S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Revolu]ia este peretele carese d@râm@ asupra acelora carel-au cl@dit r@u.”

Nicolae Iorga

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 312 anul 7 vineri, 24 iunie 2011 1 RON

Ubi bene, ibi patria! – a}a credeau str@mo}ii no}trilatini, iar noi, ca ni}te vrednici urma}i care nu netr@d@m sorgintea, demonstr@m peste multe veacuriactualitatea acestui dicton pe cât de pragmatic, pe atâtde cinic. Într-adev@r, în ultimii zece ani aproape 4 mili -oane de români au ales s@ tr@iasc@ }i s@ munceasc@în str@in@tate, iar num@rul celor care vor s@-i urmezeeste în continu@ cre}tere. Speciali}tii în migra]ie neavertizeaz@ c@ mai pu]in de un sfert dintre cei pleca]iinten]ioneaz@ s@ se mai întoarc@ în România. Dovadacea mai bun@ c@ ei se integreaz@ în ]@rile de adop]ieo constituie sumele tot mai inconsistente pe careace}tia le expediaz@ în România pentru ajutorarearudelor r@mase înc@ în vatra str@mo}easc@.

Români cu dor de duc@

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Dac@ îmbr@c@mintea s@racului areg@uri, cea a bogatului are pete”

În]elepciune popular@

Luni, 20 iunie a.c. a fost „Ziua” anual@ aexpulza]ilor, a refugia]ilor de un tip saualtul, a dezr@d@cina]ilor, - „indezirabililor”,într-un cuvânt. Oameni care au plecat, au

fugit realmente din ]ara lor de origine întrucât nu se mai sim]eauîn siguran]@ acolo, erau h@r]ui]i }i h@itui]i, politic în primul rând,dar }i etnic. Mai ales dup@ primul r@zboi mondial, }i iat@, înEuropa, armeni fugind de opresiunile turce}ti }i ru}i – nu to]i erauru}i albi – fugind de bol}evism. Pe urm@, în Germania nazist@ }ipriva]i de drepturile lor, evreii fugind de Hitler }i oamenii s@i.

Dan POPESCU

3.2. DEFINIREA {I STRUCTURA SITUA[IILOR FINANCIAREPotrivit art. 27 aliniatul I din Legea contabilit@]ii nr.82/1991, republicat@, situa]iile financiare anuale seîntocmesc pentru un exerci]iu financiar a c@rui durat@este de 12 luni care, de regul@, coincide cu anul cal-endaristic. Excep]ie fac entit@]ile care se constituie încursul exerci]iului financiar, când acesta începe ladata înmatricul@rii la Oficiul Registrului Comer]ului }ise încheie odat@ cu anul calendaristic.Situa]iile financiare întocmite cu respectare perveder-ilor Legii contabilit@]ii nr. 82/1991 republicat@, trebuies@ prezinte unele caracteristici calitative cum ar fi:

- Reprezentarea fidel@ a rezultatelor }i pozi]iei financiare a entit@]ii- Reflectarea realit@]ii economice a evenimentelor }i tranzac]iilor - Impar]ialitate- Pruden]@- Prezentarea tuturor aspectelor semnificative cu privire la modific@rile pro-duse în gestiunea entit@]ii economice.

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (VII)

25 iunie 1950 %ncepe r@zboiul din Coreea.

Coreea de Nord invadeaz@ Coreea de Sud iar ONU va condamna agresiunea.

De la „indezirabili”, la emigran]iCât de „licit@” este s@r@cia?

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUcontinuare ^n pag. 6 pag. 8

stud. Adina-Elena LAZ~R

Pentru mul]i anali}ti,morali}ti }i finan]i}ti depe toate meridianele,dac@ datoria de nepl@tita Greciei nu ar fi exis-tat, ea ar fi trebuit inven-tat@. Sau transferat@ caproblem@ de mate matic@f@r@ solu]ii Portugaliei,Spaniei, Italiei sau aproa-pe oricui altcuiva cucâteva excep]ii notabile

(Germania, Finlanda, Olanda). {i asta pentru c@e atât de simplu de explicat cum s-a ajuns aici}i tot atât de simplu s@ spui c@ trebuie pl@titpentru tot ce s-a întâmplat. Din p@cate, e maimult un discurs mesianic moralizator, careleag@ p@catul de isp@}irea gre}elilor, decât unullucid economic.

Faliment pe muzic@greceasc@

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

România: cui folose}teregionalizarea?

Lumea politic@ din România,administra]iile jude]ene }i locale,sunt în fierbere maxim@, în urmaanun]@rii unei noi posibileîmp@r]iri teritorial-administrative aRomâniei, care…ar transformajude]ele în regiuni }i…gata. Chiarguvernul a p@rut a se cl@tinaserios, dar nu pentru c@ apretins c@ î}i va asuma r@s -punderea pe un astfel de proiect}i îl va implementa peste noapte,ci pentru c@ UDMR se opune cuvehemen]@ la orice propunere

care le refuz@ mult dorita autonomie teritorial@ pe criteriietnice. Pacea în coali]ie se men]ine cu greu acum, pen-tru c@ propunerea de asumare a r@spunderii „la pachet”pentru acest proiect }i pentru mult solicitatul statut alminorit@]ilor a fost de asemenea respins@ de UDMR.Aceast@ pozi]ie ne arat@ clar ordinea valoric@ a „reven-dic@rilor” aproape ve}nicului partid maghiar de guver -n@mânt: autonomie teritorial@ }i …apoi restul.UDMR are un astfel de proiect de autonomie teritorial@de mult@ vreme, prezentat de fiecare dat@ public altfel:dreptul la limba matern@, la prezervarea cultural@, lamen]inerea identit@]ii etnice, etc. Prezentarea a fost defiecare dat@ suficient elaborat@ pentru a chiar p@rea pen-tru unii c@ miza ar fi drepturile naturale, contemporaneale unei minorit@]i într-un stat european (pe careUngaria de altfel nici m@car nu se prea str@ du ie}te s@le mimeze pentru minorit@]i }i mai ales pentru cearomân@). De data aceasta, pentru c@ în discu]ie au fostimplicate mai multe persoane, mai ales din adminis-tra]iile jude]ene }i locale din Covasna }i Harghita,discu]ia a luat alt ton, pentru c@ UDMR are diploma]iimpecabili, dar…pu]ini.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 4-5

