----

Încă de la extinde -rea Uniunii Europenecătre Sud la începutulanilor 1980, ideea uneiEurope în care decala-jele mari înregistratede Grecia (intrată înUE în 1981), Spania,Portugalia (1985) în ra-port cu celelalte statemembre producea în -grijorare. Sintagma a

fost reluată după ultimele valuri de extindere(2004 şi 2007) când setul de indicatori ma -croeconomici ai celor 12 (10 plus 2) noi sta -te membre ilustra din nou decalaje importan -te, toate aceste Ńări mizând pe cartea integră -rii pentru recuperarea diferenŃelor.

Din nefericire penntru noile state membre,cu atât mai mult pentru România sau Bul -garia, anul 2007 a marcat nu doar ultimaexindere ci şi declanşarea crizei globale. Deşiimpactul crizei a fost diferit, ea a afectattoate statele UE, zona financiară şi cea a eco -nomiei reale, Ńările bogate şi cele sărace aleUniunii Europene. Din cauze insuficient cunos-cute sau explicate, structura economiei saupoliticile economice aplicate au făcut ca rezis-tenŃa la şocuri să fie diferită. În acelaşi timp,dezechilibrele s-au manifestat diferit, afectândpieŃele financiare, cererea globală, echilibrul bu -getar sau piaŃa muncii, scoŃând la iveală di -versitatea vulnerabilităŃilor statelor membre aleUniunii Europene.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Omul crede un strop,se îndoieşte o mare.”

Mihai Eminescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 360 anul VIII vineri, 5 octombrie 2012 1 RON

Săptămâna trecută pare să fifost de bun augur pentru români.După o perioadă tulbure de sus -pans, Fondul Monetar Interna -Ńional a aprobat propunerea de apune la dispoziŃia României otranşă de încă 513 milioane eurodin împrumutul total de 3,7 mili -arde euro contractat prin acordulstand-by de tip preventiv încheiatanul trecut. Adică, încă o gură deoxigen pentru guvernanŃii noştri con -

fruntaŃi cu realitatea dură a lipsei de creştere economicăşi a celei mai profunde recesiuni înregistrată în regiune.

Odată cu banii, a mai venit însă o veste bună de la Bru-xelles, acolo unde premierul Victor Ponta şi-a prezentatprogramul de guvernare în faŃa partenerilor săi ideologicireuniŃi în cadrul congresului Partidului Socialiştilor Europei.

În urma evenimentelor politi-ce din anul 1989 s-a produstreptat o apropiere a statelor dincele două blocuri politico-eco -no mice. Acest as pect a avut caurmare o intensificare a relaŃiiloreconomice a statelor, care ante-rior au aparŃinut celor două blo-curi politico-economice diferite. După unificarea Republicii De -

mo crate Germane cu RepublicaFe derală Germania în 3 octom-brie 1990 - a rezultat Republica

Fe derală Ger mania, ceea ce a avut ca urmare trecereala o etapă nouă a relaŃiilor po litice şi economice întrecele două state. Germania şi România si-au arătat des-chiderea pentru o apropiere pe ambele planuri.

PUNCTULPE EUROPA

La sfârşitul săptămânii trecute, vineri şi sâmbătă, 28 şi 29septembrie, Academia de Studii Economice a Moldovei – Chi -şinău a sărbătorit 21 de ani de la înfiinŃare şi „Ziua Eco no -mistului”. Sărbătoarea a fost, de fapt, „de lucru”, deoarece încele două zile, în organizarea ASEM şi a Institutului NaŃionalde Cercetări Economice Costin C. KiriŃescu, din Bucureşti, s-adesfăşurat o interesantă sesiune de comunicări, pe tema ge -neroasă „Competitivitatea şi Inovarea în Economia Cunoaş -terii”. Au participat profesori şi cercetători de prestigiu de laINCE şi ASE Bucureşti, de la ASEM, de la Uni versitatea „Lu -cian Blaga” din Sibiu (profesorul Dan Popescu a fost invitatşi în calitatea sa de D.H.C. al ASEM – Chişinău), de la Uni -

ver sitatea din Suceava, etc. De la Sibiu a mai participat conf. univ. dr. Paul Lucian.

Un nou an universitar

Dan POPESCU

Emil DAVID

Moneda forte a politicienilor:populismul

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 6-7continuare ^n pag. 3

Analiza impactului rela]iiloreconomice româno-germaneîn procesul de dezvoltare aeconomiei române}ti

începând cu anul 1990 }ipân@ la începerea negocierilorde aderare a României laUniunea European@ (1990 - 1999) (I)

COMPONENTELETEHNOLOGICE

● Mobilitate. Este ca -pacitatea firmei de aoferi soluŃii mobile an -gajaŃilor şi clienŃilor şide a introduce mobi -lita tea în procesele debază ale organizaŃiei.● Social media. Cât debine foloseşte o com-

panie reŃelele de socializare, sau chiar medi-ile sociale pentru a se informa de toate as -pectele legate de operaŃiunile sale. ● Cloud computing. Este măsura în care fir mele folosesc cloud compu ting, pen-tru a-şi face afacerile lor mai flexibile adaptabile şi competitive.● InteligenŃa afacerii. Cum gândesc în general directorii despre tipurile de surse dedate – atât cele interne cât şi cele externe utilizate pentru luarea deciziile critice şistabilirea strategiilor.

Galerii de art@ sibieneîn actualitate

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

continuare ^n pag. 2

Bucureşti. Sediul Guvernului României. Atena. Acropole

Academia de Studii Economicea Moldovei - Chişinău.

Wiegand HelmutFLEISCHER

ASEM – Chi}in@uConferin]a Economic@ Interna]ional@- prezentarea comunic@rilor profesorilor din Sibiu -

Impactul economic }i social al dezvolt@rii de aplica]ii pentru e-business (II)

Europa }omerilor –o alt@ fa]@ a Europeicu dou@ viteze

Num@rul de }omeri dinUE a dep@}it în augustpragul de 25 de milioane

dr. Eduard STOICA,ULBS

dr. Silvia M~RGINEAN

e-BUSINESS2 VINERI 5 OCTOMBRIE 2012

urmare din pagina 1

COMPONENTELE DE PROCES

● Planificare strategică. Aceasta pre-supune nu numai stabilirea unei stra -tegii corporative care este bine trans-misă în cadrul întreprinderii dar şiasigurarea că IT-ul este avut în ve -dere şi în centrul atenŃiei, cât şi in -vestiŃia continuă în acest sector.● Mobilizarea. Un pas critic şi ade-sea ratat, prin care directorii au sta-bilit o foaie de parcurs şi au aliniatresursele necesare pentru executareastrategiei companiei. ● Executarea foii de parcurs. Capa -citatea de a nu livra doar produse siproiecte la timp în cadrul bugetuluişi al domeniului de aplicare dar şi asi -gurarea că rezultatul final – chiar însituaŃii de schimbări dinamice – creea-ză valoarea totală pentru afacere.

PERSPECTIVA IQ-ULUI DIGITAL

O perspectivă dinspre exterior spreinterior este necesară pentru a echili-bra gândirea tradiŃională. Îmbunătă -Ńirea ID-ului digital înseamnă maimult decât o îmbunătăŃire a tehnolo-giei, este nevoie de schimbări sem-nificative în gândirea de conducere şia culturii corporatiste.

Într-un fel, deservirea mai bună aclienŃilor cu puteri digitale sporite dinzilele noastre, angajaŃii şi parteneriide afaceri vor inversa organizaŃia dum-neavoastră dinspre interior spre exte-rior pentru a se acomoda tendinŃelorpieŃelor exterioare pe care le putemobserva in piaŃa mondială. Proceseleşi datele care erau altădată îngropateadânc în interiorul organizaŃiei trebuieacum mutate în afară spre “margini”acolo unde afacerea intră în contactcu piaŃa. În schimb, dorinŃele con-sumatorului, nevoile şi preferinŃeleprecum şi modurile în care să lepună în aplicare, trebuie acum să seregăsească pe ele însele în centrul aceea ce se vrea a fi o organizaŃiecare să aibă clientul în centrul atenŃiei.

Acelaşi lucru este valabil pentrudorinŃele, nevoile şi preferinŃele anga-jaŃilor şi partenerilor de afaceri dinzilele noastre. Ei trebuie puşi în cen-trul activităŃii afacerii dumneavoastrădeoarece angajaŃii şi partenerii aufost împuterniciŃi în mod egal cu teh -nologii digitale şi transparenŃă a datelor.

Din cercetările făcute, menŃionez,am identificat patru reguli aferentetehnologiei ale unei întreprin deri digi-tale care au un impact asupra modu-lui în care directorii trebuie să îşiregândească strategiile lor: ● Oricine este un consumator mobil.Directorii trebuie să recunoască fap-tul că aşteptările, atât ale angajaŃilorcât şi ale clienŃilor sunt afectate detehnologiile bazate pe necesităŃile con-sumatorilor. AngajaŃii – acei consu -matori mobili din interiorul organiza-Ńiei dumneavoastră – îşi doresc ca in -strumentele pe care le utilizează pen-tru lucru să fie la fel de bune ca şicele pe care le folosesc în viaŃa lorpersonală. În acelaşi timp, clienŃii seaşteaptă să interacŃioneze cu firmaavând platformele şi dispozitivele do -rite de ei. Trendul actual şi studiilerealizate arată că în timp ce multecompanii se concentrează pe dezvol -tarea unor instrumente mobile maibune pentru angajaŃii lor, ei sub-in -ves tesc în soluŃii pentru clienŃii lor:Doar 45% dintre toŃi respondenŃi spuncă interacŃionează cu clienŃii utilizândsemnificativ canalele mobile şi maipuŃin de o treime investesc în pre -zent în tehnologii mobile pentru clienŃi.

Pentru a profita cu adevărat de piaŃamobilă, directorii trebuie să se con-centreze pe crearea unor soluŃii mo -bile pentru clienŃii si angajaŃii lor ori-unde, oricând şi în orice mod.● Social media este o sursă de datecritice. Niciodată nu a existat o ast-fel de platformă robustă pentru a afladespre clienŃi dintr-un forum care nueste nici distribuitorul, nici producă-torul specific. Dar în timp ce socialmedia creează cu siguranŃă un noucanal pentru a implica clienŃii şi aconstrui loialitatea, acesta este numaivârful iceberg-ului, valoarea reală asocial media constă în abilitatea eide a adăuga o nouă dimensiune în -tregului ciclu de viaŃă al produsului“Multe produse şi servicii au punctefinite în timp, atâta timp cât există oimplicare a clientului” spune ChrisCurran, un director de la Pricewater -houseCoopers LLP. El adaugă că so -cial media “vă permite să creaŃi maimulte interacŃiuni periodice de-a lun-gul duratei de viaŃă a unui produs aunui singur serviciu”. Această infor-maŃie poate fi utilă prin obŃinereaunei mai mari valori din produseleexistente, oferind în acelaşi timp operspectivă de nepreŃuit pe măsurăce noi produse sunt dezvoltate. Înciuda acestor fapte, cele mai multecompanii vor avea de profitat de avan-tajele pe care aceste instrumente lepot oferi. În România, un studiu inti-tulat “Social media din perspectivacompaniilor” pe anii 2010, 2011 şipre viziunii pe anul 2012, efectuat pe410 persoane responsa bile cu activi-tatea economică şi de comunicaredin companii a evidenŃiat că “inves -tiŃia în activităŃi de promovare pereŃelele sociale este în creştere de laun an la altul. Astfel, în 2011, jumă-tate dintre companiile care fac cam-panii în social media au investit maimult decât în 2010, iar 56% inten -Ńionează să dedice şi mai mult dinbugetele lor în 2012”. Mai mult,aproximativ 6 din 10 din companiileromâneşti participante la sondaj şicare au realizat campanii în so cialmedia îşi vor mări bugetul pentru2012 cu până la 25%. Deci acestsector de social media pe care am

