•• prevenireaprevenirea // diminuareadiminuarea efectelorefectelor rezultaterezultateînîn urmaurma contactuluicontactului organismorganism receptivreceptiv --agentagent patogenpatogen
•• protecţieprotecţie imediată,imediată, dardar dede scurtăscurtă duratădurată
Serurile imune = seruri sanguine de provenienţăumană (seruri omologe) sau animală (serurieterologe) care conţin diferite categorii de Ac
Clasificare:
După substratul din care sunt obţinute:
1. seruri omologe – provin de la convalescenţi de boliinfecţioase, donatori de sânge adulţi sau persoaneimunizate anterior activ → înlocuite de Ig
2. seruri eterologe – provin de la animale (cai, oi)imunizate activ cu un singur Ag (seruri monovalente) saucu mai multe Ag (seruri polivalente) → utilizateprevenţional sau terapeutic alături de imunizarea activă
După Ac pe care îi conţin:1. seruri antitoxice (majoritatea): anti-difterie, anti-tetanos, anti-botulism
2. seruri anti-microbiene – anti-infecţie cu piocianic
3. seruri mixte – anti-dizenterie
4. seruri anti-virale – anti-rabie
5. seruri anti-viperine
Seruri omologe – mai puţine reacţii de sensibilizare
Seruri eterologe – mai eficiente economic
- efecte foarte bune dacă suntadministrate înainte de apariţiasemnelor clinice
DEZAVANTAJEDEZAVANTAJESeruri omologe – risc de transmitere a agenţilor
patogeni nedecelabili la investigaţiile screening
Seruri eterologe – risc mare de apariţie a reacţiilorde sensibilizare
II.. IMEDIATEIMEDIATE::
- şoc nespecific (de tip proteină străină)
- şoc anafilactic (hipersensibilizare)
IIII.. TARDIVETARDIVE::
-- localelocale –– fenomenfenomen ArthusArthus
-- generalegenerale –– reacţiireacţii sericeserice tardivetardive dede tiptip accelerat,accelerat,-- boalaboala seruluiserului
AdministrareaAdministrarea serurilorserurilor eterologeeterologe –– numainumaidupădupă testareatestarea sensibilizăriisensibilizării persoaneipersoaneifaţăfaţă dede serurileserurile repectiverepective
1. ŞOCUL NESPECIFIC (de tip proteină specifică)
- determinat de pirogeni nespecifici
- se manifestă cu – febră
- frison
- congestie facială
- durere şi căldură la locul inoculării
- inversarea formulei leucocitare
- cedează la anti-termice şi analgezice
- nu pune viaţa bolnavului în pericol
2. ŞOCUL ANAFILACTIC (de hipersensibilizare)2. ŞOCUL ANAFILACTIC (de hipersensibilizare)
- apare imediat după inocularea serului
- urgenţă vitală
- se manifestă cu – prăbuşirea TA
- puls rapid, filiform
- colaps
- vărsături
- dureri abdominale
- emisie spontană de materii fecale şiurină
- dispnee cu bronhospasm
- semne cutaneo-mucoase
- pierderea stării de conştienţă
- deces
- evaluarea (semnelor vitale, cardio-circulatorie,neurologică)
- poziţia bolnavului (Trendelenburg)
- garou imediat la rădăcina membrului unde s-ainoculat serul
- abord venos cu lumen larg → s.c.
- se administrează: Adrenalină = 0,5-1ml s.c. indiferent de vârstă
HHC (<7 ani → 10-40mg; >7 ani + adult → 40-80mg)
Miofilin/Teofilin = 5mg/Kg.c. Sau 2 pufuri Salbutamol
Romergan (antihistaminic) = 1mg/Kg.c.
