Stindard Revistã semestrialã a Filialei judeþene „ZIRIDAVA...

1

DIRECTOR FONDATORGeneral Maior (r) Vasile-Ionel HEREDEA

REDACÞIARedactor ºef: Prof. Emil ªIMÃNDAN Redactor ºefadjunct: Mr.(r) Dorin OCNERIU Redactori colabora-tori: Col.(r) Constantin BUTUNOI, Col.(r) Constantin

BURSA, Lt.col.(r) Alexandru CHIª, Col.(r) Sandu

CRIªAN, Col.(r) Valeriu ILICA,

Art director: Viorel SIMULOV

Fotoreporteri: Col.(r) Gheorghe VLAD, Sg.maj.(r)

Adrian Ostafi

COLEGIUL DE REDACÞIEGl.bg.(r) Vasile BÃEÞAN, Prof. Lucia BIBARÞ, Col.(r)

Vasile ALEXA, Col.(r)dr. Emil ARBONIE, Col.(r) Eugen

BURGHELEA, Col.(r) Gheorghe CIREAP, Prof.

Eugeniu CRISTE, Publ. Lucilia DINESCU, Col.(r) Horea

GANA, Col.(r) Ioan GLIGA, Mr.(r) Gheorghe GREC,

Preot dr. Gheorghe HODREA, Lt.col.(r) Dorin

HANCEA, Prof. Voichiþa MACOVEI, Col.(r) Mihail-

Adam MAFTEI, Ist.prof. Horia MEDELEANU, Preot mi-

litar Adrian DAVID, MMP(r) Nistor NASTASÃ, Col.(r)

Ion NEDELCEA, Col.(r) Iulian PATCA, Prof. Florica

RANTA CÂNDEA, Prof.dr. Doru SINACI, Col.(r) Ion

STÃNCIOIU, Prof. Ioan TULEU, Prof. Horia TRUÞÃ,

CORESPONDENÞI DIN STRÃINÃTATE Publ. Gervasio CURNIS - Italia, Prof.dr. Teodor

GROZA DELACODRU - Serbia, Prof. Sifora SAVA -

Austria

Stindard (Arad) ISSN-L 2344 - 4185

ADRESA REDACÞIEI:Filiala A.N.C..M.R.R. „ZIRIDAVA“ Arad,

B-dul Decebal, Nr. 19,

Cod poºtal 310133,

Tel.: 0257/282209, 0744/775121,

[email protected]

[email protected],

Tipãrit la

StindardRevistã semestrialã a Filialei judeþene „ZIRIDAVA“ Arad Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în

Rezervã ºi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza“ Bucureºti, editatã sub egida A.N.C.M.R.R. ºi a Filialei judeþene „IOAN SLAVICI“ a Ligii Scriitorilor din România

Anul V, Nr. 9, Mai 2017CUPRINS

ªEDINÞA CONSILIULUI DIRECTOR AL A.N.C.M.R.R..........................2ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. CU COMISIADE APÃRARE DIN CAMERA DEPUTAÞILOR..........................................2ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. CU CONDUCEREA MINISTERULUI APÃRÃRII NAÞIONALE.............3ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. CU SECRETARUL DE STAT DIN M.Ap.N...................................................4COMUNICAT Nr. 11 din 9 mai 2017...............................................................4SCRISOAREA PREªEDINTELUI A.N.C.M.R.R. CÃTRE MINISTERUL MUNCII ªI JUSTIÞIEI SOCIALE........................5AM SÃRBÃTORIT UNIREABASARABIEI CU ROMÂNIA......................6REZERVIªTII MILITARI ARÃDENI AU VOTAT PENTRU COMPETENÞÃ, CONTINUITATE ªI DEVOTAMENT.............................6PROBLEMELE PENSIONARILOR MILITARI ªI ALE VETERANILOR DE RÃZBOI - ÎN ATENÞIA ARMATEI ACTIVE..................................................................8FILIALA ARAD A ANCMRR A PARTICIPAT LA BILANÞULCLUBULUI REZERVIªTILOR DIN BEKESCSABA..................................9FILIALAANCMRR ARAD, ÎN VIZITÃ LA SZEGED...............................10ZIUA PORÞILOR DESCHISE LA REGIMENTUL 37 GENIU „RAKOCZI FERENC” DIN SZENTES, UNGARIA....................10VIZITA CAMARAZILOR MAGHIARI LA ARAD....................................12PROTOCOL DE COLABORARE ÎNTRE REZERVIªTII ARÃDENI ªI ADMINISTRAÞIA LOCALÃ................................................13NEPOÞI CU CARE NE MÂNDRIM!...........................................................16CONTINUITATE LA CONDUCEREASUBFILIALEI LIPOVA A A.N.C.M.R.R......................................................17AMINTIRILE TANCHIªTILOR LIPOVANI..............................................18COMANDANT MILITAR ªI PÃSTOR DE SUFLETE..............................19LUNA PÃDURII LA SUBFILIALA LIPOVA..............................................19TV. ARAD – ÎN VIZITÃ LA SUBFILIALA LIPOVA..................................20CONDUCERE NOUÃ LA SUBFILIALA INEU..........................................20PORTRET DE CAMARAD...........................................................................22ISTORICUL BRIGÃZII 37 ARTILERIE INEU..........................................22ANIVERSAREA VETERANILOR DE RÃZBOI........................................25ZIUA VETERANILOR – SÃRBÃTORITÃ LA ARAD...............................26MESAJUL PREªEDINTELUI ROMÂNIEI CU OCAZIA ZILEI VETERANILOR DE RÃZBOI...................................27BISERICA MARTIRILOR DE LA UTA......................................................28ARÃDENII I-AU COMEMORAT PE EROII REVOLUÞIEI....................289 MAI – TRIPLÃ SEMNIFICAÞIE:INDEPENDENÞÃ, VICTORIE, UNIUNE...................................................29SCHIMBÃRI MAJORE LA MINISTERUL APÃRÃRII NAÞIONALE ªI LAALTE ÎNALTE EªALOANE......................................30PENTRU UN AN, PARTENERII MAGHIARI AU PRELUAT COMANDA BATALIONULUI MIXT ROMÂNO-MAGHIAR DE MENÞINERE A PÃCII.......................32STAGIU DE INSTRUIRE ÎN COMUN A MILITARILORARÃDENI ªI BRITANICI.............................................................................33PARTENERIAT ÎNTRE UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” ARAD ªI CENTRUL NATO DE EDUCAÞIE ªI INFORMARE...............34EMBLEMA DE MERIT „PARTENER PENTRU APÃRARE” CONFERITÃ PREFECTULUI ARADULUI...............................................34FILIALA JUDEÞEANÃ „ZIRIDAVA“ ARAD – PARTENER GUVERNAMENTAL LASÃRBÃTORIREA CENTENARULUI MARII UNIRI...............................35COMISIA DE APÃRARE DIN CAMERA DEPUTAÞILOR A VIZITAT ARADUL.....................................................................................36LOCUL ªI ROLUL DESIGNULUI OPERAÞIONAL ................................37BATALIOANE ARÃDENE LA TIMIªOARA.............................................39ROMÂNIA ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL (II)....................................42UN SECOL DE LA INTRAREA STATELOR UNITE ALEAMERICII ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL...........................................43MAREA RÃSCOALÃ ÞÃRÃNEASCÃ DE LA 1907..................................44PATIMILE BASARABIEI.............................................................................45ELEMENTE ALE PUTERII ARMATE ªI ARTEI MILITAREROMÂNEªTI ÎN SECOLELE XIV-XVI (II)...............................................46FIGURI DE PREOÞI ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTEPREOT MILITAR DIMITRIE BEJAN........................................................47IN MEMORIAM - COL(r). DR. CHIª AUREL..........................................49CÃPITANUL MARIN ORIÞA, UN MARE INVENTATOR MILITAR ROMAN..........................................50GENERALUL GEORGE POMUÞ ªI ALASKA.........................................50GHEORGHE POPA DE TEIUª (1824-1867)................................................51IOSIP BROZ TITO - 125 DE ANI DE LA NAªTERE................................52SVEN HASSEL - 100 DE ANI DE LA NAªTERE.......................................53LEGENDA UNUI ZBOR FRÂNT..................................................................53MEMORIA STRÃZILOR : STRADA „HENRI COANDÃ“......................54LA MACEA AU BÃTUT CLOPOTELE REÎNTREGIRII.........................55ZÂUA LU’ BACI GHIURI A LU’ HÃMFÃU’ ªI NU NUMA’....................55CONVORBIRI CU ACAD. CORNELIA BODEA.......................................56PE DRUMUL DAMASCULUI.....................................................................57EVADAREA DIN TRECUT..........................................................58UN ALBUM BISERICESC CÂT UN TEZAUR..........................................60CÂND ÎÞI ADUCI AMINTE..........................................................................61,,GAROAFA ALBA DE SUB LINIA DE OCHIRE”....................................62POEZIE............................................................................................................63BACE TOGHIERE, MITRU ªI FANE BONCAªU’....................................71

În ziua de 15 decembrie 2016 a avut loc, la Sala deConferinþe a Complexului Militar de Protocol”Haiducului”, ºedinþa Consiliului Director alA.N.C.M.R.R. la care au participat membriiConsiliului Director, membrii Comisiei de analizã arespectãrii Statutului ºi ai Comisiei de cenzori. Au fostinvitaþi ºi au participat personalitãþi din structurileM.Ap.N., reprezentanþi ai instituþiilor centrale/struc-turi asociative, preºedinþii structurilor cu protocol decolaborare, membri ai Grupului de Consilieri Seniori,membri Aparatului Central de Lucru ai BirouluiPermanent Central.

ªedinþa a avut urmãtoarea ordine de zi:-Raportul activitãþii Biroului Permanent Central ºi

a organelor de conducere, pentru perioada 25 noiem-brie 2015 – 15 decembrie 2016, prezentat de preºedin-tele ANCMRR, gl.(r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu

-Rapoartele activitãþilor filialelor judeþene Arad,Braºov, Mehedinþi ºi filiala Sector 5 Bucureºti,prezentate de preºedinþii filialelor respective

-Informare privind respectarea prevederilorStatutului A.N.C.M.R.R. ºi propuneri pentru amenda-mente la prevederile acestuia prezentatã degl.bg.(r)ing. Gheorghe Gârlea

-Raportul Comisiei de Cenzori referitor lagestiunea financiar – contabilã a A.N.C.M.R.R. –aparat central, prezentat de col.(r) Dan Ciocârlan

-Prezentarea Proiectului de Hotãrâre a ConsiliuluiDirector de cãtre col.(r) ing. Ion Joldea

În cadrul ºedinþei au prezentat mesaje:-ªeful Direcþiei Calitatea Vieþii Personalului din

M.Ap.N. – colonel dr. Iulia Tãnase -ªeful Direcþiei Management Resurse Umane din

M.Ap.N. – general de flotilã aerianã Liviu Lungulescu-Consilierul ªefului Statului Major General –

general maior Nicolae LupulescuAu prezentat informãri ºi au rãspuns unor întrebãri

puse de membrii A.N.C.M.R.R.:-ªeful Direcþiei Medicale – colonel doctor Marius

Oprea-ªeful Casei de Pensii Sectorialã – colonel

Constantin LucaMaterialele prezentate în cadrul ºedinþei au fost

aprobate de membrii Consiliului Director ºi vor fipublicate în Buletinul Informativ ºi în revista “OºtiriiRomâne”, ce vor fi transmise tuturor filialelor.

BIROUL PERMANENT CENTRAL

Stindard

2

ªEDINÞA CONSILIULUI DIRECTOR AL A.N.C.M.R.R.

COMUNICATE ALE CONDUCERII CENTRALE A A.N.C.M.R.R.

COMUNICAT NR. 5 din 14 martie 2017

ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. CU COMISIA

DE APÃRARE DIN CAMERA DEPUTAÞILOR

Din iniþiativa preºedintelui Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere “AlexandruIoan Cuza”(ANCMRR), la 13.03.2017 a avut loc o întâlnire de lucru la Comisia de Apãrare, Ordine Publicã ºiSiguranþã Naþionalã din Camera Deputaþilor.

Delegaþia ANCMRR a reiterat susþinerea propunerilor care au fost trimise Comisiei pentru proiectul de legeprivind aprobarea OUG 57/2015 (documentul cu propunerile ANCMRR se aflã postat pe site-ul asociaþiei)

În timpul discuþiilor au mai fost abordate unele aspect ale legislaþiei din domeniul militar referitoare la: nece-sitatea ca noua lege a salarizãrii unitare sã prevadã expres modalitãþile de actualizare a pensiilor militare de statcu soldele militarilor activi, reluarea dezbaterilor pe proiectul de lege privind structurile asociative ale cadrelormilitare în rezervã ºi în retragere, susþinerea amendamentului la Legea 80 privind statutul cadrelor militare deeliminare a sintagmei “cadre militare în retragere” ºi inlocuirea acesteia cu “militar în rezervã mobilizabil ºi/saunemobilizabil ”, menþionarea în proiectul de lege privind organizarea Ministerului Apãrãrii Naþionale a faptuluicã ANCMRR intrã în sfera de competenþã a acestui minister.BIROUL PERMANENT CENTRAL

Stindard

3

În ziua de 15 martie a.c., la solic-itarea conducerii A.N.C.M.R.R.„Alexandru Ioan Cuza”, ministrulApãrãrii Naþionale, domnulGabriel-Beniamin LEª însoþit dedomnii: gl.bg.(r) prof.unv.dr.ing.Cristian BARBU - consilier, col.Aurel DRAGU- ºef ServiciuRelaþia cu Parlamentul, Legislaþie ºiAvize ºi col. Ioan CHIFU - locþiitoral ºefului Direcþiei CalitateaPersonalului, a primit o delegaþie aA.N.C.M.R.R. formatã din: gl.(r)prof.univ.dr. Mihai ILIESCU -preºedintele Asociaþiei, gl.mr.(r)ing.av. Vasile DOMNU, gl.mr.(r)dr.Virgiliu Marian BUCIUMAN,gl.mr.(r) dr. ConstantinMIHÃLCIOIU, gl.bg.(r) dr.Gheorghe CREÞU ºi col.(r) ing. IonJOLDEA - vicepreºedinþi.

Gl.(r) prof.univ.dr. Mihai Iliescua prezentat locul ºi rolulA.N.C.M.R.R., „structurã de utili-tate publicã” cu o poziþie binedefinitã în sistemul asociativ alcadrelor militare în rezervã ºi înretragere ºi având un potenþial umandeosebit. Totodatã a fost scos în evi-denþã faptul cã A.N.C.M.R.R.funcþioneazã pe tot teritoriul naþion-al având filiale în toate judeþele þãriiºi în sectoarele capitalei.

S-a solicitat sprijinul M.Ap.N.privind încorporarea în proiectulde lege privind aprobareaOrdonanþei de Urgenþã nr.57/2015a propunerilor fãcute de cãtreA.N.C.M.R.R. ºi s-a reiterat nece-sitatea urmãririi cu mare atenþie apãrþii care se referã la armatã dinProiectul Legii Salarizãrii Unice.

Au fost evidenþiate propunerilefãcute de A.N.C.M.R.R. pentruLegea de Organizare ºiFuncþionare a M.Ap.N. , precumºi pentru Legea StatutuluiCadrelor Militare, Soldaþilor ºiGradaþilor, subliniindu-se ºi nece-sitatea unei legi privindfuncþionarea structurilor asocia-

tive ale cadrelor militare în rez-ervã ºi în retragere. Totodatã a fostreiteratã necesitatea încheieriiunui Protocol de Colaborare întreM.Ap.N. ºi A.N.C.M.R.R..

S-a pus în evidenþã decalajulexistent între veniturile diferitelorcategorii de cadre militare, în moddeosebit ale celor în rezervã ºi înretragere, datoritã mai ales unorvicii de formã a Legii PensiilorMilitare de Stat.

A fost adusã în prim plan prob-lematica decontãrii greoaie amedicamentelor ºi a necesitãþiigãsirii unui sistem mai eficient înaceastã direcþie. Tot în domeniulmedical s-a accentuat necesitateaurgentãrii legiferãrii acordãrii debilete pentru recuperare ºi trata-ment în staþiuni ºi sanatorii dinstructura Ministerului Muncii ºiJustiþiei Sociale.

S-a evidenþiat insuficienþa fon-durilor A.N.C.M.R.R. ºi necesitateasprijinirii acestei structuri în cali-tatea sa de „utilitate publicã”.

Un loc aparte l-a constituit ºiproblema participãriiA.N.C.M.R.R. la programe cufinanþare europeanã.

S-a solicitat sprijinul M.Ap.N.ºi în alte probleme de interes pentruA.N.C.M.R.R., inclusiv pe liniatipãririi revistei „Rezerva OºtiriiRomâne”.

Ministrul Apãrãrii Naþionale aremarcat utilitatea acestei întâlniriºi a cerut ca toate problemele ridi-

cate cu aceastã ocazie sã fie trimiseîn scris la minister în vederea con-sultãrii acestora de cãtre toate struc-turile de la acest nivel pentru a fisoluþionate în acord cu legile învigoare.

Domnul Gabriel-Beniamin LEªa acceptat cu mare bucurie de a fiPreºedinte de Onoare alA.N.C.M.R.R., în conformitate cuprevederile Statutului Asociaþiei.

Domnul gl.(r)prof.univ.dr.Mihai ILIESCU a înmânat domnu-lui Gabriel- Beniam LEª,„Atestatul de Preºedinte deOnoare” al Asociaþiei. Totodatã, cuacelaº prilej, domniei sale i-a fostconferitã „Emblema de Onoare ”a Asociaþiei ºi i-au fost înmânateStatutul A.N.C.M.R.R. ºi ultimulnumãr al revistei „Rezerva OºtiriiRomâne”, publicaþie de informare,opinie ºi culturã.

Apreciind receptivitatea ºi oper-ativitatea primirii delegaþieiA.N.C.M.R.R. de cãtre ministrulApãrãrii Naþionale, preºedinteleAsociaþiei i-a mulþumit pentru tim-pul acordat, precum ºi pentrupromisiunile fãcute, dând asigu-rarea cã aceastã structurã asociativãnu se va abate niciodatã de lasarcinile pe care ºi le-a asumat, maiales pe linia apãrãrii drepturilorcadrelor militare în rezervã ºi înretragere.

BIROULPERMANENT CENTRAL

COMUNICAT nr. 6 din 16 martie 2017

ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R.

CU CONDUCEREA MINISTERULUI APÃRÃRII NAÞIONALE

Stindard

4

În ziua de 04.05.2017 , Secretarul de stat pentrurelaþia cu parlamentul ºi calitatea vieþii personaluluidin M.Ap.N., domnul Nicolae NASTA, a primit o de-legaþie a Conducerii centrale a A.N.C.M.R.R. din careau fãcut parte: gl.(r) prof.univ.dr. Mihai ILIESCU,gl.lt.(r) Victor DUMITRESCU, gl.mr.(r) dr. ConstantinMIHÃLCIOIU, gl.mr. (r) Vasile DOMNU ºi col.(r) IonJOLDEA.

Cu aceastã ocazie au fost prezentate principaleleprobleme de interes care preocupã cadrele militare înrezervã ºi în retragere astfel:

- Intervenþie urgentã la Parlamentul României pen-tru modificarea art. 40 din Proiectul Legii SalarizãriiUnitare în sensul ca, din conþinutul articolului sã fieeliminatã prevederea referitoare la pensiile militare ºirespectarea prevederilor art.60 din Legea 223/2015.Domnul Secretar de Stat a invitat o delegaþie aA.N.C.M.R.R. ca, alãturi de domnia sa, sã susþinã înComisiile Parlamentare aceastã prevedere în ziua demarþi 09.05.a.c.;

- Acceptarea amendamentelor A.N.C.M.R.R. înain-tate la Comisia de Apãrare a Camerei Deputaþilorreferitoare la art.40 din O.U.G. nr. 57/2017 privindsalarizarea personalului plãtit din fonduri publice înanul 2016;

- Susþinerea ºi rezolvarea celorlalte probleme deinteres pentru cadrele militare în rezervã ºi în retragerecare au fost înaintate anterior conducerii M.Ap.N.(decontarea costului medicamentelor ºi asistenþa med-icalã, recuperarea medicalã, înaintarea în grad, acor-darea de bilete de tratament la staþiunile aflate înadministrarea Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale,etc.).

Cu ocazia acestei întrevederi s-a înmânat delegaþieiA.N.C.M.R.R. Proiectul Legii de Organizare ºiFuncþionarea a M.Ap.N., act normativ adoptat deParlamentul României ºi aflat în procedura definalizare ºi promulgare. Din analiza acestui act nor-mativ rezultã cã principalele propuneri ce au fost

înaintate de Asociaþia noastrã au fost însuºite. Acestease referã la :

(3) Ministerul Apãrãrii Naþionale poate pune ladispoziþie sau, dupã caz, poate asigura asociaþii1or ºifundaþiilor de utilitate publicã cu reprezentare lanivel naþional, care iºi desfãºoarã activitatea îndomeniile de responsabilitate ale MinisteruluiApãrãrii Naþionale, potrivit unor criterii stabilite prinordin de ministru:

a) fonduri repartizate de la bugetul de stat pentruplata cheltuielilor curente ºi de capital, necesaredesfãºurãrii activitãþilor acestora, a celor determinatede relaþiile cu organizaþiile naþionale ºi inter-naþionale de profil, precum ºi pentru plata cotizaþiilorinternaþionale anuale în valutã cãtre organismeleinternaþionale la care asociaþiile ºi fundaþiile încauzã sunt afiliate;

b) spaþii necesare pentru consfãtuiri ºi activitãþi depromovare a imaginii, tradiþiilor ºi valorilor istoriceale Armatei României, cu titlu gratuit;

c) suportarea costurilor pentru utilitãþile aferenteimobilelor proptietate publicã puse la dispoziþie înconformitate cu art.41/ lit.a) din OrdonanþaGuvernului nr.26/2000 cu privire la asociaþii ºi fun-daþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

d) mijloace de transport auto in þarã. BIROUL PRMANENT CENTRAL

COMUNICAT nr. 9 din 04 mai 2017

ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R.

CU SECRETARUL DE STAT DIN M.Ap.N.

Proiectul de Lege – cadru privind salarizarea person-alului plãtit din fonduri publice a fost discutat, marþi 9mai 2017, la Comisia de apãrare, ordine publicã ºi sigu-ranþã naþionalã din Senatul României.

La discuþii au participat reprezentanþii instituþiilordin sistemul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã

naþionalã ºi reprezentanþii conducerii AsociaþieiNaþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere,structurã asociativã reprezentativã la nivel naþional, dinsfera de competenþã a Ministerului Apãrãrii Naþionale.Reprezentanþii A.N.C.M.R., prin doi vicepreºedinþi,Calitatea vieþii ºi Organizare, au prezentat, înmânat ºi

COMUNICAT Nr. 11 din 9 mai 2017 Informaþii de actualitate pe tema amendamentelor la proiectul de LEGE -CADRU privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice, elabo-rate de înstituþiile din sistemul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþãnaþionalã, inclusiv de Asociaþia Naþionalã a Cadrelor Militare în Rezervãºi în Retragere (cu referire la art.40).

Stindard

5

susþinut în format centralizat, propunerile Asociaþiei ºi astructurilor afiliate, cu motivaþii pertinente, pentru elim-inarea prevederilor art.40, din proiectul de Lege-cadru,referitoare la suspendarea temporarã a actualizãrii pen-siilor militare de stat, în funcþie de majorarea soldelor defuncþii ºi grad acordate cadrelor militare active.

Propunerea A.N.C.M.R.R. a fost susþinutã dereprezentanþii instituþiilor din Ministerul de Interne,Ministerul Apãrãrii Naþionale, Preºedintele ºedinþeiComisiei etc, care au precizat, prin cuvântul lor,susþinerea pentru eliminarea prevederilor art.40, asi-gurându-ne de promovarea propunerii în grupurile par-

lamentare ºi la comisiile de avizare, ulterior în plenulCamerelor Parlamentului.

Acþiunea A.N.C.M.R.R. se înscrie în paleta demer-surilor anterioare ºi de viitor pentru rezolvarea favo-rabilã a propunerilor primite de la membrii acesteia,de la structurile afiliate ºi de la alte stucturi reprezen-tative cu care are Protocol de colaborare/parteneriat.

Demersurile ºi rezultatul acestora se vor comunicaîn timp real la filialele ºi la structurile afiliate, pentrua se cunoaºte situaþia rezolvãrii problemelor de interescomun pentru cadrele militare în rezervã ºi înretragere-pensionari militari.

BIROUL PERMANENT CENTRAL

Excelenþei Sale Doamna Lia-Olguþa VASILESCU Stimatã Doamnã Ministru, Conducerea Asociaþiei

Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi înRetragere „Alexandru Ioan Cuza” (A.N.C.M.R.R.)/pensionari militari, provenite din activitate înM.Ap.N., convinºi de spiritul de solicitudine ce-lmanifestaþi faþã de Militarii Armatei Române în acti-vitate ºi faþã de segmentul socio-profesional ce-lreprezintã rezervistul – pensionarul militar, neadresãm Domniei Voastre convinºi cã vom gãsiînþelegerea ºi sprijinul necesare pentru soluþionareaproblemelor noastre. Pentru o sumarã identificare pre-cizãm: - A.N.C.M.R.R. este reprezentativã, indepen-dentã, democraticã, non profit ºi de utilitate publicãavând 35.000 membrii în 47 filiale judeþene ºi de sec-tor, colaborând cu toate structurile similare dinSistemul de Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã ºicu 8 similare din þãri NATO ºi Republica Moldova,fiind reprezentatã ºi în Consiliul Naþional alPersoanelor Vârstnice; - Este atestatã istoric din 1925ºi juridic din 1990, funcþionând sub înaltul patronaj alPreºedintelui Românie în calitatea de Comandant alForþelor Armate ºi patronajul M.Ap.N., ministru fiindpreºedinte de onoare al Asociaþiei; - Avem parteneriatde colaborare cu PSD din 01.12.2012, actualizat la25.11.2016, precum ºi cu Primãria Generalã aCapitalei, - Menirea asumatã este de a apãra drepturileºi interesele cadrelor militare în rezervã ºi în retragere/pensionari militari ºi ale familiilor acestora în scopulprotecþiei sociale, al unui nivel de trai decent. Cu totrespectul pe care îl avem pentru fiecare categoriesocio-profesionalã în parte, nu putem ignora faptul cãa fi militar nu este o meserie ca oricare alta, pentru unmilitar, apãrarea interesului naþional, a valorilordemocratice ºi statului de drept este mai presus decâtpropria viaþã. Militarul, fiind supus sub jurãmânt decredinþã, este la datorie zi ºi noapte, în slujba ÞÃRII.

Misiunea sa implicã dificultãþi, riscuri ºi privaþiunicare nu au termen de comparaþie în alte domenii deactivitate. Rugãm, cu insistenþã, ca în Proiectul LegiiSalarizãrii Unitare al Ministerului Muncii ºi JustiþieiSociale care urmeazã sã fie dat publicitãþii pentru dez-batere publicã, ºi care are ca obiect de referinþã înprincipal raporturile dintre angajat ºi angajator dindomeniul public de stat, sã se facã precizãri ºi la pen-sionarii militari din întreg Sistemul de Apãrare,Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã. Susþinem caprocesul de recalculare ºi actualizare a pensiilor mil-itare sã aibã baza de calcul actualizatã la nivelul val-orii soldei de funcþie ºi soldei de grad actuale 3 ºi sãbeneficieze de toate veniturile cuvenite ºi corespunzã-toare funcþiilor echivalente la nivelul datei de01.01.2016. Stimatã Doamnã Ministru, Convinºi deînalta probitate moralã ºi profesionalã aDumneavoastrã ºi bunele intenþii ce vã coordoneazãîntreaga activitate, având ca temei afirmarea spirituluiLegii, cu nãdejde ºi speranþe îndreptãþite în acceptareaºi soluþionarea celor prezentate, ne exprimãm întreaganoastrã gratitudine ºi profundã recunoºtinþã ºi vãrugãm sã acceptaþi primirea în audienþã a delegaþieiA.N.C.M.R.R. Aºteptãm aceastã onorantã întâlnire înziua ºi ora când programul de lucru vã va permite. Cuprofund respect ºi aleasã preþuire vã rugãm sã primiþiOnorul nostru Ostãºesc.

PREªEDINTELE ASOCIAÞIEI NAÞIONALEA CADRELOR MILITARE ÎN REZERVÃ ªI ÎN

RETRAGERE „ALEXANDRU IOAN CUZA”General (r) prof.univ.dr.Mihai ILIESCU

SCRISOAREA PREªEDINTELUI A.N.C.M.R.R. CÃTRE

MINISTERUL MUNCII ªI JUSTIÞIEI SOCIALE

Stindard

6

Cu ocazia zilei de 27 martie - ziua UniriiBasarabiei cu România, în urmã cu 99 de ani -Primãria municipiului Arad ºi Consiliul JudeþeanArad, în colaborare cu alte instituþii publice, au orga-nizat un simpozion dedicat acestui moment de mareînsemnãtate în istoria neamului românesc. Printre pro-tagoniºtii evenimentului au fost ºi membrii Filialei„ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R., reprezentaþi decol.(r) Constantin Butunoi, cpt.(r) ing. Ioan Gorici,cpt.(r).prof.dr. Ioan Tuleu ºi alþii.

Din expuneri am reþinut importanþa actului de la 27martie 1918, prin care Sfatul ?ãrii RepubliciiMoldoveneºti a semnat unirea cu România. Gestulbasarabenilor a fost primul din seria de fapte mãreþeprin care s-a fãurit România Mare, urmãtoarele fiind29 noiembrie 1918 - unirea Bucovinei ºi 1 decembrie1918 - unirea Transilvaniei, Banatului Criºanei ºiMaramureºului.

„Visul de veacuri al poporului român de a trãiîntr-un singur stat a fost împlinit prin voinþa popu-larã, prin înþelepciunea ºi patriotismul elitelor inte-lectuale, în anul 1918. Deºi era în plin rãzboi, deºiRomânia era parþial ocupatã de forþele duºmane,basarabenii n-au ezitat sã revinã la sânul patrieimamã. Este cu atât mai meritorie fapta lor, cu cât ea

a deschis calea spre unificarea deplinã a românilordin þinuturile înstrãinate, cu cei din RegatulRomâniei. Fie de veºnicã aducere-aminte aceastã zimãreaþã de 27 martie, care pare a fi o zi astralã amoldovenilor, întrucât cu 70 de ani mai devreme, tot

la 27 martie, anul 1848, a avut loc la Iaºi miºcarearevoluþionarilor moldoveni în frunte cu AlexandruIoan Cuza, patronul asociaþiei noastre militare” adeclarat preºedintele Filialei “ZIRIDAVA” Arad aA.N.C.M.R.R, gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea.

Col.(r) Constantin ButunoiCpt.(r)ing. Ion Gorici

AM SÃRBÃTORIT UNIREA

BASARABIEI CU ROMÂNIA

Adunarea generalã de dare de seamã ºi alegeri aFilialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R.,desfãºuratã în data de 19 aprilie 2017, a reiterat trendulascendent al acestei merituoase filiale, care în câþiva ania ajuns printre cele mai bune din þarã.Desfãºuratã în prezenþa marii majoritãþi a membrilor,adunarea generalã a început cu intonarea Imnului deStat al României, o rugãciune oficiatã de preotul militarAdrian David ºi un moment de reculegere pentru cama-razii trecuþi la cele veºnice pe câmpurile de luptã, înteatrele de operaþii sau la vârsta venerabilei senectuþi.

În continuare, preºedintele Filialei, gl.mr.(r)Vasile-Ionel Heredea, a prezentat distinºii invitaþi, aanunþat ordinea de zi a adunãrii ºi a dat citireRaportului de activitate, urmat de col.(r) Vasile Arion,care a expus situaþia bãneascã a Filialei în RaportulComisiei de Cenzori.

Primarul Gheorghe Falcã, vicepreºedintele CJASergiu Bâlcea, directorul cancelariei Instituþiei

Prefectului Emerich Molnar, comandantulBatalionului 191 Infanterie lt.col. Claudiu Topor ºireprezentantul CMJ lt.col. Georgicã Sandu au adresatcuvinte de apreciere faþã de activitatea Filialei ºifoarte buna colaborare dintre aceasta, armata activã ºiinstituþiile administraþiei publice locale.

Au luat cuvântul apoi mai mulþi membri ai filialeiºi ai subfilialelor Lipova ºi Ineu, cu referire la diverseaspecte ale vieþii de asociaþie: procesul de recalcularea pensiilor militare ºi modul în care conducerea cen-tralã trebuie sã apere intereselor pensionarilor militari(col.r. Mihail Maftei, col.r. Pavel Tãtar), o mai mareimplicare a administraþiei locale în buna gospodãrire amunicipiului ºi judeþului (col.r. Ioan Jula), apel lapatriotism ºi la dragoste de þarã (plt.adj.pr.r. IlieCristea), aspecte din viaþa subfilialei Lipova (MMP.r.Nastasa Nistor).

Gl.mr. (r) Marian Buciuman, vicepreºedinte alBiroului Permanent Central al A.N.C.M.R.R. a

REZERVIªTII MILITARI ARÃDENI AU VOTAT PENTRU

COMPETENÞÃ, CONTINUITATE ªI DEVOTAMENT

DIN VIAÞA FILIALEI „ZIRIDAVA“ ARAD A A.N.C.M.R.R.

declarat în cuvântul sãu: „Conducerea centralã aA.N.C.M.R.R. apreciazã Filiala Arad ca fiind o fili-alã puternicã, fruntaºã între filialele judeþene, cu oactivitate laborioasã pe diverse domenii, a cãrei con-ducere – preºedinte, comitet, birou – a fãcut probacompetenþei, dãruirii ºi devotamentului faþã de mem-brii filialei ºi faþã de obiectivele, principiile ºi devizaA.N.C.M.R.R. Cu aceastã adunare, vechea conduc-ere ºi-a încheiat mandatul, o felicitãm cu toþii ºiurmeazã ca dvs. sã alegeþi noile organe de conducerepentru urmãtorii 4 ani”.

A urmat alegerea preºedintelui Filialei, pentru cares-a depus o singurã candidaturã, în persoana gl.mr.(r)Heredea Vasile-Ionel, care a fost reales pentru un noumandat cu unanimitate de voturi. Apoi s-au fãcutpropuneri pentru alegerea Comitetului Executiv, listacandidaþilor fiind supusã votului ºi aprobatã în una-nimitate, de asemenea ºi Biroul.

Iatã noua echipa de conducere a Filialei JudeþeneZIRIDAVA Arad:

1.Gl.mr.(r) Heredea Vasile-Ionel - Preºedinte Filialã2. Col.(r) Criºan Sandu - primvicepreºedinte3. Col.(r) Alexa Vasile - vicepreºedinte4. Lt.col.(rtg) Aniculãesei Mihai - vicepreºedinte5. Mr.(r) Grec Gheorghe - vicepreºedinte6. Col.(r) Nedelcea Ion - preº. Subfiliala Lipova7. Mr.(rez) Dãmoc Octavian - preº. Subfiliala Ineu8. Col.(r) Jula Ioan9. Col.(rtg) Gana Horea10. .(rtg) Nicodim Manole - ºef comp. logistic11. Col.(rtg) Arion Vasile - preº. comisie cenzori12. Plt.adj.(r) Sebeºan Vasile - secretariat13. Mr.(rez) Ocneriu Dorin - purtãtor de cuvânt14. .(rtg) Pruteanu Laurenþiu15. Lt.col.(rtg) Chiº Alexandru16. Col.(rtg) Gliga Ioan - preº. Fil. ANVR Arad17. Col.(r) Bursa Constantin - preº. Fil. Cultul Eroilor18. Col.(rtg) Isac ªtefanache19. Plt.adj.(r) Togan Pavel20. MMP(rtg) Haiduc Alexandru21. Lt.col.(r) Dumitrescu Mircea22. MM.(r) Duniov Nicolae23. Cpt.(r) Gorici Ioan

24. Lt.col.(rtg) Tãtar Pavel25. Lt.col.(r) Stroe Marin26. Col.(rtg) Tarcea Ioan27. Col.(rtg) Popescu Atanasie28. Col.(rtg) Demian Viorel29. Lt.col.(rtg) Popa Gheorghe30. Col.(rtg) Vlad GheorgheSUPLEANÞI31. Col.(rtg) Solomon Nicolae32. Col.(rtg) Nicolaescu Arcadie33. Col.(rtg) Gânþã Paul34. Col.(rtg) Stãncioiu Ion35. Lt.col.(rtg) Tãnãsescu RomulusConcluzionând lucrãrile ºi hotãrârile adunãrii

generale, noul ºi în acelaºi timp vechiul preºedinte alFilialei, gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, a declarat:„Mulþumesc celor care mi-au fost alãturi în toþiaceºti ani grei, dar fructuoºi. Am preluat Filialaîntr-o situaþie dificilã, reuºind sã o aducem astãzi înprim-planul activitãþilor A.N.C.M.R.R. Avem oanvergurã naþionalã ºi internaþionalã, avemparteneriate interne ºi externe, avem reuºite înapãrarea drepturilor rezerviºtilor militari. Sigur cãmai sunt lucruri de pus la punct, sigur cã viaþainternã de asociaþie poate fi îmbunãtãþitã, sigur cãcooperarea instituþionalã - la nivel de municipiu ºijudeþ - poate fi mai amplã ºi mai eficientã. Eu ºiechipa pe care o am alãturi vom depune toate efor-turile pentru a ne conforma statutuluiA.N.C.M.R.R., pentru a oferi pensionarilor militariºi familiilor lor, veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi,sprijin permanent, condiþii decente de viaþã, activitãþifrumoase ºi o bãtrâneþe liniºtitã. În numeleComitetului ºi Biroului Filialei, vã mulþumesc tutu-ror ºi vã aºteptãm cu drag la toate acþiunile pe carele vom organiza”.

Col.(r) Sandu CriºanLt.col.(r) Mihai Aniculãesei

Mr.(r) Grec GheorgheMr.(r) Dorin Ocneriu

Foto: MMP(r) Alexandru Haiduc, Sg.maj.(r) Adrian Ostafi

Stindard

7

Stindard

8

Joi, 30 martie 2017, a avut loc la Cercul MilitarArad întâlnirea semestrialã a reprezentanþilor armateiactive cu cei ai asociaþiilor rezerviºtilor militari ºi ve-teranilor de rãzboi din municipiul ºi judeþul Arad.

Din partea Centrului Militar Judeþean Arad au fostprezenþi la întâlnire lt.col. Sandu Gigel ºi referenteleDiana Berzovan ºi Cristina Cuveºdean, iar din parteaBatalionului 191 Infanterie „Col. Radu Golescu” Aradmr. Octavian Crenicean.

Gazde ºi parteneri de discuþii le-au fost gl.mr.(r)Vasile-Ionel Heredea -preºedintele Filialei „Ziridava”Arad a A.N.C.M.R.R., col.(r) Sandu Criºan - primvicepreºedinte Filialã ºi membru în conducereaFilialei „Zãrandul” Arad a A.N.V.R., col.(r)Constantin Bursa - preºedintele Filialei „AvramIancu” Arad a A.N. „Cultul Eroilor-Regina Maria”precum ºi mulþi membri ai Filialei.

Din partea subfiliale Ineu a A.N.C.M.R.R. au par-ticipat gl.bg.(r) Vasile Bãeþan-preºedinte onorific,mr.(r) Octavian Dãmoc-preºedinte executiv ºi mr.(r)Cnab Virgil-secretar, iar din partea subfilialei LipovaMMP(r) Nastasa Nistor-vicepreºedinte ºi lt.col.(r)Dorin Hancea-secretar.

Problemele discutate au vizat analiza diferitelorsituaþii încã neclare provocate de recalcularea pensi-ilor militare, achiziþionarea de uniforme de cãtrerezerviºti, avansãrile în gradul urmãtor a militarilor înrezervã ºi în retragere, asistenþa medicalã acordatãpensionarilor militari ºi veteranilor, clasa de tren lacare cãlãtoresc militarii cu foile de cãlãtorie gratuite,accesul pensionarilor militari ºi a veteranilor încãminele ºi staþiunile din reþeaua M.Ap.N., modifi-carea ceremonialurile de înmormântare a decedaþilormilitari, buna colaborarea activi-rezerviºti-autoritãþi

locale în desfãºurarea activitãþilor filialelor/subfi-lialelor ºi în organizarea diferitelor acþiuni ºi ceremo-nialuri publice.

La toate problemele ridicate de rezerviºti,reprezentanþii CMJ ºi UM au rãspuns competent, laobiect ºi edificator, însã concluzia generalã a fost cãguvernanþii decid prin lege aºa cum le dicteazã lorinteresele, iar armata activã ºi de rezervã sunt nevoitesã se supunã acestor decizii.

„Sunt foarte utile aceste întâlniri ºi ne bucurãmcã reprezentanþii armatei active rãspund pozitiv latoate interpelãrile noastre. Chiar dacã guvernanþiiiau deciziile, A.N.C.M.R.R. ºi filialele sale din terito-riu au un dialog permanent cu factorul politico-administrativ central ºi local, astfel încât glasul nos-tru, al rezerviºtilor militari ºi al veteranilor de rãzboi,se face auzit ºi problemele noastre sunt cunoscute latoate nivele. În acest demers, avem sprijinul armateiactive, comandanþii de la diferite eºaloane, care segândesc cã la un moment dat vor beneficia ºi ei derezultatele luptei noastre civice. Mulþumim tuturorpentru sprijin ºi îi asigurãm de cele mai buneintenþii. Aºteptãm ca pensionarii militari încã neîn-scriºi în A.N.C.M.R.R. sã vinã în rândurile noastrecât mai curând, pentru a ne uni cu toþii eforturile înapãrarea drepturilor pe care orice stat din lume leacordã rezerviºtilor militari ºi veteranilor de rãzboi”a declarat la sfârºitul întâlnirii gl.mr.(r) Vasile-IonelHeredea, preºedintele Filialei „Ziridava” Arad aA.N.C.M.R.R.

Col.(r) Sandu Criºan Col.(r) Vasile Alexa

Plt.adj.pr. Nicodim Manole

PROBLEMELE PENSIONARILOR MILITARI ªI ALE VETERANILOR

DE RÃZBOI - ÎN ATENÞIA ARMATEI ACTIVE

Stindard

9

Sâmbãtã, 25.02.2017, o delegaþie a FilialeiJudeþene “ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R. s-adeplasat la Bekescsaba, reºedinþa judeþului Bekes dinUngaria, onorând invitaþia camarazilor unguri de aparticipa la evenimentul

“A 52-a aniversare a Clubului RezerviºtilorMilitari din Bekescsaba”.