ales să îl cercetăm şi să îi creem unmodel de funcŃionare are o bunăaplicabilitate în piaŃă.● Mutarea aplicaŃiilor afacerii în cloudcomputing nu poate face decât cafirma dumneavoastră să fie mai com-petitivă. Dezvoltarea cloud computing-ului este fără îndoială cea mai puter-nică linie directoare a “Consume -rization of IT”. Datorită cloud compu -ting-ului consumatorii nu pot să ac -ceseze doar informaŃiile pe Internet,ei pot de fapt rezolva probleme com-plexe, să organizeze evenimente dinmers, să efectueze sute de sarcinicomplicate – de exemplu, toate de petelefoanele lor mobile. Dacă firmadumneavoastră nu este deja implicatăpe această piaŃă, nu va mai trece multtimp până când clienŃii, acŃionarii sauinvestitorii să se întrebe de ce încănu s-au făcut demersuri în acest sens.Multe firme au început deja să segândească la restructurarea viitoare aplatformei lor şi unde vor fi gestio -nate sistemele lor de bază. Într-o pe -rioadă a externalizării, cloud compu -ting-ul se află într-o continuă creştereşi este o parte importantă a acestorstrategii. Acesta este probabil motivulpentru care investiŃiile în aplicaŃiile

publice de cloud sunt în creştere.InvestiŃiile private de cloud depăşescîn continuare spaŃiul public, având învedere că multe companii adoptă oabordare hibrid – un pas pozitiv sprecreşterea IQ-ului digital al firmei.● ObŃinerea unei perspective maibune din cifrele de afaceri lucrânddinspre exterior în interior. Conformunor es timări, lumea creează în zilelenoastre la fel de multă informaŃie lafie care 2 zile faŃă de cât a fost cre-ată din zorii civilizaŃiei până cu câŃi-va ani în urmă. Multitudinea de in -formaŃii crea tă în afara organizaŃieidepăşeşte rapid pe cea a lumii cor-poratiste. Ca urmare, directorii tre-buie să aibă o gândire mai largădespre modul de utilizare a datelorexterne, iar în cer cetarea pe care amfăcut-o tocmai acest lucru l-am evi-denŃiat, pentru a oferii o perspectivăcritică în cadrul operaŃiunilor, a dez-voltării produsului şi al strategiilorclienŃilor. Companii de top raporteazăinvestiŃii mari pentru a gestiona da -tele lor comparativ cu firmele alecăror performanŃe nu ies in evidenŃă.Sondajul realizat ne arată, de fapt,deschiderea spre aceas tă perspectivă,iar dintre toate companiile care au

făcut obiectul sondajului, 56% spuncă vor investi mai mult în viitor pen-tru a colecta date de la clienŃi, întimp ce 45% spun ca vor investi maimult pentru a măsura performanŃaoperaŃională.

CUM POATE O COMPANIE SĂ ÎŞI MĂREASCĂ IQ-UL DIGITAL?

Directorii ar trebui să înceapă prinluarea în calcul a următoarelor ches -tiuni şi să îşi răspundă la o serie deîntrebări:● Eşti pregătit pentru următoarea ge -neraŃie de clienŃi şi angajaŃi care suntîn mod natural adaptaŃi dispozitivelormobile? Firmele de top se gândescla viitor .● AveŃi o strategie social media carese extinde dincolo de funcŃia de mar-keting şi vânzări? Consumatorii potoferi informaŃii vitale, nu doar desprepreferinŃele lor, ci şi despre cum vă pu-teŃi îmbunătăŃi produsele şi serviciile.● Ce rol va juca cloud computing înurmătoarea restructurare a platformeidumneavoastră? La fel de importanteste să luaŃi în considerare modul încare concurenŃii dumneavoastră inten-Ńionează să acŃioneze în astfel deabordări.● Ce surse de informaŃii externe artrebui îmbunătăŃite cel mai mult ast-fel încât procesului decizional să i seaducă modificări de valoare? Prin cer-cetarea noastră, şi prin datele culesede Crawler-ul nostru considerăm căunul din răspunsurile la această în -trebare este social media. Multe firmeîncă se bazează prea mult doar pedatele lor interne .● În ce punct din procesul de plani -ficare strategică intervine IT-ul în dis-cuŃie? Firmele care pun IT-ul în cen-trul strategiilor lor sunt mult maisusceptibile de a avea succes.● Cât de mult efort se aplică pentruproiectare în procesul de execuŃie astrategiei firmei dumneavoastră? Preamulte companii sar această etapă încadrul procesului de execuŃie. ● Includ parametrii dumneavoastrăpentru o execuŃie de succes o evalua -re post lansare din valoarea totalărealizată a afacerii? Buna conducerea unui proiect este inutilă în cazul încare iniŃiativele nu oferă îmbunătăŃiricuantificabile.

În concluzie, trebuie să acordămo importanŃă utilizării şi dezvoltăriiTIC în cadrul companiilor prin creş -terea IQ-ului digital. Dezvoltarea IQ-ului digital înseamnă mai mult decâto îmbunătăŃire a tehnologiei, este ne -voie de schimbări semnificative îngândirea de conducere şi a culturiicorporatiste.

dr. Eduard STOICA, ULBS

Impactul economic }i social al dezvolt@rii de aplica]ii pentru e-business (II)

Sediul Pricewaterhouse Coopers, Londra

urmare din pagina 1„Austeritatea – zice actualul nos-

tru premier – nu este o soluŃie şi nueste model de a salva Europa. Vreausă demonstrez că austeritatea şi tă -ierile nu sunt singura cale de a aveadezvoltare şi creştere. Exemplul Ńăriimele va demonstra că putem avea unprogram social la guvernare, să avemcreştere economică şi să le explicămoamenilor că mai există o alternativăla ceea ce germanii şi alŃi conserva-tori susŃin că este singura cale. Dacăreuşim să le dovedim oamenilor cămai este o cale, o cale mai rezona -bilă, mai acceptabilă, ei o vor apreciamai mult”.

Să facem precizarea că aceste de -claraŃii optimiste, care pot stârniaplauzele furtunoase ale unui întregpopor de obidiŃi, vin după ce premie -rul român a promis crearea a unuimilion de noi locuri de muncă.

Stop cadru... Avem, dacă înŃele -gem bine, dovada că România vaîncerca, în cazul în care USL va con-tinua să fie la guvernare, o modifi-care fundamentală a strategiilor anti-criză. Noua opŃiune porneşte de laideea, opusă schemei aplicată cu osâr -die de guvernele controlate de TraianBăsescu, că prelungirea unui programesenŃialmente de austeritate fiscalăduce la perpetuarea unei recesiuni ac-celerate sau la menŃinerea unei dez-voltări economice anemice şi nesus -tenabile. Pe plan extern, ea semna -lează o îndepărtare a politicii guver-nului român de politica Germanieidictată de Angela Merkel şi o apro -piere de cea a FranŃei lui FrançoisHollande. Vestea bună ar fi, deci, căeste posibil să scăpăm într-un viitorprevizibil de teroarea austerităŃii şi să-răcirii. Vestea rea este că Victor Pontanu ştie în realitate până unde poate

merge cu această abandonare a aus-terităŃii. Adică, până unde îi va davoie Fondul Monetar InternaŃional sămeargă. Pentru că de acolo sunt dic-tate temele şi priorităŃile pentru oriceguvern al României, oricare ar fi orien -tarea sa politică. Iar la evaluarea desăptămâna trecută a acordului stand-by dintre România şi FMI, finanŃatoriide peste Ocean au transmis câtevasem nale care nu îngăduie echivocul:1. Că se estimează încetinirea creş-terii economice în România, ceea ceînseamnă, implicit, că nu se va dadrumul la cheltuieli. 2. Că autorităŃileromâneşti ar trebui să rămână vigi-lente şi să continue să întăreascăplasa de siguranŃă a sectorului finan-ciar şi stabilirea de planuri în caz denecesitate. 3. Că aplicarea măsurilordure, cum ar fi reforma din sănătate,energie şi transporturi nu trebuie săaştepte revenirea creşterii economice.4. Că Banca NaŃională a Românieiurmează să suporte presiunea măsu -rilor de descurajare a intervenŃiilorvalutare pentru sprijinirea leului.

Şi mai este o problemă cu carese confruntă guvernul Ponta în încer-carea sa de a schimba macazul poli -ticii economice şi financiare româneşti.Va trebui să treacă testul de realism,seriozitate şi capacitate în acest de -mers. Adică, să răspundă la întreba -rea crucială: cât de profund socialăsau cât de populist demagogică estenoua orientare strategică pe care opropune poporului român?

Este drept că, în afara Ńării, s-aucreat sau sunt pe punctul de a secreea câteva precedente care pledeazăpentru un asemenea comportamentîn abordarea şi rezolvarea crizei. Gu -vernul FranŃei, bunăoară, anunŃându-şi bugetul pe anul viitor, evită capca -na măsurilor de austeritate, optând pen-tru taxe mai mari pentru companii şiun impozit de 75 la sută pentru

marii bogaŃi, dar nu reduce cheltu-ielile bugetare.

În ce priveşte Ungaria, negocierileprivind un împrumut de 15 miliardede euro au fost amânate de nenu -mărate ori din cauza refuzului guver-nului de a îndeplini condiŃiile econo -mice impuse de FMI şi UE. S-a op -tat pentru o altă soluŃie de acoperirea „găurilor” din buget: impunerea unortaxe speciale asupra băncilor şi com-paniilor din domeniul energetic, retailşi al telecomunicaŃiilor. Să luăm amintela spusele lui Victor Orban, premierulUngariei: „Noi implicăm instituŃiilefinanciare şi marile companii pentruîmpărŃirea poverii crizei financiarepentru ca aceasta să nu cadă doarpe umerii populaŃiei”.

Aşadar, unii încearcă de-adevărate -lea să scape de blestemul austerităŃii.

La noi, însă, unde românul e pă -Ńit, orice demers în această direcŃienaşte suspiciuni. Iar aceste suspiciu-ni sunt alimentate de întreaga clasăpolitică şi exacerbate acum, în modspecial, de debutul campaniei electo -rale în care ne-am obişnuit ca oricepartid, de stânga sau de dreapta, săconfunde strategiile anticriză cu saculde promisiuni deşarte.

În aceste condiŃii, dl. Victor Pontariscă să nu mai fie singurul care pro -mite românilor creştere economicăfără austeritate. Deja, la această oră,opoziŃia coagulată în AlianŃa RomâniaDreaptă dă uitării cu nonşalanŃă tezaieşirii din criză prin austeritate şi tă -ieri de venituri, anunŃând un programde guvernare absolut aiuritor, exactpe de-andoaselea la tot ce a săvârşitpână acum cu bună ştiinŃă PDL-ul,parte a noii AlianŃe: reducerea coteiunice de impozitare de la 16 la sură,la 12 la sută; creşterea salariului mi -nim pe economie de la 700 de lei la1000 de lei; scăderea contribuŃiilor laasigurările sociale. Şi asta e încă ni -

mic pe lângă ce promite poporului ba -ronul de Caracal, celebrul Dan Diaco -nescu, care oferă în stilul halucinantal licitaŃiei pentru Oltchim, 20.000 deeuro oricărui compatriot care-l ajutăsă ajungă la Palatul Cotroceni, pluso locuinŃă de 50.000 de euro sau ochirie de 20 de euro.

