Date post: | 04-Jun-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | ioana-zamfir |
View: | 275 times |
Download: | 2 times |
of 18
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
1/18
- 2 -
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI
TEMA PROIECT
TRATAMENTUL RECUPERATOR IN
SPONDILOZA CERVICALA
2013
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
2/18
- 3 -
CUPRINS
ARGUMENT........................................................................................................................................... 4
CAPITOLUL 1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE...............................6
1.1 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale sanatoase.............................................6
1.2 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale cervicale...............................................8
1.3 Bilantul articular al coloanei vertebrale cervicale.................................................14
1.4 Bilantul muscular al coloanei vertebrale cervicale................................................16
CAPITOLUL 2 SPONDILOZA CERVICALA...................................................... ........................20
2.1 Definirea spondilozei cervicale.............................................................................20
2.2 Etiopatogenia spondilozei cervicale......................................................................21
2.3 Simptomatologia si diagnosticul spondilozei cervicale........................................25
2.3.1 Istoricul bolii..........................................................................................25
2.3.2 Examenul clinic.....................................................................................25
2.3.3 Investigatii paraclinice...........................................................................27
2.3.4 Diagnosticul spondilozei cervicale....................................................... 28
2.3.5 Evolutia bolii - complicatii.....................................................................29
2.4 Profilaxia spondilozei cervicale.............................................................................31
2.5 Tratamentul spondilozei cervicale.........................................................................322.5.1 Tratamentul medicamentos.....................................................................32
2.5.2 Tratamentul igienico-dietetic..................................................................33
2.5.3 Tratamentul chirurgical...........................................................................33
CAPITOLUL 3 TRATAMENTUL BALNEO-FIZIO-KINETO.....................................................35
3.1 Tratamentul prin hidrotermoterapie (tehnica, efecte)............................................35
3.2 Tratamentul prin electroterapie..............................................................................37
3.3 Tratamentul prin masaj..........................................................................................41
3.4 - Tratamentul prin medicina traditionala..................................................................45
3.5 Curele balneare......................................................................................................45
3.6 Terapia ocupationala.............................................................................................47
3.7 Kinetoterapia.........................................................................................................48
CAPITOLUL 4 STUDII DE CAZ...................................................................................................54
CAPITOLUL 5 CONCLUZII..........................................................................................................
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
3/18
- 4 -
ARGUMENT
In ultimele decenii reumatismele degenerative apar in prim plan al preocuparilor populatiei si
asistentei medicale. Am putea afirma ca spondilozaeste considerata destul de importanta in patologia
reumatismala si constituie o preocupare in randul populatiei cu varsta de peste 40 de ani.
Desi spondiloza cervicala nu pune viata individului in pericol, aceasta este printre maladiile care
preocupa cel mai mult pe omul societatii contemporane.
Aparitia acestei boli nu este de data recenta. Spondiloza a existat in toate epocile si a interesat
ca si astazi populatia adulta de peste 40 de ani. Deosebirea consta in aceea ca omul contemporan a
carui durata medie de viata trece peste 70 de ani intampina dificultatile si disconfortul articular pe o
perioada mai lunga de timp. Astazi s-a creat o stare de deruta si alarma in jurul reumatismelor
degenerative, conditionata pe de o parte de carentele informationale privind natura si prevenirea
acestor boli, iar pe de alta parte de exagerarea simptomelor si gresita interpretare a examenelor
medicale si in special a celui radiologic.
Alterarea, intr-o masura mai mica sau mai mare, a capacitatii de performare a activitatilor vietii
zilnice reprezinta conceptul de boala. Actul terapeutic are tocmai rolul de a readuce organismul uman la
statusul care sa permita efectuarea activitatilor cotidiene intr-o maniera cat mai obisnuita, mai normala.
Pe aceste considerente am ales ca tema pentru proiectul examenului de absolvire "Tratamentul
recuperator in spondiloza cervicala", motivata fiind de faptul ca un element important al actului
terapeutic il reprezinta si recuperarea medicala, ce se adreseaza tuturor categoriilor de patologie ce
afecteaza organismul uman la toate cele trei nivele. Ea se aplica in scop:
1. terapeutic, de combatere a deficitului existent si de readucere a statusului pacientului la
un nivel cat mai apropiat, ideal identic, cu cel premergator bolii;
2. profilactic la trei nivele:
profilaxie primara: de pevenire a decompensarii organismului in anumite situatii
previzibile, cele mai cunoscute fiind sindroamele de dezadaptare, de deconditionare (sedentarism,
obezitate, scaderea capacitatii de termoreglare la rece)
profilaxie secundara: prevenirea aparaitiei unei recidive a bolii de baza
profilaxie tertiara: in cazul existentei unui deficit permanent se combate agravarea
acestuia si se incearca mentinerea sa la un nivel cat mai acceptabil si se previne efectul negativ al
acestuia asupra altor sisteme si organe sau functii ale organismului
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
4/18
- 5 -
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
5/18
- 6 -
CAPITOLUL 1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE
1.1 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale sanatoase
Coloana vetebrala este o lunga coloana mediana si posterioara numita si rahis, formata din
suprapunerea celor 33-34 piese osoase - vertebrele. Urmarite de sus in jos, vertebrele corespund:
gatului, toracelui, regiunii lombare si pelvisului. Vertebrele poarta diferite denumiri imprumutate de la
regiunea respectiva:
vertebrele cervicale corespund gatului, sunt in numar de 7 si se noteaza de la C1 la C7-
coloana cervicala.
vertebrele toracale corespund toracelui, sunt in numar de 12, se noteaza de la T1-T12 si
formeaza coloana toracala.
vertebrele lombarecorespund regiunii lombare (peretele posterior al abdomenului) sunt in
numar de 5, se noteaza de la L1 la L5 si formeaza coloana lombara.