Delegaþia românã a fost formatã din col.(r) SanduCriºan-prim vicepereºedinte al Filialei, col.(r)Constantin Bursa, preºedintele Filialei Judeþene„Avram Iancu” Arad a A.N. Cultul Eroilor - ReginaMaria, col.(r) Kászoni Zoltán-translator ºi mr.(r)Dorin Ocneriu-redactor ºef al publicaþiei militareSTINDARD.

Col. (r) Záhorán Gyorgy, preºedintele ClubuluiRezerviºtilor Militari din Bekescsaba ºi col.(r) NagyZoltán, vicepreºedinte, au primit delegaþia românã lasediul CRM din centrul oraºului Bekescsaba, unde auavut loc discuþii cu privire la parteneriatul dintre aso-ciaþiile de rezerviºti militari din judeþele Arad ºiBekes. Apoi a urmat adunarea generalã de bilanþ,desfãºuratã în sala de festivitãþi a CRMB.

Din raportul Biroului Clubului am aflat cã asoci-aþia din Bekes cuprinde 103 membri, proveniþi dinMinisterul Apãrãrii ºi Ministerul de Interne. Dintreaceºtia, peste jumãtate sunt femei: cadre în rezervã,soþii sau vãduve de militari sau poliþiºti ºi foste anga-

jate civile din structurile militarizate maghiare.CRMB are o activitate intensã, ocazionatã de sãrbã-tori, excursii, protecþie socialã ºi alte acþiuni specifice.Un rol important îl ocupã parteneriatele cu camaraziidin terþe þãri, printre care cel cu Aradul are un loc pri-oritar.

Au rostit cuvântãri de salut diverse persoane, din-tre care amintim pe col.(r) Kovács Gyorgy-din parteaBEOSZ (forul conducãtor al rezerviºtilor militari din

Ungaria) ºi pe gl.dr. Polyák Zsolt-ºeful Poliþiei judeþu-lui Bekes, care a înmânat diplome ºi medalii celor evi-denþiaþi ºi a oferit 1500 de motokilometri din fondulInspectoratului de Poliþie Bekes pentru deplasãrilemembrilor CRMB.

Col.(r) Sandu Criºan a transmis salutul preºedin-telui Filialei Arad a ANCMRR - gl.mr.(r) HeredeaVasile Ionel - ºi al membrilor Filialei ºi a înmânatProgramul de acþiune comunã pentru anul 2017, carecuprinde activitãþile la care vor participa împreunãrezerviºtii militari din Arad ºi Bekescsaba.

Dupã masa festivã, delegaþia arãdeanã a fost invi-tatã de gazde la o plimbare prin frumosul oraºBekescsaba, care anul viitor va împlini 300 de ani dela prima aºezare. Au fost vizitate Primãria, catedralelecatolicã ºi evanghelicã, centrul oraºului, muzeulCãilor Ferate, sediul Autoguvernãrii Românilor dinBekescsaba, monumentul Kossuth Lájos, alte obiec-tive turistice ºi culturale din Bekescsaba. Ghid ºitranslator competent a fost prof. Iuhasz Tivadar,preºedintele ARB.

„Suntem foarte mulþumiþi de primirea fãcutã deprietenii unguri ºi apreciem cã relaþiile dintre noisunt pe un trend ascendent. Am venit a doua oarã laBekescsaba, urmeazã ca în aprilie ºi în iulie 2017 sãvinã ei la Arad, unde le pregãtim un program intere-sant ºi distractiv, axat pe obiective din municipiu ºi

de pe Valea Mureºului. Prietenia militarilor româniºi unguri este o punte de comunicare, de apropiere ºide cunoaºtere între judeþele Arad ºi Bekes, întreþãrile ºi popoarele noastre” a declarat col.(r) SanduCriºan, prim vicepreºedinte al Filialei Judeþene „ZIRI-DAVA” Arad a ANCMRR.

Col.(r) Constantin Bursa Col.(r) Kaszoni ZoltanMr.(r) Dorin Ocneriu

FILIALA ARAD A ANCMRR A PARTICIPAT

LA BILANÞUL CLUBULUI REZERVIªTILOR

MILITARI DIN BEKESCSABA

Stindard

10

FILIALA ANCMRR ARAD, ÎN VIZITÃ LA SZEGEDConsecventã parteneriatelor de prietenie ºi colabo-

rare încheiate cu prietenii maghiari, în zilele de 24 ºi25 februarie 2017 Filiala Judeþeanã „ZIRIDAVA”Arad a ANCMRR a onorat invitaþia ClubuluiRezerviºtilor Militari din Szeged de a participa laadunarea generalã de bilanþ a asociaþiei militarilor înrezervã din judeþul Csongrad, Ungaria.

Delegaþia arãdeanã a fost compusã din lt.col.(r)Aniculãesei Mihai, vicepreºedinte al Filialei arãdeneºi coordonator al Departamentului Logistic, mr.(r)Grec Gheorghe, vicepereºedinte Filialã, col. (r)Nedelcea Ion, preºedinte al Subfilialei Lipova ºicol.(r) Czernák Fráncisc, translator.

La sediul Clubului Rezerviºtilor Militari dinSzeged, delegaþia românã a fost întâmpinatã de cama-razii maghiari în frunte cu preºedintele mr.(r) CsepyLászlo ºi preºedintele de onoare col.(r) Sinyi Imre. Înacest cadru a fost transmis salutul preºedinteluiFilialei arãdene, gl.mr. Vasile-Ionel Heredea ºi s-aînmânat programul de acþiuni comune pentru anul2017.

A urmat bilanþul activitãþii CRM din Szeged peanul 2016, din care reiese cã cei 164 de membri –

militari ºi poliþiºti – au o activitate intensã, axatã peceremonii de sãrbãtorire ºi comemorare a eveni-mentelor istorice, cinstirea înaintaºilor ºi petrecereatimpului liber în mod util ºi plãcut. Parteneriatul curezerviºtii militari arãdeni are un loc privilegiat înactivitatea clubului, date fiind apropierea geograficã ºiafinitãþile camaradereºti dintre militarii români ºiunguri, activi ºi în rezervã. Aceste aspecte au fost evi-denþiate ºi de reprezentantul modulului maghiar dincadrul Batalionului Mixt de Menþinere a Pãcii, dar ºide col. (r) Kovács Gyorgy, coordonatorul regiunii mil-itare de SE în cadrul BEOSZ, forul conducãtor al rez-erviºtilor militari din Ungaria. Foarte aplaudat a fostcuvântul rostit de col. (r) Czernák Fráncisc care, pelângã aprecierile la adresa prieteniei româno-ungare, arecitat o poezie în limba maghiarã. Dupã bilanþ, toatãasistenþa s-a distrat la balul rezerviºtilor militari dinSzeged.

În ziua urmãtoare oaspeþilor români li s-a propus ovizitã la cele mai frumoase ºi mai reprezentative mo-numente, locuri de importanþã istoricã ºi culturalã,obiective edilitare ºi comerciale din Szeged.

“Am petrecut douã zile foarte frumoase ºi reuºitela prietenii din Szeged, cu care avem o relaþie insti-tuþionalã beneficã ambelor pãrþi. Îi aºteptãm laArad, conform programului comun de activitãþi peanul 2017, unde vom face totul pentru a le oferi unsejur plãcut ºi interesant, aºa cum s-au comportat ºiei cu noi în aceastã vizitã” aflãm de la conducãtoruldelegaþiei arãdene, lt.col. (r) Aniculãesei Mihai.

Col.(r) Mihai AniculãeseiMr.(r) Grec Gheorghe

Col.(r) Czernák Fráncisc

ZIUA PORÞILOR DESCHISE LA REGIMENTUL 37 GENIU

„RAKOCZI FERENC” DIN SZENTES, UNGARIAO delegaþie a Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad

a A.N.C.M.R.R. formatã din 44 de membri ºi condusãde preºedintele Filialei, gl.mr.(r) Vasile-IonelHeredea, s-a deplasat în data de 21 aprilie a.c. înoraºul maghiar Szentes, pentru a participa la un eveni-ment important din viaþa ºi activitatea militariloractivi ºi de rezervã din judeþul Csongrád, Ungaria:Ziua Porþilor Deschise la Regimentul 37 Geniu„Rakoczi Ferenc”.

Acþiunea se înscrie în planul de colaborare ºi pri-etenie încheiat între Filiala arãdeanã a A.N.C.M.R.R.ºi Clubul Rezerviºtilor din Szeged, reºedinþa judeþuluiCsongrád, prietenie care presupune vizite reciproce ºiparticiparea la evenimente comune, care sã întãreascã

legãtura dintre militarii români ºi unguri, prieteniadintre þãrile ºi popoarele noastre.

La Szentes, arãdenii au fost întâmpinaþi depreºedintele CRM Szeged, mr.(r) Csepy Lászlo ºi dealþi camarazi maghiari. Dupã o rundã de discuþii pro-tocolare, am fost conduºi în incinta regimentului, alã-turi de alte numeroase grupuri de localnici veniþi învizitã, printre care mulþi copii ºi tineri.

Standurile cu tehnicã militarã generalã ºi cu speci-fic de geniu îºi aºteptau oaspeþii în soarele strãlucitor,ce câºtigase în sfârºit lupta cu iarna care pãrea cã nuse mai terminã.

Ceremonialul militar, deºi cunoscut din atâteaocazii, a fost impresionant: afluirea subunitãþilor pe

platou, sosirea invitaþilor la tribuna oficialã, primireaDrapelului de luptã, raportul dat comandantului, tre-cerea în revistã a trupelor ºi salutul, intonarea Imnuluide stat al Ungariei, discursurile oficiale, premierea

militarilor care s-au evidenþiat în pregãtire ºi în misi-uni, defilarea de încheiere. Ineditã ºi emoþionantã afost cererea în cãsãtorie pe care un militar din regi-ment a adresat-o iubitei sale, în aplauzele întregii asis-tenþe.

A urmat vizita la Sala Tradiþiilor regimentului, laCentrul de pregãtire a scafandrilor militari ºi la stan-durile cu tehnicã de luptã.

În acest timp, pe baza de instruire aveau loc con-cursuri sportiv-aplicativ militare, iar pe platoudemonstraþii de cãlãrie, arte marþiale, dresaj de câini ºiconcert de fanfarã.

La prânz, militari ºi civili deopotrivã, s-au aºezatfrumos la coadã la cantina regimentului, pentru a servitradiþionala mâncare ostãºeascã fasole cu ciolan ºiºuncã.

A fost o zi reuºitã, plinã de evenimente notabile,încheiatã cu un tur al oraºului Szentes, urbe cu 28.000de locuitori, care oferã vizitatorilor obiective intere-sante precum bisericile catolicã ºi reformatã, parculeroilor, ºtrandul termal, primãria, muzeul orãºenesc ºialtele.

Impresii de la eveniment:Col. Antál Lászlo, comandant Regimentul 37Geniu „Rakoczi Ferenc”:„Prietenia militarã româno-maghiarã are rãdã-

cini adânci, din Evul Mediu ºi pânã în zilele noastre.Ca parteneri NATO, suntem interesaþi de o cât maibunã pregãtire a unitãþilor ºi subunitãþilor – separatºi împreunã – pentru a fi la înãlþimea aºteptãrilor încadrul misiunilor Alianþei. Acest aspect este facilitat

ºi de dislocarea modulului maghiar al BatalionuluiRomâno-Ungar de Menþinere a Pãcii din Arad tot înjudeþul Csongrád, la Hódmezövásárhely, fapt careapropie ºi mai mult militarii ºi armatele noastre”.

Col.(r) Kovács Gyorgy, reprezentant BEOSZ: „În numele conducerii structurii naþionale a re-

zerviºtilor militari din Ungaria – BEOSZ – felicitcele douã pãrþi ale protocolului de colaborareromâno-maghiarã, respectiv Filiala Arad aA.N.C.M.R.R. ºi Clubul Rezerviºtilor din Szeged,pentru iniþierea ºi derularea acestei prietenii. Esteun prilej minunat de socializare, de comuniunecamaradereascã ºi interpersonalã între rezerviºtiimilitari din Ungaria ºi România”.

Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, preºedinteleFilialei Judeþene “ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R.:

„Suntem în al treilea an de parteneriat între aso-ciaþiile de rezerviºti militari din România ºi Ungaria,parteneriat pe care vrem sã-l extindem ºi sã-l aplicãmîn cât mai multe domenii de interes comun. Vizitanoastrã de astãzi este un prolog la cea a camarazilormaghiari din data de 16 mai, când vor veni ei laArad, conform planului de colaborare stabilit. Acestevizite ne apropie ºi ne oferã prilejul cunoaºterii reci-proce, identificãrii modurilor comune de acþiune înscopul protejãrii drepturilor militarilor în rezervã dincele douã þãri ºi judeþe, petrecerii plãcute a timpuluiliber ºi cinstirii personalitãþilor ºi evenimenteloristorice marcante din istoria popoarelor noastre”.

Col.(r) Vasile Alexa Mr.(r) Kerestes Gyorgy

Mr.(r) Dorin OcneriuFoto: Sg.maj.(r) Adrian Ostafi

Stindard

11

Stindard

12

Marþi, 16 mai 2017, FilialaJudeþeanã „ZIRIDAVA” Arad aA.N.C.M.R.R. a primit vizita adouã delegaþii din Ungaria, for-mate din conducerile CluburilorRezerviºtilor Militari dinBekescsaba ºi din Szeged. CRMBekescsaba a fost reprezentat decol.(r) Záhorán Gyorgy-preºedinte,mr.(r) Nágy Zoltán-vicepreºedinte,col.(r) Dekány István-secretar ºiprof. Ugrai Gábor-membru, iar

CRM Szeged de mr.(r) CsepiLászlo-preºedinte, col.(r) SiniyImre-preºedinte de onoare, mr.(r)Kispál Jenö-vicepreºedinte,lt.col.(r) Nagy Zoltán-secretar ºilt.col.(r) Salamon Bela-membru.

Oaspeþii maghiari au fost pri-miþi la sediul Filialei Arad aA.N.C.M.R.R. de la Cercul MilitarArad, unde, dupã intonareaImnurilor de Stat ale celor douãþãri, au purtat discuþii amiabile ºiconstructive, cu partenerii români:gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea-preºedintele filialei, col.(r) SanduCriºan-primvicepreºedinte, lt.col.Mihai Aniculãesei ºi mr.(r)Gheorghe Grec-vicepreºedinþi,lt.col.(r) Alexandru Chiº-ºefDepartament Relaþii Externe,mr.(r) Dorin Ocneriu-ºefDepartament Imagine Publicã ºiRelaþii cu Mass-Media, plt.adj.pr.Manole Nicodim-ºef DepartamentLogistic, plt.adj.pr. Pavel Togan-membru în Biroul Director. Laîntâlnire au mai participat col.(r)Ioan Gliga-preºedintele FilialeiJudeþene „ZÃRANDUL” Arad aA.N.V.R., col.(r) ConstantinBursa-preºedintele Filialei „AvramIancu” Arad a A.N. “CultulEroilor-Regina Maria”, col.(r)Kaszoni Zoltan-translator, col.(r)Mircea Cosor-din partea subfilialeiLipova, lt.col. Dan Mãrgãrint-locþiitorul comandantului CMJArad, d-na Daniela Lupu-ºefCercul Militar Arad ºi sg.maj.(r)Adrian Ostafi-fotoreporter.

În discuþiile purtate s-a fãcut unbilanþa al primului an de parteneri-at dintre cele trei asociaþii de rez-erviºti militari, s-au depãnatamintiri de la întâlnirile comunedin Arad, Bekescsaba, Szeged ºi

Szentes ºi s-au discutat detaliileviitoarelor întâlniri din anul 2017,proxima fiind în data de 11 iuliea.c. la Arad, când un grup numerosde prieteni maghiari vor vizitamunicipiul ºi judeþul Arad.

A urmat vizita la Batalionul 191Infanterie „Col. Radu Golescu” dinCetatea Aradului, care formeazãmodulul românesc al BatalionuluiMixt RO-HU de Menþinere a Pãciidin cadrul NATO. Aici, sub îndru-marea discretã ºi competentã a cpt.Paul Crãciun, vizitatorii au aflatlucruri noi despre istoricul CetãþiiAradului, au trecut pe la standurilecu tehnicã de luptã ºi pe la SalaTradiþiilor.

Prânzul a fost pregãtit pe malulMureºului în frumosul local RatioBeach de pe ?trandul Neptun, cutoþii fiind încântaþi de ospitalitateapersonalului ºi de rafinamentulproduselor servite.

Ultima activitate i-a adus pegazde ºi oaspeþi la PalatulAdministrativ Arad, unde au fostprimiþi de viceprimarul municipiu-lui, ing. Cãlin Bibarþ, cu aceastãocazie fiind scoase în evidenþãfoarte buna colaborare dintreadministraþia localã ºi armataactivã ºi de rezervã, precum ºibuna convieþuire dintre majoritatearomâneascã ºi minoritãþile con-locuitoare din Arad, cea mainumeroasã dintre acestea fiindcomunitatea maghiarã.

“A fost o zi plinã de activitãþiinteresante ºi un prilej excelent desocializare, de cooperare ºi de pri-etenie între militarii în rezervãromâni ºi unguri. Ne bucurãmfoarte mult cã prietenii dinUngaria s-au simþit bine în

aceastã frumoasã zi de mai, încare ne-am strãduit sã le oferimun program atractiv ºi variat.Prietenia noastrã se bazeazã pedouã valori: militãria ºi creºtinis-mul. Ambele exced cadrul strictnaþionalist, ambele sunt valorieuropene ºi general umane careau parcurs secolele ºi care neapropie. Suntem fericiþi dacã v-aþi simþit bine la Arad ºi vã aºtep-tãm cu drag ºi la celelalte întâl-niri” a declarat la final preºedinteleFilialei Arad a ANCMRR, gl.mr.(r)Vasile-Ionel Heredea.

„Ne-a plãcut foarte mult prim-irea ºi apreciem deschiderea pecare o aveþi la autoritãþile publicelocale. Pãstrãm o amintire plã-cutã acestei minunate zile ºi vãmulþumim pentru tot ce ne-aþioferit. Între noi s-au format legã-turi puternice, atât la nivel de aso-ciaþie cât ºi personale, pe care levom pãstra în continuare” suntcuvintele spuse de mr.(r) CsepyLászlo, preºedintele CRM Szeged.

“Dacã v-aþi propus sã nebinedispuneþi, atunci sã ºtiþi cã aþifãcut-o cu prisosinþã. Dorim sãcontinuãm ºi sã dezvoltãmparteneriatul nostru, cu deplinaîncredere cã va fi în beneficiulcamarazilor din asociaþiile noas-tre. Vã mulþumesc pentru ospital-itate ºi sunt convins cã ºi în 11iulie vom fi primiþi la fel de bine.Rãmâne sã ne revanºãm când veþiveni dvs. în Ungaria” a încheiatcol.(r) Záhorán Gyorgy, preºedin-tele CRM Bekescsaba.

Col.(r) Sandu CriºanMr.(r) Dorin Ocneriu

VIZITA CAMARAZILOR MAGHIARI LA ARAD

În data de 30 martie 2017 a avut loc un eveniment foarteimportant în viaþa rezerviºtilor militari ºi a veteranilor derãzboi arãdeni: semnarea unui protocol de colaborare pe anul2017 cu autoritãþile publice ale municipiului ºi judeþuluiArad.

Pãrþile semnatare ale protocolului sunt:-Consiliul Judeþean Arad, prin vicepreºedinte ec. Sergiu

Bâlcea-Primãria municipiului Arad, prin viceprimar ing. Cãlin

Bibarþ-Centrul Judeþean de Culturã Arad, prin director prof.dr.

Doru Sinaci-Centrul Cultural Municipal Arad, prin director executiv

prof. Diana Pãdurean Andreica

-Asociaþia Naþionalã a Cadrelor Militare în Rezervã ºi înRetragere “Alexandru Ioan Cuza” - Filiala Judeþeanã“Ziridava” Arad, prin preºedinte gl.mr.(r) Vasile-IonelHeredea

-Asociaþi a Naþionalã a Veteranilor de Rãzboi - FilialaJudeþeanã “Zãrandul” Arad, prin preºedinte col.(r) Ioan Gliga

-Asociaþia Naþionalã “Cultul Eroilor - Regina Maria” -Filiala Judeþeanã “Avram Iancu” Arad, prin preºedinte col.(r)Constantin Bursa

Scopul ºi obiectivele protocolului, ca ºi activitãþile dindocumentul anexã prevãzute a se desfãºura în comun în anul2017, se referã la organizarea ºi desfãºurarea diverselor fes-tivitãþi de aniversare ºi de comemorare a datelor importante,a simbolurilor naþionale ºi a personalitãþilor marcante dinistoria patriei, armatei române ºi judeþului Arad, cu accent pesãrbãtorirea Centenarului Marii Uniri de la 1918.Protocolul mai precizeazã modul în care administraþia pub-licã localã ºi asociaþiile semnatare vor colabora pentru îngri-jirea cimitirelor ºi parcelelor eroilor, a monumentelor,troiþelor ºi altor însemne ce pãstreazã amintirea glorioasã ajertfei militarilor ºi civililor români sau de alte naþionalitãþi,

sprijinul pe care organele administraþiei locale din municipiuºi judeþ îl acordã acþiunilor ºi activitãþilor asociaþiilorrezerviºtilor militari ºi veteranilor de rãzboi din municipiu ºijudeþ, folosirea eficientã a capacitãþilor rezerviºtilor militari îndiferite activitãþi edilitare, consiliere în domeniul accesãriifondurilor europene ºi reprezentãrii cu cinste a Aradului înparteneriatele internaþionale.

De asemenea, este prevãzut modul în care administraþialocalã se implicã în crearea de condiþii decente de protecþiesocialã persoanelor vârstnice, cadre militare în rezerva ºi înretragere ºi membriilor familiilor acestora, veteranii derãzboi, vãduvele de veterani de rãzboi, cu domiciliul înmunicipiul ºi judeþul Arad.

IMPRESII CULESE DE LA PARTICIPANÞI„Acest protocol reprezintã un prim demers în cadrul

proiectelor aniversare prin care dorim sã aducem unomagiu eroilor care au luptat pentru reîntregirea neamu-lui. Va urma o perioadã în care atenþia noastrã se va con-centra pe organizarea în bune condiþii a manifestãrilordedicate Centenarului Marii Uniri ºi suntem deschiºi laorice propunere în acest sens” (Sergiu Bîlcea,vicepreºedinte CJ Arad)

„Astãzi concretizãm oficial un parteneriat carefuncþioneazã foarte bine de mulþi ani, între administraþiaarãdeanã ºi tot ceea ce înseamnã armata românã - arma-ta activã, pensionarii militari ºi veteranii de rãzboi. Sunteþipartenerii noºtri cei mai fideli în acþiunile municipalitãþii decinstire a trecutului glorios al patriei ºi în educarea patri-oticã a tinerei generaþii” (Cãlin Bibarþ, viceprimar Arad)„Protocolul semnat astãzi cuprinde principii pe care noi lecultivãm cu precãdere ºi activitãþi pe care le-am desfãºuratîmpreunã de multã vreme, membrii asociaþiilor semnatareparticipând în numãr mare la toate iniþiativele Primãriei ºiConsiliului Judeþean. Dorim o mai mare implicare aorganismelor administraþiei locale în ceea ce priveºte pro-tecþia socialã a pensionarilor militari ºi a veteranilor derãzboi ºi sprijinirea asociaþiilor noastre în diferitele acti-

Stindard

13

PROTOCOL DE COLABORARE

ÎNTRE REZERVIªTII MILITARI ARÃDENI

ªI ADMINISTRAÞIA LOCALÃ

Stindard

14

ROMÂNIA ROMÂNIAPRIMÃRIA MUNICIPIULUI A.N.C.M.R.R - FILIALA JUDEÞEANA “ZIRIDAVA” ARADARAD Arad Bd.Decebal nr.19;CIF 27072653 email [email protected]

Banca Transilvania Cont RO75BTRL00201205335267

PROTOCOLDE COLABORARE ªI PARTENERIAT ÎNTRE PRIMÃRIA MUNICIPIULUI ARAD, CONSILIUL JUDEÞEAN ARAD,

CENTRUL MUNICIPAL DE CULTURÃ ARAD, CENTRUL CULTURAL JUDEÞEAN ARADªI-ASOCIAÞIA NAÞIONALÃ A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVÃ ªI ÎN RETRAGERE ”ALEXANDRU IOAN CUZA”, FIL-

IALA JUDEÞEANÃ ”ZIRIDAVA” ARAD;- ASOCIAÞIA NAÞIONALÃ A VETERANILOR DE RÃZBOI, FILIALA JUDEÞEANA ”ZÃRANDUL” ARAD;-ASOCIAÞIA NAÞIONALÃ ”CULTUL EROILOR - REGINA MARIA”, FILIALA JUDEÞEANÃ “AVRAM IANCU” ARAD.PE ANUL 2017

Art.1 PREMISE

Cu dorinþa sincerã de a contribui la îmbunãtaþirea condiþiilor sociale, de informare ºi consiliere destinate cadrelor militare în rezervã ºiîn retragere, veteranilor de rãzboi ºi vãduvelor de veterani de rãzboi, membrilor asociaþiei “Cultul Eroilor” ºi pentru o cât mai bunã colab-orare a acestor organizaþii de interes public cu administraþia publicã localã din municipiul ºi judeþul Arad, semnatarii prezentului acord decolaborare urmãresc diversificarea ofertei de servicii ºi programe pentru cadrele militare în rezervã ºi în retragere ºi veteranii de rãzboi,implicarea pertinentã ºi eficientã a acestora în activitatea de administrare treburilor publice, cinstirea memoriei eroilor Neamului Românescºi pãstrarea în bune condiþii a locurilor de reculegere ºi comemorare.

Art.2 PÃRÞILE SEMNATARE

- Primãria Municipiului Arad, cu sediul în Bulevardul Revoluþiei nr.75, Arad, reprezentatã legal prin domnul ing. Gheorghe Falcãîn calitate de primar;

- Consiliul Judeþean Arad, cu sediul în Str. Corneliu Coposu nr. 22 reprezentat legal prin domnul jurist dr. Cionca-Arghir Iustin-Marinel în calitate de preºedinte;

- Centrul Municipal de Culturã Arad, cu sediul în Bulevardul Revoluþiei nr.97, ap.4 Arad, reprezentat legal prin doamna prof.Daniela Pãdurean – Andreica în calitate de director executiv;

- Centrul Cultural Judeþean Arad, cu sediul în Strada George Bariþiu nr.16 Arad, reprezentat legal prin domnul prof.dr. Doru Sinaciîn calitate de director;

- Asociaþia Naþionalã a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere “Alexandru Ioan Cuza“ (ANCMRR) Bucureºti, Filialajudeþeanã ”Ziridava” Arad cu sediul în Arad, Bulevardul Decebal nr. 19, reprezentatã legal prin domnul general maior (r) Vasile-IonelHeredea în calitate de preºedinte;

- Asociaþia Naþionalã a Veteranilor de Rãzboi, Filiala judeþeanã “Zãrandul” Arad cu sediul în Arad, Bulevardul Decebal nr. 19,reprezentatã legal prin domnul colonel (r) Ioan Gliga în calitate de preºedinte;

- Asociaþia Naþionalã ”Cultul Eroilor - Regina Maria”, Filiala Judeþeanã “Avram Iancu” Arad cu sediul în Arad, BulevardulDecebal nr. 19, reprezentatã legal prin domnul colonel (r) Constantin Bursa, în calitate de preºedinte.

Art.3 SCOP

3.1 Crearea de condiþii decente de protecþie socialã a persoanelor vârstnice – cadre militare în rezerva ºi în retragere ºi membrii famili-

vitãþi interne ºi internaþionale pe care le desfãºurãm. Larândul nostru, punem la dispoziþia municipiului ºi judeþu-lui toatã capacitatea noastrã fizicã ºi intelectualã, tot patri-otismul nostru ardent, care pot fi folosite în diverse situaþiipunctuale. Mulþumesc pe aceastã cale organelor adminis-traþiei locale, centrelor de culturã ºi tuturor celor care îºidau concursul pentru ca militarii arãdeni, veteranii ºi

vãduvele de rãzboi, în general toþi cetãþenii din municipiuºi judeþ, sã aibã o viaþã cât mai bunã ºi mai frumoasã”(Gl.mr.r. Vasile-Ionel Heredea, preºedinte Filiala JudeþeanãZIRIDAVAArad a A.N.C.M.R.R.

Col.(r) Sandu CriºanMr.(r) Dorin Ocneriu

Stindard

15

ilor acestora, veteranii de rãzboi, vãduvele de veterani de rãzboi, cu domiciliul în municipiul ºi judeþul Arad.3.2 Atragerea unui numãr mai mare de cadre militare în rezervã ºi în retragere la acþuni ºi mãsuri administrative, gospodãreºti ºi edil-

itare, folosirea eficientã a capacitãþilor fizice ºi intelectuale ale membrilor asociaþiilor semnatare, a patriotismului ºi dorinþei lor de a ajuta,în folosul cetãþenilor municipiului ºi judeþului Arad, bunei gospodãriri a patrimoniului public, educãrii patriotice ºi cetãþeneºti a tineretu-lui ºi colaborarea între locuitorii arãdeni.

3.3 Facilitarea accesului la informare ºi consiliere a cadrelor militare în rezervã ºi în retragere ºi a veteranilor de rãzboi ºi a vãduveloracestora, printr-o mai largã ºi diversificatã comunicare între instituþiile administrative publice locale din municipiul ºi judeþul Arad ºi mem-brii asociaþiaþiilor de la art.2 din prezentul protocol.

Art.4 OBIECTIVE

4.1 Promovarea drepturilor omului, respectarea libertaþilor fundamentale ºi a demnitãþii cadrelor militare în rezervã ºi în retragere, aveteranilor de rãzboi ºi a vãduvelor acestora din municipiu ºi judeþ prin asigurarea unui climat de viaþã corespunzãtor standardeloreuropene;

4.2 Susþinerea de politici coerente în domeniul calitaþii vieþii membrilor asociaþiilor semnatare, precum ºi în cel logistic pentrulocaþii/spaþii, dotãri tehnico-materiale, utilitãþi, necesare organelor de conducere din municipiu ºi judeþ;

4.3 Educarea tineretului în spiritul dragostei faþã de patrie, faþã de trecutul glorios al poporului român ºi armatei române, consideraþie,pioºenie ºi respect faþã de eroii neamului;

4.4 Promovarea valorilor fundamentale ale democraþiei statului de drept, intereselor ºi simbolurilor naþionale ale Romaniei;4.5 Colaborarea pentru realizarea unor obiective de interes comun în domeniul protejãrii mormintelor ºi operelor comemorative de

rãzboi - româneºti sau strãine - de pe teritoriul judeþului Arad respectând prevederile legii nr.379/2003;4.6 Colaborarea permanentã între Pãrþile semnatare ale prezentului protocol, în scopul realizãrii - în limitele conferite de statute ºi de

atribuþiile legale ale fiecãrei Pãrþi - documentelor ce le reglementeazã activitatea ºi a calendarului de acþiuni comune.

Art.5 RESPONSABILITÃÞILE PARTENERILOR

5.1 Primãria Municipiului Arad, Consiliul Judeþean Arad, Centrul Municipal de Culturã Arad ºi Centrul Cultural JudeþeanArad se obligã la (îºi asumã) urmãtoarele responsabilitãþi:

-organizarea de acþiuni aniversare, comemorative, cultural-educative, cetãþenesti, artistice ºi de agrement, destinate cadrelor militare înrezervã ºi în retragere ºi membrii familiilor acestora, veteranilor de rãzboi, vãduvelor de veterani de rãzboi, special organizate sau acþiunicomune cu cetãþeni din municipiul ºi judeþul Arad ;

-sprijinirea îndeplinirii obiectivelor ºi activitãþilor prevazute la art.4 ºi în planurile cu tematicã specialã anexate ;-facilitarea cooperãrii asociaþiilor semnatare ale prezentului Protocol cu Poliþia Localã, cu structurile de intervenþii în situaþii de urgenþã,

precum ºi cu cele de ordine ºi siguranþã publicã, pentru prevenirea infracþiunilor, limitarea efectelor catastrofelor de orice fel ºi educareatinerilor în spiritul legii ºi ordinei publice;

-sprijinirea ºi consilierea demersurilor necesare întocmirii formalitãþilor de acordare a ajutoarelor sociale membrilor Filialei Judeþene“Zãrandul” Arad a ANVR care au o situaþie materialã precarã ºi se încadreazã în prevederile legale;

-sprijinirea ºi consilierea în materie de acordare, la cerere, a asistenþei sociale persoanelor vârstnice - pensionari militari ºi soþi/soþii aiacestora, veterani de rãzboi, vãduve de veterani de rãzboi - lipsite de ajutor familial ºi cu dizabilitãþi, atât în sistem instituþionalizat cât ºiîn sistem rezidenþial;

-participare ºi sprijin la activitãþilor desfãºurate de asociaþiile partenere, pentru buna funcþionare a acestora-organizarea de întâlniri între cetãþeni - în special elevi, studenþi - cu rezerviºti militari ºi cu veterani de rãzboi, pentru rememorarea

evenimentelor ºi personalitãþilor marcante din istoria Aradului ºi þãrii;-reflectarea în mijloacele media coordonate de administraþia localã a activitãþii asociaþiilor partenere;-acordarea de sprijin financiar ºi logistic pentru editarea publicaþiilor periodice sau ocazionale ale asociaþiilor partenere, a lucrãrilor lit-

erare, ºtiinþifice sau de artã realizate de aceºtia, dupã o analizã competentã ºi pertinentã a oportunitãþii ºi valorii lor;-consiliere ºi sprijin în accesarea de fonduri europene prin proiecte comune sau proprii ale asociaþiilor partenere, facilitarea accesului

la finanþare comunitarã; -cooptarea reprezentanþilor asociaþiilor partenere în grupurile de lucru ale instituþiilor administraþiei publice locale, cu tematicã diver-

sã: dialog social, Centenarul Marii Uniri, localitãþi înfrãþite, organizarea de diverse zile festive ºi evenimente locale, º.a.;-implicarea Primãriei municipiului Arad ºi a primãriilor ºi consiliilor locale din judeþ în sãrbãtorirea veteranilor cu vârstã înaintatã -

100 de ani. 5.2 Filiala Judeþeanã “Ziridava” Arad a ANCMRR, Filiala Judeþeanã “Zãrandul” Arad a ANVR ºi Filiala Judeþeanã “Avram

Iancu” Arad a AN “Cultul Eroilor - Regina Maria” se obligã la (îºi asumã) urmãtoarele responsabilitãþi:-sprijinirea structurile administraþiei publice locale în comunicarea acestora cu membrii asociaþiilor partenere din municipiul ºi judeþul

Arad;-elaborarea de recomandãri ºi propuneri de soluþionare a problemelor specifice cu care se confruntã cadrele militare în rezervã ºi în

retragere, veteranii de rãzboi ºi vãduvele de veterani;-participarea cu sugestii, propuneri ºi mãsuri de îmbunãtãþire a administrãrii ºi gestionãrii treburilor publice locale;-implicarea activã în acþiunile organizate de administraþia publicã localã pentru realizarea obiectivelor propuse la art.4 din prezentul

protocol, precum ºi a celor prevazute în planurile anexate;-iniþierea, susþinerea ºi promovarea unor proiecte de acte normative ºi acþiuni pe plan local în domeniul asistenþei socio-medicalã, recu-

perãrii medicale ºi recreerii, petrecerii timpului liber, spiritual, sport, turism, promovarea imaginii Aradului, etc.;-organizarea de acþiuni comune pentru cultivarea tradiþiilor poporului ºi armatei române, propagarea imaginii armatei ºi a asociaþiilor

parte semnatare ale prezentului protocol în societate, cultivarea trecutului glorios naþional ºi militar al poporului roman, comemorarea unorevenimente ºi personalitãþi istorice ºi militare ale României ºi armatei sale, rolul Aradului de-a lungul istoriei patriei (cu accent pe fãurireaRomâniei Mari, Revoluþia din decembrie 1989, alte momente semnificative);

-la cererea autoritãþilor publice locale, punerea la dispoziþie a datelor ºi informaþiilor privind numãrul membrilor, inventarul ºi stareade îngrijire a mormintelor ºi operelor comemorative de rãzboi, despre care deþin informaþii;

- informarea pãrþile semnatare ale prezentului protocol în cazul în care sunt identificate noi morminte sau opere comemorative de rãzboiamenajate recent, dar ºi distruse, dispãrute sau profanate;

-susþinerea amenajãrii, reamenajãrii ºi îngrijirii de morminte, parcele sau cimitire de rãzboi, dezvelirea unor opere comemorative, decãtre autoritãþile publice, persoane fizice sau juridice (doar în condiþiile existenþei unui proiect legal ºi avizat);

Stindard

16

La vârsta senectuþii, dupã ceþi-ai vãzut copiii realizaþi în profe-sie, aºezaþi la casa lor ºi eºtimulþumit cã i-ai ajutat sã devinãoameni adevãraþi, satisfacþia ceamai mare îþi vine de la nepoþi.

I-ai vãzut venind pe lume, micibulgãraºi de aur ºi de bucurie, i-aiplimbat de mânã prin casã ºi prinparc, le-ai spus poveºti frumoasecu Feþi-Frumoºi imaginari ºi cueroi adevãraþi, ai lãcrimat la ser-bãrile în care spuneau poezii...

Iatã cã vine vremea sã fii mân-dru de a doua generaþie care teurmeazã.

Succesele nepoþilor par acumparcã mai importante decât alecopiilor, deoarece sunt poateultimele bucurii pe care viaþa, înmersul ei de neoprit spre eterni-tate, ni le mai oferã, înainte demarea plecare.

Vã prezentãm doi nepoþi demilitari care fac cinste bunicilor,prin performanþele sportive pecare le-au obþinut.

Paul Avram, nepotul plu-tonierului adjutant Avram Ioan dinLipova, a cucerit titlul de campion

naþional la skandenberg, categoria90 de kg, mâna dreaptã. Este aldoilea titlu naþional obþinut desportivul lipovan la acest sport albraþelor puternice, adãugându-ºila asta alte medalii de argint ºibronz obþinute la diverse con-cursuri naþionale ºi internaþionale.

Al doilea nepot cu performanþedeosebite este Mihãiþã Aniculã-esei, nepotul vicepreºedinteluiFilialei Arad a ANCMRR, lt.col.Mihai Aniculãesei. El se remarcãîn sportul rege-fotbalul, fiinddeclarat “Cel mai bun portar” lamulte dintre competiþiile la care aparticipat împreunã cu echipa sa.

Aºa cum spune poezia patri-oticã „Din vultur, vultur naºte,din stejar, stejar rãsare”, era deaºteptat ca din bãrbaþi vrednici,devotaþi patriei ºi poporului, sã senascã fii ºi nepoþi mândri, puter-nici, care sã întãreascã versurilelui Dimitrie Bolintineanu: „Viitorde aur þara noastrã are, ºi prevãdprin secoli a ei înãlþare”.

Cinste tinerilor, cinstepãrinþilor ºi cinste bunicilor careau zãmislit, au crescut, au educatºi au pregãtit pentru viaþã ºi pentruþarã asemenea oameni de falã!

Lt.col.(r) Alexandru ChiºMr.(r) Dorin Ocneriu

Nepoþi cu care ne mândrim!

-sprijinirea - la cerere ºi în limitele posibilitãþilor - efectuãrii de studii, misiuni de documentare, inspecþie ºi control la mormintele ºioperele comemorative de rãzboi din municipiul ºi judeþul Arad;

-sprijinirea autoritãþilor publice locale în organizarea de activitãþi ºi evenimente, invitarea reprezentanþilor acestora la manifestãrileorganizate de cãtre asociaþiile partenere.

Art.6 DISPOZIÞII FINALE

Prezentul protocol de colaborare are caracterul unui document cadru ºi acoperã întreaga activitate de realizare a obiectivelor comune,conform programelor ºi acþiunilor care urmeazã a fi convenite.

Protocolul poate fi modificat sau completat cu acordul scris al pãrþilor semnatare, ori de câte ori situaþia impune. Partea care are initi-aþiva modificãrii prezentului protocol va transmite celeilalte pãrþi intenþiile preconizate.

Prezentul Protocol de colaborare va intra în vigoare la data semnãrii ºi se încheie pe o perioadã de un an, cu posibilitatea prelungirii ºiîmbunãtãþirii cadrului de colaborare.

Eventualele divergenþe dintre pãrþile semnatare, apãrute pe parcursul derulãrii activitãþilor prevãzute în prezentul protocol de colabo-rare, se vor soluþiona pe cale amiabilã.

Primãria Municipiului Arad A.N.C.M.R.R.Fil.jud.”Ziridava” AradPRIMAR PREªEDINTE Ing. Gheorghe Falcã General maior (r )Vasile-Ionel HeredeaConsiliul Judeþean Arad A.N.V.R Fil.jud.”Zãrandul” AradPREªEDINTE PREªEDINTEEc.dr. Cionca-Arghir Iustin-Marinel Colonel (r) Ioan GligaCentrul Municipal de Culturã Arad AN “Cultul Eroilor - Regina Maria” Fil.jud.AradDIRECTOR EXECUTIV PREªEDINTE Prof. Dana Pãdurean - Andreica Colonel (r) Constantin BursaCentrul Cultural Judeþean AradDIRECTORProf.dr. Doru Sinaci

Stindard

17

Sâmbãtã, 18 martie 2017, în sala de fetivitãþi aCentrului Recreativ (fosta casã a Armatei) din Lipovaa avut loc adunarea generalã de dare de seamã ºialegeri a Subfilialei Lipova a Asociaþiei Naþionale aCadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere.

Din partea Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad aparticipat o delegaþie formatã din gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea - preºedinte, col.(r) Sandu Criºan - primvicepreºedinte, lt.col.(r) Aniculãesei Mihai ºi mr.(r)Grec Gheorghe - vicepreºedinþi, col.(r) Alexa Vasile -trezorier, col. (r) Tãnãsescu Romulus, col.(r) Isac?tefanache, plt.adj.ºef(r) Manole Nicodim ºi MMP(r)Alexandru Haiduc - membri în Comitetul Director alFilialei, col.(r) Ioan Gliga - preºedinte FilialaJudeþeanã „Zãrandul” Arad a A.N.V.R., col. (r)Constantin Bursa - preºedinte Filiala Judeþeanã„Avram Iancu” Arad a A.N. „Cultul Eroilor-ReginaMaria”.

Dupã intonarea Imnului de Stat al României,preºedintele subfilialei, col. (r) Ion Nedelcea a prezen-tat invitaþii, a comunicat Ordinea de zi ºi a anunþatprezenþa membrilor subfilialei la adunarea generalã,în numãr de 52 din 64, aceasta fiind statutar consti-tuitã.