Solilocvii de duminic@

POLITICI REGIONALE2 VINERI 24 IUNIE 2011

urmare din pag.1Astfel, primari sau pre}edin]i deConsilii Jude]ene, unii dintreoamenii politici intervieva]i au gre}ittimpul }i s-au rev@zut la 1848 sauînainte de a pierde primul r@zboimondial, }i au anun]at c@ de la gre -v@ civic@ (deocamdat@…f@r@ arme),pân@ la punerea în pericol aromânilor din acele jude]e, nimic nue exclus dac@ majoritarii nu fac cevor minoritarii! Tonul s-a ascu]it, }iascu]it s-au b@gat în discu]ie }ipoliticienii din Ungaria, „interesa]i lamaxim” de… împ@r]irea administra-tiv-teritorial@ a României.UDMR vrea neap@rat legiferarea pro -punerii lor de împ@r]ire, aprobat@tacit în 10 februarie de c@tre Senat.Aprobarea tacit@ semnaleaz@ faptulc@ a expirat termenul maxim pân@ lacare Senatul putea dezbate }i apro-ba/amenda/respinge propunerea leg-islativ@. În }edin]a din 10 februarie,reprezentantul Guvernului nu a fostprezent pentru a prezenta un punctde vedere oficial al executivului.Camera decizional@ pentru modifi-carea legii 315/2004 este CameraDeputa]ilor. Pân@ acum. Legea nu aajuns în discu]ia Camerei Deputa -]ilor… Am scris mai mult la vremeaaceea despre proiectul UDMR,ar@tând c@, în principal, e vorba deo reîntoarcere în trecutul comunist –}i nu numai – al României.Ideea de baz@ a UDMR e aceea dea crea un teritoriu cu administrareetnic@, care ar putea s@ se numeasc@]inutul secuiesc }i ar avea în com-ponen]@ jude]ele Covasna, Harghita}i Mure}. Ca s@ nu se vad@ chiardirect despre ce e vorba, propunereaUDMR reîmparte în a}a zise regiunitoat@ ]ara, pretinzând c@ reîmp@r]ireaar fi ceva benefic pentru to]i, darmai ales ceva necesar.Reprezentan]ii puterii insist@, în ace -la}i registru, pe necesitatea }iurgen]a absolut@ a unei astfel dem@suri, motivând c@ (ordineaprezent@rii argumentelor nu eneap@rat cea oficial@);1.ar produce descentralizare;2.ar produce reducerea cheltuielilorbugetare;3.ar contribui decisiv la combatereacorup]iei endemice care macin@ ]ara;4.ar contribui decisiv la cre}tereanivelului de absorb]ie pentru fon-durile europene.

Analiza acestor argumente, din punc-tul meu de vedere, poate fi suma-rizat@ astfel:1.Descentralizarea: crearea unorjude]e mari sau mici nu are leg@tur@cu descentralizarea, pentru simplufapt c@ nivelul de centralizare saudescentralizare nu ]ine de suprafa]aunei unit@]i teritorial-administrative,ci de atribu]iile ei, de raportul cen-tru-teritoriu. Poate avea loc odescentralizare real@ cu actualaîmp@r]ire teritorial-administrativ@,îns@ centrul (adic@ guvernulRomâniei, indiferent de partidul saupersoanele care îl compun) s-a feritca de foc de un transfer real deatribu]ii }i putere înspre local sauregional. Descentralizate au fost,

îns@, obliga]iile, tot mai multe fiindtransferate comunelor, ora}elor,municipiilor, jude]elor, îns@ f@r@ a fidescentralizate puterea de decizie }iresursele. În ultimii ani, statul romântinde s@ devin@ minimal ca serviciioferite cet@]enilor, îns@ centralizareaputerii a atins cote maxime. Totulsau aproape totul se decide laBucure}ti, iar jude]ele, de exemplu,au mai degrab@ rol de executant.Apropo: în România dezvoltarea eco-nomic@ sau programarea dezvolt@riieconomice nu face parte din atribu]iileConsiliilor Jude]ene…(nici din aleguvernului, de altfel!). Acum Româniaare un nivel record de centralizare,mai ales în domeniul economic, fiscal,iar trecerea la jude]ele mamut vacre}te nivelul de centralizare pe verig-ile intermediare, jude]e mai mariînsemnând centralizarea activit@]iiadministrative }i îndep@rtareaguvern@rii locale de cet@]ean;2.Reducerea cheltuielilor cu adminis-trarea teritoriului nu va fi determi-nat@ – dac@ chiar se va întâmpla –de existen]a unor jude]e mai mari, cide reducerea de personal care se vaproduce, mascat@ de reîmp@r]ireateritorial-administrativ@. În mod nor-mal, num@rul de angaja]i în adminis-tra]ia local@, jude]ean@, regional@ sauna]ional@ nu este determinat deîntinderea unit@]ilor administrativ ter-itoriale, ci mai degrab@ de num@rulde locuitori }i de natura serviciilorprestate cet@]enilor. Este greu decrezut c@ dac@ acum avem, deexemplu, în fiecare jude] servicii deurbanism cu 10 angaja]i, reunirea a5 jude]e ar duce la crearea unui ser-viciu care s@ aib@ cu mult mai pu]in

decât…50 de angaja]i. Dac@ volumulde lucru r@mâne constant, este dea}teptat ca livrarea de servicii într-unteritoriu semnificativ mai mare…s@creasc@ costurile }i chiar s@ duc@ lacre}terea personalului auxiliar. Deexemplu, un arhitect va trebui s@ajung@ din Bra}ov în Târgu Mure},pentru controlul pe teren, altul înF@g@ra}, altul în Sibiu sau SfântulGheorghe…Va fi nevoie probabil deceva personal tehnic în plus, }i demai mul]i }oferi. Sau, tot ce e acumîn fiecare jude] ca structur@ }i per-sonal va r@mâne, dar se va numi alt-fel, vor disp@rea câteva posturi deconducere, puterea se va centraliza,iar cet@]enii vor avea acces mai greula servicii. Cet@]eni care se vordeplasa pe distan]e mult mai mari,cu costuri mult mai mari, dar carenu sunt luate în seam@…pentru c@nu sunt din bugetul public, ci dinbuzunarul personal. (Acest efect eu}or de urm@rit acum în ce a mair@mas din sistemul de asisten]@ med-ical@: se economisesc ceva bani dinbugetul public prin desfiin]area unorspitale mici, cre}te distan]a pe carecet@]eanul o parcurge pentru a aveaacces la asisten]@ medical@ }i cresccosturile personale }i riscurile).3.Combaterea corup]iei: corup]iapoate fi comb@tut@ prin m@suri dedescurajare }i prin punerea în bun@ordine a justi]iei, nu prin m@rirea saumic}orarea teritoriului. Un teritoriumai mare va determina gestionareaunui buget mai mare }i o înflorire maiaccentuat@ a mafiei din noile centre deputere. Scandalurile de la nivelna]ional, unde se gestioneaz@ bugetemari, arat@ c@ mai mul]i bani într-o

mân@ creeaz@ tenta]ii mai mari }ifraude mai mari, nicidecum reducereacorup]iei. E adev@rat: cu jude]e mari}i pu]ine, partidul de guver n@ mânt,oricare ar fi el de aici încolo, va ges-tiona mai bine baronii locali }i modulîn care ace}tia ne vor cheltui banii,desigur, în deplinul nostru folos!4.Atragerea de fonduri europene:„atragerea de fonduri europene” esteo sintagm@ care ne define}te dinpunct de vedere atitudinii }i compe-ten]elor. De ce? Pentru simplu faptc@ nu e nimic de atras! Avem aloc@rina]ionale, care nu sunt folosite, nupentru c@ nu sunt „atrase”, ci pen-tru c@ nu sunt accesate. Atragereade fonduri europene este o miz@serioas@ la nivelul negocierilorRomânia-UE, pentru a avea aloca]iina]ionale cât mai mari în bugetelemultianuale ale Uniunii. Dup@ care,ar trebui s@ avem ceea ce senume}te capacitate de absorb]ie,care la noi tinde spre ZERO! Înprimul rând, a}a cum arat@ toaterapoartele FMI, BM, UE m@car dinultimii 15 ani, avem capacitateadministrativ@ sc@zut@! Adic@, per-sonalul din administra]ia public@ cen-tral@ }i local@ e pu]in preg@tit profe-sional pentru ceea ce are de f@cut,statutul func]iei publice e incert,intrarea în sistem, avansarea }i con-cedierea se fac pe criterii politice }inu de competen]@, personalul e pu]inmotivat }i demobilizat, etc. Acum, încriz@, personalul a fost redus, salari-ile au fost reduse, etc. …Adic@,capacitatea administrativ@ aRomânei, considerat@ a fi fostredus@ înainte de criz@, a devenit…}imai redus@ acum. Iar planul genial

