INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN TULCEA _______________________________________________________________ _____________ Nr.5044 /14.10.2015 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE INSPECTORATUL SCOLAR JUDEŢEAN TULCEA STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI Anul şcolar 2014 - 2015 I. CONTEXTUL LEGISLATIV, POLITIC-INSTITUŢIONAL, CULTURAL, REFORMATOR CU CONEXIUNI ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI I.1. Cadrul legislativ Cadrul legislativ pe care se fundamentează dezvoltarea învăţământului vizează următoarele acte normative: Strategia M.E.N. de dezvoltare a învăţământului preuniversitar; Legea nr. 1/2011 Legea Educaţiei naţionale şi legislaţia secundară aferentă; ROFUIP-OMEN nr.5115/2014, cu modificările ulterioare; Programul de Guvernare, capitolul Educaţie; Strategia M.E.C.Ș. privind descentralizarea învăţământului preuniversitar; Strategia M.E.C.Ș. privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii; Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei; Metodologii, regulamente, ordine, notificări şi precizări M.E.C.Ș. Pagina 1 din 221
I. CONTEXTUL LEGISLATIV, POLITIC-INSTITUŢIONAL, CULTURAL, REFORMATOR CU CONEXIUNI ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI
I.1. Cadrul legislativ
Cadrul legislativ pe care se fundamentează dezvoltarea învăţământului vizează următoarele acte normative:
Strategia M.E.N. de dezvoltare a învăţământului preuniversitar; Legea nr. 1/2011 Legea Educaţiei naţionale şi legislaţia secundară aferentă; ROFUIP-OMEN nr.5115/2014, cu modificările ulterioare; Programul de Guvernare, capitolul Educaţie; Strategia M.E.C.Ș. privind descentralizarea învăţământului preuniversitar; Strategia M.E.C.Ș. privind reducerea părăsirii timpurii a școlii; Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005
privind asigurarea calităţii educaţiei; Metodologii, regulamente, ordine, notificări şi precizări M.E.C.Ș.
Documentele legislative reglementează o politică educaţională conformă cu demersurile acţionale şi legislative ale învăţământului european. Strategiile propuse pentru învăţământ ne determină să afirmăm că, în timp, învăţământul românesc va ajunge să corespundă nevoilor de formare la standarde europene.
În anul școlar 2014-2015, activitatea ISJ Tulcea a avut în vedere două aspecte: problematica descentralizării/autonomiei instituţionale; asigurarea calităţii procesului şi a serviciilor educaţionale.
I.2. Obiectivele stabiliteObiectivele stabilite pe baza datelor furnizate de analiza diagnostică a anului şcolar precedent şi
având în vedere priorităţile strategice ale reformei sistemului educaţional actuale au fost:o Întărirea autonomiei instituţionale în condiţiile implementării strategiei de descentralizare; o Asigurarea şi controlul calităţii procesului şi a serviciilor educaţionale; o Eficientizarea activităţii manageriale şi creşterea performanţei unităţilor de învăţământ;o Sporirea accesului tuturor copiilor la o educaţie de calitate şi creşterea ratei de succes şcolar;
Pagina 1 din 140
o Creşterea eficienţei procesului instructiv-educativ prin valorizarea evaluării rezultatelor învăţării;
o Dezvoltarea capacităţii I.S.J. şi a unităţilor de învăţământ în domeniul gestiunii rerurselor umane;
o Educaţia permanentă în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii;o Democratizarea sistemului de învăţământului, dezvoltarea parteneriatului educaţional.
II. ANALIZA INSTITUŢIONALĂ A INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN
II.1. Inspectoratul şcolar – principalele probleme legate de organizare, competenţe profesionale, respectarea legalităţii, marketing educaţional, imagine, relaţii comunitare.
II.1.1. Probleme de organizare.
Un aspect important avut în vedere în derularea activităţii instituţionale l-a constituit asigurarea suportului legislativ şi actualizarea permanentă a bazei de date, aceasta reprezentând o condiţie a corectitudinii actului decizional la orice nivel. În acest sens, s-a avut în vedere comunicarea şi informarea permanentă şi eficientă între unităţile şcolare şi inspectoratul şcolar. Au fost transmise către toate şcolile informaţii privind noile programe şcolare, regulamente şi metodologii pentru toate compartimentele, note de probleme vizând aspectele generale şi/sau specifice care necesitau atenţie la un moment dat.
În atenția I.S.J. Tulcea a stat, în permanență, asigurarea resurselor financiare necesare desfăşurării activităţii, fiecărui domeniu, la fiecare nivel atât sub aspectul logisticii, cât şi al asigurării unui spaţiu şcolar adecvat. În acest scop s-au utilizat resursele financiare acordate de la bugetul de stat, dar şi cele provenind din derularea unor proiecte cu organisme internaţionale.
Serviciul financiar-contabil a realizat o judicioasă compartimentare a fondurilor, iar creditele au fost utilizate aproape de procentul maximal conform destinaţiei stabilite.
Activitatea desfăşurată atât la nivelul I.S.J., precum şi la nivelul unităţilor de învăţământ a fost proiectată prin programe manageriale anuale şi semestriale, fundamentate pe analiza de nevoi, ca rezultat al diagnozei. Acţiunile stabilite au fost adecvate obiectivelor propuse.
S-a urmărit realizarea funcţiilor manageriale, prin acţiuni şi responsabilităţi concrete, pe întregul parcurs, de la proiectare la control şi evaluare.
II.1.2. Competenţe profesionale
Analiza SWOTPuncte tari Puncte slabe
-postarea pe site-ul I.S.J. Tulcea a informaţiilor necesare şi transmiterea lor prin e-mail, fax, ftp;-implicarea directorilor şi a responsabililor cu dezvoltarea resursei umane privind reactualizarea bazei de date şi identificarea nevoilor de formare;-existenţa în mediul urban a unui nucleu didactic cu potenţial metodico-ştiinţific foarte bun;-metodişti şi formatori bine pregătiţi;-interesul crescut al cadrelor didactice pentru perfecţionarea prin definitivarea în învăţământ şi obţinerea gradelor didactice II şi I;
-deficienţe în transmiterea şi recepţionarea informaţiilor de către unitățile de învățământ; -motivarea redusă a cadrelor didactice cu experienţă pentru implicarea în activităţi metodice;-rutină în proiectarea activităţilor metodice şi în alegerea modalităţilor de desfăşurare a acestora;-cadre didactice care nu au reuşit să parcurgă nici un program de formare în anul şcolar 2014-2015;-dotarea insuficientă/depăşită a bibliotecilor şcolare/centrelor de documentare cu materiale utile în perfecţionarea cadrelor didactice;-utilizarea insuficientă a dotărilor primite (videoproiector, calculatoare, etc.);
Pagina 2 din 140
Oportunităţi Constrângeri-participarea la programe şi proiecte de interes judeţean, naţional şi internaţional;-introducerea de noi specializări la centrele de perfecţionare mai apropiate;-aplicarea sistemului de asigurare a calităţii în unităţile de învăţământ.
-reducerea numărului de elevi de vârstă şcolară, precum și abandonul şcolar determină restructurarea posturilor unor cadre didactice cu experienţă;-acoperirea unor posturi din unităţile de învăţământ din mediul rural cu personal necalificat;-existenţa, în multe localităţi, a învăţământului simultan cu impact negativ asupra actului educaţional;-lipsa unei strategii privind atragerea tinerilor în învăţământ;-prejudecăţile familiilor privind alegerea unităţilor de învăţământ după criterii subiective;-comunicarea deficitară cu unele unităţi de învăţământ sau centre de perfecţionare.
II.1.3. Respectarea legalităţii
În toate măsurile întreprinse s-a avut în vedere respectarea cu stricteţe a legalităţii deciziilor privitoare la organizarea şi funcţionarea instituţiilor subordonate I.S.J. Tulcea. În acest scop, Consiliul de Administraţie asigură luarea deciziilor în spiritul Legii Educaţiei Naţionale, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Ordinelor şi Reglementărilor elaborate de Ministerul Educației.
Întrunirea Consiliului de Administraţie s-a realizat lunar, în cadrul şedinţelor ordinare, conform graficului aprobat la începutul fiecărui an şcolar, precum şi în şedinţe extraordinare, în funcţie de solicitările diferitelor compartimente ale I.S.J. Tulcea sau cu alte ocazii când a fost necesară luarea de decizii operative în situaţii nou apărute în fluxul activităţilor I.S.J. Tulcea sau a organismelor acestuia.
Toate documentele elaborate de managerii Inspectoratului Şcolar au fost validate din punct de vedere juridic de consilierul juridic. Se poate afirma că la nivelul I.S.J. Tulcea nu au existat situaţii de nerespectare a legislaţiei sau sesizări privind o posibilă încălcare a legalităţii privind elaborarea deciziilor sau a emiterii unor documente.
II.1.3.1 Soluţionarea petiţiilor/sesizărilor înregistrate în anul şcolar 2014-2015La nivelul I.S.J. Tulcea, în anul şcolar 2014-2015, s-a înregistrat un număr de 47 de petiţii şi
sesizări.Soluţionarea acestora s-a făcut în termenul legal prevăzut de OG nr.27/2002, privind
reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.În vederea soluţionării petiţiilor s-au dispus măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor
aspectelor sesizate;I.S.J. Tulcea nu a fost acţionat în instanţă în ceea ce priveşte activitatea de soluţionare a
petiţiilor;În ansamblu, obiectul petiţiilor/sesizărilor a fost:
administrarea patrimoniului unităţilor de învăţământ; comportamentul cadrelor didactice; conflictele cadrelor didactice/personalul unității cu conducerea unităţilor de învățământ; mobilitatea personalului didactic; încadrarea și salarizarea personalului; sancţiuni aplicate/notarea elevilor; fundamentarea cifrei de școlarizare/organizarea rețelei unităților de învățământ; transportul elevilor.
Pagina 3 din 140
II. 1.4. Marketingul educaţional
Oferta educaţională pentru anul şcolar 2014 – 2015 a urmărit corelarea nevoilor de formare ale judeţului cu resursele umane şi materiale ale unităţilor şcolare, în scopul satisfacerii opţiunilor elevilor şi ale părinţilor. În funcţie de numărul absolvenţilor clasei a VIII-a (2014 elevi înscrişi la începutul anului şcolar 2013-2014), planul de şcolarizare pentru clasa a IX-a, an şcolar 2014– 2015, a prevăzut 59 de clase la învăţământul liceal, curs de zi, cu 28 elevi/clasă (1652 de locuri) și s-au realizat 54 de clase. De asemenea, ţinând seama de solicitările din anii precedenţi, s-au prevăzut 3 clase de învăţământ liceal, clasa a IX-a (84 de locuri), curs seral şi 2 clase, curs cu frecvenţă redusă (56 de locuri), clase ce au fost și realizate.
În anul şcolar 2014-2015, 1625 de absolvenți ai clasei a VIII-a s-au înscris în clasa a IX-a- învățământ liceal: 1487 de absolvenți la învățământul de zi, 80 de absolvenți la învățământul seral și 58 de absolvenți la învățământul cu frecvență redusă.
Pentru anul şcolar 2014-2015 s-au proiectat şi aprobat 12 clase a IX-a - învățământ profesional (336 de locuri) din care s-au realizat 11 clase şcoală profesională de 3 ani, la care s-au înscris 287 de elevi. Acestor absolvenți, înscriși în școlile tulcene, li se adaugă cei care au ales să frecventeze cursurile în alt județ.
Pentru realizarea unei corecte orientări școlare și profesionale a elevilor, în acord cu interesele și cu nivelul pregătirii, au fost evaluați și consiliați, de către consilierii școlari din cadrul CJRE Tulcea, utilizând platforma AMN, 1086 de elevi de clasa a VIII-a. Rezultatele evaluărilor au fost prezentate părinților în cadrul întâlnirilor organizate în școli, prilej cu care aceștia au fost consiliați privind orientarea școlară și profesională a propriilor copii.
A fost promovată o politică susţinută şi competitivă, de către unităţile liceale/profesionale, de promovare a ofertei de şcolarizare. Pe lângă cadrul organizat, de către inspectoratul şcolar, prin „Târgul de ofertă educaţională”, fiecare unitate a utilizat propriile modalităţi de mediatizare: publicare în presa locală, tipărirea de pliante, acţiuni de consiliere şi promovare prin vizite, organizate în săptămâna Școala altfel: „Să știi mai multe, să fii mai bun” sau în lunile mai-iunie, atât prin invitarea elevilor claselor a VIII-a în unităţile liceale, cât şi prin constituirea unor echipe de elevi şi profesori din aceste unităţi, care au avut întâlniri cu elevi şi părinţi în şcolile gimnaziale.
Cu toate acestea, în urma unor inspecţii desfăşurate în teritoriu s-a constatat că, în fundamentarea şi realizarea planului de şcolarizare, în special la unele şcoli din mediul rural, există unele disfuncţii, precum :
- se înregistrează întârzieri în fundamentarea judicioasă a planului de şcolarizare şi înaintarea lui la ISJ;
- nu se prezintă la timp oferta şcolii către părinţi şi comunitatea locală.
II. 1.5. Imaginea I.S.J.
Activitatea ISJ şi a unităţilor de învăţământ din judeţul Tulcea s-a reflectat, cu obiectivitate, în presa locală, în general, prin articole pozitive vizând activităţile educative, acţiunile în parteneriat, derularea de proiecte europene etc.
Comunicarea cu presa tulceană scrisă şi vorbită a contribuit la informarea comunităţii asupra unor subiecte de ordin general - cum ar fi diferitele metodologii de examen/ concurs, rezultatele la examenele naţionale, ca şi la antrenarea opiniei publice în dezbaterea unor probleme ale educaţiei. Apreciem că nivelul de transparenţă al ISJ în relaţia cu presa a fost ridicat, conducerea inspectoratului şcolar, ca şi responsabilii diferitelor compartimente furnizând, cu promptitudine, informaţiile solicitate sau având iniţiativa de a anunţa în presă ceea ce au considerat de interes public.
I.S.J. Tulcea a fost deschis permanent, nu doar în limitele programului de audienţe, către elevi, părinţi, personal din învăţământ, ceea ce a permis rezolvarea unor solicitări întemeiate, dezamorsarea unor potenţiale stări de conflict, clarificarea unor situaţii sau intervenţia promptă pentru soluţionarea unor disfuncţionalităţi.
În comunicarea cu M.E.C.Ș. au fost respectate termenele de raportare, monitorizarea realizându-se atât la nivel de compartiment, cât şi la nivelul secretariatului şi al conducerii ISJ. Tulcea.
Pagina 4 din 140
Unităţile de învăţământ au fost stimulate să valorifice conexiunea Internet prin accesarea site-ului www.edu.ro, astfel încât să se informeze în timp util asupra modificărilor legislative, metodologiei examenelor naţionale /admiterii/ mobilităţii personalului didactic/ etc., documentelor curriculare.
Fluxul bidirecţional de informaţii ISJ - unităţi de învăţământ s-a asigurat prin mijloace de comunicare multiple: note de probleme elaborate de ISJ, şedinţe cu directorii, activităţi metodice, activitatea inspectorilor de zonă, note telefonice, fax, audienţe, adrese scrise, site-ul ISJ., e-mail, ftp, completarea unor documente google docs etc.
II.2 Analiza punctelor slabe / tari în funcţionarea şcolilor din judeţ.
Puncte tari Puncte slabe
Experienţe acumulate în realizarea de performanţe.
Mediul social permisiv pentru educaţie.Disponibilitate pentru investiţii în educaţie
la nivelul factorilor de decizie judeţeni/locali.Reabilitarea reţelei şcolare prin proiectele
cu finanţare mixtă, externă şi guvern.Dotarea şcolilor cu laboratoare de
informatică, soft-uri informatice şi echipamente media.
Existenţa unităţilor conexe (C.J.A.R., C.C.D.) a căror experienţă şi activitate pot fi valorificate pozitiv.
Existenţa, în majoritatea şcolilor, îndeosebi din mediul urban, a unui nucleu de cadre didactice cu potenţial metodico-ştiinţific foarte bun.
Interesul crescut al cadrelor didactice pentru propria dezvoltare profesională.
Interesul echipelor manageriale şi al consiliilor locale pentru dezvoltarea bazei materiale.
Buna colaborare între toate compartimentele I.S.J( între acestea şi unităţile şcolare), între inspectorat şi celelalte instituții la nivel de judeţ .
Existenţa unor unităţi care promovează alternative educaţionale .
Existenţa unor şcoli cu statut de “Şcoală europeană”.
Derularea de parteneriate educaţionale cu instituţii publice, ONG-uri.
Organizarea cursurilor cu frecvenţă redusă şi „A doua şansă”.
Promovarea alternativelor educaţionale şi a învăţământului particular.
Asigurarea accesului la Internet a majorităţii unităţilor cu impact pozitiv în informare şi comunicare.
Accesarea de proiecte/ programe de cooperare internaţională în domeniul educaţional, instituţional, grupuri dezavantajate.
Derularea greoaie a lucrărilor de reabilitare a unou unităţi şcolare, întârzierea finalizării acestora .
Infrastructură şcolară necorespunzătoare formată din multe şcoli cu un singur rând de clase sau cu clase de învăţământ simultan atât la învăţământul primar, cât şi la cel gimnazial.
Deficitul financiar substanţial al unor unităţi de învăţământ, datorită neîncadrării cheltuielilor în costul/elev.
Unităţi şcolare fără autorizaţie sanitară de funcţionare.
Demers didactic preponderent informativ, dezinteres relativ al unor cadre didactice pentru activităţi de perfecţionare şi formalism în activităţile la nivel de catedre.
Încadrare inadecvată performanţei şcolare (în unele unităţi din mediul rural).
Numărul mare de suplinitori la unele discipline nu asigură continuitatea la clasă .
Dificultatea încadrării cu personal didactic calificat/titular în unităţi şcolare din mediul rural, datorită numărului redus de ore pe discipline.
Reticenţă relativă faţă de nou si schimbare a unor manageri şi cadre didactice.
Existenţa unor unităţi şcolare cu promovabilitate foarte scăzută la examenele naţionale.
Preocuparea scăzută a școlilor pentru atragerea de fonduri extrabugetare.
Insuficienta pregătire a directorilor în managementul financiar.
Demografie scăzută, localităţi izolate şi o reţea de drumuri nepracticabile.
.III. ANALIZA PSIHO-SOCIO-DEMOGRAFICĂ ŞI DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ŞCOLARE
III. 1 Efective şcolare
Populaţia şcolară a judeţului Tulcea număra 32.995 de elevi şi de preşcolari. Pe niveluri de învăţământ şi după mediul de rezidenţă, aceasta este structurată astfel:
Clase și elevi pe niveluri de învățământ - an școlar 2014-2015Tabel 1 Învățământ de masă
Nivel de învățământ Clase total
Elevi total
Clase urban
Elevi urban
Clase rural
Elevi rural
Preşcolar program normal 202 4105 48 1113 154 2992Preşcolar program prelungit
Total 31714 18446 13268 48026 22133 25893 66.04% 83.34% 51.24%
Din punct de vedere al distribuţiei pe medii de rezidenţă se constată următoarele: un număr mai mare de copii preşcolari în mediul rural (3012 faţă de 2799 din mediul
urban). Prin urmare, rata medie de cuprindere este de 80,93%, necuprinderea rezultând atât din înscrierile în proporţie de 80% a copiilor cu vârsta de 3 ani, cât şi din frecvenţa scăzută a copiilor din zonele izolate. Datorită extinderii programului “Lapte și corn” la nivelul preşcolar a crescut rata de cuprindere a copiilor din mediul rural defavorizat atât la nivelul preşcolar, cât şi la nivelul primar.
în învăţământul primar situaţia este oarecum asemănătoare în raportul rural faţă de urban. În ceea ce priveşte cuprinderea, se înregistrează un procent total de 78,96%. Datorită eforturilor depuse pe linia şcolarizării copiilor cu vârstă depăşită, în special pentru rromi și datorită funcţionării acestor clase mai ales în mediul urban, procentul de cuprindere atinge 81.90%, devansându-l pe cel din mediul rural;
în învăţământul gimnazial, gradul de cuprindere este de 81,56%; în învăţământul postgimnazial se înregistrează o cuprindere mare a elevilor din mediul
urban, cu un echilibru între numărul de elevi de sex masculin și cel feminin, un număr mai mare de fete fiind pe nivelul liceal, iar un număr mai mare de băieți pe nivelul profesional.
Din punct de vedere al numărului mediu de elevi/copii pe clasă, situaţia se prezintă astfel:Tabel 5 Numărul de elevi/ copii pe clasă/ grupă, pe niveluri şi tipuri de învăţământ – învățământul de stat
Tip învăţământ Nivel TotalNormal Preșcolar 21.31
Primar 21.91Gimnazial 21.79Liceal 25.32Profesional 24.05Postliceal, maiștri 28.15”A doua șansă”primar 12.00”A doua șansă”sec.inf. 13.83Total 22.45
Special Preșcolar 6Primar 6.5Gimnazial 7.17Gimnazial prelungit 8Total 6.88
III. 2. Situaţia demografică ( diagnostică şi prognostică), conform recensământului oficial, a copiilor/tinerilor de vârstă de 3 ani şi peste, şcolarizaţi /cuprinşi sau nu în forme de învăţământ
Pagina 7 din 140
Cuprinderea copiilor/tinerilor în diferite forme de învăţământ este evidenţiată în Tabel 4 prin calcularea ratei brute de cuprindere pe niveluri de învăţământ pe baza distribuţiei elevilor pe vârste şi sexe a populaţiei existente. Este evident efortul făcut pentru cuprinderea tinerilor cu vârstă depăşită de şcolarizare în formele legale de învăţământ.
Pentru reducerea până la eliminare a abandonului şcolar, se depun eforturi atât din partea cadrelor didactice, a directorilor şi a inspectorilor școlari pe linia motivării educaţionale, cât şi din partea Ministerului Educaţiei, a organelor administraţiei centrale şi locale, pe linia motivaţiei social economice (programul „Lapte şi corn”, programul ”Bani de liceu”, programul ”Bursă profesională” acordarea alocaţiei de stat elevilor, programul de distribuire a rechizitelor şcolare etc.).
III. 3. Alţi indicatori demografici
În judeţul Tulcea, rata natalităţii în anul 2014 este de 7,7 la o mie de locuitori. Față de anul 2010 când natalitatea înregistra un număr de 2171 de copii, în anul 2014 numărul născuților vii este de 1895, structuraţi pe sexe aproximativ egal. Impactul trendului descendent al natalității asupra elevilor cuprinşi în învățământul preuniversitar este acela că se înregistrează de la an la an o scădere a populaţiei şcolare și, ca urmare, scăderea numărului de clase.
Rata şomajului în anul 2014, la nivelul întregului judeţ, a înregistrat o valoare de 5.26%, menținându-se la un nivel aproximativ constant față de anii precedenți: 2013- 5.66%, 2012 - 5.26%.
Structura populaţiei judeţului pe etnii se prezintă astfel: Total populaţie – 213083, din care:
Structura populaţiei judeţului după apartenenţa religioasă se prezintă astfel: Total populaţie – 213083, din care:
185191 religie ortodoxă; 3290 religie musulmană;8794 creştină de rit vechi; 350 religie romano catolică;330 religie adventistă de ziua a şaptea; 24 greco – catolică;20 religie reformată; 176 religie baptistă;248 religie penticostală; 65 atei;28 fără religie; 256 alte religii;14311 informație nedisponibilă privind religia.
III. 4. Starea de sănătate în rândul copiilor, elevilor, tinerilor
În anul şcolar 2014-2015, în unităţile şcolare au fost depistate următoarele cazuri de îmbolnăviri:
Boala Nr. de îmbolnăviriangine cu streptococ 21 de cazuriscarlatină 22 de cazuriboala diareică 27 de cazurivaricelă 662 de cazuri hepatită acută virală 40 de cazurirujeolă 0 cazurirubeolă 0 cazurimeningită virală 0 cazurimeningită TBC 0 cazurifebră butonoasă 0 cazuri
Numărul însemnat de îmbolnăviri prin boli infecţioase transmisibile, demonstrează importanța triajului epidemiologic în unităţile de învăţământ, precum şi necesitatea remedierii deficienţelor de igienă colectivă în unităţile şcolare.
Triajul epidemiologic s-a efectuat după fiecare vacanţă şi au fost depistate :Pagina 8 din 140
pediculoză scabie micoze angineSEPTEMBRIE 140 de cazuri 2 cazuri 31 de cazuri 123 de cazuriIANUARIE 139 de cazuri 1 caz 21 de cazuri 122 de cazuriAPRILIE 107 cazuri 5 cazuri 11 cazuri 67 de cazuri
După fiecare triaj epidemiologic, Direcţia de Sănătate Publică, conform metodologiei, a solicitat o evidenţă nominală a cazurilor de boală . Acestea au fost monitorizate , iar pentru focarele de boală din colectivităţi s-a intervenit cu recomandări , materiale informative, recoltări de probe biologice, vaccinuri , astfel încât cazurile de boală să fie izolate şi îndrumate pentru asistenţă medicală.
Copiii nu sunt acceptaţi în colectivitate decât deparazitaţi şi fără simptomatologie de boală acută, cu avizul unui medic de familie sau din dispensarul şcolar.
Incidenţa (cazuri noi de îmbolnăvire)
1 Boli infecţioase si parazitare 4202 Boli endocrine ,metabolism ,nutriţie 473 Boli ale sângelui și org hematopietice 244 Tulburări mintale 335 Boli ale sistemului nervos 196 Boli ale ochiului 1517 Boli ale urechii și mastoidei 438 Boli ale aparatului circulator 339 Boli ale aparatului respirator 348810 Boli ale căilor respiratorii superioare 2784
- pneumonii 25511 Boli ale aparatului digestiv 150912 Boli ale cavităţii bucale 266
- caria dentară 23013 Boli ale aparatului genito-urinar 40214 Boli ale pielii și țesutului cutanat 13515 Accidente ,traumatisme,otrăviri 860*Datele sunt colectate din raportările anuale de la cabinetele medicale şcolare Prevalenţa (nr. bolnavi cronici în evidenţa DSP la sfârşitul anului şcolar 2014-20145)Nr. crt Grupele de boli Total bolnavi1 Tuberculoza 62 Hepatita virală 133 Tumori maligne 94 Gușa simplă și alte boli ale tiroidei 95 Diabet zaharat 156 Alte boli de metabolism si endocrine 127 Anemie ( prin carența de fier și cronice) 348 Tulburări nevrotice și de comportament 69 Alte tulburari psihice 2810 Tulburări de adaptare școlară 16811 Tulburări de vorbire 26112 Retard psihic si intelectual de limită 3713 Alte boli cronice neurologice 2014 Intârziere mintală de nivel neprecizat 7115 Epilepsie 4016 Viciile de refracţie 52317 Alte boli cronice senzoriale 2318 Surditate 519 Hipoacuzie 220 Reumatism articular acut 12
Pagina 9 din 140
21 Boli cardiace dobândite 4322 Boli hipertensive 1723 Boli ale ap circulator 124 Afecţiuni cronice ale amigdalelor si vegetaţiilor adenoide 6825 Astmul bronşic 13426 Ulcer gastric și duodenal 327 Ciroze și alte boli ale ficatului 628 Afecţiuni cronice biliare 729 Afecţiuni reumatice cronice 1230 Sindrom nefrotic și nefrozele 331 Alte boli cronice ale sist osteo art,ale muşchilor 1332 Deformările coloanei vertebrale (fară cele congenitale) 18033 Deformaţii câstigate ale membrelor 2634 Anomaliile congenitale ale inimii și ale ap. circulator 2035 Anomalii congenitale ale sistemului osteoarticular 1736 Afecţiuni ale org.genitale feminine 2337 Leucemii 238 Tumori benigne 6*Datele sunt colectate din raportările anuale „Boli cronice CMI”.
IV. REŢEAUA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT CARE AU FUNCŢIONAT ÎN ANUL ŞCOLAR 2014-2015 ŞI PERSPECTIVA PENTRU ANUL ŞCOLAR
2015-2016
IV.1 Număr de unităţi de învăţământ
În anul şcolar 2014-2015, reţeaua unităților de învățământ a județului Tulcea se prezintă astfel: După tipul unităţii:
140 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, şi anume:13 grădiniţe în mediul urban;33 de şcoli primare, din care 1 în mediul urban;73 de şcoli gimnaziale, din care 12 în mediul urban;19 colegii și licee, din care 16 în mediul urban; 1 şcoală profesională, în mediul urban; 1 școală specială, în mediul urban.
2 unităţi de învăţământ preuniversitar particular, ambele în mediul urban:1 grădiniță;1 școală postliceală sanitară.
După nivelurile de învăţământ de masă existente în unităţile de învățământ de stat: în 122 de unităţi de învățământ funcţionează grupe de grădiniţă; în 101 unităţi funcţionează clase primare; în 85 de unităţi funcţionează clase gimnaziale; în 19 unităţi funcţionează clase de liceu; în 9 unităţi funcţionează clase de învăţământ profesional; în 3 unităţi funcţionează clase de învăţământ postliceal și de maiștri.
IV. 2. Învăţământul simultan, clase cu efective reduse, clase peste efectivele legale
Prin specificul judeţului Tulcea, în ceea ce priveşte întinderea, zonele cu grad mare de izolare și densitatea populaţiei, formarea claselor simultane este predominantă în mediul rural. Astfel, s-a constituit un număr de 76 de clase în regim simultan de nivel primar cu 1392 elevi și un număr de 36 de clase în regim simultan de nivel gimnazial cu 616 elevi.
Pagina 10 din 140
Formațiunile de studiu ce funcționează sub efectivul minim prevăzut de legea educației naționale se regăsesc, de regulă, în localități izolate, unde nu există posibilitatea transportului copiilor cu microbuzele școlare spre unitățile de învățământ apropiate, iar nivelurile de învățământ unde sunt mai frecvente clase cu efective reduse sunt următoarele: preșcolar (4 grupe program normal), primar (8 clase), gimnazial (4 clase).
Clase cu efective peste limita maximă legală funcționează la toate nivelurile de învățământ, în baza propunerilor primite în acest sens din partea unităților de învățământ și care au fost supuse aprobării în Consiliul de Administație al ISJ, aceasta fiind una dintre măsurile luate de unitățile de învățământ preuniversitar de stat la începutul anului școlar 2014-2015, în vederea încadrării în bugetul calculat conform H.G. nr.72/2013 și, implicit, pentru asigurarea cheltuielilor de personal.
IV. 3. Clase cu specific (bilingve, intensive, de artă, de sport, alte tipuri)
Clase bilingve nu există în școlile din județul Tulcea, în schimb, au funcționat în anul școlar 2014-2015, în cadrul a două licee, clase cu studiul intensiv al limbii engleze și intensiv informatică (Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” și Liceul Teoretic „Grigore Moisil”). La Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” au funcționat 6 clase cu 163 de elevi la nivel gimnazial - intensiv engleză, 13 clase cu 351de elevi la nivel liceal intensiv - engleză și 1 clasă cu 26 de elevi - intensiv informatică . La Liceul Teoretic „Grigore Moisil” au funcționat 4 clase cu 116 elevi la nivel liceal intensiv – engleză.
Învățământul sportiv a fost organizat la Liceul Teoretic "Ion Creangă" Tulcea și a cuprins in total 4 clase cu 104 elevi ( a IX-a – 28 de elevi; a X-a – 16 elevi; a XI-a – 30 de elevi; a XII-a – 30 de elevi). Elevii sunt componenți ai secțiilor clubului sportiv școlar din localitate și desfășoară 6 ore la liceu (teorie și practică), dar și antrenamente la secțiile de performanță.
Tabel 1. Clase cu specific de artă din cadrul Liceului de Arte "George Georgescu" Tulcea:
Nivel Total Muzică Arte plastice Arhitectură Arta actoruluiClase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi
Potențialul motric al elevilor talentați pentru sportul de performanță a fost valorificat în cadrul secțiilor Clubului Sportiv Școlar, unitate conexă cu personalitate juridică.
Cele 8 secții de atletism, baschet, fotbal, handbal, kaiac-canoe, lupte, volei fete și volei băieți au cuprins 41 de grupe cu 572 de elevi, împărțite astfel:
-22 de grupe de începători / 330 elevi;-15 grupe de avansați / 206 elevi;- 4 grupe de performanță / 36 elevi.
Pregătirea elevilor de la cele 8 secții a fost asigurată de profesori și antrenori ce au ocupat cele 14 posturi didactice alocate Clubului Sportiv.
Clubul dispune de: sediu propriu (cancelarie, cabinet metodic, 5 birouri), cămin cazare-100 locuri, cantină, sală de sport polivalentă-500 de locuri, cu toate facilitățile necesare, bază nautică, complex sportiv-stadion de fotbal – 5000 de locuri, vestiare.
IV.5.Tendințe generale
Făță de anul școlar 2013-2014 a crescut numărul de clase de nivel liceal cu specific de artă de la 6 la 7 clase, pe specializarea Arte plastice, cu numărul cel mai mare de elevi. Realizarea clasei cu specific sportiv este anul acesta completă, cu 28 de elevi, față de 20 de elevi admiși anul școlar trecut, iar constituirea secțiilor de performanță ale Clubului Sportiv Școlar păstrează aceleași proporții, având tot un număr de 41 de grupe cu 572 de elevi.
Pagina 11 din 140
V. RESURSE UMANE ( CADRE DIDACTICE, CADRE DIDACTICE AUXILIARE, PERSONAL NEDIDACTIC)
V. 1. Număr total de cadre didactice/ personal didactic auxiliar/ personal nedidactic, pe medii de rezidenţă, sex şi vârste
Posturile normate pe anul şcolar 2014-2015 s-au încadrat în cifra aprobată prin Legea bugetului pe anul financiar 2014 şi respectiv pe anul financiar 2015 pe surse de finanţare.
Numărul total de norme personal didactic este de 2703.Numărul total de norme personal didactic auxiliar este de 348.Numărul total de norme personal nedidactic este de 771.Numărul de norme cadre didactice urban este de 1609.Numărul de norme cadre didactice rural este de 1094.Numărul cadrelor didactice de sex feminin este de 2114, iar de sex masculin 550.Vârsta medie a cadrelor didactice : 45,8; din care : feminin – 46, masculin – 45,5.
V. 2. Raportul nr. elevi /cadre didactice la nivelul judeţului şi urban, rural
Se observă că pe total judeţ se înregistrează un indice de 12,11 copii/cadru didactic, în mediul urban indicele înregistrează valori mai mici(11.77) decât în mediul rural (12.2).
V. 3. Raportul nr. cadre didactice / nr. personal didactic auxiliar, respectiv nedidactic
Raportul nr. cadre didactice / nr. personal didactic auxiliar în anul şcolar 2014-2015 este de 2703/348, adică de 7.76. Raportul nr. cadre didactice / nr. personal nedidactic este de 2703/771, adică 3.5.
V.4. Situaţia numerică a cadrelor didactice pe niveluri de şcolarizare/ gradul de acoperire a normelor/ posturilor în procente
Totalul normelor didactice din învăţământul primar: 504 (18.64%) ; preşcolar 340 (12.57%) norme didactice ocupate de profesori 1714 de posturi ( 63.41 %), norme didactice ocupate de maiştrii 63 (2.3 %), norme didactice din învăţământul special 82 (3.03%).
V. 5. Raportul nr. norme didactice total la număr norme pe medii : urban, rural
Raportul număr norme total/ norme urban – 2703/1609 este 1,68Raportul număr norme total/ norme rural - 2703/1094 este 2,47Raportul norme urban/norme rural – 1609/1094 este 1,47
V. 6. Număr norme cadre didactice calificate/ necalificate/ în curs de calificare.
Numărul de norme al cadrelor didactice calificate este de 2608, din care 1587 în mediul urban şi 1021 în mediul rural. Numărul de norme al cadrelor didactice fără studii corespunzătoare postului este de 95, din care 21 în mediul urban şi 74 în mediul rural, din care:
- numărul de norme al cadrelor didactice cu studii superioare în alt domeniu decât cel corespunzător postului didactic este de 38, din care 11 în mediul urban şi 27 în mediul rural.
- numărul de norme al cadrelor didactice în curs de calificare este de 7, din care 3 în mediul urban şi 4 în mediul rural.
- numărul de norme al cadrelor didactice cu studii medii este de 50, din care 8 în mediul urban şi 42 în mediul rural.
Pagina 12 din 140
V.7. Titulari şi suplinitori
Numărul de norme al cadrelor didactice angajate pe perioadă nedeterminată este de 2053, din care 1301 în mediul urban si 752 în mediul rural;
Numărul de norme al cadrelor didactice angajate pe perioadă determinată cu studii corespunzătoare posturilor este de 555, din care 287 în mediul urban şi 335 în mediul rural.
Numărul de norme suplinite al cadrelor didactice angajate pe perioadă determinată fără studii corespunzătoare posturilor este este de 95, din care 21 în mediul urban şi 74 în mediul rural.
V.8. Situaţia statistică a cadrelor didactice pe grupe de vârstă şi în funcţie de vechimea în învăţământ
În învăţământ sunt: sub 25 de ani - 128 persoane, din care: 104 feminin şi 24 masculin, 187 persoane cu vârste cuprinse între 25-29 de ani, din care: 144 feminin şi 43 masculin, 372 de persoane cu vârste cuprinse între 30-34 de ani, din care: 253 feminin şi 119 masculin, 396 de persoane cu vârste cuprinse între 35-39 de ani, din care: 273 feminin şi 123 masculin, 408 de persoane cu vârste cuprinse între 40-44 de ani, din care: 265 feminin şi 132 masculin, 437 de persoane cu vârste cuprinse între 45-49 de ani, din care: 310 feminin şi 113 masculin, 390 de persoane cu vârste cuprinse între 50-54 de ani, din care: 306 feminin şi 84 masculin, 243 de persoane cu vârste cuprinse între 55-59 de ani, din care: 175 feminin şi 78 masculin, 74 de persoane cu vârste cuprinse între 60-64 de ani, din care: 49 feminin şi 25 masculin, 29 de persoane cu vârste peste 65 de ani, din care: 18 feminin şi 11 masculin.
V.9. Situaţia statistică privind înscrierea pentru perfecţionarea prin definitivarea în învăţământ şi acordarea gradelor didactice II şi I
Până la data de 21 noiembrie 2014 au fost depuse 65 de dosare pentru examenul naţional de definitivare în învăţământ, sesiunea 2015.
La examen au fost validat un număr de 62 de candidaţi la următoarele discipline de examen:
Nr. crt.
Specializările la care se susţine examenul național de definitivarea în învăţământ, sesiunea 2015 Nr. candidați
1. Arte plastice 12. Biologie 33. Comerț (maistru instructor) 14. Consiliere psihopedagogică 35. Educaţie fizică 46. Educație muzicală specializată 17. Educaţie muzicală 28. Geografie 19. Îmbunătățiri funciare și ingineria mediului 110. Istorie 411. Limba şi literatura engleză 412. Limba şi literatura franceză 513. Limba şi literatura română pentru copii (Educatoare) 214. Limba şi literatura română și matematică (Învățători) 615. Limba şi literatura română 716. Matematică 617. Psihopedagogie specială 518. Religie ortodoxă 419. Tehnologia Informației și Comunicațiilor 120. Turism și servicii 1
Pagina 13 din 140
La examen nu s-au prezentat 11 candidați, la următoarele discipline :
Nr. crt. Disciplina de examen Nr. candidați1. Consiliere psihopedagogică 12. Îmbunătățiri funciare și ingineria mediului 13. Istorie 24. Limba şi literatura engleză 15. Limba şi literatura franceză 16. Limba şi literatura română și matematică (Învățători) 27. Matematică 28. Turism și servicii 1
După prima oră de examen și până la ora 13.00 s-au retras 17 candidați la următoarele discipline :
Nr. crt. Disciplina de examen Nr. candidați1. Biologie 12. Educaţie fizică 13. Educație muzicală 14. Geografie 15. Limba şi literatura engleză 16. Limba şi literatura franceză 17. Limba şi literatura română și matematică (Învățători) 28. Limba şi literatura română 59. Matematică 110. Psihopedagogie specială 111. Religie ortodoxă 112. Tehnologia Informației și Comunicațiilor 1
La finalul examenului au fost trimise 34 de lucrări scrise la următoarele discipline de examen:
Nr. crt. Proba de examen Nr. candidați 1. Arte plastice 12. Biologie 23. Comerț (maistru instructor) 14. Consiliere psihopedagogică 25. Educație fizică 36. Educație muzicală specializată 17. Educație muzicală 18. Istorie 29. Limba și literatura engleză 210. Limba și literatura franceză 311. Limba și literatura română pentru copii (Educatori) 212. Limba și literatura română și matematică (Învățători) 213. Limba și literatura română 214. Matematică 315. Psihopedagogie specială 416. Religie ortodoxă 3
În urma evaluării lucrărilor scrise, 13 candidaţi au promovat examenul național de definitivare în învățământ astfel :
- 12 candidați cu note între 8-8,99;- 1 candidat cu note între 9-9,99.
Pagina 14 din 140
Candidații promovați pe discipline sunt:
Nr. crt. Disciplina de examen Nr. candidați1. Comerț (maistru instructor) 12. Consiliere psihopedagogică 23. Educație fizică 14. Istorie 15. Limba și literatura română și matematică (Învățători) 16. Limba și literatura română 17. Psihopedagogie specială 38. Religie ortodoxă 3
Procentul de promovare a fost 38,23%.Note sub 8 (opt) au obţinut un număr de 21 de candidaţi, la următoarele discipline :
Nr. crt. Disciplina de examen Nr. candidați1. Arte plastice 12. Biologie 23. Educație fizică 24. Educație muzicală specializată 15. Educație muzicală 16. Istorie 17. Limba și literatura engleză 28. Limba și literatura franceză 39. Limba și literatura franceză 310. Limba și literatura română și matematică (Învățători) 111. Limba și literatura română 112. Matematică 313. Psihopedagogie specială 1
Au fost depuse un număr de 13 contestaţii la următoarele discipline de examen:
Nr. crt. Disciplina de examen Nr. candidați1. Arte plastice 12. Educație fizică 23. Educație muzicală specializată 14. Istorie 15. Limba și literatura engleză 16. Limba și literatura franceză 17. Limba și literatura română pentru copii (Educatori) 18. Limba și literatura română și matematică (Învățători) 19. Limba și literatura română 110. Matematică 211. Psihopedagogie specială 1
Au fost aprobate 2 contestații la următoarele discipline:
Nr. crt. Disciplina de examen Nr. candidați1. Educație muzicală specializată 12. Limba și literatura română pentru copii (Educatori) 1
Procentul de promovare a crescut la 44,11%.Rezultatele examenului au fost afişate conform calendarului de organizare şi desfăşurare.