Din Darea de seamã prezentatã de preºedintelesubfilialei a reieºit cã Subfiliala Lipova aA.N.C.M.R.R. a avut o activitate bogatã în anul 2016,axatã pe îndeplinirea obiectivelor statutare, protecþiasocialã a pensionarilor militari, participarea la cins-tirea sãrbãtorilor naþionale, a aniversãrilor ºi come-morãrilor organizate de autoritãþile locale, de FilialaJudeþeanã ºi de subfilialã pe plan local. Existã o realãsolidaritate între membri, cotizaþia se strânge lunar întotalitate, ajutoarele de înmormântare se plãtescfamiliilor camarazilor decedaþi iar activitatea internãse desfãºoarã într-un sediu modern ºi funcþional.Membrii subfilialei participã în numãr mare la acti-vitãþi, subfiliala are o imagine foarte bunã pe planlocal ºi judeþean ºi protecþia socialã este asiguratã înlimitele legale, fapt care a dus la înscrierea de noimembri din rândul militarilor trecuþi recent în rezervã,dar ºi al unor foste cadre MI din oraº.

Raportul cenzorului a reflectat buna chivernisire abanilor asociaþiei, cheltuielile fiind justificate prindocumente, existând permanent un excedent în buge-tul subfilialei.

În discuþiile care au urmat s-a reafirmat dorinþamembrilor de a continua activitatea pe aceleaºi coor-

CONTINUITATE LA CONDUCEREA

SUBFILIALEI LIPOVA A A.N.C.M.R.R.

SUBFILIALA LIPOVA

Rãsfoind colecþia vechiuluiziar militar Apãrarea patriei, gã-sesc un reportaj scris în urmã cu55 de ani, la unitatea militarã dinLipova.

Din poza ce însoþeºte articolulîmi zâmbesc doi foºti bravitanchiºti, coloneii NeaguConstantin ºi Mihai Bãlan. Pe vre-mea aceea, erau locotenenþimajori, comandanþi de subunitãþice pregãteau mecanici conductoriºi comandanþi de tanc. Rezultatelefoarte bune obþinute în pregãtireade luptã (ºi politicã, cum sespunea atunci) au adus la ºcoalade la Lipova ziariºtii organului depresã central al armatei, pentru ascrie despre modul exemplar încare se instruiau militarii de aici.

Un bob de lacrimã îmi curge

pe obraz ºi gândul nostalgic mãpoartã spre cei care nu mai sunt,oameni de omenie ºi militari emi-nenþi, de la care am învãþat mese-ria armelor ºi noi, tinerii ofiþeriabia ieºiþi din ºcoala militarã.

Dumnezeu sã vã odihneascã înpace, dragi camarazi, a cãroramintire binecuvântatã o vom pãs-tra mereu vie!

Lt.col. Dorin Hancea

Stindard

18

donate favorabile (MMP.r. Lazãr Lucian), apreciere ºisusþinere pentru conducerea subfilialei (MMP.r.Verdeº Mihai), apel la tineri sã se implice în viaþa sub-filialei (col.r. Pop Ioan), sprijin ºi sponsorizare pentruactivitãþile subfilialei (mr.r. Rotaru Gicu), pensionariimilitari lipovani au un cadru foarte potrivit pentruinformare ºi petrecerea timpului liber (col.r. GheorgheGligor), existã o emulaþie de idei ºi o realã dezbatereîn subfilialã (col.r. Cosor Mircea).

Concluzionând, gl.mr.(r) Heredea Vasile-Ionel aapreciat cã la Lipova funcþioneazã o subfilialã maturã,solidã, apreciatã de comunitatea localã, care a devenitun partener important al Filialei Judeþene înîndeplinirea scopurilor din Statutul A.N.C.M.R.R.,fapt evidenþiat ºi de conducerea centralã, dupã vizitadin mai 2016. Recomandã o mai mare diversitate înorganizarea activitãþilor recreative (exemplu fiindorganizarea de excursii), atragerea de simpatizanþi ºiobþinerea de venituri bãneºti prin cota de 2% dinimpozitul pe venit prevãzutã de Codul Fiscal.Mulþumeºte biroului pentru modul în care a condussubfiliala ºi evidenþiazã doi membri ai subfilialei,col.(r) Czernak Francisc ºi col.(r) Kaszoni Zoltan,care ºi-au adus un aport consistent, ca translatori, laparteneriatul de prietenie ºi colaborare dintre FilialaJudeþeanã ZIRIDAVA Arad ºi asociaþiile rezerviºtilormilitari din Bekescsaba ºi Szeged, Ungaria.

Alegerea preºedintelui ºi biroului subfilialei auconsfinþit pãrerea unanimã cã organele conducãtoare

anterioare meritã sã continue activitatea pusã în slujbarezerviºtilor militari din Lipova. Neavând contracan-didat, col.(r) Ion Nedelcea a fost reales cu unanimitatede voturi ca preºedinte al subfilialei, la fel ºi ceilalþimembri ai biroului: vicepreºedinte MMP(r) NastasaNistor, secretar lt.col.(r) Hancea Dorin, cenzor col.(r)Lucaci Alexandru, casier MMP(r) BeligeanuConstantin, membri mr.(r) Duþã Nicolae, plt.adj.pr.Burlacu ªtefan, plt.adj.pr. Radu Marin, plt.adj.pr.Drãghici Marcel.

De notat cã subfiliala a apreciat la superlativ ideeaºi indicaþia conducerii centrale a A.N.C.M.R.R. de aalege un Preºedinte de Onoare dintre membrii învârstã, care s-au distins de-a lungul anilor în carieraactivã ºi în rezervã prin conduitã de onoare ºi demni-tate, beneficã asociaþiei. Singura propunere în acestsens a fost în persoana col.(r) Gheorghe Gligor, fostcomandant al ªcolii Militare de Ofiþeri de Rezervã“Detaºamentul Pãuliº”, camarad care a dovedit per-manent competenþã, verticalitate, probitate profesio-nalã ºi umanã, fiind votat în unanimitate de adunareageneralã ca Preºedinte de Onoare al subfilialei.

Întâlnirea de la Lipova s-a încheiat cu o masã fes-tivã la care, gazde ºi oaspeþi deopotrivã, au depãnatamintiri din cariera activã ºi au pus la cale diverseactivitãþi la nivel de subfilialã ºi de filialã.

Mr.(r) Dorin OcneriuPlt.adj.pr. Burlacu ªtefan

IN MEMORIAM

AMINTIRILE TANCHIªTILOR LIPOVANI

Revervi?tii militari din Lipovase implicã în diferite acþiuni orga-nizate de comunitatea localã. Ceamai recentã dintre ele a avut loc încadrul campaniei naþionale eco-logice “LUNA PÃDURII - 15martie - 15 aprilie”.

În colaborare cu Primãriaoraºului Lipova, cu Ocolul Silvicºi cu Liceul “SEVER BOCU” dinal doilea oraº al judeþului Arad,membrii subfilialei au plantat pemalul râului Mureº peste 1000 depuieþi de arbori de diferite specii.La acþiune au participat col.(r) IonNedelcea – preºedinte subfilialã,lt.col.(r) Dorin Hancea - secretar,mr.(r) Nicolae Duþã ºi plt.adj.pr.Marcel Drãghici - membri înBiroul subfilialei, MMP(r) LazãrLucian, plt.adj.(r) UlaruConstantin, asist.med. NeculaiAchiþei ºi mulþi alþii.

Ziua dedicatã naturii s-aîncheiat cu un picnic în aer liber,

civili ºi militari deopotrivãbucurându-se de razele calde alesoarelui de primãvarã.

“Participãm cu placere laaceste activitãþi benefice pentruoraº, benefice ºi pentru sãnãtateanoastrã. Socializãm astfel cucomunitatea localã în mijlocul

cãreia trãim, iar miºcarea în aerliber ne ajutã sã ne menþinemviguroºi cât mai mult timp, sãprelungim viaþa activã” ne spunecol.(r) Ion Nedelcea, preºedintelesubfilialei Lipova a A.N.C.M.R.R.

Mr.(r) Duþã NicolaeMMP(r) Lazãr Lucian

Stindard

19

Subfiliala Lipova a A.N.C.M.R.R. se mândreºte aavea în rândurile sale un membru de excepþie: maiorul(r) preot Lazãr Ioan.

Evoluþia profesionalã a camaradului nostru esteuna foarte interesantã. Absolvent al ªcolii de Ofiþeride Artilerie Antiaerianã ºi al Academiei Militare deComandã, a îndeplinit funcþii de conducere în diferitegarnizoane, ultima fiind aceea de comandant al UM01191 Lipova în perioada 2002-2004. Între timp aurmat ºi a absolvit Facultatea de Teologie Pastoralã,astfel încât, de la trecerea în rezervã, activeazã ca pro-fesor la Facultatea de Teologie Ortodoxã aUniversitãþii „Aurel Vlaicu” din Arad ºi din anul 2014este sfinþit ca preot paroh la Biserica OrtodoxãLipova.

Pãrintele Lazãr, colegul nostru, participã activ laviaþa de asociaþie, este prezent la toate evenimenteleaniversare ºi comemorative pe care le organizãm ºi nebucurãm foarte mult cã, dupã misiunea de comandant,acum are de îndeplinit o altã misiune, aceea de pãstoral sufletelor enoriaºilor din garnizoana în care a lucratca militar.

Col.(r) Ion NedelceaPreºedinte Subfiliala Lipova

MMP(r) Nastasa NistorVicepreºedinte

COMANDANT MILITAR ªI PÃSTOR DE SUFLETE

LUNA PÃDURII LA SUBFILIALA LIPOVA

De curând, redactorii postului judeþean de televiz-iune TV Arad au fãcut o vizitã la Centrul RecreativLipova (fosta Casã a Armatei din a doua garnizoanã ajudeþului Arad). Aici au realizat un reportaj amplu

despre activitatea Subfilialei A.N.C.M.R.R., au filmatla sediul Subfilialei, unde rezerviºtii militari lipovanidesfãºurau diverse activitãþi organizatorice ºi distrac-tive ºi au intervievat câþiva membri ai Subfilialei.

A doua zi s-a transmis pe post reportajul realizat laLipova, întreg judeþul luînd la cunoºtinþã despre activ-itatea noastrã.

Vã relatãm câteva impresii de la acest evenimentimportant pentru Subfilialã.

Col.(r) Ion Nedelcea, preºedinte subfilialã:„Principala noastrã preocupare este sã aplicãm câtmai corect prevederile Statutului A.N.C.M.R.R., aces-

tea reflectând întrutotul protecþia socialã ºi grija faþãde rezerva armatei. Sunt dezideratele pentru care s-aînfiinþat asociaþia rezerviºtilor militari la centru, înfiliale ºi în subfiliale”

MMP(r) Nastasa Nistor, vicepreºedinte subfil-ialã: „Fosta Casã a Armatei din Lipova a fost prelu-atã de administraþia localã ºi reabilitatã la standardemoderne. Am primit ºi noi un spaþiu adecvat, douãîncãperi care rãspund pe deplin nevoilor subfilialei.Aici avem posibilitatea de a ne informa ºi de a petreceîn mod util ºi plãcut timpul liber. Camarazii vin înnumãr mare, semn cã ne facem datoria aºa cum tre-buie”

Col.(r) Lucaci AlexandruPlt.adj.(r) Radu Marin

Stindard

20

TELEVIZIUNEA ARAD –

ÎN VIZITÃ LA SUBFILIALA LIPOVA

SUBFILIALA INEU

CONDUCERE NOUÃ LA SUBFILIALA INEUConform indicaþiilor condu-

cerii centrale a A.N.C.M.R.R., lafilialele ºi subfilialele din teritoriuau loc în aceastã perioadã adunãrigenerale de dare de seamã ºialegeri.

Marþi, 14 martie, a avut locadunarea Subfilialei Ineu, jud.Arad. Au participat membrii sub-filialei ºi ca invitat viceprimaruloraºului Ineu, ec. Ionel Alb. Dinpartea Filialei Judeþene ZIRIDA-VA Arad a participat o delegaþiecompusã din col.(r) Sandu Criºan-prim vicepreºedinte Filialã, col.(r)

Stindard

21

Constantin Bursa, lt.col.(r) Aniculãesei Mihai, mr.(r)Dorin Ocneriu, plt.adj.(r) Vasile Sebeºan.Dupã intonarea Imnului de Stat al României,preºedintele subfilialei, col.(r) Victor Uiorean, a salu-tat asistenþa, a prezentat invitaþii ºi a fãcut cunoscutãordinea de zi a adunãrii:

1. Dare de seamã cu privire la activitatea Birouluisubfilialei

2. Raportul cenzorului cu privire la situaþia finan-ciarã a subfilialei

3. Discuþii pe marginea materialelor prezentate4. Alegerea preºedintelui de onoare, a preºedintelui

executiv, a biroului ºi a delegaþilor la adunarea gener-alã a Filialei Judeþene

În Darea de seamã au fost punctate pe scurt princi-palele activitãþi din subfilialã, cu accent pe partici-parea la fetivitãþile de cinstire a sãrbãtorilor naþionaleºi a tradiþiilor eroice ale armatei române, ilustrându-sefaptul cã, din cauza lipsei unui sediu, membrii subfi-lialei pot participa doar la acþiuni organizate deautoritãþile locale ºi mai puþin pot organiza activitãþiproprii. S-a menþionat în raport ºi o anume stare detensiune existentã între unele grupuri ºi persoane dinsubfilialã, lucru care nu trebuie sã mai persiste înviitor.

Raportul cenzorului, prezentat de col.(r) IsmanaPaul, reflectã buna gestionare a banilor subfilialei. Unpunct aparte s-a referit la ajutorul de înmomrmântare,oferit de subfilialã familiilor camarazilor decedaþi.La Discuþii au fost puse în luminã problemele legatede nerecuperarea banilor pierduþi prin diminuareapensiilor (col.r. Ion Marinescu), lipsa unui sediu ºimodul în care acest lucru influenþeazã activitatea sub-filialei, dar ºi nevoia de participare ºi de unitate încadrul subfilialei (lt.col.r Mircea Diaconu), o maimare implicare a conducerii A.N.C.M.R.R. în dialogulcu guvernanþii pentru apãrarea drepturilor pensionar-ilor militari (col.r. Mihail Maftei), apel la unitate ºi laimplicarea tinerilor în activitãþile subfilialei (col.r.Ioan Martin), la ceremonialurile comemorative sã nuse neglijeze niciun monument din oraº (mr.r. OctavianDãmoc), la alegerile pentru conducerea subfilialei sãnu fie propuºi membri ai partidelor politice (col.r. JanMunteanu).

Rãspunzând apelanþilor, viceprimarul oraºuluiIneu, ec. Ionel Alb, a punctat buna colaborare dintresubfilialã ºi autoritãþile administraþiei publice locale ºia promis sprijin pentru repartizarea unui sediu pentrusubfilialã, cel mai probabil la vechea judecãtorie.Col.(r) Sandu Criºan a adus lãmuriri cu privire la pen-siile militare ºi la activitatea Filialei Judeþene, iarcol.(r) Constantin Bursa a fãcut precizãri despremodul de desfãºurare a înmormântãrii cadrelor mi-litare decedate.

Alegerea preºedintelui de onoare a fost unanimacceptatã în persoana generalului de brigadã VasileBãeþan, fost comandant de unitate ºi al garnizoaneiIneu. Pentru funcþia de preºedinte executiv au candi-dat col.(r) Victor Uiorean, col.(r) Ion Marinescu,lt.col.(r) Mircea Diaconu ºi mr.(r) Octavian Dãmoc.Fiecare ºi-a prezentat intenþiile pentru activitatea deviitor a subfilialei, apoi s-a trecut la vot. A câºtigat cumajoritate de voturi mr.(r) Octavian Dãmoc, care va fipreºedintele Subfilialei Ineu a A.N.C.M.R.R. pentruurmãtorii patru ani. În continuare au fost aleºi mem-brii Biroului, care s-a întrunit apoi în prima ºedinþã,desemnându-se urmãtoarea configuraþie pe funcþii:vicepreºedinte mr.(r) Virgil Cnab, secretar mr.(r)Racoviþã Mihalache, casier col.(r) Ismana Paul, cen-zori lt.col.(r) Pârv Petru ºi plt.adj.ºef(r) BancAlexandru, purtãtor de cuvânt col.(r) Maftei Mihail,membri col.(r) Marinescu Ion, lt.col.(r) DiaconuMircea, mr.(r) Duma Simion, MMP(r) Mureºan Ioan.Ultimul vot s-a dat pentru delegaþii care vor reprezen-ta subfiliala la adunarea generalã a Filialei JudeþeneArad, în persoana mr.(r) Dãmoc Octavian, col.(r)Maftei Mihail, col.(r) Marinescu Ion, lt.col.(r)Diaconu Mircea.

Fostul preºedinte col.(r) Victor Uiorean a mulþumitcamarazilor care i-au fost alãturi timp de 21 de ani ºia urat succes noii conduceri a subfilialei, iar preºedin-tele nou ales mr.(r) Octavian Dãmoc a promiscreºterea nivelului de implicare a Biroului subfilialeiîn viaþa rezerviºtilor militari din Ineu ºi atenþie egalãtuturor membrilor - ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri,simpatizanþi, femei sau bãrbaþi.

Col.(r) Sandu Criºan, prim vicepreºedinte al FilialeiJudeþene ZIRIDAVA Arad a A.N.C.M.R.R. a con-cluzionat la finalul adunãrii: „Aþi demonstrat astãzi cãsunteþi un corp de rezerviºti militari unit, omogen, încare experienþa vârstnicilor se împleteºte armonioscu elanul celor mai tineri. S-a produs o predare deºtafetã, iar cei care au preluat-o au datoria de a ducesubfiliala spre realizãri cât mai benefice pentru pen-sionarii militari din Ineu, atrãgându-i ºi pe cei neîn-scriºi. Aveþi sprijinul conducerii centrale aA.N.C.M.R.R., al conducerii Filialei Judeþene ºi alautoritãþilor locale din oraº ºi din judeþ. De dvs.depinde modul în care, de-acum înainte, veþi organi-za ºi desfãºura activitãþile aniversare, comemorativeºi de recreere pe care vi le propuneþi. În numelepreºedintelui Filialei, gl.mr.(r) Heredea Vasile-Ionelºi al Comitetului Filialei, vã mulþumesc pentru modulîn care aþi desfãºurat aceastã adunare generalã ºi vãdoresc mult succes în tot ce veþi face”.

Col.(r) Mihail MafteiMr.(r) Octavian Dãmoc

Mr.(r) Dorin Ocneriu

Stindard

22

Punem pe hârtie câteva rânduridespre pasiunile camaradului nos-tru plt.adj. VLAD NICOLAE.

Nãscut la izvoarele CriºuluiAlb, în satul Dupãpiatrã, comunaBuceº, judeþul Hunedoara, acolounde moþii lui Avram Iancu auscris file de istorie.

De mic copil a iubit arta popu-larã, cioplitul în lemn, poezia ºicântecele populare ºi a fost apreci-at pentru sculpturile sale în lemn.

Dupã terminarea ºcolii gim-naziale, urmeazã ºcoala profe-sionalã la Zlatna, devenind lãcãtuºmecanic. Urmeazã stagiul militar,la tancuri, în garnizoana Roman,unde s-a pregãtit la „ªcoala regi-mentalã”. De aceastã perioadã îºiaminteºte cu nostalgie de coman-dantul sãu, colonel Sverginski, cucare s-a întâlnit acum 2 ani ºi audepãnat aminitiri din armatã.

Dupã terminarea stagiului mi-litar urmeazã cursurile ªcolii

Militare de Subofiþeri de Tancurila Piteºti, fiind repartizat în garni-zoana Ineu, la Brigada 37 RacheteOperativ Tactice, unde a îndeplin-it mai multe funcþii. A îmbinatmunca în armatã cu pasiunea pen-tru sculptatul lemnului, fiind apre-ciat ºi mulþumit cu ce i-a oferitviaþa. Incearcã sã insufle ºi celordoi copii pasiunea lui ºi iubeºte cusfinþenie tot ceea ce bunii ºistrãbunii au clãdit în aceastã þarã.Iubeºte cântecele lui DrãganMunteanu, le ascultã cu plãcerecântate de Bogdan Toma.Participã permanent la „Întâlnireamoþilor cu istoria” la CheiaDupãpiatrã, acolo unde la 1848moþii au învins trupele maghiarecomandate de maiorul Hatvany.

Plt.adj. Vlad Nicolae este unbun creºtin, crede cã Dumnezeulasã omul pe pãmânt, îlînzestreazã cu de toate, omul sã lefoloseascã.

Îi dorim camaradului nostru sãcontinuie cu pasiunea lui, sã aibãîn continuare putere de creaþie ºisã ne innobileze cu lucrãrile lui.

Mr.(r) Octavian Dãmoc,Preºedinte subfiliala

Ineu

PORTRET DE CAMARAD

Este foarte greu sã cuprinzi doar într-un articolistoria unei brigãzi de artilerie speciale care ºi-adesfãºurat activitatea timp de 43 de ani. Dar acestlucru meritã sã-l faci pentru a arãta locuitorilororaºului Ineu ºi a militarilor din Armata Românieiefortul pe care l-a depus întregul personal al acesteimari unitãþi pe toatã durata existenþei sale.

În acest scop am apelat la bunãvoinþa domnuluicol.(r.) BÂRLUÞIU LIVIU, fost ºef de stat major albrigãzii în perioada 1990-1993 ºi a domnului col.(r.)DÃMÃCUª GHEORGHE, fost comandant alCentrului 37 Depozitare în perioada 2002-2005.

Pentru a înþelege mai bine istoria brigãzii, am con-siderat cã estre necesar sã împãrþim perioada de 43de ani în trei etape distincte:

ETAPA I din istoria Bg. 37 R.O.T.(Rachete operativ tactice)01.06.1962-01.07.1995

Prin Decret al Consiliului de Stat al RepubliciiPopulare Române, începând cu data de 01.07.1962 se înfi-inþeazã Brigada 37 R.O.T. cu denumirea uzualã Brigada37 Artilerie.

Dislocarea Bg.37 Art. - comuna Ineu, raionul Arad,regiunea Criºana, în cazarma ”de peste Criº” sau ”la greu”.

Cazarma fusese eliberatã în ultima perioadã a luniiiunie 1962 de cãtre R. 69 A.T.A.(Tunuri Armatã),redislocat în garnizoana ªimleu-Silvaniei.

În cazarmã mai rãmãsese grupa de la serviciulCazarmare, iar paza era asiguratã de cãtre militari aiR. 26 Art. Perioada iulie-septembrie a fost o perioadãde acalmie totalã. Cadrele care fuseserã selecþionatepentru brigadã din diferite garnizoane, îºi predaufuncþiile, efectuau concediul, apoi se prezentau laU.M. 01499 Ineu, unitate complet necunoscutã chiarde cãtre cadrele R. 69 A.T.A.

La 25.09.1962, cu excepþia comandantuluibrigãzii, toate cadrele militare erau prezente în unitate.La aceastã datã, fiecare ofiþer, subofiþer (corpulmaiºtrilor militari apare dupã trei ani) a aflat funcþiape care este încadrat ºi în acelaºi timp s-au stabilitofiþerii ºi subofiþerii ce urmau sã se prezinte la cursulde calificare pentru noua tehnicã la Centrul deInstrucþie al Artileriei Ploieºti, începând cu data de01.10.1962 pe o perioadã de opt luni.

Începând cu 01.10.1962, în cazarmã au mai rãmascadre militare care au absolvit cursul de calificareR.O.T. în U.R.S.S., cadrele care au încadrat subunitãþide asigurare (bateria comandã, C.I.C., Cp. Ge., Bt. As.Mat.).

ISTORICUL BRIGÃZII 37 ARTILERIE INEU

Stindard

23

Pentru întreg personalul brigãzii a fost o perioadãfoarte grea sub toate aspectele. Cea mai grea problemãla acea vreme a fost problema locuinþelor. S-au depuseforturi foarte mari pentru rezolvarea acestei chestiuni,dovadã faptul cã la 10.10.1963 s-au dat în folosinþãprimele cinci blocuri de pe actuala strada Dunãrii.

În perioada 01.10.1962-01.10.1963 cadrele careîncadrau bateriile de lansare, bateria tehnicã, plu-toanele de asigurare tehnicã ºi bateriile meteorologices-au pregãtit în tainele noii tehnici, teoretic ºi practic.Teoretic, prin cursuri ºi studiu individual, iar practicsub îndrumarea cadrelor de la Bg. 32 R.O.T. Tecuciunde au fost detaºaþi toþi specialiºtii. În aceastãperioadã, tehnica pentru Ineu s-a primit din U.R.S.S.la Tecuci.

Câteva probleme legate de tehnicã:Tipul de rachete – 8 K.11 – bãtaie maximã – 170

Km.;Instalaþiile de lansare – I.S.U. cu ºenile;Tehnica de calcul – maºina de calcul cu manivelã

(greu de gãsit un exemplar pentru curioºi);Punctele de comandã de la Bt., Dn., Bg. erau insta-

late pe maºini ZIS, echipate la uzina de la Mîrºa;Tehnica bateriei tehnice era de ultimã orã, perfor-

mantã, care cerea multã precizie în mânuirea ei.În cursul lunii octombrie 1963, personalul ºi tehni-

ca de rachete au fost aduse pe calea feratã de la Tecucila Ineu. Pentru toate eºaloanele de la mic la mare,transportul pe C.F. a fost o problemã de mare încer-care, având în vedere caracteristicile noii tehnici(gabarit, tonaj, specificul vagoanelor etc.). Pentrumodul cum s-a desfãºurat acel transport întregul per-sonal al Brigãzii a fost citat pe Ordinul de Zi alcomandamentului Artileriei Forþelor Armate.

În 01.11.1963 începe noul an de instrucþie încazarma modernizatã, cu marile ºi micile probleme alefamiliilor, militarilor în termen, rezolvate în linii mari.

În noul an de instrucþie, obiectivul principal erapregãtirea întregului personal la specialitate, în ved-erea admiterii Brigãzii la aplicaþia cu trageri de luptãdintr-un poligon special de pe teritoriul U.R.S.S.Pregãtirea practicã se fãcea în cazarmã (A1, A2) ºi laterenul de instrucþie din pãdurea Balta. S-au depuseforturi foarte mari din partea întregului personal ºi înluna martie 1964 toate subunitãþile de lansare, tehnicã,asigurare tehnicã ºi meteo au fost apreciate ca fiind înmãsurã sã participe la aplicaþia cu trageri de luptã depe teritoriul U.R.S.S.

În final s-au stabilit ca participante la aceste tragerisã fie urmãtoarele subunitãþi: Bateria 1 ºi Bateria 4Lansare, Plutonul 1 ºi Plutonul 2 Asigurare tehnicã,Bateria tehnicã, subunitãþi de transmisiuni, elementede asigurare tehnicã ºi materialã.

Rezultatele obþinute la aplicaþia tacticã cu trageride luptã au fost apreciate cu calificativul FB.

În vara anului 1964 Brigada a fost controlatã decãtre o comisie a Ministerului Apãrãrii Naþionale,fiind apreciatã cu calificativul BINE ºi cu specificaþia”poate îndeplini în siguranþã o misiune de luptã”.Urmare a acestor rezultate, brigãzii i-a fost înmânatDrapelul de Luptã. Din acest moment, vorbim de ounitate bine consolidatã, cu mari perspective de viitor.

Pregãtirea brigãzii pentru noi activitãþi în poligonuldin strãinãtate s-a fãcut cu ºi mai mare exigenþã, iar laaplicaþia efectuatã în luna mai 1965 toate echipajele,subunitãþile, comenzile de divizioane ºi brigadã aufost apreciate cu calificativul FB, cu elogii înscrise înRegistrul de Onoare al Poligonului.

În anii urmãtori aplicaþiile tactice s-au efectut înþarã, urmând ca tragerile propriu-zise sã se efectuezeîn poligon.

În 1967 douã baterii de lansare au participat latrageri, încheind procesul de atestare practicã apregãtirii de specialitate a brigãzii.

În urmãtorii ani, pânã în 1989, participarea latrageri reale (lansarea) se fãcea din 2 în 2 ani, cuexcepþia anului 1971, când din motive necunoscute,poligonul nu a primit personal strãin.

În urma evenimentelor internaþionale care au avutloc în august 1968, brigada a primit ordin sã sepregãteascã permanent în cea de-a doua specialitate,brigadã de artilerie antitanc. În perioada 23.08.1968 –26.08.1968 s-a asigurat tehnica auto (autocamioane detracþiune ºi de transport) direct de pe platforma uzineide autocamioane ”Steagul Roºu” Braºov. Aducereaacestor camioane în cazarmã s-a fãcut prin deplasarepe ºosea a coloanelor de 10 maºini, la interval de oorã (în scopul menþinerii secretului dislocãrii acestorcamioane).

Tunurile ºi muniþia aferente au fost transportate peC.F.R. prin grija unitãþilor depozitare.

La 01.09.1968 Brigada 37 Artilerie Antitanc era înmãsurã sã îndeplineascã o misiune de luptã.

Stindard

24

Din acest moment vorbim de 2 brigãzi în una, atâtîn viaþa cotidianã, cât ºi la mobilizare.

Remarc exigenþa care a fost acordatã pregãtiriicelei de-a doua specialitãþi.

Planul de alarmã ºi de mobilizare era întocmit în 2variante: Bg R.O.T.;

Bg. A.TAm sã insist în continuare asupra evenimentelor

din 1969 din poligonul din U.R.S.S.Conducerea armatelor Tratatului de la Varºovia au

hotãrât efectuarea realã a lansãrii de rachete în cadrul„PRIMEI SALVE NUCLEARE”.

În acest scop au participat subunitãþi de lansare dinarmatele României, Bulgariei, Ungariei,Cehoslovaciei, ºi, bineînþeles, U.R.S.S.

Subunitãþile Bg 37 R.O.T. au obþinut calificativulmaxim la absolut toate sectoarele de activitate,depãºind recordul poligonului la baremele stabilitepentru apreciere.

Brigada 37 R.O.T. a executat trageri reale (lansare)în anii 1964, 1965, 1969, 1973, 1975, 1979 cu rachete8K.11, iar din 1981, 1983, 1985, 1987, 1989 curachete 8K.14 (bãtaia maximã 300 km).

În toþi aceºti ani, subunitãþile participante înPoligonul din Stepa Kalmucã (U.R.S.S.) au obþinutnumai calificative maxime cu multe elogii din parteareprezentanþilor din poligon.

Perioada 1979-1982 a fost iar o perioadã destul degrea, având în vedere cã brigada trecea de la dotareatehnicã cu rachete 8K11 la dotarea cu tehnicã 8K14.

Paralel cu pregãtirea la noua tehnicã era nevoie ºide întreþinerea tehnicii vechi. Nu a fost uºor. De exem-plu, un mecanic de pe instalaþia de lansare 8K14 tre-

buia sã întreþinã în stare de operativitate ºi vecheainstalaþie (ºenilatã) de la 8K11.

Remarc cu mândrie cã începând cu anul 1968, darºi înainte, indiferent de varianta în care a fost verifi-catã, brigada a obþinut numai calificative maxime.

În urma rezultatelor obþinute, Drapelul de Luptã albrigãzii a fost decorat de 2 ori cu Ordinul ”TUDORVLADIMIRESCU” cls. III ºi cl.I (1969, 1971).

Mã opresc asupra unor probleme care la primavedere nu ar avea importanþã. Pânã în toamna anului1964 brigada s-a subordonat nemijlocitComandantului Artileriei Forþelor Armate (C.A.F.A).

Dupã ce a fost acreditatã sã îndeplineascã misiunispecifice, aceasta a trecut în subordinea Armatei a 3-a(Cluj-Napoca) pânã în 1980 când trece în subordineaArmatei a 3-a (Craiova). Dupã evenimentele din 1989,brigada trece din nou în subordinea C.A.F.A.

Prezenþa armatei în garnizoana Ineu a determinat odezvoltare accentuatã în toate sectoarele: extindereacartierului, noi corpuri de clãdiri ale liceului dinlocalitate, centrala termicã, noi locuri de muncã pen-tru femei (Tricoul Roºu), extinderea gãrii C.F.R.asfaltarea ºoselei Arad-Ineu, ulterior, în continuarepânã la Brad, secþie nouã „STRUNGU”,º.a. Caurmare a avântului economic, cultural, spiritual, înanul 1967 Ineul a fost declarat oraº.

Menþionez ºi faptul cã mulþi copii ai cadrelor mil-itare din Bg. 37 R.O.T. au adus faimã oraºului Ineuprin rezultatele obþinute la diferite concursuri, în ºcoliºi mai ales, în facultãþi. Este o mândrie pentru militariiineuani, ca ºi pentru locuitorii întregului oraº.

(Urmarea în numãrul viitor)Gl.bg.(r.) Vasile BÃEÞAN

Anul acesta, Ziua Veteranilor de Rãzboi dinRomânia - 29 aprilie - o sãrbãtorim sub semnul uneiduble aniversãri:

-Se împlinesc 115 ani de la data de 29 aprilie 1902,când Regele Carol I a instituit titlul onorific deVeteran de Rãzboi ºi anumite drepturi materiale pen-tru supravieþuitorii Rãzboiului de Independenþã(1877-1878);

-Se împlinesc 10 ani de când Guvernul României ahotãrât ca la data de 29 aprilie sã fie sãrbãtoritã ZiuaVeteranilor de Rãzboi din România.

Aceastã dublã aniversare gãseºte Filiala Judeþeanã‚ZÃRANDUL” Arad a A.N.V.R. într-o situaþie bunã,dacã avem în vedere activitãþile de asociaþie, colabo-rarea cu partenerii sociali ºi apãrarea drepturilor ve-teranilor ºi vãduvelor de rãzboi. Din pãcate, numãrulnostru scade de la an la an, din cauze naturale, datãfiind vârsta înaintatã a membrilor ºi starea de sãnãtatea acestora. Primim însã un sprijin substanþial de laFiliala Judeþeanã „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R.ºi de la Filiala Judeþeanã „AVRAM IANCU” Arad aA.N. „Cultul Eroilor-Regina Maria”. Împreunã amsãrbãtorit Ziua Veteranilor de Rãzboi ºi alte dateimportante din istoria naþionalã, împreunã am fost alã-turi de familiile celor decedaþi, împreunã am semnatprotocolul de colaborare cu Primãria Arad ºi ConsiliulJudeþean, împreunã am organizat ºi desfãºurat toateacþiunile ºi activitãþile din filialã. Pe aceastã cale

mulþumim preºedintelui gl.mr.(r) Heredea Vasile-Ionel ºi vicepreºedintelui col.(r) Sandu Criºan, cei maiactivi colaboratori ai conducerii asociaþiei de veterani.Mulþumim ºi preºedintelui de la „Cultul Eroilor”,col.(r) Constantin Bursa, precum ºi tuturor celor carene acordã ajutor pentru ca Filiala Judeþeanã„ZÃRANDUL” Arad a A.N.V.R. sã aibã spor în tot ceface, spre binele veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi dinmunicipiul ºi judeþul Arad.

Joi, 27 aprilie 2017 am participat la Bucureºti laîntâlnirea dintre preºedintele României, dl. KlausIohannis ºi conducerea centralã a A.N.V.R., împreunãcu preºedinþii de filiale judeþene. A fost un moment demare gratitudine faþã de noi, cei mai vârstnici ostaºi aipatriei. Preºedintele þãrii a adresat un Mesaj pentruveterani, în care îºi exprimã recunoºtinþa, preþuirea ºirespectul faþã de lupta ºi suferinþele noastre, ca ºi acelor mai tineri veterani, luptãtorii din teatrele deoperaþii unde armata României participã la misiuniîmpreunã cu aliaþii din NATO.

Fie ca jertfa luptãtorilor români sã nu fie zadarnicãºi urmaºii noºtri sã trãiascã într-o lume mai bunã, fãrãrãzboaie, fãrã urã, doar cu pace ºi înþelegere întreoameni!

Col.(r) Ioan Gliga, Preºedinte Filiala Judeþeanã

„ZÃRANDUL” Arad a A.N.V.R.

Stindard

25

ANIVERSAREA

VETERANILOR DE RÃZBOI

FILIALA JUDEÞEANÃ „ZARANDUL” ARAD A ASOCIAÞIEI NAÞIONALE AVETERANILOR DE RÃZBOI

Stindard

26

Ceremonia de sãrbãtorire a avut loc vineri, înajunul Zilei Veteranilor de Rãzboi din România – 29aprilie, la Monumentul Ostaºilor Români din PiaþaAvram Iancu. Dintre distinºii participanþi amintim peprefectul Cosmin Pribac, vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Sergiu Bâlcea, viceprimarul municipiuluiArad Cãlin Bibarþ, comandantul Batalionului 191Infanterie lt.col. Claudiu Topor, reprezentantul CMJlt.col. Georgicã Sandu, conducerile ºi mulþi membri aifilialelor judeþene ale ANVR ºi ANCMRR, reprezen-tanþi ai inspectoratelor MAI, ai universitãþilor, asoci-aþiilor civice ºi partidelor politice arãdene.Dupã intonarea Imnului de stat al României, un soborde preoþi în frunte cu ÎPS Timotei, arhiepiscopulAradului, a oficiat slujba religioasã de pomenire acelor cãzuþi pe câmpurile de luptã, în lagãre ºiînchisori, apoi s-au depus coroane de flori spreveºnica lor amintire.

În alocuþiunile rostite s-a evidenþiat lupta ºi jertfacelor care, cu arma în mânã, au dus greul rãzboiuluimondial, dar ºi a celor care s-au opus regimului comu-nist instaurat prin forþã în România. N-au fost uitaþinici eroii sau veteranii contemporani, militarii românicãzuþi sau rãniþi în misiunile pe care armata noastrã leîndeplineºte în diverse teatre de operaþii, conformobligaþiilor asumate în Alianþa Nord-Atlanticã.Defilarea Drapelului de luptã ºi gãrzii de onoare aleBatalionului 191 Infanterie „Col. Radu Golescu” dinCetatea Aradului a încheiat o emoþionantã manifestarededicatã veteranilor de rãzboi.

În continuarea programului, la Cercul Militar Arada avut loc un simpozion în care veteranii ºi rezerviºtiimilitari arãdeni au depãnat amintiri din rãzboi ºi dinanii grei care au urmat, evidenþiindu-se modul remar-cabil în care veteranii au trecut peste situaþiile cu cares-au confruntat pe front ºi în noile condiþii ale comu-nizãrii þãrii. Un aspect mai puþin plãcut este dat denerecunoºtinþa cu care sunt trataþi în prezent puþiniiveterani rãmaºi în viaþã ºi vãduvele acestora, degreutãþile vieþii ºi de lipsa unei susþineri reale dinpartea guvernanþilor.

Impresii de la eveniment:Col.(r) Ioan Gliga, preºedinte Filiala Judeþeanã

„ZÃRANDUL” Arad a ANVR:

„Veteranii de rãzboi sunt oameni care, cu voiasau fãrã voia lor, au participat la evenimente impor-tante ale omenirii. Ei au luptat ºi au învins toategreutãþile ºi opreliºtile, ajungând la vârsta la care sãpoatã povesti urmaºilor cum s-a plãmãdit lumea încare trãiesc ei astãzi. Am participat zilele trecute laîntâlnirea ºi dineul oficial oferit de preºedinteleKlaus Iohannis conducerii centrale a ANVR ºipreºedinþilor de filiale judeþene, fiind foarte impre-sionat de cinstirea care se acordã veteranilor derãzboi”.

Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, preºedinte FilialaJudeþeanã Arad a ANCMRR:

„Ne înclinãm în faþa dvs, veterani de rãzboi, ºi vãapreciem eforturile ºi sacrificiul. Colaborarea dintrefilialele noastre este un deosebitã, vã stãm alãturi înorice situaþie ºi veþi fi bineveniþi oricând la sediulnostru de la Cercul Militar Arad. Sã trãiþi încã mulþi

ani ºi sã ne întâlnim mereu la astfel de festivitãþi”.Col.(r) Vasile Anchidim, veteran de rãzboi: „Jertfele ºi suferinþele veteranilor de rãzboi pe

câmpul de bãtãlie nu au fost zadarnice. Trãim astãziîntr-o þarã liberã ºi independentã, în care tinerii auexemplul de luptã al veteranilor. Ei trebuie sã fiegata oricând sã urmeze pilda noastrã de devotamentºi sacrificiu pentru þarã. Dea Domnul sã nu fienevoie sã ia arma în mânã ºi sã lupte pentruapãrarea þãrii, dar vremurile se aratã tulburi ºi nu seºtie ce evenimente vor urma. Armata românã, împre-unã cu aliaþii, este nãdejdea noastrã cã þara va fiapãratã”.

Col.(r) Sandu Criºan, primvicepreºedinte FilialaJudeþeanã Arad a A.N.C.M.R.R. ºi consilier alpreºedintelui Filialei Judeþene Arad a A.N.V.R.:„Mai sunt în Arad 114 veterani de rãzboi, iar cuvãduve cu tot puþin peste 1000. Noi, rezerviºtii mili-tari, le oferim sprijin ºi consiliere în apãrarea drep-turilor legale care li se cuvin. Au ajuns la vârstasenectuþii, puterile lor sunt tot mai slabe, dar forþamoralã, exemplul de luptã ºi sacrificiul lor pentruþarã le þin aprinsã conºtiinþa în memoria urmaºilor”.

Mr.(r) Dorin OcneriuPlt.adj. (r) Ionel Popa

ZIUA VETERANILOR DE RÃZBOI – SÃRBÃTORITÃ LA ARAD

Stindard

27

Preºedintele României, Klaus Iohannis, a susþinutjoi, 27 aprilie a.c., la Palatul Cotroceni, o alocuþiune încadrul dejunului oficial oferit cu prilejul ZileiVeteranilor de Rãzboi, transmite Romanian GlobalNews.

Vã prezentãm în continuare textul alocuþiunii:„Domnule Preºedinte al Asociaþiei Naþionale a

Veteranilor de Rãzboi,Domnule Preºedinte al Asociaþiei Veteranilor de

Rãzboi din Ministerul Afacerilor Interne,Dragi veterani de rãzboi,Stimaþi invitaþi,Sunt onorat sã vã primesc la Palatul Cotroceni ºi

mã bucur sã fiu alãturi de dumneavoastrã, apãrãtoriistatului nostru modern, martori ai unor momente cru-ciale ale istoriei naþionale. Bun venit!

Sãrbãtorirea, la 29 aprilie, a «Zilei Veteranilor deRãzboi», eveniment înscris deja în «CalendarulTradiþiilor Militare», îmi oferã plãcuta ocazie de a vãadresa dumneavoastrã, veteranilor de rãzboi, fãuritoriiunei pagini din istoria naþionalã, un salut cãlduros ºide a vã transmite multã sãnãtate.