guvernamental se pare c@ va con]inenoi reduceri de personal din sectorulpublic, f@cute simplu }i procentualca }i pân@ acum. Cele mai slaberezultate la absorb]ia de fondurieuropene le au ministerele care ges-tioneaz@ planuri opera ]ionale sectori-ale, precum Ministerul Mediului sauMinisterul Trans por turilor. La nivelullunii ianuarie 2011, decont@rile final-izate în cadrul POS Mediu, care dis-pune tot de aproximativ 4,5 miliardeEur si au fost cu pu]in peste 56 demilioane Euro, adic@ cam 1,2& dindisponibilul cumulat. Decont@rilefinalizate din cadrul POS Transporturiau fost, la aceia}i dat@, de aproxima-tiv 1,6& din suma total@ alocat@.Aceste rezultate îngrijor@toare suntînregistrate dup@ terminarea a 4 anidin cei 7 la care se refer@ alocareabugetar@ european@ 2007 – 2013. Înacest condi]ii, este clar c@ cel mair@u merg lucrurile la nivel central, iarcrearea unor entit@]i mai mari vaface ca, eventual, gradul de absor -b]ie s@ se men]in@ la nivelul jenantde pân@ acum.Deci, în concluzie, putem spune c@dac@ se vor crea jude]e mamut,aceast@ decizie va cre}te gradul decentralizare, va îndep@rta }i mai multadministra]ia de nevoile cet@]eanului,va alimenta corup]ia, nu va sc@deacheltuielile publice, dar va sc@deagradul de accesibilitate pentru serviciipublice }i chiar va sc@dea serviciilelivrate, nu va avea impact majorasupra bugetului consolidat, dar vacre}te cheltuielile cet@]enilor înleg@tur@ cu administrarea teritoriului.Ce va produce, îns@, o astfel dem@sur@? (va urma)

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

România: cui folose}teregionalizarea?

3EMIGRAREVINERI 24 IUNIE 2011

urmare din pag.1Dac@ prin 2007 – 2008 ne f@leam cucirca 10 miliarde de euro intra]i în]ar@ de la românii no}tri ce munceauîn str@in@tate, „c@p}unarii” – cum îialinta toat@ lumea, anul trecut remi-terile au sc@zut dramatic, la 2,7 mil-iarde de euro. Aceasta în condi]iile încare românii se dovedesc în contin-uare, potrivit statisticilor occidentale,cei mai economi dintre to]i emi-gran]ii ce cutreier@ Europa de Vest,punând deoparte aproximativ 40 lasut@ din veniturile realizate, când înEuropa media economiilor nudep@}e}te 4 procente din venituri.Se estimeaz@ c@, în ultimul an,românii pleca]i la munc@ înstr@in@tate au economisit circa 12miliarde de euro. O cincime dinaceast@ sum@ a luat, cum spuneam,drumul României. Restul de peste 9miliarde de euro a fost depus înb@ncile din str@i n@tate, spre exasper-area bancherilor români.Toate aceste date sunt desprinsedintr-un proiect al Funda]iei Sorosintitulat sugestiv „Migra]ia, dincolo deprejudec@]i }i mituri”, o cercetare pecare nu avem niciun motiv s@ ob@nuim de subiectivism sau rea-credin]@. Pentru c@ dispunem în prea-jma noastr@, chiar aici, la noi în ]ar@de exemple cu nemiluita de rude, pri-eteni }i cunoscu]i care au preferat s@-}i ia lumea în cap în c@utarea de cer-titudini materiale, sociale, spirituale.Pleac@ meseria}i destoinici }i munci-tori de înalt@ calificare, pleac@ oamenicu studii superioare }i experien]@ decel pu]in zece ani în medicin@, IT,marketing, management, pleac@ tinerila studii în str@in@tate care nu se maiîntorc niciodat@. Socoteam deun@zic@, dintr-o promo]ie întreag@ aFacult@]ii sibiene de medicin@, abiadac@ au mai r@mas 4 – 5 care s@profeseze în ]ar@.Portretul-robot al emigran]ilor româniarat@ astfel: oameni activi, de pân@

în 40 – 45 de ani, unii dintre eifoarte bine preg@ti]i profesional, carede regul@ î}i iau cu ei familia }icopiii, con}tien]i de riscurile }igreut@]ile cu care se vor confruntaîntr-o ]ar@ de adop]ie, dar dornici s@reu}easc@ într-o lume civilizat@.Emigrarea este v@zut@, mai ales dec@tre cei tineri, ca fiind singurasolu]ie pentru un trai mai bun.Au devenit românii mai oportuni}ti?De ce nu? În orice caz, ei confirm@

de la un an la altul ipoteza c@motivul principal al emigr@rii petermen lung nu-l reprezint@ trim-iterea în ]ar@ a banilor necesarisupra vie]uirii familiei l@sate acas@,ci dorin]a de a economisi sume pecare în niciun caz nu le-ar fi pututstrânge în ]ara natal@. Chiar }i a}a,cu punga strâns@ drastic, seestimeaz@ c@ românii emigran]i aureu}it s@ sus]in@ material aproxi-mativ un milion de gospod@rii din

]ara noastr@. Fire}te, ei suntcon}tien]i c@ aceste sume tot mairiguros dr@muite pot fi trecute lacapitolul cheltuieli pentru consum,}i nu la investi]ii.Citeam zilele trecute un raport alInstitutului Na]ional de Statistic@ de-a dreptul cutremur@tor. Potrivit aces-tuia, popula]ia României este într-osc@dere accentuat@. Înregistr@m de obun@ bucat@ de vreme doar sporurinegative. De pild@, numai într-o lun@

– aprilie a.c. – num@rul na}terilor afost dep@}it de cel al deceselor cu7.410 persoane. Num@rul nou-n@scu]ilor a fost de 7,9 la mia delocuitori, în sc@dere fa]@ de lunaprecedent@ }i într-un trend pronun]atdescresc@tor.Dac@ suprapunem peste ecua]ianatalitate – mortalitate fenomenul înplin@ desf@}urare al emigr@rii, neg@sim în fa]a unei perspectivedezv@luite recent de Eurostat: popu-la]ia României va sc@dea la 19,857milioane de persoane pân@ în anul2035, de la 21,462 milioane laînceputul anului 2010, urmând apois@ se reduc@, pân@ în 2060, la 17,3milioane, reprezentând unul din celemai grave declinuri din UniuneaEuropean@. Toate acestea dup@ ce înultimii 10 ani am pierdut peste 3 mil-ioane de oameni – „mai mult decâtîn orice r@zboi” – dup@ cum titra uncotidian preocupat de exodulromânilor. Vom fi adic@ din ce în cemai pu]ini într-o ]ar@ prea mare }iprea neputincioas@. Consecin]a imedi-at@: se va diminua considerabil for]ade munc@ specializat@, sistemul depensii va fi grav afectat, iar la nivelmacroeconomic se vor înregistradezechilibre majore. {i nu va fi câtu}ide pu]in de mirare dac@ privim înjurul nostru }i vedem unde tr@im.Într-o ]ar@ unde adun@m doar griji,sacrificii }i incertitudini, în care nu ainicio perspectiv@, covâr}itoare fiinddoar teama pentru ziua de mâine.Într-o ]ar@ f@r@ strategii de ocuparea popula]iei active }i f@r@ planuriserioase de redresare economic@.Într-o ]ar@ care se desparte f@r@regret de fiii s@i cei mai vrednicil@sându-i de izbeli}te pe toatemeridianele lumii.Ei bine, într-o astfel de ]ar@ în caream ajuns cu to]ii s@ ne împ@rt@simdin celebrul dicton latin, n-ar mai tre-bui s@ ne pese de viitorul celor carepleac@. Mai curând s@ ne îngrijor@mde soarta celor care mai r@mân.