Oxigen
Intubaţie/traheostomie
Perfuzie – dextran/ ser fiziologic = 1-2l → reumplere vasc. Rapidă
Aspiraţie + pipă Guedel
1.1. ReacţiiReacţii tardivetardive localelocale tiptip fenomenfenomen ArthusArthus- în cazul injectărilor repetate cu acelaşi preparat, înacelaşi loc, la interval de 4-5 zile
- apar după 2-4 ore de la inoculare
- tumefacţie inflamatorie locală intensă → necroză şigangrenă
2. ReacţiiReacţii sericeserice tardivetardive dede tiptip accelerataccelerat- apar la 2-5 zile de la administrare, la persoane anteriorsensibilizate cu serul eterolog respectiv
- simptomatologie asemănătoare celei din boala serului
3. BoalaBoala seruluiserului- poate să apară la orice subiect, indiferent de starea desensibilizare anterioară
- apare la interval de 12-14 zile dacă subiectul nu a maiprimit ser imun sau la 4-8 zile dacă a mai primit acelpreparat
- se manifestă cu: subfebrilitate
erupţie urticariană la locul inoculării → exantem urticariangeneralizat / exantem hemoragic
edeme ale feţei şi pleoapelor
uneori edem glotic
artralgii
nevrite periferice
3. BoalaBoala seruluiserului
- evoluţie → în general favorabilă; gravă lapacienţii cu astm bronşic, tetanos, obstrucţielaringiană, tuberculoză
- tratament: Antitermice, analgezice, antihistaminice
Local: pudră mentolată / alcool mentolat
Clorocalcin
Regim alimentar lactovegetarian
În formele severe → cure scurte de corticoizi
1. Testul conjunctival– 1 picătură ser diluat 1/100 în ser fiziologic
- sensibilizare = după 30 minute: congestieconjunctivală, lăcrimare abundentă
2. Testul cutanat (prin scarificare)- după decontaminare cu alcool etilic saueter → evaporare completă → 1 picăturăser diluat 1/10-1/100 → 2-3 scarificări
- sensibilizare = după 30 min. congestielocală cu diametrul de 2-5 mm
3. Testul intradermic
- strict i.d. 0,1ml ser imun diluat 1/100 sau1/1000
- reacţia se citeşte după 30 minute
- sensibilizare = congestie locală cudiametrul de 2-5-10 mm, cu sau fără edem
I. Anamneză negativă / teste de depistare negative /administrarea serului i.m.
→ schema minimă de desensibilizare (recomandată deMinisterul Sănătăţii)
- 0,25 ml ser diluat 1/10, s.c.; 0,25 ml ser nediluat, s.c.;1 ml ser nediluat, s.c.; întreaga cantitate rămasă, i.m., lainterval de 30 min (1,5h)
II. Din anamneză suspicionăm riscul unei reacţii desensibilizare / test pozitiv / pacientul prezintă o reacţiede sensibilizare la una din etapele schemei minime
→ schema lentă de tip Besredka
Desensibillizarea poate preveni numai accidentele imediate(şoc anafilactic) nu şi pe cele tardive
I. SERUL ANTI-TETANOS- ser anti-toxic- se administrează în primele 72 ore de la expunere, în funcţiede priorităţi- se găseşte în serviciile de chirurgie
-Indicaţii: prevenţional – plăgi cu potenţial tetanigen la
persoane nevaccinate anti-tetanos, incompletvaccinate sau cu antecedente vaccinale nesigure →asanare chg. + doză unică de ser (3.000-20.000 UAI) +vaccinare de urgenţă (ATPA = 0,5ml) ±antibioticoprevenţie terapeutic – doză unică în funcţie de forma clinică;
s.c. / i.m.; înlocuit de Ig specifică, doză unică (200UAI)
II. SERUL ANTI-RABIE
- ser anti-VIRAL
- se administrează în MAXIM 72 ore de la expunere
-Indicaţii: muşcături grave provocate de animale turbate
sau suspecte de turbare localizate la nivelul:
- extremităţii cefalice (cap, faţă, gât)
- membre superioare
- organe genitale
seroprevenţie (40 UI / Kg.c. – i.m. coapsă) +vaccinare care se începe în aceeaşi zi sau în ziuaurmătoare