Acest moment constituie un bun prilej de a reme-mora trecutul ºi de a consolida legãtura generaþiilor deastãzi cu cele care ne-au precedat.

Dumneavoastrã reprezentaþi pentru tineri val-oroase modele de abnegaþie, devotament ºi patriotismautentic.

Pentru generaþiile de astãzi, determinarea ºi curajulcu care aþi pus siguranþa ºi bunãstarea întregii naþiunimai presus chiar decât viaþa dumneavoastrã reprezintão permanentã sursã de inspiraþie. Generaþiile actuale ºiviitoare au datoria moralã ºi civicã de a pãstra integri-tatea ºi libertatea României, respectând valorile carene definesc ca fiinþe ºi ca naþiune.

Faptele dumneavoastrã, demne de apreciat, îºiregãsesc ecoul ºi în activitatea asociaþiilor de veterani,care au contribuit la educarea tinerei generaþii ºi ladobândirea unor drepturi ºi facilitãþi binemeritate decãtre cei mai în vârstã ostaºi ai României, precum ºide cãtre vãduvele de veterani.

Astãzi, cu doar câteva zile înainte de sãrbãtorireaZilei Europei, gândurile noastre se îndreaptã ºi sprefoºtii combatanþi. O naþiune nu este cu adevãrat puter-nicã dacã nu îºi respectã istoria, armata ºi eroii. Pentrutot ceea ce aþi fãcut, meritaþi deplinã recunoºtinþã ºisprijinul nostru necondiþionat!

Acum, este rândul nostru ca, rãmânând solidari cutrecutul, sã ne asumãm prezentul ºi, cu încredere înviitor, sã ne aducem contribuþia la pacea ºi stabilitateaglobalã, la lupta împotriva noilor ameninþãri la adresasecuritãþii pe continentul european ºi în lume.

Doamnelor ºi domnilor,Ceea ce ne defineºte, ca naþiune, sunt, în primul

rând, valorile la care cu toþii, în mod solidar, aderãm.Pentru noi, respectarea drepturilor omului, a principi-ilor democratice este fundamentalã, motiv pentru careArmata României, modernizatã ºi profesionistã, îºipoate asuma misiuni oriunde aceste valori sunt puse înpericol, atât în interiorul frontierelor naþionale, cât ºiîn afara acestora.

Suntem mândri de curajul ºi profesionalismul decare dau dovadã militarii români în teatrele de operaþiidin Afganistan, Irak ºi Balcanii de Vest.

Totodatã, le suntem recunoscãtori veteranilor care,în cele douã decenii ºi jumãtate de viaþã democraticãºi de cooperare în cadrul comunitãþii euro-atlantice, auparticipat la operaþiuni în sprijinul pãcii, la cele de sta-bilizare ºi reconstrucþie post-conflict.

Cu emoþie, ca de fiecare datã, le adresez militarilorArmatei României felicitãri ºi mulþumiri pentru totceea ce au fãcut pentru þara noastrã.

Doresc, totodatã, sã aduc un cald omagiu distin-selor vãduve de rãzboi ºi vãduve de veterani de rãzboi,care, în acei ani grei pentru þarã, ani de neliniºte ºinesiguranþã faþã de soarta soþilor aflaþi pe front, auºtiut sã învingã, cu eforturi ºi sacrificii, greutãþile ºilipsurile întâmpinate.

În încheiere, vã rog sã primiþi mesajul meu depreþuire ºi respect, fie cã sunteþi veterani ai celui de-alDoilea Rãzboi Mondial, fie veterani din teatrele deoperaþii în care Armata României a fost prezentã dupã1990.

Vã doresc sãnãtate ºi viaþã lungã! La mulþi anidumneavoastrã, tuturor!”

(SURSA: presidency.ro)

MESAJUL PREªEDINTELUI ROMÂNIEI

CU OCAZIA ZILEI VETERANILOR DE RÃZBOI – 29 APRILIE

Stindard

28

Eveniment marcant, duminicã, 2 aprilie 2017, pen-tru credincioºii ortodocºi arãdeni: sfinþirea BisericiiMartirilor, lãcaº de cult din municipiu a cãrui cons-trucþie a început în anul 1993.

Slujba de sfinþire a noii biserici parohiale, aflatã înzona ?ega, parcul UTA, a fost oficiatã de IPS TimoteiSeviciu, arhiepiscopul Aradului, împreunã cu unimpresionant sobor de preoþi din Arhiepiscopat, înprezenþa unui mare numãr de credincioºi.

Biserica Parohiei „Arad ªega II”, cu hramul„Schimbarea la faþã” a fost declaratã lãcaº de cultînchinat eroilor martiri arãdeni. Ea dominã arhitectu-ral ºi spiritual latura dinspre Cartierul Aurel Vlaicu aPieþei UTA. Conducerea Bisericii Arad ªega II estecompusã din preot paroh Andrei Dîrbaº ºi preot sluji-tor Radu Bocºa.

„Imensitatea bisericii, soluþia tehnicã de cons-trucþie din beton îmbrãcat cu cãrãmidã, precum ºidiversele cicluri economice parcurse au fãcut calucrarea sã se întindã pe mai mulþi ani. Astfel cãacum, când Patriarhia Românã a închinat acest anmartirilor ºi mãrturisitorilor din perioada comu-nistã, pronia Dumnezeiascã a fãcut ca lucrãrile inte-rioare sã fie finalizate ºi sã dea posibilitatea slujiriiatât de cerute, într-un spaþiu adecvat ºi generos,încât Eparhia Aradului se poate mândri cu acestsimbol, cu aceastã mãrturie a neuitãrii sacrificiuluiacelora de ieri pentru cei de azi ºi de mâine” suntcuvintele preotului Filip Albu cu prilejul acestuiimportant eveniment bisericesc din viaþa Aradului.

“Este un gest de mare cinste pe care BisericaOrtodoxã îl face în memoria eroilor martiri arãdeni,cãzuþi în rãzboaie, în prizonierat, în lagãre ºiînchisori, în munþii luptei anticomuniste sau în re-voluþia de la 1989. Bunul Dumnezeu va binevoi, înmarea Lui milostenie, ca la fiecare slujbã, la fiecarerugãciune ºi la fiecare dangãt de clopot ce va rãsunadin acest sfânt lãcaº, sã-ºi întoarcã faþa Sa luminatãspre Arad ºi spre urmaºii celor care sunt cinstiþi aici,aducându-ne tuturor sprijinul ºi binecuvântarea pecare le dorim de la El” a declarat preºedintele FilialeiJudeþene „Avram Iancu” Arad a A.N. „Cultul Eroilor– Regina Maria”, col. (r) Bursa Constantin.

Lt.col.(r) Mircea DumitrescuPlt.adj.pr. Pavel Togan

BISERICA MARTIRILOR DE LA UTA

La 27 de ani de la miºcãtoareleevenimente care au fãcut din Aradal doilea municipiu reºedinþã dejudeþ ridicat la lupta anticeauºistãºi anticomunistã în decembrie1989, dupã Timiºoara, mani-festãrile comemorative au adus lalocurile de pioasã amintire sute decetãþeni, printre ei fiind ºi mem-brii Filialei Judeþene „Ziridava”Arad a A.N.C.M.R.R.

Cuvintele rostite cu aceastãocazie de Valentin Voicilã - liderulrevoluþionarilor arãdeni din acelezile fierbinþi - dar ºi de alþi vor-bitori, au readus în amintirea celorprezenþi hotãrârea revoluþionarilorarãdeni de a se pune capãt regimu-

Arãdenii i-au comemorat pe eroii Revoluþiei din 1989

FILIALA JUDEÞEANÃ „AVRAM IANCU” ARAD A ASOCIAÞIEI NAÞIONALE „CULTUL EROILOR – REGINA MARIA”

Stindard

29

lui ceauºist, aderarea deplinã laspiritul Timiºoarei ºi, în special,lupta fãrã violenþã pentru drepturiºi libertãþi democratice.

Slujbele de pomenire au fostsãvârºite de ÎPS Timotei, arhiepis-copul Aradului, împreunã cu unsobor de preoþi militari ºi civili.

Administraþia publicã localã,instituþiile culturale, asociaþiile derevoluþionari, partidele politice ºialte entitãþi civice au depuscoroane de flori la monumenteleºi troiþele dedicate eroilor, iarDrapelul ºi Garda de Onoare for-matã din militari ai Batalionului191 Infanterie „Col. Radu

Golescu” au defilat prin faþanumeroasei asistenþe.

Un moment aparte l-a constitu-it ceremonia de depunere decoroane de flori la monumentuleroilor Revoluþiei din 1989 situatîn incinta cazãrmii din CetateaAradului, unitatea militarã de aiciavând un rol important – alãturi de?coala de Ofiþeri de Rezervã de laLipova – în victoria revoluþiei arã-dene.

„Deºi la Arad manifestaþiilepopulaþiei civile, care au con-tribuit la cãderea dictaturiiceauºiste, au fost paºnice ºi nuau fãcut victime, apãrarea

revoluþiei împotriva elementelordiversioniste dupã 22 decembriea fost plãtitã cu sângele a 19 arã-deni, morþi în condiþii din pãcateîncã neelucidate. Ei sunt eroiiAradului – tineri sau maturi,civili sau militari – ºi este dedatoria noastrã sã-i cinstim aºacum se cuvine ºi sã-i plângem,alãturi de familiile lor îndoliate”declarã gl.mr. Vasile-IonelHeredea, preºedintele Filialei„Ziridava” Arad a A.N.C.M.R.R.

Glorie eternã eroilorRevoluþiei din decembrie 1989!

Col.(r) Constantin BursaCpt.(r)ing. Ioan Gorici

Aradul a sãrbãtorit ziua de 9 mai în Piaþa “AvramIancu”, la Monumentul Ostaºilor Români, locul celormai frecvente ºi mai emoþionante ceremonii militare ºireligioase.

Dupã primirea oficialitãþilor ºi intonarea Imnuluide Stat al României ºi a Imnului Europei, ÎPS Timoteia oficiat slujba religioasã de pomenire a eroilor patriei,împreunã cu arhidiaconul Tiberiu Ardelean ºi cu preo-tul militar Adrian David.

În luãrile de cuvânt care au urmat s-a evidenþiatjertfa ostaºilor participanþi la rãzboiul de independenþãa României ºi la cele douã rãzboaie mondiale, precumºi ajutorul lui Dumnezeu dat popoarelor spre izbândã,pentru a trãi într-o lume liberã (ÎPS Timotei, arhiepis-copul Aradului), tripla semnificaþie a zilei de 9 mai -Ziua Independenþei României, Ziua Victoriei asuprafascismului ºi Ziua Europei unite (Bogdan Ivaºcu,muzeograf la Complexul Muzeal Arad), nevoia de

unitate ºi de acþiune comunã a popoarelor Europei ºiale lumii, pentru a menþine pacea ºi prosperitatea pecontinent ºi pe întreg pãmântul (Cãlin Bibarþ, vicepri-marul Aradului).

Prefectul Cosmin Pribac a dat citire Mesajuluiprimului ministru Sorin Grindeanu dedicat zilei de 9mai, dupã care a urmat depunerea de coroane de floridin partea Instituþiei prefectului judeþului Arad ºi astructurilor MAI ºi Ministerului Justiþiei, din parteaConsiliului Judeþean Arad, din partea armatei active -Centrul Militar Judeþean Arad ºi Batalionul 191Infanterie „Col. Radu Golescu”, din partea filialelorjudeþene ale A.N.C.M.R.R., A.N.V.R. ºi A.N. „CultulEroilor-Regina Maria”, din partea instituþiilor deînvãþãmânt superior din Arad - Universitatea de Vest„Vasile Goldiº” ºi Universitatea „Aurel Vlaicu”, dinpartea partidelor politice - PSD, PNL, USR ºi ALDEºi din partea asociaþiilor de revoluþionari.

9 MAI – TRIPLÃ SEMNIFICAÞIE:

INDEPENDENÞÃ, VICTORIE, UNIUNE

Stindard

30

Zeci de copii de la ºcolile arãdene au depus petreptele monumentului florile recunoºtinþei faþã deeroi ºi steguleþe cu cercurile Europei unite.

La final, Drapelul de luptã ºi Garda de Onoare for-matã din militari ai Batalionului 191 Infanterie audefilat prin faþa monumentului, în aplauzele întregiiasistenþe.

Membrii Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad aA.N.C.M.R.R. care au participat la aceastã frumoasãceremonie s-au întâlnit apoi la sediul asociaþiei de laCercul Militar Arad, unde a avut loc un interesantschimb de pãreri cu privire la ziua de 9 mai ºi unelefapte mai puþin ºtiute despre aceastã zi.Astfel, col.(r) Ioan Gliga, preºedintele veteranilor derãzboi arãdeni, a prezentat faptul inedit conformcãruia germanii au capitulat în seara zilei de 8 mai1945, dar din cauza diferenþei de fus orar, când ºtireaa ajuns la Moscova la Stalin era deja 9 mai, iar ruºii autransmis apoi întregii lumi cã victoria contraGermaniei a venit pe 9 mai.

Altã variantã, contrar celei unanim acceptate,referitoare la 9 mai ca zi a declarãrii independenþei

României la 1877, a fost relevatã asistenþei de col.(r)Constantin Bursa de la Cultul Eroilor: independenþaRomâniei nu a fost declaratã la 9 mai, ci la 10 mai -ziua regelui, când Parlamentul României a declaratindependenþa, sãrbãtorindu-se aºa pânã la venireacomuniºtilor. Aceºtia au mutat-o cu o zi mai devreme,la 9 mai, prevalându-se de declaraþia ministrului deexterne de atunci, Mihail Kogãlniceanu, fãcutã în faþadiplomaþilor strãini acreditaþi la Bucureºti.

„Astfel de zile memorabile ne readuc în amintirefaptele istorice, dar mai ales ne mobilizeazã la acþiunepentru a apãra moºtenirea inestimabilã pe care o avemde la înaintaºi. Trãim azi într-o þarã liberã ºi într-oEuropã unitã datoritã sacrificiilor ºi iniþiativei celortrãitori înaintea noastrã. Rãmâne ca noi, cei de azi, sãconsolidãm construcþia lor ºi sã ridicãm noi piedestaledemocratice ºi comunitare, care sã ofere urmaºilor olume mai bunã, mai apropiatã de idealul dorit al pãciiºi dezvoltãrii durabile” a declarat preºedintele FilialeiJudeþene “ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R.,gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea.


MINISTERUL APÃRÃRII ARE UN NOU TITULARDupã alegerile parlamentare din luna decembrie

2016, configuraþia noului legislativ al României aimpus un guvern de coaliþie, astfel încât guvernultehnocrat, care a condus þara timp de un an, a fostînlocuit de unul politic.

Ministerul Apãrãrii Naþionale are un nou ministru,în persoana domnului Beniamin Gabriel Leº, jurist ºisenator. Dânsul a preluat comanda ministerului de lafostul ministru Mihnea Motoc. Ceremonia s-adesfãºurat la sediul ministerului, în prezenþa ºefuluiStatului Major General, generalul Nicolae Ciucã, aºefilor categoriilor de forþe ale armatei ºi ºefilor struc-turilor centrale din M.Ap.N. Ministrul Beniamin Leºi-a mulþumit fostului minstru Mihnea Motoc pentruactivitatea depusã la conducerea instituþiei ºi pentrumodul în care au colaborat în timpul mandatului sãude secretar de stat la Departamentul pentru arma-mente.

COMANDANT NOU LADIVIZIA 4 INFANTERIE GEMINAMiercuri, 1 martie 2017, la sediul comandamentu-

lui Diviziei 4 Infanterie “Gemina” din Cluj-Napoca,

în prezenþa secretarului de stat pentru politica deapãrare ºi planificare Mircea Duºa, a locþiitoruluiºefului Statului Major General gl.lt. Adrian Tonea ºi aºefului Statului Major al Forþelor Terestre gl.lt.Dumitru Scarlat, a avut loc ceremonia de predare -primire a comenzii Diviziei 4 Infanterie “Gemina”.La trecerea în rezervã, gl.mr. dr. Ioan Manci a predatcomanda Diviziei gl. bg. Virgil Ovidiu Pop, care aîndeplinit pânã la aceastã datã funcþia de locþiitor al

SCHIMBÃRI MAJORE LA MINISTERUL APÃRÃRII

NAÞIONALE ªI LA ALTE ÎNALTE EªALOANE

DIALOG CU PDIALOG CU PARARTENERII SOCIALITENERII SOCIALI

ºefului Statului Major al Forþelor Terestre ºi coman-dant al Componentei Operaþionale Terestre.

La ceremonia militarã, alãturi de reprezentanþiiM.Ap.N. au participat reprezentanþi ai autoritãþilorpublice locale, foºti comandanþi ai Diviziei 4Infanterie “Gemina”, comandanþi ai marilor unitãþi ºiunitãþi din subordinea diviziei, personal militar ºi civildin comandamentul diviziei, ÎPS Andrei, Mitropolit alClujului, Maramureºului ºi Sãlajului, prefectul judeþu-lui Cluj, Gheorghe Ioan Vuºcan, primaruluimunicipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, cu toþii evi-denþiind înaltul profesionalism ºi cariera excepþionalãa celor doi generali care au procedat la predarea-prim-irea comenzii diviziei.

ªEF NOU LA COMANDAFORÞELOR TERESTRE ROMÂNEÎn data de 3 aprilie 2017 gl.mr Marius Harabagiu a

preluat comanda Statului Major al Forþelor Terestre dela gl.lt. Dumitru Scarlat, în cadrul unei ceremoniidesfãºuratã la sediul instituþiei. Fostul comandant alForþelor Terestre a fost numit reprezentant militar al

României la NATO ºi UE, la Cartierul General NATOde la Bruxelles.

Activitatea de predare primire a comenzii ºi aDrapelului de Luptã al Forþelor Terestre s-a desfãºuratîn prezenþa ministrului Apãrãrii Naþionale, GabrielBeniamin Leº, a secretarului de stat pentru politica deapãrare ºi planificare, Mircea Duºa, a ºefului StatuluiMajor General, general Nicolae Ciucã, a ºefilorstatelor majore ale forþelor Aeriene ºi Navale, aataºaþilor militari acreditaþi în România, a personalu-lui militar ºi civil din Statul Major al Forþelor Terestre.

Gl.lt. Dumitru Scarlat a apreciat cã în perioada încare a asigurat comanda categoriei de forþe au fostfoarte multe activitãþi, în care grija pentru oameni,

înzestrarea, operaþionalizarea structurilor, exerciþiilemultinaþionale ºi executarea misiunilor din teatrele deoperaþii au fost obiectivele principale.

„Forþele Terestre Române se gãsesc într-unamplu proces de transformare ºi modernizare, cuobiective ºi misiuni foarte clare, atât pe termen scurt,dar ºi pe termen mediu ºi lung. 2% din PIB înseam-nã ºi pentru Statul Major al Forþelor Terestre o alo-care financiarã consistentã, ce impune o abordarepragmaticã a execuþiei bugetare, având rolul de aasigura înlocuirea tehnicii vechi de luptã, echipareaefectivelor cu noua þinutã combat, asigurarea unorcondiþii de muncã decente în scopul modernizãrii ºiasigurãrii Forþelor Terestre cu capabilitãþi ºi capaci-tãþi ce pot rãspunde provocãrilor mediului de securi-tate din secolul XXI”, a precizat gl.mr. MariusHarabagiu în alocuþiunea sa.

Ministrul Gabriel Leº a mulþumit generaluluiDumitru Scarlat pentru activitatea depusã ºi a apreciatcã în noua misiune pe care o va îndeplini va reprezen-ta þara la nivelul cel mai înalt în calitate deReprezentant Militar al României la NATO ºi UE.,,Domnule general Marius Harabagiu, aþi demons-trat perseverenþã ºi determinare în exercitarea actu-lui de comandã, ultima poziþie fiind definitorie pen-tru Armata României, ca ºi comandant alComandamentului Forþelor Întrunite. Aþi condus ºiplanificat exerciþiile naþionale ºi misiunile noastre înteatrele de operaþii ºi aþi adus oamenii acasã în sigu-ranþã. Vã asigur de sprijinul meu ºi al conduceriiministerului, de deschidere ºi dialog în activitatea pecare o desfãºuraþi”, a declarat ministrul BeniaminGabriel Leº.

(SURSA: site-ul M.Ap.N.; forter.ro; paginade facebook a Diviziei 4 Infanterie Gemina)

Stindard

31

Stindard

32

Cazarma „Cetate” din Arad a gãzduit miercuri, 14decembrie 2016, ceremonia anualã de predare-primirea comenzii Batalionului Mixt Româno-Maghiar deMenþinere a Pãcii, unitate-etalon a NATO, formatã dindouã module, unul românesc - Batalionul 191Infanterie “Col. Radu Golescu” din Arad - ºi al doileamaghiar - Batalionul 3 Infanterie “Bercsényi Miklós”din Hódmezõvásárhely.

Lt.col. Claudiu Topor, comandantul modululuiromânesc, a predat comanda omologului sãu maghiar,mr. Ferenc Schleisz, apoi ambii ofiþeri au raportatcomandanþilor eºaloanelor superioare predarea-prim-irea comenzii.

Eºaloanele superioare Batalionului Mixt suntBrigada 81 Mecanizatã „Gen. Grigore Bãlan” dinBistriþa, comandatã de col. Iulian Berdilã ºi Brigada 5Infanterie „Bocskai István” din Szolnok, comandatãde gen.bg.dr. Romulusz Ruszin.

Au fost prezenþi prefectul judeþului Arad, CosminPribac, reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi ai struc-

turilor de siguranþã naþionalã ºi ordine publicã din Arad.Joi, 15 decembrie, la Hódmezõvásárhely, a avut

loc aceiaºi ceremonie, conform protocolului stabilitîntre cele douã pãrþi.

Batalionul Mixt Româno-Maghiar de Menþinere a

Pãcii s-a format în anul 1999, fiind prima structurã deacest fel din Alianþa Nord-Atlanticã, având ca misiuniprevenirea declanºãrii ostilitãþilor potenþiale în zonade operaþiuni prin prezenþa unei forþe militare reale ºieficace; acþionarea ca forþã combatantã în misiuni demenþinere a pãcii ºi în situaþii de gestionare a crizelor;desfãºurarea de operaþiuni în sprijinul pãcii ºi exe-cutarea misiunilor umanitare de cãutare-salvare;planificarea ºi executarea operaþiunilor de gestionare acrizelor; planificarea ºi conducerea unor acþiunicomune de pregãtire pentru a menþine un nivel ridicatde eficienþã operaþionalã.

Zona de acþiune a Batalionului Mixt Româno-Ungar de Menþinere a Pãcii include, în principal,regiunile centrale, rãsãritene ºi sud-estice ale Europei,dar ºi alte teritorii europene sau din afara continentu-lui, zone de operaþiuni cu teren mediu frãmântat, cuposibilitãþi reduse sau nesigure de deplasare ºi cu unridicat nivel de risc.

Pânã acum Batalionul a executat numeroase exer-

ciþii în comun, dar ºi misiuni internaþionale, stabilin-du-se între militarii români ºi unguri strânse legãturiprofesionale ºi interpersonale.

Cpt. Paul CrãciunSlt. Ocneriu Ioan Octavian

Pentru un an, partenerii maghiari au preluat comanda

Batalionului Mixt Româno-Maghiar de Menþinere a Pãcii

Stindard

33

În perioada 24.01-17.02.2017, în poligonul Dud-Tauþ, un numãr de 30 de cadre militare cu funcþii decomandã din cadrul structurilor aparþinândBatalionului191 Infanterie ,, Col. Radu Golescu” dinArad au desfãºurat o etapã deosebit de importantã încadrul pregrãtirii, bazatã pe dezvoltarea calitãþilor delideri, dezvoltarea deprinderilor în lucrul cu harta,folosirea aparaturii de vedere pe timp de noapte, exer-sarea procedeelor de reacþie la diferite incidente ºi

exercitarea actului de comndã. Toate acestea fiindsupervizate ºi mentorizate de cãtre instructorii brita-nici aparþinând echipei BMATT (BRITISH MILI-TARY ADVISORY TRAINING TEAM)

Dacã în prima fazã a acestui exerciþiu s-audesfãºurat zilnic activitãþi de instruire specifice anu-mitor teme, precum lupta în mediul urban, operaþiiofensive ºi de apãrare, atât la nivel de grupã cât ºi lanivel de pluton, cea de-a doua fazã, a constat în simu-larea unei lupte reale, în contra-partidã, forþe proprii -

forþe inamice. Aceastã fazã de force-on-force pre-supune desfãºurarea tuturor forþelor aparþinânddetaºamentului BMATT care s-au instruit în teren,prin ocuparea unui FOB (Forward Operational Base)ºi executarea diferitelor misiuni specifice de stabilitateºi sprijin în aria de operaþii desemnatã.

Stagiul de pregãtire a avut o concepþie foare binegânditã, cu toate elementele de la nivel echipã pânã lanivel pluton implicate în repetiþii ºi în scenariul tactic,în aºa fel încât acþiunea sã decurgã fluent, fãrã sin-cope, cu integrarea tuturor categoriilor de armament.Facilitãþile de instruire din poligonul Dud-Tauþ austimulat creativitatea cadrului militar ºi dorinþacomandanþilor de plutone, grupe ºi echipe de a seinstrui, oferind totodatã condiþii optime luptãtorilor dea pune în practicã ceea ce au exersat în exerciþiile derezolvare a unor situaþii tactice.

Scenariul pregãtirii a fost unul fictiv, dar complex,adaptat mediului de securitate actual, în conformitatecu legislaþia naþionalã ºi internaþionalã în domeniulapãrãrii ºi securitãþii naþionale. Reale au fost doarstucturile armate implicate, astfel încât, în bazapregãtirii anterioare ºi a celei acumulate prindesfãºurarea exerciþiului, acestea sã fie în mãsurã ca,în situaþii de crizã sau pe timp de rãzboi, sã îºiîndeplineascã misiunile pentru care au fost destinate.

Activitatea s-a finalizat cu acordarea de certificatede apreciere, atât pentru participanþi cât ºi pentruechipa de instructori britanici care a supervizat ºimentorizat aceastã activitate.

Lt.col. Claudiu ToporComandant Batalion 191 Infanterie

STAGIU DE INSTRUIRE ÎN COMUN A

MILITARILOR ARÃDENI ªI BRITANICI

Stindard

34

În data de 17 aprilie 2017 a demarat un parteneriatcare onoreazã Aradul. Universitatea arãdeanã „AurelVlaicu”, prin rectorul prof.univ.dr. Ramona Lile, ºiDepartamentul Regional de Studii pentruManagementul Resurselor de Apãrare (DRESMARA)- Centrul NATO de educaþie ºi informare, princol.prof.univ.dr Florin Eduard Grosaru, directorulDepartamentului, au semnat protocolul de colaborarea celor douã prestigioase instituþii, prin care se susþinecercetarea ºtiinþificã ºi se impulsioneazã realizarea deproiecte. Dedicaþi principiului dezvoltãrii continue,echipa DRESMARA desfãºoarã activitãþi în colabo-rare cu actori importanþi ai mediului universitar dinþarã ºi din strãinãtate. Colaborarea academicã întrecele douã instituþii deschide calea unor noi parteneri-ate în activitãþi didactice, cercetare ºtiinþificã, precumºi organizarea în comun a unor conferinþe, sesiuni,simpozioane, etc. De asemenea, în cadrul discuþiilordintre reprezentanþii celor doi parteneri a fostmenþionatã posibilitatea publicãrii în comun a unorcãrþi, reviste ºi materiale documentare, precum ºiaccesul reciproc la fondul de carte din bibliotecile uni-versitare proprii.

„Este un protocol care ne onoreazã ºi sunt con-vinsã cã va deschide noi oportunitãþi pentru corpulacademic al UAV. Cooperarea cu Centrul Nato deinformare ºi consiliere oferã noi perspective de cer-cetare, deschide calea unor schimburi de experienþãîntre cadrele didactice ºi cu siguranþã va determinao creºtere a vizibilitãþii UAV în spaþiul public. Cusiguranþã, manifestãrile generate în urma acestuiacord vor fi nu doar în beneficiul celor doi parteneri,ci ºi al comunitãþii locale care va avea ºansa de aparticipa la dezbateri ºi conferinþe pe diverse temelegate de securitatea lumii contemporane”, a declaratprof.univ.dr. Ramona Lile, rectorul UAV.

„Salutãm semnarea acestui acord de colaborare,care poate fi o oportunitate ºi pentru armata dinArad. Vom lua legãtura cu cela douã instituþiipartenere ºi ne oferim disponibilitatea de a participa,cu specialiºtii noºtri, la activitãþile din calendarulparteneriatului recent semnat. Avem multe de spusdespre rolul armatei în formarea statului naþionalunitar român, în victoria asupra totalitarismului dinRomânia ºi din lume, în stabilitatea ºi apãrareademocraþiei, în dezvoltarea ºi aplicarea strategiilorde combatere a terorismului prin participarea lamisiuni internaþionale în cadrul NATO. Vom evi-denþia parteneriatele cu Ungaria la nivel de armatãactiv (parcursul Batalionului Mixt Româno-Maghiar de Menþinere a Pãcii) ºi de rezerviºti mili-tari (colaborarea recentã cu asociaþiile similare dinSzeged ºi Bekescsaba)” se pronunþã preºedinteleFilialei Judeþene ZIRIDAVA Arad a A.N.C.M.R.R.,gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea.

Col.(r) Sandu CriºanLt.col.(r) Mihai Aniculãesei

Col.(r) Popescu Atanasie

PARTENERIAT ÎNTRE UNIVERSITATEA

“AUREL VLAICU” ARAD ªI CENTRUL NATO

DE EDUCAÞIE ªI INFORMARE

Cu ocazia Zilei Naþionale aRomâniei – 1 decembrie, ?efulStatului Major General al ArmateiRomâne, gl. Nicolae Ciucã, a con-ferit Prefectului judeþului Arad,jurist Cosmin Pribac, Emblema deMerit „Partener pentru Apãrare”clasa a II a, „în semn de înaltãapreciere a profesionalismului ºia contribuþiei deosebite aduse în

susþinerea unor activitãþi speci-fice, precum ºi pentru sprijinulconstant acordat structurilorMinisterului Apãrãrii Naþionaledislocate pe raza administrativ-teritorialã a Judeþului Arad, cuprilejul Zilei Naþionale aRomâniei”.

Distincþia a fost înmânatã decomandatul Garnizoanei Arad,

col. Relu Burtea, în prezenþaºefilor structurilor judeþeneaparþinând Sistemului Naþional deApãrare, Ordine Publicã ºiSiguranþã Naþionalã, a comandan-tului Batalionului 191 Infanterie“Col. Radu Golescu” Arad lt.col.Claudiu Topor.

„Sunt deosebit de onorat deprimirea acestei distincþii.

Emblema de Merit „Partener pentru Apãrare”

conferitã Prefectului Aradului

Stindard

35

Mulþumesc domnului generalNicolae Ciucã, domnului colonelRelu Burtea, precum ºi întregu-lui personal din cadrul struc-turilor Ministerului ApãrãriiNaþionale de pe raza administra-tiv-teritorialã a judeþului Aradpentru excelenta colaborare pe

care am avut-o cu armata activã?i cu rezervi?tii militari arãdeni,în cadrul activitãþilor desfãºurateîmpreunã” a declarat PrefectulJudeþului Arad, Cosmin Pribac.

De la pre?edintele FilialeiJudeþene “Ziridava” Arad aA.N.C.M.R.R., gl.mr.(r) Vasile-

Ionel Herdea, aflãm: “PrefectulCosmin Pribac face cinstearmatei române, atât prin faptulcã a fost militar la unitatea dinArad, cât ºi prin aceea cã provinedin familie de militar, tatãl luifiind cadru M.Ap.N. Dupãabsolvirea Facultãþii de Drept, adovedit calitãþi administrativedeosebite, fiind promovat înfuncþii de rãspundere, culminândcu cea de prefect al judeþuluiArad. Din aceastã posturã a avutºi are în permanenþã o atitudinedeschisã, cooperantã, apropiatãde armata activã ºi de cea de re-zervã, organizând ºi participândcu elan la toate acþiunile comuneîn care sunt este implicate arma-ta ºi Instituþia Prefectului”.

Col.(r) Ilie VlãdoiPlt.adj.pr.(r) Pruteanu

Laurenþiu

Departamentul Centenar din Guvernului Românieia demarat o vastã acþiune de consultare ºi implicare asocietãþii civile în organizarea ºi desfãºurarea eveni-mentelor cultural-educative dedicate împlinirii a osutã de ani de la fãurirea statului unitar român - 1918-2018. Anul 2018 a fost declarat Anul CentenaruluiMarii Uniri ºi se doreºte o cât mai completã implicareºi reprezentare a tuturor românilor, din þarã ºi dinstrãinãtate, la manifestãrile ce vor fi desfãºurate anulviitor cu acest prilej. Departamentul Centenar dinGuvernul României invitã toþi factorii interesaþi -administraþie publicã centralã ºi localã, instituþii pub-lice sau private, asociaþii ºi fundaþii, persoane fizicesau juridice - sã vinã cu idei, sugestii, proiecte ºi alteiniþiative care sã readucã în memorie acele vremuri deintensã emulaþie patrioticã ºi unanim consens naþionalîn realizarea dezideratului unirii românilor într-un sin-gur stat.

Joi, 2 martie 2017, caravana DepartamentuluiCentenar în frunte cu secretarul de stat CristianVidescu a ajuns la Arad, unde în aula Universitãþii“Vasile Goldiº” a avut loc întâlnirea cu reprezentanþiisocietãþii arãdene.

Au participat prefectul Cosmin Pribac, primarulGheorghe Falcã, deputatul Glad Varga, IPS Timoteiarhiepiscopul ortodox al Aradului, reprezentanþi ai

celorlalte culte religioase, comandanþii structurilorMI, preºedintele UVVG prof.univ.dr. Aurel Ardelean,rectorul UVVG prof.univ.dr. Coralia Cotoraci, direc-torul Casei Corpului Didactic prof. Adela Redeº,prof.dr. Doru Sinaci directorul Centrului CulturalJudeþean, oameni de culturã, ºtiinþã, artã ºi alte entitãþicare lucreazã pentru binele public, pentru cultura ºiadministraþia arãdeanã.

Printre invitaþii la întâlnire au fost ºi lt.col. ClaudiuTopor - comandantul Batalionului 191 Infanterie „Col.Radu Golescu” din Arad, lt.col. Sandu Georgicã din

Filiala Judeþeanã ZIRIDAVA Arad – partener guvernamental

la sãrbãtorirea Centenarului Marii Uniri

partea Comenduirii Garnizoanei Arad, mr.(r) DorinOcneriu din partea Filialei Judeþene Arad a ANCMRRºi cpt.ing.(r) Ion Gorici din partea A.N. Cultul Eroilor-Regina Maria.

Din discuþiile care s-au purtat reþinem:-Evidenþierea faptului cã Aradul a fost centrul în

care s-a gândit ºi s-a coagulat lupta pentrudesãvârºirea unitãþii naþionale a românilor, aici fiindsediul CNRC ºi aici activând cei mai importanþicorifei ai Marii Uniri: Vasile Goldiº, ?tefan Cicio Pop,Ioan Suciu.

-Ceremoniile trebuie sã reflecte dorinþa de uniremanifestatã de românii de toate categoriile sociale, dintoate provinciile româneºti aflate sub dominaþiestrãinã: Transilvania, Banat, Criºana, Maramureº,Basarabia ºi Bucovina.

-Finalizarea demersului de realizare ºi amplasare laArad a Monumentului Marii Uniri

-Pregãtirea încã din anul 2017 a unui calendar deactivitãþi dedicate aniversãrii a 100 de ani de la MareaUnire: lansare de cãrþi, albume foto, simpozioane,mese rotunde, comunicãri ºtiinþifice, expoziþii în spaþiimuzeale sau în alte locuri, memorii de rãzboi, etc.

-Manifestãrile sã fie legate atât de anul 1918-anulunirii, cât ºi de anul 1919, când s-a realizat efectivhotãrârea de la Alba Iulia, cu accent pe instaurareaadministraþiei româneºti ºi pe campaniile militare dinest (Basarabia) ºi din vest (Ungaria).

A doua zi, la Primãria Arad a avut loc întâlnirea delucru a primarului Aradului, ing. Gheorghe Falcã, cuconducãtorii instituþiilor implicate în sãrbãtorireaCentenarului Marii Uniri, stabilindu-se un calendar deactivitãþi ºi constituirea unui comitet de organizare a

manifestãrilor dedicate Centenarului, comitet care sãprimeascã, sã analizeze ºi sã centralizeze propunerilede activitãþi comemorative ºi evocatoare.

Din partea Filialei Judeþene ZIRIDAVA Arad aA.N.C.M.R.R. a participat col.(r) Sandu Criºan,primvicepreºedinte Filialã, care a fost desemnat,împreunã cu preºedintele Filialei, gl.mr.(r) HeredeaVasile-Ionel ºi cu preºedintele filialei Arad aA.N.V.R., col.(r) Ioan Gliga, sã facã parte din comite-tul de organizare a manifestãrilor dedicateCentenarului Marii Uniri.

„Ne raliem cu toatã forþa ºi cu toatã dorinþa de aajuta la efortul de sãrbãtorire a împlinirii unui secolde la Marea Unire a tuturor românilor într-un sin-gur stat liber, independent ºi democratic. Membriifilialei noastre vor propune activitãþi potrivite acestuimoment festiv ºi vor participa în numãr mare la toatemanifestãrile. Ca arãdeni, trebuie sã evidenþiem cumândrie rolul determinant pe care l-a avut Aradul înpregãtirea programaticã, logisticã ºi acþionalã aMarii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia din data de1 decembrie 1918. De asemenea, trebuie sã evi-denþiem aportul Armatei Române ºi a GãrzilorNaþionale Române din Ardeal la realizarea ºiapãrarea Marii Uniri, în special campaniile militaredin anul 1919, când inamici din est ºi din vest încer-cau sã frângã unitatea tânãrului stat român. Pentrutoate acestea, le mulþumim cu adâncã pioºenieînaintaºilor ºi le pãstrãm amintirea binecuvântatã” adeclarat preºedintele Filialei Arad a A.N.C.M.R.R.,gl.mr. (r) Vasile-Ionel Heredea.

Col.(r) Criºan SanduMr.(r) Dorin Ocneriu

Cpt.(r) Ion Gorici

Stindard

36

În data de 16 martie 2017,membrii Comisiei pentru Apãrare,Ordine Publicã ºi SiguranþãNaþionalã din Camera Deputaþilor- comisie condusã de deputatularãdean Dorel Cãprar - au efectu-at o serie de vizite de informare ºidocumentare la mai multe obiec-tive de importanþã strategicã dinmunicipiul ºi judeþul Arad.

Au participat de asemenea par-lamentarii de Arad Mihai Fifor-senator ºi Adrian Todor-deputat,doi secretari de Stat, AdrianMlãdinoiu ºi Mihai Dan Chiricã.

Prima întâlnire a avut loc la

COMISIA DE APÃRARE DIN CAMERA

DEPUTAÞILOR A VIZITAT ARADUL

Cercul Militar Arad, unde comisias-a familiarizat cu problematicacentrelor militare prin intermediulcol. Relu Burtea - ºeful CentruluiMilitar Judeþean Arad ºi col.Augustin Pegulescu - ºefulCentrului Militar Zonal Timiº. Aurmat deplasarea în CetateaAradului ºi trecerea în revistã atehnicii de luptã a Batalionului191 Infanterie „Col. Radu

Golescu”, sub îndrumarea coman-dantului Batalionului, lt.col.Claudiu Topor.

Vizita a continuat laInspectoratul Judeþean de PoliþieArad ºi la Inspectoratul pentruSituaþii de Urgenþã Arad.

A doua zi, la Nãdlac a avut locîntâlnirea comisiei parlamentarecu o delegaþie a Comisiei pentruApãrare ºi Securitate a Consiliului

Naþional din Slovacia, în cadrulcãreia s-au discutat cooperarea îndomeniul militar a celor douãstate, participarea la misiuniNATO-UE ºi politicile de înzes-trare a forþelor armate aleRomâniei ºi Slovaciei, þãri mem-bre NATO.

Col.(r) Vasile ArionLt.col.(r) Tãnãsescu

Romulus

Stindard

37

Mediul operaþional complex precum ºi multi-tudinea de actori care evolueazã în gestionareacrizelor determinã ca arta operativã ºi designul ope-raþional sã joace un rol determinant în înþelegereamediului de confruntare, oferind comandanþilor spri-jinul necesar pentru desfãºurarea acþiunilor întrunite ºipentru integrarea tuturor efectelor în scopul atingeriistãrii finale dorite.

În procesul de planificare a operaþiilor se folosescnoþiuni ºi instrumente specifice ale designului oper-aþional pentru vizualizarea repartiþiei capabilitãþilor decare se dispune, în coordonate spaþio-temporale, înscopul îndeplinirii misiunii încredinþate. Dupã pri-mirea misiunii, concomitent cu declanºarea procesuluide planificare a operaþiei, încep sã se desfãºoare ºietapele designului operaþional, care continuã pe toatãdurata planificãrii ºi executãrii operaþiei. Designuloperaþional contribuie la o exploatare eficientã ametodelor ºi mijloacelor avute la dispoziþie, precum ºila atingerea cu succes a stãrii finale dorite.

Realizarea unui design operaþional presupune înprincipiu trei componente fundamentale, fãrã de carereuºita planificãrii operaþiei nu poate fi executatã, ast-fel:

-înþelegerea cuprinzãtoare a mediului de conflict-identificarea ºi înþelegerea situaþiei ºi a problemei

operaþionale -dezvoltarea unei abordãri operaþionale.Conjuncturile ºi factorii care au repercusiuni

asupra procesului de luare a deciziei precum ºi anga-jarea capabilitãþilor în cel mai eficient mod, sunt coor-donate definite ºi influenþate de modul în care esteînþeles mediul operaþional.

Mediului operaþional, prin structura sa integratã,este compus din:

- particularitãþile mediilor aerian, terestru, maritimºi spaþial

-mediul informaþional, din care face parte ºi spaþiulcibernetic

-ansamblele PMESII (politic, militar, economic,

social, informatii ºi infrastructura) ale adversarului ºiale participanþilor neutri, care sunt decisive pentruoperaþiile întrunite

-mediul electromagnetic.Însuºirea complexitãþii mediului operaþional obligã

la o fuziune de artã ºi pricepere, precum ºi la un cumulde cunoºtinþe, experienþã, intuiþie ºi raþionament critic,ingrediente fundamentale ale designului operaþional,cu mijloacele de analizã particulare planificãrii.