Pagina 15 din 140
Întocmirea tabelelor cu cadrele didactice înscrise pentru obţinerea gradelor didactice şi înaintarea acestora inspectorilor școlari s-a realizat ulterior datei de 28.11.2014, după aprobarea în Consiliul de administraţie, astfel:
Gradul didactic Nr. cadrelor didactice admise
Nr. cadrelor didactice respinse
Gradul II, sesiunea 2015 reînscrişi
3 -
Gradul II, sesiunea 2016
28 1
Gradul I, seria 2015-2017
42 -
Listele cu candidaţii admişi au fost afişate la I.Ş.J. Tulcea, postate pe site-ul instituţiei și transmise la unitățile de învățământ pe ftp.
Expedierea la centrele de perfecţionare a dosarelor pentru gradul didactic I, seria 2015-2017 şi a tabelelor pentru gradul didactic II, sesiunea 2015 a fost făcută la data de 15.12.2014. Menţionez că multe dosare primite nu au fost complete, cu fişele de înscriere completate greşit, unii directori manifestând superficialitate în verificarea dosarelor, nerespectând Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi graficul transmis prin adresa cu nr. 4861 din 17.10.2014 către toate unităţile de învăţământ cu personalitate juridică.
În lunile octombrie - noiembrie 2014 cadrele didactice au depus 46 de cereri pentru efectuarea inspecţiei curente 1 pentru înscrierea la examenul de acordare a gradului didactic II, sesiunea 2017 şi 78 de cereri de efectuare a inspecţiei curente 1 pentru înscrierea la examenul de acordare a gradului didactic I, seria 2016-2018.
Monitorizarea efectuării inspecţiilor curente şi speciale s-a realizat pe măsură ce inspectorii școlari au predat procesele verbale de inspecţie:
Nr. crt.
Numărul total de inspecții curente și speciale efectuate la nivelul ISJ
Numărul de inspecții efectuate de inspectorii de specialitate
Numărul de inspecții efectuate de profesorii metodiști
Numărul total de profesori metodiști implicați în efectuarea inspecțiilor
Costuri totale aferente inspecțiilor efectuate doar de profesorii metodiști
Plăți restante către profesorii metodiști (dacă este cazul)
1 534 263 271 130 19.380,00 lei 6.230,00 lei
Până la data de 1 iulie 2015 au fost trimise în centrele de perfecționare dosarele cadrelor didactice înscrise la examenul de acordare a gradului didactic II, sesiunea 2015.
Aspecte pozitive:-respectarea programei valabile pentru acest an şcolar;-există planificări calendaristice corecte, conform precizărilor transmise;-buna pregătire de specialitate şi pedagogică;-utilizarea la clasă a strategiilor activ-participative, interactive, moderne şi eficiente;-conţinuturile au în vedere asigurarea acelor experienţe care să ţină seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective şi de activitatea fundamentală-jocul ;-proiectarea didactică pune în valoare potenţialul creativ al cadrelor didactice;-gradul de pregătire a cadrelor didactice inspectate pentru susţinerea orelor asistate, calitatea documentelor de proiectare şi planificare, strategiile didactice folosite şi feedbackul conţinuturilor parcurse reflectate în atingerea standardelor de pregătire a elevilor;-abordarea activităţilor integrate și metoda proiectelor;-asigurarea conţinutului ştiinţific al învăţării adaptat la nevoile de cunoaştere ale copiilor;-activităţile angajează copiii în experienţe noi încurajând explorarea şi experimentul;-interacţiunea educatoare copil este frecventă şi pozitivă.
Pagina 16 din 140
Cauzele care au generat aspectele pozitive :- interes din partea cadrelor didactice pentru înscrierea şi susţinerea examenelor de definitivat, grade didactice;
-activităţile de formare organizate de C.C.D. şi prin derularea proiectelor POSDRU; -persoanele inspectate au pregătirea şi experienţa necesare pentru o prestaţie de calitate; -interesul pentru evoluția în carieră; -motivația pecuniară.
Cauzele care au generat aspectele negative:-existenţa în sistem a unui număr mare de cadre necalificate, cu o pregătire insuficientă;-există cadre didactice calificate cu probleme de adaptare/comportamentale;-lipsa manualelor şcolare şi imposibilitatea procurării lor de pe piaţa liberă (datorită preţurilor foarte mari, la limbile moderne);-rigiditatea unor cadre didactice ;-dezinteres pentru actul educațional.
V.9.1. Dezvoltarea profesionalăInformarea cadrelor didactice cu privire la ofertele de programe acreditate pentru formare continuă
s-a realizat prin afişaj la I.Ş.J., fax, ftp, e-mail, site I.Ş.J. sau C.C.D. Tulcea.În perioada 29 august - 3 septembrie 2014 au participat la programul de formare din cadrul
proiectului „Acces pentru copii şi tineri la a învăţa pentru viaţă - ACTIV”, POSDRU/162/2.2/S/141143 la Brașov, un număr de 32 de cadre didactice.
În perioada 21 - 24 septembrie 2014 a participat la seminarul de instruire din cadrul proiectului „Program Educațional de Sprijin pentru Dezvoltarea Competențelor Cheie (FII PREGĂTIT)”, POSDRU/153/1.1./S/140787 la București, un număr de 28 de cadre didactice.
Selectarea metodiştilor I. S. J. Tulcea s-a realizat în colaborare cu inspectorii școlari pe baza procedurii realizate pentru selecția metodiștilor pe baza portofoliilor depuse de cadrele didactice, iar lista cu metodişti a fost aprobată în Consiliul de administraţie prin decizia nr. 632 din 29.09.2014. De asemenea a fost aprobată delegaţia cu nr. 4581 din 29.09.2014 pentru efectuarea inspecţiilor curente şi speciale. În perioada 14-28 noiembrie 2014, Casa Corpului Didactic Tulcea a organizat „Programul de perfecționare a metodiștilor I.S.J.” pentru cei 18 metodiștii noi.
Responsabilii cu dezvoltarea resursei umane din unităţile de învăţământ au participat la instruirea privind formarea continuă a cadrelor didactice din judeţul Tulcea pentru anul şcolar 2014-2015, organizată în comun cu Casa Corpului Didactic Tulcea astfel:
- 21.10.2014 la Liceul ,,Dimitrie Cantemir” Babadag și la Școala Gimnazială ,,Panait Cerna” Cerna;
- 22.10.2014 la Colegiul Tehnic ,,Henri Coandă” Tulcea;- 27.10.2014 la Liceul Tehnologic ,,Simion Leonescu” Luncavița.În perioada 2 - 4 februarie 2015 au participat la seminarul de instruire pentru programul TeLePLUS
din cadrul proiectului „Program Educațional de Sprijin pentru Dezvoltarea Competențelor Cheie (FII PREGĂTIT)”, POSDRU/153/1.1./S/140787 la Tulcea, un număr de 30 de cadre didactice.
V.9.2. Echivalare În conformitate cu OMEN nr. 4553/10.09.2014 pentru aprobarea Calendarului activităților
prevăzute în Metodologia de echivalare pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, aprobată prin OMECTS nr. 5553 din 07.10.2011 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 733 din 19.10.2011), cu modificările și completările ulterioare (OMECTS nr. 4111 din 22 mai 2012, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 357 din 25 mai 2012), sesiunea 2014-2015, până la data de 31octombrie 2014 s-au depus 7 de dosare, din care 2 au fost respinse, deoarece nu îndeplineau condițiile de echivalare. În data de 14 noiembrie 2014 a fost afișată lista cu cadrele didactice care îndeplinesc/nu îndeplinesc condițiile de echivalare pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă și a fost transmisă la Ministerul Educației Naționale – Direcția Generală Management, Resurse Umane și Rețea Școlară Națională - situația statistică pe specializări.
Pagina 17 din 140
În perioada 17-28 noiembrie 2014 cadrele didactice au completat dosarele incomplete și în data de 5 decembrie 2014 a fost transmisă la Ministerul Educației Naționale – Direcția Generală Management, Resurse Umane și Rețea Școlară Națională - situația statistică finală, pe specializări. În data de 18 decembrie 2014 dosarele au fost trimise în centrele de echivalare.
V.10. Număr norme acoperite cu personal asociat/pensionat
Numărul normelor acoperite cu personal asociat/pensionat este de 153 din care 77 în urban şi 76 în rural.
V.11. Discipline / domenii deficitare în acoperirea cu personal didactic calificat şi discipline/ domenii cu personal didactic neutilizat în alte domenii ( supranumerar)
Disciplinele deficitare la nivelul judeţului în mediul urban sunt: profesorii de instrument, fizică, chimie, matematică, iar în mediul rural sunt: limba engleză, limba franceză, educaţie muzicală, educaţie plastică, matematica, fizică, chimie.
Discipline cu personal didactic neutilizat/ utilizat în alte domenii : geografie, istorie.
V.12. Situaţia rezultatelor la concursul de titularizare din iulie 2015
Pentru concursul de ocupare a posturilor/ catedrelor vacante/rezervate din 15 iulie 2015 s-a înscris un număr de 227 de candidaţi pentru 86 de posturi titularizabile.
În data de 15 iulie 2015, la Concursul naţional pentru ocuparea posturilor vacante, de la nivelul judeţului nostru a fost trimis la centrele de evaluare un număr de 165 de lucrări (din 227 înscrişi).
Din cei 165 de candidaţi, 33 de candidaţi au obţinut note sub 5, 64 de candidaţi au obţinut note între 5 şi 6.99 si 68 de candidaţi au obţinut note peste 7.
În urma concursului s-au titularizat 24 de candidaţi.
V. 13. Tendinţe generale
Deși numărul de norme didactice este în continuare în scădere, nu reuşim să acoperim necesarul de cadre didactice decât cu ajutorul cadrelor didactice pensionate sau a cadrelor didactice fără studii corespunzătoare postului/catedrei și aceasta cu greu. Fenomenul de îmbătrânire a personalului didactic se menține, intrările în sistem sunt tot mai puţine. Continuă scăderea dramatică a numărului de candidaţi la toate disciplinele, ca şi nivelul lor de pregătire.
VI. MANAGEMENT, RELAŢII DE COLABORARE, RELAŢII CU PUBLICUL, IMAGINE, COMUNICARE
VI.1. Situaţia încadrării unităţilor cu directori
La începutul anului şcolar 2014- 2015 s-a realizat încadrarea cu personal didactic de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ, corespunzător cerinţelor postului.
Tabel 1. Asigurarea unităţilor de învăţământ cu personal de conducere
Nr. crt. Tipul unităţii
Nr. unităţi Total funcţii de conducere Directori Directori
Au fost numiţi, de asemenea, trei directori la cele trei unităţi cu activităţi extrașcolare care funcţionează în cadrul învăţământului tulcean.
Menţionăm că 70 de cadre didactice dintre cele 106 numite în funcţii de conducere au calitatea de membri în Corpul naţional de experţi în management educaţional (la nivel judeţean existând 191 de cadre didactice care au această calitate).
VI.1.1. Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de directori/directori adjuncţi în unităţile de învăţământ
Cele 81 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică au fost încadrate cu directori numiţi prin detaşare în interesul învăţământului şi cu 22 de directori adjuncţi, în acelaşi regim. Cauza numirii directorilor cu detaşare o constituie faptul că nu s-a organizat concurs pentru ocuparea acestor funcţii.
VI. 2. Stilul de conducere la nivelul I.S.J./ unitate de învăţământ
La nivelul unităţilor de învăţământ, se insistă pe promovarea unui management participativ, bazat pe comunicare şi transparenţă, acces la actul decizional şi la informaţii de interes public.
Există, însă, şi directori care abordează un stil autoritar, subiectiv, respingând comunicarea în cadrul organizaţiei şcolare, fapt ce generează tensiune şi suspiciune, deci un climat neadecvat unei activităţi de calitate.
Astfel de abordare a determinat reclamaţii adresate atât inspectoratului şcolar, cât şi altor instituţii: Prefectură, Ministerul Educaţiei. Au fost reclamate încălcarea unor acte normative din domeniul învăţământului, atitudine necorespunzătoare faţă de personalul didactic şi nedidactic. În urma cercetării faptelor invocate în memorii, au fost formulate atenţionări/ întreprinse măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare.
VI.3. Evaluarea unităţilor de învăţământ prin inspecţiile de evaluare instituţională, inspecţii şcolare şi statistica inspecţiilor efectuate de către I.S.J. în anul şcolar 2014/2015
Documentele care au stat la baza planificării , organizării şi desfăşurării activităţii de inspecţie şcolară au fost:
Planul managerial al I.Ș.J.Tulcea; Planurile manageriale pe compartimente; Fundamentarea planificării inspecţiei şcolare în anul şcolar 2014-2015; Regulamentul de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar ( O.M. 5547 din
06.01.2011); Graficul unic de monitorizare şi control prin inspecţia şcolară, semestrul I şi al II-lea, anul
şcolar 2014-2015. Graficul inspecţiilor şcolare pe discipline; Graficul ARACIP de evaluare a calităţii şi documentele M.E.C.Ș.. ROFUIP-O.M.E.N. nr.5115/2014;
Obiectivele activităţii de inspecţie şcolară pentru 2014-2015:- sprijinirea unităţilor şcolare şi a personalului didactic în îmbunătăţirea activităţii;
- sprijinirea evaluării calităţii ofertei educaţionale şi a nivelului de performanţă atins de elevi la nivel naţional, judeţean şi local, prin furnizarea către cei în drept a rapoartelor de inspecţie;
Pagina 19 din 140
- evaluarea calităţii personalului din învăţământ şi evaluarea calităţii managementului şcolar;- creşterea calităţii serviciilor educaţionale. - dezvoltarea instituţională în condiţiile implementării strategiei descentralizării;- respectarea legalităţii în managementul unităţilor de învăţământ;- perceperea inspecţiei/controlului ca instrument de sprijinire a managerilor şcolari în
eficientizarea activităţii manageriale;- prevenirea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea performanţei şcolare în vederea finalizării
învăţământului obligatoriu şi a integrării în viaţa socială;- îmbunătăţirea managementului unităţilor de învăţământ prin utilizarea optimă a personalului
existent ;- dezvoltarea şi modernizarea bazei didactico- materiale printr-o politică eficientă de achiziţii şi
investiţii;- fundamentarea ofertei de şcolarizare pe nevoile de dezvoltare personală şi profesională a
elevilor, pe cerinţele comunităţii locale, perspectivele dezvoltării economice;- implementarea sistemului de evaluare şi asigurare a calităţii;- asigurarea şi dezvoltarea resursei umane , în planul perfecţionării şi formării continue a
managerilor şcolari;- optimizarea parteneriatului şcoală- comunitate ;- funcţionarea optimă a fluxului informaţional;- democratizarea sistemului/ procesului de învăţământ.
CRITERIILE CARE AU STAT LA BAZA SELECTĂRII UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI A CADRELOR DIDACTICE INSPECTATE:
Cadre didactice înscrise la diferite forme de perfecţionare ( definitivat, grad didactic I şi II); Unităţi şcolare cu încadrare deficitară ( cadre necalificate, învăţământ simultan, stagiari); Unităţi şcolare şi cadre didactice necuprinse în graficul inspecţiei şcolare în ultimii 2 ani; Lipsa de experienţă în activitatea managerială a unor directori nou-numiţi în funcţie; Activitate managerială deficitară; Acordarea calificativelor în urma evaluării anuale; Ritmicitatea inspecţiilor pe unităţi şcolare; Recomandări în urma inspecţiilor realizate; Monitorizarea calităţii în Î.P.T.
NUMĂRUL ŞI TIPURILE DE INSPECŢII PLANIFICATE/REALIZATE, JUSTIFICAREA SCHIMBĂRILOR PRODUSE FAŢĂ DE PROGRAMAREA INIŢIALĂ, CONFORM TABELELOR DE MAI JOS:
În anul şcolar 2014-2015 s-au efectuat următoarele inspecţii:
Nr. crt.
Tipul de inspecţie şcolară
Număr de inspecţii planificate
Număr de inspecţii realizate
Justificarea schimbărilor produse sau a nerealizării tuturor inspecţiilor
Obs.
1. Inspecţie Școlară Generală
10 9 Vacanța intrasemestrialăSuspendarea directorului din funcție
3.. Inspecţie școlară tematică
16 16
4. Inspecţie școlară de specialitate
256 256
5. Inspecții pentru obținerea examenului de titularizare
203 202 Neprezentatea candidatului
6. Inspecţie școlară curentă şi specială pentru
Conform graficului pe
121 Suprapunerea unor activităţi (plan şcolarizare,
Pagina 20 din 140
definitivarea în învăţământ şi obţinerea gradelor didactice
Număr de unităţi planificate pentru inspecţie generală
Număr de unităţi inspectate
Justificarea schimbărilor produse sau a nerealizării tuturor inspecţiilor
10 9 Vacanța intrasemestrialăSuspendarea directorului din funcție
Inspecţia de revenire ( conform ISG ):
Număr inspecţii de revenire planificate Număr de inspecţii realizate Obs. 3 3
Inspecţie şcolară tematică:
Număr de unităţi inspectate
Număr de inspecţii planificate
Număr„ de inspecţii realizate
Justificarea schimbărilor produse sau a nerealizării tuturor inspecţiilor
Obs.
16 16 16 Suprapunerea unor activităţi Condiţii meteo nefavorabile
Inspecţie şcolară pentru soluţionarea unor sesizări, reclamaţii, pentru soluţionarea unor conflicte etc.
S-au făcut investigații pentru soluționarea petițiilor în termenul legal. Petenților li s-a răspuns în termenul prevăzut de legea în vigoare.
Inspecţia pentru validarea rapoartelor de autoevaluare ale unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic
Număr de unităţi de învăţământ planificate pentru inspecţie
Număr de unităţi inspectate
Perioada de desfăşurare a inspecţiei
Justificarea schimbărilor produse sau a nerealizării tuturor inspecţiilor
Obs.
8+5+3+2 8+5+3+2 oct.-nov. 2014 - -
Inspecţia şcolară de specialitate
Specializarea Număr de cadre didactice inspectate
Număr de unităţi de învăţământ implicate
Obs.
Învațământ prescolar 75 37
Învațământ primar 10 6
Limba şi literatura 45 23Pagina 21 din 140
română
Limbi moderne 21 15
Geografie 9 10
Discipline tehnice 45 20Educație fizică 12 8
Arte 20 10
Religie 12 10
Limbi materne 7 5
Monitorizarea efectuării inspecţiilor curente şi speciale s-a realizat pe măsură ce inspectorii școlari au predat procesele verbale de inspecţie.
Nr. crt. Numărul total de inspecții curente și speciale efectuate la nivelul ISJ
Numărul de inspecții efectuate de inspectorii de specialitate
Numărul de inspecții efectuate de profesorii metodiști
Numărul total de profesori metodiști implicați în efectuarea inspecțiilor
Costuri totale aferente inspecțiilor efectuate doar de profesorii metodiști
Plăți restante către profesorii metodiști (dacă este cazul)
1 534 263 271 130 19.380,00 lei 6.230,00 lei
Până la data de 1 iulie 2015 au fost trimise în centrele de perfecționare dosarele cadrelor didactice înscrise la examenul de acordare a gradului didactic II, sesiunea 2015.
EVIDENŢA NUMERICĂ A CADRELOR DIDACTICE ASISTATE, PE DISCIPLINE DE STUDIU
Cadre didactice calificate:
Nr.crt.
Disciplina la care s-a realizat inspecţia
Total cadre did. asist.
Calificativele acordate Note acordate Obs.
F.b B Acc./Satisf.
Slab F.s 10 9 8 Sub 8
1 Învațământ prescolar 30 14 10 3 2
2 Învațământ primar 18 13 2 3 2
3 Limba şi literatura română 28 18 4 1 4 1
4 Limbi moderne 15 9 3 1 1 1
5 Istorie, socio-umane, învăţământ specia
15 13 2 1 1
6 Geografie 8 7 1
Pagina 22 din 140
7 Biologie, chimie, fizică 20 15 2 1 1
8 Discipline tehnice 31 29 1 1
9 Educație fizică 30 25 3 2
10 Arte 13 11 111 Religie 14 5 2 312 Limba
rromani 4 4
13 Limbi materne 5 5
14 Dirigenţie 9 9
Cadre didactice necalificate:
Nr. crt.
Disciplina la care s-a realizat inspecţia
Total cadre did. asist.
Calificative Obs.
Foarte bine
Bine Acceptabil/Satisfăcător
Slab F.slab
1 Învațământ prescolar8 1 7
2 Limba şi literatura română 3 3
3 Limbi moderne2 2
4 Istorie, socio-umane, învăţământ specia 3 3
5 Arte13 5 8
6 Limbi materne4 4
7 Discipline tehnice3 3
CONSTATĂRI ŞI APRECIERI REFERITOARE LA ASPECTE DE INTERES PENTRU M.E.C.S. ŞI I.S.J. TULCEA, REZULTATE DIN TOATE TIPURILE DE INSPECŢII REALIZATE
Se evidenţiază aspecte pozitive şi aspecte negative din subsistemul de învăţământ din judeţul Tulcea referitoare la:
CALITATEA ACTIVITĂŢII CADRELOR DIDACTICE ASISTATE
Aspecte pozitive Aspecte negativeÎnvațământ prescolar-aplicarea programei aprobată prin OM.nr.5233/01.09.2009. -documentele de planificare respectă
-conţinuturi selectate la întâmplare -sunt foarte rar planificate activitățile în aer liber -Programe CDŞ neavizate de inspectorul de specialitate.
Pagina 23 din 140
recomandările curriculare prin abordarea celor 6 teme anuale de studiu Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu?-centrele de activitate din cadrul ALA1 oferă copiilor posibilitatea de a-și alege singuri sectorul (știință,artă,construcții, joc de rol,joc de masă, bibliotecă). Centrele tematice sunt amenajate cu ajutorul copiilor și sugerează temele ce se vor studia în săptămânile respective. Proiectările didactice asigură un demers corespunzător domeniilor de activitate cu conținuturi accesibile nivelului de vârstă, cu obiective operaționale ce vizează actul de predare-învățare- evaluare.-diversitatea strategiilor didactice, formele de organizare, mijloacele de învățământ accesibilizarea conţinuturilor, predarea diferenţiată, sarcinile suplimentare, stilul de conducere, crearea motivaţiei necesare, încurajarea preşcolarilor, stimularea interesului pentru studiu, dozarea sarcinilor, comunicarea cu preşcolarii, modalitățile alternative de evaluare sunt aspecte care atestă pregătirea profesională a cadrelor didactice. -mediul educațional bine organizat permite dezvoltarea liberă a copiilor, evidențiind dimensiunea interculturală și incluziunea socială, explorarea activă, interacțiunile variate cu materialele, cu ceilalții copii și cu adultul.Învațământ primar -respectarea particularităţilor individuale ale copiilor şi a ritmului propriu de dezvoltare şi antrenarea acestora în activitatea zilnică într-un mediu educaţional propice;-angajarea copiilor în experienţe de învăţare activă încurajând jocul şi asigurarea conţinutului ştiinţific al învăţării;-proiectarea unor activităţi realiste, diversificate prin utilizarea unor strategii noi ce răspund intereselor de cunoaştere a copiilor;-respectarea curriculumului naţional în realizarea planificărilor calendaristice şi a proiectelor didactice pe unităţi de învăţare;-elaborarea schemelor orare în funcţie de particularităţile clasei, şcolii, zonei geografice;
-practicarea unui management activ al colectivului de elevi, concretizat prin frecvenţa mai mare a secvenţelor de muncă independentă / activităţi pe grupe omogene sau eterogene;-diversificarea formelor /tipurilor de evaluare;-accentuarea laturii formative in actul educational, pe lecţiile de învăţare în clasă ;-crearea unui climat favorabil învăţării ;
. -absenţa proiectării unor secvenţe de recuperare / ameliorare / performare-se menţine oferta scăzută a parcursurilor didactice inter / transdisciplinare;-neaplicarea descriptorilor de performanţă de către toate cadrele didactice-rezerva unor învăţători faţă de forme alternative de evaluare (metoda proiectelor / a portofoliilor / autoevaluarea)-dificultăţi întâmpinate de cadrele didactice fără experienţă în desfăşurarea activităţii în învăţământul simultan.
Pagina 24 din 140
-diversificarea pachetului de activităţi opţionale ; -relaţionare pozitivă invățător- elevi, elevi –elevi, invățător- părinţi;-stimularea participării părinţilor, autorităţilor locale la viaţa scolii şi implicarea acestora în derularea unor proiecte curriculare locale, naţionale.Limba şi literatura română-cele mai multe cadre didactice calificate au pregătire de specialitate corespunzătoare, care asigură suportul ştiinţific necesar demersului didactic ;-proiectarea didactică, planificarea conţinuturilor se realizează, în general, corect, în conformitate cu programele şcolare în vigoare, asigurând parcurgerea ritmică şi integrală a materiei;-utilizarea de către marea majoritate a profesorilor de limba şi literatura română a unor strategii didactice eficiente, moderne, dar şi clasice, care optimizează actul educativ;- absolvirea mai multor cursuri de formare de către un număr mare de cadre didactice de limba şi literatura română a dus la creşterea calităţii actului didactic;-implicarea unui număr mare de profesori în proiecte şi parteneriate care vizează disciplina limba şi literatura română sau activitatea extraşcolară;-existenţa unei comunicări eficiente, pe diverse canale, în ambele sensuri, care duce la o bună informare a personalului didactic, cât şi a inspectorului de specialitate despre situaţia din sistem.-relaţionare pozitivă profesor- elevi, elevi –elevi, profesor- părinţi, profesor- conducerea şcolii, în cele mai multe cazuri;
-carenţe de natură metodico-pedagogică în cazul unor cadre didactice, mai ales debutante şi necalificate;-utilizarea metodelor moderne, uneori, în mod arbitrar şi ineficient;-programe CDŞ , uneori, neavizate de inspectorul de specialitate;
Limbi moderne-respectarea programei valabile pentru acest an şcolar;-există planificări calendaristice corecte, conform precizărilor transmise;-buna pregătire de specialitate şi pedagogică;-utilizarea la clasă a strategiilor activ-participa-tive, interactive, moderne şi eficiente;
-încadrarea necorespunzătoare în mediul rural (cadre necalificate; constituirea catedrelor în mai multe localităţi);-slaba pregătire iniţială a cadrelor necalificate;-greutăţi în obţinerea titularizării şi gradelor didactice din cauza subiectelor predominant metodice;
Istorie, socio-umane, învăţământ special- majoritatea cadrelor didactice sunt calificate şi au grade didactice;-majoritatea cadrelor didactice întocmesc planificările calendaristice/ proiectele de unităţi de învăţare cu respectarea programei şcolare în vigoare şi a metodologiei; - elaborarea şi aplicarea testelor iniţiale; - utilizarea tuturor formelor de evaluare; -utilizarea calculatorului în predare/ învăţare/ evaluare;
-carenţe de natură metodico-pedagogică în cazul unor cadre didactice; -utilizarea metodelor moderne, uneori, în mod arbitrar şi ineficient;-cadrele didactice elaborează puţine proiecte de lecţie şi nu sunt verificate de director/ şeful de catedră;-în unele situaţii, planificările sunt realizate după manual, nu după programă;-analiză superficială/ formală a rezultatelor la testele iniţiale sau măsuri de ameliorare
Pagina 25 din 140
-activităţi pe grupe de elevi;- interes pentru perfecţionarea metodică; -interes pentru cunoaşterea legislaţiei noi din domeniul învăţământului /regulamentelor/ metodologiilor;- participare la activitățile metodice.
neadecvate problemelor identificate;-neparticiparea la activităţile metodice a suplinitorilor încadraţi pe catedre mozaic.
Geografie-respectarea programei valabile pentru acest an şcolar;-există planificări calendaristice corecte, conform precizărilor transmise;-buna pregătire de specialitate şi pedagogică;-utilizarea la clasă a strategiilor activ-participa-tive, interactive, moderne şi eficiente;
-încadrarea necorespunzătoare în mediul rural (cadre necalificate; constituirea catedrelor în mai multe localităţi).
Biologie, chimie, fizică- majoritatea cadrelor didactice sunt calificate şi au grade didactice;-majoritatea cadrelor didactice întocmesc planificările calendaristice/ proiectele pe unităţi de învăţare cu respectarea programei şcolare în vigoare şi a metodologiei; - elaborarea şi aplicarea testelor iniţiale; - utilizarea tuturor formelor de evaluare; -utilizarea calculatorului în predare/ învăţare/ evaluare;- activităţi pe grupe de elevi;- interes pentru perfecţionarea metodică; -interes pentru cunoaşterea legislaţiei noi din domeniul învăţământului /regulamentelor/ metodologiilor;- buna pregătire a activităților metodice la nivel de cerc.
- analiză superficială/ formală a rezultatelor la testele iniţiale sau măsuri de ameliorare neadecvate problemelor identificate;-centrarea pe profesor, favorizarea învăţării reproductive şi supraevaluarea elevilor, îndeosebi în mediul rural unde sunt încadraţi suplinitori necalificaţi; -neparticiparea la activităţile metodice a suplinitorilor încadraţi pe catedre mozaic;- desființarea unor laboratoare sau utilizarea lor ca sală de clasă, ca urmare a problemelor de spațiu apărute prin introducerea clasei pregatitoare.
Discipline tehnice-respectarea parcurgerii secvenţelor lecţiilor conf. logicii didactice;-identificarea elementelor esențiale pentru fiecare unitate de competenţă;-organizarea conținuturilor pe sisteme de lecții și a tipurilor diversificate de scenarii didactice;-accesibilizarea conținutului in funcție de ritmul de parcurgere a acestuia, precum și de capacitățile de ințelegere a elevilor;-alegerea exercițiilor, stabilirea și întocmirea fișelor de lucru și a lucrărilor practice pentru antrenarea elevilor în activitatea didactică de la clasă, dirijată și independentă;-proiectarea unor activităţi realiste, diversificate prin utilizarea unor strategii noi centrate pe activitatea elevilor ;-respectarea curriculumului naţional în realizarea planificărilor calendaristice şi a proiectelor didactice pe unităţi de învăţare;-elaborarea schemelor orare în concordanţă cu planul cadru;
-relaţionare pozitivă profesor - elevi, elevi –elevi,
-situații in care centrarea demersului didactic se realizează pe obiective și nu pe competențe;-absenţa proiectării unor secvenţe de recuperare / ameliorare / performare;-unități de invățare care nu se incheie cu evaluare sumativă;-se menţine oferta scăzută a parcursurilor didactice inter / transdisciplinare;- pregătirea lecţiilor, folosirea activităţilor centrate pe activitatea elevului;- pregătirea practică prin laboratorul tehnologic sub formă de lecții informative(instruire teoretică);
Pagina 26 din 140
profesor- părinţi;- participarea la examenele naţionale : certficarea calificării profesionale, absolvire, bacalaureat.Educație fizică-majoritatea cadrelor didactice deţin documentele oficiale (programe, metodologii, regulamente, ghiduri) şi le studiază;-pe cât posibil, se exersează ceea ce a fost planificat;-lecţiile sunt structurate pe verigi, eşalonate în ordine corectă şi bine încadrate în timp;-cadrele didactice au cunoştinţe consolidate de specialitate şi de didactică, folosesc o terminologie corectă;-formaţiile de lucru sunt diverse şi adaptate necesităţilor de rezolvare a temelor;-se oferă explicaţii şi se fac corectări când e cazul;-de regulă se asigură un număr corespunzător de repetări;-exerciţiile de întrecere stimulează participarea afectivă a elevilor;-cadrele didactice sunt active, arbitrează, asigură ordinea şi disciplina;-sunt oferite condiţii adecvate de lucru (sală curată, materiale suficiente);-elevii prezenţi la ore au exersat conştiincios, se ajută între ei, se comportă civilizat;-cei mai mulţi elevi stăpânesc deprinderile motrice specifice jocurilor sportive la nivelul standardelor programei;-20 de cadre didactice din 16 unităţi şcolare beneficiază de 51de ore de opţional şi 9 cadre didactice au în încadrare 14 ore de ansamblu sportiv.
-cunoaşterea superficială a conţinuturilor programelor şcolare de către unele cadre didactice;-mijloacele de îndeplinire a temelor folosite de unele cadre didactice sunt preponderent clasice;-se scapă din vedere corectarea atitudinilor greşite de ţinută a elevilor;-nu se oferă suficiente probe de control la alegerea elevilor;-tratarea difereneţiată, individualizarea sunt insuficiente în cazul unor elevi aflaţi în situaţii speciale (amotrici, tendinţă de obezitate etc);-la unele grupe de sportivi ai Clubului Sportiv Şcolar instruirea nu este în suficientă măsură una care să respecte principiile antrenamentului ştiinţific.
Arte-în urma activităţilor de monitorizare s-a constatat, în general, concordanţa între planificarea semestrială şi conţinutul unităţii de învăţare asistate. -în ceea ce priveşte activitatea din învăţământul vocaţional, relaţia stabilită între profesorul de instrument şi elevii săi, cu care are privilegiul de a lucra individual, este una benefică actului interpretativ, fiind bazată pe cunoaşterea capacităţilor intelectuale, psihice, fizice şi emoţionale. Acest fapt are o deosebită importanţă în alegerea unui repertoriu instrumental în concordanţă cu aceste calităţi, precum şi modul de a deschide alte posibilităţi de exprimare ale elevilor prin abordarea unor piese în consens cu personalitatea lor -activităţile au avut ca suport, proiecte didactice întocmite, de regulă, în concordanţa cu obiectivele de referinţă enunţate. În multe cazuri, profesorii
-există un număr mare de cadre didactice necalificate care nu au participat la cursuri de Didactică-Metodică a specialităţii. Acestea se află într-una din următoarele situaţii:
sunt calificaţi în alt domeniu (uneori, titulari) şi au doar câteva ore, pentru completarea catedrei;
sunt educatoare sau învăţători; sunt absolvenţi de învăţământ liceal şi au
obţinut o normă didactică în care sunt grupate mai multe discipline.
-datorită faptului că au un număr foarte mic de ore, iar catedra e formată din mai multe discipline, cadrele didactice necalificate nu participă la activitățile metodice.
Pagina 27 din 140
susţineau execuţia muzicală a elevilor cu ajutorul unui instrument muzical, creându-se astfel premisele unui auz melodic/armonic al elevilor.Religie-majoritatea cadrelor didactice asistate au o prestare corespunzătoare, stăpânesc programa şi asigură o activitate eficientă. -se consatată o bună pregatire inițială şi prefecționare pe parcurs, prin diverse forme. -se manifestă interes pentru participarea la activităţile de formare continuă.
-cadrul didactic Zibileanu Angelica de la Liceul “Jean Bart” Sulina a primit de două ori calificativul ,,Slab’’ şi s-a făcut propunerea pentru ridicarea binecuvântării de către Episcopia Tulcii, pentru a nu mai preda Religia, această situaie atrage desfacerea contractului de muncă de către școală.
Limba rromani-majoritatea cadrelor didactice întocmesc planificările calendaristice/ proiectele de unităţi de învăţare cu respectarea programei şcolare în vigoare şi a metodologiei;- elaborarea şi aplicarea testelor iniţiale;- utilizarea tuturor formelor de evaluare,-utilizarea calculatorului în predare/ învăţare/ evaluare;- activităţi pe grupe de elevi;- interes pentru perfecţionarea metodică;- interes pentru cunoaşterea legislaţiei noi din domeniul învăţământului /regulamentelor/ metodologiilor;
- utilizarea metodelor moderne, uneori, în mod arbitrar şi ineficient;- cadrele didactice elaborează puţine proiecte de lecţie şi nu sunt verificate de director/ şeful de catedră;- în unele situaţii, planificările sunt realizate după manual, nu după programă;
Limbi materne: lb. rusă, lb. turcă, lb.greacă, lb.ucraineană, dialect aromân -în cadrul procesului instructiv-educativ, activitatea care s-a desfăşurat a fost în conformitate cu obiectivele propuse, respectând programele şcolare; -cadrele didactice calificate au pregătire de specialitate corespunzătoare, care asigură suportul ştiinţific necesar demersului didactic ; -proiectarea didactică, planificarea conţinuturilor se realizează, în general, corect, în conformitate cu programele şcolare în vigoare, asigurând parcurgerea ritmică şi integrală a materiei; -utilizarea de către marea majoritate a profesorilor de limba şi literatura maternă a unor strategii didactice eficiente, moderne, dar şi clasice, care optimizează actul educativ; -constituirea de grupuri de lucru pentru elaborarea de programe şcolare, autori de manuale şcolare şi materiale didactice cu specific etnic -limba maternă rusă; -furnizarea tuturor informaţiilor necesare în vederea eficientizării actului didactic specific învăţământului în limba maternă; -asumarea responsabilităţii comune pentru dezvoltarea şi optimizarea studiului limbilor materne; -conservarea şi promovarea culturii, a obiceiurilor şi a tradiţiilor minorităţilor naţionale; -existenţa unei comunicări eficiente între
- carenţe de natură metodico-pedagogică la cadrele didactice necalificate;- utilizarea metodelor moderne, uneori, în mod arbitrar şi ineficient;- dezinteresul unor cadre didactice pentru tratarea diferenţiată şi utilizarea metodelor şi a strategiilor didactice centrate pe elev.
Pagina 28 din 140
personalul didactic şi inspectorul de specialitate despre situaţia din sistem/ limbi materne.Activităţi de consiliere/orientare şi educative planificările calendaristice semestriale și anuale sunt corect întocmite, respectându-se cerințele Curriculumului național; proiectele didactice prezentate au fost realizate cu respectarea tuturor etapelor specifice lecției de dirigenție; diriginții au dovedit un interes deosebit pentru pregătirea activităților, cu teme atractive, interesante, care sunt menite să participe la dezvoltarea personală a fiecăruia; Informațiile prezentate au fost selectate cu mare grijă, au fost adaptate specificului clasei (vârstă, tipul de liceu, de profil etc.); cadrele didactice au adaptat demersul didactic la specificul clasei de elevi, au oferit suport moral elevilor aflați în dificultate, nepermițându-se marginalizarea acestora; metodele interactive, relațiile profesor-elev bazate pe încredere reciprocă și o atitudine corectă implică total elevii, aceștia străduindu-se să-și aducă contribuția la reușita activității; orele de dirigenție sunt un prilej de a dezvolta capacitatea de lectură și de înțelegere a unui mesaj citit; orele de dirigenție / consiliere constituie o platformă propice de manifestare a interdisciplinarității, fiecare profesor explorând cu mare succes posibilele implicări ale propriei specialități.
-nu toți diriginții asistați au cordat suficiente minute momentului rezolvării problemelor la clasă (motivări de absențe, situații la învățătură deosebite, probleme de disciplină, sancțiuni, burse, examene etc.);-nu toate clasele au caiete de dirigenție, prin urmare, aspectele discutate la clasă, fie legate de temă, fie de aspectele organizatorice, nu sunt proiectate cu siguranță în activitatea ulterioară a elevilor.
NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR EDUCAŢIONALE DE CĂTRE ELEVI
Aspecte pozitive Aspecte negative
Învațământ prescolar -copiii progresează în plan intelectual, dezvoltă atitudini pozitive faţă de învăţare, precum şi motivaţia de a depune în viitor un efort real în şcoală. S-a constatat că educaţia oferită are un efect pozitiv asupra abilităţilor intelectuale şi sociale ale copiilor, independent de mediul lor de provenienţă; -prin activitatea fundamentală jocul se asigură copiilor oportunitatea de a explora activ, de a manipula și interacționa cu obiecte din mediul apropiat. Copiii investighează, creează, descoperă, motivează își asumă responsabilități, cunosc lumea din jurul lor, dar și lumea emoțională interioară; -copiii operează cu limbaj specific categoriilor de activități (matematice, practice, plastice, muzicale,
-copiii care frecventează sporadic grădiniţa din cauze diverse-condiţii materiale precare, condiţii meteo nefavorabile, dezinteresul părinţilor faţă de actul educaţional, bolile copilăriei, transportul în altă localitate.
Pagina 29 din 140
limbă și comunicare etc), iar cunoștințele și deprinderile însușite anterior sunt aplicate în contexte variate. Materialele și instrumentele de lucru sunt bine cunoscute de copii și utilizate corect în toate tipurile de activități; -progresul înregistrat de copii este evident pe termen scurt și pe termen lung, dovadă fiind portofoliile acestora( rezultatele testării inițiale și probele aplicate în diferite momente ale anului sau ale anilor în cazul copiilor de grupă mare);-evaluarea copiilor se realizează conform fişelor de standard elaborate de MEN;-progresul copiilor este monitorizat, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii.Învațământ primar
- majoritatea elevilor din ciclul primar îşi însuşesc cunoştinţe şi îşi formează capacităţi de bază (alfabetizarea operaţională), conform standardelor din Curriculumul Naţional; -utilizarea tipurilor de evaluare – predictivă, formativă, sumativă – permite observarea sistematică a evoluţiei şcolare a elevilor;-există încercări (încă timide) de eliminare a evaluării comparative şi înlocuirea acesteia cu evaluarea criterială, bazată pe obiective de referinţă şi operaţionale, evaluare ce măsoară progresul individual al elevului.
-există clase, cu precădere în învăţământul simultan, unde elevii nu-şi formează capacităţile de bază specifice învăţământului primar;-situaţii de eşec şcolar la elevii cu dificultăţi de învăţare pentru care nu se realizează predare şi evaluare diferenţiate;-evaluarea uniformă, bazată pe metode de evaluare tradiţionale, în baza curriculumului naţional duce spre eşec în situaţia elevilor cu dificultăţi de învăţare.
Limba şi literatura română-în cele mai multe cazuri, nivelul cunoştinţelor asimilat de către elevi este destul de bun , elevii având deprinderi şi abilităţi de identificare a particularităţilor specifice unei opere literare /nonliterare , a părţilor de vorbire , a elementelor de vocabular , sintaxă și comunicare;-cei mai mulţi elevi de liceu au competențe de exprimare corectă orală şi scrisă, de exprimare argumentată a unei opinii proprii, de interpretare a unui text literar , de identificare şi de argumentare a particularităţilor unui text literar studiat sau la prima vedere; -un număr destul de mare de elevi manifestă interes şi responsabilitate pentru studiu, dovedesc o bună cunoaştere a conţinuturilor disciplinei atât la nivel gimnazial, cât şi liceal, răspund solicitărilor cadrelor didactice , utilizând un limbaj adecvat disciplinei, literar, critic şi teoretic;- în contexte noi, cei mai mulți elevi sunt capabili să valorifice informaţiile obţinute pe parcursul activităţilor didactice;-majoritatea cadrelor didactice acordă atenţie elevilor cu nevoi speciale prin repartizarea unor sarcini de lucru diferite în funcţie de particularităţile cognitive şi de vârstă;
-dezinteresul unor cadre didactice pentru tratarea diferenţiată şi utilizarea metodelor şi a strategiilor didactice centrate pe elev;-scăderea interesului elevilor pentru studiu şi lectură, lipsa de motivaţie;-un număr din ce în ce mai mare de elevi au carențe educaționale , lacune în pregătire și provin din medii dezavantajate.