Români cu dor de duc@

Emil DAVID

PENURII VINERI 24 IUNIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Apoi, sute de mii de refugia]i span-

ioli trecând frontiera, cu prec@dere cuFran]a, între 1936 }i 1939, alunga]i }ifugind de persecu]ii politice de un felsau altul... Dup@ 1945, milioane degermani expatria]i }i „împatria]i”, augenerat, la ONU, constituirea ÎnaltuluiComisariat al Refugia]ilor. S-auad@ugat, ulterior, sute de mii depalestinieni expulza]i dup@ 1948 dinfostele lor teritorii. Apoi mai mul]ioameni proveni]i din fostele statesocialiste, în dezacord deschis cu put-erea comunist@. S@ ad@ug@m migra]iaintern@ de felul ar@tat, de la unelelocalit@]i, regiuni, la altele, etc. S-auorganizat }i deschis campusuri derefugia]i, organiza]iile umanitare pentrusprijinirea, pentru ajutorarea acestoraau devenit mai multe, sprijinul maisubstan]ial. Actualmente, feno me nulse localizeaz@ cu prec@dere pentruAsia }i Africa. Se integreaz@ în acestcadru circa 55 – 60 de milioane deoameni, ceea ce nu este deloc pu]in.Zeci }i zeci de milioane de semeni aino}tri, de semeni care au vrut }i vors@ scape din chingile persecu]iilor }iumilirilor politice, s@ aibe drepturicivice, s@ fie liberi s@ se manifeste }is@-}i exprime opiniile lor......55 – 60 de milioane de oameniîntr-o lume alc@tuit@ din circa 7 mil-iarde, poate ceva, ceva mai mult înultimele s@pt@mâni, noi, de cur$nddep@}ind cele 7 miliarde. 55-60 demilioane este mult fire}te, dar nu estemult în raport cu cele peste 5 mil-iarde de s@raci. Oameni sub o limit@foarte variabil@ de s@r@cie, de prag des@r@cie – 800 de euro pe persoan@ }ipe lun@ în Fran]a }i bini}or sub 100de euro în România, pu]in mai jos înBulgaria }i Albania }i circa 30 deeuro în mai multe ]@ri din Africa.. Ceimai mul]i sunt într-o astfel desitua]ie, de sub 30 de euro. Pe eicine îi gestioneaz@? Ei sunt „lici]i”?

Dac@ averea ilicit@ reprezint@ un faptpenal, }i este bine c@ este a}a,s@r@cia crunt@ – în neregul@ fire}te,dintr-o perspectiv@ moral@ dar nunumai, }i care ]ine de sistemele noas-tre actuale, care se abat pregnant dela solidaritatea economic@ a}a cum oconcepeau, printre al]ii, LeonBourgeois dar }i Mihai Manoilescu,oare ce reprezint@? Nu tot ceva ilicit,„oameni defavoriza]i de soart@” }icare trebuie ajuta]i? Este aceast@s@r@cie în amplificare – pentru c@ esteîn amplificare – un merit al societ@]iicare trebuie stimulat }i dezvoltat sau

un defect al ei, un defect ce trebuieeliminat tocmai pentru a preveni con-vulsii sociale frapante care ar putea„exploda” întreaga societate?Evident c@ a doua variant@ este ceacorect@. Iar s@r@cia, mizeria, subali-menta]ia, lipsa de speran]e au alimen-tat din plin un fenomen asem@n@torcu expulza]ii, refugia]ii }i dezr@ d@cina]iiîn viziunea ONU }i care se nume}te„emigra]ie”, respectiv „imigra]ie”... Nuzeci de milioane, ci sute }i sute demilioane de oameni care pleac@ legalsau nu în alte ]@ri obliga]i astfel demizerie }i lipsa de }anse. ONU }i alte

institu]ii interna]ionale se ocup@, înopinia mea, mult mai pu]in în acestsens – cine în fond s@ le ia ap@rare,cu atât mai mult cu cât sunt }iinterese economice }i politice majore?Dar aceasta, desigur, nu reprezint@ oscuz@ spre a ne face c@ nu observ@mfenomenul. Mul]i dintre emigran]i – înspe]@ imigran]i – î}i afl@ un noudrum, un nou destin în alt@ ]ar@, darsunt }i al]ii – cei mai mul]i – caree}ueaz@, generând mari problemechiar }i celor din familie, r@ma}i„acas@”, f@r@ sprijin }i ajutor, f@r@ oanume educa]ie la copii-}i protec]ie la

b@tr$ni. În plus, pe o astfel de cale,statele s@race din care se emigreaz@devin }i mai s@race, iar cele bogate,în care se imigreaz@, devin }i maibogate. În primul grup de state suntcompromise, printre altele, sumeimportante de preg@tire educa]ional@,neamortizate decât în mic@ parte, iarcel de al doilea grup de state benefi-ciaz@ de astfel de “intr@ri” f@r@ a chel-tui vreo unitate monetar@ pentru ele.Dar efectele demografice, oare ele nutrebuie contabilizate }i ca atare pre-cum }i social?

continuare ^n pag.5

De la „indezirabili”, la emigran]i.Cât de „licit@” este s@r@cia?

Dan POPESCU

VINERI 24 IUNIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

PENURII

c my b

De la „indezirabili”, la emigran]i.Cât de „licit@” este s@r@cia?

urmare din pag.4Dar cei care r@mân pe loc, privind cao fatalitate mizeria în care se zbat?Un mare filozof afirma c@ s@r@cia nueste un viciu – sunt extrem de pu]inecazurile în care s@r@cia poate fi priv-it@ ca un viciu – dar este o boal@. Anume o boal@ de esen]@ economic@}i social@. „Lipsa de bani este odurere f@r@ pereche”, scrie }i FrançoisRabelais în „Pantagruel”, relevând, defapt, o opinie a miliarde }i miliardede oameni. Faptul c@ s@racii au maipu]ine defecte nu este o scuz@: dese-ori, mizeria stinge pasiunile, în vreme

ce abunden]a le nutre}te. De ce oarecopiii nu au decât nevoi }i nu pasiu-ni mistuitoare? Cât de eliptice par ast-fel de judec@]i, ele ne concentrez@ îndefini]ia general@ a s@r@ciei ca boal@social@. Sunt, fire}te, oameni care,deseori, nu fac fa]@. Dar ei nu fac fa]@}i din cauz@ c@ sistemele socialeinterne }i interna]ionale nu reu}esc –cu pierdere net@ pentru ele – s@ îipun@ cât de cât în situa]ia de a facefa]@. Sunt cel mai mult pu}i în situa]iifavorabile cei care câ}tig@, nefiinddoar meritul lor ca atare, iar în situa]iidefavorabile cei care pierd... Trebuie

s@ existe, totu}i, dreptate, chiar dac@o dreptate relativ@. Este nevoie, deexemplu, }i de îngrijitorii de copii, defemei de serviciu, de salahori, denecalifica]i, dar }i de medici, de spe-ciali}ti ultraperforman]i, de oameni deafaceri, de manageri. Nu to]i pot fi lafel, dar cu to]ii trebuie s@ tr@iasc@ câtde cât decent, în ideea solidarit@]ilorprofesionale }i umane, a diviziuniimuncii, }i a ceea ce relev@, din per-spectiva utilit@]ii fiec@ruia, acest pro-ces. Dac@ nu se petrece astfel, sedezvolt@ motivele capabile s@ tulbureo ordine social@ necesar@. Care vor

costa infinit mai scump socialul,societatea...

