construit este reprezentat prin ruinele cetatii Anies.

Aceasta a fost construita in sec. XVII avand ca scop supravegherea imprejurimilor.

Traditii si obiceiuri

Ocupatiile traditonale au fost cele care au inspirit folclorul intr-o mare masura. Traditia

pastoreasca si-a lasat urme prin numeroase legende, balade si doine. Multe dintre datinile

trecute s-au pierdut, un exemplu fiind datina Cununii, care este un ritual agrar. Aceasta datina

a fost readusa in present prin prelucrare si interpretare scenica, initial cu o echipa de scolari din

Maieru.

Obiecieul “Banda Jianulu” este o dramatizare in versuri populare si este interpretata la

sarbatorile de iarna. A fost pusa in scena de parintii lui Liviu Rebreanu.

Demne de luat in seama ca si atractii sunt obiceiurile traditionale de nunta, cu druste si

colacari, care au reprezentat intotdeauna un adevarat spectacol.

Rezultatul practicarii meseriilor traditionale, prelucrarea lemnului, tesutul, olaritul, sunt

obiecte de artizanat foarte appreciate in perioada actuala.

Disfunctii

- in ciuda existentei obiectivelor turistice, zona este foarte putin exploatata din acest punct

de vedere, singurele structuri de cazare fiind o pensiune de trei margarete pe Valea

Aniesului

- localnicii nu cunosc valoarea reala a bogatiei etnofolclorice pe care o detin

- infrastructura, atat de comunicatii cat si cea turistica este foarte deficitara

- neconservarea valorilor fondului contruit, inlocuirea caselor traditionale cu cele moderne

- pierderea traditiilor si obiceiurilor

- lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a agroturismului si turismului montan,

- needucarea populatiei cu privire la beneficiile pe care le-ar genera practicarea unui turism

intensive

8

- reticenta populatiei de a-si pune la dispozitia turistilor gospodariile

1.1.8. Starea mediului

1.1.8.1. Apa

Apele raurilor nu este de cea mai buna calitate datorita proastei gestiuni a acesteia.

Poluarea apei este generate de evacuarea apelor uzate direct in Somes si de aruncarea deseurilor

menajere in apa. O poluare mai mare se intalneste pe cursul raului Somes datorita traversarii mai

multor localitati de catre acesta, localitati in care nu exista o constiinta a conservarii mediului. De

precizat, cpe teritoriul comunei Maieru nu exista retea de canalizare si nici statie de epurare

1.1.8.2. Aer

Calitatea aerului se mentine la cote destul de bune datorita lipsei poluatorilor masivi,

singurele surse de poluare fiind traficul si cosurile de fum ale gospodariilor. Pe raza localitatii

Anies, ca surse de poluare avem gaterele de lemne, care represinta o sursa de poluare pentru toti

factorii de mediu.

1.1.8.2. Sol

Calitatea solului este destul de buna datorita neafectarii lui, pe suprafete mari, cu

ingrasaminte chimice, populatia utilizand ingrasamantul natural. Principala problema apare in

jurul gaterelor de lemne care depoziteaza neorganizat deseurile industriale.

1.1.8.4. Deseuri

Sistemul de gestiune al deseurilor este destul de precar. Chiar daca colectarea deseurilor se

face de pe fiecare strada, de patru ori pe saptamana, nu exista o groapa de gunoi amenajata,

9

acestea fiind depozitate la cariera din Sangeorz Bai care, momentan nu este functionala. Deseurile

industriale sunt o amenintare, intrucat firmele care le produc nu au un loc amenajat de depozitare a

deseurilor rezultate.

Disfunctionalitati:

- degradarea permanenta a aerului generate de cosurile de fum

- inexistenta constiintei de protejare a mediului in randul populatiei

- deversarea deseurilor industriale si menajere in cursul raurilor

- inexistenta unui sistem de canalizare

- depozitarea arbitrara a deseurilor

- slaba dotare cu spatii verzi pentru agreement

- nesalubrizarea strazilor

- agenti economici care functioneaza fara respectarea legislatiei de mediu

- inexistenta unei gropi de gunoi

- inexistenta statiei de epurare a apelor

1.2. Populatia

1.2.1. Evolutia populatiei

1

Se observa ca din anul 1850 pana in anul 2002, trendul populatiei a fost pozitiv, ajungand

de la 1875 pana la 7400 in 2002. Acest lucru s-a datorat activitatilor miniere din regiune, care au

atras forta de munca. Cresterea populatiei s-a datorat si sporului natural pozitiv, comuna maieru

fiind recunoscuta pentru numarul mare de copii pe familie.

In present, comuna Maieru are in total 1923 gospodarii si 7382 oameni, repartizati astfel:

Maieru detine 1451gospodarii si o populatie de 5615 de locuitori, iar Aniesul 482 gospodarii cu

1767 oameni.

1.2.2. Miscarea naturala/Miscarea migratorie:

1998 1999 2000 2001 20021. Populatia totala

din care femei

7423

3675

7447

3689

7471

3700

7545

3724

7660

3789

Miscarea Naturala

- nascuti vii

- decedati total

din care: sub 1 an

130

59

3

127

67

3

101

49

2

108

49

1

93

54

2Miscarea migratorie

Stabiliri de domiciliu in loc.

Plecari cu domiciliul din localitate

32

182

35

184

49

168

24

117

44

128

In ultimii ani, miscarea naturala a inregistrat scaderi, in conditiile in care numarul de

nasteri a scazut ca urmare a schimbarii legislatiei si a stilului de viata al locuitorilor. Chiar daca

1

stabilirile in localitate cresc nu reusesc sa compenseze numarul celor care aleg sa plece din

comuna. Deci trendul din ultimii ani, este, in general, negativ. Multe persoane au plecat in

strainatate sau inspre orase, iar natalitatea a scazut foarte mult. Problema cu care se confrunta

astazi comuna Maieru este imbatranirea populatiei, problema intalnita in majoritatea zonelor din

tara, in principal datorata lipsei de atractivitate pentru tinerii care au plecat din comuna la studii in

marile orase. In perceptia lor, zona este moarta din punct de verede al oportunitatilor de

dezvoltare, drept urmare decide sa se stabileasca in alte parti.

Un aspect pozitiv care rezulta din tabel, este numarul mic al deceselor la nastere, ceea ce

denota un sistem medical bine pus la punct.

1.2.3. Populatia pe nationalitati in 2002

PopulatiaRomani 7368Maghiari 14Tigani - Germani - Alte etnii -

Se poate observa o foarte mare omogenitate din punct de vedere etnic, a populatiei, fapt

deosebit de favorabil pentru ca nu se genereaza conflicte. Desi exista, cateva familii de tigani

in comuna, acestia nu se declara ca atare, ei reusind totusi sa se integrze foarte bine printer

populatia de etnie romana.

1.2.4. Populatia dupa religie in 2002

Religia PopulatiaOrtodoxa 5937Romano-catolica 16Greco-catolica 413Reformata 2Baptista 2

1

Penticostala 937Adventista 1Alta religie 58Atei -Fara religie 6Religie nedeclarata 10

Populatia comunei este majoritar ortodoxa, si dupa cum se poate observa, este o

comunitate credincioasa. Fiecare dintre aceste religii are un loc de cult. Sunt pastrate cu

sfintenie de toti localnicii toate sarbatorile de peste an.

1.2.5. Structura populatiei pe sectoare economice

- sectorul primar: 67,3 %

- sectorul secundar: 17,3 %

- sectorul tertiar: 15,4 %

O mare disfunctie s-a produs in cadrul populatiei active o data cu inchiderea minelor din

regiune, in conditiile in care la acea data 160 de persoane lucrau in domeniu. De pe urma

restructurarii, acesti oameni au ramas someri si, ca atare, si familiile lor au avut de suferit. Acest

lucru a avut consecinte si mai grave daca tinem cont ca majoritatea femeilor nu lucreaza, prin

urmare erau intretinute de sotii lor si-si bazau veniturile pe lucrul la mina.

Multi dintre ei s-au reprofilat pe domeniul constrictiilor, dar au fost si numeroase persoane

care nu si-au gasit un loc de munca in alt domeniu datorita slabei oferte. Cei mai mari ofertanti de

locuri de munca sunt firmele care se ocupa cu exploatarea lemnului, dintre care cea mai mare este

SC M.I.S. Grup SRL.

Oricum, evidenta populatiei active nu reperzinta un indicator real resurselor umane pentru

ca multi dintre localnici isi bazeaza supravietuirea pe practicarea agriculturii de subzistenta,

detinand oi, vaci, capre si sufficient pamant. O alta cauza ar fi ca, femeile nu doresc sau nu sunt

lasate de sotii acestora sa lucreze intrucat s-a inradacinat constiinta ca este o rusine sa nu-ti poti

intretine familia. Un alt aspect deloc de neglijat este lucrul la negru, deosebit de practicat de

locuitorii comunei.

1

Sectorul tertiar este foarte slab reprezentat, sistemul bancar bucurandu-se de o singura

filiala a Bancii Transilvania, iar industria turistica, asa cum am mai precizat este practic

inexistenta.

In sectorul public numarul de angajati este urmatorul:

Sectorul SalariatiAdministratie publica 9Invatamant 121Sanatate si asistenta sociala 38

O alta problema majora este lipsa personalului specializat angajat in domeniul public.

1.2.6. Numarul de elevi si personal didactic

2002Copii inscrisi in gradinite 356Elevi in invatamantul primar si gimnazial 913Elevi in invatamantul gimnazial 187Elevi in invatamantul professional 321Personal didactic in invatamantul prescolar 17Personal didactic in invatamant primar si gimnazial 57Personal didactic in invatamantul liceal 5Personal didactic on invatamantul profesional 24

Personalul didactic este in foarte mare parte calificat, iar infrastructura scolara este

suficienta pentru a suporta numarul mare al efectivului de elevi. Scoala este in general dotata cu

grupuri sanitare salubre, laboratoare, calculatoare. Nu sunt probleme majore in acest domeniu.