Şi atunci românul sărac ce să maiînŃeleagă în faŃa acestui populismieftin şi deşănŃat? Că măsurile dure -roase şi nepopulare sunt absolut ne -cesare doar în intervalul dintre douăcampanii electorale şi că soluŃiile sal-vatoare de ieşire din criză şi creştereeconomică apar, miraculos, doar înpreajma unor noi alegeri? Când se poa-te vorbi de responsabilitate politică:atunci când, fiind la guvernare, apli-ci fără milă „biblia austerităŃii”, pozândîn salvatorul naŃiunii, sau atunci cândte lepezi de Satana lansând cele mai

năstruşnice şi mai imposibile promi-siuni către cei de la care cerşeşti votul?

Nu ştim, prin urmare, cât de so -lide şi viabile sunt căile de ieşire dincriză altcumva decât prin austeritateşi sărăcie generalizată. Dar putemparia încă de pe acum că, indiferentcine va câştiga alegerile din decem-brie, va primi în plic strategia şi po -liticile economice direct de la sediulFMI şi de la Bruxelles. Dovadă că,până să deschidă sacul cu promisiu-ni electorale, românul are de luptatdin greu cu creşterea aberantă, zi dupăzi, a preŃurilor la toate produsele şiserviciile, cu lipsa locurilor de muncă,cu taxele şi impozitele tot mai împo -vărătoare, cu condiŃia de paria în Co -munitatea Europeană şi, în general,cu lipsa de speranŃă în viaŃă. Şi aşase va întâmpla câtă vreme monedanoastră naŃională rămâne populismul.

3SCHIMBARE CERCETARE - OCUPAREVINERI 5 OCTOMBRIE 2012

Moneda forte a politicienilor: populismul

urmare din pagina 1Într-o Europă care se mândrea cu

economia socială de piaŃă, îngrijo-rarea privind evoluŃiile de pe piaŃamuncii s-a acutizat. În 28 septembrieautorităŃile de la Bruxelles au făcutpublice datele centralizate referitoarela nivelul şomajului în statele mem-bre ale Uniunii Europene şi evoluŃiaacestora în primele două trimestreale anului 2012. În mod evident, fap-tul că multe dintre cele mai impor-tante economii europene au ajunsdin nou în anul 2012 la margineaprăpastiei din punct de vedere eco-nomico-financiar nu ajută în niciunfel evoluŃiile pieŃei muncii. Numărultotal de şomeri în cele 27 de statemembre ale Uniunii Europene a atinsun nivel fără precedent: 25,3 mili -oane de persoane. Rata şomajului înZona Euro a atins în conformitate cucomunicatele Comisiei Europene unnou nivel record (11,4%). În plus,tendinŃele sunt considerate îngrijoră-toare, având în vedere că în 17 dincele 27 de state membre rata şoma-jului a crescut. Metodologic trebuiesă precizăm că determinarea rateişomajului de către Eurostat se reali -zează pornind de la definiŃia reco-mandată de ILO (International LabourOrganization). În conformitate cu aceas-tă definiŃie, şomerul este orice per-soană între 15 şi 74 de ani care nuare loc de muncă, este disponibiă să

înceapă să lucreze în următoarele 2săptămâni şi şi-a căutat în mod activde lucru în ultimele 4 săptămâni. Ra -ta şomajului este determinată ca ra -port procentual între numărul de şo -meri şi populaŃia activă. Eurostat cal-culează populaŃia activă ca fiind popu -laŃia ocupată plus numărul de şomeri.

Rata şomajului înregistrată în sta -tele membre nu este apropiată în toatecazurile de valoarea mediei UE (10,5%).Europa cu două viteze revine în actua -litate, deşi subiecŃii nu sunt neapărataceiaşi: există o diferenŃă de 20,6puncte procentuale între Austria, Ńaracu cea mai scăzută rată a şomajuluidin UE şi Spania, care a atins nivelulrecord de 25,1%, urmată îndeaproa -pe de Grecia cu o rată a şomajuluide 24,4%.

Comparativ cu restul statelor mem -bre poziŃia României pare a fi una deinvidiat – locul 7 din 27 de Ńări şi orată a şomajului de doar 7,1%, de

peste 3 ori mai mică decât maximuleuropean, situaŃie care ar trebui săconstituie un motiv de mulŃumire. În -grijorarea noastră vine din conştien-tizarea faptului că dezechilibrele pieŃeimuncii în România au manifestări spe-cifice. Ele se reflectă în aspecte struc-turale (populaŃia nesalariată ocupatăîn agricultură, numărul mare de pen-sionari, numărul mare de emigranŃi)ceea ce face ca neocuparea în Româ-nia să fie mult mai greu de combătut.

Cu siguranŃă, nivelul ridicat atins înluna august şi-a manifestat primelesemnale încă de la începutul anului.În luna aprilie în acest an, anticipândtrendul nefavorabil al ratei şomajuluişi deteriorarea condiŃiilor de pe piaŃamuncii, Comisia Europeană a prezen-tat un pachet de măsuri pentru ocu-parea forŃei de muncă. Măsurile con-crete ce au fost propuse pentru re -ducerea şomajului au în vedere stim-ularea cererii de muncă, respectiv

crearea de noi locuri de muncă. UEîncurajează statele membre să stimu -leze angajatorii prin reducerea taxeloraferente forŃei de muncă sau prin spri-jinirea înfiinŃării de noi firme. De ase -menea, identifică trei domenii cu celmai mare potenŃial în crearea de noilocuri de muncă în viitor: economiaverde, serviciile de sănătate şi TIC(tehnologiile informaŃiilor şi comuni-caŃiilor).

Pachetul de măsuri pentru comba -terea şomajului propus Statelor Mem-bre are în vedere: (1) construirea con-diŃi ilor pentru crearea unor noi locuride muncă prin acordarea de subvenŃiicelor ce realizează acest lucru, printr-oînlocuire a taxelor şi impozitelor afe -rente forŃei de muncă cu taxe de me -diu; (2) exploatarea potenŃialului imensde creare de locuri de muncă pe careîl reprezintă economia verde, dome-niu în care ar trebui să fie create 20de milioane de locuri de muncă pânăîn 2020; (3) îmbunătăŃirea planificăriişi prognozei forŃei de muncă din să -nătate, cu stimularea strategiilor efi-ciente de recrutare şi reŃinere a aces-tora în domeniu; (4) susŃinerea forŃeide muncă înalt calificate în domeniulTIC şi promovarea dobândirii competen -Ńelor digitale în rândul forŃei de muncă.

În acelaşi timp, revine în actuali-tate necesitatea creerii unei pieŃe amuncii europene, integrate şi flexi-bile. Pentru a îmbunătăŃi mobilitateaforŃei de muncă, Comisia Europeanăs-a angajat să elimine obstacolele ce

stau în calea liberei circulaŃii a forŃeide muncă, să îmbunătăŃească porta-bilitatea pensiilor şi chiar să permită„exportul” ajutoarelor de şomaj pen-tru perioade scurte, de până la şaseluni. Important este şi mesajul puter -nic trimis guvernelor naŃionale căro-ra li se recomandă să renunŃe la res -tricŃiile impuse României şi Bulgarieiîn privinŃa accesului pe piaŃa munciiîn diferite Ńări. Pentru îmbunătăŃireaşanselor de întâlnire a cererii cuoferta de muncă a fost propus unportal care să ofere servicii online decăutare a locurilor de muncă la niveleuropean, prin oferirea unei hărŃi alocurilor de muncă disponibile lanivel european.

Aceste măsuri au nevoie de sus -Ńinere financiară. De curând, UE aanunŃat că va realoca 2,7 miliarde deeuro din fondurile structurale pentrucombaterea şomajului, în plus faŃă decele 7,3 miliarde de euoro deja alo-cate. Aceste realocări au cu prioritateca destinaŃie combaterea şomajului înrândul tinerilor, care a atins cote deneimaginat. Spania cu o rată a şo -majului în rândul tinerilor de 52,9%şi Grecia care se pare că a ajuns înluna iunie la o rată a şomajului înrândul tinerilor de 55,4% sunt dinnou exemplele extreme ce arată căatunci când vorbim despre cele douăviteze ale Europei, dimensiunea geo -grafică este doar una dintre multi-plele forme în care decalajele se ma -nifestă.

Emil DAVID

Europa }omerilor – o alt@ fa]@ a Europei cu dou@ vitezeNum@rul de }omeri din UE a dep@}it în august pragul de 25 de milioane

dr. Silvia M~RGINEAN

Bucureşti, sediul unor decizii raŃionaleşi aşteptate: Guvernul României.

DATORII VINERI 5 OCTOMBRIE 20124

c my bc my b

c my bc my b

„Am trăit destul pentru a vedea cădiferenŃa generează ură”

Stendhal

A fost sau nu a fost o surprizăcriza economico – financiară mondia-lă debutată în SUA în anul 2007?Fac parte dintre cei puŃini care auspus şi spun că nu a fost o surpri-ză. În cadrul unui sistem vădit, în maimulte din componentele sale, vulne-rabil, consumismul excesiv, printrealtele urmând să amplifice profiturilevânzătorilor, a finalizat în veritabilebombardamente publicitare şi induce-rea, constituirea unor, mai mult saumai puŃin, false necesităŃi, mai alesodată cu secolul XXI. Astfel de nece-sităŃi depăşind în satisfacerea lorposibilităŃile reale ale consumatorilorde rând, ale marii mase a consuma-torilor, aceştia au apelat cu insisten-Ńă la credite.

Băncile, la rândul lor, în speran-Ńa unui profit bancar înalt, râvnind laacel profit, au oferit asemenea credi-te cu o generozitate demnă de o cau-ză mai bună, pe fondul unui manage -ment bancar agresiv şi precipitat, şideloc fundamentat, deloc preventiv.Pre ci pitarea şi proasta gestiune le-a fă -cut să-şi depăşească astfel posibilită-Ńile, resursele şi să acumuleze dato-rii şi dezechilibre financiar bancaredin ce în ce mai mari. Alături, fireş-te, de debitorii lor, şi ei cu datorii,raportate, după caz, din ce în ce maimari, mai importante. Nemaivorbindde faptul că producŃia, „exilată” cu pre -cădere în China dar şi în alte stateemergente, lipsea şi lipseşte, uneoritimid, alteori mai evident, din tablouleconomic al statelor cu economiidezvoltate şi bănci faimoase. Să adău -găm motoare debile de creştere eco-nomică – creditul fără acoperire cuprecădere în direcŃia imobiliarului.

Chiar dacă cercetarea, de exce-lenŃă, într-o economie în general acunoaşterii, a rămas concentrată în -deo sebi în Statele Unite şi alte câte-va Ńări dezvoltate, faptul nu a înlocuitproducŃia, lucru firesc deoarece nuporŃi un război de gherilă cu armenucleare de distrugere în masă. Nu aicum, mori şi tu... Trebuie să lucre zeşi să mănânce întreaga populaŃie, nudoar “excelenŃa”. InternaŃionalizarea,globalizarea capitalului nu au fost niciele în măsură să calmeze situaŃia şinici să dreneze marile încordări şi

presiuni pe bănci. Cum pentru a di -mi nua datoriile marilor bănci - dato-rii determinate, cum spuneam, de unmanagement neperformant al acesto-ra - statele puternice nelăsând băn-cile „să moară”, gravele dezechilibrebancare s-au tranzlatat – prin injecŃiide capital public, dobândirea publicăde pachete de acŃiuni, naŃionalizăride regulă de faŃadă, etc. – spre ges -tiunea şi aşa vulnerabilă macroeco-nomic a statelor respective dezvolta-te. S-au amplificat, în consecinŃă, deze-chilibrele financiare ale acestora. Estevorba de un desen general, desigurnu cu toate detaliile.