*Unde se afl@ România, economia eiîntr-o astfel de ierarhie? Pe un locdeloc de invidiat. Contrastele izbitoareîntre foarte mici enclave de super-bog@]ie – aproape toate nemeritatedac@ vei asculta politicienii de ladreapta la stânga }i invers - }i imensezone de s@r@cie, de lips@ de }anse, dealienare, de anxietate }i înstr@inaresocial@. Ce este oare licit sau ilicitaici? Aproape totul ilicit. Vorbele custatul minimal, c@ fiecare trebuie s@-}i

ia în mâini propriul destin, sunt doarsimple vorbe. Întrucât nu fiecare ben-eficiaz@ de situa]iile privilegiate în sis-temul de rela]ii sociale, cu prec@derepe zona stat – privat, stat – politic@ –privat, care au generat de cele maimulte ori, imense bog@]ii. „Pove}ti”am sentimentul c@ sunt }i cele maimulte dintre teze cu „privatul bun” }istatul „r@u”. Un privat pornit maladiv,alimentat maladiv }i cronicizat astfel.Iar statul, cu o replic@ evident deacela}i tip. S@ mai amintim de fraude}i corup]ie manifestate cu o violen]@ }io brutalitate demne de o cauz@ maibun@, dar, implicit, excep]ional de efi-cace? Mecanismele de competi]ieechitabil@ nu func]io neaz@. Ceea ceeste }i mai r@u este }i faptul c@ maijos de un prag c$t de c$t logic,ra]ional de s@r@cie se afl@- }i nu doar^n Rom$nia, ci }i ^n alte numeroase]@ri - oameni care lucreaz@ oficial daral c@ror salariu este c$t este. Ceea cenu preveste}te nimic bun, cu c$t maimult cu c$t astfel de probleme sev@desc printre ultimele - ca importan]@- pentru deciden]i... S@ mai amintim de „expulz@rile”, neo-ficiale, ale unor cet@]eni din zone le lorde ba}tin@, alunga]i în con di]iile unorinteresele oficiale inadecvate? Chiardac@ responsabilit@]ile sunt actual-mente difuze, ele trebuie „precizate”}i – nu-i a}a – „recompensate” pem@sur@, pe fondul unei justi]ii active}i care s@ nu se ilustreze mai multprin gafe, acte selec]ionate }i ter-givers@ri. Altminteri, vom r@mâne cuo ]ara goal@ de valori. Avem „corup]ief@r@ corup]i”, dar, din p@cate, os@r@cie imens@ }i deosebit de precis@pentru milioane }i milioane desubiec]i. „Statul” a generat bog@]ie celpu]in pentru unii, iar pe cei mai mul]i,i-a cam „dezmo}tenit”. O situa]ie denet@ incoeren]@ care, într-un fel saualtul, nu poate perpetua. Problemelede acest tip nu trebuie s@ întunecelucrurile bune care s-au f@cut la noi.Ele sunt cele care trebuie continuate...

B~NCI VINERI 24 IUNIE 20116

urmare din pag.1Obiectivul situa]iilor financiare estede a furniza informa]ii despre pozi]iafinanciar@ (bilan]), performan]ele(contul de profit }i pierdere) }imodific@rile pozi]iei financiare(situa]ia fluxurilor de numerar) aleunei entit@]i. Aceste informa]ii suntutile unei sfere largi de utilizatori înluarea deciziilor economice.Conform OMFP 3055/2009 situa]iilefinanciare care trebuie întocmite sunturm@toarele: bilan]ul contabil, contulde profit }i pierdere, situa]ia modif-ic@rilor capitalului propriu, situa]iafluxurilor de numerar, notele explica-tive la situa]iile financiare anuale.Bilan]ul este documentul contabil desintez@ prin care se prezint@ ele-mentele de activ, datorii }i capitalpropriu ale entit@]ii la sfâr}itul exer-ci]iului financiar, precum }i în cele-lalte situa]ii prev@zute de lege. Înbilan] elementele de activ }i datoriisunt grupate dup@ natur@ }i lichidi-tate, respectiv natur@ }i exigibilitate.Pentru fiecare element de bilan], decont de profit }i pierdere }i, dup@caz, din situa]ia modific@rilor capitalu-lui propriu }i/sau situa]ia fluxurilor denumerar trebuie prezentat@ valoareaaferent@ elementului corespondentpentru exerci]iul financiar precedent.Contul de profit }i pierdere repre -zint@ o situa]ie financiar@ întocmit@de o companie în diferite momenteale anului s@u financiar - de obiceila începutul }i sfâr}itul exerci]iuluifinanciar, reflect@ veniturile, cheltu-ielile }i profitul ob]inut de o entitateîn perioada de timp la care se refer@raportul. Spre deosebire de bilan]ulcontabil, care este un raport static(imor talizeaz@ activele }i pasiveleunei societ@]i la momentul întocmiriisale), contul de profit }i pierdere esteun raport dinamic, eviden]iind tota -lurile unor fluxuri de cheltuieli }ivenituri care au avut loc în perioadade timp acoperit@. În general, pentrucomparabilitate, indicatorii sunt pre -zenta]i atât pentru exerci]iul financiarcurent cât }i pentru cel precedent.O entitate trebuie s@ prezinte ositua]ie a modific@rilor capitalurilorproprii eviden]iind în situa]ie:(a) rezultatul global aferent perioad-ei, eviden]iind separat valorile totaleatribuibile proprietarilor societ@]iimam@ }i intereselor minoritare;(b) pentru fiecare component@ a ca -pi talurilor proprii, efectele aplic@rii re -troactive sau a retrat@rii retroactive re -cunoscute în conformitate cu IAS 8;(c) valorile tranzac]iilor cu propri-etarii care ac]ioneaz@ în calitatea lorde proprietari, eviden]iind separatcontribu]iile }i distribuirile c@tre pro-prietari; (d) pentru fiecare component@ acapitalurilor proprii, o reconciliereîntre valoarea contabil@ de laînceputul }i cea de la sfâr}itulperioadei, prezentând distinct fiecaremodificare.Situa]ia fluxurilor de numerar este oalt@ component@ a situa]iilor finan-ciare anuale care ofer@ informa]iilereferitoare la fluxurile de trezorerieale unei entit@]i utile utilizatorilor desitua]ii financiare, }i care pun ladispozi]ie o baz@ pentru evaluareacapacit@]ii entit@]ii de a generanumerar }i echivalent de numerar, }ia nevoilor sale de a utiliza acele flux-uri de trezorerie. Deciziile economiceluate de c@tre utilizatori impun o

evaluare a capacit@]ii unei entit@]i dea genera numerar }i echivalente denumerar, precum }i a momentului }ia siguran]ei concretiz@rii acestora.Notele explicative la situa]iile finan-ciare anuale simplificate con]in infor-ma]ii referitoare la metodele de eval-uare a activelor, precum }i oriceinforma]ii suplimentare care sunt rel-evante pentru necesit@]ile utilizato-rilor în ceea ce prive}te pozi]ia finan-ciar@ }i rezultatele ob]inute.Noteleexplicative se prezint@ sistematic.Pentru fiecare element semnificativdin bilan] }i contul de profit }ipierdere trebuie s@ existe informa]iiaferente în notele explicative.