Disfunctionalitati:

- imbatranirea populatiei

- lipsa atractivitatii zonei pentru tineri

- situarea pe un trend general negative

- proportia foarte mare a femeilor inactive din punct de vedere economic

- slaba pregatire profesionala a marii majoritati a locuitorilor

1

- imposibilitatea adaptarii rapide la schibarile din sectorul economic

1.2.7. Tipologia localitatilor

Comuna Maieru este alcatuita din 2 localitati, satul Anies is satul Maieru. Localitatea

Maieru se incadreaza in categoria satelor foarte mari cu un numar al locuitorilor de peste 5000 de

locuitori, iar satul Anies se incadreaza in categoria satelor mijlocii cu un numar de peste 1000

locuitori

Sub aspectul vetrei, satele au o structura adunata, satele sunt insirate de-a lungul raurilor si

a ulitelor, ceea ce inseamna ca exista un bun potential de comunicatie. Forma vetrei este

dreptungiulara in ambele cazuri.

Desi o mare parte a populatiei nu locuieste la strada principala, majoritatea drumurilor nu

sunt asflaltate.

Centrul de comuna Maieru nu are o functie economica predominanta, ci are mai degraba o

functie mixta, imbinand functia agricola, administrativa, scolara. Sunt foarte putine persoane care

practica specializat agricultura, desi ca si activitate economica aceasta se intalneste in mai toate

gospodariile. La fel si cazul persoanelor care sunt angajate in industria lemnului, foarte putine sunt

specializate pe acest domeniu, deci nu se poate vorbi despre o functie economica a localitatii, cat

ma degraba despre activitate.

Nici satul Anies nu este specializat pe un sector economic, dar se remarca existenta

firmelor de exploatare a lemnului.

1.2.8. Dotari publice

Dotari publice exitente in centrul de comuna Maieru:

- biserici: 2 ortodoxe, o biserica catolica, 1 biserica pentricostala si un regat al

martorilor lui Iehova

- scoli: Grupul Scolar Maieru, care are 4 locatii

1

- gradinite: 3 gradinite private

- un punct medical cu 3 cabinete medicale si 2 apartamente pentru personal

- clinica veterinara in constructie

- un cabinet stomatologic

- primaria – constructie noua

- sediul politiei

- magazine: 18

- unitati de alimentatie publica: 6

- 2 farmacii

- 1 filiala a Bancii Transilvania

- Muzeu

Dotari existente in satul Anies

- o scoala

- dispensar

- 2 gradinite

- Biserici: 1 biserica ortodoxa si una penticostala

- Magazine: 4

- Unitati de alimentatie publica: 2

Disfunctionalitati

- numarul mic de mici comparative cu numarul de locuitori

- dependenta mult prea mare a satului Anies de centru de comuna din punct de vedere

administrative

- inexistenta persoanelor specializate pe posturile pe care au fost angajate

- lipsa unei specializari economice a asezarilor

1.3. Infrastructuri

Rolul infrastructurilor este vital in dezvoltarea unei regiuni. Doar prin dezvoltarea unui

sistem integrat de infrastructuri se poate obtine o dezvoltare economica sustenabila. Atata timp cat

nu se realizeaza investii in infrastructura de orice fel, este greu de imaginat ca acel teritoriu va

1

atrage investitori. Deci, orice strategie de dezvoltare trebuie sa porneasca de la starea de cantitatea,

calitatea si tipul de infrastructure existente.

1.3.1. Reteaua cailor de comunicatie

Comuna este traversata pe directia SV-SE de DN 17 D care este un drum de categoria a

III-a, modernizat, in strare necorespunzatoare datorita subdimensionarii, declivitatii mari si

faptului ca devin alunecoase pe timp ploios.

Din trama stradala doar cateva strazi sunt asfaltate, restul sunt fie pietruite fie nepietruite si

devin impracticabile pe timp de iarna sau ploios.

Dintre strazile laterale, asfaltate sunt doar doua, Valea aniesului pe o distanta de 1,5 km si

Strada Garii pe 200 m.

Teritoriul este traversat de calea ferata secundara Ilva Mica-Rodna Veche, cu o lungime,

pe teritoriul comunei de 6 km.

Pozitia geografica a comunei ii confera acesteia un dezavantaj foarte mare avand in vedere

ca se afla intr-o relative izolare. Linia de cale ferata se termina in comuna Rodna, o conuma aflata

la 10 km de comuna Maieru, la fel si legatura pe soseaua rutiera nu are continuitate cu alte regiuni.

Drumul care leaga conuma de cel mai important centru urban Nasaud, este in stare proasta,

legatura cu resedinta de judet Bistrita facandu-se pe aceasi sosea de legatura. Nu exista cale ferata

care sa lege comuna Maieru de centrul polarizator Bistrita, singura cale de legatura fiind soseaua.

Podurile care leaga partile localitatilor Maieru si Anies situate de o parte si de alta a

Somesului se afla intr-o stare precara, nefiind moodernizate de mult timp. Aceastea pot sa se rupa

in orice moment lasand o parte a populatiei izolata.

1.3.2. Echipare edilitara

Alimentare cu apa: in prezent, toata populatiei comunei are posibillitatea alimentarii cu apa

curenta, 99,9 % din populatie este racordata la reteaua de apa

Canalizare: nu exista

Alimentare cu gaz: nu exista

1

Alimentare cu energie electrica: Toata populatie are energie electrica, mai putin cateva

case pe Valea Aniesului; reteaua electrica are 32 de km si furnizeara energie la 99,9 % din

populatie.

Retea de telefonie: exista retea de telefonie pe toata suprafata comunei, mai putin cateva

case de pe Valea Aniesului.

1.4. Economie

1.4.1. Agricultura

Tinand cont de pozitionarea comunei Maieru, de conditiile de relief si climatice,

agricultura nu poate fi exploatata la cel mai inalt nivel, dar se preteaza pentru activitati ca cresterea

animalelor, cultura cartofului si porumbului. Marea majoritate a terenului agricol este proprietate

privata de marime mica si mijlocie. In principal terenurile sunt folosite pentru obtinerea produselor

pentru uzul familiei, nu exista nici un cadru organizat in care sa se practice agricultura. Numarul

de angajati in domeniul agriculturii este de 3 persoane, tocmai datorita acestui fapt. Desi

practicarea agriculturii este o ocupatie traditionala a satenilor, aceasta nu se face cu scop

comercial. De adsemenea, gradul de mecanizare al agriculturii este 0, drept urmare nici

productivitatea terenurilor nu este foarte mare. Localnicii nu folosesc ingrasaminte chimice, decat

foarte putin, drept urmare recolta este ecologica si de o calitate superioara

1.4.1.1. Cultura plantelor

In structura culturilor de camp, domina porumbul, urmat indeaproape de cartof. Cerealele

nu au gasit aici un mediu propice, recolta a fost slaba, drept urmare din 2002 nu se mai cultiva.

Legumicultura este o activitate predominanta, dar se practica pe terenuri restranse, doar

imprejurul casei.

Livezile nu trezesc un mare interes populatiei, numarul lor fiind constant din 1998 pana in

present, iar viile lipsesc cu desavarsire.

1

Suprafata agricola ce revine unui locator este de sub 1 ha, ceea ce demonstreaza

incapacitatea populatiei de a se autosustine pe baza resurselor agricole locale, fapt care impune

intensificarea agriculturii.

1998 1999 2000 2001 2002Suprafata agricola – ha, din care

- arabila

- livezi si pepiniere pomicole

- vii si pepiniere viticole

- pasuni

- fanete

4516

684

16

-

2483

1333

4516

684

16

-

2483

1333

4627

684

16

-

2594

1333

4627

684

16

-

2694

1333

4627

683

16

-

2595

1333Grau si secara

- suprafata cultivata – ha

- productia totala - tone

20

43

15

38

10

21

5

12

-

-Porumb boabe

- suprafata cultivate – ha

- productia totala - tone

350

735

380

1020

390

1080

375

950

380

1140Cartofi

- suprafata cultivate – ha

- productia totala - tone

131

1834

190

4810

212

5310

210

3868

210

4200Legume

- suprafata cutivata – ha

- productia totala - tone

16

101

20

194

23

408

22

408

22

360Productia de fructe - tone 210 221 1032 892 207

1

Productia agricola

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

1

Porumb boabe

Cartofi

Legume

Fructe

Se poate observa ca, desi cartoful se cultiva pe o suprafata mai mica, productia lui este mai mare,

deci de la acest produs agricol ar trebuie sa se inceapa orice schimbare in practicarea agriculturii.

1.4.1.2. Cresterea animalelor

Cresterea animalelor, la fel ca si cultura plantelor este o activitate de baza a populatiei

locale, dar nu se face la intensitatea mare. Desi exista scopul commercial in aceasta activitate, ea

nu reuseste sa sustina financiar familia care o practica. Aceasta activitate poate fi practica doar

pentru obtinerea unor venituri suplimentare, nu ca si activitate de baza.

Lipsa fermelor este cauza ineficientei cresterii animalelor, toate fectivele de animale de pe

raza comunei fiind proprietate personala si fiind tinute in grajdurile aferente casei de locuit.

Un avantaj mare oferit cresterii animalelor este productivitatea solului pentru plante

furajere, ceea inseamna ca fermele se pot dezvolta pe baza resurselor locale.

Animale Efectiv in 2002

2

Bovine – total, din care

- in gospodariile populatiei

1305

1305Porcine – total, din care

- ingospodariile populatiei

1900

1900Ovine – total, din care

- in gospodariile populatiei

5270

5270Pasari – total, din care

- in gospodariile populatiei

13200

13200

Se observa ca pozitia fruntasa este ocupata de pasari, practic nu exista nici o casa care sa

aiba in curte gaini. Dupa cum se poate vedea din tabel, toate efectivele de animale existente pe

raza comunei, se afla in gospodariile acestora.

Efectivul de porcine este, de asemenea, mare. Nu exista gospodarie care nu intretina cel

putin un porc tot timpul anului in vederea respectarii traditiei ignatului.

Productia animala 2002Carne – total tone – greutate vie 487Lapte de vaca si bivolita – total hl 32599Lana – kg 16000Oua – mii buc 1300

Productivitatea animala este destul de ridicata, iar aceasta realitate poate sta la baza

convingerii populatiei sa practice aceasta activitate intr-un cadru organizat, care sa le ofere

posibilitatea sa-si valorifice mult mai bine productia din punct de vedere economic.

In present exista in comuna 4 centre de colectare a laptelui, vanzarea celorlalte produse

animaliere fiind de competenta fiecaruia.