Elementele care compun perspectiva iniþialã amediului operaþional ºi care constituie un fundamentsolid, pot fi urmãtoarele:

-obiective care aratã starea finalã strategicã, careorienteazã comandanþii întrebuinþarea metodelor ºimijloacelor de care dispun

LOCUL ªI ROLUL DESIGNULUI OPERAÞIONAL

ÎN PROCESUL DE PLANIFICARE A ACÞIUNILOR ÎNTRUNITE

Stindard

38

-momentul ºi contextul în care factorul politic numai foloseºte forþa militarã ca instrument elementar înîndeplinirea obiectivelor naþionale

-planul care cuprinde, în formã doctrinarã, misi-unea ºi sarcinile grupãrii de forþe

-evaluarea iniþialã de informaþii, fundamentatã peanaliza întrunitã a informaþiilor mediului operaþional.

Comandanþii îºi însuºesc condiþiile curente ale sis-temului ºi condiþiile la care trebuie sã ajungã sistemuldorit în finalul operaþiei, în urma înþelegerii primare amediului operaþional. Aºadar, se poate determina unsistem de sarcini, întemeiat pe datele actuale de carese dispune, urmând ca aceastã situaþie iniþialã sã fiefolositã de statul major, pentru analiza misiunii.

Mediul operaþional conþine sisteme statice (infra-structura) ºi sisteme complexe ºi active, mereu înschimbare, caracterizate de instabilitate. Evoluþiaoperaþiei militare impune adaptarea forþei întrunite lasistemele care sunt mereu în schimbare. Din aceastãcauzã arta operativã constã în imaginaþia creatoare, înhotãrârea, experienþa ºi aptitudinile comandanþilor ºistatului major.

În mod particular, abordarea sistemicã a mediuluioperaþional, obligã la o strânsã coeziune a mai multorcompartimente ale statului major cu structura de infor-maþii precum ºi cu organizaþii externe sistemului mi-litar. Cele mai multe aspecte ale mediului operaþionalpot fi abordat printr-un grup de ºase sisteme carevizeazã domeniile politic, militar, economic, social,informaþii ºi infrastructura, foarte bine cunoscute înlimbajul militar sub acronimul PMESII.

Nodurile care interacþioneazã în interiorul sistemu-lui sau între sisteme sunt elementele care pot fi obiectal acþiunilor, cum ar fi resursa umanã ºi mijloacelematerialele ºi metodele avute la dispoziþie. Legãturilefuncþionale pot fi ilustrate de relaþiile de comandã ºicontrol, sau de cele de ideologie. Acestea stabilescinteracþiunea dintre noduri care definesc funcþionareasistemului ºi îndeplinirea sarcinilor specifice.

Sistemul dorit se poate reprezenta, nu doar într-unmod grafic de legãturi, ci ºi într-o descriere a unorcondiþii care îndeplinesc dispoziþiile date de cãtrecomandant. Timpul este primordial pentru evoluþiaunor angajamente operaþionale optime necesaresoluþionãrii situaþiei operaþionale determinate.

Pasul urmãtor care succede prima etapã de însuºirea mediului operaþional, care stã la baza emiteriidesignului operaþional, constã în concentrarea efor-turilor pe însuºirea situaþiei operaþionale. Acesta estevital pentru continuarea procesului ºi construcþia unuiscenariu operaþional coerent.

Însuºirea ºi delimitarea cauzelor acute ale conflic-tului - care reliefeazã punctul critic al unei problemecomplexe ºi precar structurate duc la determinarea ºiaprofundarea problemei existente. Aceasta se iniþiazã

cu reanalizarea aspiraþiilor ºi localizarea tensiunilordintre situaþiile existente ºi starea doritã.

Cu o însuºire superficialã a mediului operaþional sepot crea premizele apariþiei unui risc în definirea pre-maturã a problemei ºi a relaþiilor esenþiale dintre sis-temele sale, acest fapt determinând emiterea unei sce-nariu operaþional care nu corespunde cu sistemul finaldorit ºi la o rigiditate a planului operaþiei dupãpunerea lui în practicã.

Împrejurãrile apãrute din conflict sunt mai puþinsau mai mult complexe decât altele, conflictele asi-metrice fiind în multe situaþii mai complexe ºi cuobiective mai greu de realizat decât cele tradiþionale,forþã militarã contra forþã militarã. Comandantul ºistatul major þin cont întotdeauna, pe lângã toþi ceilalþifactori, de limitãrile operaþionale impuse de eºalonulsuperior, constrângerile ºi restricþiile care limiteazãlibertatea de acþiune a acestora.

Enunþul situaþiei operaþionale este fundamentuldezvoltãrii scenariului operaþional. Acesta se va emitedupã înºiruirea factorilor problemei, determinarearaporturilor dintre condiþiile curente ºi cele finaledorite cu scopul de ale transforma înaintea adversaru-lui.

Pentru a decide variante de acþiune ºi modalitãþile derealizare a circumstanþelor dorite prin construcþia uneiforme conceptuale care asociazã ce se doreºte cu ce esteposibil, este nevoie de o abordare operaþionalã care sã nedea posibilitatea concentrãrii eforturilor pe subiectulidentificat.

Starea finalã doritã este definitã de condiþiile deter-minate de abordarea operaþionalã, aceasta fiind o schiþãa acþiunilor generale.

În acest sens, abordarea operaþionalã este percepþiacomandantului asupra modului în care se schimbãcondiþiile curente în cele finale ale operaþiei.

Din punctul de vedere al abordãrii cuprinzãtoare,abordarea operaþionalã reprezintã maniera în care suntexercitate aparatele puterii naþionale – diplomatic, infor-maþional, economic, militar, în cadrul coeziunii inter-agenþii pentru prelucrarea sistemul iniþial în sistemuldorit, în raport cu obiectivele stabilite. Evoluþia abor-dãrii operaþionale permite orientarea comandantuluipentru planificarea operaþiei, oferã o schemã de execuþiea operaþiilor ºi permite însuºirea oportunã a mediului ºiproblemei operaþionale.

Pentru construcþia unei abordãri operaþionale opor-tune, ar trebui sã fie luate în considerare patru direcþiiesenþiale: punctele tari ºi vulnerabilitãþile adversarului,ameninþãrile ºi oportunitãþile determinate, planul deîndeplinit de la condiþiile curente la condiþiile dorite,repercusiuni posibile ale transformãrii mediului opera-þional pentru atingerea stãrii finale.

Abordarea operaþionalã foloseºte liniile de operaþii ºiliniile de efort, elemente esenþiale pentru materializarea

Stindard

39

graficã a schemei de acþiuni necesare pentru îndeplinireaobiectivelor prin identificarea condiþiilor dorite. O liniede operaþii reprezintã , de regulã, orientarea în teren aforþelor proprii pentru îndeplinirea unui obiectiv,folosindu-se în planificarea operaþiilor de apãrare ºiofensivã. Linia de efort încheagã numeroase sarcini ºimisiuni, la momentul la care corelarea la coordonateleadversarului mai puþin semnificativã, cu precãdere încazul operaþiile de stabilitate.

Nu existã o “soluþie ºcoalã” pentru varianta în care artrebui dezvoltate liniile de operaþii sau cele de efort,deoarece elementele care le definesc sunt complexe, ast-fel încât nu este posibilã o încadrare conceptualã clarã aacestora sau gãsirea unei ecuaþii spaþiu-timp care sãdetermine interdependenþa dintre ele. Din punct devedere doctrinar, pentru identificarea liniilor de operaþii,ar trebui sã se þinã cont de urmãtoarele cerinþe: obiec-tivele pentru fiecare linie în parte, punctele critice ºi situ-aþiile decisive pentru susþinerea libertãþii de acþiune.

Un alt rol esenþial în construcþia designului operaþieieste centrul de greutate (CoG). Acesta este conceptoperaþional care determinat prematur afecteazã abor-darea operaþionalã. În Doctrina Armatei României, CoGeste definit ca un ansamblu de caracteristici, capabilitãþisau elemente specifice unui mediu, prin care o naþiune,alianþã, forþã militarã, actor sau grup de actori îºi asigurãlibertatea de acþiune, puterea fizicã sau voinþa de a lupta.

În cadrul abordãrii operaþionale, pentru vizualizareamediul operaþional, a problemei operaþionale ºi a modu-lui de rezolvare a acesteia, comandantul dispune ºi ela-boreazã, prin statul major, direcþiile pentru planificare,care sunt compuse din urmãtoarele elemente:prezentarea mediului operaþional, materializarea proble-

mei operaþionale, caracterizarea abordãrii operaþionale,limitãri operaþionale, intenþia comandantului.

Pentru evoluþia abordãrii operaþionale trebuieidentificate resursele de care se dispune ºi riscurilecalculate pentru atingerea obiectivelor. Riscul calculatva fi la un stadiu acceptabil, iar resursele trebuie sãexiste în mãsura asigurãrii îndeplinirii obiectivelor.

Din perspectiva abordãrii cuprinzãtoare, evoluþiadesignului operaþiei va milita pentru înþelegerea reci-procã ºi realizarea coeziunii între factorii participanþila operaþie, atât în cazul eºaloanelor militare, cât ºi alconexiunilor inter-agenþii. Succesul operaþiei depindeîn cea mai mare mãsurã de acþiunile de cooperare ºicoordonare dintre militari ºi civili, organizaþiile dindiferite state, care sunt fundamentale pentru eforturileconcentrate ºi construirea unui scenariu de succes alacesteia.

Lt.col. ªtefan-Claudiu TOPORComandant Batalionul 191 Infanterie, Arad

BIBLIOGRAFIECarl von Clausewitz. Despre rãzboi, Bucureºti, Editura

Militarã, 1982.Dicþionar militar, Editura Militarã, Bucureºti, 1972.Colectiv, Teoria cunoºterii ºtiinþifice, Editura Academiei

României, Bucureºti, 1995.Doctrina Armatei României, Bucureºti, 2012.Doctrina planificãrii operaþiilor în Armata României,

Bucureºti, 2013.Planner’s Handbook for Operational Design, Suffolk-Virginia,

2011.Field Manual (FM) 5-0, The Operations Process, March 2010.JP 5-0, Joint Operation Planning, 2011

Stindard

40

EMIL ªIMÃNDAN: Domnule colonel (r.) IoanMicu vã numãraþi printre ofiþerii care au fãcut partedin cele douã detaºamente (batalioane), echipate derãzboi, ale UM.01380 Cetate Arad, care, în 17decembrie 1989, au primit ordin de la MinistrulApãrãrii Naþionale, general Vasile Milea, sã sedeplaseze la Timiºoara ºi sã intre sub comanda MariiUnitãþi 18 Mc. Din Timiºoara. Ce grad aveaþi îndecembrie 1989?

Col.(r.) IOAN MICU: În decembrie 1989 aveamgradul de maior ºi þineam locul ºefului de StatMajor la UM.01380 din Arad, cunoscutã sub denu-mirea UM. Cetatea Arad. Spun þineam locul,întrucât ºeful de Stat Major era plecat într-o per-misie. În data de 16 decembrie 1989 – era într-o zide sâmbãtã – am primit telefon de la maiorulDumitru Marcu, care era atunci comandantulUM.01380, ca sã mã prezint pe ora 22 la unitate.Unitatea noastrã primise telefon de la MinistrulVasile Milea ºi, de asemenea, de la comandantulArmatei a 4-a, generalul Iulian Topliceanu, dinCluj-Napoca, ºi de la comandantul Diviziei 11 Mc.din Oradea, generalul Nicolae ªchiopu, pentru aîndeplini misiunile ce vor fi ordonate. În acest fel seproceda în caz de calamitate, dar ºi în cazul în caretrebuia sã intervenim la vreun obiectiv ce era ata-cat. Deci, m-am gândit iniþial, nu poate fi vorbadecât de un lucru obiºnuit. Ordinul a fost sã pregã-tim Unitatea pentru intervenþie, dar fãrã sãchemãm cadrele prin agenþi de legãturã, sã nu seproducã panicã ori agitaþie în oraº. Astfel, cadrelecare aveau telefon le-m chemat în unitate, iar pecelelalte, care nu aveau telefon, nu le-am maianunþat, rãmânând pentru moment acasã.

E.ª.: Înþeleg cã era în noaptea de 16 spre 17decembrie 1989.

Col.(r.) I.M.: Exact. În noaptea de 16 spre 17decembrie am organizat Unitatea din Arad pentruintervenþie, fãrã sã cunosc însã pentru ce inter-venþie. În cursul dimineþii s-a prezentat la poartaunitãþii un cetãþean din Timiºoara care avea bãia-tul militar în unitatea noastrã. Îl cunoºteam de maimult timp. La poartã, acesta m-a întrebat: „ªtiþi cese întâmplã în Timiºoara?”. „Nu!”. Atunci tatãlmilitarului mi-a relatat cã timiºorenii au ieºit înstradã ºi cã lumea a început sã strige împotriva luiCeauºescu. „Am venit sã vã interesez dacã bãiatulmeu nu este plecat din unitate pe undeva, întrucâtla Timiºoara soldaþii au fost scoºi în stradã! E scan-

dal mare. Militarii au defilat prin oraº cu drapele,iar unii dintre civili s-au legat de Drapelul de luptãal Unitãþii din Timiºoara. De la acel cetãþean amaflat pentru prima datã cã în Timiºoara suntdemonstraþii de stradã. Dupã ce m-am despãrþit,am început sã mai chem cadre în unitate, iar pe laora 14,00 am primit indicativul: „Alarmã deluptã!”. Totodatã am primit ordinul sã plecãm laTimiºoara cu un detaºament de valoarea a douãbatalioane. Fiind obligat sã respect ordinul pe carel-am primit, am luat toate mãsurile ce se iau înasemenea condiþii. Deci, am plecat cu detaºamentulîntocmai ca la o alarmã de luptã. Ceilalþi urmau sãvinã ulterior.

E.ª.: Ce însemnau „toate mãsurile ce se iau înasemenea condiþii”?

Col.(r.) I.M.: Am ieºit din cazarmã cu absoluttot ceea ce era dotat un asemenea detaºament, cucincisprezece transportoare blindate, cu toate staþi-ile de radio aferente, camioane, cu „salon” de StatMajor, inclusiv cu muniþie.

E.ª.: Militarii erau îmbarcaþi în autobuze? Col.(r.) I.M.: Nu, în camioane ºi transportoare

blindate. La indicativul „Radu cel Frumos” uni-tatea mergea înainte pânã ce din urmã ne vorajunge detaºamentele formate din rezerviºti ºi aºamai departe, cum era fixat în cazul în care þara eraatacatã de un agresor din exterior. Când am ieºitdin cazarmã, efectiv noi nu ºtiam ce se întâmplã ºice trebuie sã facem. Ni s-a spus cã este atacatãTimiºoara, dar nimeni nu ºtia de cãtre cine esteatacatã, doar faptul cã trebuie sã mergem acolo, însprijinul Timiºoarei.

La scurt timp dupã ieºirea noastrã din UMCetate, ne-a ajuns din urmã un ARO al unitãþii, încare se afla un ofiþer de legãturã ºi care ne-a comu-nicat cã s-a dat ordin de la Divizia 11 Mc. dinOradea, de care aparþinea Regimentul din Arad, sãîncãrcãm armamentul, militarii sã fie cu arma-mentul încãrcat. Eram deja în dreptul campinguluidin Subcetate. Am oprit detaºamentul pe locul încare ne aflam în acel moment ºi am încercat sãîmpãrþim muniþia, conform ordinului primit de laDivizia din Oradea. Întrucât muniþia se afla în lãzi,iar pe de altã parte ni se ordona sã mergem cât mairepede la Timiºoara, nu am reuºit sã dãm tuturormilitarilor muniþia ordonatã. Încãrcatul tuturorbenzilor mitralierelor de pe transportoare ar fidurat prea mult timp. Astfel, din motivele arãtate,

BATALIOANE ARÃDENE LA TIMIªOARA Mãrturiile colonelului (r.) IOAN MICU

ISTORIA MAGISTRA VITAE

Stindard

41

nu am dus la îndeplinire ordinul primit decâtparþial. Am dat la fiecare militar câte un încãrcãtorcu muniþie, dupã care am pornit înainte, sã ieºimdin Arad cu direcþia Timiºoara.

E.ª.: Cine comanda detaºamentul? Col.(r.) I.M.: La comanda detaºamentului era

maiorul Dumitru Marcu, care era atunci coman-dantul Regimentului din UM Cetate, iar eu erampe funcþia de ºef de Strat Major. În UM.01380 afost rechemat din permisie cãpitanul IoanMemetea, ºeful Statului Major, care a rãmas înArad, la comanda Unitãþii.

E.ª.: Pânã la Timiºoara v-aþi mai oprit? Col.(r.) I.M.: În momentul în care am ajuns la

intersecþia cu ºoseaua care merge spre BãileCãlacea am fost întâmpinaþi de ofiþeri de la coman-damentul Diviziei 18 Mc. din Timiºoara, lt.col.Rogin Constantin ºi lt.col. Iancu, care ne-au expli-cat în câteva cuvinte ce se întâmplã în Timiºoara,respectiv cã a fost „atacatã” unitatea ºi cã se trage.Divizia din Timiºoara aparþinea de Armata a 3-ade la Craiova, în timp ce noi aparþineam deArmata a 4-a de la Cluj. Din acest motiv nu prea necunoºteam, fiecare participa la aplicaþii (sau laîntâlnirile militare care se organizau) la Armata decare aparþinea. Mia târziu am aflat cã noi ar fi tre-buit sã mergem la Marea Unitate de ApãrareAntiaerianã, pe care ar fi urmat sã o apãrãm, dara fost sã fie aºa, cei de la Unitatea Mecanizatã auluat-o înainte. În Timiºoara se mai aflau MareaUnitate de Jandarmi ºi Marea Unitate deGrãniceri – care tocmai trecuse , cu puþin timp înurmã, în subordinea Ministerului de Interne.

E.ª.: Aºadar, maiorul Dumitru Marcu (devenitmai târziu general) a fost anunþat de cãtre cei doiofiþeri care v-au întâmpinat înainte de intrarea înTimiºoara cã detaºamentul din Arad va intra în sub-ordinea Diviziei 18 Mc.

Col.(r.9I.M.: Întrucât mai multe autovehiculedin cadrul detaºamentului nostru s-au împotmolit- nu au mai fost miºcate de foarte mult timp dinlipsã de carburanþi – maiorul Dumitru Marcu ahotãrât sã rãmân eu la intrarea în Timiºoara,lângã „borcanul” unui miliþian care dirija circu-laþia ºi sã aºtept pe cei rãmaºi în urmã. Iar maiorulDumitru Marcu, împreunã cu CI-stul unitãþii,lt.col. Urse Virgil, au trecut în transportorul blin-dat în care mã aflam eu. Pe mine m-au lãsat împre-unã cu medicul unitãþii, mr.dr. Chiº Aurel, în ARO,cu ºoferul maºinii, ca sã aºteptãm transportoarelerãmase în urmã. Am stat acolo mai bine de douãore. Între timp au apãrut doi ofiþeri, un colonel ºiun cãpitan de la Divizia Antiaerianã, care m-auîntrebat unde se aflã comandantul detaºamentului,mr. Dumitru Marcu? Le-am spus cã a plecat deja

împreunã cu o parte a detaºamentului la UM.18Mc. Cei doi ofiþeri, intrigaþi, mi-au rãspuns: „Pãi lanoi trebuia sã vinã ºi nu la Divizia 18 Mc.!”. Atuncile-am comunicat: „Noi nu am primit ordin la cinesã ne prezentãm, decât sã venim la Timiºoara!Pentru cã ei au fost primii care ne-au întâmpinat –fiind de ai noºtri, de la infanterie – comandantul s-a dus la Divizia 18 Mc.!”

În continuare cei doi ofiþeri de la DiviziaAntiaerianã ne-au ordonat sã mergem cu ei.Întrucât eu nu cunoºteam Timiºoara, am acceptat.Cãpitanul care ne-a întâmpinat s-a urcat cu mineîn ARO ºi ne-a condus la comandament. Acolo seafla generalul ªtefan Guºe, colonelul Ionescu ºiîncã o mulþime de ofiþeri pe care nu-i cunoºteam.

E.ª.: Generalul Victor Atanasie Stãnculescu seafla împreunã cu generalul ªtefan Guºe?

Col.(r). I.M.: Nu, nu se afla acolo, decât ofiþeridin comandamentul Marii Unitãþi, care mi-au fostprezentaþi, dupã care mi s-a ordonat sã merg sã-lcaut pe maiorul Dumitru Marcu, care primisemisiune pe Calea Girocului.

E.ª.: Cât era ceasul? Col.(r.) I.M.: Era în jurul orei 23, dar nu ºtiu

exact minutele. Deoarece nu cunoºteam oraºul amfost însoþit de acel cãpitan care m-a întâmpinat laintrarea în Timiºoara. Când am ajuns pe CaleaGirocului era deja fum, ardea un transportor, noinici nu am mai reuºit sã intrãm, strada era blocatã,nu ne-am mai întâlnit cu maiorul Dumitru Marcu,care participase la despresurarea tancurilor blo-cate. Între timp ni s-a comunicat cã o parte dindetaºamentul de la Arad s-a deplasat în zonacãminelor studenþeºti. Astfel, am pornit spre com-plexul studenþesc. Ajungând în zonã nu i-am gãsit,dar, între timp a apãrut un transportor de al nos-tru cu zece soldaþi. Nu aveau muniþie. Apoi mi s-adat ordin ca sã iau un pluton de militari dintre ceicare se aflau la Spitalul Militar, lângã comanda-ment. I-am luat într-un camion (nu aveau asupralor muniþie, aceasta exista doar în ARO, unde îºiuitase maiorul Dumitru Marcu o puºcã mitralierãcu 20 de cartuºe), dupã care am plecat la DiviziaAntiaerianã. Tocmai când am ajuns acolo se trãgeadin sediul acestei Unitãþi. În zonã se aflau foartemulþi civili, care se ascundeau pe unde puteau, pelângã clãdirile din jur. De acolo am fost trimiºi laÎntreprinderea Textilã, pe partea stângã de cumintri pe ºoseaua dinspre Arad spre Timiºoara, undeam rãmas practic pânã în 20 decembrie. Între timpau venit ºi ceilalþi militari din al doilea batalion dela Arad. Aveam în subordine 13 cadre. Împreunãcu maiorul Chiº Aurel, medicul unitãþii, am consti-tuit un dispozitiv de pazã pentru apãrarea Între-prinderii Textile din Timiºoara. Apoi, în data de 19

Stindard

42

decembrie, la prânz, eu am fost trimis în PiaþaMaria, cu misiunea de a apãra casa pastoruluiTokes. În acestã misiune patrulam ºi suprave-gheam zona între Piaþa Maria ºi Piaþa ªtefanFurtunã. La Întreprinderea Textilã a rãmas numaimaiorul Aurel Chiº, iar eu mi-am continuatmisiunea în Piaþa Maria, pânã în 20 decembrie,perioadã în care nu s-.a mai produs în aceastã zonãnici un incident.

E.ª.: Pastorul se afla în casã? Col.(r.) I.M.: Pastorul Tokes nu se mai afla în

casã, el fusese evacuat cu o zi sau cu douã zile maiînainte. În jurul nostru era dezolant, toate maga-zinele erau sparte, se furaserã o serie de lucruri deprin ele. Pretutindeni pe unde am ajuns era spart.Mai amintesc cã în dupã-amiaza zilei de 18 decem-brie, când mã aflam dincolo de Bega, în zonaPalatului Regionalei CFR, am vãzut cum s-a tras înzona Catedralei Ortodoxe, se vedeau trasoarele, seauzea zgomot, urlete, þipete!

E.ª.: Cine au fost cei care au tras? Col.(r.) I.M.: Era o aglomeraþie de forþe, în uni-

forme ºi în haine civile, oricum era groaznic, lumeane privea cu urã, cu suspiciune, cu duºmãnie pen-tru cã eram în uniformã militarã.

E.ª.: La Catedrala Mitropolitanã au murit mulþioameni nevinovaþi, chiar ºi copii!...

Col.(r.) I.M.: Da, acolo, din pãcate, au fost mulþimorþi. Cei mai mulþi au fost împuºcaþi în cursulnopþii de 18 decembrie, dar s-a tras ºi în 19 decem-brie, e drept cã nu cât s-a tras în ziua de 18 decem-brie, dar s-a tras destul ºi în 19 decembrie.

E.ª.: Dumneavoastrã ce misiuni aþi mai primit? Col.(r.) I.M.: Eu am rãmas în Piaþa Maria, cum

v-am spus deja, pânã în data de 20 decembrie,când au ieºit în stradã muncitorii. Între timp noiam primit ordin sã ne deplasãm în Piaþa Libertãþii,în faþa comandamentului Diviziei 18 Mc., undepopulaþia a început sã se urce în camioanele noas-

tre cu soldaþi ºi pe transportoarele blindate ºi stri-gau „Armata e cu noi!”, „Armata e cu noi!”, dupãcare cei din detaºamentul din Arad ne-am retras încazarma Regimentului Mecanizat (am luat cu noiºi militarii de la Întreprinderea Textilã), unde amrãmas pânã în data de 20 decembrie. Seara, laorele 21, 50 am primit ordin sã ne reîntoarcem launitate, în oraºul Arad. Apoi în dimineaþa zilei de21 decembrie au început ºi manifestaþiile arãde-nilor în sprijinul Timiºoarei, moment în care ni s-aordonat sã ieºim cu militarii ºi transportoareleblindate în faþa fostului Comitet judeþean Arad alPCR.

E.ª.: Am urmãrit cu atenþie momentele pe care nile-aþi relatat, momente la care aþi participat în moddirect în zilele dramatice de 17 – 20 decembrie, laTimiºoara. Pentru a avea o imagine mai cuprinzã-toare asupra modului în care au acþionat sub-unitãþile celor douã batalioane de la UM.01380 dinCetatea Arad, vã rugãm sã ne precizaþi în ce locuris-au aflat militarii arãdeni în perioada 17 – 20decembrie 1989?

Col.(r.) I.M.: Trebuie sã subliniez cã detaºamen-tul UM Cetate Arad a intrat cu cele douã bata-lioane trimise de Ministrul Apãrãrii Naþionale,generalul Vasile Milea, sub comanda Marii Unitãþi18 Mecanizate din Timiºoara ºi a primit misiuni înurmãtorul perimetru al oraºului: Calea Girocului(mr. Marcu Dumitru), Piaþa Libertãþii (mr.Iercoºan Moise), Spitalul Militar (cpt. PredescuFlorin), Piaþa Mãrãºeºti (cpt. Roºu Ilie), Piaþa 700(cpt. Savin Tiberiu ºi lt. Paicu Dan), Piaþa Maria, cuobiectivul apãrarea casei pastorului Tokes (mr.Micu Ioan) ºi Întreprinderea Textilã (mr. dr. ChiºAurel). Cele douã anchete senatoriale ºi istoriciitimiºoreni au clarificat deja ce s-a întâmplat înfiecare din zonele amintite mai sus.

Convorbire realizatã de Emil ªIMÃNDAN

Dupã ocuparea Olteniei ºiMunteniei de cãtre trupele ger-mane ºi austro-ungare ºi aDobrogei de bulgari în toamna ºiiarna 1916, frontul se stabilizasepe linia fortificatã Focºani-Nãmoloasa-Galaþi iar CurteaRegalã ºi Guvernul Românieifuncþionau la Iaºi. În iarna ºiprimãvara anului 1917, sub con-ducerea unor generali patrioþi ºi

înþelepþi (º.a.) ºi cu sprijinulsubstanþial al conduse de generalul, armata României a fost reorgani-zatã ºi instruitã pe baze moderne,adaptate cerinþelor rãzboiului.

Scopul era de a opri preconiza-ta ofensivã germanã din primã-varã ºi de a crea condiþiile reluãriiluptelor pentru eliberareateritoriului naþional ocupat dePuterile Centrale.

ROMÂNIA ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL (II)

Anul 1917

Stindard

43

În teritoriul ocupat, germaniiexploatau intensiv sondele dincâmpurile petrolifere din jurul , deunde au extras peste un milion detone de þiþei. De asemenea, aurechiziþionat douã milioane detone de cereale de la þãraniiromâni. Aceste materiale au fostvitale pentru aprovizionareaGermaniei pânã la sfârºitulrãzboiului.

În diaspora, patrioþii românipurtau discuþii aprinse cu toþi fac-torii care puteau ajuta România. Înbaza acþiunii lor, în lunile februa-rie ºi martie 1917 la Kiev s-au for-mat detaºamente de prizonieriromâni proveniþi din armata aus-tro-ungarã care lupta în Galiþiacontra ruºilor. Ruºii i-au eliberat,i-au dotat cu echipament de rãzboiºi i-au trimis sã lupte alãturi dearmata românã împotriva nemþilorºi austriecilor.

Luptele de pe frontulmoldovean au debutat în luna mai1917, când trupele germane au

încercat sã ocupe Moldova.Datoritã strategiei de apãrare întriunghi a Armatei a 4-a, care arãmas neclintitã în apãrarea ,inamicul a fost respins, armataromânã atacând apoi alãturi de ali-aþii ruºi. Dupã ce au reuºit sã rupãfrontul austro-ungar la , avansareatrupelor ruso-române a trebuit sãfie opritã datoritã eºecului dezas-truos al ofensivei ruseºti în nord,dar ºi tendinþelor anarhice tot maipronunþate din armata rusã. Îniulie, forþele lui Makensen au ata-cat din nou, dar au fost învinse lade Armata a II-a românã coman-datã de generalul Averescu. Înzilele de 6-14 august are locbãtãlia de la Mãrãºeºti. Germaniiºi austro-ungarii au plasat în drep-tul localitãþii Mãrãºeºti o forþã delovire de 12 divizii cu peste 1100tunuri. Degeaba însã, pentru cãtrupele române (ruºii s-au retrasfãrã sã mai lupte) conduse degeneralul Eremia Grigorescu aurezistat eroic, declanºând apoi un

contraatac nimicitor, care a pus pefugã inamicul. Cotidianul englez“Times” scria: “Apãrarea frontu-lui la Mãrãºeºti a fost cea maistrãlucitã faptã de arme sãvârºitãvreodatã de români”

A treia bãtãlie eroicã s-a dat laOituz în 8 - 22 august 1917, întreforþ?ele române (Corpul 4 Armatãcomandat de generalul GheorgheVãleanu) ºi forþele germano - aus-tro-ungare, comandate de gene-ralul Friedrich von Gerok.Românii repurteazã o nouã victo-rie strãlucitã, oprind duºmanul ºicauzându-i mari pierderi. A fostultima mare bãtãlie a PuterilorCentrale pe frontul de Est,deoarece Rusia a abandonat lupta,iar România, rãmasã singurã peacest front, a cerut ºi ea armistiþiu,semnat la data de 9 decembrie1917.

Gl.mr/(r) Vasile-Ionel Heredea


În urmã cu 100 de ani, la data de6 aprilie 1917, SUA declarã rãzboiGermaniei ºi Austro-Ungariei.A fost unul dintre cele mai impor-tante momente ale Primului RãzboiMondial, înclinând decisiv balanþa înfavoarea Antantei.

Neutralitatea SUA în acest rãzboinu a fost una pasivã, ci una fãþiº par-tizanã Antantei. Americanii auaprovizionat trupele engleze ºifranceze cu muniþii ºi cu material derãzboi, iar bãncile americane au ofer-it împrumuturi aliaþilor.

Un moment greu a fost în anul1915, când nava „Lusitania” a fostscufundatã de submarinele germane,printre cei peste 1000 de morþi fiindºi mulþi americani. Au urmat alteatacuri ale submarinelor germaneasupra navelor comerciale ameri-cane, dar ºi faptul cã Germania ainstigat Mexicul la rãzboi contraSUA. La data de 2 aprilie 1917,preºedintele american WoodrowWilson a þinut un discurs fulminantîn faþa Congresului american,

reuºind sã obþinã din partea acestuiaacordul de intrare a SUA în rãzboi.Trupele americane s-au pregãtit detrecerea oceanului, însã de-abia înprimãvara lui 1918 ajung în Franþa.

Tactica adoptatã de americani afost lovitura directã, pe careeuropenii o abandonaserã încã din1915 din cauza marilor pierderiumane. Dar americanii trimiteau totmai multe unitãþi pe front, aºa cã înscurt timp i-au copleºit pe germani,aceºtia fiind nevoiþi sã solicitearmistiþiu, care s-a semnat în data de11 noiembrie 1918.

Participarea SUA la PrimulRãzboi Mondial a avut consecinþeînsemnate pentru noua configuraþie aEuropei interbelice. În acest sens,diplomaþia americanã a impusPrincipiul Popoarelor, prin care seinstituia consultarea prin referenduma dorinþei popoarelor aflate substãpânirea celor trei imperii destrã-mate: ?arist, Otoman ºi Austro-Ungar. Aºa s-au constituit noile stateindependente ale Europei, aºa s-a

putut organiza adunarea de la AlbaIulia, aºa a fost recunoscutã unireaBasarabiei ºi Bucovinei cu România,aºa s-a putut fãuri România Mare.

Dupã rãzboi, SUAa început sã seimpunã tot mai mult ca o mare put-ere mondialã, statut pe care l-a dus laapogeu în timpul celui de-al DoileaRãzboi Mondial ºi în epoca urmã-toare, astãzi fiind prima putere eco-nomicã ºi militarã a lumii.

Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea


UN SECOL DE LA INTRAREA STATELOR UNITE

ALE AMERICII ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL

Stindard

44

În urmã cu 110 ani, în luna februarie 1907, aizbucnit în Regatul României cea mai mare rãscoalãþãrãneascã din epoca modernã, fiind în acelaºi timp ºiultima rãscoalã din Europa. Prin intensitatea ei ºiprin aria de rãspândire, a marcat profund societatearomâneascã ºi a pregãtit terenul pentru reformele fun-ciare de dupã primul Rãzboi Mondial.

Cauzele rãscoaleiReforma agrarã alui Cuza din anul 1864 a împro-

prietãrit cu pãmânt peste un milion de familiiþãrãneºti. Dar, deºi aparent aceastã situaþie trebuia sãfie mulþumitoare pentru þãrani, situaþia era cu totulalta. Cu timpul, loturile s-au fragmentat prinmoºteniri, au scãzut prin vânzãri ºi prin încãlcãri degrãniþuire din partea boierilor, astfel cã þãranii nu seputeau hrãni din puþinul pãmânt rãmas în proprietatealor, fiind nevoiþi sã lucreze pãmânturile boierilor înbaza unor învoieli scrise. ?i în executarea acestorînvoieli se fãceau mari abuzuri din partea arendaºilorºi a vechililor boiereºti, care administrau moºiile înschimbul unei taxe fixe anuale, cei mai mulþi dintreboieri preferând sã trãiascã la oraº din aceste venituriobþinute fãrã efort. Autoritãþile - primari, notari, jan-darmi, justiþie - þineau partea boierilor ºi arendaºilor,din cauza intereselor corupte, astfel cã þãranii erauexploataþi la sânge, fãrã a gãsi dreptate nicãieri.Miºcãri ale þãrãnimii împotriva acestei stãri de lucruris-au înregistrat în anii 1888, 1890, 1900, ele fiindrepede înãbuºite prin forþã de autoritãþi.

Desfãºurarea rãscoaleiPrimele incidente violente s-au semnalat la data de

8 februarie 1907, pe moºia familiei Sturza din satulFlãmânzi, jud. Botoºani, arendatã de Marcu Fischer,þãranii maltratând personalul moºiei ºi alungând aren-daºul. În zilele urmãtoare rãscoala s-a întins în tot nor-dul Moldovei. ?ãranii bãteau ºi alungau arendaºii ºislugile boiereºti, ardeau listele de învoieli ºi luau de lamoºii hranã, unelte agricole, animale, alte bunuri.Erau neorganizaþi formal, dar mânaþi de aceiaºi urãfaþã de ciocoii exploatatori.

Jandarmii neputând face faþã puhoaielor de þãranirãsculaþi, prefecturile de judeþe au cerut Guvernuluiintervenþa armatei. Primele escadraone de cãlãraºi auintrat în sate în data de 4 martie, urmate apoi de alteunitãþi, fiind maltrataþi ºi arestaþi sute de þãrani. Cutoate acestea, rãscoala nu se liniºtea, ba mai rãu seînteþea, întinzându-se în toatã Moldova, în Munteniaºi Oltenia. S-au semnalat numeroase cazuri de impli-care în rãscoalã a învãþãtorilor, preoþilor, studenþilorsau mincitorilor. La Paºcani, muncitorii au fraternizat

cu þãranii, eliberându-i din vagoanele cu care erau duºila închisoare.

Neputând controla situaþia, guvernul conservator ademisionat, fiind înlocuit cu un guvern liberal, care la18 martie a declarat Starea de Urgenþã ºi a mobilizatarmata ca pentru rãzboi. Pentru a preveni fraternizareaostaºilor cu þãranii, unitãþi din Moldova au fost trimisesã reprime rãscoala în ?ara Româneascã ºi invers. S-au înregistrat cazuri de mari atrocitãþi, armata coman-datã de ofiþeri proveniþi din marea boierime ordonândpeste tot deschiderea focului, intervenþie în forþã, sateîntregi fiind rase de pe suprafaþa pãmântului cutunurile. Mii de þãrani au fost uciºi, zeci de mii arestaþiºi întemniþaþi. Numãrul exact al victimelor nu estecunoscut, ºi nici mãcar desfãºurarea evenimentelor nueste prea clarã, deoarece guvernul a ordonat dis-trugerea tuturor documentelor referitoare la acesteevenimente, pentru a ascunde dimensiunile mãcelului.Istoricii apreciazã cã ar fi fost 11.000 de morþi.

Rãscoala a scãzut treptat din intensitate, în lunaaprilie mai existând doar focare ºi incidente izolate

Ulterior, regele Carol I a dat un Decret regal deamnistiere generalã. Cei întemniþaþi au fost eliberaþi,dar ºi cei care au ordonat mãcelurile au fost absolviþide vinã, pentru pacificarea þãrii.

Consecinþele rãscoalei Regele Carol I ºi elita politicã au fost nevoiþi sã

adopte unele mãsuri pentru ameliorarea situaþieiþãrã?nimii: o lege nouã privind contractele agricole,înfiinþarea unei bãnci pentru creditul rural ºi a CaseiRurale, interzicerea trusturilor de arendaºi. Cu acestãocazie, România ºi-a creat în lume o faimã nefavora-bilã, din cauza condiþiilor grele în care trãia poporul ºidin cauza duritãþii represiunii. S-a demolat mitul„þãrãnimii fericite”, docile ºi servile, aºa-numitã„talpã a þãrii”, generatoare de energii naþionale pozi-tive.

Rãscoala din 1907 a avut un profund ecou în soci-etatea româneascã, ea fiind subiectul multor opere deartã, în literaturã, teatru, film, poezie, presã, iarregimul comunist a folosit rãscoala pentru a impunecolectivizarea þãrii în ani 1950-1960.

Cert este cã, în urmã cu 110 ani, oamenii de la saten-au mai suportat împilarea, s-au ridicat la luptã ºi s-au jertfit pentru drepturi democratice.

Fie-le þãrâna uºoarã celor care au murit atunci, iarconducãtorii de azi ºi dintotdeauna sã ia aminte cã nupot duce poporul la disperare fãrã a fi traºi la rãspun-dere!

Col.(r) Ion StãncioiuMr.(r) Octavian Dãmoc

MAREA RÃSCOALÃ ÞÃRÃNEASCÃ DE LA 1907

Stindard

45

La 28 mai s-au împlinit 205 deani de la ruperea Basarabiei dintrupul Moldovei ºi înglobarea eiîn Imperiul Þarist.

Vechi pãmânt românesc, þinu-tul dintre Prut ºi Nistru a aparþinutMoldovei încã de la formarea eica stat independent la mijloculsec. XIV. În toatã evoluþia lorsocial-istoricã, basarabenii s-auidentificat ca români moldoveni,iar marii domnitori ai MoldoveiAlexandru cel Bun, ªtefan celMare, Petru Rareº sau Ioan Vodãcel Cumplit au apãrat acestepãmânturi împotriva tãtarilor, tur-cilor, polonezilor sau altor nea-muri care au vrut sã le cucereascã.La Nistru s-a construit o salbã decetãþi ca Soroca, Hotin, sauCetatea Albã, pavãzã de neclintitîn faþa furtunilor istoriei.

Pierderea Basarabiei Ruºii au smuls din trupul

Moldovei aceastã regiuneromâneascã în anul 1812. Caurmare a rãzboiului ruso-turcdesfãºurat între anii 1806-1812,turcii au fost înfrânþi ºi ImperiulÞarist se pregãtea sã ocupe întrea-ga Moldovã, ba chiar ºi ÞaraRomâneascã, aflate atunci subsuzeranitate turceascã. Au inter-ceptat însã un emisar al împãratu-lui Franþei Napoleon Bonaparte,care mergea la sultan cu misiuneatainicã de a-i cere acestuia sã nufacã pace cu ruºii, întrucât Franþava porni un mare rãzboi împotrivalor. Aflând asta, þarul a hotãrât sãîncheie pace cât mai rapid cuturcii, pentru a-ºi retrage trupeleîn Rusia spre a-i face faþã luiNapoleon. Ca urmare, ruºii auacceptat prin tratativele de pacedesfãºurate la Bucureºti în 16/28mai 1812, sã primeascã doar þinu-tul moldovenesc dintre Prut ºiNistru. Spre marea lor mirare,turcii, care nu ºtiau din ce cauzã

ruºii renunþã aºa uºor la cererile lorexagerate de pânã atunci, au fost deacord cu cedarea Basarabiei ºi ast-fel aceasta a ajuns gubernie ru-seascã. În urmãtoarea sutã de ani,autoritãþile þariste au încercat sãrusifice provincia româneascã, prininterzicerea limbii române ºi intro-ducerea obligatorie a limbii ruse,prin colonizarea în regiune a unorpopoare slave (ruºi, ucrainieni) ºiprin strãmutarea românilor în altezone ale imensului Imperiu Rus.Totuºi, fiinþa româneascã nu s-astins, poporul basarabean de laoraºe ºi sate ºi-a pãstrat limba ºiobiceiurile strãbune, iar mari patri-oþi precum Vasile Stroescu,Alexandru Haºdeu, poetul AlexeMateevici, Ion Inculeþ, în zilelenoastre Grigore Vieru, NicolaeDabija, Ilie Ila?cu ºi alþii, prinscrierile ºi exemplul lor, au pãstratvie conºtiinþa originii latine apoporului dintre Prut ºi Nistru ºiîncrederea în destinul lui comun cual tuturor românilor.

