MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR NESECRET...

1

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

„ MATEI BASARAB” AL JUDEŢULUI OLT

Str. Tipografului, nr.7, Slatina, jud.OLT

Tel.:0249/432211, fax. 0249/432288

NESECRET

Nr.

Din

Exemplar nr.

AVIZAT APROB

INSPECTOR ŞEF PREŞEDINTELE

AL INSPECTORATULUI COMITETULUI JUDEŢEAN

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

,,MATEI BASARAB” AL JUDEŢULUI OLT

COLONEL PREFECT

Gheorghe NĂSTASIE Leonid Augustin MOISIU

DE APĂRARE ÎMPOTRIVA SEISMELOR ŞI ALUNECĂRILOR DE TEREN

-2010-

2

CUPRINS

CAP. I

Scop, definitie, obiective, baza legală 3

Caracteristicile zonelor cu risc ridicat 4

CAP. II

Structuri organizatorice implicate 7

Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domenii 8

Centrul de conducere a acţiunilor 17

Planificarea acţiunii 18

CAP. III

Conceptia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 19

Faze de urgenţă 19

Etapele de realizare a acţiunilor 20

Acţiunile de protecţie-intervenţie 24

Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie 25

CAP. IV

Resurse: umane, materiale, financiare 28

CAP. V

Logistica acţiunilor 28

CAP. VI

Asigurarea realizării acţiunilor 29

DISPOZIŢII FINALE

ANEXE 30

3

CAPITOLUL I

DEFINIŢIE:

Planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice este documentul pe

baza căruia se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi

intervenţie, în vederea conducerii unitare a acestora.

SCOP:

Scopurile planului sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi

atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă specifice, de a

crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de

situaţii de urgenţă specifice.

OBIECTIV:

Obiectivul îl constituie stabilirea măsurilor şi acţiunilor de prevenire, pregătire, protecţie şi

intervenţie în cazul unor dezastre specifice, în vederea limitării şi înlăturării efectelor acestora asupra

populaţiei, bunurilor de orice fel, precum şi pentru revenirea la normal a vieţii social-economice.

Baza legală:

- Lege nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Sectiunea a V-a Zone de risc natural;

- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin

Legea nr. 212/2006;

- Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995, privind calitatea în construcţii;

- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările ulterioare.

- H.G.R. nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind

structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru

situaţii de urgenţă;

- H.G.R. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le

asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi

gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- H.G.R. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor

de urgenţă profesioniste;

- H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru

zonele de riscuri naturale;

- H.G.R. nr.1844 din 28 octombrie 2004 privind aparatul de specialitate al prefectului;

- H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul

de elaborare si conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren si inundaţii ;

- H.G.R. nr. 382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime

de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri

naturale;

- O.U.G. nr. 21/15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de

Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005;

- O.U.G. nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de

urgenţă, aprobată cu modificări de Legea nr. 453/2004;

4

- O.U.G. nr.14 din 26 ianuarie 2006 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr.20/1994

privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;

- Ordin nr. 735 din 22 iulie 2005 privind evidenţa, gestionarea şi distribuirea ajutoarelor

interne şi internaţionale destinate intervenţiei în situaţii de urgenţă;

- Ordin nr. 1160 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi

gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

- Ordin nr. 1134 din 2006-Regulament privind planificarea, pregătirea, organizarea,

desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie a serviciilor de urgenţă profesioniste;

- Ordin nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi

asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

- Ordin nr. 1494 din 7 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea

şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;

- Ordinul nr. 1995 din 18 noiembrie 2005 - Regulament privind prevenirea şi gestionarea

situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

- Ordin nr. 708 din 20 iunie 2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale

cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind

gestionarea riscului la cutremure;

- Ordin nr. 736 din 22 iulie 2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate

primăriile din zona de risc în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă.

CARACTERISTICILE ZONELOR CU RISC RIDICAT

a) zonele cu risc seismic

Hazardul seismic din judetul Olt este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea. In Judetul

Olt au fost localizate si cutremure crustale de mica intensitate.

Arealul circumscris judeţului Olt se încadrează în macrozona cu magnitudine seismică 71 –

scara M.S.K. conform S.R.11.100/1 – 93 „Zonarea Seismică a României“.

Raportat la Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P100 – 92, anexa A

„Zonarea seismică a teritoriului României din punct de vedere al parametrilor de calcul“, judeţul Olt

se situează în zona D de intensitate seismică (grad seismic echivalent – 7), prezentând coeficientul de

seismicitate Ks – 0,16 şi perioada de colţ Tc – 1,5 sec., cu excepţia extremităţii nordice a judeţului

unde Tc – 1,0 sec.

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în Legea 575/2001, cauzele producerii

pagubelor la hazardurile naturale- cutremure

Nr.

Crt. Judeţul

Unitatea

administrativ-teritorială

Numărul de

locuitori

Intensitatea seismică

exprimată în grade

MSK

1 Olt Municipiul Slatina 77.379 VIII

2 Olt Municipiul Caracal 34.924 VIII

3 Olt Oraşul Balş 21.100 VIII

4 Olt Oraşul Corabia 19.647 VIII

5 Olt Oraşul Drăgăneşti-Olt 12.277 VIII

6 Olt Oraşul Piatra-Olt 5.918 VIII

7 Olt Oraşul Scorniceşti 12.449 VIII

5

b) Zone cu risc ridicat la alunecări de teren

Modelarea actuală a teritoriului judeţului Olt este rezultatul, în special, al acţiunii intense a

apelor provenite din precipitaţii, cu precădere ploi torenţiale, scurse rapid de pe versanţi şi în albiile

torenţiale şi fluviatile care-l brăzdează. Intensitatea acţiunii acestora scade, de la nord la sud, trecând

de la platourile piemontane la câmpiile piemontane şi de terasă, o dată cu scăderea energiei de relief,

extinderea câmpurilor interfluviale dar şi cu diminuarea precipitaţiilor (în sud climatul este ceva mai

arid).

Morfologic, în cadrul judeţului Olt se disting următoarele unităti de relief, care reflectă

alcătuirea şi structura geologică: Piemontul Getic ( reprezentat aici prin subunităţile Olteţ şi

Cotmeana), Câmpia Romanaţilor, şesurile aluviale şi terasele Oltului şi Dunării.

În zona dealurilor piemontane ( ale Olteţului şi ale Cotmenei), unde potenţialul de modelare a

reliefului este accentuat de existenţa versanţilor cu înclinări mari, alunecările de teren au o mare

frecvenţă şi se manifestă sub forma deplasărilor superficiale- profunde , cu efecte distructive asupra

aşezărilor umane, căilor de comunicaţie, suprafeţelor agricole şi silvice.

Procesele geomorfologice sunt accentuate de intensitatea factorilor dinamici permanenţi

(mişcările neotectonice, eroziunea bazei versanţilor), cei temporari de lungă durată (greutatea

construcţiilor civile şi industriale, deformaţiile rocilor, variaţiile termice anuale, apa subterană şi

manifestările ei) dar şi cele de scurtă durată (precipitaţiile, greutatea zăpezii, vibraţiile, săpăturile

făcute pe versanţi). Degradarea terenurilor este determinată de prezenţa sau reducerea cantităţii de

material vegetal (cu multe avantaje dar şi cu multe dezavantaje - defrişările). Astfel se disting

manifestări de denudare şi eroziune pe versanţii văilor Olteţ, Bîrlui, Beica ( Piemontul Olteţului),

văile Bolovanului, Cungrea Mică, Teslui, Plapcea, Vedea (Piemontul Cotmeana) dar şi pe terasele

Oltului. De remarcat sunt şi ravenele prezente cel mai des în zona de obârşii a văilor. Alunecările de

teren propriu-zise sunt rare şi au mai mult caracter subfuzional. De-a lungul albiilor se evidenţiază

eroziunile de mal şi colmatările cursurilor de apă.

În cazul câmpiilor piemontane şi de terasă localizate în zona mediană-sudică a judeţului

scade ponderea versanţilor accentuându-se prezenţa câmpiilor. Modelarea se concentrează pe cele

câteva văi ce fragmenteză câmpia Boianului şi Romanaţi. Pot fi remarcate ca evenimente geo-

morfologice eroziunea, ravenarea, prăbuşirile, subfuziunea mai ales pe terasele versanţiilor de stânga

ai Oltului. Pe terasele Dunării apar crovurile şi deflaţia (datorită prezenţei depozitelor nisipoase şi

dunelor).

În concluzie, acţiunea factorilor dinamici ce au acţionat asupra teritoriului judeţului Olt

(geologici, geomorfologici, climatici şi antropici) au determinat apariţia a numeroase procese de

modelare şi degradare a terenurilor, dar amploarea lor nu a produs pagube materiale foarte

însemnate.

Efectele lor se pot sesiza în afectarea terenurilor agricole şi forestiere, a unor sectoare din

căile de comunicaţii şi mai puţin în arealul localităţilor (Slatina şi Voineasa).

Conform „Ghidului privind macrozonarea teritoriului Românieie din punct de vedere la

alunecările de teren, 1999“, alunecările din judeţul Olt sunt, în genere, încadrabile în categoria

adâncime mică (1,5 m), mai rar categoriile superficială (< 1 m) şi adâncă (5 – 20 m), preponderent

detrusive în zonele cu pante accentuate şi delapsive în versanţii ce mărginesc văile, reactivate sau

primare.

Rolul de prevenire sau de atenuare /stopare a alunecărilor de teren, prin acţiunea factorilor

perturbatori este esenţial. Măsurile foarte variate şi specifice fiecărui caz în parte, în funcţie de

amploarea fenomenului , pot fi grupate astfel:

-modificarea geometriei iniţiale;

-reducerea presiunii apei din pori;

-măsuri fizice, chimice, biologice;

-măsuri mecanice.

6

Având în vedere amploarea degradărilor provocate de alunecările de teren în judeţul Olt, se

impune executarea unui program de cercetare, cuprinzând cartarea amănunţită a alunecărilor, lucrări

de foraj, completate cu metode geofizice pentru determinarea adâncimii suprafeţei de alunecare, a

cauzelor evoluţiei imprevizibile a fenomenului precum şi măsuri de stabilizare a versanţilor deja

afectaţi de fenomen sau cu potenţial ridicat de declanşare a alunecărilor de teren.

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575,cauzele producerii pagubelor

la hazardurile naturale – alunecări de teren

Nr. Crt.