1.4.2. Industria si serviciile

Dupa inchiderea minelor din zona rodna si a celei din Anies, economia locala a avut mult

de suferit nereusind sa se adapteze la noile realitati. Astfel ca, acest sector economic, industria si

servicille, este foarte slab reprezentat. Pe raza conumei Maieru exista agenti economici cu profil

industrial, bazate pe industria lemnului, iar in domeniul serviciilor numarul agentilor economici

2

este destul de redus. Chiar daca Valea Aniesului este intesata de cabane, nici una nu se afla in

categoria pensiunilor, toate sunt case de vacanta, deci neintroduse in circuitul turistic. In afara de

cateva magazine, cateva unitati de alimentatie publica si o banca nu exista alte structuri care ar

putea fi incadrate in sectorul economic al serviciilor.

INDUSTRIA Nr Agenti

economici

NR.

ANGAJATI Alimentara - - Prelucrarea lemnului 23 115 Altele – mase plastice - -

In concluzie, comuna Maieru este complet dependenta din acest punct de vedere de orasele

din apropiere, cum ar fi Sangeorz-Bai, Nasaud si Bistrita care atrag o mare parte a fortei de munca,

la fel si orasul Cluj-Napoca care, in ciuda distantei, reprezinta un pol de atractie pentru populatia

comunei. De pe urma acestor orase si a comunei Sant, unde industria lemnului este mult mai bine

reprezentata reusesc localnici sa-si duca existenta. Drept urmare acesta este domeniul care necesita

cele mai multe investitii pentru a revigora economia.

Un plus s-ar putea acorda serviciilor medicale, care sunt in stare foarte buna atat din punct

de vedere al dotarilor cu aparate cat si al personalului.

Activitatile comerciale sunt prezente dar este greu de imaginat ca se poate obtine o

economie sustenabila fara incurajarea altor tipuri de servicii, incepand cu turismul.

Turismul, in ciuda marelui sau potential, nu este deloc valorificat din cauza needucarii

populatiei in acest sens. In present, s-a infiintat in localitatea Maieru o scoala post liceala cu profil

turistic care are menirea sa-i indrepte pe localnici spre aceasta activitate. Dar atata timp cat

infrastructura de primire a turistilor lipseste, este evident ca turismul nu se va putea dezvolta

optim.

Disfunctionalitati ale economiei

- foarte slab dezvoltata pe toate sectoarele

- agricultura se practica pentru uzul personal, nu in scop commercial

- turismul deloc valorificat

- industria monodezvoltata pe industria lemnului

2

- inexistenta sectorului servicii

1.4.3. Factori ai dezvoltarii economice

1.4.3.1. Factori inhibatori ai dezvoltarii

Dupa cum s-a vazut pana acum, in comuna Maieru activitatea predominanta este industria

lemnului, dar aceasta nu ofera premizele unei dezvoltari globale a economiei. Pentru ca acest lucru

sa se realizeze localnicii trebuie sa simta aceste minusuri sis a le valorifice. Este de dorit sa aiba

loc modificari in structura economica de ansamblu prin sprijirea dezvoltarii agriculturii intr-un

cadru organizat si prin dezvoltarea turismului.

Factorii inhibatori ai ezvoltarii sunt:

- pozitionarea comunei intr-o relative izolare, fara conexiuni intense cu restul

regiunilor mai dezvoltate

- imposibilitatea adaptarii populatiei la noile realitati economice

- existenta unui profund simt al proprietatii, fapt care ii determina pe localnici

san u accepte idea de a nu-si mai lucra pamantul si de a-l indroduce intr-un cadru organizat

de practicare a agriculturii

- infrastruca de comunicatii de proasta calitate

- slaba preocupare pentru fondul turistic existent si necunoasterea beneficiilor

care le-ar putea aduce aceasta activitate

1.4.3.2. Factori favorabili dezvoltarii

- pozitia geografica este atat un factor inhibator cat si unul favorabil, in conditiile in

care izolarea despre care am vorbit este un plus adus turismului reusind sa atraga turisti in

cautarea de relaxare

- infiintarea scolii postliceale cu profil turistic

- existenta resurselor turistice pretabile pentru toate tipurile de turism

2

- existenta unor piete neacoperite de alti agenti economici

Cap 2. Analiza S.W.O.T. a comunei Maieru

2.1. Cadrul Natural

Puncte tari Puncte slabe- existenta unui relief variat (culoar,

dealuri, munti) care ii asigura

diversitatea si posibilitatile de

dezvoltare

- prezenta microclimatelor de crutare, cu

potential turistic

- prezenta apelor minerale si a bogatelor

resurse de sol si de subsol

- pretabilitatea terenurilor pentru

practicarea agriculturii

- posibilitatea dezvoltarii pe baza

resurselor locale

- prezenta din belsug a masei lemnoase,

material prima de baza in dezvoltarea

comunei, pana in present

- Existenta apelor de buna calitate ce

asigura consumul pe timp indelungat

- pozitia geografica ii confera o

relativa izolare

- Din cauza versantilor abrupti,

alunecarile de teren si surparile sunt

frecvente

- In apropierea cursurilor de apa apare

fenomenul de baltire a apei si

imlastinire

- O mare parte a teritoriului nu poate

fi folosita economic datorita

declivitatii mari si fragmentari

- Necunoasterea valorii reale a

potentialului turistic

- Gestiunea deficitara a resurselor de

apa si neexploatarea apelor minerale

- Inexistenta unui sistem de canalizare

- Inexistenta unei gropi de gunoi

2

- potential turistic natural deosebit de

bine reprezentat.

- Faptul ca nu exista unitati industriale

poluante, comuna Maieru are un mediu

slab poluat

- prezenta pe arii mari a vegetatiei

forestiere

- Lipsa educatiei ecologice

- Lipsa strategiilor coerente de

dezvoltare a agro-turismului si a

turismului montan

Oportunitati Riscuri- declararea Muntilor Rodnei ca parc

national, ofera alte premise dezvoltarii

turistice

- posibilitatea atragerii fondurilor

europene pentru sprijinirea zonelor

rurale

- posibilitatea atragerii fondurilor

europene pentru infiintarea fermelor

- pretabilitatea apelor pentru constructia

de microhidrocentrale

- existenta legislatiei privind protectia

mediului, mai ales in parcul national

- instabilitatea terenurilor datorita

defrisarilor

- inundari frecvente primavara si

toamna

- deprecierea calitativa a pelor

minerale din cauza neutilizarii lor

- poluarea continua a apelor cu

deseuri menajere

- pierderea traditiilor si obiceiurilor

locale

2.2. Populatia

Puncte tari Puncte slabe- structura etnica omogena, fapt care nu - imbatranirea populatiei

2

creaza tensiuni

- existenta personalului calificat in

institutii publice (primarie, scoala,

punct medical)

- dotari publice superioare altor comune

- inexistenta populatiei cu probleme de

integrare sociala

- populatie constanta sau chiar in

regres in ultimii ani

- neatractivitatea zonei pentru tineri

specialisti

- imposibilitatea adaptarii populatiei

la schimbarile economice

- inexistenta unui centru polarizator

de rang I in apropiereOportunitati Riscuri

- preocuparea autoritatilor in atragerea

tinerilor prin sprijinirea investitiilor in

comuna

- crearea de centre de formare

profesionala

- populatie reticenta la schimbare

- esecul unei linii de dezvoltare va

genera neincredere

2.3. Infrastructuri

Puncte tari Puncte slabe- accesul populatiei in proportie de 99%

la alimentare cu energie electrica, apa si

telefonie

- starea precara a drumurilor

- multe strazi neasfaltate

- inexistenta alimentarii cu gaz

- inexistenta unei conexiuni bune cu

alte regiuni invecinate (Maramures,

Bucovina)Oportunitati Riscuri

- interesul autoritatilor pentru - deteriorarea continua a drumurilor

2

imbunatatirea infrastructurilor (proiecte

in derulare sau spre aprobare care

prevad devzoltarea infrastructurii)

- posibilitatea atragerii fondurilor pentru

realizarea acestor deziderate, conform

PATN, sectiunea 1- Cai de conumicatii

pe fondul cresterii traficului

2.4. Economie

Puncte tari Puncte slabe- cadru natural extreme de ofertant

pentru orice tip de activitati

- posibilitatea dezvoltarii economiei pe

baza resurselor proprii

- suprafete mari care pot fi introduce in

exploatari agricole

- inexistenta exploatarilor industriale

intensive inseamna un mediu natural

nepoluant, deci receptive

- forta de munca numeroasa cu

cunostinte in domeniul agricol

- existenta conditilor de dezvoltare a

turismului

- numarul mare de proprietati

individuale

- simt al proprietatii foarte bine

dezvoltat

- practicarea agriculturii de

subzistenta

- needucarea populatiei in spiritual

dezvoltarii pe baza turismului

- dependenta mare a populatiei de un

anumit tip de activitate –

exploatarea lemnului

Oportunitati Riscuri- atragerea de fonduri europene ce vizeza

dezvoltarea agriculturii si turismului in

vederea dezvoltarii rurale

- existenta unor persoane interesate sa

investeasca in aceste domenii

- facilitate fiscale acordate de primaria

- nemultumiri ce pot sa apara in

randul populatiei in urma aplicarii

de strategii ce contravin traditiilor

- posibilitatea de degradare a

mediului printr-o dezvoltare

necontrolata

2

comunei pentru investitori

- posibilitatea infiintari firmelor de

prelucrare a produselor agricole

Cap 3. Evaluarea situatiei existente. Factorii cheie ai dezvoltarii

3.1. Evaluarea Situatiei Existente

Prin prezentarea situatiei existente am incercat sa subliniez relatiile cauzale intre

componentele sistemului sis a clarific care dintre acestia reprezinta punctele tari ale teritoriului pe

care acesta poate sa-si asigure dezvoltarea, dar si disfunctiile create de aceiasi factori. Am pus in

relatie factorul natural si factorul antropic pentru a vedea cat de bine a stiut omul sa-si gestioneze

resursele oferite de natura si de asemenea, daca a reusit sa creze pe baza lor, structuri noi,

competitive.

Dintre toate elementele analizate, s-a detasat pontetialul turistic nevalorificat care trebuie

pus in valoare conform cu principiile dezvoltarii durabile. Doar pe baza unei astfel de dezvoltari se

poate imagina o crestere economica sustenabila care san u afecteze factorii de mediu sau sa

infraneze posibilitatile de dezvoltare ale generatiilor viitoare.