Limbi moderne-procente foarte bune de promovare şi calificative
-lipsa manualelor şcolare şi costurile ridicate pentru cele de pe piaţa liberă;
Pagina 30 din 140
mari la examenul de bacalaureat;-majoritatea elevilor dovedesc cunoştinţe şi competenţe specifice;-rezultate bune la testele naţionale.
-există un procent semnificativ de elevi cu cunoştinţe şi deprinderi precare de comunicare într-o limbă străină.
Istorie, socio-umane, învăţământ special- la examenele naţionale elevii au obţinut rezultate bune şi foarte bune;- elevii răspund pozitiv la solicitările educaţionale-majoritatea elevilor au cunoştinţe conform standardele educaţionale;-majoritatea elevilor înţeleg noţiunile de bază, şi utilizează corect vocabularul de specialitate,
- progresul elevilor este evaluat atât prin metode şi procedee clasice, cât şi prin cele moderne;-majoritatea cadrelor didactice acordă atenţie elevilor cu nevoi speciale prin repartizarea unor sarcini de lucru diferite în funcţie de particularităţile cognitive şi de vârstă;- în cele mai multe scoli, nivelul atingeriistandardelor este bun si foarte bun.
- un număr îngrijorător de mare de elevi este dezinteresat de disciplinele care nu intră în aria de interes cognitiv al elevilor sau nu constituie materii de examene naţionale;- lipsa deprinderilor de învăţare conduce la suprasolicitare fizică şi psihică şi, în cele din urmă, la neîndeplinirea sarcinilor de învăţare;- incapacitatea unor elevi de a converti cunoştinţele teoretice în competenţe şi abilităţi şi de a le aplica în contexte noi de învăţare.
Geografie-procente foarte bune de promovare şi medii mari la examenul de bacalaureat;-elevii dovedesc cunoştinţe şi competenţe specifice (limbaj geografic corect, explicarea logică a fenomenelor geografice studiate, orientare bună pe suportul cartografic).
-programele şcolare şi manualele sunt depăşite la majoritatea claselor şi nu stimulează pe elevi.
Biologie, chimie, fizică Biologie
-majoritatea elevilor înţeleg noţiunile de bază şi utilizează corect vocabularul de specialitate; - rezolvarea unor itemi ce presupun recunoaşterea, descrierea, explicarea; - participarea elevilor la concursurile cu tematică de educaţie pentru sănătate şi educaţie ecologică;- implicarea elevilor în activităţile educative în parteneriat ce vizează aceste domenii.
Chimie, Fizică.- gradul de motivare a elevilor a crescut, ca şi deprinderile lor practice, datorită valorificării laboratoarelor de chimie şi / sau a sistemelor informatice;-şcolile rurale cu performanţe bune coincid în cazul fizicii şi chimiei, majoritatea cadrelor didactice din aceste şcoli având dublă specializare.
- dificultăţi în rezolvarea situaţiilor problemă, a itemilor cu formulare „inedită”- care presupun legături intradisciplinare sau interdisciplinare, modelarea sau sinteza şi aplicarea;- unele şcoli asigură efectuarea lucrărilor de laborator doar pe grupe sau numai demonstrativ; deprinderile practice de bază ale elevilor sunt insuficient formate; - tendinţa de reproducere mecanică a conţinuturilor/ algoritmilor (îndeosebi în mediul rural);- nivelul de atingere al standardelor curriculare este mai mare în urban decât în rural, cauzele fiind îndeosebi sociale, la care sa adaugă încadrarea mai slabă din unele şcoli rurale;-rezultate mediocre/ la testele inițiale la liceele tehnologice.
Discipline tehnice-majoritatea elevilor din învăţământul liceal tehnologic au competențe cognitive și abilităţi practice de executare a lucrărilor de laborator tehnologic și instruire practică; - elevii din IPT reușesc să atingă standardele minimale in vederea certificării calificărilor profesionale obținand rezultate bune și foarte bune la examenul de certificare a calificării profesionale și de absolvire;
-rezultate slabe inregistrate in promovarea examenului de bacalaureat cu un procent de promovare de 43,95% (sesiunea iulie 2014-2015)-la examenul de bacalaureat proba Matematică se înregistrează majoritatea notelor de 5 și sub 5 ceea ce determină rezultatele slabe obținute la examenul de bacalaureat, preponderent la absolvenții liceului tehnologic ruta progresivă de calificare(zi şi seral);
Pagina 31 din 140
-elevii angajează efortul personal in descoperirea noilor cunoștinte;-integrează noile cunoștinte in cadrul capacităților dobândite anterior;-demonstrează competenţele tehnice dobândite în condiţii de examen şi in condiții de producţie direct la agentul economic.
-rezultatele obţinute la lucrările scrise semestriale sunt scăzute cu clase întregi de elevi care nu au reuşit să obţină pragul minim de promovare(matematică, biologie);-obţinerea unor procente de promovare de aproape 100% la examenele de certificare a calificării profesionale la toate nivelurile, ceea ce nu reflectă gradul de pregătire şi formare a competenţelor profesionale conform standardelor de pregătire;-evaluare subiectivă la disciplinele de bacalaureat;-neconcordanţa între rezultatele obţinute pe parcursul şcolarizării şi rezultatele obținute la examenul de certificare a calificării profesionale;-interes scăzut din partea elevilor pentru programele de meditaţii colective organizate la nivel de şcoală.
Educație fizică-elevii participă în număr mare la ore, poartă echipament adecvat, răspund corect şi rapid la comenzi, sunt disciplinaţi şi cei mai mulţi îndeplinesc normele de exersare;-stăpânesc la un nivel mediu mecanismul executării deprinderilor motrice;-prezintă indici buni de forţă la probe (spate, abdomen);-îndeplinesc baremele corespunzătoare notelor bune la probele de viteză.
-mulţi dintre elevii selecţionaţi la grupele de sportivi nu au perspective de progres, fiind compromise şansele obţinerii unor rezultate la nivel naţional (mai ales la jocurile de echipă);-multe eleve sunt deficitare la probele de forţă braţe şi alergarea de rezistenţă;-la clasele PREG-XII- curs de zi, 612 elevi sunt scutiţi total medical de efort, din care : 87 elevi mediul rural; 525 mediul urban, adică un procentaj de 2,45% din numărul total de 24.997 elevi înscrişi la începutul anului şcolar 2014-2015.
Arte-elevii participă cu plăcere la ore, își doresc discipline opționale derivate din aria curriculară Arte. Muzica și artele plastice sunt discipline agreate de elevi, dare se pot desfășura și altfel decât o lecție clasică; -cunoștințele teoretice se îmbină cu aplicațiile practice și duc la formarea unei atitudini estetice a elevilor;-referitor la învăţământul vocaţional, elevii de la Liceul de Artă au atins, în general, standardele cerute de obiectivele cadru ale claselor respective. -şi-au însuşit şi utilizează elementele de limbaj specifice, au realizat interpretări muzicale -instrumentale şi vocale cerute de solfegiile sau piesele abordate; -audiţiile muzicale efectuate de către profesori sau pe suport electronic au contribuit la dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi de formare a unei culturi muzicale/artistice solide. -este nevoie ca ele să existe obligatoriu în fiecare oră de curs; -poate că cel mai important rol în formarea acestor elevi îl are răbdarea cu care sunt obişnuiţi să
-în general, elevii de la şcolile inspectate posedă un repertoriu restrâns de piese pe care le pot interpreta vocal;-accentul se pune mai mult pe însuşirea problemelor teoretice, astfel încât se acordă mai puţină importanţă cântului vocal și activităților practice de desen-pictură. De aceea şi activitatea corală este slab reprezentată în municipiu şi judeţ.-numărul foarte mic de ore, ½ de oră pe săptămână, la unele clase, face ca elevii să se întâlnească rar cu profesorii, iar cursivitatea demersului educațional să fie alterată.
Pagina 32 din 140
şlefuiască fiecare amănunt al textului muzical şi respectul absolut faţă de acesta;-redarea sensibilă a pieselor abordate la ora de instrument, construcţia formală, armonică, stilistică şi nu în ultimul rând rezolvarea problemelor de ordin tehnic au un impact major asupra gândirii, imaginaţiei creative, a sensibilităţii viitorilor interpreţi.Religie-cea mai mare parte a elevilor probează cunoștințele prevăzute de programele școlare, au un vocabular religios adecvat.
-lipsa manualelor.
Limba rromani - elevii răspund pozitiv la solicitările educaţionale-majoritatea elevilor au cunoştinţe conform standardele educaţionale-majoritatea elevilor înţeleg noţiunile de bazăşi utilizează corect vocabularul de specialitate,
- progresul elevilor este evaluat atât prin metode şi procedee clasice, cât şi prin cele moderne;-majoritatea cadrelor didactice acordă atenţie elevilor cu nevoi speciale prin repartizarea unor sarcini de lucru diferite în funcţie de particularităţile cognitive şi de vârstă;- în cele mai multe scoli, nivelul atingeriistandardelor este bun si foarte bun.
- lipsa deprinderilor de învăţare conduce la suprasolicitare fizică şi psihică şi, în cele din urmă, la neîndeplinirea sarcinilor de învăţare;- incapacitatea unor elevi de a converti cunoştinţele teoretice în competenţe şi abilităţi şi de a le aplica în contexte noi de învăţare;-rezultate mediocre/ la simularea examenului de bacalaureat, la liceele tehnologice
Limbi materne: lb. rusă, lb. turcă, lb.greacă, lb.ucraineană, dialect aromân-obţinerea unor rezultate de excepţie la olimpiadele şcolare naţionale şi internaţionale. -la Olimpiada Internaţională de la Moscova s-au obţinut 7 premii (4 premii I, 2 premii II, 1premiu III);-esenţială în stimularea performanţei şcolare a fost derularea operaţională a fazelor locală şi judeţeană a olimpiadelor , la care au participat elevi din municipiu și județ , precum şi la faza naţională, unde s-au obținut importante premii la limba rusă maternă;-finalizarea studiului limbii materne- rusă prin susţinerea probei C-competenţe lingvistice – Bacalaureat; -elevii stăpânesc cunoştinţele transmise în clasă, reuşind să le integreze în comunicare, reuşesc să identifice cu uşurinţă informaţiile solicitate din texte audiate sau citite, se exprimă corect şi fluent, adecvat anului de studiu în care se situează (limba rusă);-implicarea elevilor într-un număr mare de activităţi extracurriculare şi concursuri școlare, cu rezultate bune şi foarte bune.
-sunt elevi care nu manifestă interes faţă de învăţătură, care au nevoie de motivaţie şi stimuli pentru a se antrena în activitatea clasei;-lipsa mijloacelor audio- video şi a cabinetelor de limbi materne/ colţuri etnografice dotate corespunzător pentru a asigura calitatea activităţii de predare-învăţare a limbilor materne; -existenta grupelor unice in liceele din municipiu (dublu simultan);-în general, interesul faţă de limba ucraineană şi limba turcă este mai scăzut.
Activităţi de consiliere/orientare şi educative-elevii claselor asistate au dovedit implicare maximă pe parcursul activității, reușind să-și exprime, cu mai mult sau mai puțin ajutor,
-elevii din unele școli, din clasele mai mari nu au asupra lor carnetele de elev, caiete de dirigenție sau alte documente care să realizeze corespondența uzuală școală-părinte.
Pagina 33 din 140
propriile opinii față de temele propuse;-temele din timpul activității în clasă sunt tratate cu seriozitate; -temele pentru acasă sunt tratate cu seriozitate de elevii de gimnaziu și mai puțin de cei de liceu;-elevii sunt interesați de propria dezvoltare și solicită sprijin în acest sens;-elevii cunosc punctele tari și pe cele slabe ale unității școlare în care sunt cuprinși și sunt conștienți de oportunitățile pe care școala respectivă sau școala în general le-o oferă.
MANAGEMENTUL ADMINISTRATIV ŞI EDUCAŢIONAL AL UNITĂŢILOR INSPECTATE
Aspecte pozitive Aspecte negative
-manageri şcolari formaţi în domeniul managementului; -practicarea unui management participativ, promovarea conducerii colective în majoritatea unităţilor; -existenţa unei dotări didactico-materiale corespunzătoare la nivelul majorităţii unităţilor; -realizarea unei bune comunicări cu unităţile de învăţământ/ directori; îmbunătăţirea fluxului informaţional la nivelul unităţilor ; -derularea de parteneriate educaţionale între ISJ/ unităţi şcolare şi instituţii publice/ ONG-uri; -realizarea unei baze de date la nivel ISJ cu personalul de conducere, abandon şcolar, fenomenul violenţei, ş.a. ; -existenţa documentelor de planificare a activităţii la nivel ISJ, unităţi de învăţământ, conexe; -consilierea personalului didactic, de conducere, auxiliar în toate aspectele solicitate; -utilizarea calculatorului în activitatea managerială; -existenţa unor instrumente de evaluare, derularea unui sistem de monitorizare; -creşterea numărului cadrelor formate în domeniul managementului; -creşterea interesului pentru accesarea de proiecte europene, naţionale educaţionale/ de formare a resursei umane; -progrese realizate în asumarea sistemului de asigurare a calităţii de către manageri, cadre didactice;-un număr important de manageri sunt membri în CNEME(63 din 108).
- toţi directorii(81), respectiv directorii adjuncţi(22) sunt numiţi cu detaşare(se adaugă 5 la unităţi cu activităţi extraşcolare şi particulare);- abordarea superficială , de către unii manageri/consilii de administraţie, a procesului de implementare a descentralizării, îndeosebi în domeniul financiar- depăşirea fondurilor alocate în baza costului pe elev;-dezinteres din partea unor manageri, pentru soluţionarea problemelor unităţii/ remedierea deficienţelor semnalate în cadrul inspecţiilor;-inexistenţa, în toate unităţile, a cadrelor didactice care să îndeplinească cerinţele funcţiei de director;-comunicarea deficitară, cu unele unităţi(ex. şcoli din Delta Dunării), datorită unor deficienţe în funcţionarea conexiunii la Internet;-instabilitatea cadrelor suplinitoare/ directorilor;-insuficienta pregătire şi consiliere a directorilor în management financiar;-programe manageriale formale şi nerealiste, în unele unităţi;-imposibilitatea obţinerii autorizaţiilor sanitare de către unele unităţi datorită neîndeplinirii condiţiilor;-lipsa, în unele programe manageriale, a unor acţiuni eficiente care să vizeze acţiuni de creştere a performanţei;-lipsa transparenţei procesului decizional, în unele unităţi.
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
Pagina 34 din 140
Aspecte pozitive Încadrarea corespunzătoare pe posturi prin organizarea de concursuri la nivel judeţean, local. Menţinerea unităţilor preşcolare cu număr mic de copii în localităţi cu densitate mică a
populaţiei cu acordul ISJ. Realizarea unui plan de şcolarizare obiectiv respectând legislaţia, metodologile și normativele
în vigoare. Diminuarea încadrării suplinitorilor necalificaţi prin încadrarea la plata cu ora acolo unde a
fost posibil (pensionari).Aspecte negative
Existenţa personalului didactic necalificat în mediul rural. Desfiinţarea unităţilor preşcolare în sate segregate geografic din cauza numărului mic de
copii. Dinamica demografică în descreștere atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Încadrarea personalului la plata cu ora pe cel de-al doilea post duce la diminuarea eficienței
acestuia pe parcursul anului școlar. Nu se analizează suficient temele propuse pentru examenul de absolvire/certificare,
C.D.L./C.D.S. propuse.
RELAȚIA ȘCOALĂ –FAMILIE –COMUNITATE
Aspecte pozitive Aspecte negative-efort comun al membrilor echipelor manageriale de implicare reală, constructivă a comunităţii locale în viaţa şcolii, în special în comunităţile rurale;-școala este percepută în multe comunităţi ca una din cele mai importante instituţii;-relaţiile şcolii cu comunitatea sunt în proces de îmbunătăţire; -derularea de parteneriate şi proiecte educaţionale în parteneriat cu autorităţi/comunităţi locale/judeţene;-creşterea numărului asociaţiilor de părinţi cu personalitate juridică ; -preocuparea/ receptivitatea unor consilii locale de eficientizare a cheltuielilor prin restructurarea reţelei şcolare şi a ofertei educaţionale;-diversificarea mijloacelor de comunicare între şcoală şi familie ( ex. Utilizarea Internetului, accesarea catalogului electronic);- sprijinirea derulării unor proiecte naţionale / programe naţionale cu implicarea comunităţii locale;- derularea activităţilor educative extraşcolare cu sprijinul reprezentanţilor comunităţii locale;-diversificarea mijloacelor de comunicare între şcoală şi familiile elevilor;-stimularea participării părinţilor,a autorităţilor locale în viaţa scolii şi implicarea acestora în derularea unor proiecte comunitare, curriculare, locale și naţionale;-relaţiile şcolii cu comunitatea sunt în proces de îmbunătăţire;
-refuzul unor familii de a participa la activităţile şcolii;-dificultăţile vieţii sociale care îşi pun amprenta asupra interesului manifestat de familii faţă de şcoală;-existenţa unui număr important de copii rămaşi nesupravegheaţi datorită plecării părinţilor în străinătate;-există, în únele comunităţi, dificultăţi de înţelegere a problematicii educaţionale, din partea factorilor decizionali de la nivel local, fapt ce conduce la implicare minimă, lipsa participării reprezentanţilor acestora în organismele de decizie din unităţi(consilii de administraţie);-în unele zone, primăriile alocă fonduri insuficiente pentru dezvoltarea şcolii, finanţarea acoperă doar cheltuieli administrative minime;-insuficienta implicare a managerilor și a colectivului profesional in desfășurarea unor activități care să întărească relația școală-familie –comunitate;-implicare insuficientă, dezinteres, ignorarea problemelor școlii din partea părinților elevilor.
Pagina 35 din 140
- încheierea de contracte şi convenţii cu agenţii economici pentru asigurarea pregătirii practice, elaborarea CDL în parteneriat cu angajatorii.
CALITATEA ACTIVITĂȚII INSPECTORILOR IMPLICAȚI IN ACTIVITATEA DE INSPECȚIE ȘCOLARĂ
La nivelul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Tulcea, activitatea de inspecţie şcolară este realizată de către o echipă de inspectori omogenă, formată din profesionişti. Întreaga activitate de inspecţie s-a desfăşurat respectând codul de conduită al inspectorilor, prevăzut de Regulamentul de organizare şi desfăşurare a inspecţiei şcolare.
Au fost respectaţi elevii în calitate de participanţi la procesul educaţional, iar profesorii au fost trataţi ca adevăraţi profesionişti.
În activitatea de inspecţie, inspectorii şcolari au fost flexibili în evaluări, precum şi în aplicarea procedurilor de inspecţie, adaptându-se situaţiilor concrete întâlnite.
De fiecare dată s-au asigurat că datele şi probele sunt colectate în mod corespunzător şi analizate corect.
În discuţiile cu cadrele didactice inspectate s-a comunicat deschis, precizându-se aspectele pozitive şi negative constatate, recomandările făcute fiind un sprijin real pentru acestea.
Confidenţialitatea datelor ce se referă la unităţile şcolare şi la personalul acestora a fost asigurată.
VI .4. Vizite de monitorizare externă a calităţii în reţeaua învăţământului profesional şi tehnic
Având în vedere necesitatea aplicării prevederilor Legii nr 87/2006 privind asigurarea calităţii în sistemul de învăţământ şi a OMEdCT nr 6308/19.12.2008, la nivelul aplicării instrumentelor pentru asigurarea calităţii în unităţile şcolare s-au desfăşurat următoarele activităţi:
au fost organizate şi desfăşurate inspecţii de validare a rapoartelor de autoevaluare a calităţii din unităţile şcolare din reţeaua ÎPT în perioada 14.10.2014 - 14.11.2014 în 15 unităţi şcolare, din care 12 furnizori îşi desfăşoară activitatea în mediul urban şi 3 în mediul rural.
au fost organizate şi desfăşurate vizite de monitorizare a procesului de asigurare a calităţii a unităţilor şcolare din reţeaua ÎPT în perioada 12.03.2015 - 20.03.2015 în 15 unităţi şcolare, din care 12 furnizori îşi desfăşoară activitatea în mediul urban şi 3 în mediul rural.
Furnizorii ÎPT au făcut eforturi pe parcursul acestui an pentru implementarea tuturor principiilor calităţii şi au avut drept îndrumar Manualul calităţii, recomandările făcute de echipa de inspectori cu ocazia monitorizărilor externe şi a inspecţiei de validare a rapoartelor de autoevaluare a şcolilor.
Puncte tari- valorile şi normele de conduită sunt înţelese şi aplicate în activităţile zilnice.- unele şcoli au echipe eficiente care stabilesc ţinte ambiţioase, dar realiste, inclusiv ţinte privind rata de retenţie, progresul elevilor şi rezultatele învăţării.- personalul îşi înţelege cu claritate responsabilitatea de a identifica şi a furniza dovezi referitoare la punctele tari şi punctele slabe în domeniul lor de activitate.- este monitorizată cu atenţie activitatea unităţii, în
Puncte slabe-măsurarea gradului de satisfacţie a beneficiarilor interni şi externi.- împărţirea responsabilităţilor între echipa de conducere şi CEAC nu este clară pentru toţi membrii colectivului didactic. -insuficienta elaborare de proceduri şi revizuirea celor existente.-monitorizare insuficientă a acțiunilor corective/- manualul propriu al calităţii trebuie revizuit.- mijloacele de învăţământ nu sunt înlocuite în
Pagina 36 din 140
special eficienţa predării şi a învăţării şi a activităţilor din afara organizaţiei. - personalul de conducere elaborează documentele de planificare strategică (Planul de Acţiune al Şcolii - PAS) şi operaţională şi le comunică prin mijloace adecvate factorilor implicaţi.
- existenţa manualului propriu al calităţii.- implicarea managerilor în aplicarea sistemului de asigurare a calităţii in şcoală.- pregătirea profesională a cadrelor didactice şi a maiştrilor instructori. - un numar mare de cadre didactice au participat la cursuri de formare continuă.-spaţiile şcolare, administrative, auxiliare şi echipamentele respectă parametrii legali -elevii şi personalul pot folosi calculatoarele scolii, acces bun la Internet.- unitatea școlară oferă un mediu sănătos și sigur pentru elevi și personal.-baza materială este formată din echipamente achiziționate prin programul Phare și MECȘ care corespund specializărilor din planul de școlarizare.- facilităţile şi resursele de învăţare sunt bune.- bibliotecile şi centrele de documentare sunt bine proiectate, echipate şi folosite. - elevii şi personalul au acces uşor şi liber la echipamente de calcul moderne, disponibile şi în multe clase sau laboratoare. - există o bună comunicare între diriginţi, profesori, maiştri instructori şi personalul de sprijin.-nevoile elevilor din toate mediile sociale sunt recunoscute.- în activitatea didactică este asigurată rigoarea şi corectitudinea ştiinţifică a informaţiei; planificarea şi desfăşurarea activităţilor didactice şcoală.- conducerea şcolii este implicată în mod activ în procesul de autoevaluare; - concordanţa dintre raportul de autoevaluare şi planul de îmbunătăţire la majoritatea unităţilor.
mod regulat pentru a fi actualizate şi relevante nevoilor de educaţie şi formare profesională.-pregătirea profesională a cadrelor didactice nu se reflectă in rezultatele școlare obținute la sfârșitul anului școlar, mai ales procentul de promovabilitate la Bacalaureat.- se folosesc într-o măsură prea mare metode de predare care solicită prea puţin iniţiativa proprie a elevilor, abilităţile lor practice.-adaptarea strategiilor didactice la stilurile de învăţare ale elevilor este insuficientă..-implicarea unui număr mic de cadre didactice în sprijinirea elevilor cu ritm lent de învăţare.-prezenţa elevilor din clasele terminale la unele lecţii sau stagii de practică este slabă. - rezultatele evaluărilor nu sunt comunicate imediat elevilor și sunt înregistrate mai târziu în catalog. -măsurarea gradului de satisfacţie a beneficiarilor interni şi externi.
Apreciere – nivel mediuÎn reţeaua ÎPT din judeţul Tulcea nu există şcoli care să nu îndeplinească cerinţele minime
privind asigurarea calităţii. Unităţi şcolare, precum Grupul Şcolar „A Saligny” Tulcea, Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea, Colegiul „Brad Segal” Tulcea, Colegiul Tehnic „Henri Coandă” Tulcea, Colegiul Agricol ”N. Cornăţeanu” Tulcea tind spre un nivel foarte bun al îndeplinirii standardelor de calitate, celelalte se situează la un nivel mediu, care trebuie îmbunătăţit continuu.
În anul şcolar 2014-2015 au fost realizate progrese în domeniul asigurării resurselor, implicarea mai multor directori în pregătirea personală în domeniul asigurării calităţii, extinderea folosirii metodelor activ-participative, derularea parteneriatelor, dezvoltarea activităţilor CEAC.
Rămân în continuare de îmbunătăţit: conceperea procedurilor şi reanalizarea celor aplicate, monitorizarea aplicării planurilor de îmbunătăţire, utilizarea unor instrumente specifice de măsurare a
Pagina 37 din 140
gradului de satisfacţie a beneficiarilor, aplicarea corectă a sistemului de evaluare a elevilor, implicarea intregului personal din şcoală în aplicarea sistemului de asigurare a calităţii.
VI.5. Recomandări făcute în timpul inspecţiilor şcolare
VALORIFICAREA INSPECTIEI SCOLARE DE CATRE I.S.J. TULCEA
Concluziile inspecţiilor şcolare, aspectele pozitive şi negative constatate au fost analizate săptămânal în cadrul şedinţelor de lucru ale Compartimentului Curriculum şi Inspecţie Şcolară.
De asemenea în cadrul şedinţelor de lucru cu managerii unităţilor de învăţământ a fost prezentat semestrial materialul privind Starea învăţământului pe semestrul respectiv.
Pornind de la aspectele negative constatate au fost elaborate strategii şi planuri pentru remedierea acestora, care au stat la baza realizării Planului managerial semestrial sau anual al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Tulcea, precum şi la baza planurilor manageriale ale inspectorilor şcolari.
PROPUNERI PENTRU EFICIENTIZAREA INSPECŢIEI ŞCOLARE
- monitorizarea şi îndrumarea consecventă şi ritmică a activităţii directorilor; -fundamentarea graficului de inspecţie şcolară prin consultarea şi implicarea tuturor compartimentelor ISJ; -o repartizare echitabilă a sarcinilor privind coordonarea inspecţiilor şcolare pentru ca toţi inspectorii să aibă posibilitatea de a dobândi experienţă şi a-şi asuma responsabilităţi, sub acest aspect;- o mai atentă gândire şi proiectare a tipurilor de inspecţie propuse, eşalonarea corectă a acestora în timp, evitarea supraaglomerării unor inspectori şi a neparticipării altora;-proiectarea inspecţiei şcolare de la începutul anului şcolar, pentru evitarea suprapunerilor şi reprogramărilor nedorite;- realizarea unui grafic pentru inspecţiile de specialitate/ perfecţionare, pentru grupuri de 3-4 inspectori, în vederea asigurării transportului;-respectarea solicitărilor făcute de inspectorii școlari, în ceea ce privește dotarea cu materialele și logistica necesară derulării activității; -inspecțiile tematice de interes major să se efectueze în echipă, pe grupe de școli țintă;- delegarea de responsabilități în domeniul inspecției să fie urmată de monitorizare și de finalitate;-actualizarea bazei de date cu copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate şi cuprinderea acestora într-un program de consiliere de către consilierul şcolar;- obţinerea acordului directorilor de şcoli pentru profesorii metodiști/ domenii unice de a participa la activitățile de inspecții de perfecționare şi de specialitate atunci când sunt solicitaţi de I.S.J. ;- organizarea activității în şcoli în aşa fel încât directorii sa fie prezenţi în perioada şi intervalul orar al inspectorului de specialitate/prof. metodiști pentru facilitatea inspecţiilor de specialitate, tematice, de perfecționare.
VI.6. Asigurarea calităţii în învăţământ
Având în vedere necesitatea aplicării prevederilor Legii nr 87/2006 privind asigurarea calităţii în sistemul de învăţământ, la nivelul aplicării instrumentelor pentru asigurarea calităţii în unităţile şcolare s-au desfăşurat următoarele activităţi:
directorii au fost îndrumaţi în realizarea raportului de evaluare şi completarea fişei de declanşare a procedurilor de acreditare de noi niveluri şi calificări în cadrul unităţilor şcolare (Colegiul “Brad Segal” Tulcea, nivel postliceal, Tehnician dietetician; Liceul Tehnologic Topolog, calificarea Tehnician în agricultură) și obţinerea acreditării;
directorii au fost îndrumaţi în realizarea raportului de evaluare şi completarea fişei de declanşare a procedurilor de autorizare de noi niveluri şi calificări în cadrul unităţilor şcolare la
I.S.J. Tulcea în colaborare cu ARACIP a realizat activități de evaluare periodică în cadrul proiectului POSDRU nr. 133316 ”Educație de calitate în școlile din mediul rural” în perioada 15 ianuarie – 15 martie 2015. Au fost evaluate următoarele unități de învățământ:Școala Gimnazială Frecăței, Școala Gimnazială Ceamurlia de Jos, Școala Gimnazială Ciucurova, Școala Gimnazială ”Nicolae Iorga” Grindu, Școala Gimnazială Jurilovca, Școala Gimnazială Murighiol, Școala Gimnazială ”Nichifor Ludovig” Niculițel, Școala Gimnazială Baia, Școala Gimnazială Mihail Kogălniceanu și Școala Gimnazială Chilia Veche. Toate aceste școli au îndeplinit nivelul corespunzător al standardelor de calitate;
I.S.J. Tulcea în colaborare cu ARACIP a realizat activități de evaluare periodică în cadrul proiectului POSDRU nr.138879 ”Sprijinirea școlilor pentru creșterea calității serviciilor educaționale” în perioada 15 martie – 15 iunie 2015. Au fost evaluate următoarele unități de învățământ: Școala Gimnazială ”Elena Doamna” Tulcea, Școala Gimnazială Ostrov, Școala Gimnazială Turcoaia și Școala Gimnazială Sarichioi, Colegiul Dobrogean ”Spiru Haret” Tulcea și Colegiul Economic ”Delta Dunării” Tulcea. Grădinița cu PP ”Dumbrava minunată” Tulcea, Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe. Toate aceste școli au îndeplinit nivelul corespunzător al standardelor de calitate.
Controlul calităţii a fost un alt obiectiv urmărit: au fost organizate şi desfăşurate inspecţii pentru validarea procesului de autoevaluare a
unităţilor şcolare din reţeaua ÎPT în perioada 14.10.2014 - 14.11.2014; au fost realizate şi transmise către CNDIPT cele 15 rapoarte de inspecţie pentru validarea
procesului de autoevaluare a unităţilor din reţeaua ÎPT; au fost organizate şi desfăşurate vizite de monitorizare externă a procesului calităţii a unităţilor
şcolare din reţeaua ÎPT în perioada 12.03.2015 - 20.03.2015 şi s-au incheiat rapoarte pentru cele 15 unităţi şcolare.
Apreciem ca puncte tari:o constituirea în baza legii a Comisiilor de evaluare şi asigurare a calităţii în fiecare
unitate de învăţământ cu personalitate juridică;o rezultatele evaluării periodice a calităţii; o funcţionarea în bune condiţii a acestor comisii într-un număr important de şcoli;o înţelegerea de către mulţi dintre managerii şcolari a rolului coordonator care le revine,
ei răspunzând efectiv de nivelului asigurării calităţii în toate compartimentele unei şcoli; o o bună colaborare între majoritatea responsabililor CEAC şi a directorilor cu
reprezentanţii ISJ;o activitatea Comisiilor din majoritatea unităţilor de învățământ.
În acelaşi timp, semnalăm ca puncte slabe următoarele:o modificarea repetată a Comisiilor pe parcursul aceluiaşi an, fără să fie informat şi ISJ
de motivele schimbărilor şi de noua componenţă pentru a fi modificată în baza de date;o funcţionarea formală a unor Comisii, mai ales în mediul rural;o slaba relaţionare a membrilor unor Comisii cu managerii care conduc respectivele
unităţi şcolare, mai ales în mediul rural;o neînţelegerea de către unii dintre directori, a rolului care la revine în procesul de
asigurare a calităţii din unitatea respectivă, considerând că acest lucru revine exclusiv CEAC;
o lipsa afişajului public, la loc vizibil în şcoală la o mare parte din şcoli;o mobilitatea cadrelor didactice a dus în unele şcoli la pierderea cadrului didactic membru
în CEAC care a fost instruit de către ARACIP în folosirea aplicaţiei electronice de întocmire a RAEI, precum şi a parolei folosite;
o nerespectarea de către o parte din şcoli a termenelor fixate de ARACIP pentru întocmirea RAEI în aplicaţia electronică gestionată de ARACIP.
Pagina 39 din 140
În urma acestor constatări, consideram că pot fi recomandate următoarele: participarea la cursuri de formare în domeniul asigurării calităţii a directorilor unităţilor
şcolare, dar şi a coordonatorilor/membrilor CEAC, care să disemineze la nivelul şcolii informaţiile dobândite;
creşterea numărului de schimburi de experienţă între şcoli, folosindu-se de exemplele de bună practică existente;
consultarea permanentă de către membrii CEAC a site-ului ARACIP; menţinerea unei legături optime cu reprezentanţii ISJ.
VI. 7. Programe/ activităţi de formare managerială
VI.7.1. Casa Corpului Didactic Tulcea -programe/ activităţi de formare managerială
VI.7.1.1. Programe/ activităţi de formare managerială. Situații statistice privind beneficiarii programelor de formare şi mediul lor de provenienţă
a)Categoria de personal Nr.
posturi-cf. machetei transmise
de ISJ
Nr. personal existentîn judeţ
Nr. personal participant la acţiuni de formare desfăşurate în anul şcolar 2014-2015
Personal didactic: 2330,45 2664 431
-educatoare 340 342 125
-învăţători/institutori 338 416 150
-profesori 1614,4 1868 140
-maiştri instructori 38 38 3
-personal didactic cu funcţii de conducere, de îndrumare şi de control
121 121 13
Personal didactic auxiliar
268 333 3
Personal nedidactic 740,5 716 -
Total 3338,95 3713 434
b)
Mediul Nr. programe derulate Nr. participanți
urban 13 290
rural 2 144
Total 15 434
VI.7.1.2.Programe de formare continuă avizate în cadrul ofertei de programe a CCD TulceaPagina 40 din 140
Nr. crt.
Furnizor Denumire program Nr. de ore
Nr. cursanţi
1. CCD Tulcea
Dezvoltare instituțională prin proiecte cu finanțare europeană
24 29
2. CCD Tulcea
Programul de perfecționare a metodiștilor I.S.J. Tulcea
25 18
3. CCD Tulcea
Noi abordări ale curriculumului pentru învățământ primar
24 26
4. CCD Tulcea Abilitare curriculară a cadrelor didactice din
învăţământul primar pentru clasa pregătitoare
16 21Grupa 1
5. CCD Tulcea
Abilitare curriculară a cadrelor didactice din învăţământul primar pentru clasa pregătitoare
16 26
Grupa 2
6. CCD Tulcea
Abilitare curriculară a cadrelor didactice din învăţământul primar pentru clasa pregătitoare
16 28
Grupa 3
7. CCD Tulcea
Program pentru pregătirea debutanților la examenul național de acordare a definitivării în învățământ
24 15
VI.7.1.3. Programe de formare acreditate de Ministerul Educației și Cercetării Științifice
a) Programe de formare ale C.C.D. Tulcea, acreditate M.E.C.Ș.Nr.crt. Denumirea programului Nr. credite Nr. de ore Nr. participanţi
1. Management educaţional 30 110 15
2. Școala incluzivă 17 70 30Grupa 1
3. Școala incluzivă 17 70 29Grupa 2
Total programe 2 Total participanți74
b) Programe de formare ale altor instituţii, acreditate de M.E.C.Ș. şi derulate prin C.C.D. Tulcea
Nr.crt.Furnizorul
programuluiacreditat
Denumirea programului Nr. credite Nr. de
oreNr. participanţi
1. Casa Corpului Didactic „Spiru Haret „ Iaşi
Proiectarea curriculară centrată pe competențe
25 89 14
Pagina 41 din 140
2. SIVECO România Utilizarea avansată a instrumentelor TIC
25 89 28
3. Casa Corpului Didactic Dolj
Managementul conflictelor din mediul școlar –Nivel II
10 40 20
Grupa 1
4. Casa Corpului Didactic Dolj
Managementul conflictelor din mediul școlar –Nivel II
10 40 31
Grupa 2
5. Casa Corpului Didactic Dolj
Managementul conflictelor din mediul școlar –Nivel II
10 40 29
Grupa 3
6. Casa Corpului Didactic Dolj
Managementul conflictelor din mediul școlar –Nivel II
10 40 25
Grupa 4
7. Casa Corpului Didactic ”Simion Mehedinți” Focșani
Modalități de formare a competențelor cheie a preșcolarului și școlarului mic
15 60 50(2 grupe)
8. Casa Corpului Didactic ”Simion Mehedinți” Focșani
Relația școală-părinți-comunitate în învățământul preșcolar și primar
15 60 50(2 grupe)
Total programe5
Total participanți
197
VI.7.1.4. Acțiuni în domeniul informării, documentării, consultanței
În cadrul celor trei filiale ale C.C.D. Tulcea, Şcoala Gimnazială ”Mircea cel Bătrân”, Babadag, Liceul Tehnologic ”Simion Leonescu” Luncavița, Școala Gimnazială ”Panait Cerna”, Cerna, au fost desfășurate semestrial întâlniri cu responsabilii cu dezvoltarea resursei umane din școlile arondate. Profesorii metodiști responsabili de filiale au susținut întâlniri de informare/promovare și activități metodice. Activitățile au avut ca scop oferirea de consultanță responsabililor cu dezvoltarea resursei umane din școlile arondate privind îndeplinirea responsabilităților pe care aceștia le au la nivelul școlii, asigurarea unor strategii optime de comunicare care să asigure o bună informare a cadrelor didactice privind ofertele de formare și oportunități de dezvoltare profesională. Pe tot parcursul anului școlar 2014-2015, profesorii metodişti au oferit consultanţă didactică şi sprijin cadrelor didactice din şcolile judeţului în vederea pregătirii activităților metodice/demonstrative pe care acestea le-au susținut în cadrul cercurilor pedagogice sau în comisiile metodice din școală, pentru participarea la selecția cadrelor didactice în Corpul Național de Experți în Management Educațional - seriile VII și VIII, pentru elaborarea de aplicații/proiecte în cadrul Programului Erasmus+, pentru implementarea de parteneriate educaţionale sau pentru elaborarea unor materiale/produse didactice pentru concursurile și activitățile școlare. Compartimentul Bibliotecă din cadrul Casei Corpului Didactic Tulcea a asigurat servicii de bibliotecă pedagogică şi şcolară, răspunzând operativ şi eficient cererilor de documentare şi lectură a cadrelor didactice cuprinse în diverse forme de formare profesională. În cadrul bibliotecii există în format tipărit și electronic programe pentru definitivat, gradele I și II, ghiduri metodologice de aplicare a programelor, ghiduri de evaluare, planuri cadru, programe pe
Pagina 42 din 140
arii currriculare, sinteze pentru gradele didactice precum și documentația necesară întocmirii lucrărilor de gradul I, examene de licență și de master. Au fost întocmite la cerere bibliografii pentru gradul didactic I şi pentru examenul de licenţă, după cum urmează:-„Aplicarea noului curriculum în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă”;-„Dezvoltarea capacităţii orale a şcolarului mic de a emite mesaj oral pe baza frământărilor de limbaj şi a zicerilor ritmate”;-„Învăţarea prin cooperare, metodă de optimizare a performanţelor şcolare”;-„Dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos prin activităţi de consiliere educaţională”;-„Dezvoltarea competenţelor relaţionale prin activitatea de consiliere şi dezvoltare personală”;-„Influenţa mijloacelor de comunicare în masă asupra rezultatelor învăţării” (licenţă);-„Valenţele valorificării ethosului local în cadrul lecţiei de educare a limbajului în grădiniţa de copii”;-„Metode tradiţionale și moderne pentru dezvoltarea creativităţii în invăţământul primar”;-„Strategii de evaluare la vârsta timpurie în gradiniţa de copii”;-„Învăţarea prin cooperare în educaţia preşcolară”;-„Modalităţi de organizare şi pregătire a copiilor pentru concursuri matematice în mediul rural”;-„Violenţa televizuală în desenele animate şi comportamente dezadaptive la preşcolari” (bibliografie licenţă).
În anul şcolar 2014 – 2015, Casa Corpului Didactic Tulcea a efectuat monitorizarea activității desfășurate în 8 din cele 23 de Centre de Documentare și Informare din municipiu și județ. S-au avut în vedere activitățile de bază ale C.D.I., respectiv: inițierea în cercetarea documentară, activități școlare, proiecte tematice/integrate, educative și culturale, animații de lectură, animații culturale, orientare școlară și profesională, activități de sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare.Activitatea de monitorizare a constat în aprecierea stadiului de funcţionare, verificarea modului în care sunt utilizate resursele existente în C.D.I., analiza documentelor responsabilului CDI şi oferirea de consultanţă.
Nr.crt.