Lo

cali

tate

/ L

oca

liza

re

Fen

om

en

Da

ta

pro

d.

Tip

ul

Alu

nec

ări

i (m

ate

rialu

l a

lun

eca

t)

Cauze declanşatoare

Pagube materiale Măsuri de remediere

1. Condiţii de teren

Case (nr.)

Drum (m)

Teren Agricol (ha)

1.Modificare

geometrică 2. Procese geomorfologice 3. Procese climatice

2.Drenaj

4.Procese antropice

3.Lucrări de susţinere

4.Lucrări de

ranforsare internă

5.Alte măsuri

Favori

zante Declanşatoa

re Aplicate

Propuse

1. Voineasa

Sat

Mărgăriteşti

Iunie Iulie 2005

DJ 643 balast

Viituri râul Olteţ 60 m

Zid sprijin Gabioane Ex.podeţ, Şanţuri carosabil

2. Vulpeni Sat

Propşorelu

Iunie Sept. 2005

DJ 643 A balast

Precipitaţii, scurgeri de

pe versanţi 50m

Zid sprijin Gabioane Ex.Şanţuri, carosabil

3. Morunglav Sat

Moroneşti

06-09 2005

DJ 644 balast

Precipitaţii, scurgeride

pe versanţi 80m

Consolidare Zonă drum Ref. Caros Ex.podeţe

4. Verguleasa 06-09 2005

Drum

sătesc balast


pe versanţi 75m

Piloni de Susţinere Gabioane Şanţuri carosabil

5. Schitu 06-09 2005

DJ 546 A astfalt


pe versanţi 90m

Zid sprijin Gabioane Şanţuri carosabil

6. Scorniceşti Sat Popeşti-

mihăileşti

06-09 2005

DC 75 Viituri pârâul Plapcea 3 Excavaţie versanţi la

3 gospodării

cons.zonă drum

7. Coloneşti 06-09 2005

DJ 657 B Viituri pârâul Plapcea 180m

Zid spijin Gabioane Ex.podeţ Şanţuri Regularizare curs apă

7

8. Văleni Sat Văleni

06-09 2005

DJ 679 B balast

Precipitaţii scurgeri de

pe versanţi 35m

Zid sprijin Gabioane Ex.şanţuri carosabil

9. Văleni Sat Mândra

06-09 2005

DJ 679 B balast


pe versanţi 20m


10. Văleni 06-09 2005

DJ 679 balast

Viituri pârâul Vedea 100m Regularizare pârâul

Vedea Ex.carosabil

11. Vitomireşti Sat

Vitomireşti

06-09 2005

DJ 678 B balast

Precipitaţii Scurgeri de pe versanţi

20m

Consolidare versant

şi zona de drum Ex.şanţuri carosabil

12. Leleasca 06-09 2005

DJ 703 D Viituri pârâul Cungrea 35m


13. Verguleasa Sat Valea

Fetii

06-09 2005

DJ 546 Precipitaţii scurgeri de

pe versanţi 15m

Zid sprijin Gabioane

14. Făgeţelu 06-09 2005


pe versanţi 35m


15. Balş Sat Măineşti

06-09 2005

DJ 643 asfalt


pe versanţi 50m

16. Teslui Sat Moşteni

06-09 2005

DC 21 A Precipitaţii scurgeri de

pe versanţi 50m

Zid srijin Gabioane Ex.şanţuri, carosabil

17. Sîmbureşti 06-09 2005

DJ 678 E Precipitaţii scurgeri de

pe versanţi 15m

Exec. Subtraversare podeţ

tubular, Umplutură, Refacere carosabil

18. Cungrea 06-09 2005

DJ 703 C Precipitaţii scurgeri de

pe versanţi 10m

Zid srijin Gabioane umplutură

19. Văleni 06- 09 2005

DJ 546 A Precipitaţii scurgeri de

pe versanţi 10m

Zid sprijin Gabioane Umplutură Parapet

20. Vitomireşti Sat Trepteni

06-09 2005


pe versanţi 300m

Remediere carosabil (infrastructură, Suprastructură) Şanţ pereu.

8

CAPITOLUL II

2.1. Structuri organizatorice implicate

Responsabilităţile privind protecţia şi intervenţia împotriva seismelor, alunecărilor de teren şi

accidentelor complementare revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii

de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

Structurile organizatorice şi instituţiile care au atribuţii pe linia gestionării situaţiilor de

urgenţă la nivelul judeţului Olt sunt:

a) Instituţia Prefectului Judeţului Olt;

b) Consiliul Judeţean Olt;

c) Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, componenţa nominală fiind prezentată în

Anexa nr. 2.a;

d) Grupul de suport tehnic pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismelor şi

alunecărilor de teren organizat la Direcţia Judeţeană de Control în Construcţii Olt,

componenţa nominală fiind prezentată în Anexa nr. 2.b;

e) Comitetele pentru situaţii de urgenţă ale localităţilor judeţului;

f) Centrele operative pentru situaţii de urgenţă:

- Centre operative cu activitate permanentă de la nivelul instituţiilor, organismelor

care asigură funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- Centrele operative cu activitate temporară de la nivelul comitetelor locale pentru

situaţii de urgenţă;

g) Structurile teritoriale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi unităţi ale

Ministerului Apărării Naţionale.

2.2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

2.2.1. Atribuţii comune

Autorităţile administraţiei publice locale organizează, coordonează şi îndrumă acţiunile şi

măsurile privind prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice, în baza prevederilor

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi funcţiile de sprijin pe

care le asigură structurile implicate în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice sunt

prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 2288/2004.

Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, precum şi persoanele juridice care au

în administrare construcţii, vor acţiona pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea

riscului seismic al construcţiilor existente, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Normei metodologice de

aplicare a acesteia.

2.2.2. Atribuţii specifice - forţe participante

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

,, MATEI BASARAB” AL JUDEŢULUI OLT

a) participă cu forţele proprii, cu tehnica şi materialele din dotare, la acţiunile specifice de

protecţie-intervenţie (conform Anexelor nr.6.a şi nr.6.b);

9

b) asigură în zonele de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de

prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice prin reprezentanţi în Comitetul Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă Olt;

c) participă ca factor de specialitate şi conducere operativă la apărarea împotriva efectelor

unei situaţii de urgenţă specifice, precum şi a efectelor complementare acesteia, prin realizarea unor

activităţi complexe care cuprind măsuri de prevenire, protecţie, intervenţie, reabilitare-refacere;

d) introduc în planurile de apărare, verifică şi aplică categorii de măsuri pe etape specifice

predezastru, pe timpul producerii şi post-dezastru creat de o situaţie de urgenţă specifică, prin:

- înştiinţarea membrilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt, comitetelor

locale pentru situaţii de urgenţă, centrelor operative, precum şi ai structurilor constituite pentru

intervenţie în vederea activării lor pe baza unor scheme operative de înştiinţare;

- informarea populaţiei cu date asupra situaţiei de urgenţă specifice, reguli de comportare şi

respectarea unor recomandări specifice în zona de risc;

- pregătirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protecţiei civile - F-1001, mijloace

radio, telefonice şi mass-media;

- alarmarea populaţiei în legătură cu pericolul sau iminenţa producerii unui dezastru

complementar situaţiei de urgenţă specifice;

- aplicarea de măsuri de protecţie eficientă a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale

împotriva efectelor unei situaţii de urgentă specifice prin informarea populaţiei cu privire la măsurile

de protecţie individuală, respectarea regulilor de comportament specifice situaţiei de urgenţă şi

protecţia colectivă;

e) efectuează activităţile specifice de activare, culegere date, analiză, elaborarea deciziilor şi

transmiterea acestora, coordonare şi asigurare a cooperării - potrivit planului de apărare, prin acţiuni

de intervenţie care vizează:

- informarea populaţiei prin folosirea mijloacelor de informare în masă;

- cercetarea - căutarea cu elementele de căutare ale protecţiei civile şi unităţilor specializate

pentru depistarea supravieţuitorilor şi victimelor, avariilor la reţele, distrugerilor la clădiri, căilor de

acces blocate, pericolului de incendii;

- deblocarea şi salvarea supravieţuitorilor de sub dărâmături;

- degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenţie;

- acordarea primului-ajutor, ajutorului medical de urgenţă şi transportul victimelor şi

spitalizarea acestora, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori, staţiile de medicină

de urgenţă, reanimare şi descarcerare şi serviciul de ambulanţă;

- participarea la refacerea reţelelor gospodăriei comunale avariate, pentru preîntâmpinarea

amplificării dezastrului produs de o situaţie de urgenţă specifică;

- evacuarea sinistraţilor şi realizarea de locuri/tabere destinate pentru adăpostirea acestora;

- organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile, alimentelor, medicamentelor şi

articolelor de primă necesitate pentru sinistraţi;

- organizarea unor puncte de primire şi evidenţă a persoanelor decedate, pentru identificarea

lor de către rude şi rezolvarea operativă a formalităţilor legale necesare, inclusiv pentru înhumare;

- participarea la restabilirea capacităţilor de producţie la unităţile economice de primă

urgenţă-sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze, apă, termoficare, reţele de

comunicaţie etc.;

- intervin pentru localizarea şi lichidarea incendiilor în masă şi a celor izolate, izbucnite în

zona afectată de situaţia de urgenţă specifică;

- asigură degajarea căilor de evacuare pentru echipele de salvare spre punctele cele mai

afectate prin executarea operaţiunilor de deblocare;

- diminuează pericolul de explozie datorat prezenţei în zona afectată a pulberilor în suspensie,

care au proprietăţi fizico-chimice periculoase;

10

- împrospătarea aerului în subsoluri sau alte zone izolate sub dărâmături, unde există

supravieţuitori ;

- iluminează, pe timpul nopţii, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;

- aprovizionează cu apă potabilă unele instituţii publice: creşe, spitale, azile şi cămine,

precum şi unele instalaţii tehnologice vitale;

- participă la evacuarea animalelor şi a bunurilor de valoare;

- execută recunoaşterea zonelor grav afectate şi asigură respectarea măsurilor de prevenire în

punctele periculoase;

- organizează şi execută controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice şi platformele

industriale vulnerabile, puternic afectate de situaţia de urgenţă specifică, asigurând măsurile tehnice

specifice pentru ieşirea de sub starea de urgenţă;