Binenteles ca, un astfel de deziderat nu se poate infaptui fara a se pune la punct o

infrastructura de calitate. In present, asa cum s-a vazut in analiza situatiei existente, la acest capitol

comuna Maieru nu se situeaza pe cel mai inalt. La fel de adevarat este si faptul ca nici pozitia

2

geografica nu este un avantaj din acest punct de vedere, astfel ca, de la nivelul structurilor

teritoriale mai mari, nu exista nici un interes economic in cresterea competitivitatii acestei zone.

Acesta necessitate trebuie sa fie simtita de autoritatile locale, care sa doreasca sa se alature

regiunilor invecinate mai dezvoltate.

Este de la sine inteles ca, construirea si modernizarea cailor de comunicatie va duce

instantaneu la cresterea atractivitatii zonei si la interesul de a dezvolta alte tipuri de infrastructure,

cum ar fi cele edilitare si cele turistice.

Un alt element important reliefat de analiza situatiei existente, este dependenta economica

a populatiei de un anumit sector economic, cel al exploatarii lemnului. Daca pana in urma cu

cativa ani, nu se putea imagina existenta fara prezenta exploatarii miniere, o data cu incetarea

acesteia au avut loc mari mutatii economice care au infranat cresterea nivelului de trai. Acest

aspect a adus in evidenta rezilienta foarte mare a sistemului teritorial si necesitatea implementari

unui sistem de reconversie profesionala care sa le permita locuitorilor sa se puna la current cu

noile realitati economice si perspectivele existente in spatiul lor.

Analiza S.W.O.T. a scos in evidenta resursele pe care trebuie sa se fundamenteze

dezvoltarea teritoriala, resurse care apartin atat cadrului natural cat si factorului antropic. Dintre

acestea, cele mai importante sunt resursa turistica si resursa umana, care poat sa transforme

comuna Maieru dintr-un teritoriu inadaptat intr-unul infloritor in care sa predomine sectorul

servciilor.

Chiar daca si agricultura se preconizeaza a fi un important factor al dezvoltarii, acesta se va

dezvolta intr-un timp mai indelungat intrucat schimbarile care trebuie sa aiba loc pentru ca aceasta

activitate sa poata fi viabila din punct de vedere economic vor avea efecte semnificative la nivelul

perceptiei localnicilor.

In strategia propusa vor fi luate in considerare toate aceste premise ale dezvoltarii, in

ordinea lor logica si a prioritatilor, respectand protectia si conservarea mediului. Desi comuna

Maieru nu se confrunta cu probleme de mediu este de asteptat ca acest lucru sa se intample, iar

rolul acestei strategii este sa stabileasca limita pana la care se poate intervenii fara afectarea

mediului.

2

3.2. Factori de baza ai amenajarii si dezvoltarii comunei Maieru

Un plan de amanajare al teritoriului trebuie sa aiba la baza principiile dezvoltarii durabile,

care presupun dezvoltarea economica sustenabila fara a afecta sansele de dezvoltare ale

generatiilor viitoare. Binenteles ca aceasta dezvoltare poate fi privita din mai multe unghiuri, cum

ar fi cel economic sau cel social. Ideal este ca dezvoltarea socio-economica sa se faca prin

optimizarea raporturilor om-mediu, adica respectul pentru mediu sa fie prezent in orice decizie se

va lua cu privire la dezvoltarea ulterioara.

In acest context, avem in vedere cateva elemente pe care se bazeaza strategia de dezvoltare

a comunei Maieru:

- imbunanatatirea coeziunii sociale si teritoriale in vederea determinarii unei

dezvoltari echilibrate

- modernizarea cailor de comunicatii avand in vedere influenta acestora

asupra dezvoltarii economice

- conservarea mediului pe fondul unei dezvoltari socio-economice sustenabile

- ridicarea nivelului de trai ca urmare a revigorarii economiei

- sensibilizarea localniciilor cu privire la posibilitatile de exploatare a

fondului turistic, atat natural cat si antropic

- initierea unei strategii de management al deseurilor

- zonificarea teritoriului in conformitate cu resursa economica principala

- valorificarea constienta a resurselor locale, pe care se bazeaza orice plan

viabil de dezvoltare

- identificarea disfunctionalitatilor existente la nivelul teritoriului si

propunearea unor solutii pentru remedierea acestora

- identificarea factorilor care fac din teritoriul comunei Maieru un teritoriu cu

specificitate aparte

Orice strategie de dezvoltare trebuie sa aiba cateva principii integratoare, din care vor

deriva toate celelalte optiuni privind dezvoltarea si amenajarea teritoriului. Astfel, in ordinea

prioritatilor, exista cateva propuneri fundamentale:

- dezvoltarea infrastucturilor pe baza carora sa se fundamenteze dezvoltarea

socio-economica, pe diverse sectoare

3

- sustinerea dezvoltarii unui turism de calitate prin promovarea valorilor

naturale si antropice ale locului

- intensificarea comunicarii intre comuna Maieru si orasele Bistrita, Nasaud

si Sangeorz-Bai, de care Maieru este dependenta din punct de vedere economic, social si

educational

3.3. Etapele dezvoltarii teritoriale

Etapizarea dezvoltarii teritoriale corespunde nevoii de stabilire a prioriatilor prin

identificarea principalilor factori care stopeaza progresul economic si social si oferirea de solutii

pertinente si la momentul potrivit. Astfel, nu este sufficient sa oferim solutii pentru revigorarea

economiei daca, in prealabil, nu oferim un cadru propice realizarii acestui deziderat, adica crearea

de infrastructure. Si, degeaba vom imagina o activitatea agricola intense daca nu cream legaturile

pentru gasirea unor piete de desfacere satisfacatoare.

In acest context, propunem pentru orizontul de timp imediat, urmatoarele:

Etapa 1, din anul 2010 pana in anul 2013:

- modernizarea infrastructurilor tehnice si cresterea accesibilitatii populatiei

locale catre centrele urbane

- atragerea investitorilor prin acordarea de inlesniri fiscale si posibilitatea

desfasurarii activitatii in conditii optime

- promovarea resurselor turistice antropice in vedrea constienzarii populatiei

despre valorile turistice remarcabile pe care le detin

- gestionarea deseurilor si valorificarea lor economica

Etapa 2, din 2013 pana in 2018 se va focalize pe mentinerea si consolidarea structurilor

create in etapa anterioara. Astfel, va avea urmatoarele coordonate:

- atragerea constanta de investitii in domeniile infrastructure tehnice, servicii,

agricultura

- organizarea de manifestatii culturale cu scopul de a incuraja agroturismul

- reinventarea invatamantului professional orientat spre crearea de meseriasi

care sa valorifice lucrul artizanal

3

- crearea de scoli de reconversie profesionala

- scaderea dependentei localitatii Anies de localitatea Maieru, prin crearea de

dotari publice si in sat Anies

Etapa 3, din 2018 pana in 2023 si ulterior:

- mentinerea interesului pentru conservarea mediului

- ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea multilaterala si echilibrata a

economiei

- investitii constante in infrastructura

- comunicarea permanenta cu centrele urbane

3. Obiective strategice generale

Obiectiv strategic 1. – Optimizarea conexiunilor cu teritoriile invecinate

Directii de dezvoltare ale obiectivului strategic 1

3.4.1. Modernizarea cailor de comunicatie

Asa cum s-a putut observa din prezentarea si analiza situatiei existente, comuna Maieru se

situeaza in partea nord-estica a judetului. Fiind inconjurata din trei parti de regiuni montane, a fost

destul de dificil pana la momentul actual, sa se creeze cai de comunicatii radiare care sa ajute

teritoriul sa comunice si cu celelate regiuni, in soeta Maramuresul si Bucovina. Singura legatura a

comunei Maieru este cu centrele urbane Sangeorz-Bai, Nasaud si Bistrita. Timpul a dovedit cat de

importante a fost si sunt aceste legaturi, in special din punct de vedere administrativ si educational.

Ar fi minimalist sa ne referim doar la limitele judetului in conditiile in care centrul polarizator

regional, orasul Cluj-Napoca si-a manifestat atractivitatea si asupra locuitorilor acestui teritoriu,

3

atat prin prisma existentei centrului universitar cat si pietei muncii care s-a dovedit a fi extreme de

primitoare pentru populatia active din comuna Maieru.

Daca starea precarea a drumurilor nu i-a impiedicat pe localnici sa plece spre alte zone,

infrastructura a fost un element important in luarea deciziei investitorilor de a se orienta spre acest

loc. Relativa izolare a comunei a fost cea care i-a dat conditia de “punct mort”, drept urmare, nici

cei care au crescut aici nu manifetau dorinta de a se intoarce.

De aceea, ca sa putem vorbi despre o dezvoltarea sociala si economica viabila trebuie sa

incepem de la acest capitol, si anume, infrastructuri.

Comuna Maieru are nevoie urgenta de modernizarea cailor de comunicatie, care nu au fost

aduse la realitatile si traficul din present, iar deficietele sunt sesizabile cu ochiul liber. Autoritatile

locale trebuie sa asigure accesibilitatea facila inspre si dinstre Maieru.

Pentru maiereni, dezvoltarea infrastructurilor de transport vor insemna accesibilitate

ridicata spre piete de desfacere, iar pentru investitori va acest sistem territorial va reprezenta o

oportunitate de afaceri.

Mai mult decat atat, comuna Maieru va avea nevoie de dezvoltarea infrastructurilor

edilitare, incepand cu construirea unui sistem de canalizare, stabilirea unei strategii de

management al deseurilor si terminand cu incurajarea infintarii de infrastructure de primire

turistica.

Doar in acest context, se poate vorbi despre un potential de atractivitate atat pentru

investitori cat si pentru turisti. Oricat de rustici am vrea sa fim, conditiile elementare cu care ne-a

obisnuit urabanul trebuie sa le regasim si in locul unde ne petrecem vacanta, iar investitorilor cu

cat le va fi mai comod sa-si pun ape picioare afacerea cu atat vor fi atrasi de aceasta zona.

Atractivitatea unei zone se traduce prin aport de venituri, cresterea gardului de

culturalizarea a populatiei locale, cresterea nivelul de trai si un interes crescand pentru calitatea

vietii.

In acest context, comuna Maieru trebuie sa provite de avantajele oferite de calitatea

resursei umane, de abundenta si unicitatea resurselor turistice si de existenta unui mediu putin

afectat de activitatile antropice.