Centrul de Documentare şi InformareUnitatea de învăţământ
VI.7.1.5. Activităţi ştiinţifice, metodice şi culturale
Denumirea activităţii
Tipul activităţii :simpozioane/sesiuni/ schimburi de experienţă
Locul desfăşurăriiactivităţii (CCD, filiale, CDI, unităţi de învăţământ)
Nr. participanţi
Întâlnirea responsabililor cu dezvoltarea resursei umane din școli –
Lansarea Ofertei de formare 2014-
Colegiul Tehnic „Henri Coandă Tulcea
45
Pagina 43 din 140
semestrul I 2015
Întâlnirea responsabililor cu dezvoltarea resursei umane din școli – semestrul I
Lansarea Ofertei de formare 2014-2015
Filiala CCD
Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân” Babadag
16
Întâlnirea responsabililor cu dezvoltarea resursei umane din școli – semestrul I
Lansarea Ofertei de formare 2014-2015
Filiala CCD
Școala Gimnazială "Panait Cerna"
Com.Cerna
21
Întâlnirea responsabililor cu dezvoltarea resursei umane din școli – semestrul I
Lansarea Ofertei de formare 2014-2015
Filiala CCD
Liceul Tehnologic "Simion Leonescu" Luncaviţa
24
Întâlnirea responsabililor cu dezvoltarea resursei umane din școli – semestrul II
Activitate metodică
Colegiul Tehnic „Henri Coandă” Tulcea
32
Întâlnirea responsabililor cu dezvoltarea resursei umane din școli – semestrul II
Activitate metodică la nivel de județ
Filiala CCD
Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân” Babadag
9
Întâlnirea responsabililor cu dezvoltarea resursei umane din școli – semestrul II
Activitate metodică
Filiala CCD
Liceul Tehnologic "Simion Leonescu" Luncaviţa
7
Deschiderea Centrului de Documentare și Informare din cadrul Liceului Teoretic „Gheorghe Munteanu-Murgoci” Măcin
Inaugurare CDI
Simpozion județean de comunicări științifice Aniversarea a 60 ani de la înființarea unității școlare
Liceul Teoretic „Gheorghe Munteanu-Murgoci” Măcin
40
Parteneriate și proiecte educaționale în CDI
Semestrul I
Activitate metodică a bibliotecarilor și responsabililor CDI
Colegiul Tehnic ”Henri Coandă” Tulcea
28
Carte vs E-book
Semestrul II
Activitate metodică județ a bibliotecarilor și responsabililor CDI
Liceul Teoretic „Ion Creangă” Tulcea
56
Pagina 44 din 140
Cu un pas mai aproape de manualele digitale
Activitate de formare
Casa Corpului Didactic Tulcea 20
Dezbatere și oratorie Activitate de formare
Colegiul Dobrogean ”Spiru Haret” Tulcea
15
Oportunități de studiu în străinatate pentru elevi
Sesiune de informare
Colegiul Tehnic „Henri Coandă”Tulcea
40
Sistemul de Control Intern Managerial si Managementul Riscului
Activitate de formare
Grădinița cu program prelungit Nr. 12 Tulcea
21
Drepturile copilului Activitate în context nonformal
Colegiul Dobrogean „Spiru C. Haret” Tulcea
28
Comunicare in context nonformal
Workshop Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea
27
Călător prin Tulcea veche Activitate cultural-muzicală
Casa Avramide Tulcea
Institutul de Cercetări Eco-muzeale Tulcea
76
Character First in Tulcea – oportunitate de dezvoltare personală și profesională
Seminar având ca temă prezentarea programului educativ Character First
Școala Gimnazială Speciale Nr. 14 Tulcea
40
Total activități18
Total participanți
545
Scurtă informare asupra acestor activităţi (calitate, impact, utilitate)
În perioada 21-27 octombrie 2014 a semestrului I, Casa Corpului Didactic Tulcea a lansat Oferta de formare pentru anul școlar 2014-2015 în cadrul întâlnirilor cu responsabilii cu dezvoltarea resursei umane din școli. Lansarea s-a desfășurat în Tulcea la Colegiul Tehnic „Henri Coandă” (22 octombrie 2014) și în cele 3 filiale CCD din județ: Babadag - Şcoala Gimnazială „Mircea cel Bătrân” (21 octombrie 2014), Cerna - Şcoala Gimnazială „Panait Cerna” (21 octombrie 2014) și Luncavița – Liceul Tehnologic „Simion Leonescu”(27 octombrie 2014). La reuniunile de lansare au participat atât responsabilii cu dezvoltarea resursei umane, cât și cadre didactice din școlile arondate. Fiecare responsabil cu dezvoltarea resursei umane a primit o mapă cuprinzând un catalog cu Oferta de formare, materiale promoționale și documente specifice.
Echipa Casei Corpului Didactic Tulcea, reprezentată prin director și profesorii metodiști, a prezentat portofoliul de programe și activități metodico-științifice planificate pentru acest an școlar. Au fost oferite informații relevante pentru activitatea responsabililor cu dezvoltarea resursei umane din școli, privind legislația formării continue și dezvoltarea profesională, modalitățile optime de comunicare cu cadrele didactice, gestionarea activității de formare continuă/perfecționare la nivelul unităților școlare.
Activitățile sunt mediatizate pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, secțiunea ”Evenimente”.În semestrul al II-lea al anului școlar 2014-2015, atât în Tulcea, cât și în filiale C.C.D. din județ
au avut loc activități metodice la care au participat responsabilii cu dezvoltarea resursei umane din școli. Profesorii metodiști responsabili de filiale au prezentat modelul noii baze de date a formării continue care va fi utilizată începând cu anul școlar 2015-2016. Au fost oferite informații privind activitatea responsabililor cu dezvoltarea resursei umane,
Pagina 45 din 140
precum legislația formării continue, forme de comunicare eficientă cu cadrele didactice, gestionarea formării continue și a dezvoltării profesionale la nivelul instituției, raportul privind dezvoltarea resursei umane din școală pentru anul școlar 2014-2015. Participanții au adresat întrebări pe marginea subiectelor abordate și s-au purtat discuții despre necesitatea și importanța formării continue pentru profesia didactică. Activitățile au fost mediatizate pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, secțiunile ”Evenimente” și ”Filiale CCD Tulcea”.
În data de 23 aprilie 2015 a fost inaugurat un nou Centru de Documentare și Informare la Liceul Teoretic „Gheorghe Munteanu-Murgoci” Măcin. Acțiunea s-a desfășurat cu ocazia aniversării a șaizeci de ani de la înființarea liceului. Programul manifestărilor a cuprins un simpozion de comunicări științifice ale elevilor pe arii curriculare, dezvelirea plăcii aniversare 60 ani de la înființarea acestei unități de învățământ și un program artistic susținut de către elevi.
Din partea C.C.D. Tulcea au participat directorul instituției, coordonatorul CDI și un profesor metodist. I.S.J. Tulcea a fost reprezentat de inspectorul școlar general. La eveniment au mai participat primarul orașului Măcin, reprezentanți ai comunității, elevi care au absolvit liceul în promoțiile anterioare și profesori care și-au desfășurat activitatea didactică în această unitate școlară din momentul înființării. Activitatea este mediatizată pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, secțiunea ”Evenimente”.
În data de 12 decembrie 2014, Casa Corpului Didactic Tulcea a organizat activitatea metodică semestrială cu responsabilii din centrele de documentare și informare și bibliotecarii școlari, la Colegiul Tehnic ”Henri Coandă” Tulcea. Tema abordată a fost ”Parteneriate și proiecte educaționale în C.D.I. – diseminare de bune practici”. Coordonatorul C.D.I. al Casei Corpului Didactic Tulcea în echipă cu responsabilul C.D.I. al colegiului au împărtășit colegilor aspecte din experiența profesională și rezultatele obținute în urma demersului educativ. Au fost atinse subiecte diverse legate de diversificarea proiectelor, legătura dintre școală și comunitate, precum și o mai bună comunicare între unitățile de învățământ pentru participarea la proiecte educaționale capabile să faciliteze accesul la informație și cultură al elevilor din școlile municipiului și județului Tulcea. Activitatea este mediatizată pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, secțiunea ”Evenimente”.
În semestrul al II-lea al anului școlar 2014-2015 a fost organizată activitatea metodică a bibliotecarilor și responsabililor din Centrele de Documentare și Informare, în sala amfiteatru a Liceului Teoretic „Ion Creangă” Tulcea. Întâlnirea a avut ca temă „Carte vs E-book” și a fost coordonată de bibliotecarul liceului în echipă cu responsabilul C.C.D. al bibliotecarilor din județ. Materialele informative prezentate au pus în valoare atât cartea tipărită, cât și pe cea în format electronic, e-book, ca sursă de informare și învățare pentru elevi și adulți. Într-o dezbatere interesantă, bibliotecarii școlari și elevii invitați din clasele a XI-a și a XII-a și-au exprimat opinia, pro și contra, față de utilizarea cărții în format electronic și/sau în format tipărit, au supus atenției motivația școlarilor pentru lectură, au prezentat exemple de bune practici, experiențe profesionale trăite în spațiul din școală destinat bibliotecii sau centrului de documentare și informare. Activitatea este mediatizată pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, secțiunea ”Evenimente”.
În cadrul Festivalului Național al șanselor Tale – România 2014, organizat sub genericul ”Oportunități de dezvoltare personală prin educația nonformală”, în perioada 24 – 30 noiembrie 2014, Casa Corpului Didactic Tulcea a desfășurat toate acțiunile planificate conform programului înaintat de către Inspectoratul Școlar Județean Tulcea către Ministerul Educației și Cercetării Științifice.Activitatea 1Titlul activității: Cum îți proiectezi viitorulTipul activității: Orientare în carieră (activitate nonformală)Grupul țintă: 18 tineri șomeriLocația: Casa Corpului Didactic TulceaCasa Corpului Didactic Tulcea în parteneriat cu InfoTrust Design a organizat activitatea nonformală ”Cum îți proiectezi viitorul – orientare în carieră”, desfășurată în cadrul Festivalului Național al Șanselor Tale – România 2014, sub genericul ”Oportunități de dezvoltare personală prin educație nonformală”. Activitățile propuse ”Așa sunt eu” (Joc de intercunoaștere), ”Ești visător sau un om de acțiune” (test de autocunoaștere), ”Preferințe ocupaționale” (activitate de grup), ”Discursul lui Steve Jobs la
Pagina 46 din 140
Universitatea Stanford, 2005” (video) a oferit participanților oportunități de autocunoaștere și reflecție asupra propriilor preferințe și orientări în carieră. Activitatea 2Perioada: 26 noiembrie 2014Titlul activității: ”Drepturile copilului”Tipul activității: Activitate de învățare în context nonformalGrupul țintă: elevii clasei a VII-aLocația: Colegiul Dobrogean ”Spiru C. Haret” TulceaÎn parteneriat cu Colegiul Dobrogean ”Spiru C. Haret” Tulcea, Casa Corpului Didactic a organizat activitatea în context nonformal ”Drepturile copilului”, găzduită de sala de lectură a bibliotecii colegiului. Elevii organizați în grupuri mici au dezbătut drepturile reglementate de Convenția asupra Drepturilor Copilului adoptată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989, dovedind o foarte bună cunoaștere a acestora.Au fost organizate activități de învățare interactive și prezentări PPT finalizate cu crearea unei ”flori a drepturilor copilului”, fiecărei petale corespunzându-i un drept fundamental.Activitatea 3Data: 27 noiembrie 2014Titlul activității: ”Comunicare în context nonformal”Tipul activității: workshopGrupul țintă: elevii clasei a X-aLocația: Colegiul Economic ”Delta Dunării” TulceaSub egida Festivalului Național al Șanselor Tale – România 2014, Casa Corpului Didactic Tulcea, în parteneriat cu Colegiul Economic ”Delta Dunării” Tulcea a organizat wokshophul ”Comunicare în context nonformal”. Elevii au avut oportunitatea de a-și dezvolta competențe noi pe baza cunoștințelor asimilate în cadrul activităților cu caracter formal.Au fost create situații de învățare/comunicare verbală și nonverbală adaptate interesului participanților.Activitatea 4Data: 20.01.2015Titlul activității: Călător prin Tulcea veche (activitate culturală)Tipul activității: lansare de carteGrup țintă: cadre didactice, artiști, scriitoriLocația: Casa Avramide – sala Art CafeAgenta manifestării a cuprins:Prezentarea activității și a obiectivelor acesteia de către directorul CCD Tulcea,;Moment muzical susținut de elevii Liceului de Artă „George Georgescu” Tulcea;Prezentarea studiului „Scurt istoric al Tulcei vechi”– conservator expert ICEM Tulcea;Prezentarea volumului „Tulcea – Ghidul călătorului romantic, nostalgic și rafinat” – prezentat de autor;Expoziția de arte plastice ”Tulcea de odinioară”;Expoziția de carte ”Tulcea veche”.Toate activitățile desfășurate în cadrul festivalului sunt mediatizate pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, în secțiunea ”Evenimente”.
În data de 9 martie 2015, Casa Corpului Didactic Tulcea a organizat în parteneriat cu „Grupul Educativa” sesiunea de informare „Oportunități de studiu în străinătate pentru elevi!” Grupul țintă a fost format din șaizeci de cadre didactice din licee/colegii și școli gimnaziale din municipiul și județul Tulcea, interesați să-i sprijine pe elevii care doresc să studieze în străinătate. Au fost oferite informații despre studiile de licență și master, particularitățile diferitelor sisteme educaționale din străinătate, burse și alte surse de finanțare, vize, transport, cazare și viața socială, modul de alegere a unei instituții și pregătirea dosarului de înscriere. Activitatea s-a desfășurat la Colegiul Tehnic „Henri Coandă” și a fost susținută de coordonatorul regional al „Grupului Educativa”. Activitatea este mediatizată pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, secțiunea ”Evenimente”. În perioada 25-26 aprilie 2015 Casa Corpului Didactic Tulcea a organizat în parteneriat cu Asociaţia Regională de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR) Dobrogea și Colegiul Dobrogean ”Spiru Haret” Tulcea activitatea de formare „Dezbatere și oratorie”. Grupul- țintă a fost format din cincisprezece cadre didactice din municipiul și județul Tulcea, interesate să îi inițieze pe elevi în arta de a vorbi în public, arta de a compune și de a rosti discursuri. Participanții au primit informații despre
Pagina 47 din 140
elementele necesare susținerii unei dezbateri, tipuri de dezbateri, elemente de retorică și stil, etica în dezbateri. Sesiunea de formare a înregistrat un feedback foarte bun din partea participanților, fiind apreciată ca utilă și interesantă. Sesiunea a fost susținută de asistentul universitar Carmen Ciornea, președintele Asociaţiei Regionale de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR) Dobrogea. Activitatea este mediatizată pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, secțiunea ”Evenimente”.
Activitatea „Cu un pas mai aproape de manualele digitale” din data de 31 ianuarie 2015 a fost realizată de Casa Corpului Didactic Tulcea în parteneriat cu Școala Gimnazială „Nifon Bălășescu” Tulcea – structură Grădinița cu program prelungit Nr.2 Tulcea, organizată în cadrul Proiectului „Cunoaștere învățătură, joc – Alfabetizare digitială în grădiniță”. În calitate de partener, C.C.D. Tulcea a desfășurat o sesiune de formare a cadrelor didactice cuprinse în grupul țintă, vizând dezvoltarea de abilități în utilizarea tabletelor în procesul didactic. Activitatea de formare a fost susținută de un profesor metodist. Au participat cadre didactice de la Grădinița cu Program Prelungit Nr.2 Tulcea, inițiatorii proiectului, precum și din grădinițele partenere în proiect. Activitatea a fost organizată cu sprijinul managerului de proiect, prof. înv. primar Aurelia Ghiolmez și a directorului C.C.D. Tulcea. Activitatea este mediatizată pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, secțiunea ”Evenimente”.
Acțiunea ”Character First – oportunitate de dezvoltare personală și profesională” a fost organizată în data de 10 iunie 2015 la inițiativa Casei Corpului Didactic Tulcea, în colaborare cu Character First România și Școala Gimnazială Specială Nr. 14 Tulcea. Susținută de un reprezentant al Asociației IBLP din România, seminarul a oferit concepte- cheie și aplicații practice privind trăsăturile de caracter, ca bază pentru educarea caracterului la elevi. Participanții au aflat cum cele 49 de trăsături de caracter discutate acoperă o gamă largă de domenii, precum: dezvoltarea personală, succesul școlar și profesional, relații interumane, etica la locul de muncă, rezolvarea conflictelor. La activitate au participat 40 de profesori din cadrul Școlii Gimnaziale Speciale Nr. 14 Tulcea și membrii ai echipei C.C.D. Tulcea. Evenimentul poate fi considerat un exemplu de bună practică pentru învățământul tulcean. Activitatea este mediatizată pe site-ul instituției www.ccdtulcea.ro, secțiunea ”Evenimente”.
VI.7.1.6. Activitățile și serviciile prestate de Casa Corpului Didactic Tulcea pentru obținerea unor venituri extrabugetare
Tipul activităţii/ serviciului :a) închirieri spaţiib) cursuri cu plată (tema/grupul ţintă)-„Management educaţional”/Grup ţintă: manageri şcolari şi alte cadre didactice din învăţământul preuniversitar care doresc să acceadă la funcţii de conducere; -„Școala incluzivă” /Grup ţintă: cadre didactice şi personal didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar; -“Utilizarea avansată a instrumentelor TIC”/Grup ţintă: cadre didactice din învăţământul preuniversitar; -“Managementul conflictului din mediul școlar ”/Grup ţintă: cadre didactice din învăţământul preuniversitar; -“Dezvoltare instituțională prin proiecte cu finanțare europeană”/Grup ţintă: cadre didactice din învăţământul preuniversitar;-”Proiectarea curriculară centrată pe competențe”/Grup ţintă: cadre didactice din învăţământul preuniversitar.
VII. ASPECTE/ DIMENSIUNI CALITATIVE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
VII. 1.Curriculum : continuitate şi calitate în programele de reformă curricularăVII. 1.1. Educație timpurie. Învățământul preșcolar
Abordarea curriculară din învăţământul preșcolar în anul şcolar 2014-2015 consideră primordial unul din obiectivele majore ale educaţiei - îmbunătăţirea puterii de înţelegere a copilului şi
Pagina 48 din 140
cultivarea dorinţei acestuia de a învăţa fără efort, fără constrângeri, în ritmul şi la parametrii solicitaţi - în vederea asigurării şansei de succes personal. În acest sens, demersurile educaționale au în vedere o combinaţie echilibrată între educaţie şi îngrijire pentru a promova o imagine de sine pozitivă, dezvoltarea socială, cognitivă a copilului şi formarea competenţelor de bază prin:
• Valorificarea experienţelor copilului şi participarea lui activă în joc şi, implicit, în învăţare sprijinind cultivarea dorinţei copilului de a învăţa;
• Optimizarea procesului de predare–învăţare–evaluare conform Curriculumului aprobat prin O.M.5233/01.09.2008 (parcurgerea adaptată a programei, evaluarea copiilor conform instrumentelor de evaluare transmise de MECS - fişa pentru aprecierea progresului individualal copilului înainte de înscrierea în clasa pregătitoare);
• Elaborarea unui mediu educaţional stimulativ, amenajat corespunzător, organizat pe centre de activitate (bibliotecă, ştiinţă, construcţii, joc de rol, artă, joc de masă), dotate cu materiale de bună calitate şi în cantităţi suficiente, pentru a permite explorarea activă, dezvoltarea liberă a copilului evidenţiind dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale prin interacţiuni variate între copii, dar şi cu adultul.
• Utilizarea în procesul didactic a materialelor confecţionate de cadrele didactice, materiale din natură, materiale achiziţionate.
• Asigurarea cu mobilier corespunzător standardelor de dotare a unităţilor preşcolare.• Stimularea diferenţiată a copilului în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual,
socio-afectiv şi psihomotric, ţinând cont de particularităţile specifice de vârstă ale acestuia;• Realizarea unui demers educativ bazat pe interacţiunea activă cu adultul, rutina zilnică,
organizarea eficientă a mediului şi a activităţilor de învăţare, adaptarea procesului de învăţare la particularităţile beneficiarului direct-copilul;
• Promovarea jocului ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârstele timpurii, în diferite momente ale zilei, indiferent de tipul de program;
• Respectarea şi sprijinirea părinţilor, a familiei în educaţia timpurie a copiilor; • Asigurarea calității Curriculumului la decizia școlii prin promovarea ethos-ului unităților, a
culturii organizaţionale în concordanţă cu realităţile comunităţii locale, precum şi prin încurajarea cooperării cu părinţii pentru a răspunde nevoilor, intereselor și aptitudinilor copiilor;
• Evoluția calității instituţiilor de educaţie şi îngrijire timpurie vizând în aplicarea curriculum-ului colaborarea personalului cu copilul, colegii, părinţii şi reflectarea asupra practicilor personale.
• Asigurarea de şanse egale şi acces la servicii de calitate în unităţile de educaţie timpurie potrivit drepturilor copilului (Convenţia ONU şi legislaţia naţională).
VII. 1.2 Învăţământul primar
• În învățământul primar, curriculum-ul pe care se structurează procesul instructiv-educativ este în acord cu cel național, conţinuturile aprobate fiind parcurse cu rigurozitate, conform planificărilor. Acestea sunt fundamentate ştiinţific şi metodic, respectă particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, ritmul lor de învăţare.
• La clasa pregătitoare și la clasele I-II, organizarea și desfășurarea efectivă a procesului de învățare-predare-evaluare este centrat pe formarea de competențe. Crearea situațiilor de învățare adecvate, rezolvarea de probleme contextualizate, de tipul celor cu care se vor confrunta în viață, ajută elevii să exploreze conținuturile învățării, să comunice rezultatele în propriul cod de simbolizare. Prin utilizarea metodei predării integrate elevii participă cu interes, se implică efectiv și afectiv.
• În învățământul primar, procesul de stimulare continuă a învățării spontane a copilului are la bază strategiile activ-participative. Aceste metode stimulează interesul pentru cunoaştere, facilitează contactul cu realitatea înconjurătoare, sporind gradul de socializare a elevilor. În contextul educaţiei integrate, ele dezvoltă și învăţarea prin cooperare. Sunt favorizate, astfel, cunoaşterea reciprocă dintre elevi, înţelegerea şi acceptarea reciprocă, precum şi integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în colectivul şcolii.
Pagina 49 din 140
• Procesul educațional trebuie să fie unul creativ, complex, care să aibă la bază cunoașterea preocupărilor și a intereselor elevilor, în vederea stimulării acestora și participării la propria lor formare.
VII.1.3. Limba şi literatura română.
VII.1.3.1. Respectarea curriculumului obligatoriu şi calitatea C.D.Ş. Aspecte pozitive: Proiectarea didactică, planificarea conţinuturilor la disciplinele limba și literatura română și limba
latină se realizează corect, eficient în conformitate cu programele şcolare în vigoare , asigurând parcurgerea ritmică şi integrală a materiei;
În general, demersul didactic este coerent, bine structurat și organizat, interactiv, centrat pe elev și pe competențele vizate;
În cadrul activităților metodice semestriale , tematica abordată cuprinde , în mod obligatoriu, analiza și prelucrarea conținuturilor din programele școlare în vigoare și aspecte importante din curriculum, precum evaluarea, strategii didactice, programe școlare etc.
C.D.Ş.-urile aprobate de I.Ş.J. se desfăşoară după conţinuturile şi competențele specifice propuse, respectându-se, în realizarea CDȘ-urilor, structura specifică ;
Opţionalele oferă conţinuturi atrăgătoare interdisciplinare sau transdisciplinare şi se desfăşoară printr-un sistem de predare modern, astfel încât să încurajeze autonomia intelectuală a elevilor- “Călătorie în lumea poveștilor”, „Literatură, teatru, film”, „Folclor, tradiții și obiceiuri românești ” , ” Capcanele limbii române ( vocabular, morfologie, sintaxa și ortografie)”, „Tinerii jurnaliști ” , „Istoria literaturii universale” etc.
CDȘ-urile facilitează lărgirea orizontului cultural şi ştiinţific al elevilor, stimulează învăţarea interdisciplinară şi ajută la o mai bună pregătire a evaluării naţionale şi a examenului de bacalaureat;
Aspecte negative: Dezinteresul unor cadre didactice pentru tratarea diferenţiată a elevilor şi pentru utilizarea
metodelor şi a strategiilor didactice centrate pe elev; Se menţine, în unele situaţii, prejudecata, conform căreia opţionalele nu au decât un rol secundar,
fiind menite mai curând sa supraaglomereze orarul unei zile și nu pentru a dezvolta orizontul intelectual şi cultural al elevilor sau de a le consolida priceperile şi deprinderile de activitate intelectuală;
Existenţa atât în mediul urban, cât și în mediul rural a unui număr mic de CDŞ-uri care să vizeze dezvoltarea competenţelor de lectură ale elevilor.
VII.1.3.2. Calitatea predării
Aspecte pozitive: În general, în cadrul lecțiilor de limba și literatura română se realizează o predare integrată a
conținuturilor de limbă, de vocabular, de teorie literară şi de literatură; Predarea vizează înțelegerea conținuturilor învățării, dezvoltarea competențelor specifice
disciplinei, formarea de abilități și deprinderi de muncă independentă și în echipă, dar și de analiză și de interpretare atât a unor texte studiate, cât și a unor texte la prima vedere;
Cele mai multe cadre didactice calificate au pregătire de specialitate corespunzătoare, asigurând suportul ştiinţific necesar unui demers didactic de calitate și atractiv;
Utilizarea de către marea majoritate a profesorilor de limba şi literatura română a unor strategii didactice eficiente, moderne, dar şi clasice, care optimizează actul educativ;
Majoritatea cadrelor didactice acordă atenţie elevilor cu nevoi speciale prin repartizarea unor sarcini de lucru diferite în funcţie de particularităţile cognitive şi de vârstă, încurajează activitatea în echipă a elevilor.
Aspecte negative: insuficienta stăpânire a conţinutului ştiinţific de către unii profesori calificați și debutanți ; carenţe de natură metodico-pedagogică în cazul unor cadre didactice ;
Pagina 50 din 140
în unele situații, nu se acordă suficientă atenție dezvoltării competențelor de lectură ale elevilor și elevilor cu ritm lent de învățare și cu cerințe speciale educaționale;
numărul mic de asistențe la clasă efectuate de conducerea unităților de învățământ, directorii motivând lipsa de timp pentru această activitate de monitorizare a actului didactic.
VII.1.3.3. Calitatea evaluării
Aspecte pozitive:• Progresul elevilor este evaluat atât prin metode şi procedee clasice, cât şi prin cele moderne;• Se respectă, în cele mai multe situații, ritmicitatea notării;• Implicarea profesorilor în pregătirea elevilor pentru examenele naționale ( Evaluarea
Națională pentru clasele a VI-a, a VIII-a și examenul de bacalaureat pentru clasa a XII-a/ a XIII-a) a avut drept consecință obținerea unor rezultate bune și foarte bune la examene;
• Nivelul cunoştinţelor asimilat de către elevi este destul de bun , au deprinderi şi abilităţi de identificare a particularităţilor specifice unei opere literare /nonliterare , a părţilor de vorbire sau a elementelor de vocabular şi sintaxă;
• Cele mai multe cadre didactice evaluează obiectiv competențele elevilor: de exprimare corectă orală şi scrisă, de exprimare argumentată a unei opinii proprii, de interpretare a unui text literar , de identificare şi de argumentare a particularităţilor unui text literar studiat sau la prima vedere ;
• În evaluarea scrisă, mai ales la clasele terminale, se respectă structura subiectelor de la evaluările naționale.
Aspecte negative:• Există profesori care , în elaborarea subiectelor, nu precizează punctajul pentru fiecare subiect și
item , lăsând astfel loc interpretării subiective a răspunsurilor elevilor;• În unele cazuri, se constată un echilibru precar între evaluarea cunoştinţelor şi evaluarea
competenţelor.
VII. 1.4. Biologie, Chimie, Fizică
A. Realizarea obiectivelor managementului /curriculum implementat
Puncte tari Puncte slabe curriculumul
aplicat- parcurgerea integrală a programei şcolare, fără depăşirea conţinuturilor prevăzute pentru trunchiul comun/ curriculum diferenţiat;- programele opţionalelor la nivelul disciplinei sunt centrate pe elev şi corect elaborate;- pregătire suplimentară pentru elevii capabili de performanţă;- pregătire suplimentară pentru pregătirea examenului de bacalaureat.
- uneori, formalism în elaborarea proiectelor de unităţi de învăţare;- nediferenţierea programelor de remediere pentru elevii cu lacune la disciplina fizică/ deprinderi fundamentale (scris, citit, calcul aritmetic) deficitare;- programele şcolare adaptate pentru elevii cu CES nu corespund integral nevoilor specifice ale elevilor, din cauza colaborării ineficiente cu profesorul itinerant (de sprijin).
strategiile didactice şi metodele de predare-învăţare utilizate
- metode de învăţare activ-participative, cu integrarea experimentului/ experimentului virtual şi a TIC în lecţie (IntelTeach, eŞcoala, Profesorul creator de soft informaţional, La un click de educaţia modernă şi eficientă, Competenţe cheie T.I.C. în Curriculumul Şcolar, ProWeb);- îmbinarea activităţilor frontale cu cele pe grupe şi cele individuale;- accesibilizarea şi esenţializarea conţinuturilor
- strategii didactice de remediere nediferenţiate;- selectarea conţinuturilor în funcţie de programa de bacalaureat;-uneori, strategii didactice neadecvate finalităţilor programelor adaptate pentru elevii cu CES;- absenţa de la activităţile metodice a suplinitorilor încadraţi pe catedre mozaic şi a titularilor de altă
Pagina 51 din 140
programei;- valorificarea în lecţie a schimbului de experienţă realizat cu prilejul activităţilor metodice la nivel de centru metodic/ şcoală; activităţile metodice s-au desfăşurat conform planificării şi au fost pregătite cu responsabilitate, iar prezenţa cadrelor didactice a fost bună;- metodiştii IȘJ au îndrumat eficient cadrele didactice suplinitoare, şi-au îndeplinit cu responsabilitate atribuţiile.
specialitate.
instrumentele de evaluare utilizate
- se îmbină probele orale cu cele scrise;-testele conţin itemi variaţi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) selectaţi în concordanţă cu competenţele de evaluat şi corect formulaţi; - testele iniţiale aplicate respectă modelul propus de MEN;- testele de evaluare formativă sunt valorificate pentru reglarea predării –învăţării;- cadrele didactice care au absolvit cursuri de formare DeCeE, INSAM elaborează teste având în vedere matricea de evaluare asociată unităţii de învăţare;- utilizarea unor soft-uri pentru testarea elevilor, folosind platforme din diferite proiecte POSDRU/ create la nivel de şcoală;- creşterea ponderii evaluării prin proiecte / sarcini de lucru care necesită competenţe de documentare (bibliotecă, Internet) şi selectare şi evaluare a informaţiilor, în conformitate cu un plan prestabilit al materialului de elaborat.
-evaluarea prin probe practice (experiment de laborator) este rareori utilizată;- timpul de lucru nu este corelat cu numărul sarcinilor de lucru/ dificultatea testului (de regulă, se alocă timp prea mult)- în unele şcoli rurale şi în unele licee tehnologice;- lipsa din unele teste a itemilor care solicită analiza, rezolvarea de probleme; nota maximă este acordată pentru rezolvarea itemilor de recunoaştere, înţelegere, aplicare;- teste neînsoţite de baremul de corectare/ necomunicarea baremului de corectare către elevi;- elaborarea tipurilor de itemi din testele sumative având ca unic criteriu modelul de subiect pentru bacalaureat.
rezultatele elevilor la evaluarea curentă
- evaluarea este obiectivă, orientată de competenţele specifice asociate unităţii de învăţare/ competenţele derivate asociate lecţiei.
- supraevaluare, îndeosebi la clasele cu elevi cu medie mică de admitere în liceu şi în cazul suplinitorilor necalificaţi;- utilizarea referatului copy- paste ca ultimă modalitate de promovare a elevilor;- uneori, măsurarea performanţelor elevilor cu CES prin raportare la programa şcolară, în loc de măsurarea progresului, prin raportare la programa şcolară adaptată.
B.Oferta curriculară
Curriculum la decizia şcolii a inclus la gimnaziu în majoritate discipline noi, cu impact formativ: rezolvare de probleme, aplicaţii practice, activitate experimentală, educaţie ecologică, educaţie pentru sănătate; la clasele de liceu au predominat aprofundările, facilitând creşterea performanţei elevilor la examenele de admitere în învăţământul superior.
Opţionalul transcurricular Educaţie pentru sămătate rămâne în oferta curriculară a multor unităţi de învăţământ, la ciclul preşcolar/ primar/ gimnazial, ceea ce demonstrază interesul comun al şcolii, elevilor şi părinţilor pentru formarea unor deprinderi sănătoase de viaţă şi asigură o bună valorificare a cadrelor didactice formate şi a materialelor curriculare distribuite în cadrul PNESSR.
Aspecte pozitive Aspecte negativePagina 52 din 140
Proiectare didactică
- planificările calendaristice/ proiectele de unităţi de învăţare respectă programele şcolare în vigoare şi recomandările metodologice ale MEN/ ISJ;- se utilizează manualele aprobate de MEN;- se folosesc auxiliare curriculare aprobate/ avizate de MEN;- interes pentru cunoaşterea legislaţiei noi din domeniul învăţământului / regulamentelor/ metodologiilor.
- unele cadre didactice suplinitoare elaborează puţine proiecte de lecţie şi nu sunt verificate de director/ şeful de catedră;- în unele situaţii, planificările sunt realizate după manual, nu după programă;-planificări/ proiecte de unităţi de învăţare / proiecte de lecţie descărcate de pe site-uri dedicate cadrelor didactice, dar neadaptate şcolii/ clasei;- la unele şcoli, dosarul catedrei este incomplet (ex. lipsesc planul managerial/ raportul de analiză semestrial sau materialele de analiză sunt superficial întocmite).
Strategii didactice
- activităţile de laborator pe grupe de elevi au crescut ca pondere;- integrarea TIC în predare/ învăţare/ evaluare;- valorificarea la clasă a competenţelor dezvoltate prin participarea cadrelor didactice la activităţile metodice şi cursurile de formare organizate prin CCD/ POSDRU .
- desființarea unor laboratoare sau utilizarea lor ca sală de clasă, ca urmare a problemelor de spațiu apărute prin introducerea clasei pregătitoare ,îndeosebi în mediul rural;- centrarea pe profesor, favorizarea învăţării reproductive şi supraevaluarea elevilor, îndeosebi unde sunt încadraţi suplinitori necalificaţi;- diferenţierea redusă a activităţilor de învăţare în funcţie de caracteristicile individuale ale elevilor;- neparticiparea la activităţile metodice a titularilor de altă specialitate şi a suplinitorilor încadraţi pe catedre mozaic.
Evaluarea elevilor
- ritmicitate bună a notării;- creşterea ponderii metodelor alternative de evaluare, îndeosebi la liceele tehnologice şi pentru elevii cu ritm lent de învăţare/ lacune; - evaluare sumativă cu accent pe competenţele şi conţinuturile esenţiale pentru progresul şcolar;- administrarea de teste cu structură şi dificultate similare modelului de subiect pentru examenul de bacalaureat;- încheierea mediilor semestriale/ anuale cu respectarea ROFUIP;- elaborarea şi aplicarea testelor pentru simularea examenului de bacalaureat/ teste pentru evaluarea formativă /teste sumative.
- analiză superficială/ formală a rezultatelor la teste sau măsuri de ameliorare neadecvate problemelor identificate;- supraevaluarea elevilor prin raportare la nivelul clasei/ prin accent pe activităţile de nivel inferior din taxonomia Bloom, îndeosebi în mediul rural unde sunt încadraţi suplinitori necalificaţi.
D. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi
Aspecte pozitive Aspecte negative
- majoritatea elevilor înţeleg conţinuturile de bază,şi utilizează corect vocabularul de specialitate; - majoritatea elevilor rezolvă itemi ce presupun recunoaşterea, descrierea, explicarea / aplicarea unor
- dificultăţi în rezolvarea situaţiilor problemă, a itemilor cu formulare „inedită”- care presupun legături intradisciplinare sau interdisciplinare, modelarea sau sinteza;
Pagina 53 din 140
algoritmi de rezolvare simpli;- gradul de motivare a elevilor a crescut, ca şi deprinderile lor practice, datorită valorificării laboratoarelor de fizică şi / sau a sistemelor informatice;- şcolile rurale cu performanţe bune coincid în cazul fizicii şi chimiei, majoritatea cadrelor didactice din aceste şcoli având dublă specializare;- continuitatea tradiţiei unor şcoli în identificarea şi pregătirea elevilor capabili de performanţă;- creşterea performanţelor elevilor unor şcoli rurale, reflectate la Concursul naţional de chimie şi fizică pentru şcolile din mediul rural „Impuls perpetuum”.
- deprinderile practice de bază ale elevilor sunt insuficient formate în şcolile fără laborator funcţional (lucrările de laborator sunt puţine şi experimentele se realizează numai demonstrativ); - tendinţa de reproducere mecanică a conţinuturilor/ algoritmilor (îndeosebi în mediul rural);- nivelul de atingere al standardelor curriculare este mai scăzut în rural decât în urban, cauzele fiind îndeosebi sociale, la care se adaugă încadrarea cu suplinitori necalificaţi/ titulari de altă specialitate din multe şcoli rurale;-rezultate mediocre/slabe la testele inițiale la liceele tehnologice;-menţinerea unui nivel scăzut de atingere a standardelor de performanţă la fizică pe parcursul liceului, la liceele tehnologice, din cauza lacunelor iniţiale foarte mari la fizică, matematică, scris, citit.
E. Aspecte ale procesului de evaluare: curentă, secvenţială şi la final de semestru– rezultate şcolare la disciplina analizată, mai ales dacă reprezintă o probă la examenele naţionale
Evaluarea la biologie, chimie şi fizică s-a realizat atât formativ - materializată îndeosebi cu aprecieri în caietele de observaţii ale cadrelor didactice şi cu note ce reflectă progresul elevului pe o perioadă mai mare de timp, cât mai ales sumativ- prin probe scrise cu itemi variaţi, administrate la finalizarea unităţilor de învăţare. Sunt larg aplicate formele alternative de evaluare precum referatul şi portofoliul, mai rar proiectul; evaluarea prin probe practice este rar aplicată, chiar şi în şcolile unde baza materială permite acest lucru pentru o serie de conţinuturi.
La dosarele catedrelor, în majoritatea şcolilor, există evaluările iniţiale şi analize ale rezultatelor testelor.
Indiferent de tipul şi forma de evaluare, există o corelaţie bună între competenţele urmărite şi instrumentele de evaluare; în mediul rural, există tendinţa de supraevaluare a elevilor.
F. Acţiuni şi activităţi desfăşurate la nivel de unităţi, comisii metodice, cercuripedagogice, în specialitate, studii, cercetări, publicaţii realizate la nivelul disciplineiSemestrul I Biologie: 08.11.2014, ora 9.00Tema: Modalităţi de optimizare a performanţelor elevilor, pornind de la diagnoza rezultată din analiza rezultatelor testelor iniţiale Locul de desfăşurare: Liceul Teoretic „Ion Creangă” TulceaResponsabili: prof. Radion Narcisa, prof. Selim Ulker, prof. Calotă Violeta, prof. Fodor MonicaParticipă: profesorii de biologie din toate centrele metodice
Fizică şi chimie: 15.11.2014, ora 9.00Tema: Modalităţi de optimizare a performanţelor elevilor, pornind de la diagnoza rezultată din analiza rezultatelor testelor iniţialeLocul de desfăşurare: Şcoala Gimnazială nr.12 TulceaResponsabili: - Fizică: prof. Mareş Cezarina, prof. Marin Gabriela
- Chimie: prof. Nistor Ioana, prof. Hrişa Desdemona Participă: profesorii de chimie şi de fizică din toate centrele metodice
Semestrul II Biologie: : mai 2015
Tema: Festivalul Păstoritului – participare la sesiunea de comunicăriLocul de desfăşurare: Sarighiol de DealResponsabili: inspector şcolar, prof. Daniela Petrov;
Pagina 54 din 140
Participă: profesorii de biologie din toate centrele metodice Fizică şi chimie: mai 2015
Tema: Festivalul Păstoritului – participare la sesiunea de comunicăriLocul de desfăşurare: Sarighiol de DealResponsabili: inspector şcolar, prof. Daniela Petrov; Participă: profesorii de chimie şi de fizică din toate centrele metodice
Aspecte pozitive Aspecte negative- predomină cadrele calificate şi cu gradul didactic I;- suplinitorii calificaţi au grade didactice;-interesul cadrelor didactice pentru perfecţionarea prin grade didactice şi formarea continuă; - continuitatea pe post a unor suplinitori necalificaţi selectaţi prin concurs, care desfăşoară activităţi didactice de nivel bun/ acceptabil;- marea majoritate a cadrelor didactice calificate cunosc şi aplică curriculumul naţional şi realizează corespunzător proiectarea didactică;- strategiile didactice au, în mare măsură, caracter activ-participativ, prin valorificarea în cadrul lecţiilor a materialului didactic şi a experimentului;- proiectarea şi realizarea de activităţi pe grupe de elevi şi activităţi individuale pe baza fişelor de lucru; - numărul cadrelor didactice care utilizează soft-urile educaţionale, Internet-ul, tabla „inteligentă” a crescut corelat cu îmbunătăţirea dotării laboratoarelor; - portofoliul cadrelor didactice demonstrează diversificarea instrumentelor de evaluare şi creşterea ponderii modalităţilor alternative de evaluare;- în majoritatea şcolilor s-au aplicat testele iniţiale pentru clasele de început/ pentru toate clasele.
- deficit de cadre didactice, care se accentuează pe măsura pensionării titularilor;- acoperirea incompletă a catedrelor cu personal didactic calificat;- scăderea numărului de profesori pensionari care solicită PCO comparativ cu anii şcolari precedenţi;- pondere ridicată a catedrelor constituite pe mai multe şcoli;- creşterea numărului de titulari de alte specialităţi care au în catedră ore de biologie/ chimie/ fizică;- lipsa laboratorului / utilizarea laboratorului ca sală de clasă şi dotarea deficitară, ceea ce face ca în unele şcoli lucrările de laborator să se efectueze doar demonstrativ;- insuficienta diferenţiere a parcursurilor de învăţare pentru elevii capabili de performanţă şi cei cu ritm lent;-profesorii debutanţi/ suplinitorii calificaţi/ suplinitorii nu realizează regulat proiectele de lecţie / schiţele de lecţie şi nu sunt verificaţi şi consiliaţi de către şeful de catedră;-suplinitorii necalificaţi încadraţi pe catedre mozaic nu stăpânesc conţinuturile ştiinţifice;-neparticiparea la activităţile metodice a unor titulari de alte specialităţi şi a unor profesori suplinitori/ suplinitori necalificaţi.
Oportunităţi Ameninţări- programele de reconversie profesională finanţate din fondurile structurale, alte proiecte POSDRU; - programele de formare continuă din oferta CCD;- existenţa formatorilor locali, a unui corp de metodişti cu o pregătire metodico-ştiinţifică solidă, cu disponibilitate de a realiza cursuri de formare.