Unirea cu RomâniaSpre sfârºitul Primului Rãzboi

Mondial s-a ivit momentul prielnicpentru basarabeni de a-ºi hotãrîsinguri soarta. Dupã cãderea þaru-lui, Imperiul Rus a devenit un statîn dezagregare. În ianuarie 1918Basarabia ºi-a declarat indepen-denþa, iar la 27 martie acelaºi an,Sfatul Þãrii a hotãrât unirea cupatria mamã, România. A fostprimul pas spre unirea deplinã aromânilor, pentru cã în acelaºi an1918, luând exemplul Basarabiei,ºi celelalte provincii româneºtiînstrãinate de secole, au fãcut pasulspre unire: la 28 noiembrie-Bucovina, iar la 1 decembrie-Transilvania, Banatul, Criºana ºiMaramureºul. Aºa s-a creatRomânia Mare, þara întregitã visatãde toþi românii „de la Nistru pân’laTisa”.

Din nou la ruºiViscolul istoriei s-a abãtut

iarãºi asupra Basarabiei în iunie1940, când sovieticii au transmisRegelui Carol al II-lea ºiGuvernului României un ultima-tum prin care se cerea evacuareaadministraþiei româneºti dinBasarabia ºi Bucovina de nord ºicedarea acestor þinuturi româneºtispre URSS. În faþa unei iminenteinvazii sovietice, România a cedatcererilor sovietice ºi astfelBasarabia a ajuns din nou la ruºi.În vara anului 1941, prin luptãarmatã, trupele române împreunãcu cele germane au eliberatBasarabia, reinstaurând puterearomâneascã în aceastã provincie.Din pãcate, evoluþia ulterioarã a celuiDe-al II-lea Rãzboi Mondial a fostdefavorabilã României. Ofensivasovieticã din vara anului 1944 areocupat Basarabia, apoi printratatele de pace postbelice din anii1945-46, marile puteri europene ºimondiale au abandonat estul Europeiîn ghearele hrãpãreþe ale Moscovei,care a ciuntit þãrile vecine, alipindu-ºi teritorii în mod samavolnic.Basarabia a devenit o republicã aURSS (RSS Moldoveneascã). Aceststatut l-a avut pânã în anul 1991,când URSS s-a dezmembrat, repub-licile componente declarându-ºiindependenþa, lucru pe care l-a fãcutºi Basarabia la 27 august 1991. Deatunci, pe harta Europei existã douãstate cu aceiaºi limbã, acelaºi drapelºi acelaºi imn naþional: România ºiRepublica Moldova.

Poate cã a sosit vremea ca factoriipolitici din cele douã state suveranesã transpunã în situaþie de jure orealitate care, de sute de ani, existã defacto în inima ºi în conºtiinþa poporu-lui român: unitatea tuturor românilorîntr-un singur stat naþional.


Patimile Basarabiei

AMINTIRI, MEMORII, RESTITUIRI

Stindard

46

Politica de alianþe a þãrilor române

Aflate singure în faþa vicisitudinilor istoriei, þãrileromâne, prin domnitorii lor, au cãutat sã-ºi facã aliaþiprintre vecinii cu aceleaºi interese ºi aspiraþii.

Se ºtie cã Mircea cel Bãtrân a fost aliat cu sârbii ºibulgarii, dar ºi cu ungurii, în luptele împotriva turcilor.Se ºtie de asemenea cã Alexandru cel Bun i-a sprijinitpe polonezi în bãtãliile de la Grünwald ºi Marienburgîmpotriva cavalerilor teutoni. Marele ªtefan a trimis ocircularã cãtre puterile creºtine ale Europei în anul1475, pentru a crea împreunã un front împotrivaexpansiunii turceºti, el fiind denumit de Papa Sixt„Atlet al creºtinãtãþii”. Vlad Þepeº s-a aliat cu MateiCorvin, însã interesele acestuia erau altele decât luptacomunã împotriva pericolului turcesc. Un alt caz decolaborare împotriva turcilor a fost alianþa lui IoanVodã cel Cumplit cu cazacii ucrainieni în anii 1572-1574. Chiar ºi Mihai Viteazul a cãutat o alianþãantiotomanã cu împãratul austriac Rudolf al II-lea,finalizatã însã cu uciderea domnitorului român.Aceste mãrturii istorice, ºi multe altele asemenea,aratã cã domnitorii români au fost conºtienþi de nevoiaunor înþelegeri pe picior de egalitate cu potenþialiparteneri de luptã împotriva duºmanilor comuni. Însãaproape de fiecare datã, încrederea românilor a fostînºelatã. Dupã trecerea pericolului, partenerii noºtris-au întors împotriva fostului aliat, pretinzând teritoriisau doar vasalitate, aºa cum era obiceiul în EvulMediu. Este cunoscutã situaþia lui Vlad Þepeº, careera denumit în actele regelui Ungariei „Vasalul nostrude la sud de munþi”. Un alt capitol nedemn dinpovestea alianþelor a fost cel al semnãrii tratatului dela Colomeea (1489) dintre regele Poloniei Cazimir ºiªtefan cel Mare, când regele polon a dat ordin sã fieridicat cortul în care se semna tratatul, pentru ca toatãasistenþa sã-l vadã pe ªtefan îngenunchiat. Acestesituaþii, ºi multe altele, denotã cinismul ºi lipsa descrupule a potentaþilor vremii, care nu i-au privit peromâni ca parteneri egali într-o alianþã, ci doar s-aufolosit de forþa braþelor ºi de iscusinþa în luptã aostaºilor români, lucruri care s-au repetat de mai multeori ºi în timpurile moderne ºi contemporane.

Repetãm cu obstinaþie cã toate alianþele iniþiate saula care au aderat þãrile române au fost alianþe defen-sive, de apãrare împotriva unor duºmani comuni multmai puternici. Niciodatã românii nu au fãcut alianþe decucerire ºi nu au participat la invadarea pãmântuluialtor popoare.

Au fost ºi cazuri de alianþã fortuitã, mai bine spusde subordonare a oºtilor române intereselor unor mariputeri (Radu cel Frumos ºi Alexandru Lãpuºneanu cuturcii, Ieremia Movilã cu polonezii, º.a.). Însã acesteaau fost cazuri izolate, de conjuncturã, specifice unordomnitori nevrednici, care doreau tronul cu orice preþ,indiferent de interesele poporului român ºi care aucerut ajutor ºi s-au aliat cu un partener puternic numaipentru a obþine puterea în detrimentul unor domnitorilegitimi, iubiþi de popor.

Conºtiinþa de neam ºi lupta pentru unire într-un singur statNe întrebãm, pentru cã din istorie nu aflãm, ce s-ar

fi întâmplat ºi cum ar fi evoluat istoria Transilvanieidacã voievozii ardeleni de la începutul mileniului II arfi fost uniþi sau ar fi fost ajutaþi de un aliat puternic,împotriva cuceririi maghiare? Am fi avut ºi în arculintracarpatic o Þarã Româneascã independentã, aºacum au fost în afara arcului carpatic Þara Româneascãºi Moldova? Tot aºa ne întrebãm care ar fi fost soartaþãrilor române dacã ele ar fi rãmas unite dupã anul1600, când Mihai Viteazul a realizat prima unificare aromânilor? Sunt întrebãri legitime, pe care ºi le puneorice român ºi orice istoric care cunoaºte realitatearomâneascã. Poate cã am fi avut un stat puternic con-solidat în centrul Europei, o stavilã de netrecut în faþapericolului turcesc care ameninþa Europa ºi care timpde încã 200 de ani a dominat jumãtatea esticã abãtrânului continent continent.

Oricum, românii din cele trei mari provincii au avutîntotdeauna conºtiinþa comunitãþii de neam, de limbã ºide origine daco-romanã.

Continuitatea ºi unitatea românilor se observã foartebine în toate domeniile vieþii sociale, politice, econo-mice sau militare.

În domeniul militar, identificãm la moldoveni,munteni ºi ardeleni aceleaºi strategii ºi tactici de luptã,aceiaºi dotare cu armament, aceiaºi organizare a forþeiarmate ºi aceleaºi funcþii existente în ierarhia militarã.Deºi au mers în paralel pe plan politic, þãrile românes-au confruntat cu acelaºi tip de agresiuni ºi au dusacelaºi tip de rãzboaie, bazate pe apãrare inegalã ºi peripostã în condiþii de teren, de timp ºi de loc favorabileînfrângerii cu forþe puþine a unui inamic mult superiordin toate punctele de vedere. Aceste aspecte strãbattoatã istoria militarã a poporului român ºi rãmân punctede referinþã pentru puterea armatã ºi arta militarã laromâni, din cele mai vechi timpuri ºi pânã astãzi.

ELEMENTE ALE PUTERII ARMATE ªI

ARTEI MILITARE ROMÂNEªTI ÎN

SECOLELE XIV-XVI (II)

Stindard

47

Unirea de la 1600 înfãptuitã de Mihai Viteazulrãmâne un apogeu al conºtiinþei de neam a tuturorromânilor. Ea a fost posibilã prin forþa unei armatecondusã de un comandant viteaz ºi vizionar, dar ºi pefondul non-combat-ului cu care românii dinTransilvania ºi din Moldova l-au întîmpinat peprincipele valah. Din oastea lui Andrei Bathory, învin-sã de Mihai la ªelimbãr în 27 octombrie 1599 nu aufãcut parte trupele juzilor români din Maramureº ºidin haþeg, nici trupele de secui ale lui Albert Kiraly,cel care-l ajutase pe Mihai la Cãlugãreni. Cât despreoastea Movileºtilor din Moldova, a fost deajuns caMihai sã le vorbeascã ostaºilor moldoveni ºi aceºtia alãsat armele în faºa frasþilor lor români. Iatã cumconºtiinþa de neam a fost atât de puternicã încât a datprilejul unui domnitor pãmântean sã se facã iubit ºiascultat de toþi românii din cele trei þãri, unite într-oclipã de minune a istoriei. Dar aceastã minune a þinutprea puþin ºi, prin trãdare, aliatul de ieri a devenitduºmanul de moarte al Domnitorului Unirii, acestagãsindu-ºi moartea la Câmpia Turzii din cauza visuluisãu de uniore, care a dat temeri serioase marilor putericare ne înconjurau. Abia peste 250 de ani acest vis vacãpãta un nou contur prin unirea de la 1859, iar la1918 se va finaliza în România Mare.

CONCLUZIIIstoria ne aratã cã orice popor are un parcurs sinu-

os, cu creºteri ºi descreºteri, cu biruinþe ºi cu vremuride restriºte. Important este ca întotdeauna sã stea cufruntea sus în faþa pericolelor ºi sã nu dispere, iar înmomente înãlþãtoare sã ºtie sã progreseze împreunã cucelelalte popoare din jurul sãu. Secolele XIV-XVIsunt pentru români ceea ce pentru greci este „secoluleroic” al bãtãliilor cu perºii din antichitate. Româniiau dat dovadã de echilibru ºi de credinþã în Dumnezeuºi în mai bine. „Dupã vreme rea rãsare soarele” spuneo vorbã româneascã. Dupã nãvãliri ºi bejenii au venit

vremuri de pace, când munca paºnicã a fost rãsplãtitãcu belºug. Din pãcate, de cele mai multe ori în vre-murile de pace s-au minimalizat potenþialele pericoleºi nu au fost luate ºi unele mãsuri care sã întãreascãarmata, braþul înarmat al poporului ºi scutul sãu deapãrare. Din trecut ºi pânã în zilele noastre, marileprimejdii au gãsit armata românã de cele mai multe oricu capacitatea de ripostã redusã, cauzatã de modul încare guvernanþii au privit dotarea armatei ºi pregãtireei. Aceasta însã nu a împiedicat ostaºul român sã luptecu ardoare pentru glia strãbunã ºi eroismul din trecu-tul mai îndepãrtat sau mai apropiat ne face cinste caneam ºi ne aduce azi în rândul unui parteneriat ono-rant cu cele mai puternice þãri ale lumii. Modul în carestrãmoºii noºtri ºi-au apãrat „sãrãcia, ºi nevoile ºi nea-mul” împotriva oricãrui duºman care ne-a încãlcat,reprezintã pentru ostaºii de azi un exemplu înpregãtire ºi în luptã. Mândria de a fi urmaºii unorbravi eroi ne îndeamnã sã privim pregãtirea de zi cu zica pe un efort absolut necesar devenirii noastre cafoarte buni luptãtori ºi comandanþi, în condiþiilerãzboiului modern de astãzi. Învãþãm din trecutul glo-rios importanþa curajului ºi a iscusinþei în luptã, darînvãþãm ºi sã ne preþuim partenerii de arme, împreunãcu care cooperãm în pregãtire ºi în luptã în teatrele deoperaþii în care participãm cu trupe. Exemplul înain-taºilor nu poate decât sã ne îmbãrbãteze ºi sã ne sti-muleze în viaþa noastrã de ostaºi ai armatei României.

Gl.mr.(r) Vasile-Ionel HeredeaMr.(r) Dorin Ocneriu

BIBLIOGRAFIENicolae Bãlcescu: Românii supt Mihai-Voevod Viteazul,

Bucureºti 1877Nicolae Bãlcescu: Puterea armatã ºi arta militarã la români de

la întemeierea principatului Valahiei ºi pânã acum, Bucureºti 1844Nicolae Iorga: Istoria românilor, Bucureºti 1939Florin Constantiniu: O istorie sincerã a poporului român,

Bucureºti, 1997

Structura societãþii omeneºti ºirelaþiile interumane trebuie sãasigure ansamblului social efi-cienþã, viabilitate, originalitate ºicontinuitate. Referindu-ne la celedouã planuri observãm ca scut alsocietãþii Armata, iar ca pavãzã aei Biserica. Crucea ºi scutul ºi-aupus amprenta pe dãinuirea acestuineam prin vitregiile vremurilorapuse ºi actuale.

Astfel, interoperabilitatea la

nivelul celor douã structuri decãpãtâi ale societãþii româneºti s-amaterializat prin prezenþa în rân-dul militarilor a preotului, vãzutãca o normalitate în timp de pace ºica o indispensabilitate în timpulconflagraþiilor.

Trecând într-un plan focusat peo anumitã perioadã ºi încercând sãpãtrundem in tema aleasã, perioa-da ce a urmat celei de-a doua con-flagraþii mondiale ne oferã cadrul

FIGURI DE PREOÞI ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE

PREOT MILITAR DIMITRIE BEJAN

Stindard

48

prielnic atingerii þintei propuse.Preoþimea militarã, la fel ca ºi

întreagã armatã, s-a aflat subimpactul destrãmãrii militare câtºi sub acela al înlãturãrii struc-turilor bisericeºti anterioare.Asistãm astfel, dupã anul 1948, latrista realitate de oprimare aBisericii si a preoþilor, începând,de exemplu cu o drasticã restrân-gere a spaþiilor de manifestare aacestora - limitat la incintalãcaºurilor de cult ºi la locuinþeleenoriaºilor -, continuând cu perse-cuþii, obstrucþii în mass-media,etc, sfârºind cu trimiterea înînchisori ºi lagãre a unui mareeºantion de slujitor ai altarelor,ortodocºi îndeosebi, dar ºi catoliciºi de alte confesiuni.

Deºi ºi-au slujit þara cu devota-ment, având o misiune grea pefront, preoþii militari au fost rãs-plãtiþi cu desfiinþarea EpiscopieiMilitare în1948, dar, cel maidureros a fost cã mulþi au fostarestaþi sau deportaþi.

In cele ce urmeazã ne vom oprila figura emblematicã a preotuluimilitar DIMITRIE BEJAN, alcãrui calvar a început încã dintimpul rãzboiului.

Pãrintele Dimitrie s-a nãscut înanul 1909, în localitatea Hîrlau,jud. Iaºi. Dupã absolvireaSeminarului Teologic din Iaºi,continuã studiile universitare laFacultatea de Teologie Bucureºti.Dupã absolvirea acesteia,urmeazã cursurile Facultãþii deIstorie, având ca profesor pesavantul Nicolae Iorga. Dupãabsolvirea celor douã facultãþi, afuncþionat o perioadã ca profesorasistent la catedra lui Iorga, pânãcând þara noastrã a fost prinsã înmrejele rãzboiului.

Chiar din momentul hirotoniei,pãrintele Bejan a fost trimis pefront, ca preot militar activ înArmata României, cu gradul demaior, ajungând cu Regimentul 6

Vânãtori de Munte al Diviziei 14pânã la Stalingrad, unde a fost luatprizonier, împreunã cu alþi 17.000de români.

Intre anii 1942-1948, preotulDimitrie a fost slujitorul lagãrelorºi închisorilor sovietice ateo-comuniste.

În cãrþile pe care le-a scris:„Bucuriile suferinþei”, „Oranki”,„Statul Blestemat”, „Viforniþa ceaMare” º.a. pãrintele prezintã mãr-turii cutremurãtoare ale lagãrelorºi închisorilor sovietice, undeîmpreunã cu superiorii sãi mili-tari, cu camarazii sãi erau folosiþica animale de tracþiune la sãnii, pedrumurile siberiene, la minus 450

C. Erau bãtuþi, siliþi la munciistovitoare, înfometaþi atât de tareîncât mulþi aprinzând focul, la jariºi frigeau bucãþi din bocanci.Însuºi pãrintele îºi redusese hranala minim, jumãtate din ce primeaoferind-o soldaþilor.

În perioada de prizonieratpãrintele Dimitrie a descoperit înaproprierea lagãrului de la Orankio groapã comunã unde erauîngropaþi în frunte cu un episcop,11.000 de preoþi ºi cãlugãri ruºi pecare, datoritã refuzului de a se lep-ãda de credinþa ortodoxã, comu-niºtii ruºi i-au înpuºcat în cap.Acestor martiri pãrintele le-a ofi-ciat o slujbã creºtineascã ºi s-aîngrijit de reînhumarea lor.

Sub acuzaþia cã a îndemnat tru-pele la luptã, coroborat cu afir-maþia cã Basarabia este pãmântromanesc, pãrintele a fost con-damnat la moarte de cãtre un tri-bunal din Rusia.

Deºi nu se aºtepta ca statulbolºevic sã-i acorde dreptul larecurs în þara de origine, pãrintelemilitar s-a prevalat de oportuni-tatea în cauzã, reuºind sã seelibereze din lagãrele ºi închiso-rile din Rusia.

Revenind în România, nu arãmas în libertate decât o lunã, cât

sã-ºi reactualizeze actele de iden-titate, deoarece pe baza rechizito-riului întocmit ºi a anchetei penalede la Constanþa, TribunalulBucureºti l-a condamnat imediatla detenþie pe viaþã ºi muncã sil-nicã, fiind târât în lanþuri bãtute cunituri la picioare spre temniþelecomuniste.

A stat în detenþie 25 de ani cutot cu prizonierat, fiind eliberat în1964 printr-un decret de amnistiegeneralã, pentru ca la scurt timpcalvarul pãrintelui sã continue.

I s-a oferit o parohie –Ghindãuani, jud. Neamþ - undecomuniºtii au încercat de maimulte ori sã-l otrãveascã.Nereuºind,aceºtia i-au simulat unproces canonic în faþa unui com-plet constituit ad-hoc, condus decomandantul securitãþii locale ºisecretarul de partid din jud.Neamþ. Pensionarea forþatã care ise hotãrâse ascundea de fapt oîndepãrtare de la slujire, pentru cãnu mai era primit sã slujeascãnicãieri, lucru declarat de pãrin-tele într-un interviu dat în anul1993.

Dupã revoluþia din 1989 pãrin-tele Dimitrie i-a iertat pe torþionariscãpându-l de la linºaj chiar pesecuristul care-i supravegheacasa. Moare în anul 1995, viaþa safiind un rug aprins pe altarulsuferinþei indurate cu bãrbãþie ºicuraj. Noi, cei ce scriem sau citimaceste rânduri, trebuie sãrãmânem veºnic recunoscãtoripentru jerfa acestor ostaºi ai luiHristos.

Preot militarDavid Adrian

BIBLIOGRAFIE:- Referinþe biografice privind elita

clerical militarã – preot militar Traian Chircu– Editura Risoprint, Cluj- Napoca 2015

Preoþii ºi oºtirea – Comandor (r) dr.Ilie Manole - Fundaþia Hanns Seidel 1998

Stindard

49

Revãd ºi azi, cu multã tristeþe,ziua în care, pe un pat de spital, sestingea din viaþã în urma cu 4 anicel care a fost pentru mine men-torul care m-a încurajat ºi mi-acãlãuzit paºii spre nobila profesiede medic, pornitã de jos ºi cul-minând cu momentul în care amrostit solemn jurãmântul luiHipocrate.

Povestea începe în anul 1983,când l-am cunoscut pe dr. AurelChiº, medic-ºef la UM 01380Arad-Cetate, eu fiind pe atuncisoldat sanitar la infirmeria unitãþii.Cu un an în urmã , dupã absolvirealiceului, am candidat la facultateade medicinã militarã din Bucuresti(recunosc - fãrã prea mare entuzi-asm, având alte planuri în cap, caorice adolescent visãtor ºi mai alesîndrãgostit). La insistenþele dânsu-lui, mi-am depus dosarul pentru acandida din nou, dosarul fiind însãrespins din motive necunoscute. Însfârºit, dupã un an ºi 4 luni, amfost lãsat la vatrã cu gradul de ser-gent sanitar.

În urma evenimentelor dindecembrie 1989, am auzit cã dr.Chiº a fost împuºcat în picior,devenind erou al revoluþiei antico-muniste.

Evenimentele post decembristeau produs ºi pentru mine o schim-bare radicalã, luând decizia de alãsa în urmã trecutul ºi dedicându-mã trup ºi suflet unei noi profesii.Astfel am pornit-o pe un drumdestul de anevoios, începând de lainfirmier, apoi asistent medical ºiîn final ajungând medic, respectivmedic de familie. În tot acest timpam pãstrat permanent legatura cucol.dr. Chiº, care de fiecare datãmã încuraja sã continui studiile.

Pentru a-mi desãvârºipregãtirea medicalã ºi a mã dedicaplenar îngrijirii pacienþilor, amrenunþat la vechiul servciu în anul2005, în prezent având calitateamilitarã de subofiþer MAI în re-zervã.

Am continuat colaborarea cudr. Chiº iar soarta a fãcut în aºa felîncât, cu doar câteva zile înainte cael sã pãrãseascã aceastã lume,

sã-mi încredinþeze pacienþii de lacabinetul dânsului, cu inima împã-catã, cred eu, cã are un urmaºdevotat ºi demn de încredere, caresã-i continue munca de o viaþã înaceastã profesie nobilã care, pelânga cunoºtinþe medicale vaste,implicã dãruire ºi multã iubire deoameni.

În ziua de azi, la capitolul sãnã-tate suntem într-o situaþie dificilãîn ce priveºte organizarea ºifinanþarea. Cred cã MinisterulSãnãtãþii a avut cei mai multiminiºtri schimbaþi peste noapte, fiedin cauza jocurilor politice, fie dincauza nepriceperii sau incompe-tenþei unora.

În susþinerea opiniei mele cã

situaþia din sãnãtate este foartegrea aduc exemplul cardului desãnãtate, conceput sa facilitezedesfãºurarea actului medical de laA la Z, respectiv consultaþii, elib-erarea de reþete, bilete de trimiterela alte specialitãþi, analize de labo-rator, etc., card care s-a dovedit deprea multe ori nefuncþional. Caurmare, acum se vehiculeazã ideearetragerii cardului de sãnãtate. Altãsituaþie ºi mai cutremurãtoare esteaceia cã dupã ce o viaþã intreagãam contribuit cu toþii la asigurãrilede sãnãtate - cu speranþa cã laaccesul la medic ºi la medica-mente, atunci când starea de sãnã-tate o va impune, nu vom aveaprobleme - uite cã ne-am înºelatamarnic! Oriunde mergi sau maibine zis unde eºti îndrumat, nuauzi decât cã s-au terminat fon-durile, nu avem contract cu CASAOPSNAJ, membrii de familie nu

beneficiaza de gratuitãþi sau altefacilitate, într-un cuvânt, bãtaie dejoc ºi dispreþ.

E greu, dar trebuie sã rãzbim ºiîn acest sens colaborarea dintrepacient ºi medicul de familie estedeterminantã. De aceea, îmidoresc din tot sufletul ca relaþiadintre mine, ca medic de familie,ºi pacienþii mei sã fie o relaþiedurabilã, bazatã pe încredere ºirespect, þinând cont cã pe marealor majoritate îi cunosc de cânderau tineri ofiþeri, maiºtri sau sub-ofiþeri la început de carierã mili-tarã, iar eu un simplu soldat sani-tar, devenit acum medic, dupã anide muncã ºi studiu neîntrerupt.

Vã aºtept pe toþi - cadre mili-tare, angajaþi civili sau membri defamilie - la Cabinetul MF dr. Pappªtefan, B-dul Gen. Ion Dragalinanr. 34, ap. 1 (la Boul Roºu, vis-à-vis de Omniasig).

Iar pentru cei pe care împre-jurãrile vieþii i-au lãsat fãrã ajutorºi fãrã apropiaþi care sã-i întreþinã,am pus în practicã un proiect ded-icat persoanelor vârstnice: Centrulmedical de îngrijire ºi recuperare“Izvorul Sãnãtãþii”, situat înMicãlaca, Calea Radnei nr. 282,unde beneficiaþi de îngrijire atentã ºide asistenþã medicalã competentã.

Dumnezeu sã ne ajute ºi sã nebinecuvinteze pe toþi, iar pe dr.Aurel Chiº sã-L odihneascã înpace! Deasemenea, prin inter-mediul revistei STINDARD aducun pios omagiu tuturor medicilorºi subofiþerilor de medicinã mili-tarã din garnizoana Arad, trecuþi înnefiinþã în ultimii ani.

Dr. PAPP ªTEFAN Medic specialist Medicinã de

Familie

IN MEMORIAM

COL(r). DR. CHIª AUREL

La data de 30 martie 2017 s-auîmplinit 150 de ani de când SUAau cumpãrat Alaska de la ImperiulÞarist (Rusia).

Peninsula Alaska a fost colo-nizatã de vânãtori ruºi în secolulal XVIII-lea, care au înfiinþat maimulte centre unde se strângeau ºise vindeau blãnurile animalelorvânate. Nefiind rentabilã, coloniaruseascã a fost vândutã ameri-canilor în anul 1867 la preþul de7,2 milioane de dolari.

În anul 1890 s-a descoperit aur pevãile unor râuri ºi a pornit o adevãratãgoanã dupã aur, mii de oameni detoate naþiile mergând în Alaska.

Actualmente, Alaska este statamerican ºi dispune de mariresurse de petrol, lemn, aur, gazenaturale, pescuit, vânat, materialede construcþii, zootehnie.

Interesant este faptul cã, învânzarea Alaskãi de acum 150 deani, un rol important l-a avutromânul George Pomuþ, general în

armata americanã, care a fost prin-cipalul negociator al guvernuluiSUA. Graþie acestor negocierifructuoase, generalul Pomuþ a fostnumit apoi ambasador al SUA laSankt Petersburg, capitala deatunci a Imperiului Þarist.

Marin Oriþa s-a nãscut la data de5 ianuarie 1897 în comunaÞigãneºti, plasa Nicoreºti, judeþulTecuci. A fost încorporat la data de15 septembrie 1917 în timpulRãzboiului pentru ÎntregireaRomânei, la Regimentul 6 Recruþi.În toamna anului 1919 a fost detaºatla ªcoala Militarã de Educaþie Fizicãdin Bucureºti, pe care o absolvã înanul 1921.La data de 1 aprilie 1922 a fost trans-ferat la ?coala Militarã de Ofiþeri deRezervã Roman cu gradul de sublo-cotenent, încadrând funcþia deinstructor de educaþie fizicã clasa aIII-a.

Preocuparea sa pentru armamento gãsim în documentele unitãþii. Ladata de 31 octombrie 1925, coman-dantul ªcolii de Ofiþeri de RezervãRoman, colonelul Ionescu, notadespre subordonatul sãu: ,A depus omuncã foarte stãruitoare ºi apreciezbine rezultatele obþinute. A conceputidea unei mitraliere uºoare care afost gãsitã bunã de comisia de expe-rienþã, în present se aflã la Reºiþaunde ministerul a aprobat ca sã sefacã un exemplar pentru expe-rienþã.”

Dupã o serie de funcþii deþinute îndiferite structuri ale armatei, la datade 6 iunie 1928 Marin Oriþa esteavansat la gradul de locotenent ºi

mutat la Arsenalul Armatei, fiindconfirmat în Corpul Tehnic Militar.

La data de 28 februarie 1939 înbaza Înaltului Decret nr. 905 a fostavansat la gradul de cãpitan. Despreactivitatea desfãºuratã de acesta,Directorul Arsenalului Armatei,colonelul D. Antonescu noteazã:,, Prin spiritul sãu inventive, a reuºitsã realizeze lucrãri foarte intere-sante, de real folos pentru armatã”.

La data de 5 iunie 1940, MarinOriþa a fost transferat la ComisiaMilitarã de Control ºi Recepþie de laUzinele Copºa Micã - Cugir, înscopul de a îndruma confecþia pro-totipurilor pistolului mitralierãinventat de el ºi aprobat de DirecþiaTehnicã a Armatei. Aici, a conceputºi realizat un pistol mitralierã care afost adoptat de Consiliul Superior alArmatei, sub denumirea de ,, pis-tolul mitralierã Oriþa, calibru 9 mm”.Prima versiune, modelul M1941, afost fabricat în producþie de serie ºi aintrat în dotarea armatei române înanul 1943. În anul 1948 a fost real-izatã o versiune îmbunãtãþitã, cu patde fier sau lemn, armã ce a fost înserviciul armatei ºi apoi al GãrzilorPatriotice pânã în anul 1970.

Pistolul mitralierã Oriþa s-adovedit deosebit de fiabil pe fron-turile celui de-al Doilea RãzboiMondial ºi a rãmas astfel în dotarea

armatei române, pânã ce a fostînlocuit cu versiunea româneascã aautomatului AK-47.

La data de 10 ianuarie 1944,Marin Oriþa a fost pensionat pentrulimitã de vârstã, cu gradul de maior înrezervã, dar a rãmas concentrat laUzinele Cugir.Pentru meritele sale deosebite în sluj-ba Armatei Române, cãpitanul MarinOriþa a fost decorat cu ,,Insignapregãtirii premilitare clasa a II –a”,Medalia ,, Centenarul Regelui CarolI” ºi cu Medalia ,,CoroanaRomâniei” în grad de cavaler.

Informaþii privind viaþa ºi activi-tatea sa dupã rãzboi sunt încã nelã-murite. Marin Oriþa mai apare înunele documente ale administraþieicomuniste ca retras la þarã ºi prac-ticând agricultura. Nu se ºtie când ºiunde a murit, nici unde este îngropatsau dacã mai are urmaºi.

În cinstea inventatorului militarromân, Depozitului Central deMuniþii de la Sihlea, judeþul Vranceai s-a atribuit denumirea „CãpitanMarin Oriþa”, în semn derecunoaºtere a meritelor de excepþieale acestui brav ofiþer.

Stindard

50

Cãpitanul Marin Oriþa, un mare

inventator militar roman

120 de ani de la naºtere

Generalul George Pomuþ ºi Alaska

Stindard

51

Puþini sunt cei care îºi maiaduc aminte de marele „bãrbat alneamului”, cum îi spuneau pedrept cuvânt contemporanii, decel dintâi comite suprem român alAradului de la 1864 - GheorghePopa de Teiuº.

De origine, familia Popa vineîn Podgoria Aradului din comunaStremþ, de lângã Teiuº-AlbaInferioarã de atunci, în jurul anu-lui 1777.

Pãrinþii sãi erau þãrani cu oare-care stare materialã. Tatãl sãu IoanPopa îºi pierde viaþa în urmaevenimentelor din toamna anului1849, fiind împuºcat, pentru vinade a fi tras în dungã clopotelebisericii la care slujea ca preot,anunþând primejdia ce se apropia.

Aici, în localitatea de lângãªiria lui Slavici de mai târziu, senaºte la 6 februarie 1824 „bãiatulgenial”- cum îl numea învãþãtorulde la ºcoala primarã din sat.

Urmeazã apoi cursurile deºase clase ale liceului din Arad(1836-1842), absolvindu-le caelev eminent. Studiazã timp depatru ani Dreptul la Oradea, undelucreazã apoi ca practicant în can-celaria marelui român EmanuilGojdu. La vârsta de 22 de ani, în1846, vine ca avocat în Arad,devenind în foarte scurt timpcunoscut ºi apreciat de contempo-ranii sãi, atât în rândul intelectu-alilor vremii cât ºi al poporului derând. Un an mai târziu se cãsã-toreºte, cumãtru fiindu-i renumit-ul avocat ºi om politic din Arad,Ioan Popovici Desseanu.

„El, Gheorghe Popa, avea ofire blândã ºi ducea o viaþãretrasã, nu râvnea deloc dupãmãriri ºi renume, avea însã oinimã mare, suflet nobil, care îlpunea mai presus de cei ce îlînconjurau. Pacea ºi înþelegereao cãuta întotdeauna”. (Text dinrevista Familia, nr. 32/1866).

Este angajat de cãtre episcopul

Aradului, Gherasim Raþ, ca notarconsistorial ºi secretar laEpiscopia Aradului, fãrã sãpretindã un onorar anume.

În luna august 1849 i se oferãpostul de pretor la ªimand, deunde în 30 iunie 1852, la 28 deani, este transferat la Cintei (lângãChiºineu-Criº), ca primpretor.

Dupã doi ani de muncã îlîntâlnim ca primpretor-judecãtor la Ineu, undepune bazele spitalului din locali-tate, înfiinþat pentru ocrotireacelor bolnavi. De la Ineu estemutat pe acelaºi post în Salonta(Bihor). În anul 1859 GheorghePopa de Teiuº este referent laTribunalul din Oradea, iar dinanul 1861 la Tribunalul din Arad,înfiinþat la insistenþele sale.

În ziua de 5 septembrie 1861 laArad se întrunesc reprezentanþiide frunte ai românilor din eparhiaAradului, printre care îlregãsim ºi pe Gh. Popa deTeiuº, care hotãrãsc consti-tuirea unei societãþi de lecturã, aunei adevãrate asociaþii culturale.Astfel, la 12 mai 1863, în sãlilehotelului “Crucea Albã”(Ardealul) din Arad, se înfi-inþeazã “Asociaþiunea naþionalãarãdanã pentru cultura ºi con-versarea poporuluiromân”, unde mai sunt MironRomanul, Atanasie ªandor,Vincenþiu Babeº, Anton Mocioni,Ioan Popovici Desseanuº.a.

Conform Statutelor sale,Asociaþiunea “voieºte a înaintacultura poporului român, prin aju-tor material, prin ajutor spiritual”

Gh. Popa de Teiu? activeazã ºiîn politicã, fiind ales deputat înDieta de la Budapesta.

Numit jude suprem laTabla regeascã din Budapesta, celmai înalt for de justiþie de atunci,atrage atenþia Vienei ºi dupãnumai 2 ani de activitate, în sep-

tembrie 1864 este numit „referen-dar aulic la Viena ”, primind înacelaºi timp ºi distincþia de„conzilier de curte”,( a fost primulromân ajuns pe aceastã treaptã).

În oraºul Arad, aflat în opoziþiefaþã de Viena, primul prefectromân Teodor ªerb, din motivepolitice este schimbat ºi la 8noiembrie 1864 în locul sãu esteinstalat consilierul de curte ºi ref-erendar la cancelaria aulicã-Gheorghe Popa de Teiuº comitesuprem al oraºului ºi judeþuluiArad.

Ca prefect al Aradului, puneordine în administraþie ºi justiþie,încât comitat-judeþ, mai bineadministrat ca Aradul n-a fostaltul. În toamna anului 1865împãratul Francisc Iosif îl cheamãîn audienþã, pentru a-i preda încalitate de prefect “actul deanexare a pãrþilor banatice laDieceza Aradului ,” an în care arelor ºi sfinþirea catedralei ortodoxedin Arad, nou ziditã.

În timpul în care a condus des-tinele oraºului ºi judeþului Arad,Gheorghe Popa de Teiuº a numitpeste 40 de notari români înlocalitãþile judeþului, urmãrind

GHEORGHE POPA DE TEIUª (1824-1867) 150 de ani de la moarte

Preºedinte al fostei Iugoslavii,mareºal ºi conducãtor al armateide partizani, Iosip Broz Tito s-anãscut la data de 7 mai 1892 laKumrovec, Croaþia.

Ucenic mecanic, în anul 1910aderã la miºcarea comunistã. Deºi

face propagandã anti-rãzboi, estemobilizat în armata austro-ungarãºi în 1915 este trimis pe front con-tra ruºilor, unde se distinge princuraj ºi iniþiativã, primind medaliiºi fiind avansat la gradul de ser-gent-major.

În 1916 este rãnit grav ºi luatprizonier de ruºi. Dupã 18 luni despitalizare intrã în miºcareabolºevicã, iar dupã rãzboi seîntoarce în Iugoslavia, undeactiveazã în Partidul Comunist,aflat în ilegalitate. Devine secretarulPCI, dar este arestat ºi face 5 ani deînchisoare, dupã care trãieºte incog-nito, cu numele conspirativ Tito. În1935 se refugiazã la Moscova, intrãîn PCUS ºi NKVD.

În aprilie 1941 Germania atacãIugoslavia, Tito formeazã o armatãde partizani, care rezista în munþiîmpotriva ocupantului german. Afost recunoscut oficial de Stalin,Churchill ºi Roosevelt drept con-ducãtor al luptei popoareloriugoslave ºi numit Mareºal.

Dupã capitularea Germaniei,Tito devine prim-ministru alIugoslaviei (1945-1960) ºi apoipreºedinte al þãrii. Reuºeºte sãcontracareaze influenþa monarhicãºi tendinþele naþionaliste, ducândIugoslavia spre pace, liniºte ºiprogres.

Pe plan extern, se delimiteazãde influenþa Moscovei, pro-movând un socialism deschis spreoccident. Nu aderã la Tratatul dela Varºovia (pactul militar alþãrilor comuniste), iniþiindMiºcarea de Nealiniere, careurmãrea menþinerea echilibruluiîntre blocurile militare.

A murit în anul 1980, iarIugoslavia s-a spart zece ani maitârziu.

Iosip Broz Tito rãmâne o fi-gurã importantã a istorieieuropene, un lider carismatic ºiapreciat.

Col.(r) Ioan TarceaMmp.(r) Nicolae Duniov

Stindard

52

astfel introducerea limbii româneîn administraþie.

Înfiinþeazã “fondul de penziu-ni” al notarilor din Arad.Istoriograful maghiar MárkiSándor scria cã “George Popa aremerite în ceea ce priveºte reorga-nizarea administrativã a comitatu-lui Arad ºi cã sub el Aradul adevenit un centru al românilor”.

Contribuie la înfiinþareaMitropoliei românilor, împreunãcu Andrei ªaguna, Emanuil Gojdu?i alþii, reorganizearã Episcopiaortodoxã românã a Aradului.

În dimineaþa zilei de 17 martie1867, la numai 43 de ani,Gheorghe Popa de Teiuº sestingea din viaþã. La un an dupãmoartea sa, la insistenþele celorapropiaþi osemintele i-au fostdepuse în cimitirul din Galºa, alã-turi de ceilalþi membri ai familieisale.

George Bariþiu, în lucrareasa, Pãrþi alese din IstoriaTransilvaniei pe 200 de ani înurmã,Vol.III, p.443, scria”: În17/29 martie, 1867 au ajuns maredoliu pe confraþii noºtri din Aradºi din comitat, în urma morþii emi-nentului bãrbat Giorgie Popa deTeiuº, consilier ces. reg. de Curte,fost comite suprem, proprietar alcrucii de aur cu coroanã...”

La 3 dec. 1938, dr.Ioan Suciu,cu prilejul dezvelirii celor treibusturi din faþa Palatului Culturaldin Arad - Gheorghe Popa deTeiuº, avocatul Mircea V.Stãnescu ºi Ioan Rusu ªirianu,marele patriot dr.Ioan Suciuspunea: ” Gheorghe Popa, fostulprefect al judeþului Arad, deºi nueste arãdean, s-a dovedit adminis-trator excelent, bãrbat puritanromân înflãcãrat ºi mai ales unfervent sprijinitor al tineretului

românesc de pe acea vreme.Regimul acestui bãrbat de oînþelepciune rarã a fost un regimîndreptat cu nespus de multarâvnã îndeosebi spre deºteptareatot mai intensã a poporului nostrula conºtiinþa naþionalã. Sub con-ducerea lui s-a produs pe acestteren de muncã naþionalã succeseuimitoare”.

Ca semn de preþuire pe lângãbustul ridicat în inima oraºului depe Mureº, arãdenii i-au dãruit ostradã care sã îi poarte pesteveacuri cu cinste numele,strada unde îºi are sediul una din-tre cele mai importanate instituþiiculturale ale Aradului, BibliotecaJudeþeanã “A. D. Xenopol” ºiSecþia de Artã a ComplexuluiMuzeal Arad.

Nicoarã Nicolae Horia,istoric

MAREªALUL IOSIP BROZ TITO125 DE ANI DE LA NAªTERE

În urmã cu 100 de ani, la datade 19 aprilie 1917 se nãºtea laFrederiksborg, Danemarca, scri-itorul SVEN HASSEL.

Dupã cucerirea þãrii sale decãtre germani în anul 1940, estesilit sã se înroleze în armata hit-leristã. Încercând de mai multe orisã dezerteze, a ajuns la un batalion

disciplinar, unde a trãit toateororile cruzimii naziste.Experienþa amarã a rãzboiuluia descris-o în paisprezeceromane, cele mai cunoscutefiind „Gestapo“, „Blindatelemorþii“, „Legiunea bleste-maþilor“, „Monte Cassino“.

A murit în anul 2012.

Se împlinesc acum, când aºternem acest rânduri,105 ani de la Legenda mutã care nu ne dã pace despredoi temerari din Macea ºi Zborul lor pe terenul numitSiti. Aºa se face cã, locuind la Hodaia-Topilã, cupãrinþii, David ºi Irina, ºi regãsindu-se, scurt timp,acasã, avocatul Gheorgh Ranta îi spune fratelui DavidRanta, care se pricepea la furcã, fus, meºterit la rãzboiºi suveicã sã încerce sã facã ºi o maºinã de zburat.

-D-apu numa sã vãd, ºi-oi face... a rãspuns David!La scurt timp, au plecat la Oradea ºi Budapesta sã

procure matriale ºi apoi s-au apucat de lucru.La început, David a lucrat un aeroplan, la scarã

redusã, propulsat cu gumilastic, ºi efectuînd zboruride probã, acestea l-au mulþumit.

Fratele Gheorghe, vãzânde lanul fratelui, n-apregetat a-l încuraja.