- sprijină factorii de conducere şi comisiile tehnice pentru repunerea în funcţiune, în condiţii

de urgenţă, a instalaţiilor speciale de supraveghere, detectare, alarmare şi stingere automată a

incendiilor;

f) sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru

gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice;

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI OLT

a) participă cu forţe proprii şi tehnica din dotare la acţiunile specifice de protecţie-intervenţie

(conform Anexei nr. 6.c);

b) execută, imediat după declanşarea situaţiei de urgenţă specifice, prin personalul prezent în

serviciul de menţinere a ordinii publice, controlul, dirijarea şi supravegherea circulaţiei,

recunoaşterea zonelor din aria de competenţă, asigurând prioritar măsuri pentru prevenirea panicii în

rândul populaţiei, concomitent cu transmiterea către dispeceratele din punctele de comandă a datelor

preliminare asupra amplorii efectelor;

c) asigură măsurile specifice pentru coordonarea circulaţiei rutiere şi pietonale, prin aplicarea

interdicţiilor, devierilor şi priorităţilor, în mod deosebit pentru mijloacele şi formaţiunile de

intervenţie specializate;

d) participă la acţiunile de informare a populaţiei despre situaţia creată, pericolul existent şi

măsurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecinţelor dezastrului;

e) asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, intensificând măsurile

de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau a altor manifestări antisociale;

f) supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare, organizează şi participă la

paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

g) participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de transport şi tehnice în

vederea participării, conform ordonanţelor guvernamentale, ordinelor prefecţilor, la acţiunile de

normalizare a situaţiei;

h) participă la asigurarea măsurilor de ordine şi luare în evidenţă a populaţiei atunci când

situaţia impune evacuarea temporară a unor cvartale de locuinţe sau a întregii localităţi, în punctele

de adunare pentru îmbarcare, pe timpul transportului şi în punctele de primire;

i) execută acţiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistraţilor şi pentru stabilirea

persoanelor dispărute;

j) participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă Olt;

k) sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru

gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice;

l) menţinerea şi restabilirea ordinii publice în zonele afectate.

11

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN OLT

a) participă cu subunităţi şi tehnica proprie la realizarea acţiunilor specifice de protecţie-

intervenţie ( conform Anexei nr. 6.c) ;

b) participă împreună cu organele de poliţie la menţinerea ordinii şi liniştii publice în

localităţile sau zonele afectate de situaţia de urgenţă specifică, concomitent cu intensificarea

măsurilor specifice pentru continuarea îndeplinirii misiunilor permanente;

c) asigură restabilirea ordinii şi liniştii publice când aceasta a fost tulburată prin orice fel de

acţiuni şi fapte care contravin legii ;

d) constituie, la ordin, detaşamente de forţe şi mijloace care să participe, în cadrul cooperării,

la limitarea şi lichidarea efectelor negative;

e) asigură paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate şi evacuate;

f) organizează dispozitivele de blocare a zonei afectate pentru interzicerea pătrunderii

autovehiculelor şi persoanelor, în scopul diminuării pierderilor complementare ;

g) participă împreună cu organele de poliţie la asigurarea măsurilor de ordine pe perimetrele

cu restricţii în circulaţia pietonală şi rutieră, din zonele grav afectate, pentru prevenirea furturilor

precum şi pentru asigurarea desfăşurării în condiţii corespunzătoare a activităţilor de intervenţie

întreprinse de echipele specializate;

h) participă la evacuarea populaţiei (fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor

în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii în raioanele de evacuare).

INSPECTORATUL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ AL JUDEŢULUI OLT

a) participă cu forţe şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor şi de înlăturare a

urmărilor situaţiilor de urgenţă specifice produse în zona de competenţă( conform Anexei nr. 6.c);

b) execută recunoaşteri în zona de responsabilitate, analizează şi raportează, periodic, primele

date şi concluzii privind proporţiile efectelor situaţiei de urgenţă specifice;

c) participă, la ordin, cu forţe şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor,

valorilor materiale şi animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontieră;

d) asigură controlul şi supravegherea persoanelor şi mijloacelor de transport la trecerea

frontierei de stat;

e) informează persoanele care se prezintă pentru trecerea frontierei despre producerea

situaţiilor de protecţie civilă ;

f) participă la acţiunile de informare a populaţiei din localităţile aflate în zona de competenţă

despre situaţia creată, pericolul existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea

diminuării consecinţelor situaţiei de urgenţă specifice;

g) participă la asigurarea menţinerii ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, aflate în

zona de competenţă;

h) supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare derulate în zona de

responsabilitate, organizează şi participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

i) participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă din localităţile situate în aria de

competenţă, a mijloacelor de transport şi tehnice în vederea participării la acţiunile de normalizare a

situaţiei;

j) participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comitetele judeţene pentru situaţii de

urgenţă sau de eşaloanele ierarhic superioare.

12

SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE

a) asigură gestionarea globală a acţiunilor specifice de protecţie-intervenţie pentru realizarea

şi funcţionarea înştiinţării-avertizării, informării-notificării, transmiterii datelor şi informărilor din

sistemul de protecţie-intervenţie în caz de dezastru;

b) coordonează şi conduce acţiunile de protecţie-intervenţie în domeniile şi zonele de

responsabilitate.

OFICIUL DE MOBILIZARE A ECONOMIEI ŞI PREGĂTIRE A TERITORIULUI PENTRU

APĂRARE AL JUDEŢULUI OLT

a) pune la dispoziţie, la solicitarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab”

al judeţului Olt sau a autorităţilor administraţiei publice locale, baza de date cu existentul în tehnică

şi materiale din rezerva de mobilizare, care pot fi folosite şi pentru înlăturarea urmărilor unor situaţii

de urgenţă specifice conform prevederilor legale;

b) pune la dispoziţie situaţia cu existentul în tehnică şi materiale rechiziţionabile cuprinse în

Planul de rechiziţie, care pot fi folosite pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor

situaţii de urgenţă specifice, cu indicarea surselor, deţinătorilor legali, locurilor de dispunere şi a

cantităţilor existente;

UNITĂŢILE MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE

DIN JUDEŢUL OLT

a) participă cu forţele proprii, cu tehnica şi alte facilităţi, la realizarea acţiunilor de

intervenţie, în limita disponibilului, a prevederilor legale şi regulamentare, la nivel judeţean şi local

(conform Anexei nr. 6.c);

b) asigură operativ forţele şi mijloacele de sprijin pentru realizarea decontaminării populaţiei,

căilor rutiere şi clădirilor, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu materialele

necesare puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor;

c) elaborează planurile de protecţie civilă şi de evacuare a personalului militar şi civil şi a

bunurilor materiale pentru obiectivele proprii;

d) întocmesc şi actualizează permanent planurile proprii de asigurare cu resurse umane,

materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

e) constituie conform prevederilor actelor normative specifice cu caracter intern, grupe

operative pentru conducerea acţiunilor de intervenţie şi stabilesc ofiţeri de legătură pe lângă

comitetele judeţene /locale pentru situaţii de urgenţă;

f) menţine legătura cu inspectoratul pentru situaţii de urgenţă şi înştiinţează eşalonul superior

despre situaţiile de pericol sau de producere a unor situaţii de urgenţă specifice, precum şi despre

evoluţia ulterioară a acestora, asigură înlăturarea urmărilor negative în caz că unităţile sau obiectivele

proprii sunt afectate şi colaborează cu serviciile de urgenţă profesioniste;

g) asigură intervenţia forţelor şi mijloacelor prevăzute în planurile proprii de asigurare cu

resurse umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

h) constituie, la ordin, detaşamente de intervenţie şi le asigură tehnică militară şi materiale

pe categorii de acţiuni, pentru a putea interveni în sprijinul organelor administraţiei publice, la

cererea acestora, în vederea limitării şi înlăturării efectelor negative, asigurarea materială, tehnică şi

medicală se va face din existentul la serviciu, iar la nevoie, de la stocul de mobilizare, cu respectarea

reglementărilor în vigoare;

i) trec, la ordin, la organizarea unui circuit funcţional pentru un aflux mare de răniţi,

contaminaţi şi bolnavi în cadrul spitalelor militare;

j) execută operaţiunile de salvare a persoanelor aflate în locuri izolate sau greu accesibile;

13

k) asistenţă medicală răniţilor şi persoanelor afectate de dezastre, în limita disponibilităţilor

formaţiunilor medicale de la toate eşaloanele;

l) asigură sprijin logistic pentru organizarea şi desfăşurarea evacuării populaţiei şi bunurilor

materiale, amenajarea locurilor de primire şi cazare a sinistraţilor;

m) asigură ca forţele şi mijloacele angajate în intervenţie să poată trece, la ordin şi în timp

scurt, la îndeplinirea misiunii de bază.

La nivel judeţean conducerea forţelor destinate Ministerului Apărării pentru intervenţie, se

realizează prin Comandantul Garnizoanei Caracal;

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ OLT

a) coordonează şi asigură asistenţa medicală şi psihologică de urgenţă în caz de situaţii de

urgenţă specifice, prin utilizarea reţelei sanitare şi extinderea, la nevoie, a capacităţii de spitalizare;

b) asigură repartiţia şi instruirea pentru acţiuni de urgenţă la dezastru a personalului propriu;

c) asigură împreună cu alte organisme, pregătirea sanitară a populaţiei şi formaţiilor de

intervenţie din zona de risc;

d) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în probleme specifice de acordare a

asistenţei medicale de urgenţă în caz de situaţii de urgenţă specifică;

e) asigură funcţionalitatea unităţilor sanitare, inclusiv a instalaţiilor, echipamentelor şi a

aparaturii de specialitate şi de comunicaţii în timpul producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi

imediat după aceea.

FILIALA DE CRUCE ROŞIE OLT

a) participă la acordarea primului ajutor premedical în cadrul asistenţei medicale de urgenţă;

b) participă la asigurarea apei potabile, prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele

afectate sau evacuate;

c) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 100 victime.

DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ OLT

a) organizează, coordonează şi verifică, împreună cu unităţile care funcţionează în

subordinea, sub autoritatea şi coordonarea sa, aplicarea măsurilor pentru protecţia dotărilor şi

construcţiilor din domeniul specific, a animalelor, culturilor şi terenurilor împădurite, furajelor,

materiilor prime şi produselor agroalimentare şi asigură aducerea la îndeplinire a acestora;

b) pregăteşte şi pune în aplicare planurile de acţiune în cazul producerii unor situaţii de

urgenţă;

c) evaluează principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum şi costurile

prevenirii, reducerii şi atenuării efectelor acestora;

d) asigură, prin experţi şi specialişti, evaluarea stării de siguranţă a amenajărilor de

îmbunătăţiri funciare;

e) colaborează cu alte instituţii implicate la elaborarea planurilor de apărare şi la stabilirea

responsabilităţilor fiecărei părţi.

14

AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE PROTECŢIE A MEDIULUI OLT

a) asigură gestionarea acţiunilor specifice de protecţie-intervenţie pentru supravegherea şi

controlul calităţii factorilor de mediu, la nivelul judeţului şi al localităţiilor;

b) coordonează şi conduce acţiunile de protecţie-intervenţie în domeniile şi zonele de

responsabilitate.

INSPECTORATUL TERITORIAL ÎN CONSTRUCŢII SUD VEST OLTENIA-DIRECŢIA

JUDEŢEANĂ DE CONTROL ÎN CONSTRUCŢII OLT

a) dispune deţinătorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de

expertize tehnice privind asigurarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate a structurilor, în toate cazurile

în care se constată necesitatea acesteia;

b) dispune, după caz, încetarea exploatării construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de

funcţionare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică;

c) verifică respectarea, de către deţinători, a planului de urmărire specială în exploatare a

construcţiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) asigură instruirea specialiştilor nominalizaţi în planurile de apărare ale unităţilor

administrativ-teritoriale privind inspecţia post-seism a construcţiilor;

e) organizează inspecţia post-seism şi propune acţiunile tehnico-organizatorice de intervenţie

imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi urmăreşte aplicarea

măsurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor cutremurului.

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN OLT

a) asigură utilizarea unor spaţii de învăţământ pentru cazarea provizorie a populaţiei evacuate

în cazul unei situaţii de urgenţă specifice, în condiţiile respectării şi asigurării derulării procesului

instructiv-educativ, după caz;

b) întocmeşte, împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Matei Basarab” al

judeţului Olt, planul, tematica de învăţământ şi suporturile informaţionale necesare cadrelor didactice

în realizarea educaţiei antiseismice a elevilor.

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIU

CULTURAL NAŢIONAL OLT

a) elaborează planuri de cooperare împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

„Matei Basarab” al judeţului Olt, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt, Inspectoratul de Jandarmi

Judeţean Olt şi unităţi teritoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, privind protecţia şi

integritatea bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil, a persoanelor angajate şi a

vizitatorilor din muzee, instituţii nespecializate, aşezăminte şi lăcaşe de cult, colecţii publice sau

private şi operatori economici care au ca obiect de activitate expunerea, manipularea, transportul,

depozitarea, valorificarea, conservarea şi restaurarea bunurilor culturale mobile împotriva riscurilor

ce decurg din producerea unei situaţii de urgenţă specifice;

b) adoptă măsuri privind conservarea şi protecţia monumentelor istorice, în cazul producerii

unei situaţii de urgenţă specifice;

c) elaborează planul de apărare împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

15

d) aprobă planurile de apărare ale instituţiilor publice subordonate şi controlează periodic

realizarea şi reactualizarea acestora;

e) organizează programele de pregătire în domeniul protecţiei şi intervenţiei în cazul

producerii unei situaţii de urgenţă specifice;

f) supraveghează efectuarea, de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, a evidenţei bunurilor

aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil care sunt evacuate în cazul producerii unei situaţii

de urgenţă specifice;

g) asigură organizarea acţiunilor de intervenţie în vederea conservării de urgenţă a bunurilor

aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, afectate de producerea unei situaţii de

urgenţă specifice şi stabileşte priorităţile de conservare şi restaurare a acestor bunuri;

h) centralizează datele privind urmările unei situaţii de urgenţă specifice asupra bunurilor

aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, pe baza rapoartelor instituţiilor publice

subordonate;

i) monitorizează acţiunile de evacuare şi depozitarea în spaţii speciale, a bunurilor culturale

salvate;

j) asigură mijloacele materiale şi financiare necesare construirii, amenajării, modernizării şi

întreţinerii locurilor de depozitare speciale, a mijloacelor şi sistemelor de pază, protecţie şi

intervenţie, precum şi procesului de pregătire a personalului şi pentru realizarea măsurilor de

protecţie ale instituţiilor subordonate.

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ OLT

a) aplică prevederile legale în vigoare referitoare la identificarea persoanelor care au dobândit

handicapuri şi/sau care şi-au pierdut definitiv sau temporar capacitatea de muncă, ca urmare a

producerii unei situaţii de urgenţă specifice, în vederea acordării de ajutoare sociale sau alte forme de

protecţie socială;

b) aplică reglementările legale în vigoare privind angajarea persoanelor rămase fără locuri de

muncă, ca urmare a producerii unei situaţii de urgenţă specifice, la lucrări de refacere şi reconstrucţie

a zonelor afectate;

c) sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea

situaţiilor de urgenţă.

OFICIUL DE MOBILIZARE A ECONOMIEI ŞI PREGĂTIRE A TERITORIULUI PENTRU

APĂRARE AL JUDEŢULUI OLT

a) pune la dispoziţie, la solicitarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab”

al judeţului Olt sau a autorităţilor administraţiei publice locale, baza de date cu existentul în tehnică

şi materiale din rezerva de mobilizare, care pot fi folosite şi pentru înlăturarea urmărilor unor situaţii

de urgenţă specifice conform prevederilor legale;

b) pune la dispoziţie situaţia cu existentul în tehnică şi materiale rechiziţionabile cuprinse în

Planul de rechiziţie, care pot fi folosite pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor

situaţii de urgenţă specifice, cu indicarea surselor, deţinătorilor legali, locurilor de dispunere şi a

cantităţilor existente;

INSTITUŢIILE PUBLICE ŞI OPERATORII ECONOMICI

a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de situaţie de urgenţă specifică şi le supun spre

aprobare structurilor ierarhic superioare din cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor

de Urgenţă;

b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare operativă;

16

c) organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva efectelor unei

situaţii de urgenţă specifice;

d) respectă normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la

amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natură;

e) exploatează, utilizează şi întreţin instalaţiile, clădirile, construcţiile de orice natură şi

respectă normele şi normativele specifice;

f) realizează reţelele de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru apărarea în caz

de dezastre; întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigură funcţionarea mijloacelor de

transmisiuni, alarmare aflate în dotare;

g) ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de

situaţie de urgenţă specifică şi, în caz de necesitate, pun la dispoziţia Comitetului Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă al judeţului Olt, datele necesare;

h) întocmesc şi actualizează, după caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare şi

spaţiilor subterane proprii folosite pentru protecţia populaţiei şi le înaintează Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” al judeţului Olt;

i) asigură accesul la obiectivele periclitate şi execută lucrări şi servicii de interes public în

situaţii de urgenţă specifice, din dispoziţia C.J.S.U. Olt.

INSTITUŢIILE PUBLICE ŞI OPERATORII ECONOMICI CARE PRODUC,

PRELUCREAZĂ, MANIPULEAZĂ, DEPOZITEAZĂ, UTILIZEAZĂ SAU TRANSPORTĂ

SUBSTANŢE TOXICE, SUBSTANŢE RADIOACTIVE SAU PREPARATE BIOLOGICE,

PRECUM ŞI PROPRIETARII DE BARAJE HIDROTEHNICE

a) stabilesc şi realizează, prin planurile proprii de apărare, măsurile de prevenire şi protecţie a

populaţiei, mediului natural şi construit faţă de accidente în zonele de risc şi asigură aparatura şi

asistenţa tehnică de specialitate în zonele afectate;

b) stabilesc şi realizează măsurile de protecţie civilă a angajaţilor şi bunurilor materiale

proprii şi conduc nemijlocit acţiunile de intervenţie;

c) organizează şi asigură participarea personalului la pregătirea pentru apărare împotriva

efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, în cadrul S.V.S.U./S.P.S.U.

Proprietarii de clădiri, instituţii publice şi autorităţi locale, operatori economici şi

asociaţii de proprietari situate în zonele seismice au obligaţia de a instrumenta seismic

construcţiile cu înălţimea peste 50 de m sau mai mult de 16 etaje sau cu o suprafaţă desfăşurată de

peste 7500 mp şi de a asigura accesul la aparatele de înregistrare după producerea unui cutremur

puternic; instrumentarea va include un senzor în câmp liber în vecinătatea construcţiei, un senzor la

subsolul clădirii şi doi senzori pe planşeul ultimului etaj.

AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ŞI PREFECTUL AU

URMĂTOARELE ATRIBUŢII SPECIFICE DE APĂRARE, CARE NU AU

CARACTER MILITAR:

a) asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele ce pot fi afectate de

situaţia de urgenţă specifică;

b) coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în

caz de dezastre provocate de situaţia de urgenţă specifică;

c) întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, în concordanţă cu măsurile adoptate de

Comitetul Naţional şi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Olt;

d) asigură desfăşurarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor dezastrelor produse de

situaţia de urgenţă specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea

17

primului-ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente

şi acordarea asistenţei sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

e) stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative

în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă specifice, inclusiv pentru

identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcţionare a serviciilor

şi unităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrică,

gaze naturale, decontaminarea solului etc.;

f) centralizează datele privind urmările dezastrelor şi informează operativ Comitetul

Ministerial şi Comitetul Naţional;

g) asigură mijloacele financiare necesare activităţilor de protecţie şi intervenţie, precum şi de

educaţie antiseismică a populaţiei, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifică;

h) sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru

intervenţia în cazul producerii situaţiilor de urgenţă specifice;

i) asigură, prin unităţile, autorităţile, regiile, companiile şi societăţile naţionale pe care le

coordonează, funcţionarea neîntreruptă a sistemului energetic naţional, precum şi a reţelelor de

utilităţi publice: gaze naturale, căldură, apă, canalizare.