- lipsa de atractivitate a carierei didactice pentru tinerii absolvenţi de universitate;-scăderea motivaţiei cadrelor didactice, din cauza nivelului scăzut al salarizării şi a birocratizării excesive a activităţii profesorului;- nedecontarea/ întârzierea decontării navetei cadrelor didactice, de către unele primării; - îmbătrânirea corpului profesoral;- imposibilitatea de a constitui catedre titularizabile în mediul rural şi dispariţia unor catedre o dată cu pensionarea titularului.
VII 1.5 Istorie și științe socio-umane
I. Calitatea activităţii cadrelor didactice asistatePagina 55 din 140
Aspecte pozitive Aspecte negative- majoritatea cadrelor didactice sunt calificate şi au grade didactice;- majoritatea cadrelor didactice întocmesc planificările calendaristice/ proiectele de unităţi de învăţare cu respectarea programei şcolare în vigoare şi a metodologiei; - elaborarea şi aplicarea testelor iniţiale; - utilizarea tuturor formelor de evaluare; - utilizarea calculatorului în predare/ învăţare/ evaluare;- activităţi pe grupe de elevi;- interes pentru perfecţionarea metodică; - interes pentru cunoaşterea legislaţiei noi din domeniul învăţământului /regulamentelor/ metodologiilor;- participare la activitatile metodice.
- activități restrânse pe lucrul în perechi / echipă- pregătirea elevilor pentru probele de bacalaureat după modelele oferite de CNEE;- carenţe de natură metodico-pedagogică în cazul unor cadre didactice;- utilizarea metodelor moderne, uneori, în mod arbitrar şi ineficient;- cadrele didactice elaborează puţine proiecte de lecţie și care nu sunt verificate de director/ şeful de catedră;- în unele situaţii, planificările sunt realizate după manual, nu după programă;- analiză superficială/ formală a rezultatelor la testele iniţiale sau măsuri de ameliorare neadecvate problemelor identificate.
II. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi
Aspecte pozitive Aspecte negative
- la examenele naţionale elevii au obţinut rezultate bune şi foarte bune; -elevii răspund pozitiv la solicitările educaţionale;- majoritatea elevilor au cunoştinţe conform standardele educaţionale;- majoritatea elevilor înţeleg noţiunile de bază,şi utilizează corect vocabularul de specialitate;
- progresul elevilor este evaluat atât prin metode şi procedee clasice, cât şi prin cele moderne;- majoritatea cadrelor didactice acordă atenţie elevilor cu nevoi speciale prin repartizarea unor sarcini de lucru diferite în funcţie de particularităţile cognitive şi de vârstă;- în cele mai multe scoli, nivelul atingeriistandardelor este bun si foarte bun.
- numărul mare de elevi care au luat note între 5-6,99 la examenul de bacalaureat la disciplina istorie;- un număr îngrijorător de mare de elevi sunt dezinteresaţi de disciplinele care nu intră în aria de interes cognitiv sau nu constituie materii de examene naţionale;- lipsa deprinderilor de învăţare conduce la suprasolicitare fizică şi psihică şi, în cele din urmă, la neîndeplinirea sarcinilor de învăţare;- incapacitatea unor elevi de a converti cunoştinţele teoretice în competenţe şi abilităţi şi de a le aplica în contexte noi de învăţare.
III. Managementul administrativ si educaţional al activităţilor inspectate
Aspecte pozitive Aspecte negative- respectarea, in general, a ROFUIP, de către managerii şi cadrele didactice din unităţile de învăţământ;- implicarea pozitivă a unor manageri de şcoli în problemele unităţii de învăţământ, pe care o conduc;
- în unele situaţii, completarea documentelor şcolare se realizează neglijent, superficial.- în unele unităţi de învăţământ , la unele discipline, nu se realizează notarea ritmică a elevilor;-activitatea formală a unor comisii metodice,
Pagina 56 din 140
- organizarea şi amenajarea spaţiului de învăţare în conformitate cu tipurile de activităţi desfăşurate;- crearea unui climat relaxant, de încredere reciprocă profesor/învăţător/educator –elev;- condițiile de studiu asigurate elevilor sunt, în majoritatea școlilor, bune; - unitățile școlare sunt dotate, în marea lor majoritate, cu mobilier şcolar estetic şi de bună calitate, bine întreţinut;-dezvoltarea relaţiei şcoală – familie
dosarele comisiilor sunt incomplete, programul managerial și graficul activităților metodice nu dovedesc nevoile de perfecționare ale cadrelor didactice din unele școli.
IV. Managementul resurselor umane
Aspecte pozitive Aspecte negative- încadrarea de personal didactic calificat în mare proporţie;- concursuri pentru angajarea suplinitorilor calificaţi/ necalificaţi- activităţi metodice la nivel de judeţ vizând optimizarea formării competențelor prin activitatea experimentală.- stimularea profesorilor performanţi prin propunerea lor ca metodişti / membri în Consiliul consultativ al disciplinei şi diseminarea bunelor practici la nivel de centre metodice şi judeţ.
- rezultate mediocre la inspecția specială la oră pentru susținerea titularizării suplinitorilor calificaţi. - calificativele obținute la inspecţia de specialitate, neparticiparea la activităţile metodice şi la concursurile şcolare nu sunt avute în vedere de consiliile de administraţie la acordarea calificativelor anuale ale cadrelor didactice.
V. Perfecţionarea personalului didactic
Aspecte pozitive Aspecte negative- ponderea ridicată a profesorilor cu gradul I şi II în rândul titularilor și suplinitorilor care predau disciplina istorie.-suplinitorii calificaţi cu continuitate în învăţământ susţin examenele de obţinere a gradelor didactice.- existenţa metodiştilor bine pregătiţi, pentru îndrumarea cadrelor tinere.- profesorii îşi susţin la timp gradele şi participă la forme diverse de perfecţionare prin CCD, proiecte POSDRU.
- o parte din activităţile organizate la nivel de catedre şi comisii prezintă un caracter mai mult formal.- ponderea scăzută a profesorilor cu gradul I şi II în rândul profesorilor de ştiinţe socio – umane.- absentarea de la activităţile metodice a titularilor de alte specialităţi şi a suplinitorilor încadraţi pe catedre mozaic.
VI. Problematica educaţiei incluzive in unităţile de învăţământ inspectate
Aspecte pozitive Aspecte negative- toate şcolile din învăţământul urban beneficiază de funcţionarea specialiştilor din cabinetele de asistenţă psihopedagogică;- multe şcoli din mediul rural au fost arondate unor cabinete de asistenţă psihopedagogică
- există încă şcoli care, din cauza situării în teritoriu, nu pot beneficia de serviciile de specialitate ale cadrelor de la CJRAE;-există planuri manageriale ale consilierilor psihopedagogi care nu includ în tematica lor
Pagina 57 din 140
zonale;- din ce în ce mai multe cadre didactice sunt deschise faţă de problematica educaţiei incluzive, încercând să-şi adapteze demersul didactic nevoilor speciale ale elevilor;- cadrele didactice care lucrează cu elevi cu CES au elaborat, împreună cu profesorii de sprijin, programe adaptate;- elevii cu CES, cadrele didactice care lucrează cu aceştia şi părinţii elevilor sunt consiliaţi de către profesorii itineranţi/ de sprijin;- şcolile care nu au fost arondate unor cabinete de asistenţă psihopedagogică (din cauza situării în teritoriu) beneficiază de intervenţia specialiştilor de la CJRAE – CJAP
activități destinate integrării rromilor;- raportat la numarul mare de elevi cu CES şi la răspândirea lor în teritoriu, există un număr insuficient de profesori de sprijin educational;-menţinerea mentalităţii că profesorii au responsabilitate educaţională doar în cazul elevilor cu posibilităţi normale de învăţare, elevii cu CES intrând sub responsabilitatea strictă a specialiştilor din învăţământul special;- acordarea serviciilor de terapie logopedică specializată, în învăţământul obişnuit, este posibilă doar pentru ciclul preşcolar şi I-IV, segmentul V-VIII fiind descoperit ; - insuficienţa spaţiilor şi dotărilor necesare derulării optime a activităţilor specifice (manuale, material didactic auxiliar)
VII.1.6 Arte
Educația estetică este una dintre componentele educației care utilizează în formarea personalității copiilor/tinerilor potențialul educativ al frumosului estetic, social și natural și are în vedere potențialului creator al personalității.
Obiectivele educației estetice se pot împărți în două categorii:a) obiective care au în vedere formarea capacității de a percepe, însuși și folosi adecvat valorile
estetice,b) obiective care urmăresc dezvoltarea capacităților de a crea noi valori estetice, cultivarea
aptitudinilor estetice creatoare.Prima grupa de obiective vizează problema formării personalității în spiritul cerințelor pe care
le implică necesitatea cunoașterii, evaluării și folosirii adecvate a valorilor estetice, ceea ce presupune, de fapt, formarea conștiinței și a conduitei estetice a personalității, în raport de cerințele generale ale integrării acesteia în universul estetic.
Cea de- a doua grupă de obiective vizează dezvoltarea creativității estetice, aceasta fiind, cu deosebire, condiția de bază a artei, a atitudinii estetice, o finalitate importantă a educației estetice. Exista o creativitate generală și o creativitate proprie unui anumit domeniu de activitate.
Principiile didactice își păstrează valabilitatea și în cazul educației estetice, dar ele se cer a fi corelate cu următoarele principii specifice:
- principiul educării estetice prin valori autentice,- principiul perceperii profunde și creatoare a operelor de artă și a valorilor estetice în general,- principiul perceperii unitare a conținutului și formei,- principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic.Metodele folosite în educația estetică sunt metode comune cu cele folosite in întregul proces
educativ, particularizate conform structurii subiectului (educabilului) și a obiectivului urmărit.Un loc cu totul aparte revine în educația estetică metodei exercițiului, însoțită de explicații și
demonstrații.Și în educația estetică este nevoie de un sistem metodologic care, folosit conform obiectivelor
propuse, specificului conținutului valorilor estetice incluse în procesul educației, al particularităților individuale pe care le manifestă, să poată asigura nivelul de eficiență necesar unei educații estetice de valoare.
În toate țările europene, deci și în România, educația estetică poate fi realizată în cadre formale, nonformale sau informale. Muzica şi artele vizuale sunt predate în toate ţările europene, la un moment dat, pe parcursul învăţământului obligatoriu.
Teatrul este, de asemenea, materie obligatorie în majoritatea ţărilor, de obicei predată ca parte a unei alte materii obligatorii - literatura.
Pagina 58 din 140
În multe ţări, în aria curriculară Arte sunt incluse artele media. Foarte puţine au în plan arhitectura.
Obiectivele generale ale educaţiei artistice sunt, per ansamblu, asemănătoare în rândul ţărilor europene: toate sau aproape toate menţionează drept obiective: „aptitudini artistice, cunoaştere şi înţelegere”, „aprecierea critică”, „moştenirea culturală”, „exprimarea/identitatea individuală”, „diversitatea culturală” şi „creativitatea”.
În marea majoritate a ţărilor, educaţia artistică are ca scop şi dezvoltarea personală şi emoţională, deoarece promovează aptitudinile sociale şi autoîmplinirea prin dezvoltarea gustului, a plăcerii artistice.
În urma observațiilor realizate în anul școlar 2014-2015 în unitățile de învățământ din județul Tulcea, prezentăm mai jos concluziile referitoare la starea disciplinelor cuprinse în aria curriculară Arte atât în învățământul de masă, cât și în cel vocațional.
Particularitatea esențială de la care derivă cele mai importante caracteristici ale disciplinelor de la aria curriculară Arte este aceea că, datorită numărului mic de ore, este foarte greu (de fapt, imposibil, cu excepția Liceului de Arte), să se constituie catedre complete la nivel de unitate școlară. Nu doar în două, ci în trei sau patru unităţi se constituie norma unui cadru didactic şi asta înseamnă:
timp pierdut pentru deplasarea între şcoli; orare greu de construit şi de armonizat între ele, timp puţin pentru cunoaşterea elevilor, desfăşurarea de activităţi extraşcolare, cercuri,
discipline opţionale, constituirea de grupuri sau ansambluri vocale/instrumentale etc.Din motivele prezentate mai sus, s-a creat un mare deficit de cadre didactice calificate, deşi
există persoane care au absolvit facultăţi de profil. Naveta către mai multe localităţi este foarte greu de realizat, iar costurile sunt foarte mari.
Iată de ce, în covârşitoarea majoritate a şcolilor din mediul rural, educaţia plastică şi cea muzicală sunt discipline care completează catedrele titularilor sau formează, alături de alte discipline, catedrele mozaic.
În urma activităţilor de monitorizare s-a constatat, în general, concordanţa între planificarea semestrială şi conţinutul unităţii de învăţare asistate.
S-a constatat că există, totuşi, un număr mare de cadre didactice necalificate care nu au participat la cursuri de Didactică-Metodică a specialităţii. Acestea se află într-una din următoarele situaţii:
sunt educatoare sau învăţători; sunt calificaţi în alt domeniu (uneori, titulari) şi au doar câteva ore, pentru completarea
catedrei; sunt absolvenţi de învăţământ liceal şi au obţinut o normă didactică în care sunt grupate mai
multe discipline.Liceul de Arte „George Georgescu” din municipiul Tulcea este singura unitate de învățământ
vocațional artistic din Tulcea, fiind furnizorul unic al dublei educații, artistice si generale. În politica sa educațională, Liceul de Arte are în centru interesul elevului, care este susținut și încurajat în a-și forma deprinderi și a asimila cât mai multe cunoștințe - pe de o parte - și de a face performanță, pe de altă parte.
Situația numerică a învățământului vocațional artistic
NivelTotal Muzică Arte plastice Arhitectură Arta actorului
În ceea ce priveşte activitatea din învăţământul vocaţional, relaţia stabilită între profesorul de instrument şi elevii săi, cu care are privilegiul de a lucra individual, este una benefică actului interpretativ, fiind bazată pe cunoaşterea capacităţilor intelectuale, psihice, fizice şi emoţionale. Acest fapt are o deosebită importanţă în alegerea unui repertoriu instrumental în concordanţă cu aceste calităţi, precum şi modul de a deschide alte posibilităţi de exprimare ale elevilor prin abordarea unor piese în consens cu personalitatea lor Activităţile au avut ca suport, proiecte didactice întocmite, de regulă, în concordanţă cu obiectivele de referinţă enunţate. În multe cazuri, profesorii susţineau execuţia muzicală a elevilor cu ajutorul unui instrument muzical (chitară,clarinet), creându-se astfel premisele unui auz melodic/armonic al elevilor.
Activitatea elevilor Liceului de Arte este cunoscută la nivelul comunității, prin numeroasele manifestări artistice la care participă aceștia (concerte, recitaluri, spectacole, expoziții).
Prezentarea opţionalelor: - în învăţământul de masă se studiază mai puţin discipline opţionale din aria curriculară Arte, dar
sunt aprobate cercuri la nivelul unităţilor de învăţământ. E drept, din lipsa fondurilor bănești, ele sunt tot mai puține. Unele dintre acestea au activitate deosebită, elevii participând la concerte, spectacole ocazionale, expoziţii sau concursuri;
- învățământul vocațional: disciplinele opționale de la aria curriculara ARTE vin să completeze pregătirea de specialitate a elevilor. Elevii participă cu plăcere la aceste ore, rezultatul fiind că aici ei îşi pot manifesta mai bine
creativitatea, interesele artistice, abilităţile de a lucra in echipă şi pot realiza proiecte pluri- și interdisciplinare.
Evaluând rezultatele activităţilor întreprinse, se poate spune că este nevoie de o preocupare mai atentă pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor identificate în bunul mers al demersului educaţional aplicat la orele de educaţie muzicală, educaţie plastică, arta actorului:
- preocupări nesusţinute ale managerilor privind gradul de acoperire cu personal didactic calificat în unele şcoli şi licee din municipiu şi din judeţ;
- dezinteresul unor profesori din învăţământul de artă pentru formarea în vederea utilizării computerului în demersul didactic;
- lipsa materialelor didactice de specialitate din unele şcoli, a cabinetelor de Educaţie muzicală, Educaţie plastică / vizuală, a bibliotecii de specialitate (fondul de carte de specialitate pentru elevi nu acoperă conţinuturile programelor şcolare) şi accesului la internet;
- slaba pregătire profesională a unor absolvenţi ai învăţământului superior de Artă;- slaba implicare a unor profesori, mai ales tineri, în activităţile cultural - artistice ale unităţilor de
învăţământ;- creşterea calităţii procesului de predare - învăţare - evaluare, prin includerea în proiecte / stagii de
formare continuă la nivel local a profesorilor de specialitate pentru cursuri TIC şi pentru susţinerea examenelor de dobândire a gradelor didactice.
Am constatat că, în general, există concordanţă între planificarea semestrială şi conţinutul unităţii de învăţare la profesorii asistați. Ceea ce este necesar a fi îmbunătățit este calitatea și ponderea componentelor practic-aplicative, respectiv activitatea de cânt, și lucru practic (educația plastică), prezența audiției.
În învățământul de masă, numărul mare de profesori necalificați este o problemă ce necesită monitorizare, îndrumare și realizarea de cursuri de inițiere/specializare în domeniul Muzică sau Arte plastice. Cadrele didactice calificate sprijină activitatea colegilor și îi ajută cu suport logistic, sfaturi, îndrumări.
Activităţile au avut ca suport, proiecte didactice întocmite în concordanţă cu obiectivele de referinţă enunţate. In multe cazuri, profesorii susţineau execuţia muzicala a elevilor cu ajutorul unui instrument muzical (chitara,clarinet), creându-se astfel premisele unui auz armonic al elevilor.
În general, elevii de la şcolile inspectate au atins standardele cerute de obiectivele - cadru ale claselor respective. Ei şi-au însuşit şi utilizează elementele de limbaj specifice, au realizat interpretări muzicale-instrumentale şi vocale - cerute de solfegiile sau piesele abordate.
Audițiile muzicale efectuate de către profesori sau pe suport electronic au contribuit la dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi de formare a unei culturi muzicale/artistice solide. Este nevoie ca ele să existe obligatoriu în fiecare oră de curs.
Pagina 60 din 140
Relația stabilită între profesorul de instrument şi elevii săi, cu care are privilegiul de a lucra individual este una benefică actului interpretativ, fiind bazată pe cunoaşterea capacităţilor intelectuale, psihice, fizice şi emoţionale. Acest fapt are o deosebită importanţă în alegerea unui repertoriu instrumental in concordanţă cu aceste calităţi, precum şi modul de a deschide alte posibilităţi de exprimare ale elevilor prin abordarea unor piese în consens cu personalitatea lor
Redarea sensibilă a pieselor abordate la ora de instrument, construcţia formală, armonică, stilistică şi nu în ultimul rând rezolvarea problemelor de ordin tehnic au un impact major asupra gândirii, imaginaţiei creative, a sensibilităţii viitorilor interpreţi.
Poate că cel mai important rol in formarea acestor elevi îl are răbdarea cu care sunt obişnuiți să şlefuiască fiecare amănunt al textului muzical şi respectul absolut faţă de acesta.
La disciplinele de interpretare artistică (muzica-plastică-teatru), acesta are loc atât curent, ca sondaj al progresului elevilor, cât şi la finalul procesului de asimilare şi prezentare în public a materialului studiat, fie in audiţii de clasă, concerte, spectacole şi recitaluri, realizarea unei lucrări de arta plastică finalizată la clasă, în expoziţii sau spectacole de teatru.
Procesul de evaluare la disciplinele vocaţionale are un caracter aparte, cele teoretice se încadrează în procesul general de evaluare, se face ritmic și survine la finalul unităților de învăţare.
În afara acestora, există verificările semestriale şi examenul de sfârşit de an. la care absolut toți elevii care studiază un instrument principal, secundar sau ansamblu de muzică de cameră-coral-orchestral sunt testaţi de către comisii stabilite de către şefii de comisii metodice, media notelor membrilor comisiilor fiind definitivă. Examenele sunt susținute și de elevii de la Arte plastice și Arta actorului.
În învăţământul vocaţional, un eficient mijloc de evaluare este participarea la concursuri. Elevii, dar şi profesorii, pot realiza comparaţii, își îmbunătăţesc repertoriul, îşi perfecţionează stilul interpretativ. În anul școlar 2014-2015, la etapa finală a olimpiadelor naționale, elevii de la Liceul de Arte ”George Georgescu” din Tulcea au obținut următoarele rezultate:
DisciplinaNumele și prenumele
elevului Clasa Profesor îndrumător Premiul
Muzică-Canto Sanda Lorena XII Micula Monica IIIMuzică tradițională Pandele Georgiana XII Poșchină Ana M
Muzică-pian Gheba Ana VII Stepanschi Corina IIIMuzică vioară Fcigiu Alexia III Chiriță Lăcrămioara PSMuzică vioară Simion Cristian V Chiriță Lăcrămioara PSArta actorului Stan Andreea lavinia XII Dore Ion II
În concluzie, pentru disciplinele de la aria curriculară Arte, s-au identificat următoarele aspecte esențiale:
Proiectarea didactică dovedește potenţialul creativ al cadrelor didactice. În documentele de proiectare didactică, în general, conţinuturile sunt corelate cu competențele vizate.Cadrele didactice operează, în general, cu un limbaj ştiinţific corespunzător domeniilor artistice.Prin proiectele de programe CDŞ se dezvoltă și se pun în evidență aptitudinile și talentul elevilor.În învățământul vocațional, mediul educaţional este bine organizat şi dotat, astfel încât permite formarea priceperilor și a deprinderilor instrumentale.S-au obținut performanțe deosebite ale
În mediul rural, cadrele didactice din învățământul artistic de masă sunt majoritar necalificate, ceea ce reprezintă un handicap major în realizarea performanței școlare.Multe din cadrele didactice care predau discipline artistice în școlile mici (mediul rural) au foarte puține ore de muzică/arte plastice (1-4 ore, ceea ce reprezintă completări de catedră sau ore suplimentare).Lipsa instrumentelor muzicale din școli, dar și slaba pregătire în domeniul muzicii instrumentale a profesorilor.Existența unui număr deosebit de mic de ansambluri vocale, instrumentale sau vocal-instrumentale la nivel de județ.
Pagina 61 din 140
elevilor din învățământul vocațional la concursuri naționale și internaționale.
VII.1.7. Educație fizică și sport
Procesul instructiv educativ pe parcursul anului şcolar 2014-2015 a fost asigurat de 163 de cadre didactice pentru învăţământul de masă (65 titulari, 98 suplinitori), în cadrul Clubului Sportiv Tulcea au activat 25 de cadre didactice şi antrenori, la clasele cu program sportiv în cadrul Liceului teoretic „I. Creangă” au predat 3 cadre didactice, iar 6 cadre didactice au activat în cadrul Palatului Copiilor.
Introducerea studiului disciplinei „Muzică şi mişcare” la ciclul primar este o oportunitate pentru elevi, asigurând o dezvoltare progresivă a competenţelor prin valorificarea experienţei specifice vârstei, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii.
Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport şi sănătate, disciplina „Muzică şi mişcare” reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar, înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat.
a) Calitatea proiectării, predării, evaluăriiPuncte tari
majoritatea cadrelor didactice deţin documentele oficiale (programe, metodologii, regulamente, ghiduri) şi le studiază;
lecţiile sunt structurate pe verigi, eşalonate în ordine corectă şi bine încadrate în timp; cadrele didactice au cunoştinţe consolidate de specialitate şi de didactică, folosesc o
terminologie corectă; formaţiile de lucru sunt diverse şi adaptate necesităţilor de rezolvare a temelor; mijloacele(exerciţiile şi complexele de exerciţii) folosite sunt adaptate posibilităţilor motrice
ale elevilor; metoda practică( exersarea) este completată de explicaţii, demonstraţii şi corectări care ajută la
însuşirea / consolidarea deprinderilor şi dezvoltarea calităţilor motrice; se oferă explicaţii şi se fac corectări când e cazul; de regulă se asigură un număr corespunzător de repetări; exerciţiile de întrecere stimulează participarea afectivă a elevilor; notarea, de regulă , este obiectivă şi stimulativă; cadrele didactice sunt active, arbitrează, asigură ordinea şi disciplina; sunt oferite condiţii adecvate de lucru (sală curată, materiale suficiente); cadrele didactice care au avut în încadrare ore de ansamblu sportiv au participat la competiţiile
din cadrul Olimpiadei; există preocupare pentru perfecţionare şi formarea continuă prin grade didactice, cercuri
pedagogice şi participarea la cursuri de formare.
Puncte slabe cunoaşterea superficială a conţinuturilor programelor şcolare de către unele cadre didactice; mijloacele de îndeplinire a temelor folosite de unele cadre didactice sunt preponderent clasice; se scapă din vedere corectarea atitudinilor greşite de ţinută a elevilor; nu se oferă suficiente probe de control la alegerea elevilor; tratarea diferenţiată, individualizarea insuficiente în cazul unor elevi cu situaţii speciale
(amotrici, tendinţă de obezitate, accidentaţi temporar, scutiţi de zi etc).
Ameninţări limitarea efortului creativ al cadrelor didactice prin copierea modelelor de planificare oferite de
minister; risc pentru sănătatea elevilor şi a cadrelor didactice datorită efectuării lecţiilor în săli insuficient
igienizate.
b) Nivelul atingerii standardelor educaţionale / de performanţă de către elevi şi sportivi. Pagina 62 din 140
elevii participă în număr mare la ore, poartă echipament adecvat, răspund corect şi rapid la comenzi, sunt disciplinaţi şi cei mai mulţi îndeplinesc normele de exersare;
stăpânesc la un nivel mediu mecanismul executării deprinderilor motrice; prezintă indici buni de forţă la probe (spate, abdomen), dar, mai ales fetele, indici mici la forţă
braţe; îndeplinesc baremele corespunzătoare notelor bune la probele de viteză, dar obţin timpi slabi (cele mai multe dintre fete) la alergarea de rezistenţă;
elevii prezenţi la ore au exersat conştiincios, se ajută între ei, se comportă civilizat; cei mai mulţi elevi stăpânesc deprinderile motrice specifice jocurilor sportive la nivelul
standardelor programei; mulţi dintre elevii selecţionaţi la grupele de sportivi nu au perspective de progres, fiind
compromise şansele obţinerii unor rezultate la nivel naţional;
c) Oferta curriculară
Orele de TC (trunchi comun) au fost completate cu 51 ore de opţional - 5 transdisciplinar; 4 aerobic; 42 jocuri sportive - (17 unităţi şcolare, 20 cadre didactice) şi 18 ore de ansamblu sportiv de care au beneficiat 10 cadre didactice în 7 unităţi şcolare.
REZULTATE O.N.S.Ş 2014-2015 - Unităţi şcolare- învăţământ de masă
LiceulTeoretic Jean Bart” Sulina –feteColegiul Tehnic ”Henri Coandă” Tulcea-băieți
I
I
II
II
-
-19 I - IV
Rugby-tag
V- VIII
Școala Gimnazială Jurilovca
I III -
Colegiul Dobrogean “Spiru Haret”
I Nepr. -
20 Șah I-VIII (f-b) Șc Gimnazială ”I. Nenițescu”
I participare
Școala Gimnazială”Al. Ciucurencu”
I participare
21 Şah IX-XII ( b) Liceul Teoretic ”Grigore Moisil”
I participare
22 Tenis V-VIII ( b) Colegiul Dobrogean ”Spiru Haret”
I participare
23 Tetratlon echipe – V-VIII (F –B)
Liceul Teoretic ”Jean Bart” Sulina -fete
I IV -
Școala Gimnazială ”I.L.Caragiale”-băieți
I Nepr. -
24 Volei fete V-VIII–
Școala Gimnazială ”Alexandru Ciucurencu”
I Nepr.
25 Volei fete IX-XII –
Liceul Teoretic ”Ion Creangă”
I I VII
26 Volei băieţi IX-XII
Liceul Teoretic ”Ion Creangă”
I Nepr.
În majoritatea şcolilor lipsa fondurilor financiare este principala cauză a neprezentării la faza de zonă.
d) Clubul Sportiv ŞcolarCa unitate conexă independentă, organizat pe 7 secţii: atletism, baschet, fotbal, handbal, kaiac-canoe,
lupte şi volei cuprinde 577 de elevi în cele 40 de grupe existente. Elevii talentaţi pentru sportul de performanţă, componenţi ai grupelor din secţiile Clubului
Sportiv Şcolar, au fost cuprinşi astfel: -19 grupe de începători / 314 elevi; -16 grupe de avansaţi / 206 elevi; - 5 grupe de performanţă / 43 elevi;
22 de cadre didactice (profesori şi antrenori, 14 titulari, 8 suplinitori) au asigurat pregătirea elevilor la cele 7 secţii. Clubul dispune de sediu propriu (cancelarie, cabinet metodic, 5 birouri), cămin cazare-100 locuri, cantină, sală de sport polivalentă-500 locuri, cu toate facilităţile necesare, bază nautică, complex sportiv-stadion de fotbal - 5000 locuri, vestiare.
În cadrul Campionatelor naţionale a obţinut:Locuri I:- 3 atletism; 6 kaiac-canoe; 1 lupte;Loc II: 3 atletism; 3 kaiac-canoe; 3 lupte;
Pagina 64 din 140
Loc III: 2 atletism; 4 kaiac-canoe; 3 lupte.La Campionatul Europen de Kaiac-canoe: 1 loc I.
VII.1.8. Discipline tehnologice Pentru disciplinele tehnologice se menţine dificultatea asigurării pentru toate catedrele, a unor
profesori de specialitate capabili să acopere, la înalt nivel calitativ, întreaga diversitate a modulelor/disciplinelor, din cauza necorelării dintre pregătirea la nivelul universităţilor şi necesităţile sistemului preuniversitar, dar şi a ieşirii din sistem prin pensionare, detaşare a unor cadre didactice cu experienţă şi cu o buna pregătire metodică şi ştiinţifică.
Deşi există un decalaj valoric semnificativ între profesorii cu vechime îndelungată la catedră şi tinerii absolvenţi încadraţi în sistemul de învăţământ, s-a urmărit ca, în predarea diciplinelor din aria curriculară Tehnologii, să fie utilizate metode moderne de învăţare, astfel încât conţinuturile cu o complexitate ridicată, cu risc sporit de a fi însuşite formal de către elevi, să devină accesibile prin abordarea deschisă a unor probleme reale, concrete, prin deplasarea accentului de pe stilul de predare informativ pe centrarea lecțiilor pe activitatea elevului, adaptarea conţinuturilor de predare la aplicaţii practice realizate în cadrul orelor de laborator tehnologic şi instruirea/pregătirea practică în şcoala în funcție de dotarea existentă care trebuie să acopere competenţele din standardul de pregătire profesională aferent fiecărui domeniu/calificare.
Rezultatele obţinute la examenul de certificare a calificării profesionale şi la olimpiada şcolară de profil au fost bune şi foarte bune, la aceasta concurând şi faptul că elevii care au susţinut probe practice și-au format abilităţile practice aplicative la partenerii de practică reprezentaţi de operatorii economici cu care şcolile au convenţii/contracte de colaborare.
Curriculumul aplicat în anul şcolar 2014-2015 a fost acelaşi ca şi cel aplicat în anii anteriori cu excepţia învăţământului profesional cu durata de doi ani şi trei ani unde s-a aplicat un curriculum nou care a avut ca bază de plecare curriculumul de la învăţământul liceal tehnologic, ciclul inferior al liceului distribuit pe 2 şi respectiv 3 ani (durata celor două forme de şcolarizare a învăţământului profesional).
Profesorii din aria curriculară „Tehnologii” au pus accentul pe pregătirea practică a elevilor pentru susţinerea examenelor naţionale de certificare a calficării profesionale. Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor cu elevii s-au făcut pornindu-se de la formarea competenţele specifice, conţinuturile şi temele pentru proiectele de absolvire fiind selectate în funcţie de acestea. În acest sens, s-a urmărit diversificarea mijloacelor de învăţământ care să permită realizarea obiectivelor şi formarea competenţelor, manualul nemaifiind singurul mijloc de informare şi de realizare a lecţiilor. Eforturile profesorilor au vizat în principal înţelegerea şi aplicarea termenilor specifici, înţelegere bazată pe surse diferite, pe argumente şi mai puţin pe înregistrarea şi memorarea unor termeni, date tehnice etc.
Dificultăţile sunt legate de încadrarea deficitară cu personal calificat, în special în şcolile din mediul rural la disciplina Educaţie tehnologică, ceea ce implică un efort de adaptare a acestora care reduce eficienţa prestaţiei lor didactice. Pentru ridicarea nivelului calitativ al activităţii la clasă, aceste cadre didactice au fost consiliate de către profesorii cu experienţă şi de către colectivul de metodişti al inspectoratului şcolar.
Cu toate dificultăţile menţionate, rezultatele obţinute de către elevi la examenele naţisonale, la olimpiadele şi concursurile şcolare sunt mulţumitoare.
VII.1.9. Învățământ special și profesori itineranți
a)Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi
Aspecte pozitive Aspecte negative
- la orele asistate elevii au manifestat implicare în desfăşurarea lecţiei; -elevii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă au, în general, cunoştinţe pentru nivelul minim al clasei;- elevii din învăţământul special au demonstrat
- elevii cu cerinţe educative speciale integraţi în învăţământul de masă participă în număr mic la evaluarea naţională;- la mulţi elevi se constată lipsa deprinderilor de învăţare;- interes scăzut pentru multe discipline şcolare.
Pagina 65 din 140
deprinderi de citire – scriere şi calcul matematic- unii elevii utilizează corect noţiunile învăţate;- elevii manifestă interes pentru mediul şcolar şi social, participă cu entuziasm la activităţile extracurriculare, doresc să fie valorizaţi şi responsabilizaţi;
- unii elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în învăţământul de masă primesc sarcini şcolare diferenţiate.
Aspecte pozitive Aspecte negative- aplicarea corectă a curriculumului pentru elevii cu deficienţe severe, profunde şi/ sau asociate;- cadrele didactice itinerante/ de sprijin au adaptat curriculumul în cazul elevilor cu cerinţe educative speciale integraţi în învăţământul de masă;- profesorii manifestă creativitate în selectarea, implementarea şi adaptarea strategiilor didactice în funcţie de gradul deficienţei şi de dificultăţile de învăţare ale elevilor;- preocuparea cadrelor didactice pentru formarea la elevi a deprinderilor de activitate şcolară;- interesul profesorilor pentru continua lor perfecţionare metodică şi ştiinţifică;- cadrele didactice au o atitudine empatică, deschisă spre colaborare şi comunicare asertivă;- implicarea în activităţi, proiecte şi parteneriate educative şi extraşcolare;- respectarea prevederilor legale în legătură cu proiectarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii.
- probleme cu gestionarea optimă a timpului didactic şi densitatea lecţiei;- nu întotdeauna sunt folosite metodele active de învăţare;- rectualizarea şi completarea portofoliilor personale;- lipsa unui curriculum adaptat pentru elevii cu cerinţe educative speciale integraţi;- reţinere din partea unor cadre didactice în utilizarea calculatorului;- unele cadre didactice nu întocmesc proiecte sau schiţe de lecţie.
VII.2. Situaţia statistică la sfârşit de an
Tabel 1. Situaţia statistică-Rezultatele la învățătură la sfârşitul anului şcolar 2014-2015 în
învățământul preuniversitar de stat – învățământ de masă:
Nivel de învățământÎnscriși la început de
an
Rămași sfârşit de an Promovaţi Procent
promovare Repetenți
Primar 9969 9818 9679 98.58% 139
Gimnazial - Zi 8538 8288 7741 93.40% 547
Gimnazial - FR 114 30 30 26,31% 0
Liceal 6913 6518 6101 93.60% 417
Învățământ profesional 482 470 413 87.87% 57
Stagii de pregătire practică 23 16 16 100.00% 0Pagina 66 din 140
Postliceal 285 239 210 87.87% 29
Maiștri 81 80 73 91.25% 7
A doua şansă PRIMAR 36 41 27 65.85% 14
A doua şansă SECUNDAR INFERIOR
83 77 64 83.12% 13
TOTAL 26524 25577 24354 95.22% 1223
VII.3. Rezultate şcolare la examenele naţionale
VII.3.1 Rezultate şcolare la Evaluarea Naţională la clasa a VIII-a.
La Evaluarea Națională la clasa a VIII-a au fost înscriși 1620 elevi, 1576 prezenți la examenul de limba și literatura română și 1569 la matematică.
Situația pe tranșe de medii, pe județ a celor prezenți la ambele probe, este următoarea:
VII.3.2. Rezultate la examenul de bacalaureat.a) Rezultate la nivelul judeţului
Sesiunea iunie – iulieExamenul de bacalaurat s-a desfăşurat în baza Metodologiei de organizare şi desfăşurare a
examenului de bacalaureat-2011, aprobată prin O.M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, a Ordinul MECTS nr.4430/29.08.2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional – 2015, precum şi a procedurilor elaborate de C.N.E.E.
Probele scrise ale examenului de bacalaureat s-au desfăşurat în cinci centre de examen cu trei subcomisii cu sediul în altă localitate. Au fost înscrişi 1450 candidaţi, din care 1264 din promoţia actuală.Procentul de promovabilitate după contestații este de 73,27%.Rezultatele finale, după contestaţii:
Examenele de competenţe au fost organizate şi susţinute în 5 centre, probele scrise ale examenului de bacalaureat s-au desfăşurat în două centre de examen, iar evaluarea s-a desfăşurat într-un centru zonal de evaluare. Au fost înscrişi 478 candidaţi, din care 343 din promoţia actuală.Rezultatele finale, după contestaţii:
VII.3.3. Examen de competenţe pentru învăţământul profesional şi postliceal
Participarea, promovabilitatea, rezultate pe grupe de mediiNIVEL NIVEL 3, învăţământ profesional NIVEL 4 LICEAL
Examenul Naţional de Evalure şi Certificare a calificării profesionale s-a desfăşurat în perioada 2-5 iunie 2015, conform calendarului M.E.N. aprobat cu O.M.E.N. nr.4464/2014 în 9 centre de examen, după cum urmează: Colegiul Economic ,,Delta Dunării” Tulcea, Colegiul Tehnic,, H.Coandă” Tulcea, Colegiul Agricol ,,N.Cornăţeanu” Tulcea, Colegiul ,,A.Saligny” Tulcea, Liceul Tehnologic ,,I.Mincu” Tulcea, Liceul Tehnologic Măcin, Liceul Tehnologic Topolog, Colegiul ,,Brad Segal” Tulcea, Liceul ,,D. Cantemir” Babadag la care s-au arondat patru unităţi şcolare, respectiv Liceul Tehnologic Mahmudia, Liceul ,, S.Leonescu” Luncaviţa , Liceul Teoretic ,,C.Brătescu” Isaccea şi Liceul Tehnologic Măcin cu o calificare din domeniul Electric, şcoala fiind autorizată să funcţioneze provizoriu.
În sesiunea iunie 2015, s-a înscris un număr de 627 de candidaţi din care 14 nu s-au prezentat şi a promovat un număr de 613 cu următoarele calificative: 198 calificativul Excelent, 268 calificativul Foarte bine, 119 calificativul Bine şi 28 calificativul Satisfăcător.
În sesiunea august s-au înscris 209, au promovat 196 cu următoarele calificative: 15- excelent, 53-foarte bine, 61- bine, 12 satisfăcător, respinşi 3, neprezentaţi 9.
La învăţământ profesional s-a înscris un număr de 83 de absolvenţi şi a promovat un număr de 69 de absovenţi în procent de 93,2%.
Învăţământ postliceal şi maiştri
Profil Intre 5-6,99
Procentual Intre 7-8,99 Procentual Intre 9-10 Procentual
Examenul de certificare a calificării profesionale la învăţământul postliceal sanitar privat s-a desfăşurat în perioada iulie – august 2015 la care a participat un număr de 193 de absolvenţi din care la calificarea profesională asistent medical de farmacie- 60 de absolvenţi , 98 asistent medical generalist, 12 absolvenţi asistent medical radiologie, 23 absolvenţi asistent medical balneofiziokinetpterapie şi recuperare, Promovabilitatea a fost 100% din totalul absolvenţilor înscrişi, toate mediile fiind cuprinse în intervalul 8,00-10.
VII.3.4. Din clasa a VIII-a în învăţământul liceal/şcoli de arte şi meserii În anul şcolar 2014-2015 s-a reintrodus forma de şcolarizare prin învăţământul profesional cu durata de trei ani ca alternativă de continuare a studiilor după gimnaziu, unde gradul de cuprindere este de 20,3%, respectiv din 1652 de absolvenţi, 287 sunt cuprinşi în clasa a IX-a învăţământ profesional, iar 686 de absolvenţi la liceu tehnologic, reprezentând o pondere de 41,4%. În anul şcolar 2015-2016 din 2100 de absolvenţi la clasa a VIII-a prognozaţi, 1438 de absolvenţi au fost cuprinşi la liceu (filierele: teoretică, vocațională şi tehnologică) şi 345 la învăţământul profesional, reprezentând 84,9% din populaţia şcolară de gimnaziu, promoţia 2015.
VII.4. Situaţia cuprinderii absolvenţilor într-o formă superioară de învăţământ
Din totalul absolventilor din învăţământul liceal tehnologic promoţia 2015, 55% sunt înscrişi într-o formă de învăţământ superior (facultate, colegiu), iar din absolvenţii învăţământului liceal filiera teoretică şi vocaţională ponderea celor care continuă studiile în invăţământul superior ajunge la peste 80% .
VII.4.1 Situaţia cuprinderii absolvenţilor din clasa a XII/XIII-a în învăţământul superior, pe piaţa muncii Din totalul absolventilor din învăţământul liceal tehnologic promoţia 2015, din 829 de absolvenţi care au susţinut examenul de certificare a calificării profesionale, un număr de 224 de absolvenţi si-au găsit un loc de muncă, reprezentând 27,02%.
VII.5. Rezultate la olimpiade şi concursuri pe meserii
VII.5.1. Rezultate la olimpiadele naţionale Detaliat pe discipline, școli, cu precizarea premiului obținut și a numelor profesorilor îndrumători, rezultatele sunt următoarele:
Nr. crt.