A plecat, din nou la Budapesta, ºi a adus un motorpentru o maºinã de zburat, astfel cã, în primãvara lui1912 cei doi fraþi au participat la primele experienþeaviatice, aparatul de zbor desprinzându-se de la sol,între Macea-Sânmartin pe locul de pãºunat denumitSiti. La zbor au participat localnicii curioºi, care s-au

minunat de înãlþimea aparatului, cam cinci metri ºianvergura aripilor, la fel.

Apoi, a urmat anul 1913 când cei doi au participatºi la alte concursuri aviatice, însã durata desprinderiide la sol nu a putut fi precizatã de martorii oculari.

Macheta hidroavionului, s-ar afla la Budapesta, laMuzeul Aeronauticii, unde, în 1974, când o delegaþies-a prezntat acolo, li s-a rãspuns „-Aveþi destul uninventator, pe Vlaicu!“

ªi totuºi, au fost ecouri ºi-n presa vremii, astfel cãrevista „Cosânzeana“ din Orãºtie, nr.29/1914, pag.427consmneazã dspre Isteþul flãcãu din Macea, acesta,adicã David, fiind confundat cu George, fratele carel-a sfãtuit sã... zboare! Din paginile revistei se poatedesprinde nu numai ideea de zbor, ci ºi utilizarea aces-tuia, care putea fi folosit ºi ca automobil ºi ca luntre ºica aeroplan, centrul de greutate fiind sub aripi.

Legenda primului hidroavion de la Macea nuînseamnã doar un zbor frânt, ci ºi o preacuratã adu-cere-aminte.

Florica RANTA CÂNDEA

Stindard

53

LEGENDA UNUI ZBOR FRÂNT

SVEN HASSEL100 de ani de la naºtere

Stindard

54

La capãtul strãzii Andrei ªagunaeste situatã o stradã cu numele unuimare om de ºtiinþã ºi inventator românHenri Coandã; a fost un om de o val-oare deosebitã care ºi-a iubit patria ºi acontribuit foarte mult la ridicarea pres-tigiului României în lume.

Henri Coandã este puþin cunoscutºi apreciat în municipiul Arad; singurastradã care aminteºte de el este o stradãsituatã la periferia Aradului; este vinaaºa ziselor elite ale Aradului, a instituþi-ilor de culturã ºi de educaþie din Arad.

În Bucureºti cel mai mare aeroportdin Bucureºti ºi din þarã se numeºte„Henri Coandã”.

Marele savant Nicolae Iorgaspunea cã acele popoare care nu îºiapreciazã ºi nu îºi onoreazã personal-itãþile proprii de mare valoare, nu auviitor.

Ne ploconim faþã de alte culturi darne ignorãm marile personalitãþi cultur-ale ºi ºtiinþifice ale propriului popor;cauzele sunt multiple: lipsa de demni-tate, ignoranþa, sistemul de educaþiedeficitar.

Henri Coandã a vãzut lumina zileila 7 iunie 1886, în Bucureºti.

Este descendentul unei familiideosebite, de mare valoare.

Tatãl sãu Constantin Coandã eraromân, s-a nãscut la Craiova; a fostprofesor de matematici la ?coalaNaþionalã de poduri ºi ºosele dinBucureºti. A avut gradul de general înarmata românã.

Dupã fãurirea României Mari adeþinut funcþii mari în Statul Român: afost preºedinte al Consiliului deMiniºtri, ministru de externe al guver-

nului României (1918 ) ºi diplomat.Mama sa Aida a fost franþuzoaicã,

era fiicã a medicului francez GustaveDanet care a fost medic la curtea regalãa împãratului Franþei, Napoleon al III-lea.

Henri Coandã a urmat cursurileliceului „Sf.Sava” din Bucureºti ºi aleliceului militar din Iaºi pe care l-aabsolvit în anul 1903 ca ºef de pro-moþie. A urmat ºcoala militarã de arti-lerie devenind ofiþer de artilerie (1905)ºi ulterior cursurile ºcolii superioare deaeronauticã din Paris (Franþa) pe care aabsolvit-o în anul 1909.

Membru al Academiei RomâneA fost apreciat de Statul Român

pentru activitatea ºi realizãrile saleremarcabile în ºtiinþã ºi tehnologie; afost membru al Academiei Române(1970) ºi preºedinte al Institutului pen-tru Creaþie ªtiinþificã ºi Tehnicã(cunoscut sub sigla I.N.C.R.E.S.T.) dinBucureºti.

Pentru meritele sale deosebite afost numit consilier al fostuluipreºedinte al României, NicolaeCeauºescu, cu rang de ministru (1971).

A fost recunoscut de comunitateaºtiinþificã internaþionalã pentru meritelesale deosebite în ºtiinþã ºi tehnologie.

A fost medaliat cu medalia de aurde cãtre Statul Italian (Padova 1930). Is-a acordat titlul de „Doctor HonorisCausa” de cãtre Insitutul Politehnic dinBucureºti (1967) ºi de cãtre alte insti-tuþii de mare prestigiu din MareaBritanie (Londra 1971).

Prezenta listã a distincþiilor acor-date lui Henri Coandã este incompletã.

Ainventat avionul cu reacþieAavut realizãri remarcabile în ºtiinþã,

tehnologie ºi inventicã: este inventatorulavionului cu reacþie. A început primelecercetãri în anii 1905 – 1906, la ArsenalulArmatei Române din Bucureºti unde arealizat un avion-rachetã .

Urmeazã diferite cursuri de spe-cialitate în diferite universitãþieuropene (Paris, Liège, etc.).

A colaborat cu multe personalitãþiºtiinþifice de mare valoare printre careºi cu vestitul inginer francez Gustave

Eiffel, constructorul vestitului turnEiffel din Paris.

În octombrie 1910 prezintã unavion propulsat de un motor cu reacþie,de concepþie proprie; prezentareaavionului s-a fãcut la Paris, la al II-leaSalon Internaþional de Aeronauticã.

Avionul cu reacþie realizat deCoandã era o construcþie originalã ºi s-a numit „Coandã-1910”. Din punct devedere constructiv era un avion biplan,cu o greutate de 420 kgf ( ~ 420 daN).

Avionul cu reacþie realizat deCoandã a precedat cu 30 de ani apariþiaprimelor avioane cu reacþie.

Avionul realizat de Coandã a fostîncercat ºi pilotat pe o pistã de lângãParis de însuºi creatorul sãu HenriCoandã.

Marele savant a avut multe alterealizãri printre care ºi descoperirea„efectului Coandã” cu multiple apli-caþii practice în hidrodinamicã ºi aero-dinamicã.

Arealizat multe invenþii în domeni-ul militar, în construcþiile civile, îndomeniul îngrãºãmintelor pentru agri-culturã.

Invenþiile realizate ºi brevetate deCoandã s-au concretizat în peste 250de brevete cu aplicaþii în diversedomenii.

Înceteazã din viaþã la Bucureºti înanul 1972 în vârstã de 86 de ani, dupão viaþã minunatã plinã de realizãriexcepþionale.

Cititorii acestui articol vor fi uimiþide valoarea acestui mare savant român,necunoscut marelui public dinRomânia ºi din Arad.

Ne ploconim în faþa valorilorumane strãine, dar nu ne cunoaºtempropriile valori ale poporului nostru.

Vina o poartã sistemul deînvãþãmânt, mass media ºi cei care neconduc.

Sperãm ca prin cele prezentate maisus sã contribuim puþin la evidenþiereamarilor personalitãþi ale poporuluiromân atât de hulit de strãini ºi chiar decãtre proprii concetãþeni.

Col.(r) Constantin BursaCpt.(r)ing. Ion Gorici

Memoria strãzilor arãdene: strada „Henri Coandã“

Stindard

55

No, astãzi îi zâua me, poatie îscam bãtrân, inima me nu zâce aºe.Astãzi îi zâua României, Þaranoastã, oare, îi bãtrânã? Românianoastã dragã îi o Þarã tânãrã ºimândrã, aºe-mi place sã fiu ºi io.

România o vãzut multie, ºi ioca ie, pãstã ie or trecut multie,pãstã mine iarã, da, iacã suntiemaci ºi România ºi io. Mulþ or vrutsã ieie din trupul Þãrii, or ºi luatcâtie o þârã, noi le-am luat nãpoieºi dupã cum mi sã-n pare mie o fiiarã mare Þara, aºe vre Domnu’.

Astãzi trãbã sã nie veselim, 1Decembrie îi o zî mare pântrunaþia noastã, dupã cum am bãgatdi samã, cei mai mulþ dântrã noiiubãsc Þara, m-o uns la inimãfaptu’ iesta, io zâc cã aºe vreDomnu’. Di aceea io, mã rog laDomnu’ sã nie deie ºi oleacã dicuraj aºe cum or avut strãmoºii

noºti, nu trãbã sã rãbdãm tãtieprostiile lu’ unu ºi altu’, sântiem20 di milioane iestã dinde aleje.

Io, Ghiuri a lu’ Hãmfãu’ dizâua Þãrii noaºtie, România ºi dizâua me, rãdic on pãhar di rãchiedi prunã fãcutã la Macea di mineºi zâc:

Doamnie þânie Þara noastã,România în vecii vecilor, întreagã,mare ºi tare, Românii s-o ducãbine în Þarã, cei di afarã sã vinã-nlontru la scut, noi sã nie gãsâmoamini diºtepþi sã facã o Þarãc-afarã, Românii sã capite minteadi pã urmã mai divreme, Doamnieajutã România ºi pã Români!

LA MULÞI ANI!

Semnat la 1 Decembrie di laMacea

Baci Ghiuri a lu’ Hãmfãu’Io, Ghiuri a lu’ Hãmfãu’, mi-s

în chip, m-o chipuit on domn di laArad în gredinã la Castelu’ di laMacea, mulþam fainã.

No, iertare sã daþi unuiboºorog, am zãuitat sã vã spun cãnoi la Macea avem ºi on Stejar alUnirii botezat di oameni mari,dacã o fi loc pun douã chipuri cuiel. Doamne ajutã!

ZÂUA LU’ BACI GHIURI A LU’ HÃMFÃU’ ªI NU NUMA’

De Ziua Naþionalã, aleile Parcului Central dinMacea, au devenit, vreme de peste un ceas, un Altarviu, ca o Cupolã, mãrturie a douã evenimente ce auîmbrãcat satul în straie de sãrbãtoare. Momentuluisolemn al Depunerii de coroane, i-a fost urmat, un

alt ceremonial, Dezvelirea unui Însemn memorial, unMonument de for public, în formã de carte, din mar-murã albã pe care au fost dãltuite, cu negru, numele aºapte eroi anonimi mãceni care au plecat ascunºi încocii cu tulei ºi împunºi la ªofronea cu baionetele decãtre jandarmii imperiali. Ultimul tren înspre Alba-Iulia, neprecupeþindu-ºi durerile ºi viaþa, cu cre-denþionalele asupra lor, a fost prins ºi visul le-a fostîmplinit.

În prezenþa reprezentanþilor primãriei, prin dom-nul primar Ciprian Otlãcan, a oficialitãþilor locale,judeþene, a preºedintelui Consiliului Judeþean, IustinCionca ºi a vicepreºedintelui, Claudia Boghicevici, aÎnaltelor feþe locale bisericeºti, a unor personalitãþiarãdene, profesori universitari, istorici,documentariºi, arhiviºti, teologi, colecþionari,tipografi º.a, localnicii, parcã era o Adunare Ad-hoc,

au ascultat glasul de jale al clopotelor ºi discursuriledespre importanþa Marii Uniri dar ºi PovesteaMonumentului donat de cãtre domnul Ioan Alexandru

Ardelean-Baci Ghiuri ºi familia. Ioan Alexandru

Ardelean este un cetãþean al satului Macea, iubitor devatrã româneascã ºi ataºat valorilor cultural-istoriceale locului, se trage din familia Ardelean, o familieveche cu rãdãcini adânci în istoria localã. Deºi absol-vent de ªtiinþe economice, scrie poezii, întâmplãrihazlii în graiul mãcean ºi veºnic poartã tricolorulromânesc în piept ºi pe piept, tot el l-a inventat peBaci Ghiuri a lu’ Hãmfãu’, un mãcean bãtrân ºi hâtru.

În concluzia fireascã un lucru e cert ºi se impune-Eroii anonimi, de-acum, nu au doar un Pãrinte Ceresc,Acolo, ci ºi unul Pãmântesc, Acum-Baci Ghiuri! DeMacea!

Florica RANTA CÂNDEA

LA MACEA AU BÃTUT

CLOPOTELE REÎNTREGIRII

La sfârºitul anului 2016 avãzut lumina tiparului, postum,sub egida Fundaþiei „Ioan Slavici”din Arad ºi Centrului Municipalde Culturã Arad o deosebit depreþioasã ºi frumoasã carte deconvorbiri cu acad. CORNELIABODEA, fiicã nemuritoare aAradului, semnatã de scriitorul ºipublicistul Emil ªimãndan ºiartistul fotograf ºi omul de tele-viziune Virgiliu Jireghie.

Cartea, structuratã în opt capi-tole, se deschide cu un „Cuvântînainte”, în care autorii prezintãcâteva date generale legate viaþa ºiprodigioasa activitate ºtiinþificã aacestei remarcabile personalitãþi -istoric ºi om de ºtiinþã - care ºi-adedicat întreaga sa viaþã cercetãriiRevoluþiei de la 1848 în ÞãrileRomâne, cercetare finalizatã cuimpresionanta monografie, în treivolume, „1848 la ROMÂNI”pentru care a fost aleasã membrual Academiiei Române în anul1992.

Cei doi redutabili publiciºtiarãdeni, Emil ªimãndan ºiVirgiliu Jireghie, în trei interviuridistincte pe care le-au luat într-uninterval de opt ani, prin întrebãrilepe care i le-au adresat au reuºit sãobþinã rãspunsuri pline de vibraþieºi de o extraordinarã încãrcãturãemoþionalã. Povestea vieþii acad.Cornelia Bodea se împleteºte înmod zguduitor cu povestea pãrin-telui ei, a preotului Bodea dinDezna ºi a celor doi mari profesoricare au format-o ca om de ºtiinþã,Nicolae Iorga ºi Gheorghe I.Brãtianu.

Am citit aproape pe nerãsuflatevolumul captivant legat depovestea vieþii acesteui nemuri-toare fiice a Aradului; suferinþelepe care a fost obligatã sã le îndure

într-o epocã revolutã, cu marinedreptãþi istorice, fiind înlãturatãcu brutalitate, în anii totalitaris-mului comunist, din învãþãmântuluniversitar de la catedra de IstorieUniversalã a Facultãþii de Istoriedin Bucureºti. Întrucât era ocercetãtoare valoroasã, regimulcomunist, totuºi nu s-a putut dis-pensa de cercetãrile sale legate deRevoluþia de la 1848 înPrincipatele Române. A îndepãr-tat-o doar din Universitate, accep-tând-o ca cercetãtor principal laInstitutul de Istporie „NicolaeIorga”, unde va rãmâne pânã înanul 1975, când se va pensiona,dupã ce a reuºit sã-ºi termineopera capitalã, în 3 volume, dedi-cate anului revoluþionar „1848 LAROMÂNI”!

Pretextul celor trei convorbiripe care le-au realizat cei doi pub-liciºti arãdeni cu acad. CorneliaBodea, se leagã de trei vizite alenemuritoarei noastre fiice la Arad.Prima, în anul 1994, când a evo-cat, la Televiziunea din Arad,rãdãcinile materne, care ajungpânã la Moise Nicoarã. A doua afost în anul 1998, când primarulde atunci al Aradului, DumitruBranc, i-a acordat titlul deCetãþean de Onoare a Aradului, iarcea de a treia, în anul 2002, când is-a oferit titlul de Doctor HonorisCauza al Universitãþii „AurelVlaicui” din Arad.

Cu prilejul celor trei întreve-deri acad. Cornelia Bodea îºievocã înaintaºii. Aflãm, cã înascensiunea ambilor pãrinþi senumãrã un ºir de preoþi, pro-topopi, învãþãtori, avocaþi, medici,care ºi-au marcat prezenþa activãîn Rãscoala lui Horea, înRevoluþia de la 1848 ºi înmiºcarea naþionalã încununatã cu

Unirea de la 1 Decembrie 1918.Tatãl, preot, a suferit ani grei înînchisorile comuniste, motiv pen-tru care, în calitate de fiicã,regimul comunist a persecutat-o ºia îndepãrtat-o din învãþãmântuluniversitar. Este impresionantcapitolul în care acad. CorneliaBodea ne povesteºte cum tatãl ei,preot în Dezna, în momentul încare jandarmii au venit dupã el sã-l aresteze, sãtenii l-au apãrat ºi aureuºit sã-l ascundã câteva sãp-tãmâni, mutându-l în fiecarenoapte dintr-un sat în altul, înjurul Deznei, pe poteci numai deei ºtiute, ca sã nu fie gãsit de jan-darmi ºi securitate.

Alte evocãri emoþionante suntcele legate de magul vieþii sale,Nicolae Iorga, a cãrui studentã,apoi asistentã ºi doctorantã a fostpânã ce acesta a fost asasinat delegionari, dupã care ºi-a continuatdoctoratul cu Georghe I. Brãtianu,fiindu-i ºi acestuia asistentã la cat-edra de Istorie Universalã aUniversitãþii Bucureºti pânã s-adeclanºat prigoana comuniºtilorîmpotriva intelectualilor þãrii, pro-fesorul fiind întemniþat ºi extermi-nat în închisoarea de la Sighet. Ceidoi publiciºti au reuºit sã obþinãde la acad. Cornelia Bodea mãr-turii încãrcate de forþa trãirii ºiconsistenþa reflecþiei istoricului.Povestea vieþii ei, prezentatã înaceastã carte de convorbiri, seîmpleteºte impresionant cu evo-carea celor doi mari profesori,care au format-o ca om de ºtiinþã,Nicolae Iorga ºi Gheorghe I.Brãtianu.

Un capitol distinct îl constituiecel dedicat cercetãrii anului „1848LA ROMÂNI”, o cercetare mon-umentalã, în 3 volume, de peste2000 de pagini, lucrare ce are ºi ea

Stindard

56

CUVINTE PRINSE ÎN CÃTAREA PUªTII - LITERATURÃ MILITARÃ (ªI NU NUMAI)

Note de lectorCONVORBIRI CU O NEMURITOARE FIICÃ A

ARADULUI: ACAD. CORNELIA BODEA

o poveste aparte, legatã de trava-liul cercetãrii arhivelor ºi a scrisu-lui, dar ºi o „luptã” de 15 ani cucenzura comunistã, cu secþia depropagandã a CC al PCR, cu edi-tura, obosind pânã ce cartea avãzut lumina tiparului. A fost însãputernicã, a rezistat sã nu facã niciun compromis, avea un legãmântîn suflet faþã de înaintaºi, faþã detatãl ei - preotul care a înduratînchisorile comuniste - ºi faþã dementorii ei Nicolae Iorga ºiurmaºul acestuia la catedra deIstorie Universalã de laUniversitate din Bucureºti,Gheorghe I. Brãtianu, care fusese

transferat, dupã asasinarea luiIorga, de la Universitatea din Iaºila Universitatea din Bucureºtipentru a-l înlocui.

Aºadar, putem conchide cã amcitit o carte de excepþie, dedicatãunei nemuritoare fiice a Aradului,acad. Cornelia Bodea, pentrucare felicitãm pe cei doi autori,remarcabilii jurnaliºti, seniori aipresei arãdene, Emil ªimãndan ºiVirgiliu Jireghie, dar ºi instituþi-ile care au girat acestã apariþieeditorialã de excepþie, respectivFundaþia Culturalã „Ioan Slavici”din Arad ºi Centrul Municipal deCulturã Arad, prin sprijinul finan-

ciar al Primãriei MunicipiuluiArad. Dupã opinia noastrã, estecea mai valoroasã ºi elegantã cartea anului 2016 giratã de CentrulMunicipal de Culturã Arad, cu ocopertã gânditã de artistul plasticViorel Simulov, ilustarã cufotografii din patrimoniulBibliotecii Judeþene „A. D. Xeno-pol” Arad ºi din arhiva personalã asculptorului Mihai Pãcurar,sculptor care este ºi autorul bustu-lui nemuritoarei fiice a Aradului,Cornelia Bodea, amplasat în faþaBisericuþei din curtea SpitaluluiClinic Judeþean de Urgenþã Arad.

DANIEL ALBU

Stindard

57

Dintotdeauna ºi – vã asigur – peste tot, existã înlegea nescrisã a oricãrui cenaclu literar, a societãþilor,saloanelor ºi grupãrilor literare, cel puþin o normãinternã care, ca un fãcut, e acceptatã ºi aplicatã de toþi.E un protocol(cã se poartã) pe care nu-l contestã ºinu-l încalcã nimeni. Cel mult, îl desecretizeazã!Spaþiu de suflet ºi iniþiativã privatã, ca s-o plagiez pedoamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg dinArad nu face excepþie. Deºi mozaicat ca structurã,divers prin componenþã ºi libertin prin libertatea degândire, ºi-a propus ºi promoveazã necondiþionatdragostea de artã, culturã ºi frumos, cultul prietenieiintelectuale, colegialitatea sincerã ºi dezinteresatã,dreptul la liberã exprimare, informarea reciprocã ºischimbul de idei. La loc de cinste, îºi gãsesc rostulbuna dispoziþie, intervenþia potrivitã la momentulpotrivit, vorba de duh, râsul sãnãtos ºi gluma binespusã. E ºi normal. Pânã ºi-n Junimea severuluiMaiorescu se promulgase ºi funcþiona principiulpotrivit cãruia anecdota, gluma inteligentã ºi vorba despirit primeazã. Prin grija lui Creangã ºi a lui Pogor,se râdea la liber. Zgomotos, pe sãturate. Erau doi hâtricum nu s-a mai pomenit. Asta, aºa, ca sã dau unexemplu. Cel mai la îndemânã.

Întâlnirea membrilor salonului cu pricina, de lasfârºitul lunii martie a.c., s-a desfãºurat într-un astfelde primãvãratic ambient. Poate ºi pentru cã ordinea dezi a ºedinþei a fost sensibil îmbunãtãþitã cu o lansarede carte: DE LA POLITICÃ LA CREDIN?Ã.MÃRTURISIRI – volum apãrut la Editura Tiparniþa,sub semnãtura doamnei Voichiþa Tulcan Macovei.Prezentarea ºi promovarea cãrþii, atmosfera animatãcreatã la un moment dat au fost cireaºa de pe tort. Auluat cuvântul judecãtorul Mara, istoricul Tuleu, profe-sorul Truþã ºi primul între vorbitori, pãrintele Roman,“duhovnicul literar” ºi un bun cunoscãtor al labora-

torului de creaþie al autoarei, dupã cum însãºi preacucernicia sa, cu patos ºi aplomb, cu argumente solideºi artã oratoricã, ne-a explicat. Au cuvântat ºi alþii. Cutoþii au fãcut-o entuziast ºi emoþional. Elogios ºi fãrãparcimonie. Toþi au plusat pe partea plinã a paharului,insistând pe efortul autoarei, sinceritatea scriiturii,reuºita demersului creator ºi convingerea unanimã cãa fãcut un lucru care trebuia fãcut. Concluzia? O carteperfectã! ªi asta, în condiþiile în care ºtim foarte binecã de la Homer ºi Ghilgameº încoace, visãm ºi tindemspre o perfecþiune pe care nu o vom atinge niciodatã.

Nu contest cele spuse de distinºii oratori ºi nici nufac opinie separatã, dar, sincer sã fiu, tare mi-ar fi plã-cut sã aud ºi câteva observaþii...sã le zicem... critice.Biensûr, cu condiþia sã fie constructive, de luat aminteºi cu trimitere la text. De ce? Pentru cã o carte netax-atã de criticã este ca un cãlãtor fãrã bilet. Nu ascundcã aºteptam ºi mã aºteptam sã ne vorbeascã desprerealizarea artisticã a cãrþii. Despre mesajul ºi meriteleacesteia, pentru cã, sã fim drepþi, Mãrturisirile doam-nei este o carte mai mult decât meritorie. Are meritulºi câºtigã în altitudine prin aceea cã pledeazã pentru oumanitate care umanizeazã, dar, mai ales, prin faptulcã, printre rânduri, ne îndeamnã sã ne aducem aminteºi sã ne reîntoarcem la þara pe care am uitat-o. În egalãmãsurã, este o carte curajoasã, paradoxal, tocmai prinlipsa de curaj de a rãspunde concis ºi rece în argumen-taþie, categoric ºi fãrã preþiozitate unor provocãri,acuze ºi mici rãutãcisme, care, pe mãsurã ce vremeatrece, ies din garanþie, sunt tot mai fãrã obiect ºi fãrãacoperire. Mi-ar fi plãcut, de asemenea, sã se spunã cãam fost produsul etapelor istorice prin care am trecut,cã nu noi am creat epoca, ci ea ne-a creat pe noi – idei,aluzii ºi sugestii pe care cartea le conþine. Cã nu ne-amºifonat, n-am pus sare pe coadã ºi n-am plecat aiurea,chipurile, în numele libertãþii ºi cãutând libertatea.

PE DRUMUL DAMASCULUI

Stindard

58

Dimpotrivã, am rãmas locului ºi am trãit cu convin-gerea cã nu existã libertate mai mare decât aceea de avorbi ºi a cultiva limba þãrii în care te-ai nãscut.Taman cum ne învaþã ºi ne cere TestamentulVãcãrescului, cel de veºnicã ºi vrednicã amintire. Îndouã cuvinte, o carte meritorie care merita mai mult.Dar, sã închid paranteza ºi sã fiu foarte scurt, pentru cãlungindu-mã nu fac decât sã bag apã în vin.

Aºadar, deºi literatura noastrã cunoaºte ºi con-semneazã multe scrieri cu caracter autobiografic, dememorialisticã sau jurnale intime – unele celebre –cartea doamnei, dupã pãrerea mea, nu se apropie, nu seaseamãnã ºi nu imitã pe niciuna. Tematic ºi procedur-al, se înscrie într-o modã, e foarte adevãrat, dar nu-ºi iamodele ºi nu acceptã modele. Pur ºi simplu, se înregi-menteazã într-o tradiþie. Aruncã o privire atentã peecranul amintirii sale. Atât. Apoi, porneºte pe un drum.Bãtãtorit, desigur. E drumul cunoaºterii. Al auto-cunoaºterii ºi al recunoaºterii. Mai mult, prin modul încare insistã memoria ºi persistã evocarea, e un posibil,un potenþial Drum al Damascului. Da, pentru cã toþi,asemenea lui Saul, mai devreme sau mai târziu, neîncumetãm, pornim ºi parcurgem acest drum. Fiecareîn felul lui. ªi cu revelaþii, de la caz la caz.

În evoluþia sa privit, scrisul doamnei Macovei – ºicartea de faþã nu face excepþie – este o chinuitoare ºiinterminabilã întrebare. Din câte ne lasã sã înþelegem,încã nu a primit mult aºteptatele ºi atât de râvnitelerãspunsuri. Ca atare, va trebui sã continue. Va trebui,ºi o va face. Proiectul, perspectiva, dar, mai ales, per-severenþa ºi tenacitatea cãutãrii întru cunoaºtere mãîmping sã fac un pronostic, o anticipare. Va reuºi, darva fi o nucã greu de spart. ªi asta, pentru cã doamnanu face supoziþii ºi nu merge pe ipoteze. Pune directdiagnostice. Aici îi dau dreptate. Datul cu presupusulatunci când abordezi o tematicã atât de gravã ºi deserioasã ar fi un zgomot de fond, iar dacã s-ar persista,ar deveni bruiaj, ceea ce, în cazul doamnei... nu ecazul. Zic, sper ºi-mi place sã cred.

Animat de o asemenea convingere, aº adãuga cãrecenta carte a profesoarei Voichiþa Tulcan Macoveieste un spaþiu al mãrturiei ºi al mãrturisirii. E oretragere în Ermitajul sãu lãuntric, cu largi ºi leneºeincursiuni pe claviatura sentimentalo-spiritualã pecare a parcurs-o în spaþiu ºi în timp. ªi pe careîncearcã sã ºi-o asume integral. Este, cu voia autoarei,o simþitoare ºi sincerã spovedanie. E tremur ºicutremur, deopotrivã. Evaluare ºi reevaluare.Zbucium ºi reverii de lunã plinã. În fine, e un auditautoimpus ºi un conspect al eului interior. Un act destare liturgicã, dacã vreþi. De purificare ºi regãsire desine. De trãire ºi retrãire în singurãtate. E luciditate ºiexperienþã, tristeþe ºi elan, poezie ºi pitoresc. Altfelspus, e o faþã fãrã mascã ºi fãrã fard; o cetate asediatã,iar autoarea, o prizonierã fericitã. Adaug, ºi aº dori sãse reþinã, cã este o scriiturã care pledeazã pentrusavoarea clipei. Pentru percepþia epidermicã aveºniciei sale. Aþi ghicit! Desigur, e o percepþie pe ritnou.

Un cuvânt de bine ºi despre crezul artistic alautoarei. Sunt sigur cã este mai mult decât convinsã cãmeºteºugul de scriitor este o demnitate foarte grea, iarscrisul, pe persoanã fizicã, un lung, epuizant ºi durerostravaliu. Cert lucru, în artã, cale de mijloc nu existã.Cu atât mai puþin, jumãtãþi de literaturã. Aºadar, ori labal, ori la spital – vorba lui Voltaire.

Cât despre reuºita de raft sau despre succesul depublic al cãrþii, e prematur sã mã pronunþ. Important ecã meciul a început, cã mingea e jucatã, iar dosarulcauzei, balanþa ºi ciocanul dreptãþii sunt deja pe masasau în mâna cititorului. E dreptul, e datoria lui sã sepronunþe. Sã ia act, sã cântãreascã, sã decidã. Va fi ojudecatã dreaptã, pentru cã o carte odatã tipãritã e ca onavã lansatã la apã. Dacã are noroc, strãbate mãrile ºiînfruntã oceanele lumii. Dacã n-are, pãþeºte ce-a pãþitTitanicul. Cu toate acestea, nu se renunþã la trans-portul pe apã!

Col.(r) Valeriu Ilica

Joi, 27 aprilie 2017, în preajmaZilei Veteranilor de Rãzboi dinRomânia, la Cercul Militar Arad aavut loc un eveniment de suflet lacare au participat mulþi membri aiFilialei Judeþene „ZIRIDAVA”Arad a A.N.C.M.R.R. ºi ai FilialeiJudeþene „ZÃRANDUL” Arad aA.N.V.R.: prezentarea cãrþiiEVADAREA DIN TRECUT mãr-turii dintr-un secol zbuciumat,

autor cpt.(r) prof. Ioan ValeriuTuleu, cunoscut istoric ºi om delitere arãdean.

Conform stilului prodigiosuluiscriitor, cunoscut din alte aseme-nea lucrãri, cartea relateazã nara-tiv întâmplãri din Al DoileaRãzboi Mondial ºi din perioadacomunistã, bazate exclusiv peimpresiile culese de autor de la ceicare au trãit acele vremuri de

cumpãnã, când istovitorul conflictmondial, cu prieteni ºi duºmani(deveniþi apoi duºmani ºi prieteni)i-a pus pe militarii, pe þãranii, pemeseriaºii ºi pe intelectualiiromâni în faþa unor dileme exis-tenþiale cruciale. Mulþi au cãzut cuarma în mânã pe Prut ºi pe Nistru,în stepa calmâcã sau la CotulDonului, apoi la Pãuliº, pe Tisasau în Munþii Tatra. Cei care s-au

Semnal editorial

EVADAREA DIN TRECUTmãrturii dintr-un secol zbuciumat

Stindard

59

întors au crezut cã vor binemeritade la patrie. S-au trezit însã într-olume cu valorile rãsturnate, în careagoniseala le-a fost furatã ºi ein-au mai avut voie sã vorbeascãdespre onoare, despre datorie ºidespre adevãr. Le-a rãmas doarmunca ºi înþelepciunea de a seadapta noilor cerinþe. Le-au mairãmas ºi amintirile, de care nu i-aîntrebat nimeni vreme de aproapejumãtate de veac. A venit acum unprofesor sã-i întrebe cum le-a fostîn rãzboi. ªi izvorul de lacrimi ºivorbe, de vorbe ºi lacrimi, a prinsa curge nestãvilit, nãscând cãrþilerãzboiului prin care Ioan ValeriuTuleu, ca un nou Demiurg, dãnemurire unor oameni ºi faptepentru care timpul n-ar mai fi avutprea multã rãbdare. Este undemers sacru, care face luminã înîntuneric ºi recupereazã ceva ces-ar fi pierdut pentru totdeauna.

Impresii de la eveniment:Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Here-

dea, preºedintele Filialei Judeþene„ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R.:

„Cei mai mulþi dintre noifacem parte din generaþia dedupã rãzboi, pe care l-am cunos-cut doar din cãrþile de istorie ºidin povestirile celor bãtrâni.Gãsim în aceastã carte lucrurinoi, dar în acelaºi timp ºi lucruriºtiute, pentru cã avem sau amavut cu toþii în familie pe cineva

mort sau întors de pe front. Darnu ne-a rãmas nimic de la ei,poate doar o pozã sau o deco-raþie. Efortul autorului de a scrieaceastã carte este cu atât mailãudabil, cu cât el a discutat per-sonal cu veteranii, a parcurs lapas judeþul, i-a cunoscut la eiacasã ºi le-a cules impresiilenecenzurate. Ei au trãit ºi au fãu-rit istoria ºi este meritul autoru-lui cã a pus în paginã senti-mentele lor”.

Col.(r) Ioan Gliga, preºedinteFilala Judeþeanã “ZÃRANDUL”Arad a A.N.V.R.:

“Emoþionante ºi pline deînvãþãminte sunt amintirile vet-eranilor de rãzboi, luptãtoriloranticomuniºti, ale celor evadaþidin lumea comunistã, pe careprofesorul Tuleu le-a salvat dinnegura uitãrii. Sunt în aceastãcarte pagini de istorie trãitã deoameni simpli, care au participatla evenimentele graþie cãroratrãitorii de azi se pot bucura depacea obþinutã cu atâta trudã ºisuferinþã”.

Col.(r) Horea Gana, poet,prozator, jurnalist:

„Am citit aceastã carte înlacrimi, cu un sentiment devinovãþie, generat de faptul cã euºi generaþia mea nu ne-aminteresat pânã acum despre soar-ta ºi drama veteranilor de rãzboi.Mult prea grãbiþi în tumultul

vieþii personale, n-am acordatatenþia cuvenitã adevãraþilor fãu-ritori ai victoriilor ºi adevãratelorvictime ale înfrângerilor. Darmai ales n-am reuºit sã empa-tizãm cu cei care, în loc sãprimeascã de la stat cinstea ºiaprecierea pe care le-ar fi meritatdupã venirea din rãzboi sau dinprizonierat, au fost eliminaþi -fizic sau moral, instituþional saupatrimonial - din rândul claselorsociale din care proveneau,fãcându-li-se uitate sacrificiul ºisuferinþele. Cinste camaraduluiIoan Tuleu pentru toate acestedezvãluiri, care altfel s-ar fi pier-dut odatã cu plecarea lor dintrecei vii”.

Ioan Matiuþ, poet, directorEditura Mirador:

„Editura arãdeanã MIRADORa acceptat cu bucurie colabo-rarea cu colegul Ionicã Tuleu,pentru o nouã carte dedicatãeroilor ºi veteranilor de rãzboi.Nutrim cu toþii un sentiment derespect pentru aceia care au lup-tat ºi s-au sacrificat pentru cei deazi ºi pentru cei care vor veni.Gãsim în aceastã carte o altfel deistorie, ºi asta pentru cã însuºiautorul este un altfel de istoric.El nu stã în birou sau în bib-liotecã, sã studieze documente ºianale, ci merge direct la sursaevenimentelor descrise, la omulde 90 sau de 100 de ani din ªiria,din Berechiu, din ªeitin, din?epreuº, din Cintei, de pe ValeaMureºului sau a Criºului, ori-unde vreun bãtrân mai poatespune ceva din rãzboi sau de pevremea colectivizãrii. Acestecãrþi-document vor fi fundamen-tale atunci când niciun martorocular nu va mai fi printre ceivii”.

Col.(r) Ion Stãncioiu, scriitor:„Tradiþia literarã a armatei arã-dene continuã la modul superla-tiv, tinerii preluând ºtafeta înmod armonios de la noi, cei maiîn vârstã. Felicit pe profesorulIoan Tuleu pentru modul

Stindard

60

exemplar în care se ocupã dememorialistica de rãzboi ºi depovestirile emoþionante ale vet-eranilor. În curând, tot în acestspaþiu cultural al Cercului Militar,îmi voi lansa ºi eu ultimul volum ºivã invit pe toþi la eveniment”.

Cpt.(r) Ioan Valeriu Tuleu,istoric, jurnalist, scriitor:

„Pe lângã sentimentul dato-riei împlinite pe care-l am defiecare datã când lansez o nouãcarte dedicatã veteranilor derãzboi, am ºi un sentiment deregret: acela cã nu am început

mai devreme acest demers, cã nuam gãsit încã vii mai mulþi vete-rani care sã-ºi reverse prea-pli-nul sufletului lor îndelungascuns. Am descoperit oamenifoarte talentaþi în naraþiune, careîn alte condiþii ar fi putut deveniei înºiºi scriitori. Povestit de ei,rãzboiul are o altã faþã, propriefiecãruia. Ce m-a frapat la toþicei cu care am stat de vorbã estelipsa duºmãniei sau a urii faþã deinamici. Îi priveau pe adversariilor ca pe niºte victime ale ideolo-giei, ale fanatismului, poate

chiar ale nebuniei conducãtorilorde þãri, care au asmuþit popoarelespre distrugere. Acest umanismpur i-a fãcut sã treacã senini pestetoate greutãþile din rãzboi ºi dinvremurile care au urmat. Nu suntla ultima carte, voi lucra în con-tinuare pentru a aduce la luminãoameni ºi trãiri inedite, pentru arecupera cât se mai poate din ade-vãrul pãstrat in adâncul acestorfiinþe omeneºti multîncercate devicisitudinile secolului XX”.

Daniela Lupuªef Cercul Militar Arad

Într-un timp sau nu al cãrþilor,al stãrilor de orice fel, al pre-ocupãrilor de aiurea, alalunecãrilor în pantã sau al vor-belor de duh, sã primeºti, o carte,în dar, numerotatã - 17, este câtun sentiment care te tremurã,ºi-þi roteºte ochii peste file.Canumãr, peste 270, aranjateimpecabil, veline, color, imago-logic, cronologic, purtând siglaProtopopiatului Ortodox Arad,2016.

De obicei, mi se întâmplãadesea, sã mângâi prima coper-tele uni cãrþi, de data aceasta,perdele mi se deschid uneipriviri, parcã de undeva, dinneguri de ani, deci perdelenetrase, îmi mângâie, prinfarmec, Acum, dintr-un Ieri...pentru un Mâine, pentruDintotdeauna, de-acum! UnAlbum unic pentru Istoriile deorice fel ar fi, arãdene saunaþionale, care, va îndemna, prinunicitatea scrisului-privit, sãpãtrundem în meandrele FiiiBisericii! Sfinte!

Sfânt este ºi gestul EdituriiGutenberg Univers dar ºi alTipografului cu nume creºtin,din istorii desprins, cât o

Tiparniþã, Sfinte le sunt...Dãruirile Autorilor, ProtodiaconIov Orãdan ºi Diacondr.Gheorghe Hodrea, sfinte levor rãmâne numele care sem-neazã cele ºapte capitole, unCuvânt înainte, un Cuvânt deîncheiere, Bibliografie, Foto etc.

Nu vom îndrãzni sã vorbim deun parcurs narativ, dimpotrivã!Ferice de Parohii ºi Bisericiînsemnate în album! Împlinitãfie Misiunea creºtin-spiritualã aautorilor, binevenitã fie-leprezenþa pe Cãrarea Agorei dinÎnãlþimi Valorice!

Credincioºi Locurilor sauLãcaºelor ca remedii ingenue,evidenta cãutare prin investigare,zãbavã neobositã, truda autorilorpune în luminã o altfel decunoaºtere, topos, epos ºi ethos,cu har, cât o fericire. Personalã!

Mãrturisiri scoborâte dinVecernia anilor, paginile nepreumblã mintea peste vechiLitanii, iar prin Lira Cântãrilor,de peste ani, cam de prin 1728,Protopopiatul Ortodox Arãdean,capãtã, de-acum, noi valenþe.

Acurateþa simþitoare adatelor consmnate, peisaje cu

biserici întipãrite în mintea

aparatului foto ºi al autorilor, neoferã stãri de un amurg coloristicaparte.

Descriptiv liric, Albumul cutitlul Istoricul ProtopopiatuluiOrtodox Român Arad, scris cuun discernãmânt obiectiv, aparte,înseamnã o muncã uriaºã, odocumentare asiduã, un itinerarîn timp, avizat, dintr-o Liturghie,din care în surdinã, se-audeacelaºi ecou-Ritmul simfonic alDatoriei! Sfinte!

Iar din toate, din tipografianotelor consemnate, ne varãmâne, precum Mucenicilor,miezul Sineizãrii! MulþumireaEului de Sine! Cufundarea auto-rilor cu Mãrturia mãrturisitã.PrinCarte! Fãrã un anume Cere-monios!

ªi totuºi... ce ne seduce... cene rãmâne?

Odiseea ºtiinþific-motivatã cao Rugã! Într-un Altar! Al Cãrþii!

Desigur, ca o concluzie, pesteaceastã migalã, aºteptãm, nu sãse aºtearnã colb, ci sã se con-tinuie zãbava altor Cronici! Ceva sã vinã!

Florica RANTACÂNDEA

UN ALBUM BISERICESC CÂT UN TEZAURNOTAÞII PE SEAMA UNEI LECTURI-PRIVIRI

Stindard

61

Mi-se întâmplã sã trec cu trenul aproape de loculunde a funcþionat odatã batalionul de radiolocaþie dincare am fãcut ºi eu parte. Atunci aducerile-aminte mãcopleºesc. Dispus în partea de vest a þãrii, aproape degraniþã, era, prin felul cum arãta – ca o staþiune de odi-hnã, subunitatea de protocol a brigãzii de radiolocaþieºi nu ratam nici unul dintre controalele eºaloanelorsuperioare ce se abãteau asupra brigãzii ca ciuperciledupã ploaie.

Viaþã în dispozitiv este dificilã, subunitatea execu-ta continuu serviciul de luptã, traficul aerian eraintens, tehnica trebuia sã fie mereu în stare defuncþionare, se produceau destule incidente care neputeau pune în situaþii neplãcute, se puteau încheiacu pierderea libertãþii, la toate acestea se adãugau ºidesele controale care contribuiau la creºtere stresului.