POLIŢIA COMUNITARĂ SLATINA

a) asigură informarea operativă a Consiliului Local, precum şi a poliţiei despre evenimentele

deosebite ce au avut loc în cadrul activităţii poliţiei comunitare;

b) colaborează cu alte organe ale statului cu atribuţii privind asigurarea climatului de ordine şi

linişte publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa, bunurile acestora ori ale

domeniului public, curăţenia şi combaterea comerţului stradal neautorizat;

c) organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;

d) verifică locurile şi punctele vulnerabile, existenţa şi starea încuietorilor, a amenajărilor

tehnice şi a sistemelor de pază şi alarmare şi iau, în caz de nevoie, măsurile ce se impun;

e) aplică prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile de

pază;

f) supraveghează persoanele cărora li s-a permis accesul în incintă, pe baza documentelor

stabilite, cu deplasarea numai în locurile pentru care au primit permisiunea de acces;

g) verifică obiectivul încredinţat spre pază, cu privire la existenţa unor surse care ar putea

produce incendii, explozii sau alte evenimente grave; în cazul în care acestea s-au produs, iau

primele măsuri de salvare a persoanelor şi a bunurilor, precum şi pentru limitarea consecinţelor

acestor evenimente şi sesizează organele competente;

h) constată contravenţiile date în competenţă şi aplică sancţiunile potrivit legii;

i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă.

SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR OLT,

SISTEMUL HIDROTEHNIC INDEPENDENT-JITARU

a) organizează, coordonează şi îndrumă activitatea privind apărarea împotriva efectelor unei

situaţii de urgenţă specifice care poate produce inundaţii şi accidente la construcţiile hidrotehnice;

b) asigură dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor automate privind înregistrările

seismice la construcţiile hidrotehnice;

c) sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea

situaţiilor de urgenţă.

18

POPULAŢIA

a) cetăţenii sunt obligaţi să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în

caz de dezastre şi să participe la activităţile organizate, potrivit legii în acest scop;

b) în situaţii de producere a dezastrelor, cetăţenii sunt obligaţi să participe la acţiunile de

intervenţie pentru care sunt solicitaţi şi să se conformeze măsurilor stabilite de către organele

centrale şi locale.

MASS- MEDIA

a) asigură informarea populaţiei despre pericolul producerii dezastrelor şi alunecărilor de

teren, evoluţia şi urmările acestora;

b) participă la programul de educare al populaţiei prin realizarea şi difuzarea unor emisiuni şi

reportaje specifice acţiunilor de apărare în cazul seismelor şi alunecărilor de teren;

c) difuzează emisiunile şi reportajele elaborate de către comitetele pentru situaţii de urgenţă şi

alte organisme specializate;

d) informează populaţia din zonele afectate despre situaţia creată cu datele primite de la

compartimentele de relaţii cu presa şi publicul ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă;

e) informează populaţia despre regulile de comportare şi restricţiile care trebuie respectate în

zonele afectate.

CENTRUL JUDEŢEAN DE CONDUCERE ŞI COORDONARE A INTERVENŢIEI

( CJCCI )

Conducerea operaţiunilor de intervenţie operativă în situaţia de urgenţă generată de

producerea unui seism sau a alunecărilor de teren se realizează de autorităţile legal-investite cu

atribuţii şi responsabilităţi privind concepţia, planificarea, organizarea şi controlul în domeniu,

respectiv de către prefecţi, primari şi conducerile agenţilor economici şi instituţiilor publice conform

legii.

Prefectul şi subprefecţii, primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, şefii serviciilor publice

deconcentrate, precum şi conducătorii regiilor autonome, societăţilor cu atribuţii şi responsabilităţi în

domeniu, se autosesizează şi declanşează de la sediile instituţiilor respective acţiunile ce se impun

privind alarmarea şi intervenţia.

Membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă numiţi prin ordin al prefectului, se

întrunesc de urgenţă la sediul C.J.C.C.I.

Prin Hotarâre nr. 4/2007 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a stabilit ca

Centrul de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei în situaţii de urgenţă să funcţioneze în spaţiile

existente la Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă ,,Matei Basarab” al Judeţului Olt.

În situaţia imposibilităţii utilizării acestuia, conducerea acţiunilor de intervenţie de urgenţă se

realizează de la Punctul de comandă judeţean aflat în subsolul Casei de Cultură a Sindicatelor.

În exercitarea atribuţiilor funcţionale, C.J.C.C.I. execută următoarele:

elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să intervină;

elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de intervenţie;

evaluează necesarul de forţe şi mijloace pentru îndeplinirea misiunilor ce revin în

competenţa inspectoratului şi coordonează activităţile de planificare a misiunilor ce revin în

responsabilitate;

gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare aparţinând

componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (la nivel judeţean şi

local);

19

asigură informarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la

activităţile desfăşurate în cadrul procesului de planificare şi desfăşurare a intervenţiei.

PLANIFICAREA ACŢIUNII

Planificarea activităţilor de pregătire a intervenţiilor cuprinde următoarele etape:

a) iniţierea planificării: stabilirea scopurilor şi obiectivelor; executarea recunoaşterilor în

teren; identificarea direcţiilor principale de concentrare a efortului; însuşirea misiunii; stabilirea

principalelor elemente necesare planificării acţiunilor de intervenţie rezultate din analiza situaţiei şi

elaborarea documentaţiei specifice;

b) orientarea personalului implicat în planificarea acţiunii de intervenţie şi transmiterea

dispoziţiilor preliminare;

c) elaborarea concepţiei: stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia

probabilă a situaţiilor de urgenţă; definirea obiectivelor (niveluri, acţiuni, termene); crearea de

scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea

alternativelor faţă de obiectivele urmărite; identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi

care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat); selectarea cursului optim de acţiune şi

stabilirea dispozitivului de intervenţie; luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la

structurile proprii şi cele de cooperare;

d) elaborarea planului acţiunii: planificarea acţiunilor forţelor şi mijloacelor structurilor

profesioniste şi private, precum şi a celor abilitate pentru asigurarea funcţiilor de sprijin; organizarea

sistemului de comunicaţii şi informatică; identificarea şi planificarea elementelor de cooperare;

planificarea logisticii; planificarea asigurării acţiunilor şi protecţiei subunităţilor şi formaţiunilor;

determinarea locului şi rolului inspectoratului şi ale subunităţilor în raport cu obiectivele preconizate,

prin evaluarea stadiului curent faţă de starea de lucruri dorite în viitor; formularea planurilor de

sprijin; elaborarea documentelor necesare întocmirii planificării acţiunilor; aplicarea planului şi

evaluarea rezultatului (stabilirea de măsuri corective în cazul abaterii de la obiectivele planificate);

e) revederea planului acţiunilor de intervenţie, cercetarea, completarea şi modelarea acestora

în vederea reluării ciclului.

CAPITOLUL III

CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE- INTERVENŢIE

Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea

etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea

obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile

viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, la identificarea şi alegerea

alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat),

selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi

precizarea / transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, prin Inspecţia de Prevenire, coordonează,

planifică, organizează, pregăteşte şi desfăşoară activităţi preventive la instituţii publice, localităţi,

construcţii/ amenajări cu aglomerări de persoane şi operatori economici cu risc din judeţ.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean coordonează, îndrumă, controlează şi

evaluează activităţile de prevenire desfăşurate de serviciile volutare, publice şi private din judeţ.

Evitarea manifestării riscurilor :

monitorizarea permanentă a parametrilor seismici;

20

informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi

asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

activităţi de prevenire;

exerciţii şi aplicaţii.

FAZE DE URGENŢĂ

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evernimentului, intervenţiile

servicilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

Operaţiunile de intervenţie sunt executate în succesiune, pe urgenţe, astfel:

Urgenţa I se asigură de garda de intervenţie a subunităţii în raionul căreia se află obiectivul

afectat. Garda de intervenţie este compusă din personalul operativ şi tehnica din dotare nominalizate

în Registrul cu organizarea serviciului de permanenţă. Garda de intervenţie poate acţiona

independent sau în cooperare cu forţele şi mijloacele existente în obiectivul sau localitatea afectată,

precum şi cu celelalte SVSU/SPSU din raionul de intervenţie.

Conducerea este asigurată de şeful gărzii de intervenţie/comandantul de echipaj, iar în

situaţii complexe acţiunea va fi condusă de comandantul subunităţii sau un ofiţer din subordinea

acestuia.

Urgenţa a II- a se asigură de către subunităţile ISU, iar în situaţii complexe se pot solicita

forţe şi mijloace cu care se cooperează, precum şi cele ale SVSU/SPSU din zona de competenţă a

ISU Olt.

Conducerea acţiunilor este asigurată de inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă Olt, fiind sprijinit de persoana care asigură continuitatea la conducere, grupa operativă, alte

persoane stabilite de acesta sau, după caz, specialişti din obiectivul afectat.

Urgenţa a III- a se asigură de două sau mai multe inspectorate pentru situaţii de urgenţă

limitrofe.

Conducerea acţiunilor se asigură de către inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă Olt, în coordonarea nemijlocită a prefectului judeţului Olt.

Urgenţa a IV- a în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată, se asigură prin

grupări operative dislocate la ordinul inspectorului general.

Conducerea acţiunilor se asigură de către inspectorul general.

a) În urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile

specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a

consecinţelor acestora, şi se referă la:

1. deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor ;

2. limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire la construcţii;

3. salvarea victimelor;

4. acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

5. descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate;

6. limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărire comunală;

7. evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în zonele

supuse riscurilor;

8. stingerea incendiilor;

9. decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;

10. asigurarea mijloacelor de subzistenţă.

b) În urgenţa a II- a se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul

evenimentului forţe şi mijloace de intervenţie şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, până

la terminarea acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la:

1. dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor

complementare;

21

2. evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;

3. asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi;

4. constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

5. decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune;

6. executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi

bunurilor proprii;

7. executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;

8. executarea controlului sanitar- epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii;

9. asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare;

10. refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;

11. controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie, pentru

transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

12. asigurarea mijloacelor de subzistenţă;

13. îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

c) În urgenţa a III-a, asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe, şi a IV-a, asigurată

prin grupări operative, dislocată la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului

General în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată, continuă să se execute

acţiunile din primele două urgenţe în funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forţe şi

mijloace sporite.

ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR

Etapele de realizare a acţiunilor în funcţie de fazele dezastrului (predezastru, în perioada

dezastrului şi postdezastru) sunt următoarele:

A. Măsuri şi acţiuni în perioada predezastru: a) Identificarea în detaliu, delimitarea geografică şi declararea zonelor cu risc natural la

cutremure şi/ sau alunecări de teren de pe teritoriul unităţii administrativ- teritoriale;

b) Constituirea de bănci de date informatizate privind zonele cu risc natural la cutremure şi/

sau alunecări de teren, actualizate periodic şi integrate în Sistemul Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă;

c) Planificarea dezvoltării unităţilor administrativ- teritoriale luând în considerare măsurile de

eliminare/ reducere a riscurilor pentru:

- clădiri cu funcţiuni esenţiale a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru

protecţia civilă;

- subunităţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” al judeţului Olt şi

sediile poliţiei;

- spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi

de urgenţă;

- căi de transport şi clădirile ce adăpostesc funcţiile specifice: feroviar, rutier, naval şi aerian;

- clădiri ale instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice, în

apărarea şi securitatea naţională;

- staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale;

- reţele vitale de utilităţi;

- garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii;

- rezervoare de apă şi staţii de epurare şi pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă

specifice:

- clădiri care adăpostesc gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase.

d) Iniţierea şi/sau continuarea unor studii pentru culegerea şi sinteza de date şi acumularea de

cunoştinţe referitoare la elementele determinante pentru hazardul seismic şi la alunecări de teren,

22

evaluarea elementelor expuse la risc: construcţii, reţele, populaţie, instituţii publice etc., pentru a lua

în considerare condiţiile locale, elementele expuse şi pentru realizarea de scenarii specifice credibile;

e) Urmărirea evitării şi/sau reducerii efectelor distructive ale seismelor sau/şi alunecărilor de

teren şi apariţiei unor dezastre complementare prin realizarea unor măsuri şi acţiuni de reducere a

vulnerabilităţii în zonele de risc;

f) Elaborarea şi aprobarea planurilor de urbanism - generale, zonale şi de detaliu - cu

stabilirea şi aplicarea restricţiilor de amplasare a unor construcţii sau dotări în zone cu risc seismic

şi/sau la alunecări de teren, restricţii care vor fi impuse prin documentaţiile de urbanism cu prilejul

elaborării şi avizării acestora;

g) Adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc: tehnologic şi chimic,

biologic, inundaţii, explozii, incendii, astfel încât să se limiteze riscul de afectare a zonelor populate

şi aplicarea acestor măsuri în activităţile de elaborare şi avizare a documentaţiilor prevăzute în

Regulamentul de urbanism;

h) Studierea, stabilirea şi aplicarea măsurilor de protecţie şi a acţiunilor de intervenţie

preventivă împotriva efectelor seismelor şi alunecărilor, în vederea diminuării vulnerabilităţii

seismice;

i) Protecţia şi pregătirea capacităţilor de răspuns în situaţia de urgenţă specifică: unităţi ale

serviciilor de urgenţă profesioniste, unităţi şi echipe cu atribuţii speciale din reţeaua medico-sanitară,

poliţie şi unităţi pentru păstrarea ordinii publice, servicii de urgenţă voluntare, sisteme funcţionale,

dotări, sisteme de comunicare, coordonare şi conducere, spaţii de acces şi evacuare, spaţii de

adăpostire a răniţilor şi sinistraţilor, rezerve de alimentare cu apă, medicamente, alimente, energie

electrică, combustibil;

j) Organizarea de exerciţii, sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situaţii de

Urgentă în scopul verificării viabilităţii planurilor de apărare şi a resurselor existente;

k) Asigurarea spaţiilor de adăpostire a răniţilor şi sinistraţilor în cazul producerii unei situaţii

de urgenţă specifice şi actualizarea convenţiilor încheiate între autorităţile administraţiei publice

locale şi deţinătorii acestor spaţii în vederea utilizării lor în caz de nevoie;

l) Monitorizarea, prin serviciile specializate, a acţiunilor de intervenţie la clădiri de locuit,

clădiri din domeniul sănătăţii, clădiri cu funcţiuni esenţiale în Sistemul Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă, incluzând:

- expertizarea tehnică, cu fundamentarea soluţiilor de intervenţie şi estimarea costurilor pentru

clădiri de locuit, spitale, clădiri administrative, culturale, de învăţământ etc.;

- proiectarea lucrărilor de intervenţie;

- execuţia lucrărilor de consolidare;

- asigurarea locuinţelor de necesitate de către serviciile specializate pentru cazarea temporară a

persoanelor în timpul executării consolidărilor dacă situaţia o impune;

m) asigurarea logistică a serviciilor publice descentralizate prezente în planul de apărare

propriu: formulare şi placarde, căşti de protecţie, mijloace de transport etc., precum şi pregătirea şi

avizarea listelor şi convenţiilor de colaborare cu persoanele autorizate - fizice sau juridice - pentru

intervenţie în caz de cutremur: ingineri experţi, ingineri verificatori de proiecte, inspectori de teren,

diriginţi de şantier, pentru activităţile prevăzute în „Manualul pentru investigarea de urgenţă post-

seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a

construcţiilor avariate” - publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 2/1999, şi pregătirea prin cursuri a

personalului implicat în aceste activităţi;

n) monitorizarea operatorilor economici care reprezintă surse de mare risc pentru

colectivităţile umane;

o) avizarea listei societăţilor comerciale şi a furnizorilor de bunuri şi servicii care au în

dotare utilaje pentru intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi încheierea cu

acestea a convenţiilor pentru intervenţia imediată şi asigurarea necesarului de resurse;

23

p) protecţia bunurilor de patrimoniu: clădiri, lucrări inginereşti, dotări tehnologice diverse,

valori cultural-artistice din administrarea instituţiilor publice şi private;

r) asigurarea, prin bugetul propriu, a resurselor financiare necesare activităţii de prevenire şi

gestionare a unei situaţii de urgentă specifice;

s) verificarea, nominalizarea şi actualizarea stocurilor de materiale de prima necesitate:

medicamente, sânge şi produse specifice, apă minerală, îmbrăcăminte şi încălţăminte, alimente cu

termen lung de conservare, cazarmament etc.;

t) verificarea şi actualizarea materialelor de construcţii şi a altor materiale, inclusiv pentru

realizarea de locuinţe pentru cazarea temporară, aflate în depozitele zonale ale Administraţiei

Naţionale a Rezervelor de Stat;

u) coordonarea, avizarea şi controlul realizării măsurilor privind activităţile de apărare în

cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, privind:

- verificarea, nominalizarea, actualizarea şi pregătirea formaţiunilor şi mijloacelor de

intervenţie operativă, inclusiv a celor de intervenţie pe linie medicală;

- asigurarea acţiunilor şi măsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicării şi

declanşării unor epidemii şi/sau epizootii;

- verificarea dotării cu mijloace de comunicaţii şi a stării de funcţionare a acestora;

- asigurarea acţiunilor de cercetare-căutare şi deblocare-salvare: dotare şi personal instruit;

- realizarea unor acţiuni de restricţii şi interdicţii necesare în zonele de risc şi de distrugeri;

- instruirea autorităţilor şi populaţiei din zonele de risc asupra regulilor de comportare şi

comunicare în cazul producerii unui dezastru;

- planificarea măsurilor şi procedurilor de intervenţie operativă necesare gestionării situaţiei de

urgenţă specifice şi aprobarea acestora de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

v) coordonarea metodologică privind materialele pentru educarea antiseismică a populaţiei,

asigurarea diseminării informaţiilor: pliante, broşuri, afişe, puse la dispoziţie de organismele abilitate

potrivit legii;

x) Coordonarea şi avizarea instalării şi operării în condiţii sigure a unor sisteme de urmărire,

avertizare şi alarmare privind efectele seismelor şi/sau alunecărilor de teren pe amplasamente libere,

în construcţii publice şi/sau private, dotări ale regiilor/reţele de infrastructuri etc.:

accelerografe/seismografe, captori, traductori, martori de deformaţii, deplasări, echipamente

specifice de protecţie civilă, etc., cu respectarea prevederilor legale.

B. Măsuri şi acţiuni în perioda dezastru:

- în caz de cutremur

Activarea imediat după seism a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, a Grupului

de suport tehnic pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismelor şi alunecărilor de teren şi

a Centrului operaţional pentru situaţii de urgenţă. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, la

producerea unor dezastre, personalul unităţilor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor se

va prezenta în cel mai scurt timp la unitate, la obiectivele sau locurile dinainte stabilite, fără a mai

aştepta altă înştiinţare.

- în etapa de incidenţă a alunecărilor de teren

Activarea imediată a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, a Grupului de suport

tehnic şi a Centrului operaţional pentru situaţii de urgenţă;

Alarmarea populaţiei asupra alunecării de teren de către Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă ,,Matei Basarab” al judeţului Olt cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni şi

informarea populaţiei despre zona supusă riscului şi măsurile instituite în areal, de către Comitetul

local/judeţean;

24

După recepţionarea informării privind declanşarea unor alunecări de teren, autorităţile locale

vor lua următoarele măsuri:

- pregătirea evacuării locuinţelor, a bunurilor cât şi a anexelor gospodăreşti, a animalelor;

- deconectarea clădirilor, locuinţelor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă,

încălzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele avarii sau distrugeri;

- coordonarea formaţiilor serviciilor de urgenţă profesioniste şi a serviciilor de urgenţă voluntare

aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi operatorilor economici

şi organizaţiilor nonguvernamentale;

- sprijinirea formaţiilor de intervenţie organizate ale Comitetului judeţean în acţiunile de oprire,

diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a clădirilor şi a anexelor

gospodăreşti sau pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.

C. Măsuri şi acţiuni în perioda postdezastru

Întrunirea de urgenţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, a Grupului de suport

tehnic pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismelor şi alunecărilor de teren, culegerea

de informaţii de către personalul specializat, şi culegerea şi transmiterea datelor semnificative de la şi

către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ,,Matei Basarab” în vederea colectării,

stocării, analizării, sintezei informaţiilor şi elaborării deciziei de intervenţie;

Elaborarea deciziei privind declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă specifice

şi transmiterea urgentă a dispoziţiilor către autorităţile, forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;

Desfăşurarea intervenţiei, prin executarea acţiunilor planificate în etapa de prevenire a unei

situaţii de urgenţă specifice;

Aplicarea prevederilor din planul de apărare şi a procedurilor acestuia pentru investigarea de

urgenţă a construcţiilor, reţelelor de utilităţi etc., respectând reglementările în vigoare din diferite

domenii şi punerea în siguranţă provizorie potrivit priorităţilor stabilite de specialiştii abilitaţi şi

luarea deciziilor de evacuare, după caz, utilizând "Manualul pentru investigarea de urgenţă post-

seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a

construcţiilor avariate";

Investigarea de urgenţă a dotărilor proprii ale administraţiei locale şi a altor instituţii din

sistem;

Comunicarea permanentă între autorităţi şi populaţie pe toată perioada de intervenţie şi

refacere prin compartimente ale primăriilor şi mass-media;

Aplicarea prevederilor din plan privind refacerea căilor de acces, reţelelor de utilităţi,

capacităţilor funcţionale şi a capacităţilor operaţionale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea

la normal a vieţii social-economice în unitatea administrativ-teritorială;

Realizarea evaluării daunelor şi facilitarea acordării unor compensaţii către cei afectaţi de

dezastru, potrivit legislaţiei;

Revizuirea şi actualizarea planului de apărare, pe baza experienţei acumulate.