Obiectiv strategic 2. – Dezvoltarea echilibrata a economiei

3

Directii de dezvoltare a obiectivului strategic 2

3.4.2. Evidentierea functionalitatii teritoriului

Functionalitatea unui teritoriu este, practice coloana vertebrala a acestuia, care sta la baza

oricarei dezvoltari economice ulterioare. Astfel, teritoriul trebuie sa functioneze optim pentru a

genera rezultatele asteptate, iar aceasta functionalitate, intr-un sistem territorial umanizat, este dat

tocmai de interventia antropica si dispunerea conditiilor naturale la necesitatile umanitatii.

Din evaluarea situatiei existente am constatat ca nici localiatatea Maieru si nici localitatea

Anies nu a o anumita functie pe care sa fie specializate. Specializarea, atat pentru oameni, cat si

pentru un sistem territorial, reprezinta un mare plus care trebuie valorificat. Este de dorit ca

fiecare localitate ce compune acest sistem territorial sa isi gaseasca o functionalitate in

conformitate cu resursele locale existente.

3.4.2.1. Transformarea localitatii Anies intr-un centru de atractivitate turistica

Localitatea Anies dispune de un impresionant fond turistic, nevalorificat pana in present.

Acest fond turistic cuprinde atat componenta naturala cat si cea antropica.

Compomenta naturala cuprinde Valea Aniesului caracterizata printr-o frumusete unica, cu

peisaje deosebit de salbatice si spectaculoase. O parte din aceasta zona este inclusa in Parcul

National Muntii Rodnei, fapt care ii confera un plus activitatii turistice. Tipurile de turism

practicabile, care sa valorifice cadrul natural al locului, sunt numeroase.

Asa cum am precizat in prezentarea situtatiei existente, climatul reprezinta un punct de

atractivitate pentru practicarea turismului curativ. Ecoturismul nu poate fi neglijat, un fenomen

atat de vehiculat in ultimii ani care respecta principiile turismului responsabil si manifesta un real

interes pentru factorii de mediu.

Turismul de weekend poate fi si el abordat prin construirea de amenajari destinate acestui

tip de activitate turistica. Este un fapt ca tursimul de weekend se practica pe Valea Aniesului, dar

se face intr-o forma neorganizata si din care localnicii nu au nici un beneficiu.

3

O prioritate a autoritatilor ar trebui sa o constiuie sprijinirea si incurajarea construirii de

structuri de primire turistica si astfel sa se asigure existenta elementelor de baza pentru

desfasurarea in conditii optime a sectorului economic al serviciilor.

Un alt deziderat al autoritatilor ar trebuie sa fie declararea Vaii Aniesului in regiune

turistica, inclusa in circuitul turistic national. Acest fapt ar duce la o promovare a potentialului

turistic, drept urmare fluxuri turistice s-ar orienta spre aceasta parte a teritoriului.

Pe langa potentialul natural existent, de o mare valoare este si resursa antropica,

reprezentata in special prin arhitectura, traditii si mod de viata rural. Acestea sunt elementele care

fac din comuna Maieru un loc cu o zestre culturala unica, pastrata nealterata datorita omogenitatii

entice. Agroturismul ar deveni, in acest caz, sursa principala de venit al localnicilor, in conditiile

in care nu exista locuinta care san u aiba ce arata turistilor.

3.4.2.2. Cooperarea autoritatilor cu localnicii in vederea exploatarii intensive a agriculturiiExploatarea intensiva a agriculturii are ca si avantaj major existenta resurselor locale

deosebit de favorabile. Orice plan de dezvoltare viabil trebuie sa inceapa de la valorificarea

economica a resurselor locale, iar ca o consecinta si aceast teritoriu se va dezvolta avand la

material prima locala.

In acest sens, nu trebuie pierduta din vedere pretabilitatea terenurilor agricole pentru

cultura cartofului si a plantelor furajere. Plantele furajere reprezinta o un produs agricol

valorificabil in sine, cat deasemenea, sta la baza activitatii agricole de crestere a animalelor. Acest

lucru este un plus acordat zonei de catre orice investitor din acest domeniu care, din start poate sa

inlature din planurile sale grija pentru procurarea furajelor.

In present, ca si disfunctionalitate majora la nivelul teritoriul este majoritatea covarsitoare

a terenurilor individuale si nemecanizarea agriculturii. Aceasta este cauza pentru care autoritatile

locale ar trebuie sa intervina, explicand populatiei ca vor obtine o productivitate mult mai mare si

venituri substantiale daca vor coopera in vederea valorificarii arealului disponibil.

Tinand cont atat de pozitia geografica cat si de tipul de relief existent, localitatii Maieru ar

trebui sa i se atribuie functia de localitate agricola pe considerentul existentei dimensiunilor mari a

terenurior arabile nesupuse fenomenelor naturale de risc.

3

Pentru ca acest fapt sa se realizeze este nevoie de investitii in acest domeniu si de

acordarea unor facilitate fiscale pentru cei care vor sa transforme agricultura de subzistenta

practica prin traditie, intr-o agricultura intensive. Binenteles ca nici un asftel de deziderat nu se va

putea realiza fara sprijinul autoritatilor locale care au puterea de a influenta perceptia localnicilor

si a-I determina sa adopte o atitudine pozitiva fata de aceste initiative.

Pe langa construirea de ferme un aspect important il constuie infiintare de centre de

prelucrare a produselor agricole care sa valorifice la fata locului productia, vegetala si animala,

obtinuta.

Obiectiv strategic 3 – Revitalizarea sistemului educational

Directt de dezvoltare ale obiectivului 3

3.4.3. Infiintare de centre de reconversie profesionala

Sistemul educational reprezinta fundamentul oricarei dezvoltari. Nu se poate imagina o

dezvoltare teritoriala fara sa fie asezata pe fondul unui sistem educational bine pus la punct si

organizat in conditiile realitatii din teritoriu. In orice domeniu este nevoie de oameni instruiti care

sa sties a puna in valoare oportunitatile oferite de natura si de componenta umana.

O problema care se intalneste peste tot in Romania si, prin urmare si in comuna Maieru,

este dezinteresul afisat pentru scolile profesionale, de arte si meserii. Desi sunt destule persoane

inscrise la aceasta forma de invatamant, acestia nu reusesc sa profeze in domeniul lor dat fiind

faptul ca inclusiv cadrele didactice se arata neinteresate de viitorul acestor elevi. Astfel, chiar daca

au absolvit o scoala profesionala elevii nu dobandesc calitatile care ar trebui sa-I transforme in

buni meseriasi.

De aici trebuie sa inceapa orice strategie orientata spre sistemul educational, cu atat mai

mult la nivel de comuna unde devin extreme de importante meseriile de templar, croitor, agricultor

si orice alta meserie care sa valorifice sistemul economic existent.

3

Concret, pentru comuna Maieru, daca se doreste dezvoltarea agriculturii si a turismului,

trebuie sa existe scoli care sa formeze specialisti pe aceste domenii si pe domeniile adiacente.

Astfel, ar trebui infiintate centre prin care doritorii sa poate obtine atestate care sa le

permita sa practice agricultura sau turismul la un nivel superior. De asemenea, modernizarea

centrelor de tamplarie si croitorie din care sa rezulte oameni capabile sa faca obiecte de artizanat

atat de cautate in present, sa realizeze costume populare care sunt foarte rare la momentul actual.

Domeniul silviculturii n-ar trebui ignorat dat fiind faptul ca supravietuirea comunei se

datoreaza, in principal, exploatarii masei lemnoase.

Complementar acestor activitati, orele de educatie privind respectful pentru mediu ar trebui

incluse in programa scolara. De asemenea, cursuri care sa aduca in present mostenirea culturala si

traditiile existe in regiune, pe motiv ca acestea au fost uitate si sunt putine persoane care inca mai

cunosc obieceiurile stravechi, obiceiuri care pot reprezenta o importanta resursa turistica.

3.5. Obiective sectoriale (pe domenii)

Pentru a evidentia importanta obiectivelor sectoriale trebuie sa avem in vedere structura

unui teritoriu. Orice teritoriu este definit ca un sistem, adica un cumul de elemente care

interactioneaza si ii dau acestuia o anumita specificitate. Existenta acestor relationari presupune ca

orice element este rezultatul unei influente si cauza aparitiei unui element nou. Privit prin prisma

relatiei cauza-efect apare ca si evidenta necesitatea elaborarii de strategii pe fiecare dintre

componetele care compun sistemul astfel incat rezultatul conlucrarii lor sa fie unul pozitiv.

Pentru ca sistemul sa functioneze optim trebuie ca toate elementele ce il compun sa fie in

parametrii otpim, incepand de la cadrul natural pana la aspectele sociale.

Pentru a stii care sunt componentele care au nevoie de interventii trebuie sa revenim la

analiza S.W.O.T. si sa stabilim cum putem valorifica punctele tari ale comunei astfel incat sa

diminuam efectul riscurilor si a atenua punctele slabe.

3.5. Baza naturala de sustinere

3

3.5.1. Cadrul natural si mediul

Obiectiv strategic 4 – Dezvoltarea socio-economica in conformitate cu

principiile dezvoltarii durabile

Pentru orice plan de dezvoltare si amenjare a teritoritoriul cea mai importanta parte este

cea a stabilirii strategiilor prinvind dezvoltarea economica. Aceasta nu se poate realiza fara

stabilirea unui raport optim intre om si mediu. Chiar daca toata economia este, in general bazata pe

exploatarea terenurilor, cadrului natural si mediului, aceasta exploatare trebuie facuta rational si

fiind constient de amenintarile la care ne expunem daca nu acordam un interes crescut

fenomenelor de risc natural.

Directii de dezvoltare ale obiectivului 4

4.1. Mentinerea in parametric optimi a factorilor de mediu prin inlaturarea riscurilor

4.1.1. Diminuarea riscului aparitiei alunecarilor de teren cauzate de factori naturali sau

antropici

- tinand cont de declivitatea mare a pantelor, este necesara impunerea unor masuri mai

stricte privind exploatarea lemnului

- replantarea cu arbusti a zonelor deja afectate de defrisari massive

- pentru evitarea pierderilor materiale si umane in cazul aparitiei acestor fenomene este

necesara interzicea constructiilor pe versanti sau in apropierea zonelor cu risc ridicat

- executarea de ziduri de sprijin sau pinteni de fixare in locurile amenintate de alunecari de

teren (dealuri)

- crearea de santuri pentru o scurgere a apelor provenite din precipitatii si topirea zapezilor,

care inlesnesc producerea fenomenelor

4.1.2. Prevenirea si combaterea inundatiilor

3

- amenajarea cursurilor raurilor

- construirea de santuri si rigole care sa permita scurgerea apelor

- interzicerea constructiilor in zonele inundabile

- indiguirea albiei raurilor in locuri und ear putea fi afectate de inundatii asezarile.