Disciplina / Domeniul
Premiul Clasa Elev Profesor Școala
1. Limba rusă (modernă)
II IX Antonov Iuliana Casian Nadea Liceul Teoretic Ion
Creangă Tulcea
2. II XII Fedot Alina Casian Nadea Liceul Teoretic Ion Creangă Tulcea
3. Limba franceză
I VIII Radu Iuliana Vatră Daniela Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea
4. MS X Morozov Victor Buric Elena Colegiul Dobrogean Spiru
Haret Tulcea
5. Geografie II VI Smădu Cosmin
Sandu Daniela
Școala Gimnazială Elena Doamna Tulcea
6. M VI Filipescu Dragoș
Sandu Daniela
Școala Gimnazială Elena Doamna Tulcea
7. M VI Radu Eduard Samoilă Greta
Liceul Teoretic Ion Creangă Tulcea
8. II VII Lifere Samoilă Liceul Teoretic Ion Pagina 76 din 140
M XI Vasile Ștefan Casian Nadea Colegiul Economic Delta
Dunării Tulcea
37.
PS – ISJ
Piatra Neamț
XI Ceauș Cristian Casian Nadea Liceul Teoretic Ion
Creangă Tulcea
38. I X Ivan Alexandru
Alistarh Tamara
Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea
39. III X Onofrei Alex-iulian Casian Nadea Colegiul Dobrogean Spiru
Haret Tulcea
40. M X Petrov Iuliana Casian Nadea Colegiul Dobrogean Spiru
Haret Tulcea
41. M X Alempi Daniela Casian Nadea Colegiul Economic Delta
Dunării Tulcea
42.
PS – ISJ
Piatra Neamț
X Lovin Iuliana Casian Nadea Liceul Teoretic Ion
Creangă Tulcea
43. I IX Grigore Eliza
Alistarh Tamara
Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea
44. PS – IX Anisim Irina Casian Nadea Colegiul Economic Delta Pagina 78 din 140
ISJ Piatra Neamț
Dunării Tulcea
45. II VIII Ampleev Ioan
Neumann Natalia
Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea
46. II VIII Caracudă Irina
Bădescu Paraschiva
Școala Gimnazială Slava Cercheză
47. III VIII Sevastian Laura Neculai Livia Școala Gimnazială
Sarichioi
48. M VIII Emilian Valentina
Neumann Natalia
Școala Gimnazială Al. Ciucurencu Tulcea
49. M VIII Mitri Ramona Neculai Livia Școala Gimnazială
Sarichioi
50. III VII Nicanov Luchian Casian Nadea Școala Gimnazială
Jurilovca
51.
Limba rusă maternă
III VII Ciotic Alexandru Neculai Livia Școala Gimnazială
Sarichioi
52. M VII Costache Adrian Neculai Livia Școala Gimnazială
Sarichioi
53.
PS – ISJ
Piatra Neamț
VII Fomici Iulian Casian Nadea Școala Gimnazială
Jurilovca
54.Limba turcă maternă
III XII Militaru Elena
Mahmudi Beigian-Nurten
Liceul Teoretic Ion Creangă Tulcea
55. Sport – badminton M VI Romașcu
Ana-MariaParaschiv Aurel
Colegiul Dobrogean Spiru Haret Tulcea
56. Agricultură M XI Ghioc Paul-Alexandru
Ciumacenco Caterina
Colegiul Agricol Nicolae Cornățeanu Tulcea
57. Industrie alimentară M XI Budia
Andreea Rus Daniela Colegiul Brad Segal Tulcea
58. Industrie alimentară M XII Radu
Andreea
Filipescu IrinaRus Daniela
Colegiul Brad Segal Tulcea
59. Industrie alimentară III XII Tudor Alina-
Elena
Moldoveanu AidaCrăiță MarinLuca Elena
Colegiul Brad Segal Tulcea
60.Economic administrativ comerț
M XIICatană Mirabela-Ștefania
Stepan ElenaGeorgescu Silvia
Colegiul Economic Delta Dunării Tulcea
61. Turism și alimentație M XII
Ancerencu Ioana-Alexandra
Mocanu Camelia-Domnica
Colegiul Economic Delta Dunării Tulcea
62. Educație tehnologică M VII Păruș
Beatrice Nichifor Ana Școala Gimnazială I.L. Caragiale Tulcea
63. Chimie MS XRăduță Mircea-Teodor
Cara Mihaela-Lucia
Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea
64. Religie PS VII Stoian Florentina
Stoian Gherghina Școala Gimnazială Jijila
Pagina 79 din 140
Ed. fizică: Concursurile se susțin până în luna mai inclusiv;Matematică: Au participat la Olimpiada Națională 5 elevi. Cea mai mare notă a fost 7.5, obținută de un elev de la Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea.
Olimpiada Naţională de Chimie - Faza naţională 2015
Nr. crt. Numele şi prenumele elevului
Clasa Şcoala de provenienţă Profesorii careau pregătit elevii
Rezultat la ONCh 2015
1. Răduţă M. Mircea- Teodor
X Liceul Teoretic “Gr. Moisil” Tulcea
Cara Mihaela Lucia Menţiune specială60,50 p43/81
Concursul de chimie „Raluca Ripan” - faza naţională 2015
Nr. crt. Numele și prenumele elevului
Şcoala de provenienţă
Localitatea Profesorul care l-a pregătit
Rezultat la etapa naţională
1 Lefterache A. Alexandru Gabriel
Şcoala Gimnazială „Al. Ciucurencu”
VII Ilie Anişoara Menţiune specială
Olimpiada de Fizică - faza naţională 2015
Nr.crt. Numele şi prenumele elevului Clasa Scoala Profesorul care a
pregătit elevulRezultate la ONF 2015
1. Mirea Monica VI Liceul Teoretic "Gr. Moisil" Grama GinaMenţiune de onoare SRF
46/68
Concluzii privind olimpiadele / concursurile şcolare
Puncte tari Puncte slabe- comisiile de organizare şi de evaluare au desfăşurat o activitate foarte bună;- nu s-au înregistrat contestaţii;- experienţa acumulată în unele şcoli pentru descoperirea şi pregătirea diferenţiată a elevilor capabili de performanţă;
- scăderea numărului de elevi şi de şcoli participante, comparativ cu anul şcolar precedent;- decalaj mare între primii 1-3 clasaţi şi restul participanţilor, la olimpiadele interdisciplinare;- selecţia pentru faza naţională a olimpiadelor are loc dintr-un număr extrem de mic de elevi;- a scăzut reprezentarea şcolilor rurale la olimpiada judeţeană.
Oportunităţi Ameninţări- reînfiinţarea Centrului judeţean de excelenţă - pensionarea cadrelor didactice cu experienţă în pregătirea
elevilor capabili de performanţă
VII. 5.2. Rezultatele obținute la aria curriculară ,, Tehnologii’’
Lista elevilor care au obţinut premii şi menţiuni la etapa naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară „Tehnologii”, 2015.
Nr. crt.
Profil Domeniu Clasa Numele şi prenumele
elevului
Şcoala de provenienţă(denumire, localitate,
judeţ)
Cadre didacticecare au pregătit elevul
Premiul Obţinut
Pagina 80 din 140
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
1.Resurse naturale şi protecția mediului
Agricultură-Cultura
plantelor
XI Ghioc I. Paul-
Alexandru
Colegiul Agricol
„N.Cornățeanu” Tulcea
Ciumacenco Caterina
Ilașcu VeraOcneanu Lisaveta
Menţiune
2.Resurse naturale şi protecția mediului
Industrie alimentară/
Analiza produselor alimentare
XI Budia D. Andreea
Colegiul „Brad Segal”
Tulcea
Rus Daniela Menţiune
3. Resurse naturale şi protecția mediului
Industrie alimentară/
Analiza produselor alimentare
XII Radu D. Andreea
Colegiul „Brad Segal”
Tulcea
Filipescu Irina
Rus Daniela
Menţiune
4.Resurse naturale şi protecția mediului
Industrie alimentară
XII Tudor C. Alina-Elena
Colegiul „Brad Segal”
Tulcea
Moldoveanu Aida
Crăiță MarinLuca Elena
Premiul III
5.Servicii Economic
administrativ comerț
XII Catană R.N.
Mirabela-Ștefania
Colegiul Economic
„Delta Dunării” Tulcea
Stepan ElenaGeorgescu
Silvia
Menţiune
6.Servicii Turism și
alimentație XII Ancerencu P. Ioana
Alexandra
Colegiul Economic
„Delta Dunării” Tulcea
Mocanu Camelia Domnica
Menţiune
7. Educaţie tehnologică VII Păruş M. Beatrice
Şcoala Gimnazială ,, I.L.Caragiale” Tulcea
Nichifor Ana Menţiune
VII.5.3- Educaţie fizică, rezultate la faza finală a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar
Nr. Sportul de Nivel Locul Locul Locul III Locul Componenţi Pagina 81 din 140
crt. performanţă I II IV lot naţionalNaţional 14 5 5 1 5Internaţional 1 - - 1
Notă: Locuri I : 3 - atletism; 9 - kaiac-canoe; 2 – lupte greco-romane; Locuri II: 2 –atletism; 2 – kaiac-canoe; 1 – lupte greco-romane; Locuri III: 3- kaiac-canoe; 1 – lupte greco-romane; 1 handbal fete; Locul I la internaţional- kaiac-canoe
VII.6. Activitatea centrelor de excelenţă
În anul şcolar 2014-2015 nu au fost organizate grupe de excelenţă.
VII.7. Programe de recuperare a celor neşcolarizaţi, cu studii întrerupte sau aflaţi în abandon
VII.7.1.PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ ” ÎN JUDEŢUL TULCEA, AN ŞCOLAR 2014-2015 Inspectoratul şcolar al județului Tulcea adoptă principiul egalității de șanse în educație, indiferent de caracteristicile individuale –deficiențe fizice sau mintale, stare socio-economică sau culturală, limba maternă, origine etnică etc. Pentru a remedia inegalitățile de educație au fost inițiate diverse programe, unele la nivel național, iar altele focalizate pe nevoi locale. Acest program, deşi are ca grup țintă persoane care au părăsit sistemul de învățământ şi care sunt în prezent căsătorite, integrate profesional are şi un impact indirect asupra elevilor din programul de învățământ la zi. Astfel, părinții acestor elevi care au beneficiat de programul A doua şansă valorizează într‐o mai mare măsură educația şi îşi susțin copiii la şcoală, îşi rețin mai rar sau deloc copiii acasă pentru a‐i ajuta în gospodărie, au stabilit relații mai bune cu şcoala şi comunică mai bine şi mai eficient cu cadrele didactice. În ceea ce priveşte impactul direct pe care programul îl are asupra beneficiarilor, faptul că mulți dintre ei au reuşit să îşi păstreze locul de muncă, este considerat cel mai important aspect. În condiţiile actuale ale aşezării învăţământului românesc pe coordonatele calităţii şi eficienţei, şcoala îşi propune să fie principalul sprijin al comunităţii în sensul pregătirii membrilor ei pentru o societate democratică. Cu toate problemele economice şi sociale (venituri mici realizate pe membru de familie sau aparţinând grupurilor dezavantajate, mulţi fiind de etnie rromă), mai există resurse umane responsabile (elevi, părinţi, cadre didactice, parteneri locali), interesate şi motivate să se implice în demersul educaţional care să contribuie la asigurarea progresului şcolar, a calităţii în educaţie, la transformarea unităţii într-o şcoală incluzivă de tip european.
Impact asupra accesului şi succesului în educație Cadre didactice care au înţeles scopul şi obiectivele programului ce vizează educaţia
adulţilor; Numărul solicitărilor de participare/ continuare şi finalizare a învăţământului obligatoriu în
creştere; Disponibilitatea unui număr tot mai mare de cadre didactice de a desfăşura activitatea în
program; Înţelegerea şi dorinţa de a valorifica oportunitatea oferită de program; Sprijinul acordat de reprezentanţii autorităţii locale, ai organizaţiilor nonguvernamentale,
mediatori şcolari şi sanitari, consilieri etc. în promovarea şi informarea beneficiilor.
Pagina 82 din 140
Lista
unităților școlare în
care se derulează Programu
l „A dou
a şansă” în
judeţul TulceaU O
F
Ş F
Ș F
Ş F
Ş F
Ş F
Ş F
Pagina 83 din 140
Proiect ciclul primar Absolventi ciclul primar
ciclul secundar inferior
Absolventi un an scolar
2014-2015 clase cursanti clase cursanti Absolventi un an scolar
ACTIV 6 80 72/74 10 110 106
CORAL 2 24 24 10 116
Servicii integrate educ. pentru comunităţile de rromi
VII.7.2.Proiecte cu impact mare la nivel judeţean care au avut componentă puternică
Programul ”A Doua Șansă”
a)Cadrul legislativ
Programul „A doua Şansă” este o iniţiativă a MECS şi cu sprijinul ISJ Tulcea, vine în întâmpinarea unei probleme des întâlnite în comunităţile defavorizate: existenţa unui număr mare de persoane care au depăşit vârsta legală de şcolarizare, fără a finaliza învăţământul obligatoriu. Cadrul legislativ sub care se desfăşoară în prezent programul este OMECTS nr. 5248 din 31.08.2011, respectiv Anexa 1- Metodologia privind organizarea programului „A doua şansă”- învăţământ primar, respectiv Anexa 3 - Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului ,,A doua şansă” pentru învăţământul secundar inferior.
b)Obiective urmărite: sensibilizarea şi conştientizarea elevilor şi a comunităţii din care provin asupra
necesitaţii dezvoltării personalităţii lor. amenajarea unui spaţiu educaţional adecvat pentru acest deziderat. găsirea metodelor, mijloacelor şi a modalităţilor potrivite pentru împlinirea
personalităţii fiecărui individ. includerea tuturor copiilor in circuitul normal al educaţiei. asigurarea serviciilor educaţionale la parametrii superiori, astfel încât şcoala să
devină un partener veridic de cultură şi de civilizaţie pentru comunitate. asigurarea pentru fiecare elev a condiţiilor pentru o dezvoltare armonioasă in
parteneriat cu părinţii şi comunitatea, promovând toleranţa şi înţelegerea, valorizând pozitiv diferenţele prin acceptarea, înţelegerea şi respectarea lor.
transformarea şcolii într-un mediu educaţional primitor unde elevii să fie susţinuţi pentru a accede la o educaţie incluzivă, complexă şi de calitate.
promovarea principiul egalizării şanselor, în scopul integrării şcolare şi al dezvoltării personale şi profesionale, asigurarea bunăstării fizice, mentale şi emoţionale a copiilor, adolescenţilor proveniţi din grupurile defavorizate, cu incidenţă şi asupra familiilor lor.
realizarea unui act didactic de calitate , oferirea de consiliere pedagogică într-un cadru şcolar stimulativ.
Pagina 84 din 140
desfăşurarea de programe educaţionale specifice şi activităţi , acolo unde este necesar care să-i ajute pe copiii de etnie rromă la regăsirea identităţii etnice şi culturale.
reintegrarea tinerilor care au părăsit timpuriu şcoala, prin implementarea programului. menţinerea în sistemul educaţional a copiilor ce provin din segmentele sociale
defavorizate. dobândirea cunoştinţelor pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate atât pentru
educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională. asigurarea unui program de pregătire individualizat atât pentru educaţia de bază, cât şi
pentru pregătirea profesională, în funcţie de aspiraţiile şi de interesele elevilor.
c)Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
forma de organizare; durata de şcolarizare; numărul mare de participanţi; module/discipline de studiu
obligatorii şi opţionale , adaptate nevoilor elevilor, astfel încât să faciliteze învăţarea transdisciplinară.
adaptarea greoaie la schimbările de naturăsocială, economică şi demografică induse de trecerea la economia de piaţă, descentralizată;
reticenţă şi inconsecvenţă din partea unor cadre didactice şi a unei părţi a populaţiei din cartier pentru integrarea copiilor din grupurile dezavantajate;
formalism şi neimplicare din partea unor instituţii cu atribuţii educative;
realizare dificilă a feedback-ului cu părinţii, lipsa unei culturi democratice, a unei bune informări în cartier.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
o relaţie foarte bună cu ISJ Tulcea, MECS a unităţilor şcolare implicate;
proiecte finanţate prin fonduri europene;
parteneriate cu reprezentanţii comunităţii locale, disponibilitatea acestora de a veni în sprijinul şcolii;
implicarea cadrelor didactice în oferta de programe a ISJ Tulcea, MECS de tipul „A doua şansă”, Educaţie interculturală;
posibilitatea circulaţiei informaţiei şi a comunicării prin metode şi mijloace moderne.
mediul educaţional familial este pentrumare parte din elevi, necorespunzător (nivelul de instrucţie al părinţilor este foarte scăzut; 60% dintre aceştia sunt analfabeţi);
dezechilibru financiar între familiile din care provin elevii;
situaţia economico - socială precară; buget local limitat; promovarea non-culturii în afara şcolii; insuficienta conştientizare şi implicare a
familiei în procesul educaţional; insuficienta socializare a elevilor;
d)Concluzii generale Elementele de atractivitate a acestui program la nivel de şcoli
În concluzie, programul „A doua şansă” îşi atinge scopul. Unităţile şcolare implicate la nivel de judeţ asigură servicii de calitate în conformitate cu cerinţele legislative impuse şi obiectivele propuse. Parcurgerea programului asigură la final: Obţinerea unei diplome de 10 clase, 4 clase; Eradicarea analfabetismului;
Pagina 85 din 140
Îmbunătăţirea stimei de sine; Şanse mai mari în ocuparea unui loc de muncă; Diminuarea delincvenţei; Îmbunătăţirea relaţiei şcoală – familie.
VIII. SITUAŢIA BAZEI MATERIALE. INFRASTRUCTURA INVĂŢĂMÂNTULUI, DOTARE, RESURSELE MATERIALE, LOGISTICE,
ECHIPAMENTE
VIII. 1. Starea fizică a clădirilor
Majoritatea clădirilor ce apartin unităților de învățământ din județul Tulcea au beneficiat, în ultimii ani, de lucrări de reabilitare-consolidare prin Programul de Reabilitare a Infrastructurii Școlare sau finanțate prin bugetul de stat sau local.
În mediul rural, sunt unități școlare care nu dispun de utilități corespunzătoare. În special , clădirile pentru învățămânr prescolar si spațiile pentru clasa pregătitoare nu sunt dotate cu grupuri sanitare adecvate copiilor de vârstă mică.
Pentru anul școlar 2014-2015, toate școlile au fost igienizate si dotate cu mobilier adecvat elevilor din clasa pregătitoare.
VIII.2. Situaţia juridică a clădirilor în care funcţionează unităţi de învăţământ.
Nu au existat conflicte juridice în legătură cu clădirile/spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ.
VIII.3. Situaţia utilităţilor în unităţile de învăţământ (Anexa VIII.3)
Din totalul de 140 unități de învățământ din județul Tulcea, cu personlitate juridică și arondate, în anul școlare 2014-2015, un număr de 133 (95%) sunt autorizate sanitar, 6 (4%) sunt neatorizate și 2 (1%) in curs de autorizare. Cauzele neautorizării celor 6 unități sunt:
- lipsă alimentare cu apă în localitate (Letea, Periprava, Caraorman)- grupuri sanitare necorespunzătoare (Izvoarele)- clădiri degradate ( Poșta, Iazurile)
În curs de autorizare au fost : Școala gimnazială C.A.Rosetti-- necesita vidanjare bazin grupuri sanitare
Grădinița cu program prelungit nr.3 Tulcea - finalizare lucrări reabilitare
Situația autorizărilor și a utilităților, pentru fiecare unitate școlară și corp de clădire, este prezentată în Anexa VIII.3.
VIII.4. Măsuri de îmbunătăţire a infrastructurii
Pe parcursul anului şcolar 2014-2015, au fost reluate lucrările de constructie pentru grădinițele noi din cadrul proiectului Reforma Educației Timpurii în România, derulat de Unitatea de Management al Proiectelor de Reabilitare a Infrastructurii Școlare și Universitare din cadrul Ministerul Educației și Cercetării Științifice:
1.Grădinita cu 2 săli grupă -Frecăței 2.Grădiniță cu 2 săli grupă -Valea Nucarilor În urma aprobării finanțării din fonduri europene pentru continuarea lucrărilor în cadrul Programului de Campusuri Școlare și Școli de Arte și Meserii, autoritățile locale au încheiat contracte pentru:
1. Grup Școlar Topolog2. Colegiul Agricol "Nicolae Cornățeanu"Tulcea,
Primăria Municipiului Tulcea a finalizat lucrările de consolidare și reabilitare la clădirea în care își desfășoară activitatea Grădinița cu program prelungit nr.3 și Seminarul Teologic Ortodox "Sf. Ioan Casian".
Tot din fonduri locale a fost finalizată construirea Grădinitei cu program normal din localitatea I.C. Brătianu.
Pagina 86 din 140
VIII.5. Situaţia bazei sportive a unităţilor şcolare.
Situaţia bazei sportive a unităţilor şcolare .
Școli /
Mediu
NumărȘcoli
din care cu săli: Cu spațiiimprovizate(sală de clasă)
Deficitare rămân majoritatea şcolilor din mediul rural care oferă condiţii minime sau chiar deloc pentru desfăşurarea lecţiilor practice.
Situaţia terenurilor de sport
Şcoli fără teren
Şcoli cu teren ( pământ/ iarbă)
Şcoli cu teren ( bitum/asfalt)
Grad de uzură
49 24 65 10 terenuri fără uzură22 de terenuri grad mic de uzură 11 terenuri grad mediu de uzură 69 de terenuri grad mare de uzură26 de terenuri grad foarte mare de uzură
Se constată că multe unităţi din mediul rural oferă condiţii minime pentru desfăşurarea lecţiilor practice, mai ales în sezonul rece;
52,89% dintre unităţile şcolare nu au terenuri sau deţin terenuri care nu oferă condiţii minimale pentru desfăşurarea lecţiilor practice;
68,84% dintre terenuri au grad mare / foarte mare de uzură, care nu oferă condiţii proprii pentru orele de educaţie fizică.
VIII.6. Situaţia altor spaţii (internate, cantine)
A. INTERNATE
Unitatea de învăţământ
Număr de corpuri de clădire
Nr. camere/ corp de clădire
Nr. paturi/ cameră
Total locuri
Număr locuri ocupate Spaţii cu alte destinaţii (săli de clasă, inchiriere, chioşc alimentar, etc.)
Personalul încadrat (nr. posturi defalcate şi ocupate)
1 9 8 72 64 63 1- grădiniţă cu orar normal şi prelungit- sală de gimnastică- sală de mese pentru grădiniţă-vestiar grădiniţă- dispensar- atelier muncitor
1 pedagog1 supraveghetor de noapte1 muncitor întreţinere2 paznici6 îngrijitori1 lenjereasă
4.Liceul “D. Cantemir” BabadagAut. 58/14.10.2013
1 33 6 108 50 50 0 1 -cabinet limba rusă8- Grădiniţa nr. 1 cu orar normal1- spaţiu închiriat
1 supraveghetor de noapte1 îngrijitor
5.Colegiul “A. Saligny” TulceaAut. 9 din 22.09.2009
IX.1. Situaţia manualelor şcolare pentru învăţământul obligatoriu; învăţământul profesional şi pentru învăţământul liceal; manuale pentru liceu, copii cu situaţii speciale
Raport comenzi manuale școlare pentru clasele I și a II-a 2014-2015
* medici prin delegare de către DAPS Tulcea Primăria Tulcea** supravegherea stării de sănătate este asigurată de către CMI (medicii de familie) din localităţile din mediul rural
B. Cabinete stomatologice
Mediul Nr. cabinete Nr. medici Nr. personal mediuUrban 1 1 1Rural 0 - -
IX. 3. Personal medical angajat în unităţile de învăţământÎn judeţul Tulcea nu avem personal medical angajat în unităţile de învăţământ.
X. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PARTICULAR
X.1. Reţeaua unităţilor de învăţământ particularPagina 92 din 140
Învățământul particular s-a desfășurat în cadrul a două unități:
- Grădinița TIC-PITIC, cuprinzând 3 grupe cu 35 de copii - Școala Postliceală ”Sfântul Luca” Tulcea, care școlarizează 550 de elevi cuprinși în 24 de
clase, astfel:Calificarea profesională Anul I Anul II Anul III
Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi Nr.clase Nr.eleviAsistent medical generalist; 4 140 5 108 5 99Asistent medical de farmacie 2 50 2 38 3 61Asistent medical balneofiziokinetoterapie
- - 1 17 1 24
Asistent medical de radiologie - - - - 1 13Total 6 190 8 163 10 197
X.2. Situaţia acordării autorizaţiei de încredere, acreditărilor
Grădiniţa Particulară TIC-PITIC a obţinut acreditarea de funcţionare în urma evaluării externe conform ordinului MEN nr. 4231 / 16.07.2013.
Şcoala Postliceală „Sfântul Luca” a fost acreditată pin ordin M.E.C.T.S. nr. 4751 / 24.08.2010.
X.3. Aspecte ale calităţii actului didactic în unităţile de învăţământ particular, rezultatele elevilor
Grădiniţa Particulară TIC-PITIC, a avut predarea asigurată de cadre calificate titulare şi asociate.
Sediul oferă spaţii corespunzătoare, curate şi foarte bine dotate pentru activităţile curriculare, extraşcolare şi de odihnă: sală pentru fiecare grupă, sală de mese, dormitoare, sală de muzică şi dans, atelier de arte plastice, curte amenajată şi dotată corespunzător. Ambientul întregii unităţii este atractiv, estetic, stimulator pentru procesul didactic permiţând copiilor explorarea activă şi internacţiuni variate cu materialele, cu ceilalţi copii şi cu educatoarele. Centrele de activitate sunt funcţionale, iar dotarea este personalizată şi adaptată particlarităţilor de vârstă. Resursele materiale s-au dezvoltat de la înfiinţarea grădiniţei şi până în prezent, spaţiul clădirii extinzându-se cu mansardă unde a fost amenajat un dormitor şi un loc de relaxare pentru copii.
In procesul educaţional grupele urmează numărul de ore prevăzut prin planul-cadru şi opţional pentru doritori funcţionează 5 cercuri (karate, arte plastice, limba franceză, gimnastică aerobică, logopedie) susţinute de profesori şi instructori sportivi.
Şcoala Postliceală „Sfântul Luca”
Predarea este asigurată de un corp profesoral cu un nivel ridicat de calificare a formării elevilor în domeniul nursing-ului: profesori, specialişti în domeniul medicinei, biologiei, psihologiei, sociologiei.
Sediul unităţii asigură un cadru specializat activităţilor desfăşoarate în cabinetul de anatomie, cabinete pentru demonstraţii clinice, cabinet medical, bibliotecă şi sală de lectură; de asemenea, şcoala dispune de o reţea de calculatoare conectată la internet.
Examenul de certificare a calificării profesionale s-a desfăşurat în perioada iulie – august 2015 la care a participat un număr de 192 de elevi de la calificarile profesionale din oferta şcolară, având procentul de promovabilitate 100%, repartizarea mediilor fiind:
5,00 – 6,99 7,00 – 8,99 9,00 - 10Nr. elevi Procent % Nr. elevi Procent Nr. elevi Procent
15 7,81 85 44,27 92 47,92
Pagina 93 din 140
Partea practică s-a desfăşurat în parteneriat cu Spitalul judeţean, farmaciile din municipiu, cabinetele de fizio-kinetoterapie.
XI. ÎNVĂŢĂMÂNTUL ALTERNATIV
XI. 1. Învăţământ alternativ
XI.1.1. Alternativa Step by Step În județul Tulcea a funcționat în anul școlar 2014-2015 alternativa Step by Step și a fost
organizată după cum urmează:Învățământul preșcolar: 13 unități școlare din care 5 în mediul urban, 8 mediul rural, cuprinzând 24 de grupe cu 526 de copii, astfel: 7 -grupa mică cu 146 de copii;
5 -grupa mijlocie cu 126 de copii;7-grupa mare cu 175 de copii;5 -grupa combintă cu 79 de copii.
Învățământul primar: 8 unități școlare din care 6 în mediul urban, 2 mediul rural, cuprinzând 29 de clase cu 741 de elevi, astfel:
4 clase pregătitoare cu 124 elevi;6 clase I cu 157 elevi;5 clase a II-a cu 127 elevi;8 clase a III-a cu 185 elevi;6 clase a IV-a cu 148 elevi
XI.1.2. Alternativa „A doua Şansă” Programul „A doua Şansă” este o iniţiativă a MECŞ şi cu sprijinul ISJ Tulcea,
c a r e vine în întâmpinarea unei probleme des întâlnite în comunităţile defavorizate: existenţa unui număr mare de persoane care au depăşit vârsta legala de şcolarizare , fără a finaliza învăţământul obligatoriu.
În anul școlar precedent a funcționat cu finanțare MECȘ alternativa „A doua şansă” La nivel de ciclu Primar în următoarele unități școlare:
Atăt la ciclul primar, cât şi la cel gimnazial, în ultimii ani şcolari, se înregistrează o scădere evidentă a grupelor/claselor de step. Cauza principală fiind deficitul bugetar la asigurarea plăţii salariilor în majoritatea unităţilor şcolare, existând astfel ameninţarea ca multe dintre acestea să renunţe în viitor la constituirea claselor de step.
Derularea prin intermediul Inspectoratului Şcolar în cadrul unor şcoli, la nivelul judeţului Tulcea, a proiectelor POSDRU „Activ” şi „Coral” a avut un impact pozitiv în ceea ce priveşte menţinerea în sistemul educaţional a copiilor ce provin din segmentele sociale defavorizate, asigurarea unui program de pregătire individualizat atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, în funcţie de aspiraţiile şi de interesele elevilor.
XII. INTEGRAREA EUROPEANĂ. RELAŢII INTERNAŢIONALE, PROGRAME DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ, PARTENERIATE,
ÎNFRĂŢIRI ETC.
XII. 1. Diseminarea informaţiei privind programele de cooperare internaţională
Obiectiv general: promovarea şi dezvoltarea dimensiunii europene în şcolile judeţului Tulcea.
Obiective specifice:1. Dezvoltarea şi promovarea spiritului european la nivelul comunităţii şcolare şi locale;2. Creşterea iniţiativei şcolilor din judeţ pentru realizarea de parteneriate în colaborare cu alte şcoli europene în vederea sporirii calităţii în educaţie;3. Promovarea şi dezvoltarea valorilor europene, asigurarea şanselor egale la educaţie şi formare pentru elevi şi cadre didactice;4. Extinderea mobilităţilor, a schimburilor de experienţă şi a parteneriatelor educaţionale, diseminarea exemplelor de bună practică;5. Extinderea participării şcolilor la programele comunitare finanţate de Comisia Europeană „ERASMUS+”, administrate de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), precum şi accesarea fondurilor de aderare (FSE);6. Creşterea nivelului de pregătire profesională a cadrelor didactice prin participarea la programe internaţionale de formare/perfecţionare profesională.
Analiza SWOT
Pagina 95 din 140
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- existenţa unui cadru reglementat legal pentru desfăşurarea activităţii inspectorului cu programe O.M. 4284 din 7.06.2005 ;- creşterea numărului de cadre didactice şi unităţi şcolare ce depun solicitări de finanţare pe diferite programe europene ce acordă finanţări nerambursabile;- strategia de dezvoltare a I.S.J. Tulcea adaptată obiectivului ce vizează întărirea dimensiunii europene în educaţie ; - schimbarea atitudinii cadrelor didactice faţă de necesitatea compatibilizarii sistemului românesc la cel european;- acţiuni de informare, consiliere şi monitorizare privind iniţierea şi implicarea în programe cu finanţare europeană;- acţiuni de promovare a exemplelor de bună practică din proiectele de parteneriat european.
- dotarea tehnică modestă a unor unităţi şcolare (internet, tehnică modernă de predare şi comunicare etc.);- disponibilitate numerică şi motivaţională redusă din partea personalului calificat capabil să comunice într-o limbă de circulaţie internaţională;- delegarea redusă la nivelul echipelor de personal din unităţile şcolare în ceea ce priveşte existenţa unei persoane care să răspundă de activităţile cu specific european la nivelul iunstituţiei;- participare redusă a directorilor unităţilor şcolare la activităţi de informare consiliere, diseminare a acţiunilor de profil;- în strategiile manageriale ale directorilor se regăsesc într-un procent scăzut obiective care să vizeze dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei, iniţierea de parteneriate cu alte unităţi şcolare europene sau formarea personalului didactic prin programe internaţionale;- lipsa de dorinţă privind formarea profesională pe tot parcursul vieţii;- iniţiativa scăzută a şcolilor privind implicarea în proiecte de parteneriat european.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- comunicarea şi consilierea permanentă cu Direcţia Generala de Integrare Europeană şi Programe Comunitare a M.E.C.Ș. şi A.N.P.C.D.E.F.P. privind programele şi acţiunile europene pe care le gestionează;- diversificarea tipurilor de programe europene accesibile unităţilor de învăţământ ;- creşterea numărului de mobilităţi pentru elevi şi cadre didactice ;- mărirea plafoanelor de finanţare pentru proiectele iniţiate în cadrul programelor Uniunii Europene;- dezvolatarea parteneriatelor cu autorităţile locale.
- insuficienta conştientizare şi pregătire a resursei umane de la nivel de sistem privind importanţa şi rolul iniţierii şi implicării în proiecte cu diferite surse de finaţare;- pericolul incapacităţii de absorţie a fondurilor europene destinate accesării de către unităţile din sistemul de învăţămînt ;- numărul redus de campanii de promovare şi training-uri de specialitate organizate de instituţiile abilitate.
Promovarea programului Erasmus+Modalități: definirea planului- cadru pentru cursul de de formare destinat cadrelor didactice prin CCD Tulcea (vezi oferta de formare), seminarii de informare, corespondență prin email cu unitățile de învățământ din județul Tulcea.
Nr. crt.
Tip de eveniment (seminar, workshop,
Loc de desfasurare
Data Număr de participanți
Categorii reprezentate (scoli din rural, urban, scoli
speciale, CCD, ONG-uri, CJRAE, ISJ, etc.)
Pagina 96 din 140
conferinta,etc.)1 Seminar de
informareFiliala CCD Tulcea - Școala Gimnazială ”Mircea cel Bătrân” Babadag, jud. Tulcea
21.10.2014
(9-11)
16 Cadre didactice din unitățile de învățământ din Babadag (urban) și unități de învățământ din mediul rural: Baia, Ceamurlia de Jos, Jurilovca, Slava Cercheză, Sarichioi, Casimcea, Mihai Bravu
21.02.2015 28 Cadre didactice din Babadag și Ceamurlia de Jos
Programul eTwinning- parte componentă a Programului de Învăţare permanentă al Comisiei europene şi reprezintă o platformă prin care şcolile colaborează prin intermediul internetului cu şcoli partenere din UE, din Islanda şi din Norvegia;- profesorii şi elevii din România vor avea posibilitatea de a colabora şi de a face schimb de informaţii cu alţi participanţi din alte ţări, în vederea constituirii de parteneriate pe termen lung sau scurt pe diferite domenii de interes;
Pagina 97 din 140
Europa, casa noastră este o campanie de informare şi comunicare anuală menită să transpună priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene în mediul şcolar. Campania este implementată în numele şi sub îndrumarea Reprezentanţei Comisiei Europene în România de către Chelgate Public Affairs & Public Relations. În cadrul componentei vizite în ș coli a campaniei "Europa, casa noastră" echipa de comunicatori a organizat întâlniri cu elevii şi profesorii din câte o școală din fiecare judeţ al ţării. În judeţul Tulcea, au fost vizitate în acest an (16 iunie 2015): Colegiul Tehnic “Henri Coandă” Tulcea şi Şcoala Gimnazială ”Traian Coșovei”Somova.
Concursul Național ”Made for Europe” ediția 2015 Arad, reprezentanții județului Tulcea au obținut locul III – secțiunea proiecte de parteneriat eTwinning : Colegiul Economic ”Delta Dunării” Tulcea, prof. coordonator Mocanu Camelia Domnica, eleva Dogaru Florentina-Mădălina din clasa a XII-a.
Competiția Națională ”Școală Europeană” ediția 2015, evaluarea candidaturilor unităților de învățământ preuniversitar s-a desfășurat la Tulcea. Din județul Tulcea au obținut titlul de ”Școală Europeană” trei unități de învățământ preuniversitar: Școala Gimnazială ”I.L. Caragiale” Tulcea (a 3-a oară a obținut acest titlul), Colegiul ”Brad Segal” Tulcea (a 3-a oară a obținut acest titlul), Colegiul Economic ”Delta Dunării” Tulcea (a 2-a oară a obținut acest titlul). Premierea unităților de învățământ câștigătoare a avut loc în data de 16 iunie 2015 la Palatul Parlamentului din București.
XII. 2. Accesarea fondurilor structurale
Nr. crt.
Titlu proiect/Beneficiar/Partener
Programul de
finanțare
Valoare Euro
Perioada StadiuÎn implementare/
finalizat/Elaborare cerere
finanțare
Obs.
1 Acces pentru Copii si Tineri la a Invata pentru Viata – ACTIV ID 141143Beneficiar proiect
POSDRU,AP2, DMI 2.2
1.946.090,00 18 luni (apr. 2014- oct. 2015)
În implementare -
2 „Fii Pregatit – Program Educational de Sprijin pentru Dezvoltarea Competentelor Cheie”, ID 140787 Beneficiar proiect
POSDRU, AP1, DMI 1.1
1.445.911,11 18 luni (apr. 2014- oct. 2015)
În implementare -
3 Consiliere si Oportunitati de Reintegrare si Acces Liber la educație-
POSDRU,AP2, DMI 2.2
1.971.179,08 18 luni (apr. 2014-oct. 2015)
În implementare -
Pagina 98 din 140
CORAL, ID 142167Partener
4 Educatia in comunitate- Drum cu prioritate!, ID 156054Beneficiar proiect
POSDRU,AP188,DM1 2.2
8.255.441,00 6 luni(Iul. 2015-Dec. 2015)
În implementare -
XIII. ACTIVITATEA EDUCATIVĂ ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE ŞI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
XIII. 1. Activitatea coordonatorilor educativi la nivelul unităţilor de învăţământ
Aspecte pozitive:-Realizarea documentelor necesare desfăşurării activităţii educative din şcoală şi urmărirea
îndeplinirii măsurilor şi a activităţilor prevăzute;-O mai bună colaborare cu directorul şcolii şi cu ceilalţi factori educaţionali din şcoală
învăţători, diriginţi, comitet de părinţi și consiliul elevilor; -Coordonarea Consiliului Elevilor, implicarea acestora în proiecte pentru îmbunătăţirea vieţii
elevilor cu părinţii plecaţi în străinătate, transmiterea acestor situaţii la ISJ, realizarea şi urmărirea planurilor operative privind prevenirea şi diminuarea acestor situaţii;
-Un număr mai mare de activităţi desfăşurate în parteneriat, pe componente educaționale diferite: Centrul Antidrog, cu Poliţia, Jandarmeria, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Primării, Biserică, ARBDD, Direcţia Judeţeană de Culte şi Patrimoniu, Palatul şi Cluburi ale Copiilor, fapt evidenţiat prin scăderea numărului actelor de violenţă, al sporirii siguranţei elevilor în perimetrul şcolilor;
- Atragerea unui număr cât mai mare de elevi către activităţile educative, concursuri, întreceri sportive, expoziţii tematice, expediții.
- O participare mai largă şi cu rezultate mai bune a elevilor şi a cadrelor didactice la concursuri şi alte genuri de activităţi educative organizate de ISJ prin Calendarele judeţene şi naţionale;
-Atragerea unui număr mai mare de elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale în activităţile educative;
- Extinderea şi diversificarea proiectelor educaţionale în parteneriat;- Încurajarea prin popularizare în media locală a unităţilor şcolare cu iniţiative ce s-au dovedit
eficiente în derularea unor proiecte educative în parteneriat;- Monitorizarea activităţilor desfăşurate în palate şi cluburi ale copiilor prin evaluarea
activităţilor realizate de aceste unităţi în parteneriat cu ISJ şi şcoli, alţi factori locali şi judeţeni; -Continuarea activităţilor de formare a cadrelor didactice pe diferite componente educative.
Aspecte de îmbunătățit: -Formalism în derularea unor programe de parteneriat educaţional între şcoli şi reprezentanţi ai
unor instituţii abilitate cu siguranţa elevilor şi a cadrelor didactice în şcoală şi în perimetrul ei;- Număr mic de asistenţe la orele educative: dirigenţii;- Lipsa unor materiale, a unor spaţii, a unor stimulente, premii, care ar putea atrage un număr
mai mare de elevi la activităţile educative; - Instituţii abilitate cu siguranţa elevilor şi a cadrelor didactice în şcoală şi în perimetrul ei care
îşi desfăşoară activitatea în mod formal. XIII. 2. Dirigenţia
Pagina 99 din 140
Organizarea, desfăşurarea şi evaluarea muncii diriginţilor a fost monitorizată la nivelul unităţilor şcolare de coordonatorii educativi cu sprijinul directorilor. Incadrarea s-a făcut in cea mai mare parte cu respectarea normativelor şi a instrucţiunilor ISJ. Nu s-a putut păstra în unele unităţi şcolare principiul continuităţii datorita fluctuaţiei cadrelor didactice. În activitatea de îndrumare şi control s-au urmărit: formarea unor comportamente de viaţă responsabilă în rândul elevilor, implicarea directorului, a coordonatorului educativ în rezolvarea unor probleme educaţionale specifice, apărute în unitatea şcolară. A fost intensificată monitorizarea diriginţilor lipsiţi de experienţă, a celor necalificaţi, a celor la care rezultatele colectivelor de elevi sunt slabe prin antrenarea metodiştilor, care au efectuat asistențe la orele educative, au organizat activităţi demonstrative, schimburi de experienţă. Planificarea activităţilor dirigintelui s-a realizat de către acesta semestrial şi anual, fiind avizată de către directorul adjunct sau directorul unităţii de învăţământ. Planificarea activităţilor dirigintelui a conţinut și o oră pe săptămână în care dirigintele a fost la dispoziţia părinţilor, pentru desfăşurarea activităţilor de suport educaţional şi de consiliere pentru părinţi, iar ora respectivă s-a consemnat în condica de prezenţă a cadrelor didactice. În cadrul acestei ore, s-au desfăşurat şedinţele semestriale/lunare/ocazionale cu părinţii (discutarea situaţiei şcolare şi comportamentale a elevului, comunicări, schimb de informaţii, perfectarea unor parteneriate şcoală-familie, solicitarea sprijinului părinţilor şi consultarea acestora cu privire la unele proiecte ale şcolii, participarea părinţilor la activităţile şcolii etc.), precum şi întâlniri individuale ale dirigintelui cu părinţii. La aceste întâlniri, la solicitarea părintelui şi/sau a dirigintelui, a putut participa şi elevul.