Măsurile curative în astfel de si -tuaŃii au fost gândite şi aplicate cuprecădere prin diminuarea deficitelorbugetare mai ales ca urmare a tăie-rii de salarii, pensii, ajutoare sociale,după caz de la stat la stat. Ceea cea însemnat şi înseamnă, aproape ex -clusiv, încercarea de a ieşi din crizănu atât pe seama celor responsabilide ea, a marilor profitori ai sistemu-lui, ci a celor mai nevoiaşi – desigur,în grade diferite de reprezentare – cuvenituri aproape exclusiv limitate lasalarii, pensii, ajutoare, ş.a. Cum şiastfel de măsuri vizând socialul fiindlimitate de graniŃa evidentă dintreviaŃă şi expiere, dar şi insuficiente înraport cu povara foarte grea a defi-citelor de un tip sau altul, ceea ceapasă astăzi cu precădere numeroa-se economii europene dar şi ale unorŃări de peste Atlantic, precum SUA,sunt „datoriile suverane”. Practic şiîn bună măsură datoriile preluate subemblema statală de la băncile ce seconfruntau cu povara falimentului. De -sigur, ne referim în principal, moti-vaŃia datoriilor suverane aflându-se şiîn alte desfăşurări dezechilibrate, chiardacă nu explicit de natură bancară.Cazul economiei româneşti, cu imen-sele probleme pe care le are, degravă corupŃie şi clientelism politic, odovedeşte cu prisosinŃă.

Aşadar, datorii, datoriile suvera-ne, incapacitate de plată la nivelul sta-telor. Pentru firme, problema estemult mai simplă. Întreprinderea carenu este în măsură să respecte ter-menele contractuale de plată pentruserviciile prestate de alŃii sau să-şiramburseze datoriile este în neregu-lă. Dacă pasivul său este mai ridicatdecât activul său, ea devine tehnic şijuridic insolvabilă. Într-o asemeneasituaŃie, ea se declară în faliment saueste declarată falimentară de către

creditorii săi, trecându-se la restruc-turarea sa şi chiar la lichidarea sa înscopul de a fi recuperate creanŃelece erau şi sunt datorate. Desigur,procesul este ceva mai complicat,dar, în mare, lucrurile aşa se desfă-şoară. Codurile – fiscale, comerciale– stabilesc procedurile, iar tribunale-le de resort (comerciale, de regulă)procedează la aplicarea dreptului, alegilor, a hotărârilor ca atare.

Corect. Dar în cazul unui stat, alunui stat care are datorii şi nu poatesă şi le plătească, devine insolvabil,lucrurile se petrec la fel? SituaŃia estemult mai complicată şi, totodată, multmai puŃin reglementată, deşi în con-diŃiile uniunilor şi comunităŃilor destate şi chiar ale globalismului, s-aufăcut mai mulŃi paşi înainte astfel. Darnu atât pe reglementare, cât pe pre-venire. Ce se întâmplă de fapt? Cumscria profesorul canadian Sarmir Saulîntr-un excelent studiu intitulat „800de ani de faliment de stat”, publicatnu de mult în „l'Histoire”, şi cum amafirmat şi noi adesea, dacă au con-tractat obligaŃii de la creditorii lor şi nupot onora, statele sunt - şi rămân -suverane şi nu pot fi trimise, nici înmod necesar şi nici în mod clar, înfaŃa unei instanŃe judiciare competen-

te menită să le constrângă în modnemijlocit la achitarea obligaŃiilor lor.În caz de incapacitate de plată a do -bânzilor şi a ratelor aferente împru-muturilor contractate, statele respec-tive pot fi apreciate ca „falimentare”.Este însă o apreciere mai mult senti -mentală, morală, deoarece „activul” şi„pasivul” nu au acelaşi sens pentrustate precum pentru întreprinderi şi,totodată, un stat într-o astfel de difi-cultate nu poate fi lichidat, precum ofirmă, pentru a rambursa creditoriisăi neplătiŃi. Poate interveni şi politi-cul cu decizii de un tip sau altul caresă diminueze sau să anuleze datorii-le. Ar fi, deci, mai degrabă o reali-zare a riscului asumat de creditoriiunui stat atunci când au întreprinsacŃiunea lor de creditare. PoŃi săpierzi sau poŃi câştiga...

Înainte de a merge mai departeîn analiza noastră, cred că trebuie săfacem o precizare. „Falimentul statu-lui” considerăm că reprezintă o denu -mire incorectă. Statele au fost, ră -mân şi vor rămâne încă multă vremede aici înainte, chiar în condiŃiile unorcomunităŃi, uniuni statele, etc. Ele aufuncŃii, mai ales sociale, naŃionale,care nu pot fi eludate. Nu este, dar„falimentul statului” ca atare, ca in -stituŃie, în timp, ci al unui anumemod al unor guverne, autorităŃi de agestiona macroeconomic şi, chiar per -suasiv, microeconomic situaŃia. Statulgerman a rămas. A dispărut, însă,na Ńional socialismul. Statul rus a ră -mas. A dispărut însă caracterul luicomunist „à la sovietique”, caracterulsău strict, eminamente centralizat,etc., etc. O asemenea precizare fiindfăcută, putem continua.

Spuneam, dar, că falimentul unuistat este, deci, greu de sancŃionatdin cauza lipsei unor mijloace deconstrângere potrivite. S-au vădit şise vădesc, desigur, posibilităŃi şi mă -suri, dar fără forŃa permisivă şi exco-municativă necesară. Iată, în istoriaeconomică, nu puŃine state debitoareinfidele în plata datoriilor lor, au scă-pat de multe ori represaliilor, în afarăde abŃinerea de a le împrumuta dinnou a creditorilor sau de majorareacosturilor împrumuturilor lor viitoare.Totodată, în cazul suspendării de că -tre unele state a obligaŃiilor lor finan-ciare contractate, creditorii din Angliaşi FranŃa de exemplu, apelau la în -săşi intervenŃia în forŃă a statului lor

ca atare, pentru a obliga pe debitorisă plătească. Nici Statele Unite nu aulipsit şi nu lipsesc de la un aseme-nea „apel”. Iar aceste state puterniceamintite, ne spune profesorul cana-dian citat, atunci când considerau decuviinŃă, se implicau, în speŃă, în lua-rea în stăpânire a unor surse de ve -nituri ale datornicilor şi chiar în inter-venŃii militare – aşa-numita „politicăa canonierelor”, totul în pofida prin-cipiului, apreciat ca sacrosanct, deneutralitate a puterilor publice în tran -zacŃiile comerciale cu caracter privat.

Mai apoi, dezavuările şi disuadă-rile economice s-au amplificat în ra -port cu canonadele dinainte. De exem-plu, prăbuşirea pe piaŃă a credituluipentru un stat care nu-şi onoreazăangajamentele asumate, ceea ce ar re-prezenta şi reprezintă o anume sanc-Ńiune destul de severă a pieŃei. Sauamintita creştere a dobânzii consim-Ńite pentru noi împrumuturi, ceea cear reprezenta şi reprezintă o „sanc-Ńiune, la fel de severă, a creditului”.În sfârşit, am mai putea aminti pier-derea, treptată sau totală, a încrede-rii şi a acceptului pe pieŃele de capi-tal pentru statele în discuŃie, „fugacapitalurilor” din aceste Ńări, posibili-tatea unor embargouri comerciale, etc.De regulă, în mai toate asemeneasituaŃii vădite în timp, a fost însă vor-ba, de cele mai multe ori, de chiarîmprumuturi directe contractate, dinvarii motive, de statele respective pepiaŃa de capital, de fapt tot datoriisuverane dar de o altă geneză şioarecum de un alt tip comparativ cucele din prezent. Ca şi acum, plataunor astfel de împrumuturi sau pro-misiunea de a le plăti au însemnat,direct sau prin relaŃie, constrângeri deun fel sau altul, cu mii şi mii de morŃi,mii de drame, de nefericiri, etc.

Atunci când în 1944 a fost con-stituit Fondul Monetar InternaŃional,una dintre misiunile centrale ale aces-tei mari instituŃii a fost aceea de aîmprumuta dar şi de a evita conse-cinŃele situaŃiilor de felul menŃionat,prin intermediul promovării restructu-rărilor şi reeşalonărilor de datorii, im -punându-se statelor „în defect”, prin-tre altele, tăieri bugetare, creştereade impozite, liberalizarea comerŃuluilor exterior, ş.a. Dacă într-un astfelde final dificil, statul suveran şi-ar fisuspendat sau şi-ar suspenda obliga-Ńiile, datoriile, acesta s-ar fi aflat şi

Prof.univ.dr. D.H.C. Dan POPESCU

Universul tumultos al datoriilor suverane- evolu]ii în timp }i spa]iu -

Spania, Madrid, Puerta del Sol, cu edificii somtuoase încă din vremea marelui imperiu (colonial) spaniol.

urmare din pagina 1Am remarcat deosebit mai multe comunicări, prin-

tre care „Instruirea economică universitară: aspect abs-tract, cultural şi educativ” a profesorului Sergiu Chircă,membru de onoare al Academiei Române, în careautorul a subliniat marele neajuns al lipsei de pregă-tire pe linia disciplinelor fundamentale a viitorilor eco-nomişti; „Puncte de reper pentru elaborarea unei teo-rii a «economiei imaginaŃiei creative»” a profesorului Du-mitru Moldovan, membru corespondent al Academieide ŞtiinŃe a Moldovei, în care autorul apreciază „eco-nomia imaginaŃiei creative” ca un stadiu superior aleconomiei cunoaşterii; „Prin competitivitate spre creş-tere şi dezvoltare economică”, a profesorului GrigoreBelostecinic, membru corespondent al Academiei deŞtiinŃe a Moldovei, Rectorul ASEM, în care autorulanalizează detaliat şi foarte bine fundamentat virtuŃilecompetitivităŃii în actuala etapă de dezvoltare;„ConsideraŃii geopolitice pentru o nouă ordine interna-Ńională”, a profesorilor Valeriu Ioan Franc şi Napoleon

Pop, în care autorii s-au referit la influenŃa geopoliti-cii asupra economiei, etc.

Prezentăm mai jos, in extenso, comunicările celordin Sibiu. În numărul curent comunicarea profesoruluiDan Popes cu, „Universul tumultos al datoriilor suve -rane”, iar în nu mărul următor pe cea a conf. univ. dr.Paul Lucian „Competitivitate şi locuri de muncă prininvestiŃii străine”.

P.S. InvitaŃi la „Concertul de muzică clasică” cuprilejul „Zilei Economistului” din frumoasa „Sală cu orgă”din Chişinău, în 28 septembrie seara, am avut bucu-ria unei veritabile incantaŃii muzicale. Piese renumitede Bach, Mozart, Vivaldi, Hummel, Mascagni, Doga,Dinicu, ş.a., sub bagheta strălucită a maestrului CristianFlorea, dirijorul şi directorul Orchestrei NaŃionale de Ca-meră a Republicii Moldova, ne-au produs o adevăratăreverie. Ne-am bucurat cu atât mai mult cu cât maestrulFlorea este sibian get-beget, dar şi cetăŃean german,cu concerte şi activităŃi muzicale remarcabile, desfăşu-rate în multe şi renumite capitale europene.

ASEM – Chi}in@uConferin]a Economic@ Interna]ional@

Puerta del Sol, secolul XXVII

VINERI 5 OCTOMBRIE 2012 5

c my bc my b

c my b

DATORII

c my b

s-ar afla imediat expus oprobiului şisancŃiunilor pieŃei. Fireşte că, în cazulunei comunităŃi de un fel sau altul,pot acŃiona „pârghii de solidaritate”,precum s-a propus relativ recent încazul Greciei, de fapt al economieielene, ştergerea a 50% din datoriileGreciei deŃinute de către creditoriiprivaŃi. Sau, ca o altă variantă, decla-rarea falimentului statului respectiv,chestiune însă, după cum am arătat,deosebit de nebuloasă şi cu urmări,unele, deloc previzibile.