1. Acţiuni de protecţie-intervenţie

Conducerea operaţiunilor de intervenţie operativă în situaţia de urgenţă generată de

producerea unui dezastru specific se realizează de autorităţile legal investite cu atribuţii şi

responsabilităţi privind concepţia, planificarea, organizarea şi controlul în domeniu, respectiv de

către prefecţi, primari şi conducerile agenţilor economici şi instituţiilor publice, conform legii.

Prefectul şi subprefecţii, primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, şefii serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, precum şi

conducătorii regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi în

domeniu, se autosesizează şi declanşează de la sediile instituţiilor respective acţiunile ce se impun

25

privind alarmarea şi intervenţia în caz de urgenţă potrivit Planului judeţean de apărare împotriva

efectelor seismice şi alunecărilor de teren.

Membrii CJSU, numiţi prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgenţă la C.J.C.C.I.

În situaţia imposibilităţii utilizării acestuia, conducerea acţiunilor de intervenţie de urgenţă se

realizează de la Punctul de comandă al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă amplasat în

subsolul Casei de Cultură a Sindicatelor.

Autoritatea publică locală pe raza căreia s-a produs dezastrul specific se activează şi îşi pune

în aplicare planul propriu de apărare.

Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor de pe raza cărora s-a produs dezastrul, împreună

cu membrii comisiilor de protecţie civilă de specialitate constituite pe domenii, potrivit legii,

procedează de urgenţă la inspecţia zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

a) zonele afectate şi delimitarea acestora;

b) necesitatea deblocării-salvării persoanelor şi acordării primului ajutor;

c) clădirile prăbuşite sau în pragul colapsului;

d) reţelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicaţii, gaz metan, apă, energie electrică şi

termică, etc

e) incendiile sau exploziile produse şi/sau iminenţa producerii unor evenimente în lanţ;

f) distrugerile sau blocările căilor de acces;

g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului.

La acţiunile de inspecţie participă şi structurile specializate din cadrul serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice locale, precum şi ale

regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu.

Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor informează operativ CJSU, prin mijloacele de

radiocomunicaţii din dotare şi/sau curieri, asupra situaţiei constatate, estimând victimele şi pagubele

materiale, precum şi necesarul de mijloace şi forţe de intervenţie.

CJSU întrunit de urgenţă, evaluează situaţia pe baza informărilor operative ale primarilor şi

constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor

şi celorlalte organe ale administraţiei publice locale şi stabileşte măsuri de intervenţie de urgenţă

pentru:

a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare

desfăşurării acţiunii de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;

b) concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor

stabilite prin planul de intervenţie şi protecţie;

c) stingerea incendiilor;

d) deblocarea-salvarea persoanelor şi acordarea primului ajutor;

e) transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate;

f) inspectarea postdezastru specific a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidă a acestora;

g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare;

h) protecţia-adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare;

i) paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate;

j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi a

mijloacelor pentru intervenţie;

k) informarea populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă şi asigurarea comunicării cu

aceasta.

l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi neutralizarea

acestora, după caz.

Dacă posibilităţile CLSU, pentru gestionarea situaţiei sunt depăşite, se activează CJSU.

Prefectul informează operativ CNSU asupra efectelor dezastrului, a măsurilor întreprinse şi

propune, după caz, preşedintelui CNSU declanşarea procedurii, potrivit legii, pentru declararea zonei

afectate ca zonă de dezastru şi/sau instituirea stării de urgenţă, după cum urmează:

26

a) în cazul în care efectele sunt la nivel de accident sau de dezastru limitat se referă la zone

restrânse şi aspecte care pot fi rezolvate cu resursele locale, CJSU poate propune declararea zonelor

de dezastru, până la înlăturarea efectelor, sub coordonarea CNSU;

b) în cazul în care efectele sunt de dezastru limitat în mai multe unităţi teritorial-

administrative sau atunci când efectele de dezastru limitat sau major se referă la zone de importanţă

social-economică majoră, extinse teritorial, cu concentrări de pierderi şi aspecte speciale care nu pot

fi rezolvate decât cu mobilizarea resurselor la nivel regional/naţional, CJSU va fundamenta şi va

putea propune CNSU adoptarea de decizii, după caz, cu referire la două situaţii specifice:

- zone de dezastru;

- zone în care este necesară instituirea stării de urgenţă.

CNSU se activează când posibilităţile CJSU au fost depăşite ori există premisele să fie

depăşite sau când sunt afectate cel puţin două judeţe.

2. Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie

Conducerea şi desfăşurarea intervenţiei se execută de următorul personal şi structuri:

- comandantul intervenţiei/acţiunii;

- grupa operativă - de regulă în urgenţele a II-a-a III-a;

- şefii sectoarelor de intervenţie;

- gărzile de intervenţie constituite din echipaje specializate pentru stingere, căutare-salvare-

evacuare, asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare, asanare-pirotehnică, protecţie N.B.C.,

asigurarea acţiunilor de intervenţie.

a) Prevenire şi protecţie

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor

sunt:

- controale şi inspecţii de prevenire;

- avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă;

- acordul;

- asistentă tehnică de specialitate;

- informarea preventivă şi pregătirea populaţiei;

- constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;

- analize, cursuri, instruiri;

- convocări, dezbateri ;

- concursuri profesionale.

Măsuri de protecţie:

-în locuinţe se vor alege pentru adăpostire locurile a căror rezistenţă este mai mare : lângă

stâlpi de rezistenţă , în spaţiul uşilor, la colţurile interioare ale încăperilor. Se va evita staţionarea

lângă mobilier înalt, modular;

-la serviciu, şi în localurile publice (magazine, săli de spectacole, restaurante, etc.) se aleg

locuri similare pentru adăpostire. În aceste localuri, ca şi în locuinţe, deplasarea către locul stabilit

sau pentru părăsirea încăperii se vor realiza numai dacă condiţiile permit (parter, mai multe uşi de

evacuare, parcurs accesibil fară obstacole, distanţe foarte mici);

-pe timpul cutremurului mijloacele de transport de orice tip se opresc. Dacă este posibil,

oprirea se realizează în partea centrală a arterei de circulaţie sau cea care se consideră a fi mai puţin

expusă dărâmăturilor. Nu se va părăsi mijlocul de transport;

27

-cei prinşi sub dărâmături sau în incinte (încăperi, săli etc.) blocate vor aştepta în linişte, cu

răbdare intervenţia din exterior. Nu se recomandă a se încerca deblocarea din interior decât în urma

unei analize ferme, se socoteşte că nu există pericolul mişcării dărâmăturilor şi aşa într-un echilibru

precar. La anumite intervale de timp, cu obiect tare se lovesc pereţii locului de adăpostire sau de sub

dărâmături, ţevi de apă sau gaze din apropiere.

-în acest fel se asigură semnalele necesare aparaturii de detecţie şi localizare a

supravieţuitorilor.

-dacă spaţiul în care s-a realizat adăpostirea nu a suferit avarii grave acesta se poate părăsi

având grijă a se întrerupe funcţionarea instalaţiilor electrice, de alimentare cu gaze şi apă;

-este bine de reţinut locul în care se păstrează, de regulă, obiecte de îmbrăcăminte, pături,

medicamente şi alte lucruri necesare a fi luate la părăsirea locuinţei, mai ales în anotimpurile

răcoroase şi reci;

-un factor important de luat în consideraţie în desfăşurarea tuturor acţiunilor îl constituie

calmul şi grija de a-l transmite şi celor din jur. Calmul şi cuvintele de încurajare atenuează starea de

stres şi contribuie la prevenirea panicii;

- ca sinistraţi este necesar a se respecta cu stricteţe dispoziţiile şi regulile stabilite, se va

acorda o mare atenţie asigurării unor condiţii minime de igienă personală şi colectivă pentru a

impiedica în acest fel apariţia unor îmbolnăviri în masă;

- în locuinţa avariată grav se intră numai cu aprobarea organelor de protecţie civilă. Se scot

anumite materiale sau obiecte strict necesare în aceleaşi condiţii;

- nu trebuie să fiţi prea îngrijoraţi de bunurile din locuinţa avariată sau distrusă. Ele vor fi

protejate de către organe ale jandarmeriei, poliţiei, protecţiei civile etc. şi se vor restitui pe măsura

recuperării lor.

b) Intervenţie

Imediat după cutremur, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Matei Basarab” al

judeţului Olt, începe organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie conform planurilor

întocmite în perioada premergătoare acestuia. Cu formaţiuni proprii, cu unităţi militare, de jandarmi

şi alte unităţi economico-sociale specializate se execută acţiuni de intervenţie:

a) se execută acţiuni de cercetare de specialitate cu scopul de a stabili locul şi volumul

pierderilor umane, distrugerilor la construcţiile civile şi industriale; existenţa, locul supravieţuitorilor

sub dărâmături; avariile la reţelele gospodăriei comunale (apă, gaz, canal) a reţelelor electrice şi de

telecomunicaţii; zonele cu pericol de inundaţie şi incendiu; incendii în zonele calamitate; căile de

comunicaţie blocate de dărâmături sau prin deplasarea straturilor de pământ; zonele în care au apărut

sau pot să apară noi surse de risc (zonele de pericol nuclear, chimic, biologic, etc.); unităţi economice

scoase din funcţiune; alte pierderi şi distrugeri de bunuri materiale;

b) desfăşurarea acţiunilor de deblocare – salvare a supravieţuitorilor de sub dărâmături,

impiedicarea extinderii distrugerilor, intervenţiei la reţelele gospodăriei comunale, refacerea avariilor

etc.;

c) organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de acordare a primului ajutor medical, transportul

răniţilor la unităţile spitaliceşti, asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, tratarea şi spitalizarea

răniţilor;

d) desfăşurarea acţiunilor de combatere a panicii şi de împiedicare a apariţiei unor epidemii;

e) organizarea şi desfăşurarea acţiunii de ajutorare, transport, cazare şi asigurarea unităţilor

pentru persoanele sinistrate;

f) desfăşurarea acţiunilor de salvare a produselor agroalimentare, a animalelor şi cerealelor, a

altor categorii de bunuri materiale;

g) asigurarea măsurilor de pază, ordine şi îndrumare a circulaţiei în zonele de sinistru.