4.1.3. Limitarea interventiei antropice negative asupra componentelor de mediu apa, aer, sol

- crearea unei constiinte a mediului in randul populatiei

- crearea unui sistem optim de gestiune a deseurilor

- verificarea respectarii legislatiei de mediu de catre agentii economici

- inasprirea amenzilor pentru cei care arunca deseurile in locuri neamenajate in acest scop

- crearea unei gropi de gunoi

- replantarea padurilor defrisate irrational

- construirea unei statii de epurare a apelor menajere uzate

- realizarea unui sistem efficient de monitorizare a calitatii factorilor de mediu

4.2. Gestiunea si reducerea impactului deseurilor

In present, la nivelul Uniunii Europene sunt propuse cateva directii de dezvoltare pentru

gestionarea deseurilor, privind reducerea volumului deseurilor si valorificarea lor economica.

Pentru tara noastra, aceste directii se regasesc in:

1. Planul National de gestiune a Deseurilor

2. Planul de Amenajare a Regiunii Nord-Vest – Sectiunea “Protectia si conservarea mediului”

3. Programul Local de Management al Deseurilor

Scopul acestor studii este de a reduce impactul negativ al deseurilor asupra mediului si asupra

sanatatii populatiei. In plus, deseurilor pot insemna o sursa de venituri daca sunt valorificate

corespunzator.

4.2.1. Crearea unui sistem optim de gestiune a deseurilor

3

- amenajarea unei gropi de gunoi a comunei in localitatea Anies

- cresterea numarului de pubele care deservesc o strada

- colectarea selective a deseurilor

- verificarea respectarii legislatiei cu privire la managementul deseurilor de catre agentii

economici specializati pe exploatarea lemnului, care genereaza cea mai mare cantitate de

deseuri

- inasprirea regulamentului cu privire la depozitarea si colectarea deseurilor

4.2.2. Valorificarea economica a deseurilor

- elaborarea unor studii privind posibilitatile de valorificare pe piata a componentelor

recuperate din deseuri

- brichetarea rumegusului rezultat in urma prelucrarii masei lemnoase

- construirea unui minicentru de reciclare a deseurilor

3.5.1. Protectia si conservarea patrimoniului natural

Chiar daca o parte a comunei Maieru este inclusa in Parcul National Muntii Rodnei,

acest lucru nu o fereste de interventiile necontrolate ale componentei umane, interventii care

duc la degradarea aspectului si scaderea valorii patrimoniului natural si peisajului. Pentru ca

acest lucru sa nu se intample, este nevoie de interventii punctuale atat prin regulamente cat si

prin schimbarea atitudinii locuitorilor.

Obiectiv strategic nr 5: Protectia si valorificarea durabila a patrimoniului

natural

Directii de dezvoltare ale obiectivului 5:

5.1. Protectia patrimoniului natural

4

- interzicerea defrisarii in zonele deja afectate masiv de aceasta practica

- interzicerea constructiilor in arealele cu potential natural ridicat

- infiintarea unui centru cu activitate bazata pe protectia mediului care sa poata realiza

regulamente pertinente de protectie a mediului

- protejarea biodiversitatii prin instituirea regimului de protectie atat pentru fauna cat si

pentru vegetatie

- organizarea de activitati extrascolare in natura, pentru ca elevii sa inteleaga importanta

conservarii patrimoniului natural, si mai mult decat atat, sa-l cunoasca

5.2. Valorificarea patrimoniului natural

- promovarea turismului ecologic

- asigurarea mentinerii si expansiunii ariilor protejate

- realizarea unei evidente clare a elementelor ce necesita instituirea regimului de protectie

Patrimoniul natural al comunei Maieru nu este foarte afectat de activitatea antropica

intrucat aceasta a fost oarecum stopata de instuirea regimului de protectie din cadrul Parcului

Natural Muntii Rodnei. Principala problema care se cere rezolvata este defrisatul illegal, care pe

langa faptul ca aduce prejudicii insemnate mediului contribuie decisive la instabilitatea terenurilor.

Pe langa defrisat si braconajul este o problema. Din acest motiv este necesara infiintarea unui

centru specializat pe probleme de protectie si conservare a mediului care sa supravegheze

activitatea antropica sis a intervina in momentul in care nu este respectat regulamentul.

3.5.6. Componenta habitationala

Componenta antropica si habitationala este cea care face ca un sistem sa functioneze la

parametrii optimi sau sa prezinte disfunctionalitati massive. Acesta este nivelul la care trebuie

intervenit daca se doreste obtinerea unor rezultate remarcabile in plan teritorial. Educatia si

informatia sunt elemente principale care stau la baza dezvoltarii armonioase a unei regiuni. In

4

consecinta, interesul maxim trebuie acordat sistemului de invatamant, nivelului de cultura al

populatiei si accesul acestora la informatii. Este necesara aducerea la cunostinta populatiei de

catre peroanele autorizate a tot ce au localnicii mai valoros si cu potential de valorificare

mare.

Grija principala a autoritatilor trebuie sa se centreze pe crearea resorturilor care stau la

baza dezvoltarii teritoriale si cresterea calitatii vietii. Este necesara gasirea unor axe prioritare

de dezvoltare care sa puna in valoare resursele locale si pentru a optimiza folosinta celei mai

de pret resurse: terenul.

Obiectiv strategic nr 6: Atenuarea vulnerabilitatii teritoriale prin

planificare controlataDirectii de dezvoltare ale obiectivului 6

6.1. Scaderea dependentei localitatii Anies de centrul de comuna Maieru

Dependenta localitatii Anies de centru de comuna Maieru se manifesta la mai multe

niveluri, incepand de la cel educational pana la cel comercial. In Atari conditii, diferenta de

dezvoltare intre cele doua localitati este destul de mare ceea ce nu face decat sa incetineasca

dezvoltarea socio-economica a comunei per ansamblu. Pentru rezolvarea acestei probleme este

nevoie de interventii in domeniul dotarilor satului Anies.

In present localitatea anies nu dispune de farmacie si servicii medicale, de scoli liceale

sau profesionale, de magazine de tipul minimarketuri. Pentru a se apoviziona localnicii trebuie

sa se deplaseze in comuna Maieru sau in centrele urbane mai indepartate.

In concluzie, propunem:

- construirea unei scoli profesionale in localitatea Anies

- construirea unei farmacii si a unui dispensar

- construirea de magazine pentru aprovizionare localnicilor

- imbunatatirea transportului in comun intre cele doua localitati prin introducerea mai multor

autobuze

6.2. Amplificarea atractivitatii celor doua localitati

4

Atat localitatea Maieru cat si localitatea anies se confrunta cu fenomenul de depopulare

cauzat de sporul migratoriu negative. Cei care pleaca sunt in cautarea unui loc de munca, in

cautarea unui areal in care calitatea vietii sa fie superioara. Pentru ca acest lucru sa nu

continue, trebuie sa se asigure existenta dotarilor de care populatia are nevoie pentru a-si duce

existenta laa un nivel comparabil cu al altor locuri mai dezvoltate.

Pentru acest deziderat este nevoie de:

- realizarea infrastructurilor edilitare de baza, precum canalizare si alimentare cu gaz

- crearea de locuri de munca prin revigorarea economica si spijinirea investitorilor

- imbunatatirea cailor de comunicatie care sa permita accesul facil al fiecarei locuinte la

strada principala

6.3. Crearea premizelor de scadere a rezilientei teritoriale

Teritorilor care face obiectul acestui studiu s-a dovedit, in timp, a fi un teritoriu cu o

rezilienta foarte mare, in conditiile in care nu s-a putut adapta la schimbarile economice care

au avut loc. Astfel ca, desi industria miniera a disparut iar practicarea agriculturii de

subzistenta nu mai ofera un nivel de viata decent, populatia inca nu reuseste sa se reorienteze.

Acest fapt nu face decat sa incetineasca dezvoltarea si sa inchida portile unei cresteri

economice echilibrate.

Pentru ca rezilienta teritoriala san u fie un fapt este nevoie de:

- diversificare economica prin crearea conditiilor de dezvoltare a industriei prelucratoare, a

industriei alimentare si a industriei usoare

- sprijinirea mestesugurilor si crearea de locuri de formare a mesterilor

- dezvoltarea turismului

- dotarea cu utilaje agricole care sa sporeasca productivitatea terenurilor

- diversificarea profilelor pentru scolile profesionale

- aducerea la cunostiinta populatiei necesitatea si conditiile existente pentru revitalizarea

economiei

6.4. Asigurarea accesului locuitorilor la dotarile publice

4

Comuna Maieru se caracterizeaza printr-un relief de depresiune montana, ceea ce

presupune un relief cu pante destul de accentuate. Acest lucru presupune ca locuintele nu se

desfasoara liniar ci s-au construit acolo unde relieful a permis locuirea. Acest fapt coroborat cu

exploazia locuintelor din ultimii ani a dus la o indepartare a caselor de vatra initiala a satului.

Astfel ca, in present trebuie strabatut un drum destul de lung pentru a ajunge de la strada

principala pana la ultima locuinta de pe fiecare strada. Principala disfunctionalitate din acest

punct de vedere se intalneste in localitatea Anies, mai exact pe Valea Aniesului unde s-au

construit case inclusiv de-a lungul drumului forestier, pana la intrarea in munte.

Pentru ca si acesti locuitori sa poate beneficia de dotarile publice este nevoie de:

- introducerea transportului in comun pentru persoanele aflate la mare distanta de centrul

satului

- imbunatatirea drumurilor radiare

- racordarea intregii populatii la alimentarea cu apa si energie electrica

- imbunatatirea dotarilor publice in satul Anies

6.5. Specializarea functionala a localitatilor

Pentru a realiza o dezvoltare economica sustenabila este nevoie de exploatarea in

conditii optime a resurselor locale. Cea mai importanta resursa pentru o localitate rurala este

terenul. Acesta nu trebuie utilizat irrational ci adus la un nivel de functionare superior prin care

sa se obtina productivitatea sa maxima. Colaborarea celor doua sate este esentiala pentru

realizarea acestui deziderat, si astfel sa se creze o specializare a lor in functie de resursele

existente.