3.3. SITUA[IA FLUXURILOR DETREZORERIESitua]ia fluxurilor de trezoreriereprezint@ un instrument important înaprecierea echilibrului financiar alentit@]ii. Asa cum remarcau doi rep-uta]i economi}ti canadieni “infor-ma]iile con]inute în tabloul fluxurilorde trezorerie, al@turi de cele con -]inute de celelalte documente de sin-tez@, trebuie s@ ajute investitorii, cre -ditorii }i al]i utilizatori în evaluarealichidit@]ii }i solvabilit@]ii entit@]ii,precum }i a capacit@]ii ei de a ab]ineresurse interne, de a-}i rambursadatoriile, de a reinvestii }i de a dis-tribui dividende proprietarilor”.În varianta româneasc@ fluxul de tre-zorerie este reprezentat de varia]iatrezoreriei nete între dou@ perioadediferite:Cash flow = Trezoreria net@ 1 –Trezoreria net@ 0O entitate prezint@ situa]ia fluxurilorde numerar pentru fiecare perioad@pentru care sunt prezentate situa]iilefinanciare anuale. Situa]ia fluxurilorde numerar prezint@ modul în care oentitate genereaz@ }i utilizeaz@ nu -merarul }i echivalentele de numerar.În contextul întocmirii acestei situa]iifluxurile de numerar sunt intr@rilesau ie}irile de numerar }i echivalentede numerar, numerarul cuprindedisponibilit@]ile b@ne}ti }i depozitelela vedere, iar echivalentele de

numerar sunt investi]iile financiarepe termen scurt, extrem de lichide,care sunt u}or convertibile în sumecunoscute de numerar }i care suntsupuse unui risc nesemnificativ deschimbare a valorii.Situa]ia fluxurilor de numerar trebuies@ prezinte fluxurile de numerar aleentit@]ii din cursul perioadei, clasifi-cate pe activit@]i de exploatare, deinvesti]ie }i de finan]are.Activit@]ile de exploatare sunt princi-palele activit@]i generatoare de veni-turi ale entit@]ii, precum }i alte activ-it@]i care nu sunt activit@]i deinvesti]ie sau finan]are.Valoarea fluxurilor de trezorerie careprovin din activit@]i de exploatareeste un indicator cheie al m@surii încare activit@]ile entit@]ii au generatsuficiente fluxuri de trezorerie pentrua rambursa împrumuturile, pentru amen]ine capacitatea de func]ionare aentit@]ii, pentru a pl@ti dividende }i aface noi investi]ii f@r@ a recurge lasurse externe de finan]are. Infor -ma]iile cu privire la componentelespecifice ale fluxurilor istorice de tre-zorerie din exploatare, împreun@ cualte informa]ii, sunt utile pentruprognozarea viitoarelor fluxuri de tre-zorerie din exploatare.Fluxurile de trezorerie provenite dinactivit@]i de exploatare sunt derivate,în primul rând, din principalele activ-it@]i produc@toare de venit aleentit@]ii. Prin urmare, ele rezult@ îngeneral din tranzac]iile }i alte eveni-mente care intr@ în determinareaprofitului sau a pierderii. Exemple defluxuri de trezorerie provenite dinactivit@]i de exploatare sunt:- Încas@rile în numerar din vânzareade bunuri }i prestarea de servicii,- Încas@rile în numerar provenite dinredeven]e, onorarii, comisioane }ialte venituri,- Pl@]ile în numerar efectuate c@trefurnizorii de bunuri }i prestatorii deservicii,- Pl@]ile în numerar efectuate c@treangaja]i }i în numele angaja]ilor,- Încas@rile în numerar }i pl@]ile înnumerar ale unei entit@]i de asigu-

rare pentru prime }i daune, anuit@]i}i alte beneficii legate de poli]ele deasigurare,- Pl@]ile în numerar sau restituiri aleimpozitelor pe profit, cu excep]iacazului în care pot fi asociate în modspecific activit@]ilor de investi]ii }i definan]are,- Încas@rile }i pl@]ile în numerarprovenite din contracte încheiate învederea plas@rii sau tranzac]ion@rii.O entitate poate de]ine titluri de val-oare }i împrumuturi în vedereaplas@rii sau tranzac]ion@rii, caz încare acestea sunt similare stocurilorde m@rfuri dobândite special pentrua fi revândute. Prin urmare, fluxurilede trezorerie generate de cump@rarea}i vânzarea titlurilor de valoare prinplasament sau tranzac]ionate suntclasificate drept activit@]i de exploa -tare. În mod similar, avansurile înnumerar }i împrumuturile acordatede institu]iile financiare sunt, de obi-cei, clasificate drept activit@]i deexploatare, din moment ce se refer@la principala activitate produc@toarede venit a respectivei entit@]i.Activit@]ile de investi]ie constau înachizi]ionarea }i cedarea de activeimobilizate }i de alte investi]ii carenu sunt incluse în echivalentele denumerar.Prezentarea separat@ a fluxurilor detrezorerie provenite din activit@]i deinvesti]ii este important@ deoarecefluxurile de trezorerie reprezint@m@sura în care cheltuielile au servitob]inerii de resurse menite a generaviitoare venituri }i fluxuri de tre-zorerie. Exemple de fluxuri de tre-zorerie provenite din activit@]i deinvesti]ii sunt:- Pl@]ile în numerar pentru dobândi-rea de imobiliz@ri corporale, necorpo-rale }i alte active imobilizate. Acestepl@]i le includ }i pe acelea care serefer@ la costurile de dezvoltare cap-italizate }i la construc]ia, în regieproprie, a imobiliz@rilor corporale- Încas@rile în numerar din vânzareade imobiliz@ri corporale, necorporale}i alte active imobilizate- Pl@]ile în numerar pentru dobândi-

rea de instrumente de capitaluri pro-prii sau de datorie ale altor entit@]i}i de interese în asocierile în partic-ipa]ie (altele decât pl@]ile pentruinstrumente considerate a fi echiva-lente de numerar sau pentru celede]inute în vederea plas@rii sau tran-zac]ion@rii)- Încas@rile în numerar din vânzareade instrumente de capitaluri propriisau de datorie ale altor entit@]i }i dinvânzarea de interese în asocierile înparticipa]ie (altele decât încas@rilepentru instrumente considerate a fiechivalente de numerar }i pentrucele de]inute în vederea plas@rii sautranzac]ion@rii)- Avansurile în numerar }i împrumu-turile acordate altor p@r]i (alteledecât avansurile }i împrumuturileacordate de institu]ie financiar@)- Încas@rile în numerar din rambur-sarea avansurilor}i împrumuturiloracordate altor p@r]i (altele decâtavansurile }i împrumuturile uneiinstitu]ii financiare)- Pl@]ile/încas@rile în numerar afer-ente contractelor futures, forward, peop]iuni }i swap, în afara cazului cândacestea sunt de]inute în vedereaplas@rii sau tranzac]ion@rii sau cândpl@]ile/încas@rile sunt clasificate dreptactivit@]i de finan]areAtunci când un contract este con-tabilizat drept instrument deacoperire a unei pozi]ii de risc iden-tificabile, fluxurile de trezorerie afer-ente respectivului contract suntclasificate în aceea}i manier@ ca flux-urile de trezorerie aferente pozi]ieiastfel acoperite.Activit@]ile de finan]are sunt activit@]icare au drept rezultat modific@ri alevalorii }i structurii capitalurilor pro-prii }i împrumuturilor entit@]ii.Prezentarea separat@ a fluxurilor detrezorerie provenite din activit@]i definan]are este important@ deoareceeste util@ pentru prognozarea pre-ten]iilor finan]atorilor entit@]ii asuprafluxurilor de trezorerie viitoare. Exem-ple de fluxuri de trezorerie provenitedin activit@]i de finan]are sunt:- Încas@rile în numerar provenite dinemisiunea de ac]iuni sau alte instru-mente de capitaluri proprii- Pl@]ile în numerar efectuate c@treproprietari pentru a dobândi saur@scump@ra ac]iunile entit@]ii- Încas@rile în numerar provenite dinemisiunea titlurilor de crean]@,împrumuturi, efecte comerciale,obliga]iuni, ipoteci }i din alte împru-muturi pe termen scurt sau lung- Ramburs@rile în numerar ale unorsume împrumutate- Pl@]ile în numerar efectuate delocatar pentru reducerea datorieiexistente afernte unui contract deleasing financiar.Fluxurile de numerar exclud mi}c@rileîntre elemente care constituie numer-ar sau echivalente de numerar, deoa -rece aceste componente fac partedin gestiunea numerarului unei enti -t@]i, }i nu din activit@]ile de exploa -tare, investi]ie }i finan]are.Gestiunea numerarului presupuneplasarea excedentului de numerar înechivalente de numerar.Structura exemplificativ@ a situa]ieifluxurilor de numerar întocmit@ atun-ci când fluxurile de numerar dinactivitatea de exploatare sunt prezen-tate pe baza metodei directe, estecea din Anexa 1.Conform metodei directe, sunt evi-den]iate clasele principale de încas@ri}i pl@]i. (va urma)