Ne-am referit în general. Dar ceexperienŃe şi concluzii ne poate rele-va cazuistica concretă, încă din vre-mea Romei antice? Trecând apoi prinalcovurile financiare ale familiei deMedicis, cu mari şi foarte importanŃibancheri florentini? Pe urmă situaŃii-le în care au fost puternic implicaŃiJacques le Coeur dar şi cei care audirijat marea Ligă hanseatică, prin Ja-kob Fuegger şi urmaşii săi? În sfâr-şit, celebrul financiar scoŃian John Law,pe urmă marea familie Rothschild,dar şi personajele şi casele financia-re importante ale timpurilor moder-ne? Venind sau încercând să venim,fireşte, „la zi”... În decursul timpului,pe toate aceste segmente am între-prins cercetări asidue, publicate încărŃile şi articolele mele, acum, însă,încercând să le reinserez din per-spectiva temei propuse – datoriilesuverane.

... Datoriile unui stat în posturade a nu fi plătite au constituit şiconstituie un fenomen sinonim cu„moartea încrederii”, în speŃă „moar-tea încrederii” în acel stat. Nu şi laRoma, în Imperiul Roman. Proble me -le financiare deşi deseori presau, nuerau atât de complicate. Când eraunecesari bani pentru armată, legiuni,pentru războaie, pentru „circ”, pentrurealizarea funcŃiilor sociale ale impe-riului – atâtea câte erau ele şi cumerau ele rezolvate – nu se apela nicila împrumuturi de stat şi nici la da -toria publică. Dacă era nevoie debani, statul bătea piese metalice, deaur, argint, de cupru, după trebuinŃe,amplifica, mai mult sau mai puŃinconcomitent, presiunile fiscale, taxeleşi impozitele pe rol, inclusiv unelenoi sau se lua ceea ce era nevoie dela inamicii învinşi, atât sub formă depradă de război, cât şi indirect...

„Numai odată cu statul regalmedieval a început să se pună pro-blema falimentului statal”, scrie pro-fesorul Samir Saul. Are dreptate. Darregii aveau puterea de a anula dato-riile pe care le făceau în numele ne -voilor statului pe care îl conduceau,iar bancherii care îi împrumutaseră

nu aveau forŃa de a li se opune încazul refuzului plăŃii. Ierarhiile regaleşi privilegiile nobiliare de multe oridispreŃuiau pe bancherii – dar nu ba -nul lor – pe bancherii care, mai cutoŃii, nu aveau speŃă aristocratică, con-siderându-se că li se făcuse o veri-tabilă cinste atunci când li s-a cerutbani cu împrumut. Ce mai conta ram-bursarea împrumutului... Cam dupămijlocul secolului al XVIII-lea situaŃiaînsă se va schimba, banii şi banche-rii devenind, adeseori, adevăraŃi reginu ai unui stat, ci ai lumii. Astăzi, pefondul acestei financiarizări excesive,cu atât mai mult. Dar să revenim.

Bani la bancheri străini au cerutşi domnitorii români, însă fiind vorbade state cu o putere ceva mai redu-să comparativ cu occidentul, de multeori sumele erau înapoiate, oameniide rând, prin dări şi biruri înrobitoa-re, fiind, cu precădere, aceia careduceau greul. „Quod licet Iovi nonlicet Bovi”. Regele francez Filip celFrumos, de comun acord cu PapaClement al V-lea, a desfiinŃat însă unordin la care se împrumutase şi nuavea cum, nu avea de unde să-i re -turneze împrumutul. Faimoşii banche -ri florentini, cei din familia de Me -dicis, au devenit, şi ei, nu o dată, co-manditarii papalităŃii, dar nu întot-deauna le-au fost onorate împrumu-turile făcute de Sfântul Scaun. Deve -nise un lucru aproape uzual: războa-iele se făceau pe credit. „Mai mereumonarhii întreŃineau cu obstinenŃăarmatele pe care nu le puteau finan-Ńa din resursele trezoreriei, fiscalita-tea fiind inegalitară, apăsând, ca unparadox, explicabil însă, mai ales pecei care nu o prea puteau suporta şiexceptând ordinele nobiliare privile-giate”. De aici, sărăcirea şi mai crun-tă de după războaie, de aici răscoa-le, revolte. Se delega unor particularisarcina de a strânge impozitele, fiindchiar puse în vânzare, nu o dată, în -seşi „excepŃiile” de la plata acestora.Iar împrumuturile se făceau, în nu -mele regelui, cum spuneam, de la fi -nanciari şi bancheri privaŃi. Mai erauşi alte forme şi nu mereu banii sereturnau.

Un nume de rezonanŃă în acestcadru este cel al marelui împăratCarol Quintul. Pentru a fi mai credi-bil în acoperirea imenselor sale nevoide bani, acesta a ipotecat veniturileSpaniei, bancherilor germani, geno-vezi şi flamanzi. Dar doar după unan de domnie, fiul şi succesorul său,Filip al II-lea va suspenda plăŃile. Fărăreplică. O altă asemenea suspendarede plăŃi semnată de el va da o teri-bilă lovitură financiară marii familiide negustori hanseatici, care iniŃiase-ră şi controlau faimoasa ligă cu ace-laşi nume. Cu greu aceşti germani –hanseatici destoinici şi-au putut re -veni. Este drept, uneori nu se anulauplăŃile, ci se realiza convertirea lordin creanŃe pe termen scurt, în îm -prumuturi pe termen lung şi cu orată de dobândă mai mică. Iar, ade-seori, dimensiunea împrumuturilor seîntâmpla, nu o dată, să fie de câte-va ori venitul anual al unei Ńări. Aşacum arătam cu un alt prilej, scoŃia-nul bancher John Law, fondatorul unei„Bănci Generale” în Parisul anului1716 - o bancă cu dreptul de aemite monedă-hârtie garantată destocul în aur şi argint al instituŃieiamintite, cu activitatea sa devenităfalimentară - a dezorganizat şi ruinatîn aşa măsură finanŃele FranŃei încâta reprezentat una din cauzele Revo -luŃiei franceze de la 1789. Ce s-aîntâmplat în fapt? Banca lui Law adevenit creditoare a statului regalfrancez. Ea a cumpărat datoria publi-că şi încasarea unor impozite. Iaremisiunea excesivă de bilete de ban -că, mult dincolo de puterea de aco-perire a instituŃiei, a alimentat mereuinflaŃia, în vreme ce cursul acŃiunilor

băncii a devenit obiectul unor specu-laŃii continue. După multe alte eveni-mente urâte, banca a falimentat, fi -resc, în 1720, ruinând acŃionarii şiînconjurând de oprobiul public prin-cipiul băncii de emisiune, hârtia mo -nedă şi chiar cuvântul bancă, JohnLaw plătind cu ruina sa şi un sfârşitdramatic într-o îngrozitoare sărăcie.Însă regalitatea Bourbonilor a mersbine – mersi mai departe, fastul şidispreŃul mascând marile ei lacune,dar numai până la finalul ei tragic,sub ghilotină, în 1793...

... Rusia, imediat după RevoluŃiabolşevică din Octombrie 1917, con-dusă tot de un fel de Ńar, dar carese numea Lenin, va anula, în 1918,prin decizie publică, datoriile statuluirus contractate sub Nicolae al II-leaRomanov, generând o imensă pierde-re pentru aproape 1,5 milioane defrancezi încrezători în profitul ce l-arfi putut obŃine de pe urma împrumu-turilor respective. Sunt datorii pe careguvernele franceze, după cum se afir -mă, le-au „uitat” în timp, particularii,însă, solicitând şi astăzi reglementa-rea lor...

... Primul Război Mondial a maiîntrerupt astfel de împrumuturi, maimulte state europene aliate devenind,totuşi, debitoare în raport cu StateleUnite - economia americană fiind înplină creştere, existând cerere mare -pe teritoriul cărora nu s-au purtatlupte. łările din America Latină sevor întoarce, la rândul lor, spre Sta -tele Unite unde, aşa cum se spune,„banii abundau”. Era vorba, cu pre-cădere, de investiŃii publice şi demodernizări, Brazilia deŃinând poziŃiade frunte. Mai erau „ReparaŃiile derăzboi” pe care statele învinse, înspeŃă „Puterile Centrale”, cu Ger -mania în faŃă, trebuiau, erau datoaresă le plătească Ńărilor învingătoareale Antantei. Debutul marii crize eco-nomice mondiale din 1929 – 1933precum şi derularea acesteia au dus,în bună măsură, la suspendarea plă-Ńilor, devenite practic imposibile. Iaral Doilea Război Mondial va bulversaşi mai mult cartografia iniŃială, ampli-ficându-se însă, direct sau indirect,pentru o bună parte din state, rolulde creditor mondial al SUA. Desigurcă era meritul economiei americane,cu o ridicată productivitate a muncii,flexibilă, suplă, că avea resurse pecare le putea destina astfel.

Dar tabloul economic mondialde după al Doilea Război Mondial afost caracterizat de noi şi importan-te trăsături. Iată: a) apariŃia FonduluiMonetar InternaŃional (FMI) de caream amintit, instituŃie urmărind, prin-tre altele, să dea credite dar şi săvegheze asupra stabilităŃii monetareinternaŃionale; b) direcŃia marilor crean -Ńe dinspre sud spre nord – în con-diŃiile în care înseşi nu puŃine stateeuropene dezvoltate aveau mare ne -voie de fonduri pentru reconstrucŃieşi în condiŃiile în care se reduc pre-Ńurile materiilor prime în statele dinsud, aceste preŃuri vădindu-se „preaslabe” pentru a putea reprezenta ogaranŃie a creanŃelor – se modifică petiparul nord spre nord, valabil cu pre-cădere în vremea celor „30 de aniglorioşi”. Apoi, după 1970, „un nou ci -clu de împrumuturi se va constitui”.

Alăturându-ne analizei, menŃio-năm că a)-ul şi b)-ul de care amin-team se schimbă. Pe de o parte,începem să avem de-a face cu o ve -ritabilă „hemoragie” în ce priveşte pre -Ńurile la petrol, care a generat Ńărilorproducătoare un substanŃial şi intere-sant flux de venituri, aşezându-le ast-fel în postura de debitori pentru oserie de nevoi imediate ale lor şi alealtora: dezvoltarea producŃiilor petro-liere şi a rafinăriilor, a transporturilorprin conducte, infrastructuri importan -te în transporturi, urbanism, turism,ş.a. Iar, pe de altă parte, se va modi-

fica însăşi mecanica împrumuturilor.Dacă în 1945, băncile reprezentau unalt fel de alte instituŃii de profil, maiales intermediari cu sarcina de a emitepentru public obligaŃiuni ale statelorcreditoare, acum toŃi aceşti agenŃifinanciari şi economici atât de impor-tanŃi, de fapt investitori instituŃionali,vor acorda credite din chiar fonduri-le lor: fonduri proprii, depozite, con-tribuŃii, riscând ei ca atare o astfelde expunere. De aici, atât rolul lor„cheie”, de titulari fără echivoc însistemul economico – financiar inter-naŃional, cât şi grija de a putea în -tâmpina sau chiar salva „datoriilesuverane” dând ajutor atât celor cucreanŃe, cât şi celor cu debite. Un aju -tor, însă, care nu de puŃine ori s-aconvertit într-o serie de dezastre fi -nanciare, cu efecte mult mai slab re -marcate pe partea creditorilor şi multmai mult simŃite mai ales pe seamapăturilor sărace, pe partea celor cecontractau şi contractează datorii.