Asa cum s-a constatat in partea de analiza a situatiei existenta, principalele ramuri pe

care se poate obtine cresterea economica si a nivelului de trai sunt agricultura si turismul.

Aceste doua activitati au conditii optime de dezvoltare in ambele localitati, dar, pentru o

exploatare profesionala este nevoie de specializarea fiecareia pe una dintre aceste ramuri

economice. Aceasta specializare nu exclude insa existenta si a altor ramuri economice.

Dimpotriva, este de dorit sa existe diversificare economica pentru a nu crea piloni ai

dezvoltarii intr-un singur sens. Drept urmare, propunem:

- identificarea axelor de dezvoltare prioritara

4

- specializarea localitatii Anies pe turism si a localitatii Maieru pe agricultura

- promovarea valorilor patrimoniului cultural si construit

- colaborarea celor doua localitati in vederea stabilirii conditiilor optime de implementare a

strategiilor de dezvoltare

- identificarea resurselor locale exploatabile

3.5.7. Infrastructuri tehnice

Pentru orice sistem territorial infrastructurile reprezinta motorul care pune in miscare

economia si stau la baza cresterii nivelului de trai. Nu se poate gandi o strategie de dezvoltare

economica care san u aiba in centrul preocuparilor dezvoltarea si crearea de infrastructure. Fie ca

vorbim de cai de comunicatie sau infrastructure edilitare, toate sunt un semn al nivelului de

dezvoltare la care a ajuns acest teritoriu sis a determine trendul pe crae il va urma.

Orice investitor dornic sa-si creze o afacere intr-un anumit teritoriu va fi interesat de

accesibilitate si de dotarile existente. Astfel ca doar in momentul in care acel teritoriu va putea sa

fie compentent din acest punct de vedere va putea spera la investitii de amploare.

In plus, un element extrem de important sunt localnicii carora autoritatile trebuie sa le

asigure accesul facil la infrastructurile edilitare de baza. Standardele de viata sunt foarte ridicate in

prezent, iar pentru ca un teritoriu sa devina compentent din toate punctele de vedere trebuie sa aiba

suportul oferit de infrastructuri.

Obiectiv strategic nr 7 – Interconectarea componentelor sistemului prin

dotarea cu infratsructuri tehnice

Dezvoltarea unei anumite categorii de infrastructurii va determina sau va impune

construireaunui alt tip. La fel, inexistenta unei infrastructura poate infrana dezvoltare celorlalte.

De exemplu, infrastructurilor de alimentare cu apa trebuie sa li adauge cele de canalizare si

de epurare a apelor uzate. Or, in secolul XXI nu se poate imagina existenta unei comunitati fara

existenta acestui grad de confort elementar. In schimb, inexistenta cailor de comunicatie sau

4

precaritatea lor reprezinta un obstacol insemnat in calea dezvoltarii economice, mai ales in

domeniul serviciilor cu precadere in turism.

Realizarea infrastructurilor de alimentare cu apa determina un sistem optim de gospodarire

a apelor, astfel reusind sa se atenueze riscurile hidrice. Tot in sfera infratsructurilor intra si

sistemul de gestiune a desurilor care presupune existenta rampelor si gropilor de gunoi.

Punerea in aplicare a acestor deziderate de dezvoltare a infrastructurilor inseamna o

presiune mare asupra mediului, fapt care impune planificarea riguroasa a lor conform strategiei de

dezvoltare.

7.1. Realizarea unui sistem optim de gospodarire a apelor

In prezent, 99% din populatia comunei are acces la alimentarea cu apa. Problemele ce se

cer urgent rezolvate sunt lipsa canalizarii si a unei statii de epurare a apei pentru mentinerea apelor

la o calitate superioara.

Un sistem optim de gospodarire a apelor are nevoie de:

- amenajarea si protectia surselor de apa

- identificarea zonelor inundabile si interventii locale acolo unde situatia o

impune

- realizarea sistemului de canalizare

- realizarea statiei de epurare in conditiile in care comuna Maieru are un

numar mare de locuitori ceea ce presupune un volum mare a cantitatii de apa uzata

evacuate

7.2. Dezvoltarea si modernizarea cailor de transport

In ultimii ani densitatea numarului de masini a crescut considerabil, fapt ce impune

modernizarea cailor de transport rutiere si extinderea acestora. Calea ferata care strabate comuna

Maieru are o importanta locala pentru ca face legatura intre comuna Rodna si nodul feroviar Ilva

Mica. Foarte putine persoane circula in prezent cu trenul. Singura utilitate a acestei cai ferate este

data de transportul de lemn realizat pe acest mijloc de transport, drept urmare nu se impune

prioritizarea acestora.

4

In schimb, pentru a asigura accesul tuturor persoanelor la dotarile publice si pentru a se

evita izolarea localnicilor in sezoanele in care au loc inundatii, este nevoie de amenajari de

amploare. Astfel de amenajari sunt cuprinse in documentatii precum:

- Strategia de pietruire a drumurilor comunale

- Planul de amenajare a teritoriului regional – Regiunea Nord-Vest

- Strategia de dezvoltare a judetului Bistrita Nasaud

Ca si prioritate, propunem reabilitarea drumul national ce traverseaza comuna Maieru si

extinderea acestuia in latime avand in vedere ca ingustetea san u permite circulatia facila a

masinilor de mare tonaj. Ideala este colaborarea comunei Maieru cu alte comune invecinate in

vederea modernizarii cailor de comunicatie si in continuarea acesteia.

Un alt element de maxima importanta este reabilitarea podurilor de peste Somes, care se

afla in prezent intr-o stare proasta si ameninta sa lase localnicii de pe partea stanga a raului Somes

in izolare.

Pietruirea tuturor strazilor comunale trebuie sa se afle in centrul preocuparilor autoritatilor,

deoarece multe dintre acestea au declivitate destul de mare si devin impractibile pe timp de iarna.

Pana la momentul actual s-a inceput asfaltarea strazii Garii si Valea Caselor, dar este nevoie de

asflaltare strazii Haj, Purcioaia, Balasana.

O restructurare a cailor ferate nu se justifica in prezent.

7.3. Realizarea si modernizare infrastructurilor edilitare

Daca la unele capitole, cum ar fi alimentarea cu energie electrica, acoperirea cu telefonie

fixa si mobile si televiziuanea prin cablu, comuna Maieru se situaza pe un loc foarte bun, altele,

cum ar fi alimentarea cu gaz metan si energie termica lipsesc. Chiar daca asigurarea cu aceste

dotari nu reprezinta o prioritate, ele trebuie avute in vedere pentru viitorul apropiat. Doar asa se

vor putea pune bazele unei dezvoltari economice sustenabile, cu atat mai mult cu cat functionarea

la capacitate maxima a unor domenii, ca cel al serviciilor, sunt dependende de existenta acestor

dotari.

4

3.5.8. Structura socio-demografica

Obiectiv strategic nr 8: Augmentarea calitatii resurselor umane

prin crearea premizelor de dezvoltare

Directii de dezvoltare a obiectivului 8:

8.1. Diversificarea ofertei educationale pentru crearea de specialisti

Situatia existenta a comunei Maieru releva o mare disfunctionalitate in ceea ce

priveste persoanele calificate. Desi numerosi localnici au ca ocupatie de baza agricultura,

exploatarea lemnului, cresterea animalelor sau diverse meserii, foarte putini sunt cei care au o

calificare in domeniu, drept urmare si productivitatea muncii lor este scazuta. In plus, cei care

se specializeaza centrele educationale din municipiile Bistrita, Nasaud sau Cluj aleg san u se

mai intoarca in comuna, cea ce, evident, ca face ca rata populatiei educate din comuna sa fie

redusa.

Mai mult, daca se doreste o dezvoltare economica diversificata si viabila, aceasta

nu se poate face fara aportul localnicilor sau prin imigrarea persoanelor din alte localitati.

Drept urmare, comuna Maieru va avea nevoie de oameni specializati in domeniul turismului,

economiei, agriculturii si industriei prelucratoare pentru ca produsele lor sa devina competitive

pe pietele unde exista cerere.

Maieru dispune, in prezent, de o scoala profesionala, o scoala postliceala cu profil

turistic si un liceu cu profil economic. Dar este nevoie de o imbunatatire a calitatii predarii in

aceste scoli daca se doreste ca cei care frecventeaza cursurile lor sa aiba cunostinte suficiente

in domeniul in care se specializeaza.

Pentru ca aceasta dorinta sa devina un fapt, este nevoie ca urmatoarele masuri sa se

implementeze:

- reimbunatatirea si dotarea scolii profesionale cu aparatura specifica

domeniului

- angajarea de cadre didactice calificate in domeniile amintite

4

- incurajarea frecventarii acestor tipuri de scoli prin aducerea la cunostiinta

localnicilor perspectivele de angajare

- infiiintarea de scoli in concordanta cu ramurile economice ce se doresc

dezvoltate: scoli cu profil agricol, agro-alimentar, scoli cu profil industrial bazate pe

industria prelucratoare, scoli cu profil silvic

Este de sperat ca infiintarea acestor scoli va duce si la o crestere a numarului de

agenti economici din acest domeniu care sa ofere locuri de munca absolventilor. Un alt

beneficiu al infiintarii scolilor ar fi populatia tanara n-ar mai trebui sa plece din comuna pentru

efectuarea studiilor.

8.2. Diminuarea emigratiei pentru mentinerea unui trend demografic pozitiv

Comuna Maieru se confrunta cu un nivel al emigratiei foarte mare chiar daca

statisticile nu arata acest lucru. Multi din cei care pleaca isi mentin domiciliul in comuna, dar

de facto locuiesc in alte zone. In general, cei care pleac din comuna sunt persoanele cu studii

peste medie si care reusesc sa gasesca in alte zone un trai mai bun atat prin prisma veniturilor

si posibilitatilor de dezvoltare profesionala, cat si prin prisma dotarilor.