28

O acţiune care nu trebuie neglijată urmând a fi desfăşurată cu urgenţă, o constituie degajarea

de sub dărâmături şi înhumarea cadavrelor cu scopul de a împiedica declanşarea unor epidemii.

c)Acţiuni de relocare

Acţiunea se referă la asigurarea condiţiilor de locuit şi activitate a persoanelor sinistrate a

căror locuinţa a fost distrusă sau de nefolosit.

Momentan, pe aria judeţului Olt nu există situaţii în care populaţia necesită relocarea . În

momentul în care se va impune acest lucru, intervenţia se va face în conformitate cu Planul de

evacuare în situaţii de urgenţă al judeţului Olt( conform Anexelor nr.10.a şi 10.b).

d) Acţiuni de refacere şi reconstrucţie: acţiunile de consolidare vor urmării proiectele de

consolidare impuse de către specialiştii din cadrul grupului de suport tehnic.

e) Acţiuni şi măsuri pentru reabilitare-restabilire şi menţinerea condiţiilor de siguranţă

Pentru restabilirea stării de normalitate, comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de

urgenţă, precum şi conducerile tehnico-administrative ale agenţilor economici şi instituţiilor, dispun

aplicarea următoarelor acţiuni şi măsuri:

acordarea, în continuare, a sprijinului necesar persoanelor afectate;

reconstituirea mijloacelor materiale necesare pentru intervenţie şi refacere în stare operativă;

reabilitarea căilor de comunicaţii, liniilor de telecomunicaţii şi reţelelor de transport şi

distribuţie a energiei electrice, apei şi agenţilor energetici;

pregătirea condiţiilor pentru repunerea în stare de funcţionare a agenţilor economici şi

instituţiilor afectate, precum şi pentru refacerea locuinţelor şi a celorlalte construcţii cu caracter

public sau privat avariate sau distruse din zona de dezastre;

continuarea investigării postdezastru specific şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie

pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate;

stabilirea din punct de vedere valoric şi cantitativ a pagubelor produse de dezastrul specific.

Pe baza concluziilor desprinse din analiza intervenţiei, CJSU şi CLSU întocmesc rapoarte de

evaluare a efectelor produse de dezastrul specific; aceste rapoarte se înaintează comisiei superioare

ierarhic, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însoţite de măsuri

pentru înlăturarea efectelor acestuia, precum şi de măsurile ulterioare de prevenire şi intervenţie.

Rapoartele finale de evaluare a comisiilor judeţene se înaintează la CNSU în termen de cel

mult 30 zile de la producerea dezastrului specific.

CAPITOLUL IV

Resurse: umane, materiale, financiare

Resursele umane sunt constituite din:

- membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

- membrii Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă;

- membrii grupului de suport tehnic cu atribuţii în domeniu;

- specialişti şi experţi în domeniu;

- forţe de intervenţie specializate, forţele auxiliare şi formaţiuni de voluntari specializaţi în

intervenţia în situaţii de urgenţă – conform ,,Planului de acţiune al M.A.I. în cazul

producerii unei situaţii de urgenţă generate de seism”.

Resursele materiale sunt cele prevăzute în Planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi

financiare ale C.J.S.U. şi a C.L.S.U şi ale operatorilor economici. Resursele aflate la dispoziţia

29

Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii sunt alocate în funcţie de caracteristicile şi

amploarea efectelor situaţiilor de urgenţă specifice.

Resursele financiare necesare activităţilor de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie se

asigură de la bugetul de stat şi/sau din bugetele locale după caz precum şi alte surse interne si

internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă,

recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica

necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele

profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul societăţii civile.

CAPITOLUL V

Logistica acţiunilor de intervenţie

Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde măsurile şi activităţile organizate, planificate şi

desfăşurate în scopul asigurării la timp şi fără întrerupere cu resurse materiale necesare îndeplinirii

misiunilor, menţinerii în permanenţă a stării de sănătate a personalului operativ, a stării de

funcţionare a tehnicii de luptă şi de comunicaţii.

Logistica intervenţiei se realizează pe baza deciziei inspectorului-şef/comandantului şi a

dispoziţiilor eşalonului superior.

La organizarea logisticii se ţine seama de înzestrarea unităţilor şi a subunităţilor de

intervenţie, normele de consum, nivelul stocurilor, situaţia sanitar-epidemiologică a efectivelor,

gradul de solicitare a personalului pentru îndeplinirea misiunilor, caracteristicile zonei de competenţă

şi de sursele de aprovizionare.

Logistica acţiunilor de intervenţie vizează:

a) asigurarea aprovizionării, conservării şi distribuirii hranei, a antidoturilor, a echipamentului

de protecţie, precum şi a altor materiale;

b) asigurarea echipamentului de protecţie şi a altor materiale;

c) asigurarea menţinerii în stare de funcţionare şi exploatare a mijloacelor în cadrul punctelor

de asistenţă tehnică şi realizarea rezervelor de carburanţi şi consumabile;

d) realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care

se cooperează, cu dispeceratele unităţilor, subunităţilor, autorităţile locale, precum şi cu eşalonul

superior;

e) asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei

îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă.

CAPITOLUL VI

Asigurarea realizării acţiunilor

INSTRUIREA

Pentru pregătirea personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, Comitetul Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă, sub coordonarea Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi

împreună cu alte organisme abilitate, participă la exerciţii generale şi aplicaţii în scopul pregătirii

organelor de conducere ale forţelor de intervenţie, precum şi a populaţiei pentru protecţia şi

intervenţia în situaţiile provocate de producerea unei situaţii de urgenţă specifice.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă promovează şi coordonează activitatea de

reglementări tehnice în domeniu.

Instruirea membrilor CLSU privind modul de intervenţie în cazul producerii unor situaţii de

urgenţă conform Planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează prin aplicaţii,

exerciţii, concursuri de specialitate.

30

PLANURI ŞI PROCEDURI

Aplicarea măsurilor de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă specifice se

realizează în mod unitar pe baza Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, precum şi a Planului de

apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice provocate de cutremure şi/sau alunecări

de teren, întocmite la nivelul judeţului Olt, oraşelor componente, operatorilor economici şi

instituţiilor publice.

Planurile de apărare sunt documentele pe baza cărora se realizează măsurile şi acţiunile

tehnice şi organizatorice preventive şi de gestionare a situaţiei de urgenţă specifice, incluzând

pregătirea şi intervenţia operativă, refacerea şi reabilitarea, în vederea conducerii unitare a acestora.

Planurile se întocmesc de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt, iar pentru

operatorii economici şi instituţiile publice, de către conducerile administrative ale acestora.

Avertizarea-alarmarea populaţiei în cazul iminenţei producerii unei situaţii de urgenţă

specifice este atributul structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la nivel

naţional şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă la nivel local.

Aplicarea măsurilor şi acţiunilor de apărare este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi

juridice; participarea la acţiunile de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie este obligatorie

pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor fizice cu handicap şi a altor

categorii defavorizate.

Programele de dezvoltare economico-socială ce se întocmesc la nivel judeţean vor cuprinde,

în mod obligatoriu, măsurile de prevenire a efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, răspunderea

aplicării acestora revenind autorităţilor administraţiei publice şi conducerilor administrative ale

operatorilor economici şi instituţiilor publice.

Planul de apărare al judeţului Olt împotriva situaţiilor de urgenţă specifice provocate de

cutremure şi/sau alunecări de teren, se completează şi se actualizează de către Secretariatul Tehnic

Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

31

ANEXE

Anexa nr.1-Ordinul/decizia privind constituirea/organizarea Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al

judeţului Olt;

Anexa nr.2.a-Componenţa nominală a membrilor Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului

Olt

Anexa nr.2.b-Grupul de suport tehnic nr. 2 pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de

efectele mişcărilor seismice şi alunecărilor de teren;

Anexa nr.3-Procedura de urgenţă privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea

unui cutremur şi/sau alunecări alunecările de teren;

Anexa nr.4-Schema fluxului informaţional-decizional;

Anexa nr.5-Tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecări de teren, de pe

raza zonei respective;

Anexa nr. 6.a-Situaţia forţelelor din cadrul ISUJ Olt destinate să intervină în caz de seism;

Anexa nr. 6.b-Situaţia mijloacelor din cadrul ISUJ Olt destinate să intervină în caz de seism;

Anexa nr. 6.c-Situaţia cu forţele şi mijloacele de intervenţie asigurate de structurile deconcentrate şi

descentralizate din judeţul Olt;

Anexa nr. 7-Hărţi de risc

Anexa nr.8- Planul de gestiune a acţiunilor de protecţie-intervenţie;

Anexa nr.9- Planul de instruire şi pregătire;

Anexa nr.10.a-Planul de evacuare-relocare;

Anexa nr.10.b- Spaţii de relocare pentru populaţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă;

Anexa nr.11-Tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente;

Anexa nr.12- Reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecări de teren;

Anexa nr.13.a-Comunicate conform model;

Anexa nr.13.b-Note telefonice specifice situaţiei deurgenţă specifice;

Anexa nr.14-Lista clădirilor de locuit expertizate tehnic;

Anexa nr.15.a-Responsabilităţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice către nivelul

superior dedecizie referitor la evenimentul produs şi efectele acestuia;

Anexa nr.15.b- Conţinutul cadru al raportului operativ;

Anexa nr.15.c-Conţinutul cadru al raportului de evaluare a intervenţiei;

Anexa nr.16-Fişele de instruire periodică pe probleme de apărare împotriva efectelor seismelor şi

alunecărilor de teren.

Date post:	29-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR NESECRET...

Documents