... Ne aflăm, se pare, astăzi înfaŃa unei noi astfel de faze de ban-crute, consecutivă devalorizării ipote-cilor de tip „subprime” şi a activelorfundamentate pe ele. „Subprimele” aureprezentat şi reprezintă acele împru-muturi cu un grad mare de risc îndomeniul ipotecar, din Statele Unite.Ele sunt asociate cu alte valori, iaransamblul este convertit în noi titluricare sunt „aruncate” pe piaŃă. Şi cumeconomia Statelor Unite a avut şi aredeschidere pe întregul glob, cu atâtmai mult în condiŃiile globalizării, că -derea „subprimelor” a reprezentat ocauză însemnată a actualei crize eco-nomico – financiare mondiale. Au fostşi sunt „împrumuturi toxice” şi o în -datorare externă şi interioară fărăprecedent, devenite un adevărat coş-mar atunci când economia america-nă a început să se confrunte cu gra-vele ei probleme. S-a dezvoltat o ve -ritabilă prăpastie de disproporŃie întredimensiunile uriaşe ale creanŃelor şiresursele debitorilor statali. Până laurmă s-au îndatorat şi se îndatorea-ză nu doar debitorii, ci şi creditorii.„Datoriile suverane” au devenit astfelo mare problemă a lumii actuale...

Sunt încă numeroase trăsături şidetalii de adăugat unei asemenea ico-nografii economico – financiare inter-naŃionale, dar ele nu sunt în măsurăsă schimbe sensul a ceea ce se în -tâmplă în prezent. Eventual pot ac -centua negativul. Desigur că soluŃiileŃin, o dată mai mult, de paşii înapoiai economiei speculative şi paşiiînainte ai economiei bazate pe pro-ducŃie unde capitalurile îşi pot afladebuşee dintre cele mai însemnate,dintre cele mai promiŃătoare. SituaŃias-a modificat radical faŃă de acea din

urmă cu decenii, oamenii, în general,şi din mai toate Ńările, au avansat, auprogresat, nu mai sunt dispuşi „să în -ghită” orice, şi, mai ales, să suporteieşirea din astfel de crize pe seamalor şi nu, în principal, a celor vino-vaŃi de ele. Austeritatea este un pro-ces corect, educativ chiar în astfel decircumstanŃe, dar nu neapărat pentrua plăti prin ea greşelile altora.

SituaŃia din economia româneas-că se înscrie în acest cadru general,însă negativul a fost şi este multaccentuat, îngroşat, de aproape pră-buşirea producŃiei de circa 2 decenii,de lipsa locurilor de muncă astfel, de„corupŃia instituŃionalizată” cum s-auexprimat, cel mai adesea, oameniipolitici mai de toate culorile, dar, dinpăcate, fără marii corupŃi şi corupă-torii indicaŃi şi demonstraŃi ca atare.Ceea ce nu este deloc în regulă. Şise mai ridică o problemă nu doarpentru România, dar o accentuăm înspaŃiul nostru: când economia multorstate ale lumii, economia mondială,ca atare, se mişcă greu de la o zi laalta, oare cine şi cum vor plăti dato-riile suverane? Normal ar fi ca ele săfie onorate de cei care le-au contrac-tat, fără, în speŃă cazul României, cadirecŃionarea lor în activitate, într-unfel sau altul, să nu fie sterilă, să nufie centrată pe obiective „partizanale”minore, fără să aibă efectele aştepta-te asupra creşterii investiŃiilor de tipproductiv, în producŃie, în crearea delocuri de muncă, în social, etc. Estedrept, într-o măsură au crescut ast-fel profiturile celor privilegiaŃi.SituaŃie complicată, fireşte. Ca urma-re, avem ceea ce avem...

P.S. A continuat circul fals şi penibil -“fals şi penibil” deoarece circul veritabileste o adevărată artă încă din antichitate- în problema privatizării Oltchim. Spercă s-a sfârşit. Iar cei vinovaŃi, cu discursde mahala, “Ńigănesc” chiar, incontinent,ilogic şi ignorant, să dea socoteală...

Bibliografie (selectiv):

• Acad. Florin Constantiniu, Criza eco no -mică văzută de un istoric, Isto rie şi civi-lizaŃie, nr. 27, decembrie, 2011, pp. 3-4;• Samir Saul, Huit cents ans de faillitesd’etat, L’Histoire, nr. 370, de cembre, 2011,pp. 8-19;• Dan Popescu, Scandalul Law, în “Istoriagândirii economice din antichi tate până lasfârşitul secolului XX”, Editura Continent,Sibiu - Bucureşti, 1999, pp. 270-282;• Dan Popescu, InstituŃiile capitalismului.Negustorii, în “Jurnal economic”, EdituraContinent, Sibiu - Bu cureşti, 2007, pp.227-236;• Dan Popescu, Amurgul lumilor pa ralele,Editura Continent, Sibiu - Bu cureşti, 2011;• Dan Popescu, Carmen Popescu, “Eco -nomia şi gestiunea întreprinderii”, Capi to -lul “Echilibrul economico-financiar al firmei”,Editura Continent, Sibiu - Bucureşti, 2004.

New-York

FlorenŃa, Castelul Medicis

ISTORIE ECONOMIC~ CERCETARE DEZVOLTARE VINERI 5 OCTOMBRIE 20126

urmare din pagina 1Emigrarea etnicilor germani din

România în Republica Federală Ger -mania nu a mai fost restricŃionatăsau obstrucŃionată de statul român şiprin urmare nu a mai constituit unfactor de tensiune între cele douăstate. Despre emigrarea etnicilor ger-mani din România, Florian scrie: „Sem-nele „oficiale” de interes, de ambelepărŃi, pentru o modalitate de emigra-re în RFG a etnicilor germani din Ro -mânia care să implice şi plata unoranumite sume de bani, apăruseră laînceputul anilor 60 în unele birourioficiale din ambele Ńări. Nevoia de va-lută a unei Românii în curs de in -dustrializare, pe de o parte, şi pe dealtă parte statutul etnicilor germani,ca singură minoritate care avea oŃară mamă în Occident, au condus încele din urmă, cu o intensitate spo-rită în anii 70, dramatică în anii 80,şi ireparabilă, la începutul anilor 90,la un exod care – astăzi suntem înmăsură s-o spunem, constatând ur -mările – nu i-a făcut pe deplin fericiŃinici pe germanii, saşi sau şvabi, careau ajuns în cele din urmă în patriastrămoşilor lor, şi cu atât mai puŃinpe românii cărora le-au fost vecini,prieteni, pilde şi tovarăşi de istorie.1

Ambele state s-au confruntat însăcu probleme economice substanŃiale.În România, trecerea de la economiacentralizată şi planificată la economiade piaŃă a avut ca urmare, în perioa-da de tranziŃie, o scădere sub-stanŃială a producŃiei industriale şi aputerii de cumpărare a populaŃieidatorită inflaŃiei monedei naŃionaleprecum şi ratei şomajului în creşte-re.

Destrămarea pieŃei C.A.E.R., cucare România efectua în jur de 50%din schimburile sale economice ex -terne de bunuri şi servicii, precum şinecesitatea găsirii de noi pieŃe de des-facere pentru produsele noastre indu -striale şi agricole au determinat oevoluŃie sinoasă atât a exporturilorcât şi a importurilor. În primii ani ai

tranziŃiei s-a înregistrat o scăderebruscă a volumului mărfurilor expor-tate şi o modificare a raportului din-tre export şi import, ceea ce a deter-minat şi o schimbare radicală a sol-dului balanŃei comerciale. Astfel, faŃăde un volum al exportului de 10.487mil. USD şi al importului de 8.871 mil.USD în anul 1989, cu un sold pozi-tiv al balanŃei comerciale de 1.616 mil.USD, în 1990 România a realizat unvolum al exportului de numai 5.870 mil.USD (aproximativ jumătate din cel rea-lizat în 1989) şi un import de 9.663mil. de USD. Trecerea de la o balanŃăcomercială excedentară la una de -ficitară de aproape 3.800 mil. USD aînsemnat un puternic dezechilibru îneconomia românească, cu efecte petermen lung. În România, evoluŃia vo-lumului exportului şi importului a con -tinuat să se situeze, şi în anul 1991,pe o linie descendentă, după care, înanii următori, se observă o oarecareevoluŃie ascendentă. Începând cu anul1992, are loc o tendinŃă de creşterea volumului valoric atât al exportuluicât şi al importurilor în Ńara noastră,ceea ce se explică prin crearea pre-miselor pentru stoparea declinuluieconomic şi reluarea creşterii în anul1993. FaŃă de anul 1992, volumul ex-porturilor totale F.O.B. ale României,a crescut în 1995 cu 76%, iar cel alimporturilor C.I.F. cu respectiv 62%,niveluri care se menŃin aproximativeşi în anul 1996, cu toate că ele aufost inferioare anului anterior. Se cu -vine a se menŃiona că, în această pe -rioadă, importurile au fost mult maimari decât exporturile (soldulbalanŃei comerciale fiind în toŃi aniinegativ). Gradul de acoperire aimporturilor cu exporturi nu s-a rea-lizat integral, deşi, începând din anul

1993, se constată o uşoară tendinŃăde îm bunătăŃire a acestuia.2

În ultima decadă din secolul 20,Republica Federală Germania si-a ca -nalizat resursele în principal în inves -tiŃii de infrastructură pe teritoriul fos-tei Republici Democratice Germanepentru a micşora decalajul între celedouă părŃi ale Germaniei. În acestsens Zaman scrie că „datorită unifi-cării celor două Germanii, a integră-rii economice a fostei R.D.G., în dez-voltarea economică a Germaniei înansamblul său au apărut o serie dedificultăŃi determinate de necesitatearetehnologizării întreprinderii din est,a eficientizării activităŃii în această partea Ńării, cu problemele specifice deter-minate de această acŃiune în careşomajul reprezintă una din probleme-le complexe căreia trebuie să i se gă -sească remediile. Ca urmare, Germa -nia trebuie să facă faŃă în prezentunor probleme importante pe planintern, fiind într-o perioadă caracteri-zată nu numai printr-o oarecare slă-biciune economică, dar şi printr-o dez-voltare care, dacă procesul de ajus-tare cerut de integrare nu este com-plet realizat cu succes, ridică proble-ma perspectivelor pe termen lung şimijlociu ale Germaniei”.3

Asistăm la dezechilibre de natu-ră cantitativă şi calitativă ale relaŃiiloreconomice româno-germane ca ur -mare a ruperii legăturilor de specia-lizare şi cooperare ale României cufosta Republică Democrată Germană,care, prin unificarea cu Republica Fe -derală Germania, intrând într-un pro-fund proces de transformare, practic,nu au mai reprezentat un potenŃialde menŃinere a unor relaŃii economi-ce minime cu România, comparabilecu perioada anterioară.

Instabilitatea politică şi economi-că din România în primii ani dupăevenimentele din decembrie 1989 afost o piedică în realizarea unor in -vestiŃii germane de anvergură în Ro -mânia. Din acest punct de vedere seconstată o reticenŃă mai mare a in -vestitorilor germani faŃă de mediuleconomic şi politic instabil al Româ -niei. Această poziŃie este oarecum ti -pică pentru mediul de afaceri germanunde procesul de decizie este mai ri -guros şi durează mai mult. Spre deo -sebire de investitorii germani, cei olan -dezi, italieni şi austrieci au demarat in -vestiŃii în România încă din perioadăde instabilitate politică şi economică.