XIII. 3. Evaluarea stării disciplinare in învăţământ
Starea disciplinară a înregistrat o ușoară îmbunătățire față de anul școlar trecut. Conducerile unităților de învățământ, cadrele didactice, împreună cu reprezentanți ai instituțiilor partenere în această problematică (Poliție, Jandarmerie, Agenția Antidrog, Biserică, medici, procurori, judecători etc.) au analizat cu elevii implicați sau în situație de risc, cu părinții/aparținătorii acestora, fiecare fapt înregistrat.
S-au realizat studii de caz, au fost stabilite sancțiunile adecvate.
Actele de violență produse se pot încadra în următoarele tipuri:1. Amenințări repetate
Măsuri întreprinse Sancțiuni aplicate Activități de prevenire
* discuții individuale cu elevii, aflarea motivului real care a generat starea de tensiune, * informarea părinților, * dezbateri în cadrul orelor de consiliere atât a părinților, cât și a elevilor.
*mustrare în fața clasei, *mustrare în consiliul clasei,*mustrare scrisă, scăderea notei la purtare sau alte sancțiuni, în funcție de situația concretă a fiecărui elev (se cumulează și alte eventuale abateri).
La nivelul școlii:* supravegherea/monitorizarea elevilor care au realizat abateri și a celor care ar putea fi în această situație,*întâlniri periodice cu părinții elevilor vizați, * vizionarea unor filme educative,* întâlniri cu psihologul școlar, cu preotul paroh al comunității, cu reprezentanți ai Poliției/Jandarmeriei.La nivelul I.S.J.: * acțiuni comune cu reprezentanți ai Poliției/Jandarmeriei, O.N.G.-urile care desfășoară activități pe această temă; * Proiecte educative pentru o școală NONVIOLENTĂ, încurajarea elevilor cu probleme de comportament de a participa activ la soluționarea unor probleme ale colectivului, cu scopul de a reflecta la
Pagina 100 din 140
propriile fapte,* realizarea de studii de caz în ședințele consilierilor educativi și ale directorilor de unități școlare.
2. Violențe fizice ușoare, fără arme, lovire
Măsuri întreprinse Sancțiuni aplicate Activități de prevenire
* discuții individuale cu elevii, aflarea motivului real care a generat starea de tensiune, * informarea părinților, * dezbateri în cadrul orelor de consiliere atât a părinților, cât și a elevilor,*studiu de caz în ora de dirigenție
*mustrare în fața clasei, *mustrare în consiliul clasei,*mustrare scrisă, scăderea notei la purtare sau alte sancțiuni prevăzute în regulamentul școlar, în funcție de situația concretă a fiecărui elev (se cumulează și alte eventuale abateri).
La nivelul școlii:* supravegherea mai atentă a spațiilor școlare,* supravegherea/monitorizarea elevilor care au realizat abateri și a celor care ar putea fi în această situație,*întâlniri periodice cu părinții elevilor vizați, * vizionarea unor filme educative,* întâlniri cu psihologul școlar, cu preotul paroh al comunității, cu reprezentanți ai Poliției/Jandarmeriei.La nivelul I.S.J.: * Proiecte educative pentru o școală NONVIOLENTĂ, încurajarea elevilor cu probleme de comportament de a participa activ la soluționarea unor probleme ale colectivului, cu scopul de a reflecta la propriile fapte;* acțiuni comune cu reprezentanți ai Poliției/Jandarmeriei, O.N.G.-urilor care desfășoară activități pe această temă; * realizarea de studii de caz în ședințele consilierilor educativi și ale directorilor de unități școlare.
3.Furt și tentativă de furtMăsuri întreprinse Sancțiuni aplicate Activități de prevenire
* discuții individuale cu elevii, aflarea motivului real care a generat fapta,* informarea părinților, * dezbateri în cadrul orelor de consiliere atât a părinților, cât și a elevilor, *studiu de caz în ora de dirigenție.
* mustrare în fața clasei, *mustrare în consiliul clasei,*mustrare scrisă, scăderea notei la purtare sau alte sancțiuni prevăzute în regulamentul școlar, în funcție de situația concretă a fiecărui elev (se cumulează și alte eventuale abateri).
La nivelul școlii:* supravegherea mai atentă a spațiilor școlare,* supravegherea/monitorizarea elevilor care au realizat abateri și a celor care ar putea fi în această situație,*întâlniri periodice cu părinții elevilor vizați, * vizionarea unor filme educative,*activități de incluziune socială, concursuri artistice în care au fost evidențiate acte caritabile, * întâlniri cu psihologul școlar, cu preotul paroh al comunității, cu reprezentanți ai Poliției/Jandarmeriei.La nivelul I.S.J.: * acțiuni comune cu reprezentanți ai
Pagina 101 din 140
Poliției/Jandarmeriei, O.N.G.-urilor care desfășoară activități pe această temă; * realizarea de studii de caz în ședințele consilierilor educativi și ale directorilor de unități școlare.
4.Distrugerea bunurilor
Măsuri întreprinse Sancțiuni aplicate Activități de prevenire
* discuții individuale cu elevii, aflarea motivului real care a generat starea de fapt, * informarea părinților și demersuri pentru recuperarea eventualelor daune, *studiu de caz în ora de dirigenție, * dezbateri în cadrul orelor de consiliere atât a părinților, cât și a elevilor.
* mustrare în fața clasei, *mustrare în consiliul clasei,*mustrare scrisă, scăderea notei la purtare sau alte sancțiuni prevăzute în regulamentul școlar, în funcție de situația concretă a fiecărui elev (se cumulează și alte eventuale abateri).
La nivelul școlii:* supravegherea mai atentă a spațiilor școlare,* supravegherea/monitorizarea elevilor care au realizat abateri și a celor care ar putea fi în această situație,*întâlniri periodice cu părinții elevilor vizați, * acțiuni comune părinți-elevi pentru responsabilizarea acestora referitor la eventuale fapte sancționabile, *activități de incluziune socială, concursuri artistice în care au fost evidențiate acte caritabile,* vizionarea unor filme educative,* întâlniri cu psihologul școlar, cu preotul paroh al comunității, cu reprezentanți ai Poliției/Jandarmeriei.La nivelul I.S.J.: * acțiuni comune cu reprezentanți ai Poliției/Jandarmeriei, O.N.G.-urilor care desfășoară activități pe această temă; * Proiecte educative pentru o școală NONVIOLENTĂ, încurajarea elevilor cu probleme de comportament de a participa activ la soluționarea unor probleme ale colectivului, cu scopul de a reflecta la propriile fapte,* realizarea de studii de caz în ședințele consilierilor educativi și ale directorilor de unități școlare.
Au fost ameliorate situațiile referitoare la asigurarea pazei și ordinii unităților de învățământ (pază umană, sisteme audio, video, sisteme de securitate combinate), s-au actualizat ROFUIP si Regulamentul Intern.
În același timp, au fost desfășurate divese acțiuni de combatere a diferitelor tipuri de acte de violență în cadrul spațiului școlar sau în care sunt antrenați elevi.
XIII.4. Situaţie privind elevii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate
Față de cifrele raportate în anul școlar precedent, s-a înregistrat o scădere a numărului total de părinți plecați în străinătate, situația fiind următoarea:
Pagina 102 din 140
Nr. elevi cu un părinte plecat Nr. elevi cu ambii parinţi plecați
Rural Urban
1692 622 1198 1125
În urma analizelor făcute la nivelul unităţilor şcolare şi al ISJ, au fost evidenţiate următoarele cauze ale absenteismului și ale abandonului școlar: scăderea interesului familiei pentru şcoală, în parte datorat şi situaţiei materiale precare, elevi ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, lipsa unei colaborări reale între şcoală şi familie, lipsa unor programe educative ameliorative eficiente.
XIV. CONSILIERE ŞCOLARĂ, PROFESIONALĂ ŞI ÎN CARIERĂ
XIV.1.Obiective prioritare stabilite în planul managerial
Obiective prioritare stabilite în planul managerial, din care:a. Obiective asumate la solicitarea ISJ și a C.J.R.A.E.
Sporirea accesului tuturor copiilor la o educaţie de calitate şi creşterea ratei de succes şcolar prin asigurarea serviciilor specifice C.J.A.P. şi C.Ş.(I.)A.P.
Reducerea absenteismului şi a abandonului şcolar prin creşterea gradului de participare la educaţie;
Evaluarea psihosomatică a copiilor/ elevilor în vederea cuprinderii în clasa pregătitoare şi în clasa I , conform metodologiei aprobate;
Orientarea şcolară şi profesională/vocaţională a copiilor/elevilor în raport cu profilul psihoaptitudinal, în funcţie de oferta de şcolarizare/cerinţele pieţei muncii;
Implicarea în fundamentarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2015/2016 prin realizarea studiului asupra opţiunilor şcolare şi profesionale ale elevilor;.
Implicarea în organizarea târgului ofertelor educaţionale pentru unităţile de învăţământ din municipiul Tulcea;
Implementarea programelor şi proiectelor în care C.J.R.A.E, I.S.J. Tulcea, MEN sunt parteneri.
b. Obiective asumate în colaborare cu C.P.E.C.A. TULCEA și alți parteneri: informarea/consilierea elevilor şi a părinţilor cu privire la riscurile consumului de droguri; prevenirea consumului de droguri de către elevi şi intervenţii timpurii pentru elevii
consumatori; derularea unor programe educaţionale/ activităţi în scopul prevenirii comportamentelor
dezadaptative , a comportamentelor de risc cu parteneri din mediul educaţional.
XIV.2. Activitatea de consiliere şi asistenţă psihopedagogică
Pe parcursul anului şcolar 2014-2015 Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Tulcea, prin cele 27,5 cabinete școlare/interșcolare de asistență psihopedagogică, a urmărit creşterea calităţii serviciilor de consiliere individuală şi colectivă oferite elevilor, cadrelor didactice, părinţilor, diversificarea activităţilor prin programe şi proiecte cu instituţii partenere în educaţie, promovarea acestora în şcoli în scopul asigurării unei dezvoltări libere, integrale şi armonioase a personalităţii elevilor. De serviciile Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Tulcea au beneficiat preșcolarii/elevii/tinerii din 79 de unități de învățământ din județul Tulcea.
Numărul unităţilor de învăţământ în care au funcţionat cabinete şcolare de asistenţă psihopedagogică, în anul şcolar 2014 – 2015:
Felul cabinetului Preşcolar Primar Gimnazial Liceal Unit. de
Pagina 103 din 140
înv.
URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL
79Cabinete de asistenţă psihopedagogică
9 0 1 14 15 22 15 3
Conform raportărilor transmise de consilierii şcolari din C.J.A.P. şi din cabinetele şcolare/interşcolare de asistenţă psihopedagogică, activitatea directă cu beneficiarii s-a realizat prin 6137 şedinţe individuale şi 2363 şedinţe de grup.
Distribuția numărului de ședințe de consiliere acordate pe categorii de beneficiari:
Categorii de beneficiari Număr de ședințe
Preșcolari/elevi 6248
Părinți 999
Cadre didactice 1253
Distribuția numărului de preșcolari/elevi consiliați pe nivel de învățământ:
Numărul elevilor consiliaţi pe nivel de învăţământ
Preşcolar Primar Gimnazial Liceal
Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural
1552 344 1494 641 2499 2422 5194 396
În ceea ce privește consilierea preșcolarilor/ elevilor pe tipuri de activități s-au înregistrat următoarele:
Activitatea reţelei de asistenţă psihopedagogică (C.J.A.P. + cabinete) , anul școlar 2014-2015
Total coloane
Consiliere educaționalăConsiliere metodică
Urban+RuralIndividual Grup
Elevi Consilierea/planificarea cariereiPrevenirea comportamentelor de risc/dezadaptative
Copii/elevi cu cerinţe educative specialeAlte activităţi: dezvoltare personală, comunicare şiabilităţi sociale, managementul învăţării, calitateastilului de viaţă.
Beneficiari Activități Urban Rural
Problematica abordată în cadrul şedinţelor de consiliere individuală și de grup cu elevii a vizat: adaptarea elevilor la mediul şcolar, integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă, planificarea
Pagina 105 din 140
carierei, dezvoltarea personală, dezvoltarea abilităților emoţionale şi sociale, optimizarea relaţiilor interpersonale, coeziunea grupului, managementul învățării, managementul conflictului, prevenirea comportamentelor cu grad ridicat de risc (violenţa, delincvenţa consumul de tutun, alcool, droguri), situaţii de criză în familie cu impact pe dezvoltarea personalităţii copilului.
În vederea realizării unei orientări școlare/profesionale în acord cu interesele, profilul psihoaptitudinal, au fost testați 1086 de elevi din clasele a VIII-a, din județul Tulcea. Rapoartele generate în urma testării au fost prezentate beneficiarilor direcți, elevii, dar și părinților acestora, în cadrul activităților specifice de consilierea/planificarea carierei, ședințelor cu părinții. Au constituit un suport util în autocunoaștere, luarea deciziei asupra propriului traseu educațional.
În perioada 17 februarie – 12 martie 2015, în cele 16 centre organizate la nivelul județului, s-a desfășurat evaluarea dezvoltării psihosomatice a copiilor în vederea înscrierii în clasa pregătitoare/clasa I. Au fost evaluați 341 copii. Dintre aceștia 299 -au primit recomandare pentru înscrierea în clasa pregătitoare, 2- în clasa I, 40 -în grupa mare. În perioada august-septembrie 2015, au fost evaluați 20 de copii, primind recomandare : 18 -pentru clasa pregătitoare, 1- pentru clasa I, 1- pentru clasa pregătitoare.
În perioada 12 - 15 mai 2015 C.J.R.A.E. Tulcea în colaborare cu I.S.J.Tulcea, liceele și colegiile din județ, a organizat Tărgul ofertelor educaționale. Acțiunea a oferit posibilitatea instituțiilor școlare să promoveze oferta educațională la nivelul comunității.
La nivelul reţelei de asistenţă psihopedagogică a fost realizat un număr de 830 de şedinţe individuale şi 169 de şedinţe de grup de consiliere educaţională, psihopedagogică/psihologică pentru părinţi. La acestea a participat un număr de 3434 de părinţi. Problematica s-a axat pe relaţia părinte–şcoală, adaptarea școlară a copiilor/elevilor, intervenţii în cazuri de absenteism/ abandon şcolar, integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă, consultanţă în formarea unor abilităţi parentale pentru îmbunătăţirea imaginii de sine a copilului/elevului, corectarea/ameliorarea unor comportamente dificile ale copilului/elevului, îmbunătăţirea comunicării şi a relaţionării, managementul timpului, creşterea motivaţiei pentru învăţare la elevi, planificarea carierei.
La solicitarea diriginţilor, conducerilor unităţilor şcolare, consilierii şcolari au susţinut activităţi de informare, ateliere de lucru, activităţi de consiliere a părinţilor în cadrul lectoratelor/şedinţelor cu părinţii pe diverse teme, precum: ,,Importanţa respectării regulamentului de ordine internă în creşterea calităţii educaţiei,,, ,,Adolescenţa şi problemele ei ’’, ,, Mai mulţi profesori, mai multe emoţii”, ,,Comunicarea la vârsta preadolescenţei”, ,,Violența în mediul școlar”, ,,Importanta legăturii şcoala - familie in educaţia copiilor”, ,,Optimizarea relației școala-familie-comunitate locală”, ,,Relația părinte-copil în perioada pubertății și adolescenței”, ,,Adaptarea școlară”, ,,Rolul familiei în orientarea viitorului absolvent de liceu”, ,,Planificarea carierei”, ,,Participarea elevilor la proiecte, programe educative, la olimpiade şi concursuri școlare”, ,,Recompensele în educația copilului’’, ,,Impactul internetului asupra personalității copilului și preadolescentului.”, ,,Colaborarea școală familie pentru integrarea copiilor cu cerințe educative speciale”, ,,Absenteismul”, ,,Tendinţe greşite în educarea copiilor”, ,,Familia, factor decisiv de socializare și educație pentru copii”, ,,Modalități de prevenire și combatere a comportamentelor de risc”, ,,Rolul comunicării în relațiile interpersonale pozitive”, ,,Rolul familiei în creşterea motivaţiei pentru învăţătură”, ,,Siguranța online”, ,,Modalități de educare a copilului în familie”, ,,Violența naște violență”, ,,Furtuna adolescenței”, ,,Consilierea carierei”, ,,Violența în școală”, ,,Meseria de părinte- climatul educativ al familiei”, ,,Abilități emoționale la preșcolari”, ,, Optimizarea relației școală- familie-comunitate locală”, ,,Adaptarea școlară”, ,,Relația familiei cu școala în sprijinul prevenirii eșecului școlar”, ,,Rolul familiei în orientarea viitorului absolvent de liceu”, ,, Efectele violenței domestice asupra copilului”, ,,Absenteismul școlar și rezultatele școlare”, ,,Managementul timpului în preajma examenelor”, ,,Formarea copilului în familie pentru folosirea judicioasă a timpului liber”, ,,Ce îi motivează pe adolescenții din zilele noastre?”, ,,Pregătirea copilului pentru viața școlară”, ,,Influența televizorului, calculatorului, internetului și telefonului asupra elevilor”.
Consilierea psihopedagogică şi metodică a cadrelor didactice s-a realizat prin 1128 de ședințe individuale şi 125 de ședințe de grup. Problematica abordată a fost îmbunătăţirea comunicării în procesul didactic şi în relaţiile cu familiile educabililor, managementul conflictului, cunoaşterea preşcolarilor/elevilor, adaptarea sarcinilor şcolare la particularităţile psihoindividuale ale elevilor şi motivarea acestora pentru activitatea de învăţare, acordarea sprijinului pentru realizarea activităţilor din aria curriculară ,,Consiliere şi orientare”.
Pagina 106 din 140
XIV.3. Studii realizate în rețeaua de asistență psihopedagogică la solicitarea beneficiarilor:
Opţiunile şcolare şi profesionale ale elevilor pentru continuarea studiilor în învăţământul liceal şi profesional pentru anul şcolar 2015-2016 - C.J.A.P. şi C.(Ş). I. A. P.
Sondaj de opinie la nivelul tuturor elevilor claselor a IX-a – a XII-a: „Schimbarea începe cu tine!" - Alegerea ţinutei reprezentative a Colegiului Economic "Delta Dunării" Tulcea
Studiu vizând evaluarea satisfacţiei beneficiarilor direcţi- elevii în legătură cu calitatea actului educaţional (pentru identificarea aspectelor negative şi a celor pozitive din opiniile elevilor).
Studiu vizând evaluarea satisfacţiei beneficiarilor indirecţi- părinţii în legătură cu calitatea actului educaţional (pentru identificarea aspectelor negative şi a celor pozitive din opiniile părinţilor).
Sondaj de opinie: „Valorile în şcoală şi în societate” (clasele a XII-a), Studiul intereselor profesionale ale elevilor din clasa a X-a.
Studiu privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor de cls.a XII-a Stilurile de învățare ale elevilor de cls. a IX-a Studiul intereselor profesionale si al aptitudinilor elevilor de cls.a X-a si a XI-a Absenteismul școlar –cauze și factori favorizanți.
XIV.4. Parteneriate (interne, externe)
Denumirea programului Parteneri (externi, interni) Forma de finalizare (protocol, convenție, etc.
Perioada
1. ”Inimioare, inimioare…„
CJRAE Tulcea, CJRAE Constanța, Lic. Teoretic ,,C. Brătescu” Isaccea, Grădinița nr. 3 Babadag, Șc. Gimn. C. Brâncoveanu” Babadag, Șc. Gimn. Nr 1 Măcin, Grădinița cu P.P. nr.4 Măcin, Grădinița cu P.P. ,,Dumbrava Minunată” Tulcea, Grădinița cu P.P. Nr. 12 Tulcea, Șc. Gimn. C. Găvenea” Tulcea, Grădința cu P.P. Nr.3 Tulcea, Grădinița cu P.P. Nr. 17
6. „Învăţarea update” (diagnoza procesului de învăţare şi consilierea elevilor din clasele a XII-a în managementul învăţării, ca etapă preliminară a începerii programului operaţional de pregătire pentru bacalaureat)
7. „Învăţarea update” (diagnoza procesului de învăţare şi consilierea elevilor din clasele a IX-a în managementul învăţării, cu scopul creşterii adaptabilităţii acestora la exigenţele liceale şi diminuării dificultăţilor provocate de tranziţia gimnaziu-liceu)
Prin parteneriatele încheiate s-au derulat programe educaţionale cu beneficiarii serviciilor de asistenţă psihopedagogică. Popularizarea ofertei s-a realizat de către consilierii şcolari în calitate de iniţiatori sau parteneri în programe, prin prezentări, pliante, afişe, mediatizare pe site-ul instituţiei, al unităţilor şcolare, presă.
Nevoi de grup/instituţionale: implicarea în derularea programelor educaționale alături de parteneri interni și externi. dezvoltarea și perfecționarea resursei umane prin asigurarea cursurilor de formare continuă; promovarea imaginii C.J.R.A.E. în comunitate.
XV. ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ
XV.1. Tipuri de activităţi. Programe, proiecte şi acţiuni ( organizate la nivel naţional, interjudeţean, judeţean).
Pagina 109 din 140
Ofertele educaţionale la nivel judeţean au fost cuprinse în Calendarul Judeţean al ISJ, si au avut la baza Calendarul Naţional. Domeniile educaţionale abordate au fost dintre cele mai variate, acestea s-au concretizat la nivel local prin programe educaţionale ce au mai inclus și activităţi specifice zonelor, localităţilor, cum ar fi: Ziua școlii, aniversarea unor personalităţi ale localităţilor etc. Programele educative în parteneriat s-au derulat la nivel judeţean și local. Prin ele au fost realizate activităţi educative având drept colaboratori: Politia, Consiliile locale, Primării, Biserica, ARBDD, Direcţia Județeană de Tineret și Sport, CPECA etc . O mare atenţie a fost acordată parteneriatelor cu Poliția, CPECA, Jandarmeria. Dezbaterile, mesele rotunde, atelierele de lucru, întâlnirile cu părinţii, studiile de caz au avut ca scop prevenirea și diminuarea absenteismului și a abandonului şcolar, combaterea migraţiei la unele familii, diminuarea violenței în spaţiul şcolar, în paralel cu creşterea siguranţei elevilor . Au fost organizate la toate nivelurile și cu nu număr mare de participanţi din rândul elevilor, al părinţilor și al reprezentaţilor comunităţilor locale manifestări educative complexe care au marcat aniversari ale unor evenimente: Ziua Naţională a României, Ziua Mondială a Educaţiei, Ziua Europei, aniversări în Calendarul UNESCO, Calendarul Ecologic, Ziua Mondială a Apei, Ziua mondiala a Pământului, Luna Pădurii etc.
În perioada 6-10 aprilie 2015, s-a desfăşurat săptămâna “ŞCOALA ALTFEL: SǍ ŞTII MAI MULTE, SǍ FII MAI BUN!”, cu programe dedicate activităţilor educative extraşcolare şi extracurriculare, conform Anexei OMEN nr. 3637/19.06.2014, privind structura anului școlar 2014-2015.
În vederea realizării programului de activități, în toate unitățile de învățământ, a avut loc o serie de dezbateri la nivelul tuturor comisiilor metodice, în consilii profesorale special întrunite, la nivelul comitetelor de părinţi şi al consiliului elevilor, în special pe parcursul semestrului I. Toate acestea au avut la bază respectarea conţinutului tuturor documentelor în care erau stipulate condiţiile necesare unei derulări optime a activităţii din perioada prevăzută.
Scopul: implicarea tuturor copiilor preşcolari, a elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să corespundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor/tinerilor preşcolari/elevi, punându-le în valoare aptitudinile şi capacităţile acestora în diferite domenii cuprinse sau/și neprevăzute în curriculumul naţional, stimulând participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale. Obiective:
aplicarea unor strategii didactice de diferenţiere şi individualizare a activităţilor în vederea implicării active a fiecărui elev;
proiectarea unor activităţi atractive, lipsite de formalism, care să corespundă aşteptărilor elevilor;
realizarea unui program de activităţi de calitate, divers și realist; evitarea disconfortului, a suprasolicitarii prin distribuirea echilibrată / proporţionată a
resurselor (umane, temporale, materiale); orientarea, cu precădere, către activităţi care promovează specificul local; dezvoltarea, în rândul educabililor, a gândirii pragmatice / eficiente prin implicarea în
organizarea şi realizarea activităţior; Promovarea parteneriatelor încheiate cu diverse instituții, organizații etc.
Îndeplinirea obiectivelor propuse a presupus realizarea, în unitățile de învățământ de toate gradele, a unor demersuri atât pe parcursul semestrului I, cât şi în prima parte a semestrului al II-lea, astfel:
1) dezbaterea conţinutului Metodologiei desfășurării programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”;
2) informarea elevilor şi a părinţilor cu privire specificul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”;
3) realizarea Procedurii operaționale privind desfășurarea programului: „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”;
4) întrunirea membrilor tuturor comisiilor metodice şi formularea unei oferte a şcolii, care conține o serie de propuneri de activităţi pentru săptămâna 6-10 aprilie - „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” şi popularizarea acesteia în rândul elevilor şi al părinţilor;
5) iniţierea unor dezbateri în rândul elevilor şi al părinţilor, stimularea acestora de a veni cu iniţiative proprii în cadrul orelor de dirigenţie şi al ședinţelor cu părinţii;
Pagina 110 din 140
6) centralizarea propunerilor părinţilor şi ale elevilor privind activităţile din săptămâna 6 - 10.04.2015, precum şi analizarea acestora în consiliul profesoral;
7) realizarea listei finale de activităţi propuse, care sintetizează potențialul instituţional şi local coroborat cu opţiunile elevilor;
8) activitatea de proiectare a activităţilor şi a programului de activităţi la nivelul tuturor ciclurilor, analizarea şi avizarea acestora de consiliul de administraţie;
9) orarul aprobat este făcut public (afișare în locuri speciale, cu vizibilitate maximă pentru toți cei interesați);
10) monitorizarea și evaluarea activităților programului Școala altfel: „Să știi mai multe, să fii mai bun!”;
11) realizarea raportului de evaluare. Activitățile care au fost organizate în cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” pot fi încadrate în următoarele categorii: - activități culturale; - activități tehnico-științifice; - activități sportive; -activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relații și comunicare etc.); - activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la dependență de calculator, siguranță pe internet etc.); - activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.); - activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.
Aceste activități s-au organizat sub diferite forme, de exemplu: - ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică; - competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al județului; - mese rotunde, dezbateri; - activități de voluntariat sau de interes comunitar; - campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de prevenire a traficului de persoane etc.; - proiecte comunitare, de responsabilitate socială; - schimburi de experiență; - vizite de studii; - tabere/școli de creație sau de cercetare; -parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan intern și internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.
XV. 2. Analize, conţinuturi, rezultate disfuncţionalităţi, măsuri
Analizele periodice efectuate în consiliul consultativ judeţean, în cadrul consfătuirilor cu consilierii educativi şi cu alţi factori implicaţi in desfăşurarea acestor manifestări au evidenţiat participarea unui număr mare de elevi si cadre didactice la activităţile educative organizate de ISJ, o creştere a nivelului calitativ, o implicare mai activă a partenerilor şcolii. Printr-o promovare mai eficientă a ofertei educaţionale realizate prin Calendarul Judeţean, numărul participanţilor la fazele locale, zonale, judeţene și naţionale a crescut. Se poate vorbi si de o creştere calitativă, fapt dovedit de numărul mare de premii obţinute de echipajele calificate la concursurile naţionale. Domeniile educaţionale cu cele mai multe subcomponente și participări ale elevilor și ale cadrelor didactice au fost : cultural artistic (creaţie literară, reviste școlare, teatru. artă plastică, muzică populară și uşoară, folk, dans popular, dans modern, gimnastică ritmică) și civic (educaţie rutieră, prietenii pompierilor, antidrog, protecţia consumatorului, cetăţenie europeană etc.)
XV.2.1. Calitatea activității educative școlare și extrașcolare. Pregătirea săptămânii “Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun“.
Pagina 111 din 140
Prezentul program, prin obiectivele generale şi specifice, prin implicarea permanentă a echipei de proiect, a condus nemijlocit la conştientizarea comunităţii locale, a preşcolarilor şi a elevilor privind importanţa activităţilor cultural-artistice, literare, de cunoaştere şi sportive în afirmarea personalităţii acestora, a dezvoltării competenţelor/ talentelor din diverse domenii. Prin derularea responsabilă a acestuia, elevii au avut posibilitatea să-şi formeze un comportament liber, responsabil, deschis spre comunicare şi iniţiativă. Au conştientizat valoarea efortului depus prin contribuţia lor activă la prezentarea unor activităţi recreative, cultural-artistice şi sportive, a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti.
În general, activitatea desfășurată în săptămâna 6-10 aprilie 2015 s-a organizat și desfășurat cu respectarea metodologiei în vigoare. Unele unități de învățământ au gândit un orar pe clase, urmând ca fiecare cadru didactic să inițieze sau să se afilieze la activități care să acopere numărul de ore pe care îl desfășoară, în mod curent, pe săptămână. Alte școli au planificat un număr de activități la care elevii se puteau înscrie, în limita unui număr posibil de locuri. Această modalitate s-a aplicat mai ales la gimnaziu și liceu, dar, uneori, au folosit-o și elevii din grădinițe și învățământul primar. S-a putut observa că au fost benefice schimbările referitoare la:
- spațiul de desfășurare (altă sală de clasă, un laborator/cabinet, spații din afara școlii);- activitatea desfășurată într-un grup nou (colaborarea cu colegi de la alte clase/școli);- activitatea desfășurată cu alte cadre didactice/persoane (acțiunile au fost organizate/conduse de cadre
didactice cu care nu au mai lucrat sau au fost invitate persoane noi).Așadar, ieșirea din clasă, contactul cu alți elevi, profesori sau cunoașterea altor persoane au
stimulat participarea la sarcinile primite. Elevii au fost puși în situații noi, au avut responsabilități concrete, au fost stimulați să inoveze.
S-au simțit responsabili, au avut sentimentul că de ei depinde realizarea unui produs.Ieșirile din spațiul școlar convențional, atât de dorite de elevii de toate vârstele, au scos în
evidență posibila existență a unor disfuncții: deplasarea grupului în mod disciplinat, adecvarea vocabularului/ținutei situației date etc.
Diversitatea acțiunilor a fost o provocare pentru elevi, dar mai ales pentru profesori, care au fost nevoiți să găsească de fiecare dată cele mai bune metode și mijloace de realizate a obiectivelor propuse.
Vizitele și excursiile tematice au fost, de departe, tipurile de activități preferate de elevi. Aspecte analizate:
- să fie implicați mai mult elevii în realizarea orarelor (dacă ei vor fi puși în situația de a opta pentru un număr dat de activități dintr-o listă dată, aceasta e cea mai bună evaluare);
- partenerii externi să fie contactați din timp, astfel încât activitățile să poată fi introduse în orarul aprobat de C.A. până la termenul stabilit. De multe ori oferte foarte interesante au fost aduse la cunoștința potențialilor beneficiari în primele zile din luna aprilie;
- să poată fi vizibilă în orar și activitatea cadrelor didactice (numărul de ore realizate în această săptămână) sau să fie realizat și un orar al profesorilor; în materialul de analiză să fie luate în discuție cele două aspecte: activitatea elevilor, implicarea concretă a cadrelor didactice;
- desfășurarea olimpiadelor zonale/naționale în aceeași perioadă implică eliberarea unor camere de internat, ceea ce înseamnă că acei elevi trebuie să fie trimiși acasă și excluși din programul special “Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun“.
XV. 3. Palatele şi Cluburile Copiilor
Situaţia privind numărul de norme didactice, activităţi şi număr de elevi ce frecventează cercurile din Palatul Copiilor, şi Cluburile Copiilor Măcin şi Babadag
Nr norme Domeniul/ Unitatea/
Nr activităţi Activităţi /Număr elevi, preşcolari Total elevi-preşcolari înscrişi
9Cultural artistic
Palatul CopiilorTulcea
Dans popular – Dans modern- Gimnastică aerobică
968
Pagina 112 din 140
11 Dans sportiv Desen\Pictură Reporteri Radio TVEtnologie Folclor Teatru - englezăMuzica folk Jurnalism / ziaristică
8
Tehnico-aplicativStiintific
12
Filiala Sulina 1
InformaticăProtecţia mediului\Ecologie Dendrologie -Silvicultură Agrobiologie-Apicultură Automatizări calculatoare -Jocuri Logice Electronică\Astronomie\ Speologie Educaţie pentru Cetăţenie Democratică- istorie, club de dezbateri
suplinitor calificat 1 şi 1 suplinitor necalificat. Activitatea in palat si cluburi ale copiilor este reglementată de Regulamentul de organizare și funcționare al palatelor si cluburilor copiilor prin Ordinul MECS nr. 4624\27 iulie 2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Regulamentul de organizare și funcționare a unităților care oferă activitate extrașcolară, aprobată prin ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.567\2011, si Nomenclator ul activităţilor nr 3425 /16/ 03/ 1998 documente modificate și completate ulterior cu HG, Note MECI, instrucţiuni ale ISJ.
Pagina 113 din 140
Ca urmare a diversificării ofertei educaţionale, a dotării cu materiale și cu mijloace de invăţământ, dar și o mai bună promovare a activităţilor organizate a crescut numărul de elevi înscrişi la cele trei unităţi de activitate educaţională nonformală. A crescut și numărul premiilor obţinute de formaţiile şi echipajele din palat şi cluburi la confruntările naţionale şi internaţionale.
Premii concursuri judeţene, naţionale şi internaţionale în anul şcolar 2014-2015: SITUAŢIA CONCURSURILOR JUDEȚENE- NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE
Nr.crt
Palatul / ClubulCercul
Concursul /Festivalul Locaţia/Perioada PremiulNumele si prenumele
copiilor1. Palatul Copiilor Tulcea
Cercul – dans popular Festivalul Internaţional
de Folclor Bulgaria
Sofia 23-27- Aprilie
2015
Premiul IAnsamblul Doruleţul
2. Palatul Copiilor Tulcea Cercul – dans popular
Festivalul de folclor„Căluşul
românesc „
Slatina – Olt03- 06 Iunie
2015
Premiul IAnsamblul Doruleţul
Premiul IISolist vocal
Ciobanu Steluţa 3. Palatul Copiilor Tulcea
Cercul dans popular Festivalul Naţional de
folclor”Crai Nou „Braşov
03-05 Iulie 2015
Premiu IAnsamblul „Doruleţul”Premiul I
Solist vocal Ciobanu Steluţa
4. Palatul Copiilor TulceaCercul – dans popular
Festivalul Internaţional „Peştişorul de aur „
Tulcea 07-12
August 2015
Diplomă de Excelenţă
5. Palatul Copiilor TulceaCercul pictură- desen
Concursul Internaţional
„Am fost şi- om fi ”
Sighetu MarmaţieiMai- 2015
2- Premii IPascu Ruxandra
Frol Anca1 Premiu – IIMazuru Elena
Premiul IIIGheorghiu Denisa
IoanaMenţiune
Burcă Andreea Vicenza
6. Palatul Copiilor TulceaCercul pictură- desen
Concursul Internaţional „Cupa
Crisius”
Chişineu- CrişArad
Mai 2015
Premiul special Grafică
Ciobănescu Alexandra5 – Premii I
Ali IdalIacob Ana- Maria
Mazuru ElenaDanilov Irina
Dache Andreea2-Premii II
Roibu AmeliaConstantin Rebeca
Pagina 114 din 140
1-Premiu IIISizoi Adela1-Menţiune
Stănică Ana- Maria7. Palatul Copiilor Tulcea
Cercul pictură- desenConcursul Naţional
„Artă şi joc în atelierul fanteziei”
Tg.MureşIunie -2015
Premiul ICristea Florin
Leonard
8. Palatul Copiilor TulceaCercul pictură- desen
Concursul Naţional de Creaţie plastică”Delta
Dunării -paradisul florei și faunei„
TulceaMai 2015
Premiul ISizoi Adela3- premii II
Teodorv Irina MariaOlariu Bianca
AndreeaBuzatu Rebeca
Premiul IIIIacob Ana- Maria
MenţiuneRoibu Amelia Maria
9. Palatul Copiilor TulceaCercul pictură- desen
Concursul Interjudeţean de
mărţişoare şi felicitări „Mărţişor ”
VasluiFebruarie-2015 2 premii I
Teodorov Irina MariaMauna Cristina
2-Premii IIConstantin Rebeca
Leabu Denisa PetruţaPremiul III
Lascu Alexandra Florina
10. Palatul Copiilor TulceaCercul pictură- desen
Concursul Internaţional
„Sărbătoarea paştelui în ochii copiilor
TulceaAprilie -2015 Premiul I
Lucrare colectivă
11. Palatul Copiilor TulceaCercul pictură- desen
Concursul Naţional „Bucuriile primăverii”
AlexandriaAprilie - 2015
12. Palatul Copiilor TulceaCercul pictură- desen
Concursul Interjudeţean de creaţie
plastică „Fashion Design”
GiurgiuMai- 2015
4- Premii IAndrici Ştefania
LoredanaRomaşcu Ana- Maria
Constantin RebecaFrol AncaPremiul II
Cosma IulianaPremiul III
Teodorov Irina- Maria
Pagina 115 din 140
13. Palatul Copiilor TulceaCercul pictură- desen
Concursul Naţional de desene „Eroi din basme populare
Concursul Internaţional de Artă plastică „N.Tonitza”
Clubul Copiilor Bârlad
Premiul ICreţu Sofia
Tarabuşi AnaMariaPremiul III
Iftode Iulian64.
Palatul Copiilor TulceaCercul Astronomie
Concursul Judeţean „Orion”
Palatul Copiilor Tulcea
2 Premii IZoltan Torok
Bunduc Mircea2- Premii II
Filipescu DragoşZimbilschi Felix
65. Palatul Copiilor TulceaCercul Astronomie
Concursul Naţional „Sub cerul astral al
Deltei ”
Palatul Copiilor Tulcea
2- Premii IFilipescu DragoşZibilschi Felix
2-Premii IIIMuşat LauraCârnat Ana
Pagina 121 din 140
Parteneriatele încheiate de Palat și cluburi cu ISJ, ARBDD, Primării, alte instituţii locale și judeţene au permis organizarea de către palat și cluburi a majorităţii evenimentelor educative cu caracter local, zonal și naţional. Câteva exemple: Concursurile Educaţie Rutieră și Prietenii pompierilor- parteneri IJP și ISU, Sanitarii pricepuţi- partener Crucea Roşie etc. Palatul Copiilor Tulcea a fost organizator principal, având drept colaboratori: Liceul Sulina și Asociaţia Astronomica ORION pentru concursurile naţionale Prietenii Deltei si Sub cerul înstelat al Deltei. Printre disfuncţionalităţile constatate se pot aminti: numărul inegal de elevi la diferite cercuri, ceea ce implică in continuare o analiză și o schimbare a unor profiluri de cercuri care nu mai au căutare, o participare defectuoasă a unor școli și licee la activităţile organizate de Palat și Cluburi, fapt care impune eforturi susţinute de promovarea celor 3 instituţii , insuficienta implicare a părinţilor și a unor parteneri locali și regionali in rezolvarea unor probleme de sprijin financiar și material.
XVI. POLITICI DE INTEGRARE SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR. ACTIVITATEA DE ORIENTARE ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ
XVI. 1. Situaţia încadrării elevilor cu deficienţe în învăţământul de masă În anul şcolar 2014-2015, la nivelul de management al Centrului Județean de Resurse și
de Asistență Educațională Tulcea s-a promovat o politică educațională centrată pe valorile unei educaţii moderne, deschise, a unei educaţii incluzive ce are în centrul atenţiei particularităţile şi dezvoltarea fiecărui individ în parte. Accentul s-a pus ca de fiecare dată pe oferirea de servicii psihoeducaţionale de calitate pentru toţi beneficiarii: copii, elevi, cadre didactice, părinţi, pe promovarea unei asistenţe permanente de tip psihoeducaţional adaptată la nevoile societăţii româneşti actuale:
de terapii logopedice, furnizate prin cele 16 cabinete logopedice interșcolare; de evaluare complexă și diagnosticare a gradului de deficiență pentru copiii, elevii și tinerii cu
cerințe educaționale speciale din învățământul special, special integrat și din învățământul de masă, prin intermediul Serviciului de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională, pe baza colaborării dintre comisiile din cadrul C.J.R.A.E.Tulcea și Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Direcției Generale Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului Tulcea.
de orientare/reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și invers, prin intermediul Comisiei de Orientare Școlară și Profesională, la propunerea Serviciului de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională din cadrul C.J.R.A.E. Tulcea;
de informare și consiliere pentru cadre didactice, copii, părinți, precum și pentru alți membri ai comunității,în spiritul optimizării activității didactico-educative.
Au fost constituite echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționale speciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale, în scopul cuprinderii și menținerii în sistemul de învățământ obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor, indiferent de particularitățile lor psihoindividuale și sociale. S-au asigurat suporturile suplimentare necesare desfășurării educației de calitate în funcție de potențialul biopsihosocial al fiecărui copil/tânăr, au fost implicați părinții în activități specifice unei relații eficiente școală-familie-comunitate, ca bază a adaptării școlare și a integrării sociale a copiilor/tinerilor.
XVI. 1.1. Activitatea cabinetelor interșcolare logopedice
Adaptarea școlară a copiilor, integrarea lor socială este grav afectată de existența tulburărilor de limbaj. Efectele negative se manifestă începând de la reținerea în vorbire, inhibiții în activitate, blocaje psihice și de acțiune și ajungând la dezorganizarea personalității.
Intervenția logopedică științific proiectată și desfășurată sistematic determină progrese în corectarea tulburărilor de limbaj și influențează pozitiv întreaga evoluție personală pregătind elevul pentru viitoarea integrare socială. Cu atât mai mult este necesară intervenția educativă și terapeutică de specialitate în situațiile în care apare un handicap de limbaj grefat pe un deficit intelectual.
În anul școlar 2014-2015 activitatea celor 16 cabinetele logopedice interșcolare a urmărit:Pagina 122 din 140
depistarea și identificarea tulburărilor de limbaj și de comunicare la copiii preșcolari și școlari din clasele I-IV din unitățile de învățământ arondate fiecărui cabinet logopedic;
examinarea logopedică complexă a copiilor cuprinși în terapie logopedică; asigurarea caracterului preventiv al activității de terapie logopedică, prin acordarea unei
atenții prioritare preșcolarilor mari cu tulburări de limbaj în scopul prevenirii instalării dificultăților de învațare a scris-cititului ;
orientarea terapiei logopedice spre corectare, recuperare, compensare, adaptare și integrare școlară și socială în vederea diminuării riscului de eșec școlar;
sprijinirea cadrelor didactice în abordarea personalizată a copiilor/ elevilor cu tulburări de limbaj și de comunicare prin participarea / crearea unei motivații necesare corectării vorbirii, a unei relații socio-afective favorabile logoped-logopat;
organizarea unor acțiuni de informare și consiliere logopedică în unitățile școlare și preșcolare arondate fiecărui cabinet.