Pentru ca acest lucru san u persiste, este nevoie de cateva interventii:

- asigurarea dotarilor impuse de vremurile in care traim

- oferirea de facilitati studentilor cu domiciul in Maieru care vor sa isi

deschida propriile afaceri

- crearea de structuri economice viabile care sa ofere locuri de munca

- incurajarea investitiilor straine in zona prin acordarea de facilitati celor care

angajeaza localnici

3.5.9. Domeniul economic

4

Obiectiv strategic nr 9: Exploatarea resurselor locale in vederea

cresterii nivelului de trai

Directii de dezvoltare ale obiectivului 9

3.5.9.1. Agricultura

Agricultura trebuie privita ca o activitate economica de baza, mai ales intr-o zona

rurala. Aceasta ramura economica trebuie exploatata la un nivel maxim pentru a crea suportul

dezvoltarii celorlalte ramuri, precum industria alimentara, industria prelucratoare sau

agroturismul.

Agricultura trebuie sa fie capabila sa satisfaca atat nevoile de consum ale

localnicilor cat si realizeaze comert cu produsele agricole, fie ca sunt vandute ca si produse

finite sau ca materii prime pentru alte industrii.

In ultimii ani a explodat curentul “eco”, ceea ce reprezinta o mare oportunitate

pentru aceasta ramura economica careia conditiile de mediu din comuna ii permit sa dezvolte o

agricultura eco.

9.1. Exploatarea eficienta a terenurilor

Terenul este elementul de baza ce sta la dezvoltarea agriculturii, iar pentru a-l

aduce la performante maxime, trebuie exploatat rational in functie de calitatile acestuia.

Ca si masuri de implementare propunem:

- comasarea terenurilor prin promovarea formelor de asociere; cea mai mare

parte a terenurilor este proprietate private de mici dimensiuni pe care se practica o

agricultura de subzistenta cu o productivitate scazuta; este de dorit sa se incurajeze

asocierea taranilor in vedere infiintarii fermelor si pentru atragerea fondurilor europene

destinate acestui sector

- realizarea de studii cu privire la productivitatea terenurilor si pretabilitatea

sa pentru diferite culture

5

- zonificarea teritoriului in functie de functionalitatea data terenurilor

- mecanizarea agriculturii pentru obtinerea unei productivitati mai mari a

terenurilor

- utilizarea ingrasamantului animalier pentru a nu deteriora calitatea solului

9.2. Dezvoltarea sectorului vegetal

Datorita conditiilor de relief si a climei existente sectorului vegetal I se impun

anumite restrictii. Astfel ca, doar cultura cartofului si a porumbului au gasit conditii prielnice

de dezvoltare, fara interventii antropice. Cultura cartofului beneficiaza de productivitatea cea

mai mare a terenurilor, deci este de preferat ca dezvoltarea agriculturii sa inceapa de la acest

nivel. Binenteles ca nici celelalte culture nu trebuie ignorate, ci dimpotriva, trebuie gasit un

raport optim intre cerintele pietelor locale si regionale si posibilitatile de satisfacere a acestora.

Obiectivele punctuale pentru dezvoltarea acestui sector sunt

- orientarea culturilor agricole catre cerintele pietei

- incurajarea infiintari de microferme prin oferirea de facilitati fiscale

intreprinzatorilor

- dezvoltarea legumiculturii pentru comert, sector care se practica momentan

doar in jurul locuintelor si pentru consumul personal

- infiintarea de sere care sa ofere continuitatea procesului agricol si in

perioadele din an cand conditiile naturale nu permit acest lucru

- infiintarea de societati pentu plantarea plantelor medicinale si a celor de

décor, pentru care exista o piata de desfacere foarte mare

- cresterea ponderii plantelor furajere in totalul productiei vegetale, care sa

reprezinta atat un produs commercial in sine cat si pentru sustinerea sectorului zootehnic

- cultivarea ciupercilor este, de asemenea, un domeniu care isi gaseste

conditii prielnice in comuna Maieru si care in prezent este neexploatat

- angajarea in societatile noi infiintate doar a persoanelor care au pregatire

agricola

9.3. Dezvoltarea sectorului zootehnic

5

Zootehnia este sectorul pe baza caruia sa se realizeze dezvoltarea agriculturii per

ansamblu. In prezent nu exista nici un agent economic pe raza comunei Maieru care sa practice

acest tip de agricultura intr-un cadru organizat. Chiar daca exista familii care cresc animale

productia animaliera nu este destinata comertului larg ci mai degraba pentru consumul propriu si

eventual pentru realizarea schimburilor. Dar zootehnia este un domeniu mult mai ofertant, de care

localnicii ar trebui sa profite.

Pentru realizarea acestui fapt este nevoie de:

- aducerea la cunostiinta localnicilor programele de finantare existenta in

acest domeniu

- incurajarea fermierilor prin facilitate fiscale

- infiintarea de ferme de porci, vaci, ovine si pasarine, care sunt animalele

cele mai intalnite in zona

- crearea unei forme de asociere a persoanelor care detin animale si

infiintarea unei societati cu caracter commercial

- crearea de ferme atat pentru comertul cu produse animaliere cat si pentru

carne

- asigurarea localitatiilor cu asistenta medicala veterinara

- infiintarea de firme cu profil piscicol

3.5.9.2. Industria9.4. Revigorarea economiei prin diversificare industriala

Pe raza comunei Maieru singura industrie care s-a remarcat este industria lemnului.

Aceasta industrie se afla localizata in localitatea Anies si este practicata de un numar de 3

firme. Aceste firme, alaturi de cele din comuna Sant, care sunt net superioare si ca marime si

ca volum de lemn exploatat, au plasat zona pe una din poztiile fruntase la exportul de lemn al

tarii noastre. A fost singura industrie care a rezistat in timp datorita abundetei masei lemnoase

si interesului proprietarilor. Totusi, aceasta industrie nu a reusit sa creasca cu mult nivelul de

trai al populatiei si nici nu se intrevad perspective in acest. Intradevar, ca aceste firme sunt cele

mai mari ofertante de locuri de munca, dar nu reusesc sa sustina toata economia comunei.

5

Pentru a dezvolta o economie viabila este nevoie de o diversificare a industriei, o

industrie care sa-si bazeze existenta pe resursele si forta de munca locala.

- Infiintarea de centre de prelucrare a produselor animaliere. Acestea trebuie sa vina in

sprijinul agriculturii si sa-I ofere un plus de competitivitate pe pietele de desfacere sis a

devina mai atractiva pentru investitori. La fel, si industria se va baza pe performantele

inregistrate in agricultura

- Infiintarea de centre de prelucrare a laptelui, a pieilor de animale si a carnii

- Infiintarea unui centru de reciclare a deseurilor, care sa coltecteze nu numai desurile

rezultate din comuna Maieru cat si din localitatile limitrofe

- Infiintarea de microhidrocentrale care au ca si avantaj cursurile raurilor Anies si Valea

Caselor cu pante destul de ridicate, mai ales in zona montana, plus debitul considerabil al

raului Somes

- Infiintarea de societati bazate pe prelucrarea lemnului din care sa rezulte obiecte de

mobilier si de artizanat, foarte cautate in ultima perioada

- Revigorarea mestesugurilor prin crearea de centre care sa valorifice munca meseriasilor,

atat prin comert cat si prin turism

3.5.9.3. Turismul

9.5. Crearea conditiilor necesare practicarii unui turism de calitate

Sunt foarte putine zonele care au reusit o dezvoltare bazata exclusive pe turism deoarece

turismul, este considerat a fiind o industrie a carui existenta este dependa de calitatea altor

elemente existente in teritoriu. Spre exemplu, nu se va putea dori o specializare pe turism a unei

zone in care infrastructurile tehnice sunt precare sau lipsesc. La fel, daca resursa umana este

reticenta cu turistii, evident ca acestia se vor indrepta spre alte zone cu traditie turistica unde

populatia este mai receptiva.

Deci pentru a converti comuna Maieru intr-o destinatie turistica trebuie mai intai:

- modernizarea cailor de comunicatie si cresterea gradului de accesibilitate pe

Valea Aniesului considerat principalul obiectiv turistic al zonei

- dotarea cu infrastructurii tehnice petru cresterea confortului

5

- demararea demersurilor pentru declararea comunei Maieru ca si zona

turistica

- incurajarea infiintarii de structuri de primire turistica prin acordarea de

facilitate fiscale si posibilitatea concesionarii terenurilor aflate in proprietatea primariei

- amenajarea unor spatii de campare pentru turismul de weekend

- angajarea personalului calificat in structurile turistice

- elaborarea hartilor cu trasee turistice practicabile

- infiintarea unui centru de informare turistica

- promovarea in randul localnicilor a tipurilor de turism posibil a fi practicate

si potentialul turistic pe care se bazeaza acestea

- infiintarea unui centru hipic care poate oferi atractivitate turistica atat vara

cat si iarna

9.6. Transformarea turismului intr-un vector al dezvoltarii durabile

Dezvoltarea durabila reprezinta acea dezvoltare actuala care nu compromite

posibiliatatile de dezvoltare a generatiilor viitoare. Cel mai usor de realizat acest tip de

dezvoltare este prin turism intr-ucat aceasta industrie nu face dact sa valorifice resursele

existente, nu sa le consume. In plus, turismul este un mare aducator de venituri daca este

practicat la standardele de calitate.

Comuna Maieru beneficiaza de un potential turistic impresionant, atat natural cat si

antropic. Pana in prezent acesta nu a fost valorificat deloc din cauza necunostintei valorilor pe

care comuna le detine si nici a avantajelor pe care turismul le poate aduce unui teritoriu.

Pentru a se putea practica un turism de calitate in aceasta zona trebuie sa se ia cateva

masuri, cum ar fi:

- promovarea valorilor naturale si antopice ale comunei

- readucerea in prezent a traditiilor si manifestatiilor populare

- crearea de festivaluri care sa valorifice portul si obiceiurile populare

- revigorarea mestesugurilor de pe urma carora sa rezulte obiectele de

artizanat atat de cautate in lumea moderna

5

- promovarea agroturismului prin care sa se valorifice ocupatiile traditionale

satesti precum si arhitectura sateasca pastrata intacta in unele locuinte de pe teritoriul

comunei

- rejucarea datinei “Cununii” si “Banda Jianului”, obiceiuri unice in tara

- promovarea valorilor locale in scoli

- implicarea localnicilor in activitatea turistica

Bibliografie

1. P. Cocean, Amenajarea teritoriilor periurbane, Edit. Presa Universitara Clujeana, an 20072. M. Muresianu, Potentialul turistic al baznului superior al Somesului Mare3. Consiuliul Local Maieru, Plan Urbanistic General al comunei Maieru4. www.prefecturabn.ro

5