Am optat să analizez, în acestsubcapitol, impactul relaŃiile economi -ce româno-germane mai întâi în perioa -da 1990-1996 şi ulterior în întreagaperioada 1990-1999. Această opŃiuneeste motivată de următoarele aspecte:• În perioada 1990-1996, România atrecut printr-o fază dificilă, care aînceput cu o scădere economică ac -centuată care a dus la o serie deprobleme sociale;• Din punct de vedere politic perioa-da 1990-1996 a cuprins două man-

date sub conducerea aceleiaşi forma-Ńiuni politice, şi anume Frontul Sal -vării NaŃionale, iar preşedinte a fostdomnul Ion Iliescu. În plan politic,România a oscilat între est şi vest,între trecut şi viitor, iar apropierea destatele şi instituŃiile europene a fostdestul de timidă. • Deşi s-a început reforma economi-că în această perioadă, paşii au fostrelativ mici. FaŃă de alte state din es -tul Europei, România a făcut progre-se destul de reduse în procesul detrecere de la economia planificată şicentralizată la o economie de piaŃă.

Se poate remarca că volumul ex-porturilor realizate de România cătrealte Ńări nu a fost însemnat în pe -rioada 1990-1996, dar totuşi trebuiemenŃionat faptul că Germania ocupăun loc important în relaŃiile comercia-le ale României. Conform Zaman „Ger -mania ocupă primul loc în exportulefectuat de România atât ca ponderecât şi ca dinamică. În ultimii şase ani(1991-1996), volumul exportului demărfuri româneşti în Germania aproa-pe s-a triplat, ponderea acestuia ajun-gând să reprezinte 32% în 1996, faŃăde 29% în 1991 din totalul exportu-rilor realizate de România în Ńările Uniu -nii Europene”.4 Acest fapt reiese dintabelul de mai jos.

Datorită puterii sale economice,Germania a devenit un centru gravita -Ńional pentru relaŃiile economice exter -ne ale României. Această caracteris-tică este confirmată de ponderea încreştere a exportului efectuat de Ro -mânia în R.F.G., în perioada 1991-1996,de la 9,9% la 18,1%, adică aproxi-mativ o dublare.

Din tabelul de mai jos se eviden -Ńiază aspecte mai importante referitoa -re la structura exporturilor româneşticătre R.F.G. cât şi la modificarea aces-tei structuri, constituite ca tendinŃepe perioada 1991-1996. În perioadaanalizată, cea mai mare pondere în

exporturile româneşti către R.F.G. afost deŃinută de materiile textile şi dearticole din acestea (41,7%), de mo -bilă, de aparate de iluminat şi artico-le similare (18,1%) şi de metale co -mune şi articole din metale comune(9,1%). Celelalte grupe de produseau deŃinut o pondere care a variat în-tre 0,6% şi 8%, ceea ce ne determi-nă să susŃinem că acestea nu con-stituie elemente importante în struc-tura exporturilor efectuate de Româ -nia în această Ńară, ci mai degrabărelevă o disipare pe numeroase cate-gorii de produse, opusă unor struc-turi specializate cu atribute de valo-rizare eficientă a potenŃialului naŃio-nal de export.

În ceea ce priveşte tendinŃele demodificare a structurii, la principale-le categorii de produse româneşti ex -portate în R.F.G., constatăm:

a) o tendinŃă de creştere a pon-derii la materii textile şi la articolederivate din acestea;

b) o tendinŃă de diminuare aponderii la majoritatea categoriilor deproduse, dar mai ales în cazul urmă-toarelor grupe: mobilă, aparate deiluminat şi articole similare, metale

comune şi articole din metale comu-ne, materiale de construcŃii, produsealimentare şi vegetale;

c) o pondere cvasiconstantă semanifestă la produsele din lemn, la ma -teriale plastice, cauciuc şi produse de-rivate, la produse minerale, la artico-le de îmbrăcăminte şi accesorii etc.

Produsele textile şi cele metalur-gice reprezintă ponderi relativ însem-nate în structura exportului. În cazulproduselor textile se poate explica prinpracticarea schimburilor pe baza deLOHN şi la produsele metalurgice prininteresul importatorilor germani, de aimporta semifabricate energofage şitotodată poluante, în acest mod eco-nomisind consumul resurselor energe -tice şi oferind premise materiale pre-lucrării ulterioare sofisticate a semi-fabricatelor din metal importate.

Profesorul universitar Gheorghe Za-man constată că „punctul forte al ex -porturilor româneşti în Germania îlconstituie produsele cu grad de teh-nicitate şi prelucrare relativ scăzut, con-sumatoare de muncă manuală şi re -surse naturale, ceea ce contribuie lao valorificare modestă a factorilor deproducŃie din economia româneascăpe piaŃa germană. Una din priorităŃi-le îmbunătăŃirii structurii exporturilorromâneşti in R.F.G., o constituie creş-terea ponderii produselor cu grad înaltde prelucrare şi valoare adăugată ri -dicată care necesită fie asimilări detehnologii superioare fie crearea desocietăŃi cu capital străin care să mij -locească transferuri tehnologice, com-portamente manageriale şi de marke-ting adecvate.”

Dinamica exporturilor totale efec-tuate de România către R.F.G. în pe -rioada analizată, a devansat pe cea în -registrată de exporturile totale rea -lizate de România în Uniunea Euro -peană, ceea ce demonstrează că R.F.G.a relevat o putere de absorbŃie aproduselor şi serviciilor României în

Wiegand Helmut FLEISCHER

Analiza impactului rela]iilor economice româno-germane în procesul de dezvoltare a economiei române}ti începând cu anul 1990 }i pân@ la începereanegocierilor de aderare a României la Uniunea European@ (1990 - 1999) (I)

ISTORIE ECONOMIC~ CERCETARE DEZVOLTAREVINERI 5 OCTOMBRIE 2012 7

continuă creştere.Dată fiind poziŃia de excepŃie (ca

volum şi pondere) a Germaniei în ex -porturile româneşti, considerăm căaceastă Ńară trebuie să constituieunul din elementele strategice ale po -liticii exporturilor de bunuri şi servi-cii, Ńinând seama de nivelul competi-Ńiei pe piaŃa germană şi de interese-le creşterii profitabilităŃii exporturilorromâneşti. Faptul că mai mult de otreime din exporturile româneşti înU.E. pe piaŃa R.F.G. este de natură săconfere acestei pieŃe un rol de primăimportanŃă nu numai în relaŃiile bila-terale, dar şi în cele multilaterale, încadrul grupării integraŃioniste U.E. Cualte cuvinte, de exporturile efectuatede România în R.F.G. depind într-omăsură importantă producŃia, gradulde ocupare şi nivelul tehnologic almultor sectoare ale economiei româ-neşti. RelaŃiile cu această Ńară pot con-stitui pentru România un importantfactor de susŃinere a creşterii econo-miei în diferite domenii.7

Volumul importurilor realizate deRomânia în perioada 1990-1996 adepăşit volumul exporturilor, dar nua fost foarte însemnat. Zaman scriecă „pe primul loc ca importanŃă, laimportul de mărfuri al României, încadrul Ńărilor Uniunii Europene, seaflă Germania. Volumul mărfurilor im -portate din această Ńară a crescut deaproape trei ori, iar ponderea în tota-lul importurilor Ńării noastre din Uniu -nea Europeană s-a menŃinut aproxi-mativ constantă (34-35 %) în perioa-da 1991-1996.”

Datele din tabelul cu privire la struc-tura pe categorii de produse a impor-turilor efectuate de România din Ger -mania evidenŃiază următoarele:• Cele mai importante ponderi în vo-lumul total al importurilor efectuatede România din Germania au fost de-finite de: maşini şi aparate, echipa-mente electrice (33-34%) şi materiitextile şi articole derivate din acestea(24-27%), urmate la distanŃă de produ -se ale industriei chimice (peste 8,4%);celelalte grupe de produse importanteau deŃinut ponderi relativ modeste;• Modificarea structurii importurilorromâneşti din R.F.G. este mai puŃinpregnantă în perioada analizată, ceeace relevă interese specifice relativconstante ale aprovizionării Românieicu produse din această Ńară.9

Structura importurilor ne confirmădependenŃa economiei româneşti faŃăde piaŃa de aprovizionare cu echipa-mente şi tehnologii de vârf din Re -publica Federală Germania. Ea reflec-tă, fără îndoială, structuri tipice ale re-laŃiilor economice externe dintre Ńăricu niveluri de dezvoltare economică şitehnologică marcate de importantedecalaje şi rămâneri în urmă, a cărordiminuare absolută şi relativă nu poatefi realizată decât prin intensificareacooperării în diferite formule de aso-ciere şi integraŃioniste pe plan inter-naŃional, susŃinute de un efort pro-

priu intern consecvent şi intens dinpartea Ńărilor europene mai puŃin dez-voltate.

Dacă Germania reprezintă la exportpartenerul principal al României, în -semnătatea importurilor efectuate deGermania din Ńara noastră (a exportu -rilor româneşti pentru economia ger -mană) este de-a dreptul modică (circa0,21% din volumul total al importu-

rilor R.F.G. în anii 1993-1995). Seconstată aşadar o asimetrie extremde mare referitoare la greutatea spe-cifică a exporturilor efectuate de Ro -mânia în R.F.G., comparativ cu impor -tanŃa importurilor realizate de Germa -nia din România. Dacă la nivel ma -croeconomic această asimetrie estede natură să descurajeze analişti şistrategi în domeniul economiei germa -ne, nu acelaşi lucru se poate spunedespre importanŃa exportatorilor ro -mâni pentru partenerii din Germania,în cifra de afaceri a cărora firmeleexportatoare româneşti capătă pon-deri cu mult mai mari. Oricum, sedegajă concluzia existenŃei în R.F.G.a unui potenŃial apreciabil pentru ex -portul de produse şi servicii din Ro -mânia, în anumite segmente ale pie-Ńei germane, cu condiŃia sporirii com-petivităŃii acestora. Numai în acest modRomânia se poate înscrie cu expor-turile sale pe o traiectorie ascenden-tă în ceea ce priveşte sporirea impor-tanŃei sale în economia germană.11

Analiza comerŃului exterior cu prin-cipalii parteneri comerciali ai Româ -niei în perioada 1990-1999 ne aratăurmătoarele:• Germania a reprezentat, alături deItalia, cel mai important partener co -mercial al României pe parcursul în -tregii perioade. Dacă în perioada 1990-1996 volumul comerŃului exterior cuGermania a depăşit pe cel cu Italia,în perioada 1997-1999 aceasta a reu-şit să preia poziŃia de lider al comer-Ńului exterior cu România;• După o scădere a volumului schim-burilor comerciale cu Germania în pe -rioada 1991-1992 faŃă de anul 1990a urmat o creştere a acestora pânăîn anul 1995, după care acesta s-astabilizat în jurul valorii de 3200-

3600 mil. USD pe an;• Soldul balanŃei comerciale a Ro -mâniei cu Germania a fost negativ şiconstatăm o uşoară îmbunătăŃire adeficitului ca şi pondere în volumultranzacŃiilor pe parcursul întregii pe -rioade analizate datorat creşterii maimari a exporturilor României în Ger -mania în raport cu importurile Ro -mâniei din această Ńară.