stud. Adina-Elena LAZ~R

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (VII)

POLITICI COMUNITAREVINERI 24 IUNIE 2011 7

Sugestiv }i interesant, toateson dajele de opinie, toateeuro-barometrele, cum li sespune, s-au mul]umit s@ nu -mere, la noi, euro-optimi}tiisau euro-scepticii. De ce nu nespune nimeni }i c$]i euro-reali}ti avem ^n ]ar@? Pentruc@, p$n@ la urm@, n@dejdea e^n ei. Pentru c@, mai devremesau mai t$rziu, vom fi sili]i s@constat@m c@ realismul }idemnitatea sunt singureleargumente ale identit@]ii noas-tre europene. Ce presupunacestea? %n primul r$nd, s@accept@m realitatea c@ inte-grarea european@ nu este unproces cu solu]ii alternative.Ne-am ^nscris ^n el, trebuie s@-l ducem p$n@ la cap@t, pentruc@ alt@ cale nu exist@.Problemele cu care ne con-frunt@m nu sunt ale UniuniiEuropene, ci ale noastre, }inimeni nu ni le poate rezolvadac@ noi ̂ n}ine nu o vom face.

Euro-Rom$niada sau inaccesibila f@g@duin]@

Emil David

CARTEA ECONOMIC~

urmare din pag.1Grecii nu numai c@ au cheltuitnes@buit împrumutând f@r@ dis-cern@mânt, dar au }i min]it evitânds@ spun@ adev@rul legat de deficitelelor. În consecin]@, criza prin caretrec e logic@.... }i meritat@. Aceast@linie de argumetare se reg@se}te nudoar la anali}tii morali}ti ci }i lafinan]atorii de ultim@ instant@ pentrucare principalul argument pentru sal-varea Greciei este soarta propriilorlor b@nci franco-germane cu ex -puneri de vreo 50 de mld. euro pestatul. Evident c@ datoria e datorie:trebuie pl@tit@, sau m@car f@cutetoate eforturile pentru asta. Dar încazul Greciei matematica nu ajut@economia. Cu datorii de 150& dinPIB, doar un miracol poate face îns@ca aceast@ datorie s@ fie pl@tit@. Cuatât mai mult cu cât economiacoboar@ vertiginos. Cu o estimare desc@dere economic@ de 5&, infla]iecam tot pe atât }i }omaj de peste17&, nici o }ans@ nu se întrevedepentru Grecia. Atunci singura între-bare logic@ este cum pot fi pl@titedatoriile dac@ economia scade de laun an la altul? Raspunsul cinic esteprin privatiz@ri }i ajust@ri continue. {ipe linia cinismului moralist, se poatemerge cu aceast@ formul@ pân@ înpânzele albe. Privatiz@ri rapide de 50mld sunt teoretic posibile, late t@ierisalariale, reducerea nivelului de traisub cel din România }i Bulgaria }ipentru genera]ia urm@toare exist@ o}ans@. Se poate propune alt modeldecât acesta în care suferin]a }i cin-ismul î}i dau mâna? E moral - pen-

tru a p@stra acest ton al argumen-ta]iei – s@ se vin@ cu o propuneredin care cei care au împrumutatGrecia s@ piard@? Pentru toateb@ncile }i fondurile care au cump@rattitluri de stat grece}ti la dobânziînalte, r@spunsul e negativ. Mai mult,în consecin]@ decurge o amenin]areîn lan] c@ bilan]ul acestor b@nci vaînregistra cifre negative al c@rorimpact va da peste cap din nou

pie]ele financiare. Adev@rul este îns@doar pe jum@tate a}a, de vreme cefalimentul grec este doar o povestecu final a}teptat }i nu seaman@deloc cu surpriza de propor]ii numit@Lehman Brothers. Întrebarea r@mâne,}i nu poate sc@pa de aspectelemorale: trebuie pedepsit cel care aîmprumutat }tiind de fapt c@ mizeaz@nu pe bonitatea celui împrumutat cipe un mecanism pe care datoriile }i

dobânzile ridicate vor beneficia deaten]ia politic@ a unor factori - ]@ri,b@nci, uniuni, - asocia]i? Este defapt acela}i argument pe care în tim-pul achizi]iilor de active toxice,bancherii îl prezentau ca fiind ochestiune obligatorie care ]ine deonoarea profesiei lor. Dac@ înc@muzica se cânt@, trebuie s@ dansezi,spuneau ei. Dac@ înc@ se emit bon-duri cu dobînzi cu 10 puncte peste

marj@, trebuie s@ le cumperi.Argumentul nu e fals, e pervers pen-tru c@ el este esen]a unui lan] alsl@biciunilor în care fiecare verig@ o]ine pe cealalt@. Toate împreun@ auun sens dar eliminarea triadei - ]@risuverane, b@nci falimentare, fonduriratate – duce la pr@bu}irea ansam-blului. Cum tot sistemul nu poate fieliminat - ar echivala cu sfâr}itullumii - înseamn@ c@ nici m@car unadin verigi nu poate fi eliminat@.Aceast@ logic@ e fals@. Sistemul nupoate }i nu trebuie s@ fie eliminatdar verigile pot fi , chiar dac@ senumesc state falimentare, b@ncizombi, fonduri falimentare, pentruc@ altfel chiar se ajunge la sfâr}itullumii financiare }i cu el lamegacriza pe lâng@ care anii careau trecut par a fi o perioad@ feric-it@. Dar în primul rând trebuie elim-inat argumentul c@ dac@ dingre}eal@ mai cânt@ muzica, astanu-i scuz@ pe bancheri }i le permites@ continue balul. Cum discursulmoralist vizeaz@ doar mincinosul }ifalitul stat grec, el este insuficient.Trebuie vizate }i b@ncile }i protec-torii lor. De pl@tit, evident trebuie s@pl@teasc@ to]i. Asta presupuneacceptarea rescaden]@rior dar maiales argumentul care se uit@mereu: economia mai întâi. Dac@programul de salvare a Greciei nu]ine cont }i de economia Grecieici doar de b@ncile care au împru-mutat bani }tiind c@ mizeaz@ pe unbailout nu înseamn@ decât a accep-ta dictatura financiar@ }i odat@ cuea balul cinic. Se spune c@ orches-tra a cântat pe Titanic pân@ cândapa a intrat în instrumente....