Numărul unităţilor de învăţământ în care au funcţionat cabinete interşcolare logopedice, în anul şcolar 2014 – 2015 :
Grădinița cu PP. Nr.17, Școala Gimnazială ,,Al. Ciucurencu” Tulcea, Colegiul Tehnic ,,Henry Coandă” Tulcea
65 52 52 4 29 2 8 5
Școala Gimnazială ,,Nifon Bălășescu” Tulcea +Grădinița cu P.P. nr. 2 Tulcea.
70 60 60 4 30 0 14 8
Grădinița ,,Dumbrava Minunată”Tulcea
45 27 22 0 17 2 0 0
Colegiul Agricol ”N.Cornățeanu” Tulcea
20 20 20 1 11 1 0 5
Gradinita nr.3-step-by-step-Tulcea,
13 13 13 1 8 0 5 0
Școala Gimnazială I.L. Caragiale, Școala Gimnazială ,,Ion Nenițescu”
74 74 74 0 73 0 0 0
Şcoala Gimnazială ,,Gh. Banea” MăcinGrădiniţa nr. 3, Şcoala Gimnazială nr. 1 Măcin, Grădiniţa nr. 2 Măcin,
71 49 49 5 39 0 2 5
Pagina 124 din 140
Grădiniţa nr. 4 Măcin
Liceul Teoretic „Constantin Brătescu” Isaccea, Școala Gimnazială „Nichifor Ludovig” Niculiţel
69 48 44 4 40 0 1 1
Școala Gimnazială Văcăreni și Școala Gimnazială Jijila Grădinița, Liceul Tehnologic „S.Leonescu”Luncavița
82 42 42 10 32 1 9 0
Școala Gimnazială Beștepe, Școala Gimnazială Murighiol, Liceul Tehnologic ,,Vasile Bacalu” Mahmudia
32 33 31 4 10 1 1 10
Școala Profesională ”Danubius”, Școala Primară nr 9, Scoala Gimnazială Valea Nucarilor, Școala Gimnazială Agighiol
56 48 48 15 20 1 5 12
Liceul ,,Dimitrie Cantemir”
Cu structuri
Școala Gimnazială Constantin Brâncoveanu” Babadag
50 28 28 2 18 1 4 3
Școala Gimnazială ”Mircea Cel Bătrân” Bababag
18 16 16 1 14 0 1 1
Școala Gimnazială Baia
20 18 18 1 16 0 1 1
Liceul Tehnologic
20 20 20 7 4 0 6 3
Pagina 125 din 140
Topolog
Liceul de Arte ,,George Georgescu,,-Tulcea
13 13 13 1 6 1 3 2
Grădinița nr. 4 29 12 12 0 7 0 4 0
Grădinița nr. 2 29 16 16 0 15 0 1 0
Grădinița nr. 13 17 17 13 0 12 0 0 0
TOTAL 1071 810 793 92 527 16 101 77
XVI.1.2. Activitatea Serviciului de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională din cadrul C.J.R.A.E. Tulcea
ObiectivEvaluarea copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu CES este un proces complex, continuu şi dinamic,
realizat cu scopul de a cunoaşte în profunzime şi de a estima din punct de vedere cantitativ şi calitativ particularităţile dezvoltării, limitele şi potenţialul copilului/elevului/tânărului cu CES.
Scopul evaluării asistenţei psihoeducaţionale, al orientării/ reorientării şcolare şi profesionale a copiilor, elevilor şi a tinerilor cu CES este identificarea nevoilor specifice ale acestora în vederea orientării şcolare şi/ sau profesionale a acestuia şi asigurării condiţiilor optime de integrare şcolară, profesională şi socială.
Finalitatea evaluării, asistenţei psihoeducaţionale, orientării/ reorientării şcolare şi profesionale a copiilor, elevilor şi a tinerilor cu CES este aceea de a asigura integrarea socială şi profesională a acestora prin egalizarea şanselor.
Atribuţii ale S.E.O.S.P. : Evaluează copii / elevii / tinerii pentru a stabili dacă au cerinţe educative speciale în vederea
orientării şcolare şi profesionale a acestora. Monitorizează copii / elevii / tinerii cu cerinţe educaţionale speciale. Propune programe ameliorativ-formative. Stabileşte servicii educaţionale optime în funcţie de nevoile specifice.
Beneficiarii direcţi ai activităţii S.E.O.S.P. sunt: - copiii / elevii / tinerii cu certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de Comisia pentru
Protecţia Copilului Tulcea, prin Serviciul de Evaluare Complexă al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului; - toţi copiii, elevii şi tinerii cu CES din învăţământul special şi special integrat; - copiii, elevii şi tinerii propuşi spre evaluare de către comisiile interne de evaluare continuă (CIEC); - copiii, elevii şi tinerii propuşi spre evaluare, după caz, la cererea: părinţilor, conducerilor unităţilor de învăţământ, cadrelor didactice care au lucrat cu copiii/ elevii/ tinerii în cauză, psihologilor şcolari, conducerilor centrelor de plasament, conducerilor centrelor de primire a minorilor, autorităţilor locale;
- copiii, elevii şi tinerii cu CES din unităţile de învăţământ cu dublă subordonare - MECȘ şi Ministerul Sănătăţii.
Beneficiarii indirecţi ai activităţii S.E.O.S.P. sunt: părinţii, tutorii şi familiile copiilor/ elevilor/ tinerilor evaluaţi de către S.E.O.S.P., cadrele didactice, instituţiile de învăţământ şi comunitatea.
În perioada 1 septembrie 2014 – 31.08.2015, membrii S.E.O.S.P. au desfăşurat următoarele
activităţi:
Pagina 126 din 140
Au primit, analizat şi verificat dosarele beneficiarilor evaluării complexe; Au programat copiii/elevii pentru evaluarea complexă; Au pregătit şi transmis formularele S.E.O.S.P. către unităţile de învăţământ; Au instrumentat dosarele pentru Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională; Au furnizat servicii de evaluare psihologică şi logopedică complexă şi diagnosticare a gradului
de deficienţă pentru copii, elevi şi tineri cu CES din învăţământul special, special integrat şi din învăţământul de masa conform legii;
Au evaluat progresul şcolar şi particularităţile procesului de învăţare a copiilor/ elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale cu instrumente specifice, în funcţie de vârsta şi particularităţile psiho-individuale ale fiecărui copil/ elev/ tânăr.
Au întocmit şi au propus programe ameliorativ-formative şi servicii educaţionale optime (planuri de servicii individualizate) în funcţie de nevoile specifice ale fiecărui copil/ elev/ tânăr.
Au înaintat C.O.S.P. propuneri de orientare/reorientare şcolară a beneficiarilor, conform legii; Au efectuat anchete sociale la domiciliul elevilor ce au depus dosare pentru obţinerea
certificatului de expertiză şi orientare şcolară; Au completat documente specifice pentru fiecare beneficiar al evaluării complexe (fişe
psihologice, fişe logopedice, prelucrare teste, prelucrare probe logopedice şi psihopedagogice, trasee educaţionale, fişe psihopedagogice, anchete sociale, rapoarte de evaluare complexă);
Au întocmit, gestionat şi actualizat baza de date electronică a S.E.O.S.P.; Au întocmit şi transmis către Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap raportările
trimestriale conţinând statistica evaluărilor efectuate de S.E.O.S.P.; Au arhivat dosarele copiilor/elevilor evaluaţi, precum şi documentaţia specifică; Au colaborat cu celelalte compartimente ale CJRAE, cu D.G.A.S.P.C. Tulcea şi Şcoala
Gimnazială Specială Nr. 14 (pentru copiii/elevii încadraţi în grad de handicap), precum şi cu celelalte unităţi de învăţământ din municipiu şi judeţ;
Au oferit familiilor, tutorilor şi unităţilor şcolare informaţii despre caracteristicile psihologice şi psihopedagogice ale copiilor/elevilor/ tinerilor evaluaţi;
Au completat, la zi, registrul de evidenţă a activităţilor;
În acest sens, în perioada 1 septembrie 2014 – 31.08.2015, S.E.O.S.P. a furnizat servicii de evaluare complexă pentru un număr de 212 de copii/elevi/tineri.
În urma propunerilor S.E.O.S.P.: un număr de 145 copii/elevi/tineri au primit recomandare de integrare/mentinere către
învăţământul de masă cu adaptare curriculară şi servicii de sprijin (itinerant); 3 copii/elevi/tineri au primt recomandare de menţinere în învăţământul de masă fără
certificate de orientare şcolară şi profesională; 34 elevi – au primit recomandare de menținere in invățământul special; 15 copii/elevi/tineri au primit recomandare de reorientare/integrare din invățământul de
masă către învăţământul special; 4 copii/elevi au primit recomandare pentru reorientare din învăţământul special în
învăţământul de masă; 9 elevi au primit recomandare de orientare către învăţământul de masa cu școlarizare la
domiciliu; 2 elevi au primit recomandare de menținere in invățământul special cu școlarizare la
domiciliu.
În activitatea desfăşurată în această perioadă, membrii SEOSP au asigurat: respectarea dreptului persoanei/familiei de a sista, fără nicio justificare, participarea sa la
serviciul furnizat, în calitate de client; manifestarea celui mai înalt grad de integritate morală şi profesională în toate relaţiile
profesionale; păstrarea confidenţialităţii informaţiilor şi a documentelor interne; calitatea şi eficienţa muncii pe care o desfăşoară;
utilizarea de instrumente de examinare psihologică şi logopedică standardizate şi etalonate conform setului de instrumente de expertizare şi evaluare prezente la anexa 1, care face parte integrantă din Metodologie;
Pagina 127 din 140
Situația statistică: Număr copii evaluați: 212 Nunăr copii integrati/menținuți in invățământul de masă cu adaptare curriculară și structuri de
sprijin (itinerant): 145 Număr copii integrați/menținuți în învățămăntul de masă fără certificat de OSP: 3 Număr copii integrați/ menținuți în învățămăntul special cu certificat de încadrare in grad de
handicap: 15 Număr copii reorientați din învățămăntul special spre învățămăntul de masă: 4 Nunăr copii școlarizați la domiciliu (învățământ special): 2 Număr copii școlarizați la domiciliu ( învățământ de masă): 9
În anul școlar 2014 – 2015 s-au înregistrat 24 de ședințe ale Comisiei de Orientare Școlară și Profesională, pe parcursul cărora s-au analizat 212 solicitiări de eliberare a certificatelor de orienatre școlară și profesională, dintre care 211 s-au finalizat cu eliberarea certificatelor de orientare școlară și profesională, după cum urmează:
107de certificate de orientare școlară și profesională pentru copii/elevi cu deficiență ușoară 19 certificate de orientare școlară și profesională pentru copii/elevi cu deficiență moderată 26 de certificate de orientare școlară și profesională pentru copii/elevi cu deficiență accentuată 59 de certificate de orientare școlară și profesională pentru copii/elevi cu deficiență gravă
Cei 211 copii/elevi au fost orientați astfel: 49 de copii/elevi către învățământul special 162 de copii/elevi orientați către învățământul de masă.
În perioada 01.09.2014 – 31.08.2015 Serviciul de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională Tulcea, a formulat recomandări de menținere în învățământul de masă fără certificat de orientare școlară și profesională, pentru 3 elevi. În urma analizării celor 3 dosare, C.O.S.P. a formulat recomandări pentru 1 caz, iar pentru celelalte 2 a decis eliberarea certificatului de orientare școlară și profesională. Au mai fost analizate 8 cereri de școlarizare la domiciliu, toate fiind soluționate favorabil.
XVI.1.3. Activitatea Comisiei de Orientare Școlară și Profesională Activitatea Comisiei de Orientare Școlară și Profesională este reglementată prin O.M.E.C.T.S.
6552/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale.
În conformitate cu prevederile art. 29 – 30 din actul normativ menționat anterior, ”orientarea şcolară şi profesională este ansamblul de norme, metode şi tehnici prin care se asigură educaţie şi formare profesională de calitate, în acord cu particularităţile fizice, fiziologice şi psihologice ale individulu”, iar scopul orientării şcolare şi profesionale vizează valorificarea potenţialului aptitudinal, a intereselor, aspiraţiilor, cunoştinţelor, abilităţilor, deprinderilor şi a altor particularităţi psihocomportamentale, precum şi consilierea asupra modului de integrare socioprofesională adecvată în vederea asigurării egalităţii de şanse.
Conform prevederilor actului normativ mai sus menționat, competenţele C.O.S.P. sunt: a) emite certificatele de orientare/reorientare şcolară şi profesională, la propunerea S.E.O.S.P.
din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.; b) colaborează cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/a
municipiului Bucureşti, cu instituţiile de învăţământ, cu părinţii, cu asociaţiile persoanelor cu dizabilităţi, cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai societăţii civile, cu cabinetele medicale, în scopul orientării copiilor cu CES în concordanţă cu particularităţile lor individuale. Beneficiarii direcţi ai serviciilor oferite de C.O.S.P. sunt:- copiii / elevii / tinerii cu certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de Comisia pentru Protecţia Copilului Tulcea, prin Serviciul de Evaluare Complexă al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;
Pagina 128 din 140
- toţi copiii, elevii şi tinerii cu CES din învăţământul special şi special integrat;- copiii, elevii şi tinerii propuşi spre evaluare de către comisiile interne de evaluare continuă (CIEC);- copiii, elevii şi tinerii propuşi spre evaluare, după caz, la cererea părinţilor, a conducerilor unităţilor de învăţământ, a cadrelor didactice care au lucrat cu copiii/ elevii/ tinerii în cauză, a psihologilor şcolari, a conducerilor centrelor de plasament, a conducerilor centrelor de primire a minorilor și a autorităţilor locale;- copiii, elevii şi tinerii cu CES din unităţile de învăţământ cu dublă subordonare - MECTS şi Ministerul Sănătăţii.
Beneficiarii indirecţi ai serviciilor oferite de C.O.S.P. au fost:- părinţii, tutorii şi familiile copiilor/ elevilor/ tinerilor evaluaţi de către S.E.O.S.P., cadrele didactice, instituţiile de învăţământ şi comunitatea.XVI. 2. Situaţia încadrării elevilor cu deficienţe în învăţământul de masă şi a celor care funcţionează încă în şcoli speciale, care beneficiază de serviciile școlii speciale
Şcoala Gimnazială Specială nr. 14 Tulcea a oferit servicii de asistenţă educaţională şi terapeutic-recuperatorie pentru copiii cu deficiențe mintale severe, moderate/ușoare, servicii care au vizat formarea unor deprinderi şi competenţe de bază, ca premise ale integrării socio–profesionale, în funcţie de potenţialul individual.
Priorităţile manageriale în anul școlar 2014-2015 au vizat :- sprijinirea accesului la educaţie a elevilor cu dizabilităţi proveniţi din medii dezavantajate, în
vederea prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale;- diversificarea ofertei de servicii educaţionale prin asigurarea şanselor egale la educaţie
pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale integrați în învățământul de masă.-îmbunătăţirea calităţii demersului de învăţare/terapie/compensare pentru elevii din
învăţământul special şi special integrat; - formarea cadrelor didactice pentru intervenţii specifice în terapii de intervenţie şi recuperare;- dezvoltarea proiectelor de voluntariat din cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară;
ANALIZA S.W.O.T.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE singura instituţie care asigură servicii
educaţionale pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale şi servicii educaţionale de sprijin pentru elevii cu cerinţe educative speciale integraţi în învățământul de masă din județul Tulcea;
progrese în recuperarea şi/sau compensarea deficienţei;
cadre didactice specializate în psihopedagogie specială interesate pentru continuă perfecţionare;
experienţă practică în evaluare şi intervenţie individualizată datorită diversităţii cazuisticii întâlnite;
cadre didactice formate în domeniul educaţiei incluzive;
asigurarea de servicii de sprijin educaţional pentru un număr de 201 elevi/preșcolari în 34 de unităţi de învăţământ integratoare;
realizarea de numeroase activităţi în parteneriat cu instituţii educative, ONG-uri, alte instituţiicare au promovat imaginea şcolii în comunitate alocală;
experienţa dobândită prin derularea unor
dificultăţi în respectarea principiului continuităţii pe post /catedră;
dificultăţi de organizare a unuiproces terapeutic-recuperator eficient ca urmare a constituirii eterogene a colectivelor de elevi (vârstă, grad și tip de deficienţă);
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI legislaţia în vigoare privind dreptul la
educaţie a tuturor copiilor; deschiderea comunităţii locale pentru
problematica copilului cu cerinţe educative speciale;
derularea unui program judeţean coerent de integrare şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale;
diversificarea ofertei de formare a C.C.D. Tulcea şi a altor instituții (Colegiul Psihologilor din Romania) și furnizori de formare incluzând cursuri în domeniul didacticii specialităţii, a educaţiei incluzive;
creşterea gradului de implicare a fundațiilor asociațiilor în proiecte destinate acestor categorii de elevi;
deschiderea facultăţilor de profil faţă de problematica educaţiei speciale şi incluzive şi a formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice;
receptivitatea şcolilor de masă, a directorilor și profesorilor în vederea integrării elevilor cu deficiențe ușoare și moderate;
deschiderea comunităţii europene faţă de problematica copilului cu dizabilităţi;
flexibilitatea programelor şcolare din învăţământul special în funcţie de potenţialul şi nivelul de dezvoltare a fiecărui copil;
imposibilitatea reorganizării resurselor instituţionale (umane şi materiale) în concordanţă cu numărul mare de copii cu CES care nu au acces la serviciile de recuperare şi au un grad crescut de dependenţă socială;
creșterea gradului de violență între elevi; exluderea/maginalizarea copiilor/elevilor
cu cerinţe educative speciale; dificultăţi în inserţia socio-profesională a
absolvenţilor învăţământului special; creşterea numărului copiilor identificaţi cu
dizabilităţi şi încadraţi în grad de handicap, costuri ridicate pentru cursurile de formare
necesare cadrelor didactice; interes scăzut din partea unor cadre
didactice de a antrena în activităţi copiii/elevii cu cerinţe educative speciale;
Număr clase /elevi învățământ special
Nivelul de invățământ
Numar clase-
deficiență gravă
Număr
elevi
Număr clase- deficientă moderată
Număr
elevi
Preșcolar 2 16 - -
Primar 6 40
Gimnazial (V-X) 4 27 4 34
Total 12 83 4 34
Pagina 130 din 140
Nr.crt. Anul școlar 2014-2015
1. Număr de elevi în învățământul special 117 din care16 prescolari;101 elevi clasele I-X
2. Număr școli integratoare 34 din care: 20 în mediul urban 14 în mediul rural: IsacceaNiculițelBabadagZebilSomovaCataloiFrecățeiRândunicaTelițaMihail KogălniceanuAgighiolValea Nucarilor
3. Număr de elevi cu CES integrați 207 din care: 118 – mediul urban 89 – în mediul rural
5. Număr de cadre didactice de sprijin la nivel de județ
14
6. Număr de elevi școlarizați la domiciliu6
Cursuri de formare la care au participat cadrele didactice din învățământul special în scopul oferirii unor servicii de calitate
Nr. crt.
Domeniul de interes (module de specialitate /management/altele)
Furnizor de formare
Nr. cadre didactice
participante1. “Direcții moderne în psihopedagogia specială” Universitatea din
București1
2. „Management educaţional” CCD Tulcea 1
3. „Şcoala incluzivă” CCD Tulcea 21
4. „Programul pentru pregătirea debutanţilor la examenul naţional de acordare a definitivării în învăţământ”
CCD Tulcea 4
5. „Program de perfecţionare a metodiştilor ISJ” CCD Tulcea 16. „Abilitare curriculară a cadrelor didactice din
învăţământul primar pentru clasa pregătitoare” CCD Tulcea 1
7. „Noi abordări ale curriculumului pentru învăţământul primar”
CCD Tulcea 1
Pagina 131 din 140
XVII. PARTENERIATUL SOCIAL INTERINSTITUŢIONAL ŞI CU SINDICATELE REPREZENTATIVE
XVII.1.Situaţia întâlnirilor în Comisii paritare, în comisii de dialog social. (tematica, peridiocitatea, rezultatele, posibile probleme, disfuncţii).
În anul şcolar 2014-2015, Comisia paritară de la nivelul I.S.J. Tulcea s-a întrunit în cadrul unui număr de șapte şedinţe pentru analiza şi avizarea solicitărilor în legătură cu mobilitatea personalului didactic, analiza aplicării dispozițiilor OUG nr.92/2012, pentru detalierea punctajelor aferente criteriilor din fișele de evaluare în vederea acordării gradaţiilor de merit personalului didactic/didactic auxiliar – sesiunea 2015, stabilirea ponderii pe categorii de personal (didactic de predare/funcţii de conducere/didactic auxiliar), precum şi pe discipline de învăţământ, raportat la numărul total de gradaţii.
Nu se poate vorbi de o periodicitate a întâlnirilor în Comisia paritară de la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea.
Nu au existat disfuncţii în funcţionarea Comisiei paritare.
XVIII. FINANŢARE
XVIII.1. Programe speciale cu fonduri de la bugetul de stat
XVIII.1.1. Programul “Rechizite școlare”
În baza Metodologiei de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare aprobată cu modificări prin Legea 126/2002 şi Ordinul MECTS nr. 4385/ 07.06.2012 prin care s-a stabilit componența pachetelor de rechizite şcolare valabile în anul şcolar 2014 – 2015, precum şi cuantumul sumei alocate judeţelor , ISJ Tulcea a procedat la achiziţia şi distribuirea în şcoli a pachetelor de rechizite şcolare la începutul anului şcolar. Judeţul nostru a avut alocată suma de 241.600 de lei pentru un număr estimat de 9.000 de elevi. În urmă licitaţiei publice am achiziţionat 8.900 de pachete de rechizite care s-au distribuit către toţi elevii solicitanţi, astfel :
• clasa pregătitoare - 1.000 de pachete • clasa I - 1.000 de pachete • clasele II-IV - 2.900 de pachete • clasele V-VII - 3.000 de pachete • clasa a VIII a - 1.000 de pachete
Acţiunea de distribuire a pachetelor de rechizite către elevi s-a desfăşurat în condiţii bune şi s-a acoperit în totalitate necesarul transmis de şcoli.
XVIII.1.2. Programul național de protecție socială “Bani de liceu”
În anul şcolar 2014-2015 s-a continuat aplicarea prevederilor HG nr. 1488/2004 privind criteriile şi cuantumul sprijinului social ce se acordă elevilor în cadrul programului naţional de protecţie socială “Bani de liceu” , iar în baza H.G 1062 /2012 subvenţionarea de către stat a costurilor pentru elevii care frecventează învăţământul profesional . În acest an şcolar un număr total de 1237de elevi au beneficiat de prevederile acestor legi şi s-au plătit către aceştia burse în suma totală de 1.181.880 de lei. De Programul naţional de protecţie socială “Bani de liceu”au beneficiat 938 de elevi care au primit 180 de lei /lună, iar în învăţământul profesional 299 de elevi au primit “Bursă profesională”în cuantum de 200 de lei /lună în condiţiile prevăzute de lege. Nu au existat probleme privind plata acestor drepturi, fondurile necesare fiind asigurate de minister.
Pagina 132 din 140
XVIII.1.3. Programul național de achiziție a manualelor școlare pentru învățământul preuniversitar obligatoriu
Având în vedere necesitatea asigurării manualelor pentru anul şcolar 2014-2015 conform Legii Învăţământului nr.1/2011, republicată cu modificările ulterioare şi în baza O.M.E.C. nr.620/20.03.2007 s-a procedat la finanţarea de către MECS a retipăririi manualelor şcolare pentru învăţământul obligatoriu, prin intermediul inspectoratelor şcolare, care au încheiat contractele de achiziţie cu editurile. Judeţul Tulcea, prin Ordinul MEN nr. 3290/2014 privind completarea stocurilor de manuale şcolare pentru învăţământul obligatoriu pentru anul şcolar 2014-2015, prin achiziţionarea manualelor şcolare retipărite a primit suma de 159.250 de lei.
S-au achiziţionat 38.280 de manuale de la 24 de edituri, dar necesarul de manuale şcolare este mult mai mare faţă de posibilităţile noastre de achiziţionare. Nu au existat probleme privind recepţionarea şi distribuirea către şcoli a manualelor şcolare.
XVIII.1.4. Programul național “EURO 200” –ajutor financiar pentru elevi în vederea achiziționării de calculatoare
În anul şcolar 2014 – 2015 elevii din judeţul nostru au beneficiat de un număr de 77 de cupoane în valoare de 200 euro/cupon pentru achiziţionarea unui calculator. Suma decontată de I.S.J. Tulcea către agenţii economici furnizori de calculatoare pentru cele 75 de cupoane utilizate a fost de 65.932 de lei. Nu au existat probleme în privinţa fondurilor pentru decontare către agenţii economici.
XVIII.1.5. Programul “Lapte, corn, fructe”
Contracte în valoare de: 5.211.306,17 lei Firmele care au distribuit produsele sunt:-Lactate S.C. DELTALACT S.A, cu contract în valoare de - 3.232.965,62 lei; -Panificate S.C. CRISTIAN IMPEX S.R.L, cu contract în valoare de - 1.382.621,34 lei. Beneficiari programe 2014-2015 sunt 22.631 de elevi.Dintre aceștia, beneficiari -din ciclul preşcolar -4129 de elevi; -din ciclul primar 10046 de elevi; -din ciclul gimnazial 8499 de elevi,
Programul a fost desfășurat conform structurii anului școlar 2014-2015, pe un număr de 177 de zile (89 zile pe sem. I și 88 de zile pe sem. al II-lea ), din 140 de unități școlare laptele și cornul s-au dat in 126 de unităţi de învățământ: preşcolar normal, primar și gimnazial, iar in 105 unităţi de învățământ primar și gimnazial, au beneficiat de fructe in școli. Pentru fructe contractul încheiat cu S.C. DELTALACT S.A este în valoare de 595.719,21 lei .Beneficiarii programului Fructe proaspete în şcoli, în 2014-2015, sunt 18.727 de elevi, pe un număr de 86 de zile din sem Iși al II-lea.
XVIII.2. Burse
XVIII.2. 1. Burse (sursa de finanțare- Consiliul Local)
Urmare aplicării Ordinului MECTS 5576/07.10.2011 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, bursele se acordă din bugetele locale ale unităţilor administrativ –teritoriale de care aparţin şcolile. Bursele se acordă în limita fondurilor stabilite cu această destinaţie , iar cuantumul unei burse şi numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a Consiliului Local.
XVIII.2. 2. Bursa de merit olimpic internațional 2014-2015
În baza Legii 235/2010 privind acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale pentru cei 7 (şapte) olimpici internaţionali ai judeţului
Pagina 133 din 140
nostru- participanţi la Olimpiada Internaţională de Limba Rusă de la Moscova – s-au acordat burse de merit olimpic internaţional pe o perioada de 12 luni. Elevii olimpici provin de la următoarele licee tulcene:
Suma lunară, plătită din bugetul M.E.C.S., în perioada iulie 2014 – iulie 2015 elevilor olimpici a fost de 5.400 de lei .
XIX. PROGRAME INIŢIATE SAU AFLATE ÎN DERULARE ÎN DIFERITE DOMENII
XIX.1. Proiecte aprobate pentru 2014 – 2015 în cadrul programului Erasmus+, iniţiate sau aflate în derulare
Candidaturi depuse pe apelul 2015 a programului Erasmus+
Nr. Crt.
Denumirea programului/termen limită
Unitatea școlară Titlul proiectului Rezultatul selecției
1. Proiect de mobilitate în domeniul educației școlare /4 martie 2015
Colegiul Dobrogean "Spiru Haret" Tulcea
Dimensiunea europeană in educație
Respins – fonduri insuficiente
2. Proiect de mobilitate în domeniul educației școlare / 4 martie 2015
Scoala Gimnaziala Specială NR. 14 Tulcea
Școala modernă, deschisă spre Europa
Respins – fonduri insuficiente
3. Proiect de mobilitate în domeniul formării profesionale/ 4 martie 2015
Colegiul "Anghel Saligny" Tulcea
AS in Europa! Competențe europene pentru specialiști in industrie
Rezervă
4. Proiect de parteneriat strategic în domeniul școlar, între școli / 31 martie 2015
Scoala Gimnaziala ”I.L.Caragiale” Tulcea
Following the footprints of the Emperors
Buget aprobat 33,675 euro
5. Proiect de parteneriat strategic în domeniul școlar, între școli / 31 martie 2015
Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe
Kursbuch Zukunft - Entwicklung zukunftsfähiger Lebensstile
Buget aprobat13,840 euro
6. Proiect de parteneriat strategic în domeniul educației școlare /31 martie 2015
Scoala Gimnaziala ”Gheorghe Banea” Măcin
Next Gneration between past and future
Respins – fonduri insuficiente
Proiecte derulate în anul școlar 2014-2015 la nivelul județului Tulcea prin programul Erasmus+
Nr.crt.
InstituțiaBeneficiar/Partener
Acțiunea cheie
Titlul proiectului Perioada de implementare
1. Casa Corpului Didactic TulceaPartener
KA2 – Parteneriat strategic
„Hands-on Development Strategies in a Content-Centered Context for Young and Adult Learners with Poor Basics Skills in Literacy and
septembrie 2014– august 2017
Pagina 134 din 140
Numeracy”
2. Colegiul ”Anghel Saligny” TulceaPartener
KA1 – VET/ Formare profesionala
”As în electronică” septembrie 2014- august 2015
XX. POLITICI ŞCOLARE IN DOMENIUL INVĂŢĂMÂNTULUI PENTRU MINORITĂŢILE NAŢIONALE
Învăţământul în limbile minorităţilor are o tradiţie neîntreruptă.În prezent , reglementarea studiului în limba maternă / al orelor de limba maternă este făcută în
cadrul LEN nr.1 /2011, în conformitate cu prevederile constituţionale şi ale documentelor internaţionale privind promovarea şi cultivarea în şcoli a limbilor materne, la care România este parte, ca, de pildă, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritate.(CELRM). În baza legislaţiei în vigoare, elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează în unităţile de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură studiul disciplinei Limba şi literatura maternă la cerere şi în condiţiile legii .
În anul școlar 2014-2015, în judetul Tulcea , în centrul atenției minorităților a stat păstrarea limbii materne prin cultivarea ei.
Studiul limbii materne in județul Tulcea, se realizează ca disciplină de sine stătătoare în cadrul structurii de învățământ în limba romană.
În judeţul Tulcea există o reprezentare largă a minorităţilor: ruşi-lipoveni, rromi , ucraineni, greci, turci –tatari,aromâni, italieni. Astfel, s-au format grupe şi clase în care elevii să studieze limba maternă, istoria şi tradiţiile etniei, confesiunea de credinţă.
Cei mai buni elevi au fost stimulaţi pentru a reprezenta judeţul la olimpiadele şcolare, obținând locurile I,II,III la fazele județene și naționale și medalii de bronz, argint și aur la olimpiadele internaționale.
S-a pus mare accent pe formarea personalităţii elevului prin insuşirea valorilor culturii naţionale și universale, pe cultivarea sensibilităţii faţă de valorile morale , pe descoperirea şi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti. Elevii aparţinând acestor etnii au prezentat manifestări culturale şi au participat la festivaluri şi concursuri organizate pe plan judeţean sau naţional. Situația statistică a elevilor care studiază limbile materne în anul 2014-2015: Nr.crt
Aspecte pozitive Dotarea unităţilor cu manuale şcolare pentru limbile materne (rusă, turcă,
ucraineană) cu sprijinul Comunităţilor/Uniunilor Centrale , D.R.I. şi Direcţia Minorităţi-M.E.C.Ș.;
Elaborarea şi susţinerea unor programe ce au ca scop promovarea studiului limbilor materne;
Pagina 135 din 140
Dialog permanent intre Şcoli , Comunităţi / Uniuni locale şi Comunităţi/ Uniuni Centrale;
Parteneriate realizate cu Comunităţile/ Uniunile locale şi Comunităţile / Uniunile centrale;
Existenţa centrelor de consultanţă / promovare a etniilor privind liberul acces la invăţământ in limba lor maternă;
Dorinţa profesorilor de limbi materne de a presta activităţi de calitate, de a creşte nivelul de competenţă şi performanţă ( limba maternă rusă );
Dezvoltarea parteneriatelor educaţionale; Comunicare/ interrelaţionare/ multiculturalitate.
Aspecte negative
Absenţa unor grupe/ clase cu predare parţială în limba maternă; Ignorarea segmentului – limbi materne de către unii directori de şcoli şi
comunicarea defectuoasă cu conducerile unor unităţi şcolare; Lipsa preocupării conducerilor de şcoli, acolo unde exisă solicitări, pentru
introducerea orelor de limbi materne în schemele orare; Suprasolicitarea elevilor care studiază limba maternă (nereducerea orelor la
decizia şcolii).
Oportunităţi
Parteneriate active cu Uniunile/ Comunităţile locale si centrale; Programele de certificare a competenţelor lingvistice ; Colaborarea cu Ambasade şi Uniuni /Comunităţi, fundaţii, alte organizaţii pentru
dezvoltarea de proiecte de interes comun , în vederea promovării studierii limbilor minorităţilor, a culturii şi istoriei acestora.
I. Calitatea activităţii cadrelor didactice asistate:
CONSTATĂRI FĂCUTE ÎN CADRUL INSPECŢIILOR
Aspecte pozitive Aspecte negative
Desfăşurarea activităţilor după cerințele noului Curriculum; Sunt valorificate conţinuturi educative atât pe parcursul activitaţilor didactice , cât şi prin organizarea multiplelor activităţi extracurriculare ; În cadrul procesului instructiv-educativ, activitățile au fost în conformitate cu obiectivele propuse, respectând programele şcolare; Proiectarea didactică, planificarea conţinuturilor se realizează, în general, corect, în conformitate cu programele şcolare în vigoare, asigurând parcurgerea ritmică şi integrală a materiei; Cadrele didactice calificate au pregătire de specialitate corespunzătoare, care asigură suportul ştiinţific necesar demersului didactic ; Utilizarea de către marea majoritate a
carenţe de natură metodico-pedagogică la cadrele didactice necalificate; utilizarea metodelor moderne, uneori, în mod arbitrar şi ineficient; dezinteresul unor cadre didactice pentru tratarea diferenţiată şi utilizarea metodelor şi strategiilor didactice centrate pe elev; folosirea , în mică măsură, a mijloacelor audio-vizuale;
Pagina 136 din 140
profesorilor de limba şi literatura maternă a unor strategii didactice eficiente, moderne, dar şi clasice, care optimizează actul educativ; Constituirea de grupuri de lucru pentru elaborarea de programe şcolare, de manuale şcolare şi materiale didactice cu specific etnic -limba maternă rusă; Furnizarea tuturor informaţiilor necesare în vederea eficientizării actului didactic specific învăţământului în limba maternă; Asumarea responsabilităţii comune pentru dezvoltarea şi optimizarea studiului limbilor materne: Conservarea şi promovarea culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor minorităţilor naţionale; Existenţa unei comunicări eficiente, între personalul didactic şi inspectorul de specialitate despre situaţia din sistem/ limbi materne;.
II. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi
Aspecte pozitive Aspecte negative
Se urmăreşte atingerea celor patru competenţe de comunicare, receptarea mesajului oral şi scris şi producerea de masaje orale; Elevii stăpânesc cunoştinţele transmise în clasă, reuşind să le integreze în comunicare, reuşesc să identifice cu uşurinţă informaţiile solicitate din texte audiate sau citite, se exprimă corect şi fluent, adecvat anului de studiu în care se situează (limba rusa); În cele mai multe şcoli, nivelul atingerii standardelor este bun şi foarte bun; Rezultate foarte bune la olimpiade școlare/ concursuri şcolare; Premierea elevilor pentru obţinerea unor rezultate de excepţie la Olimpiada Internaţională de la Moscova, Palatul Parlamentului,decembrie 2014;S-au obţinut premii internaţionale extraordinare la limba rusă maternă (I, II, III).
Sunt elevi care nu manifestă interes faţă de învăţătură, care au nevoie de motivaţie şi stimuli pentru a se antrena în activitatea clasei; Lipsa mijloacelor audio-video şi a cabinetelor de limbi materne/ colţuri etnografice dotate corespunzător pentru a asigura calitatea activităţii de predare-învăţare a limbilor materne; Existența grupelor unice in liceele din municipiu (dublu simultan); In general, interesul faţă de limba ucraineană şi limba turcă este mai scăzut;
Pagina 137 din 140
Esenţială în stimularea performanţei şcolare, a fost derularea operaţională a fazelor locală şi judeţeană a olimpiadelor școlare de limbi materne; Implicarea elevilor într-un număr mare de activităţi extracurriculare şi concursuri scolare, cu rezultate bune şi foarte bune;
Limba rromani
A. Realizarea obiectivelor managementului /curriculum implementat: - Asigurarea accesului la învăţământ în limba minorităţilor naţionale;- Asigurarea calităţii educaţiei; - Armonizarea cu modelul european; - Sprijinirea elevului în atingerea performanţei şcolare;- Centrarea actului didactic pe achiziţiile finale ale învăţării cu accent pe olimpiade, concursuri şi
festivaluri şcolare;- Atragerea şi motivarea elevilor pentru studiul limbilor materne;- Participarea la formarea continuă prin MECS, CCD şi organizaţii nonguvernamentale.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Elaborarea şi susținerea unor programe ce au ca scop promovarea studiului limbilor materne. Parteneriate realizate cu comunităţile locale şi comunităţile centrale . Dorinţa profesorilor de limbi materne de a presta activităţi de calitate, de a creşte nivelul de competenţă şi performanţa a elevilor. Obiectivele specifice urmăresc o înaltă calitate a predării şi învăţării limbilor materne;
Ignorarea segmentului – limbi materne de către directorii de şcoli şi comunicarea defectuoasă cu conducerile unor unităţi şcolare. Superficialitate în cunoaşterea metodologiilor de către unele cadre didactice. Neaccesarea unor programe europene. Absenţa unor grupe/clase cu predare integrală/ parţială în limba maternă. Scăderea demografică ce implică scăderea efectivelor de elevi. Lipsa suportului financiar şi material pentru elevii care au nevoie de educaţie remedială. Frecvenţa slabă a elevilor din grupurile dezavantajate;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Implicarea ONG-urilor în susţinerea unor proiecte ce încurajează conservarea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor minorităţilor naţionale. Disponibilitatea cadrelor didactice de a participa la astfel de acţiuni.
Plecarea la muncă peste hotare a părinţilor; Reducerea efectivelor de elevi.Perspectiva unor reduceri de posturi;Reducerea fondurilor;Supraîncarcarea elevilor prin neimplicarea directorilor în găsirea unor soluții privind schemele orare;Lipsa de interes a părinţilor pentru a-şi trimite copii la şcoală.
B. Oferta curriculară - curriculum la decizia şcolii - tipuri, diversitate, raportări la trunchiul comun, grad de eficienţă
1.Prezentarea opţionalelor: număr, motivaţie, eficienţă, constatări pozitive, aspecte care trebuie remediate:
PUNCTE TARI PUNCTE SLABEPlanificări calendaristice în conformitate cu cerinţele curriculum-ul national;Competenţele generale şi specifice sunt adaptate la nivelul de vârstă şi specificul clasei;Asigurarea suportului ştiinţific necesar printr-o bună pregatire de specialitate;Accent pe pregătirea elevilor olimpici;
În unele cazuri lecţiile sunt neinteresante, nu stimuleaza atenţia elevului;Neadaptarea cadrelor tinere la situaţii deosebite (elevi care provin din medii dezavantajate);Pregătirea metodică deficitară a unor cadre didactice tinere.
3.Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi
În vederea atingerii standardelor specifice disciplinei limbi materne se urmărește studiul integrat sau bilingv al limbii, al comunicării şi al textului literar şi nonliterar, prin trecerea de la învăţarea despre limbă şi literatură la învăţarea limbii şi literaturii;
4.Aspecte al procesului de evaluare: curentă, secvenţială și finală PUNCTE TARI PUNCTE SLABEEvaluarea se face ritmic;Se folosesc metode moderne de evaluare;Se urmăreşte progresul înregistrat de elevi;
Criteriile de evaluare nu sunt întotdeauna bine definite;
5.Acţiuni şi activităţi desfăşurate la nivel de unităţi, comisii metodice, cercuri pedagogice, în specialitate, studii, cercetări, publicaţii realizate la nivelul disciplinei
Exemplificări:Nr.crt.
Denumireaactivităţii
Grup ţintă Perioada
Loc dedesfăşurare
Organizatori
1. Să cunoaştem istoria comunităţii...
Cadre didactice de limba rromani din unităţi de învăţământ din municipiu şi judeţ
10 nov. 2014
Liceul Teoretic ”C-tin Brătescu Isaccea
Liceul Teoretic ”C-tin Brătescu Isaccea
2. Căi şi metode de stimulare a interesului elevilor pentru creşterea performanţelor şcolare
Cadre didactice de limba rromani din unităţi de învățământ din municipiu şi judeţ
15 dec. 2014
Școala Profesională ”Danubius” Tulcea
Școala Profesională ”Danubius” Tulcea
CONCLUZII
Propuneri şi soluţii de optimizare ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea în activitatea sa de îndrumare și control:1. Sprijinirea unităților școlare și a personalului didactic în îmbunătățirea activității. 2. Asigurarea coerenței, formării inițiale și continue, dezvoltării profesionale și evoluției în carieră a personalului didactic. 3. Recrutarea cadrelor didactice și asigurarea condițiilor de acces la programele de formare continuă acreditate, cofinanțate prin Fonduri Structurale Europene.
Pagina 139 din 140
4. Sprijinirea evaluării calității ofertei educaționale și a nivelului de progres atins de elevi. 5. Creșterea calității serviciilor educaționale. 6. Sprijinirea integrării copiilor cu CES și reducerea riscurilor care conduc la abandon școlar. 7. Creșterea rolului consilierii și orientării în carieră. 8. Îmbunătățirea furnizării de educație și formare, prin programe de tip remedial pentru dobândirea competențelor cheie.
Echipa de lucru:Prof. Dumitru Damian- inspector şcolar generalProf. Mioara Ranciu- inspector şcolar general adjunctProf. Lucica Popişcă- inspector şcolar pentru management instituţionalProf. Zinaida Tărcatu- inspector şcolar pentru limba şi literatura română