Cadrele trãiau într-o continuã încordare. În aseme-nea situaþii se pot produce lucruri care þin de insolit, dehazard. Aºa îmi explic întâmplarea ce s-a petrecutîntr-o adunare cu cadrele (ofiþeri, maiºtri militari, sub-ofiþeri ºi personalul civil), la început de lunã, când seprelucrau ordinele primite de la eºaloanele superioareºi se precizau, pe domenii de activitate, mãsurile pre-vãzute în planul de activitate al batalionului.

Comandantul batalionului prezenta mãsurile pre-vãzute în plan iar ºeful de stat major prelucra ordinelenoi primite. Luni, ºtie toatã lume, este o zi dificilã ºi n-o sã înºir aici cauzele. Adevãrul e cã pe mulþi îi apucasomnul, un cãpitan, foarte obosit, dormea de-al bineleaiar pe deasupra capului i se plimba obraznic o muscã.

Vecinul, tot un cãpitan, cu o dexteritate demnã deinvidiat, prinde musca ºi mai în glumã, mai în serios,o leagã cu aþã , nu ºtiu de unde a procurat-o, ºi aînceput s-o plimbe prin mustaþa cãpitanului adormitcare dãdea din cap ºi fãcea grimase stârnind rumoareîn salã.

Acum la pupitru era ºeful de stat major; când ºi-aaruncat ochii prin salã vãzând musca plimbatã prinmustaþa cãpitanului nefericit, a izbucnit în hohote derâs isterice ce vizau demenþa ºi toatã sala dupã el.Imediat comandantul, scos din fire, a ordonat eva-cuarea sãlii.

Dupã ce, în biroul sãu, au fost chemaþi locþiitoriisãi ºi ºefii de echipaje , în urma rapoartelor primite,comandantul s-a lãmurit ºi a chemat nãstruºniculcãpitan, care prinsese musca din zbor, pentru a-icomunica pedeapsa.

„Pentru cã am legat musca, tov. Colonel?”a ri-postat cu un aer nevinovat împricinatul.

Surprins comandantul de replicã ezitã o clipã, dupãcare izbucni ºi el într-o cascadã de râs. I-a atrasatenþie, printre hohote, sã fie mai serios ºi bineînþelesl-a iertat.

De fiecare datã , în pustiul de acum, vãd cu ochiiminþii: pomii în floare, havuzul ºi pãrculeþul de lângãpunctul de comandã, biutele(doar ele au mai rãmas) pecare se înãlþau semeþe cabinele de emisie-recepþie alestaþiilor de radiolocaþie ºi aleile asfaltate carestrãbãteau subunitatea unde îl puteai vedea, mergândîn sus ºi jos, fãrã o þintã anume pe plutonierul de com-panie, gospodarul batalionului, în sarcina cãruiastãteau: alimentele, echipamentul, armamentul ºimuniþia ºi gospodãria ajutãtoare.

Se spunea despre el, cã de mult ar fi zburat pentruîncurcãturile fãcute, dacã nu ar fi fost din aceeaºilocalitate cu comandantul la origine. Dacã era între-bat, fiind întâlnit în preumblãrile sale, „ce face” ,rãspundea iritat „cã-i tremurã izmenele pe el de treabãce are”. Într-o zi doi locotenenþi puºi pe ºotii, vãzân-du-l umblând anapoda prin subunitate, l-au chemat laei, chipurile sã-l atenþioneze cã în batalion a sositofiþerul CI ºi sã aibã grijã ce face ºi ce vorbeºte. Cuun aparat montat în mâna dusã la ureche, stã în parc pebancã, ascultã tot ce se vorbeºte pe o razã de 500m ºiapoi noteazã la dosar. Subofiþerul a luat-o de bunã ºinu peste mult timp, spre satisfacþia celor doi, seapropie de banca unde era CI-stul ºi-l întrebã cunonºalanþã „dacã se aude bine”

„Ce se întâmplã, tov. plutonier? Întrebã surprinsofiþerul CI.

„Ei, lãsaþi cã ºtim noi, ascultaþi cu aparatul ºi apoinotaþi la dosar”. Ofensat, CI-stul sãri ca ars, se opridoar în biroul comandantului. Ce or fi discutat nimeninu ºtie, cert e cã nu s-a luat nicio mãsurã, nici coman-dantul nu-l avea la inimã deºi i-a oferit maºina pentrudeplasarea în localitatea din apropiere, unde o parte acadrelor locuiau ºi se spunea cã acolo avea „ºoptitori”.

Trenul goneºte în câmpie, tot mai departe, tot maideparte dar, pe mine nu mã pãrãsesc amintirile, acoloa rãmas o parte din tinereþea mea, acolo mi-am începutcariera militarã, acolo a fost rampa mea de lansare înhãþiºurile încurcate ale vieþii. ªi când mã gândesc lacolegii minunaþi pe care i-am avut, mulþi dintre ei numai sunt, un imens val de tristeþe pune stãpânire pemine ºi nu mã pãrãseºte nici ajuns la destinaþie.

Col. (r) Constantin Butunoi

Când îþi aduci aminte

Stindard

62

VINERI 22 DECEMBRIE... Timpul avea o altã mãsurã, în condiþiile noi cre-

ate de dezinformarea ajunsã la cote ridicate, ºi teamatuturor de ce ar putea sã urmeze. Astfel, traseul dezbor a curselor fiind pe deasupra unitãþii, în jurul orei21.00 s-a auzit zgomotul motoarelor unui avion cesosea la aterizare, fapt ce nu i-ar fi uimit pe teriºtiiaflaþi pe podul ,,Decebal”, dacã ora n-ar fi fost totalnepotrivitã. Acest lucru remarcat ºi de grupa opera-tivã, îl determinã pe ºeful acesteia sã reacþionezeprompt:

-Ioane, ce este cu avionul care a trecut mai înainte?Sã-mi dai date despre el! Se adresã fãrã ezitare Horgalui Bacalu, direcþionalul regimentului, numit pentruaeroport. Acesta din urmã deplasându-se spre pistã, ialegãtura cu Valer, interesându-se de situaþie. Valer toc-mai primise de la comandantul aeroportului amãnuntedespre acel zbor, inclusiv de a nu se deschide focul.

-Avionul era în graficul de zbor la o altã orã, fiindanunþat pe ruta Bucureºti prin Timiºoara, dar a sosit cuîntârziere mare. Îl informã Bacalu pe Horga, care larândul sãu, adresându-se celor din grupã, îiatenþioneazã:

-Este posibil sã avem musafiri nedoriþi, doar ºtiþicã s-au suspendat recent toate zborurile civile!Rãmâne de vãzut, se gândi Horga, fãrã a mai comentabãnuiala sa.

*

La câteva minute dupã ora 21.00, pe aeroport aaterizat B.A.C.-1-11, cursã regulatã, Bucureºti-Timiºoara-Arad-Bucureºti. În avion urcaserã dinTimiºoara, cei doi generali, care au condus acþiunilede acolo, Galezu ºi Guþã, Procurorul general-adjunctal RSR, Ionescu, care anchetase revoluþionariitimiºoreni, cu o echipã de procurori de la Bucureºti.Alþi pasageri, printre care cpt. Boris, cu trei subalterni,inginerul Tatoi de la pazã ºi ordine, mr Scurtu, iar pelinie de judiciar, lt.col. Dalea, care participase laevenimentele de la Timiºoara. Cu toate cã generalii secunoºteau cu echipa lui Boris, s-au maivãzut, totuºis-au ignorant pe timpul zborului. Dupã îmbarcare,conform uzanþelor, pistolul MAKAROV ºi staþia radioa generalului Guþã, au fost predate copilotuluiDãrãban, care trebuia sã le pãstreze la bordul avionu-lui. Dupã sosirea avionului, pasagerii pentru Aradcoboarã, celor pentru Bucureºti nu li se permite sãîmbarce, staþionând în aerogarã, dar nici cei din

aeronavã nu coboarã, aºteptând plecarea spre capitalã.Acest moment de suspans, a creat o derutã în rândulmilitarilor, care nu s-au întâlnit pânã atunci cu oasemenea siþuaþie. Astfel Valer, se gândeºte cã dacã nuse coboarã din avion ºi timpul trece, tocmai aceastãîntârziere ar putea da idei, determinând schimbãri înplanurile cuiva, ºi vrând sã înlãture orice surprizã, îlchemã pe cpt. Rostaº, comandantul Companiei PazãAeroport. În urma consultãrii cu acesta, ia mãsurilenecesare pentru evitarea unor greºeli cu privire laregimul obiectelor aflate asupra pasagerilor, în specialarmamentul ºi muniþia, despre care avea suficientemotive sã creadã cã este posibil sã fie asupra unora,chiar dacã încã nu ºtia despre sosirea generalilor, ºicelor din MI, doar bãnuia o asemenea ipotezã. Aceastaºi acþiunile de dezinformare la care erau supuºi per-manent, constituiau un semnal de alarmã. Astfel Valer,aflat pe pistã, la intrarea în aerogarã, îl chemã la ordinpe cpt. Bacalu:

-Tov. cãpitan, vã rog sã veniþi pe pistã dupã cerezolvaþi acolo la Centrala telefonicã. Veþi asista dinordinul meu, la debarcare. Deasemenea veþi prelua dela pilotul secund, dacã va fi cazul, armamentulaparþinând unora dintre pasageri, aþi înþeles? Valer segândea la armele pilotului ºi însoþitorului din trupelespeciale, la aceastã situaþie probabilã, fãrã a aveainformaþii.

-Vin în cel mai scurt timp! Spuse Bacalu, intrândgrãbit în centralã.

Col.(r) Alexandru Ioan Chiº

SECVENÞÃ DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU,,GAROAFA ALBA DE SUB LINIA DE

OCHIRE”

Stindard

63

La cumpãna anilor

Încã un ane gata sã se ducãîn veºniciatimpului pierdut -în locul luise naºte o nãlucã ce-ntinde mânaaltui început.

Spre tot ce-a fostse-nalþã baricadãpe care în zadarþi-o mai arãt;zãpada unui gândo las sã cadãîntroienind cãrãrispre îndãrãt.

În noaptea astaplinuri de risipãse fac rãsfãþ,extaz ºi feerieºi pentru mâinezbateri de aripãce se desprinddin ce n-a fost sã fie...

Ce dacã Anul nouîmi bate-n tâmplecând fãrã tinesingur mã petrec;veni-vor alte stãrisã mi se-ntâmplecât am atâtea feluri sã le trec.

La miezul nopþiitai în calendarºi rup din minezori ce m-au durutsingurãtatea strânsã-ntr-un paharo sparg în ceafa anului trecut.

Vis de toamnã

Toamnã. Sub paºi, frunze roºiiºi moi,ºi-n plinã luminã,îmbrãþiºaþi, doar noiamândoi.

Înfiorat, tocmai îþi simtmângâierea tandrãpe trupcând, iatã, pe-aproapene pândesc duºmãnoºiochi de lup.

Vreau sã te apãr de fricã ºi frig,ºi srigsã se-audã la Pol,dar, iatã, în coriernile din striãgãtul lore...între noi nu-i nimic,decât frig -frigul ce ne dã ocol,frigul gol.

Târzie revedere

Teamã mi-e de tine, revedere,ce voi face, ce voi spune, cât?Cum voi izbuti ceva a-þi cerecu-atâtea vorbe înecate-n gât?

Împietrit de-atâta aºteptare,nu voi fi în stare sã te mai sãrutºi-n loc sã-þi spun tot ce mã doarevoi rãmâne de uimire mut.

Ca atins de neºtiutã boalã,n-o sã pot mãcar sã te ating,deºi cu nicio ploaie tropicalãnu pot iubirea mea s-o sting.

Resemnat, accept realitateacã spre tine nu sunt alte cãitot ce-mi rãmâne-i voluptateade-a mã topi în ochii tãi.

În rest, nu mai am nimic în agendã,peste noi pot sã se surpe ninsori,dragostea noastrã rãmâne-o legendãmai frumoasã decât o mie de sori.

Vreau doar sã te vãd, sã-þi cer iertarecã nu sunt cu tine, aºa cum aº vreadar nici iertarea nu-mi va da alinarecân voi pleca plângând în sinea mea.

Teamã mi-e de tine, revedere,cã nu sunt aºa cum aº fi vrutcum am fost odatã, cu putere,când eram ºi cleºte þi sãrut.

Col.(r) Iulian PATCA

Stindard

64

Fãrã tine

Fãrã tine,Iancu nu mai urcã sus la munte;Fãrã tine,Batalioanele române nu mai vor sã treacãmunþii;Fãrã tine,nu mai bate toba pentru bravii români;Fãrã tine,Mureºul nu mai este o apã linã;Fãrã tine,Morþii nu mai pleacã prin þarã;Fãrã tine,Nu ne mai cheamã Ardealul;Fãrã tine,Nepoþii lui Horea colindã doar în limbi strãine;Fãrã tine,Toate acestea existã, dar nu mai sunt;Fãrã tine,Tricolorul pare cã-i mai ofilit.

Soldatul meu credincios

Nu plânge mamã cã-s orfan,Aºa a vrut bunul Dumnezeu,Cum nu plângeai nici când plecam,Prea des, la drum, soldatul meu.

Prin frig, prin arºiþi ºi prin ploi,Strãjerul casei ai fost mereu,Singurã, tu ai fost cât noi,De neclintit, soldatul meu.

Copiilor ce-s azi pãrinþi,Tu pavãzã le-ai fost la greu,ªi doar în somn, ca sã-i alinþi,Îi sãrutai, soldatul meu.

Cã nopþile zile þi-au fost,O ºtiu ºi ei, o ºtiu ºi eu,În casa noatrã, ca-ntr-un postPlanton ai fost, soldatul meu.

Nostalgie

Viaþa-ntreagã ai sperat,Lãcrimând printre strãini,Sã te-ntorci la tine-n sat,Sus la umbra de arini.

De sub glia tot românã,Vei privi doar peste deal,Ascultând horea strãbunã,Brazii drepþi din drag Ardeal.

Prieten statornic

Neliniºtile soldatuluiSunt tulburãtoare.Îngândurãrile soldatuluiSunt copleºitoare.Durerile soldatuluiSunt necuprinzãtoare.Doar prietenia statornicãEste mângâietoare.

Hora Românã

Într-o iarnã geroasã,În mijlocul oraºului,De pe malul Mureºului,Un locotenent ºi o studentã,Îºi încãlzeau sufleteleªi mâinile îngemãnate,Învârtind Hora Unirii.Într-o iarnã îngheþatã,Un moldovean ºi-o ardeleancã,Inimã lângã inimã,Dansau Hora Românã.În fiecare an, în ianuarie,Am refãcut mereu,Dansând, Hora Unirii.Astãzi, ascultând în tãcere,Întind mâna ºi cautMâinile palmelor tale,Punctul meu de sprijin.

Col.(r) Eugen Burghelea

Stindard

65

Tristeþea poetului (IV)Lacul mã privea neliniºtit, oglindindtristeþea-mi ce-l cresta asemeni unei bãrci;“...gânditorule, tu, care schimbi lumea dupã ochii ºisufletul tãu, supremaþia orizontului e ceacare mã chinuieîn zilele mele fãrã de nuferi.”ªi eu, muritorul de mine, eram doarnufãrul lui cel-tânãr,un nufãr ca toþi nuferiiaºteptând vinovat de-atâta luminã, cãderea brumei...

Destinul nostru„Ãsta e destinul nostru Sã trudim din zori în noapte La livadã, ºi doar toamna Sã culegem poame-coapte.

Zilnic nu avem hodinã La semãnat ori la coasã Pânã ne vedem sudoarea Caldã, aburind pe masã.”

Aºa cuvântau bãtrânii Când eram copii la þarã . ªi acum ne cheamã satul Sã trudim, mãcar o varã.

Ne-am domnit ºi nu e bine Nu mai ºtim cum se munceºte E uºor sã devii leneº Insã lenea mereu creºte.

Ne trezim de dimineaþã ªi dãm mâna cu minciuna; Astfel ne furãm cãciula Deºi n-avem decât una.

Rãmânem în miez de iarnã Fãrã apã ºi mâncare, ªi ne încãlzim cu toþii La un ciot de lumânare.Dacã-ar fi sã ne întoarcem Între holde, împreunã, Vom ºti cã „de dimineaþã

Se cunoaºte ziua bunã.”

Sã uitãm de cafeluþãDe þigãri ºi bãuturãSã muncim din nou pãmântulAsta-i ºansa noastrã durã.

Sã ne deºteptãm odatã Dintre falsele cuvinte Un popor renaºte singur Peste lacrimi ºi morminte.

asemeni unui fructcinevao pasãre nevãzutãun cântec demult uitatsau poate doar þipãtul disperatal unui om sãrmanmi se aºeazã în sufletîncercând sã-mi cloceascão nouã tristeþe ºi eu (copilul din mine)neºtiindnebãnuind nimic din toate acesteaîmi vãd liniºtitde petecul de cer pe care-l am în pazãca ºi cum poemulasemeni unui fructs-ar coace de la sineca ºi cum luminaar curge prin mine purificându-mã

arsobositãºlefuitã aproapede perfecþiunepiatra de râuse odihneºte în palmele melevisând laatelierul lui Brâncuºi

cerul interiornoapte de varã pe o gurã de raiîn inima apusenilordeasupracerul înstelat al lumilor trecuteºi ce vor fi sã vinã(mijlocul clepsidrei paresã fie chiar vârful unui brad)joscerul interiorcu un pãmânt de stele trecãtoareluminat de credinþã ºi iubire

neînsemnatãsteaua mea cãzãtoaresingurãasemeni unei lacrime de tainãhrãnindu-se cu dangãtul unui clopotîn aºteptarea semnului celest

Col.(r.) Ioan Vasile MARCU

Þepigrame

Sãrãcie

La o gurã de tãrieZise unul cãtre-ai sãi:Azi poþi face o beþieÎnsã nu pe banii tãi!

Slãbiciuni

În frigiderul minþii luiDe mult s-a congelat ideea Cã nici la poarta raiuluiNu laºi þigara ºi femeia.

Perseverenþã

A înghiþit o farmacieªi leacurile le tot schimbãCrezând cã scapã de chelieDar s-a trezit cu pãr pe limbã.

Moralã

Zicala noastrã cu ulciorulMai are o moralã, nouã –Unii-ºi dau singuri cu piciorulCând nu trãiesc pe amândouã.

Demonstraþie

Azi strãzile mi le subjugãªi rãguºesc strigând slogane,Ne fluturã sub nas cartoaneCã... alþii vor sã ne distrugã.

Derutã

Ningã, plouã ºi trãzneascã,Cu copii, cu câini în piaþãLumea s-a trezit la viaþãDar nu ºtie sã trãiascã.

Mãriei, Sale...

Mãria Ta, e jale!ªi hoþii-au sãrãcit.Nu-i bine, generale, Sã iasã la cerºit!

Soacrei

Lumea poate sã tot spunã“Soacrã, soacrã, poamã acrã„Dar eu ºtiu cã o sã-i placãªi de-i spun cã-i... poamã bunã!

Soþului lãudãros

Se laudã cã-n viaþa luiNu ar putea sã taie-un pui,Dar când e vorba de nevastãCât ai clipi ar face-o... pastã!

Unei “TIR„-iste

Prin câte þãri a colindatO ºtie, azi, întregul satªi-o ºtiu TIR-iºtii din StanbulCare-n parcãri i-au spus: destul!

Unui june

Se uitã lumea dupã elCât de pãun strãbate satul –De strigã lelea: - Mãi, Ionel!...- Sunt Jimmy, îi rãspunde leatul.

Medicului

Drept recunoºtinþã vie(Pe lângã câte i-a mai dat)Pe crucea lui ar vrea sã-l scriePe doctorul ce... l-a tratat!

Col.(r.) Horea GANA

Stindard

66

Stindard

67

HEGELIAN

Mã interoghez hegelian dacã binele din minevrea sã ºtiecu adevãratce este lumea marecare creºte în afara meaori rãmân mereu sã contemplu doar lumea din mine?

tãcerile suferinþeise stafidesc precumgesturile suveranilordin istoriecare nu mai voiau sã ºtiede existenþa supuºilor pentru care au ruginit în turnurile castelului cernit cu indiferenþã!

în hainele timpului mã adâncesc hegelianîntrebându-mãdacã binele din minevrea cu adevãrat sã ºtiece este lumea marecare creºte în afara mea?

opac ºi descãrnatîmi arunc hlamida însângeratãîn oglinda ciobitã a râuluicare curge singuraticîntr-o albie secretã sub castel!

în hainele timpului mã adâncesc hegelianîntrebându-mã ciudat dacã binele din minevrea cu adevãrat sã ºtiece este lumea marecare creºte în afara meaori rãmân mereusã contempludoar lumea din mine?

ÎN MIEZ DE NOAPTE

În miez de noapte sunã cineva la uºã port un dialog prea lungcu o privire de tãciune care pluteºteîn casa scãrilor bloculuiîn care m-am mutat de curând:

- cine eºti tu voce cu privire de tãciunede ce mã trezeºti în miez de noapte?

- caut un bãrbat care m-a împuºcat în aripa dreaptã zdrobindu-mi cãlãtoria spre apus!

- nu mai locuieºte în cest blocs-a mutat într-un cavou etajatdupã ce a avut un accident cerebrallovit de o pasãre cu ciocul ascuþit!dar spune-mi a fost cumva vânãtor?

- da a fost vânãtor cumsecadecare mi-a dãruit o colivie de cocorºi mi-a bandajat – toatã iarna – aripa zdrobitã de alicepânã a venit primãvaraºi rana s-a acoperitdin nou cu pene de zbor

deºi eram mãritatã cu un alt cocor a fost de acord sã ne logodim - dragoste la prima vedere cu un agresor! între noi erau deja alese sentimenteîncã din ziua în care m-a împuºcatiar când a venit primãvara am devenit cocorul lui

dupã ce mi-a deschis uºa la colivie ºi m-a poftit îndrãgostit în casãa plecat la muncã grealãsându-mi boabe multe de grâuîn mijlocul curþii ca sã nu flãmânzesc

aveam de acum aripa vindecatã cu toate pene crescute la locºi mi-a venit aºa dintr-o datãun dor blestemat dupã carem-am ridicat cãtre necunoscut

revin în aceastã noapte pe furiº sã-i înapoiez inelul pe care i l-am smulscu ciocul de pe degetul arãtãtorîn dimineaþa ruginie de toamnãcând m-a împuºcat în aripãºi s-a apropriat de mine sã mã prindã!

- este tardiv doamnã cocorvânãtorul pe care-l cauþinu mai locuieºte în acest blocs-a mutat într-un cavou etajatîn cimitirul centraldupã ce a avut un accident cerebrallovit de o altã pasãre cu ciocul asuþitîn ziua în care a împuºcat-oîntr-o aripã de cer!

Emil ªIMÃNDAN

Stindard

68

Cuvintele

Cuvintele cãdeaugrele ºi rareîntre noi.Ca bolovaniicãdeau cuvintele.Ne ascundeam de eleîn hãurile adânci din noi,ca sã nu ne striveascã.

Rare ºi grele cãdeauCuvintele.

Dezlegare

Îndurã-te Martie...Dezleagã-mã pe minecea care de câteva zile sunt,de mine cea dintotdeauna.

Mã apasã, Martie, greutatea frunþii.M-am otrãvit de gustul zilelor tale.

Dezleagã-mã, dezleagã-mãîn ploaia cu stropii galbeni.În ploaia de aur.

Femeie...

binecuvântare ºi blestem.stãpânã ºi sclav.candoare ºi ispitã.pustiu ºi risipã.poruncã ºi smerenie.rutinã ºi dor.Femeie a Lui,mereu.Mi-a înflorit cafeaua!

Insinuantã, galeºã, uºoarã,Dã primãvara târgului târcoale.Desculþã, visãtoare, suveranãÎncurcã colþul ierbii în cafele.

Zglobie, zâmbitoare ºi vioaieDesprinde de pe umeri toporaºiDin subsiori culege vioreleªi le presarã tainic peste-oraº.

Desface de la ºolduri ghioceii,De pe genunchi, plãpândele zambile,Iar din legatul gleznelor subþire,Incendiazã gândul meu cu tine.

Þi s-a-ntâmplat?

Recompunându-mã,în zori,fiori...

Mi s-a -ntâmplatSã mã cuprindã imagininesigureUitate ºi neclare.

Pe când senzaþiile...sã fie atât de vii,de calde, de prieteneºtiºi dulci,Încât sã vreau sã zãbovescpierdutã,dincolo de vis.

Þi s-a-ntâmplat?!

Statornicie

Întucât tu eºti prea preocupatcu propria-þi desãvârºire,mie... nu mi-a mai rãmasaltceva mai bun de fãcutdecât sã-mi cumpãr poante,sã exersez ºoaptaºi sã mã strecor prin gaura cheiila tine.Din când în când,sã te mai ºterg de praf.Rar ºi uºor:sã nu - ntrerup procesul!

Lucia Bibarþ

Stindard

69

Vraja

Copleºitãºi-mbujoratãlunaºi-a închis ochiiorbitade strãlucirea privirii tale

pe buzesãrutul apasã frenetic

mi-e teamãcã n-am sã mã pot lipside vraja nopþii sfârºitului de februarie

Primenire

mi-am învelit într-un gândlãstarii ce zoreau sã-nviemugurii certitudinilor mele

mi-era familiarãsãrutarea caldului acoperãmântca o mult aºteptatã primenire

întâia razã înflorea într-un luminat praznic peste înveliºsã-l desfacã-n fire uºoare de borangic

ºi gândul a zâmbit ºãgalnicpeste toate certitidinile

acum ºtiu cã era gândul tãu

Noi doi

ne-am nãscut din acelaºi sãrut care topeºte lacrimi de luminã în clipa de rãsãrit sã-l purtãm în ochii tuturor dimineþilor

uºorpe umerii goica pe o carafã cu apã vie

nesfârºita mea primãvarãþine-mã strâns în braþele-floriºi mã leagãnãîntre minele meu ºi minele tãupânã ce pecetea buzelorîºi va stinge fiorul…

Întâia ºoaptã

In fiecare dimineata ma-nfrupt din sarutul primaverii ºi-apoi o las sã hoinãreascã peste pajiºti ºi crânguri despuiate sã le-adulmece suflarea nouã cât o înmugurire cât un descântec cât o fâlfâire ºi-apoi totdeauna mi se face de noi care nainte vreme pedestream cãrãrile primaverii altele neºtiutele tale mie neºtiutele mele þie strãini de umbrele paºilor în oglindã

uitate au rãmas acele cãrãri într-o poveste îndepãrtatã ce n-o mai întorci nicicând

pare cã primãvara asta rãsare din noi sã-ºi creascã aripile cât sufletul în care nu ne-ncap toate dorurile

în fiecare dimineaþã îþi vãd ochii în revãrsarea primelor raze ºi-aºtept întâia soaptã ca o înmugurire ca un descãntec ca o fâlfâire.

Eugenia PONTA PETE

Stindard

70

Naufragiile nopþii

În ochiul meu,Lãsat peste noapte,La trecerea apei,Aºtept cãlãtorii plecaþiÎn concedii de nuntã,Veniþi neîngrijiþi þi fãrã iubite –Aºtept ruperea orei în cântec ºi pãsãri,Prezentatã nedrept simfonie de toamnãSau nãlucirea perfectã a florii de crin...Primesc cuvintele,Furându-leFruntea solemnãªi albãªi le desfac salcâmiiDin nopþile lungiDe pãcat,Spovedind duios Somnul firavAl rãniþilor,BântuiþiDe vântul din urmã,ªi le dezleg faþaCu hainele mele – gândurile –Rãnile multeDin clipele adânci...

Pe o margine mai albã de noapte...

Mai sus de noi,Sãlciile pãreau lãncii în soare;ªi fiecare luneca mereuCu gândurileSpre zidul acela vechi – ce încerca uneori sã despartãFiecare salt al pisicilor în noapte,Arcuind încã o datã stelele coapte,Asemenea miezului de nucãPârjolit de degetele tale lungi,

Ce rãmãseserã undeva – Pe o margine mai albã de noapte,Atunci când luna ronþãia,Plinã de sonoritate,Douã lumini, desprinse Din umbrele noastre...

Rãscrucile nopþii

La una din aceste rãscruciE nevoie de mai puþinã umbrã,De focurile salciei întoarse – Bântuite de noapte,Cum printre munþi rãtãcescIzvoareFãrã dinþi ºi zvon deªedereªi calul câmpiei – cu picioarele roaseªi lãsate spre ziuã,Aºteaptã ºeaua bãtutã-n rânduri de FetePentru vremea cândSomnul are nevoie de Oameniªi împrejurãrile se îndoiescDe vântul ascunsCând se bea plescãindÎntreaga cupã cu prunci –Închinând pentru prinþul acela mut,Cu ochii lãsaþi dincolo de Trotuarele lungi,Ale bolnavilor din urmã...

Peisaj cu interior mort

Vom regãsi din nou un loc în noapte,Plimbat ºi plictist de ani –Lãsat acolo,ªerpuind prin colþuri,Prin golul caselor ciopliteDe umeziþii ochi de molii...Se rod pãianjenii de teamã – De pãsãri împletite-n frunzeªi de priviri rostogoliteAdulmecând culori desprinse,Ce umplu camerele goaleCu mângâierea apei din acvariiÎmbãtrânite-n naºteri verzi de fluturiªi putrezind luciri de carii...

Virgiliu BRADIN

FloricaÎntr-una dîn zîle, aºe mai cîtã-n

sarã, ieram tãþ’ dî pã uliþa noastãînenchia cãºii lu’ Bace Toghiere,pã lãviþ’. Bace Toghiere, dupã ci-oînchis ochii vo doauã, trisecunghie, º-o rãghicat clopu’uºor, cu doauã jejichie, l-o dat cîtãciafã º-o zîs: -“Apãi, drajii mneicei dã buni, una ºi cu una facdoauã, oaminii îs ca vinurile, cuvremia fie ajung dîn ce în ce maibunie, fie sã fac oþãt.

Mai an, ieram cu vecinu’Mitrupîn Arad, meriam cîtã GaraIelectricã. Sã fãcusã binie

dîpãamniazãz’. Furnicaru’ dî pãþentru’ Aradului ferbia dã lume.Care meria înculu, care încoaci.Cum meriam noi liniºchiþ’, cuþecãrile-n brînci, pã trotoar, pãlîngã restaorantu’ Macu Roº,num-am auzît on vîjîit pîn aier.Atîta am reuºit ºi strîg cîtã Mitru:-“Aviaþîie inamicã, Mitrule!” dîpãcare, dîn doauã miºcãri, ni-amadãpostit su’ on bãlcon ce ierala-ndãmînã.

Mã, oamini buni! Cînd o vinitdã sus, d-inghieva, cu vitezîie, onjamantan dîn muºamauã, drept laon peton în cap, numa’ l-am vãzutpã ciala c-o picat lat. No,d-acoalia o-nceput nãpasta! Cîciai zîce obuz, lumia s-o refujiatcare-ncãtrãu, la scuchialã. Ca dînpãmînt s-o fãcut vãzut, apoi, onbãrbat, aºe, întrã doauã vrîste,º-o pus o palmã straºinã la uochiºi cu voce molcomã o-nceput ºitrimiatã mesaje în sus, cîtã on bãl-con dî la ietaju’ tri, bãlcond-inghie vinisã cufãru’. ªi zîciacam aºe: -“Florica dragã, nu fãasta! Hai dragã descuie uºa,lasã-mã sã intru ºi lãmurim prob-lemele!” La care, Florica oapãrut pã bãlcon cu tri costumedã hanie dã galã ºi-n timp ce li-odat drumu’ cîtã pãrter, o strîgatpreluuung ºi cumva aºe, piþigãiet:

-“Sã te cari, cu tot cu haine,beþivuleee!” Omu’, sãracu’, º-orecuperat hanile, li-o scuturat dãpraf, s-o uitat în sus º-o suspinatafund. Da’binie cã s-o uitat, c-alt-fel dãghia dã bai, c-aºe iuchie ovinit o dimijianã cu viºinatã, dãsus, cîtã iel, d-am crezut cã-i cri-apã debla. Noroc cã s-o ferit omu’înt-o parchie, cã dacã n-o fãcia îlflesnia drept în cap. Dã sus, dîpãdimijanã, o vinit ameninþariamuierii dî la bãlcon: -“Sã te ducicu viºinatã cu tot, afemeiatule, cãaltfel te fac praf!” Eh, da’ rãzbelu’nu s-o-ncheiet aºe. C-o urmatalchie atacuri aierienie.

ªtrimfii zburãtoriDîpã dimijana cu viºinatã, ce

s-o hãbucit dã trotoar, or vinitcîchieva chimeºi fîlfîind pîn aier,apoi or început ºi vîjîie tãt pînaier: pãpuci; ºclarfe; doauã pãl-toanie; cãciuli ºi ºepci, on picapcu plãci cu tãt … La on momentdat or început º-aparã ºtrimfizburãtori. Mã, oamini buni!S-adunasã lumia ca la urs. ªi cummulþ s-apropiasãrã pria mult dãlocu’ fapchiei, aghicã intrasãrã înperimetru’ lupchiei, dãºi am strî-gat ºi io ºi Mitru dã su’ bãlcon laei ºi sã dãpãrteze, cînd or începutºi vie niºchie ºtrimfi cu vitezîie

Stindard

71

Întrã mulchie alchie daruripã care li-o primit omu’ îi ºi ve-ghierea. Cum începe ºi vadãomu-i corios dã tãchie cele ºi sãuitã tãt d-a roata. Cu vremia,învaþã ºi vadã, aghicã ºi deose-biascã: albu’ dã niegru, vremiabunã dã vremia ria, binile dãrãu, frumosu’ dã urît, aghivãru’dã minciunã, sinceritachia dãprefãcãtorie, virtuþîle dãpãcachie, iubiria dã urã,prechienia dã duºmãnie, iertariadã rãzbunare ... ªi tãtuºi, în celemai mulchie rînduri, omu’ nualeje ce-ar trãbui º-aleagã, astapãntru cã sã uitã mai mult în jos,cîtã cele materiale, ºi mai puþînîn sus, cîtã cele spirituale. Mareatenþîie, însã! Pria conþentraþi lacele dã jos, trecãtoare, le nãsã-cochim pã cele dã Sus, nãpchie-ritoare ºi cînd nie dãm sama îipria tîrzîu. Aºedarã cã, uochiimari!

Oaspeþi ai revistei Stindard

Srg.(r) Toghiere

Bace Toghiere, Mitru ºi Fane boncaºu’

Stindard

72

cîtã mulþîme o-nceput panica.Asta pãntru cã în ºtrimfi, ceia dãsus, dî la bãlcon, bãgasã croampeº-aºe vitezîie pringhiau ºtrimfii,dã numa’. Cîci ai zîce grenadã,lumia s-o-mprãºchiet º-o luatbazã la distanþîie, dã inghie ierauslobizîchie suduituri cîtã Florica.În vremia asta Florica dispãrusãdî la bãlcon. Tãtã lumia o crezutcã sã adãpostisã, pãntru cãniºchie oamini începusãrã ºi deiecu ºtrimfii ‘nãpoi, dîpã ia.

Eh, da’ n-o fost aºe! Cã numa’am vãzut-o la on moment dat c-oapãrut la bãlcon cu o dunã mare,strîgînd: -“Du-te cu dunã cu tot,nesimþitule!” Mã, oamini buni!Numa’ l-am vãzut pã bghietu’ omcã s-o bãgat su’ bãlcon º-o prinsduna. Binie c-o prins-o, cã altfelsã crepa ºi umplia lumia dã penie.Vãzînd io cum cã omu’ nu ºchi ceºi facã cu duna, i-am fãcut sãmn ºis-apropie ca ºi ni-o deie mie ºi lu’Mitru, cã þîniem noi dã ia. Ceiaci-o ºi fãcut bghietu’ om. ªi bini-ofãcut, pãntru cã dã sus începusãrãºi sã sloboadã-n jos, cîtã trotoar,ieji cu zamã dã pãrãdaicã. Apoi,tri oauã, doauã ieji cu mniere dãprunie º-on vailing cu fãninãînvãlit în doauã pãturi. Ce iera dãfãcut?

Lãdoiu’Întrã doauã serii dã obuze, am

lãsat pã Mitru cu duna º-am ieºitdã su’ bãlcon, am luat dîntrãhanie petonu’ care fusãsã lovit încap, cu cufãru’, l-am adãpostit su’bãlcon cu noi închinzîndu-l p-opãturã ci-o smulsãsãm dînperimetru’ lupchiei. Apoi, l-amfrecat pã vînile dî la grumaz pînãº-o revenit. Cã ni-am dat sama cãº-o revenit cînd o-nceput ºi deiemînînþãl dîn buze: -“...tuþ’ gea-mantanul, balconul ºi aruncãturacui te-a croit, femeie ...” Mã,oamini buni! Tãchie ca tãchie, da’cînd o þîvlit Florica, dî la bãlcon,cum cã urmiazã lovitura dãgraþîie, tãtã lumia adunatã ocrezut cã zboarã ºi ia dã sus cîtã

în jos, pãstã cele ce le þîpase. Dad-inghie! Cã n-o fost aºe! Altcevamai zdrobitor s-o-ntîmplat! Num-am vãzut-o pã Florica c-o apãrutla bãlcon cu on lãdoi sub formãdã boancã, zîcînd: -“Þine-o ºi peasta, artistuleee, sã te duuuci cucontrabas cu tot, trãdãtoruleee!”

No, în clipa aceia bghietu’ omo pãlit º-o-nceput ºi strîje ca dîngurã dã ºerpe: -“Floricaaa! Astanuuu!” Ce asta nu, cã ceia dî labãlcon i-o ºi dat drumu’ lãdoiului.În clipa aceia s-o auzît o strîgã-turã jeneralã: -“Oaaaiii!” Ciiprezenþ’ s-or îngrozît. No, ni-amgînghit io cu Mitru, gata-i boancaomului. Ce iera dã fãcut? Tãt ioam sãlvat lãdoiu’ cu boanca.Cum? Iaca aºe!

Dîn doauã miºcãri am ieºit dãsu’ bãlcon cu duna-n braþe, amcãlculat înt-o clipitã trãiectorialãdoiului º-apoi am þîpat duna pãtrotoar. ªi iac-aºe lãdoiu’ o ateri-zat pã dunã. Eh, da’ cînd o dupu-chit pã dunã, dîn cauza vitezîiei º-a greutãþîi, or þedat închizãtorileºi i s-o dãºchis uºia iar boanca oieºit jumãtachie afarã. Asta caasta, da’ ce creghieþ’ cã iera-nlãdoi, su’ boancã? No fiþ’ atenþ’ ceiera! Nici una nici alta dîcîtºomoioaje dã hîrchii vînãchie, cuBãlcescu-nchipãrichie pã iele. Cemai? Grãmadã dã bani! Bghietu’om, calm, º-o-nchis lãdoiu’, l-oluat dã mînier ºi cu cele tri cos-tume dã hanie dã galã ni-o fãcutsãmn mie ºi lu’ Mitru ºi-l urmãmºi ni-am caaam mai dus, cîtã GaraIelectricã. Dîpã noi, în aplauzãlemulþîmii, s-auzia Florica, strîgîndca ºi cum ar fi strîns-o careva dãdudã, aghicã dã grumaz: -“Fane!Iubitule. Nu pleca, mãi! Doar ºtiicã numai pe tine te iubesc!Faneee! Am glumit, mãããi!”

ÎncheieriaO fi glumitã ia, da’ Fane n-o

glumit, nici cu Florica, da’ nici cunoi, c-o ºi zîs cam cîtã cînd amajuns la Gara Ielectricã: -“Domnilor, aºa-i cu femeia! Stai

cu ea atîþia ani, o þii acasã, îi dai detoate ºi pînã la urmã mai ºi schim-bã încuietoarea la uºã, aruncîndu-te-n stradã. Norocul meu cãmi-am pus ceva de o parte, c-altfel... Oricum vã mulþumesc cã mi-aþisalvat instrumentul, pîinea mea.ª-acum, haideþi sã intrãm aci!Sînteþi invitaþii mei!” ªi iac-aºe,Fane cu lãdoiu’ ºi hanile, io cuþecãrile ºi Mitru cu duna, ni-ambãgat înt-on restorant la GaraIelectricã. Þecãrile le-am lãsat lanoi, la masã, duna ºi lãdoiu’ le-amdãpozitat la ºefu’ restorantului, înbirou, cã sã cunoºchia cu Fane.Ci-o urmat, sã-nþãleje – am mîn-cat º-am bãut cu Fane, dã numa’.Cînd închinam dã nãcaz, cã-lfãcusã Florica dã rîsu’ lumii, cîndbeiam dã bucurie, c-o scãpat dãia. Amu, în tãt rãu’ îi º-on binie,cã dîn zîsa lu’ ciala nu ºchii cepchierz’ cînd cîºchiji ºi ce cîºchijicînd pchierz’. C-o ºi zîs bghietu’Fane, cum cã atunci cînd s-o luatcu Florica, iera tãtã mniere º-amuo ajuns acrã ca oþãtu’.

Eh, iac-aºe, dîpã mulchiepoveºchi ºi-ntîmplãri dî pî la ºpecta-cole ºi uspãþuri, spusã dã Fane,amestecachie-n bãuturi ºi cîntãri d-a mele, d-a Mitrului ºi d-a lui, ni-amdãspãrþît unii dã alþîî. Sã fãcusãsarã binie. Pã Fane l-am lãsat larestorant, în grija unei domniºoaremniloase, ce nie servisã la masã. Ioam luat-o pã jos cîtã Mocirlaca iarMitru s-o suit înt-on trãmvai cemeria cîtã Stachile Unichie aleVlaicului. Trãbuia º-ajunjem laprunci!

În încheiere vã mai zîc atîta: fiþ’atenþ’cînd mereþ’ pã uliþã, cã nicio-datã nu ºchii ce poachie pica dãsus! Aºedarã cã, vijilenþã maxîmã!Pãntru cã viaþa-i frumoasã da-iscurtã, aºe cã ascultaþ’ ºi veghieþ’!”

Dicþionar: cufãr – valizã; hãbucit – spart,fãcut praf; ºclarfe – ºlapi; plãci – discuri;croampe – cartofi; dunã – pilotã; ieji cu zamãdã pãrãdaicã – sticle cu bulion; mniere dãprunie –gem de prune; mînînþãl – mãrunt;highieghie vioarã; boanca – contrabasul;dupuchit – cãdere cu zgomot mare; ºomoioa-je – fiºicuri;

Date post:	30-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	27 times
Download:	0 times

Stindard Revistã semestrialã a Filialei judeþene „ZIRIDAVA...

Documents