Faliment pe muzic@ greceasc@Dan SUCIU

În prim@vara anului 1980, aflându-m@la P@ltini} cu niscaiva probleme deservici la Clubul cultural, amîndr@znit, singur fiind, s@-i fac ovizit@ filozofului Constantin Noica.Dup@ scurtele „ polite]uri” de rigoare,am continuat o discu]ie început@ laprima noastr@ întâlnire. ConstantinNoica m-a frapat cu memoria sa fab-uloas@. Scurgerea timpului de laprima întâlnire din toamna anului1979 (trecuser@ mai bine de 6 luni),nu l-a împiedicat pe Profesor s@ reiadiscu]ia întrerupt@ în urm@ cu ojum@tate de an, exact din punctul deunde am l@sat-o.Era vorba de soarta portretului ca gendistinct în arta plastic@ contemporan@în general }i în pictur@ în special.Apari]ia fotografiei ca mijloc de înreg-istrare veridic@ a realit@]ii cu precizie}tiin]ific@ prin aparatur@ tehnic@, iarapoi a artei fotografice, a determinatpictura s@-}i reconsidere posibilit@]ilede exprimare a realit@]ii imediate. Din aceast@ perspectiv@ discu]ianoastr@, de la început, a stat subsemnul abolirii de c@tre pictor,bun@oar@, a cadrelor constituite alecomunic@rii.Profesorul Noica nu era scepticprivind perpetuarea portretisticii înpictura viitorului. El sus]inea, pebun@ dreptate, c@ în condi]iile actu -ale, ultra-modernismul venind dialec-tic în continuarea mult controversat-ului post-modernism, nu se poatejudeca pornind numai de la arti}ti, dela inova]iile lor tehnice }i estetice, citrebuie pus în rela]ie cu premizelesociale }i culturale care s-au modifi-cat mereu de la sfâr}itul barocului }i

pân@ la sfâr}itul secolului 20.Dar, spunea el, nu se poate în]elegeevolu]ia artei moderne plecând de lagusturile }i preferin]ele subiective alepublicului, ci trebuie analizat@ în con-textul evolu]iei istorice a societ@]ii, încontextul a}a zisei crize a culturii, atablei de valori pe care se întemeiaz@aceast@ cultur@.Perioada care începe dup@ impre-sionism, în opinia Profesorului, secaracterizeaz@ prin cele mai rapide }imai spectaculoase inova]ii sub raporttehnic }i stilistic, c$t }i din punctulde vedere al viziunilor artistice. În problema cu profunde înc@rc@turifilozofice a rela]iei om, corp, imag-ine, Noica imi face trimitere la val-oroasele c@r]i de teorie }i istoriaartelor a reputatului istoric }i criticde art@ Josep Emile Muller „ De lacubi}ti la primii abstrac]ioni}ti” }i„Arta Modern@” în care acesta arat@

rapiditatea cu care arta modern@ aevoluat, costatând: „ în mai pu]in de40 ani(arta) a trecut de la impresion-ism la abstrac]ionism. Dar lumea pecare o înf@]i}eaz@ aceast@ art@ nu s-a transformat oare }i ea într-un ritmpân@ atunci, necunoscut?”Discu]ia s-a încins. Profesorul îmivorbea cu elocin]a ce-l caracteriza.Dup@ constat@rile sale, despre prob-lemele artei moderne se discuta întermeni de decaden]@, modern fiindsinonim cu decadent. O asemeneaabordare dogmatic@ pleca, explicit }iimplicit, de la o premiza eronat@ c@clasicismul reprezint@ canonul abso-lut }i obligatoriu. Vechea }i mult disputata problem@ înce prive}te esen]a }i destinul civi-liza]iei moderne, în concep]ia filozo-fului de la P@ltini}, este c@ aceastaafecteaz@ substan]ial noile tendin]e }idrumuri ale artei.

S-au creat vehemente opozi]ii, une-ori ajungând extrem de tran}ante,unii considerând c@ arta în condi]iileunei civiliza]ii }tiin]ifice nu-}i mai arerostul. Al]ii, dimpotriv@, o consider@ca pe un „azil contra absurdului”,citându-l în acest context pe celebrulscriitor }i eseist francez JeanOnimus: „într-o civiliza]ie ca a noas-tr@, separat@ de natur@, secat@ dera]iune }i tehnic@, nu exist@ nimicmai necesar pentru s@n@tatea noastr@spiritual@ }i supravie]uire decât arta”F@r@ arti}ti,- arat@ acela}i autor- caremerg dincolo de aparen]e o comuni-tate uman@ ar fi paralizat@, lipsit@ decon}tiin]a de sine, de acea zon@ aumanului alc@tuit@ din sensibilitate }iimagina]ie, din visuri }i nelini}ti, dinmituri }i dorin]i”.Arta super-modern@ trebuie las@t@ învoia libert@]ii imaginative a proprieisale tradi]ii nonconformiste, spunea

Noica, ceea ce va duce la renun]areacu bun@}tiin]@, par]ial@ sau total@, lalinii, culori, forme, goluri }i plinuri,ritmicit@]i }i alte mijloace de expresieplastic@. În acest fel se va ajunge înfinal la pânza alb@ sau monocrom@ceea ce conduce implicit la dispari]iaportretului ca gen.Totu}i, în continuarea discu]iei,Profesorul credea în posibilitateaexisten]ei unui drum paralel, careî}i c@uta justificarea estetic@, a pic-turii figurative, cu cea ultra- mod-ern@, care exclude posibilitateaapari]iei unor contradic]ii uni saubilaterale în plan estetic, filozofic.Revenind la portretul în pictur@,acesta, dup@ opiniile sale, va per-mite contemporanilor dar }i celordin viitor s@ cunoasc@ personajulportretizat dar mai ales pe cel carel-a realizat, pe pictor.

ART~ ECONOMIE VINERI 24 IUNIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Soarta portretului în pictura contemporan@. O întâlnire pe aceast@ tem@ cu Constantin Noica.

B@t@lia de la Solferino, s-a dat în ziua de 24 iunie 1859 }i s-a soldat cu victoria armatei aliate format@ din armata francez@ condus@ de Napoleon al III-lea}i de armata sard@ condus@ de Victor Emmanuel al II-lea (denumit@ alian]a franco-sard@) împotriva armatei austriece condus@ de împ@ratul FranzJoseph I; a fost ultima mare b@t@lie din istoria universal@ în care toate armatele s-au aflat sub comanda personal@ a monarhilor lor. Circa 300.000 desolda]i au luptat în aceast@ b@t@lie, fiind cea mai mare de dup@ b@t@lia de la Leipzig din 1813. Au participat circa 160.000 de solda]i austrieci }i un totalde 156.000 de solda]i francezi }i piemontezi alia]i. Dup@ b@t@lie, împ@ratul Austriei nu a mai condus direct armata sa.B@t@lia a r@mas în istorie prin faptul c@ la ea a fost martor elve]ianul Jean-Henri Dunant. Îngrozit de suferin]ele solda]ilor r@ni]i r@ma}i pe câmpul delupt@, Dunant a demarat un proiect care a condus la semnarea conven]iilor de la Geneva }i la înfiin]area Crucii Ro}ii Interna]ionale.

Corneliu Baba - Autoportret Ambroise Vollard - Picasso Demoiselles de Avignon - Picasso