Din analiza exporturilor FOB aleRomâniei în perioada 1990-1999 re -zultă următoarele concluzii:• Germania reprezintă, alături de Ita -lia, destinaŃia cea mai importantă pen-tru produsele exportate de România;• după declinul exportului Românieidin perioada 1991-1992, acesta s-a în -scris pe o traiectorie crescătoare sus-Ńinută, volumul comerŃului exteriorajungând să fie de 5.562,34 mil. USDîn anul 1999 faŃă de 1.842,83 mil.USD în anul 1990, ceea ce reprezin-tă o creştere de 301,84% într-o pe -rioadă de 9 ani;• evoluŃia volumului exporturilor ro -mâneşti în Germania a cunoscut undeclin în perioada 1991-1992, dupăcare s-a înscris pe o traiectorie cres-cătoare susŃinută, volumul comerŃuluiexterior ajungând să fie de 1.507,45mil. USD în anul 1999 faŃă de 645,76mil. USD în anul 1990 ceea ce repre-

zintă o creştere de 233,44% într-o pe -rioadă de 9 ani. Această creştereprocentuală este sub media creşteriiexporturilor româneşti în aceeaşi pe -rioadă de 301,48%;• secŃiunile conform sistemului ar -monizat de descriere şi codificare amărfurilor SH cu cea mai mare ponde -re în exporturile României în perioa -da analizată sunt prezentate în tabelul 6.

Exporturile României în Germaniaau crescut de la 645,76 mil. USD înanul 1990 (reprezentând 35,04% dinexporturile României) la 1.507,45 mil.

USD în anul 1999 (reprezentând 27,10%din exporturile României). Se consta-tă însă că procentual am asistat la oscădere de aproximativ 8% (de la35,04% în anul 1990 la 27,10% înanul 1999) a ponderii exporturilor Ro -mâniei în Germania în raport cu tota-lul exporturilor României în UniuneaEuropeană. Cele mai importante indus-trii exportatoare din România în Ger -mania în perioada 1990-1999 au fost:• Materiale textile şi articole din aces-tea: 93,42 mil. USD în anul 1990(14,47% din exporturile României înGermania) şi 700,62 mil. USD în anul1999 (46,48% din exporturile Româ -niei în Germania);• Maşini şi aparate; echipamente elec-trice; aparate de înregistrat sau de re-produs sunetul şi imaginile: 95,21 mil.USD în anul 1990 (14,74% din expor -turile României în Germania) şi 202,89mil. USD în anul 1999 (13,46% dinexporturile României în Germania);

Mărfuri şi produse diverse: 135,85mil. USD în anul 1990 (21,04% dinexporturile României în Germania) şi130,17 mil. USD în anul 1999 (08,63%din exporturile României în Germania);• Mijloace şi materiale de transport:61,86 mil. USD în anul 1990 (09,58%din exporturile României în Germania)şi 108,32 mil. USD în anul 1999(07,18% din exporturile României înGermania);• Metale comune şi articole dinacestea: 55,05 mil. USD în anul 1990(08,52% din exporturile României înGermania) şi 117,44 mil. USD în anul1999 (07,79% din exporturile Româ -niei în Germania).

La exportul produselor mineraledin România în Germania am asistatla o scădere substanŃială de la 83,75mil. USD în anul 1990 (12,97% dinexporturile României în Germania) la7,010 mil. USD în anul 1999(00,47% din exporturile României înGermania).

Exporturile efectuate de Româniaîn R.F.G. îndeplinesc cel puŃin urmă-toarele funcŃii:

a. factor de creştere a producŃieişi implicit de mărire a gradului deutilizare a unor capacităŃi de produc-Ńie subutilizate şi de ocupare a forŃeide muncă;

b. alinierea operatorilor economiciromâni la standardele de calitate şiambientale ale U.E. sau internaŃionale;

c. îmbunătăŃiri ale nivelului calita-tiv al tehnologiilor de fabricaŃie şi ri -dicarea gradului de calificare a forŃeide muncă;

d. multiplicarea posibilităŃilor de va-lorificare eficientă a resurselor natu-rale ale Ńării;

e. crearea resurselor valutare nece-sare pentru realizarea de importuri şiechilibrarea balanŃei comerciale şi deplăŃi a Ńării.14

łinând cont de nivelurile de com-petivitate diferite ale economiilor Ro -mâniei şi Germaniei, apare şi firescsă se înregistreze, în cadrul schim-burilor dintre aceste două Ńări, un de -ficit al balanŃei comerciale în detrimen -tul României. Problema care se ridi-că în legătură cu magnitudinea şi men -Ńinerea în timp a deficitului respectiveste pe cât de complexă pe atât deurgentă de soluŃionat Ńinând seamade corolarul că o economie nu poateconsuma mai mult decât produce de -cât pe perioade relativ scurte de timp.Perpetuarea sau agravarea deficituluibalanŃei comerciale, nu pot fi consi-derate ca un indiciu al unei econo-mii sănătoase pe termen lung, chiardacă se înregistrează valori pozitiveale ritmului de creştere economică,incapabile însă să asigure, pe lângăplata datoriei publice externe scaden-te şi un volum cvasiconstant al dato-riei externe pe termen mediu şi lung.15

(va urma)

Note de subsol:

1. Florian, C. M., în Miclea, R.,Galter, S., Sava. D., 2008, „Confluen -Ńe culturale româno-germane”, Edi -tura UniversităŃii „Lucian Blaga”, Sibiu,p. 123

2. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu, G.,Oprea O., 1997, Rolul relaŃiilor eco-nomice româno-germane în contextulasocierii şi oportunităŃii de preadera-re a României la Uniunea Europeană,Centrul de informare şi documentareeconomică, Bucureşti, pp. 21-22

3. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu,G., Oprea O., op. cit., pp. 8-9

4. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu,G., Oprea O., op. cit., p. 29

5. Institutul NaŃional de Statistică,1996, Buletin statistic de comerŃ ex -terior nr. 6 (iunie) / 1996, pp. 14-15şi Institutul NaŃional de Statistică, 1997,Buletin statistic de comerŃ exterior nr. 1(ianuarie) / 1997, Bucureşti, pp. 18-19

6. Sursa: calculate pe baza date-lor din Comisia NaŃională pentru Sta -tistică, Buletin statistic de comerŃ ex -terior nr. 6 (iunie) / 1996 şi Buletinstatistic de comerŃ exterior nr. 1 (ia -nuarie) / 1997, Bucureşti

7. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu,G., Oprea O., op. cit., p. 29

8. Comisia NaŃională pentru Sta -tistică, 1996, Buletin statistic de co -merŃ exterior nr. 6 (iunie) / 1996, pp.14-15; Comisia NaŃională pentru Sta -tistică, 1997, Buletin statistic de co -merŃ exterior nr. 1 (ianuarie) / 1997,Bucureşti, pp. 14-15

9. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu,G., Oprea O., 1997, op. cit., p. 42

10. Sursa: calculate pe baza date-lor din Comisia NaŃională pentru Sta -tistică, Buletin statistic de comerŃ ex -terior nr. 6 (iunie) / 1996 şi Buletinstatistic de comerŃ exterior nr. 1 (ia -nuarie) / 1997, Bucureşti

11. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu,G., Oprea O., op. cit., p. 35

12. Comisia NaŃională pentru Sta -tistică, 1995, Anuarul Statistic al Ro -mâniei 1995, Bucureşti, pp. 616-619;Comisia NaŃională pentru Statistică,1997, Anuarul Statistic al României1997, Bucureşti, pp. 628; InstitutulNaŃional de Statistică, 2000, AnuarulStatistic al României 2000, Bucureşti,pp. 461

13. Comisia NaŃională pentru Sta -tistică, 1995, Anuarul Statistic al Ro -mâniei 1995, Bucureşti, pp. 644-649;Institutul NaŃional de Statistică, 2000,Anuarul statistic al României 2000,Bucureşti, pp. 490-495

14. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu,G., Oprea O., op. cit., p. 37

15. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu,G., Oprea O., op. cit., p. 107

O galerie de artă, pentru a fi înactualitate, trebuie să răspundă cerin -Ńelor de artă pe care marele public lepune în faŃa creatorilor actuali de artă.Galeria de Artă a Uniunii ArtiştilorPlastici din România, PiaŃa Mare 12,de când se află sub managementul ar-tistului plastic Ion Tămâian, preşedin -tele AsociaŃiei Filiala U.A,P, a depăşitcu mult, de mai bine de patru ani,cele mai pretenŃioase exigenŃe în ma -terie de artă plastică ale iubitorilor defrumos din Sibiu.

În cele peste 100 de expoziŃii per -sonale, de grup, colective, din aproa -pe toată Ńara, organizate de la dareaîn folosinŃă din 2008, s-au etalat sute,chiar mii de lucrări, originale de diferitestiluri, orientări, viziuni, toate pledânddespre actualitatea opŃiunilor esteticeale creatorilor de artă acum la în -ceput de mileniu.

Pe linia inscrierii artelor plasticeîn actualitate, recent s-a deschis o ex-poziŃie extrem de originală semnatăde fraŃii Ilarion şi Marcel Voinea, artiştiprofesionişti, membrii ai Uniunii Artiş -tilor Pastici din România. Amândoi ar-tiştii sunt originari din localitatea Băi -leşti judeŃul Olt. Ceea ce îi uneşte pecei doi artiştii, dincolo de originea fa -milială comună, este faptul că au ur -

mat amândoi sculptura la In-stitutul de arte plastice „IonAndreescu” din Cluj- Napoca.Ilarion Voinea După ab -

solvirea Institutului de ArtePlastice „Ion Andreescu”din Cluj Napoca artistul s-astabilit la Cluj-Napoca. Încet,încet a cucerit acest minu -nat oraş transilvănean Ca -pitala provinciei TRANSILVA -NIA, devenind unul dintrecei mai apreciaŃi sculptori aisăi. Clujenii, ca recunoaş -tere a calitătiilor de sculp -tor-monumentalist ale Băile -şteanului, i-au oferit, mareaonoare de a-i comanda rea -

lizarea monumentului marelui om po -litic, medic şi cărturar clujean Ale xan -dru Vaida Voevod. Deşi a frec ven tatîn cursul carierei sale atelierele şi me-diile culturale moderne şi monde ne,de avangardă din Ńară şi din lu me,se menŃine în permanenŃă în ca drelefigurative ale sculpturii româ neşti, bo -gată în sugestii de expresivi tate plas -tică. În portretistică nu a ur mărit ob -Ńinerea unor tipologii de caracteriolo-gie morală ci s-a ocupat să evoce sen-timental personaje pe care le-a cu -noscut. Există în sculptura lui IlarionVoinea, o spontaneitate controlată carese conjugă fericit cu ela borarea com -poziŃională coerentă. De taliile speci-fice narative constituie elemente aleunui întreg unitar. Din multe lucrărirezidă, uşor, o undă de umor benign,care dau o notă tonică de veselie.

DiferenŃa de vârstă dintre cei doiartişti, (10 ani), de structură psiho-temperamentală total diferită, de opŃiu -ni culturale au făcut ca, fiecare, să abor -deze sculptura de pe diferite poziŃii.

ConcepŃia sculpturală, cel puŃin înactuala expoziŃie este diametral opusă.Bunăoară sculptura lui Marcel Voinea

vizează bidimensionalitatea. Lucrărilesale expuse pe perete, la prima ve -dere, pot fi confundate cu lucrări depictură. A şi introdus în terminologiade specilitate termenul de reliefpic-tură CompoziŃiile sale originale, unfel de basoreliefuri cu efecte picturale

şi grafice sunt de o acurateŃe fasci-nantă, sugerează o geometrie ascun-să şi o arhitectură posibilă de sor -ginte bizantină, se ordonează în ci -cluri tematice, în cadrul cărora meta-morfoza stilistică a formelor născân-du-se unele din altele se constituie

ART~ ECONOMIE VINERI 5 OCTOMBRIE 20128

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Galerii de art@ sibiene în actualitate

8 octombrie 332 î.e.n. Cel mai celebru orator atenian,Demostene, se otrăveşte în insula Calori.

Ilarion Voinea - Orgoliu

Marcel Voinea - Relief pictură 1

Marcel Voinea - Relief pictură 2

Ilarion Voinea - Sculptorul Mircea Spătaru