Vertebrele coloanei cervicale, toracale si lombare sunt oase mobile si independente, ele se mai
numesc si vertebre adevarate.
vertebrele sacrale sunt in numar de 5 si vertebrele coccigiene sunt in numar de 4-5 si
corespund pelvisului. Ele se sudeaza dand nastere la 2 oase: sacrul si coccigele, fiind oase sudate intre
ele se mai numesc si vertebre false.
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
6/18
- 7 -
In medie lungimea coloanei vertebrale este de 73 cm la barbat si de 63 cm la femeie,
reprezentand aproximativ 40% din lungimea totala a corpului.
Latimea maxima a coloanei vertebrale este baza sacrului unde masoara
11 cm. De aici merge descrescand atat in jos cat si in sus.
Coloana vertebrala nu este rectilinie, prezinta doua feluri de curburi in
plan sagital si in plan frontal. Curburile in plan sagital sunt orientate fie cu
convexitatea inainte si se numesc lordoze, fie cu convexitatea inapoi si se
numesc cifoze.
La coloana vertebrala aceste curburi sunt in numar de patru :
a) curbura cervicala cu convexitate inainte
b) curbura toracala cu convexitate inapoi
c) curbura lombara cu convexitate inainte
d) curbura sacrococcigiana cu convexitate inapoi.
Coloana vertebrala prezinta o fata anterioara, una posterioara si doua fete
laterale:
fata anteri oara este formata de o coloana cilindrica rezultata din
suprapunerea corpurilor vertebrelor;
fata posteri oara prezinta pe linia mediana procesele spinoase care
formeaza creasta spinala.
fetele laterale prezinta varful proceselor transversale, pediculii
vertebrali, gaurile intervertebrale si portiunile laterale ale corpilor vertebrali. Varful procesului
transversal al atlasului poate fi palpat imediat sub procesul mastoidian.
Canalul vertebral este format prin suprapunerea gaurilor vertebrale. El se continua in sus cu
cavitatea neurocraniului, iar in jos se deschide prin hiatul sacral si urmareste toate inflexiunile
coloanei vertebrale.
Diametrele canalului vertebral variaza: sunt mai mari in regiunea cervicala si lombara in raport
cu mobilitatea coloanei vertebrale, in regiunea toracala, unde mobilitatea coloanei este mai redusa,
diametrele canalului vertebral sunt mai mici.
Coloana vertebrala caracterizeaza vertebrele si indeplineste 3 functii:
Protecti a maduvei .
In canalul vertebral se gaseste maduva spinarii invelita in meninge. Este evident rolul protector
al coloanei vertebrale, formata anterior de catre puternicele corpuri vertebrale, iar posterior de arcurile
vertebrale suprapuse.
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
7/18
- 8 -
In unele cazuri, fracturile coloanei vertebrale pot interesa maduva sau/si meningele.
Rolul static.
In ortostatism coloana vertebrala reprezinta un ax solid ce sustine capul, trunchiul si membrele
superioare, ea trasmite apoi greutatea la pelvis si la membrele inferioare.
Coloana prezinta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor normale. Aceste
curburi patologice pot fi ereditare sau dobandite.
Rolul biomecanic.
Coloana vertebrala este antrenata in miscari numeroase si ample, gratie acestora corpul are o
mare mobilitate.
Articulatia corpilor vertebrali
a) suprafetele articulare sunt date de fetele superioara si
inferioara, usor concave ale corpilor vertebrali.Intre aceste suprafete
osoase se regasescdiscurile intervertebrale.
b) discurile intervertebrale sunt formatiuni fibro-
cartilaginoase alcatuite dintr-o portiune fibroasa periferica (inelul
fibros) si o portiune centrala (nucleul pulpos). Rezistenta inelului
fibros creste spre periferie.
Inelul fibros este format din lame de fibre conjuctive care se
insera profund pe zona compacta osoasa.
Nucleul pulpos se comporta fizic ca un gel care pierde apa si isi
diminueaza fluiditatea in raport direct cu compresiunea ce se exercita asupra lui.
1.2 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale cervicale
Segmentul cervical este format din 7 vertebre.
Coloana cervicala este alcatuita din doua parti distincte din punct de vedere anatomic si
functional: COLOANA CERVICALA SUPERIOARA care
cuprinde segmentele OCCIPUT, C1, C2.
COLOANA CERVICALA INFERIOARA care
este cuprinsa intre fata inferioara a axisului si fata superioara a
primei vertebre toracale.
COLOANA
CERVICALA SUPERIOARA (1):
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
8/18
- 9 -
- articulatia atlanto-occipitala
este o diartroza bicondiliana.
Suprafetele articulare sunt, cei doi
condili occipitali pe de-o parte,
care privesc in jos, inainte si in
afara si au o forma convexa si pe
de alta parte, cele doua cavitati
glenoide ale atlasului, care privesc
in sus, inainte si inauntru si au
forma concava. Suprafetele
articulare sunt acoperite de un strat
subtire de cartilaj hialin si sunt
unite intre ele printr-o capsula, intarita de doua ligamente, anterior si posterior.
-articulatia atlas axis.
COLOANA CERVICALA INFERIOARA (2):
1 ligamentul longitudinal anterior
2 ligamentul longitudinal posterior
3 ligamentul fetelor articulare
4 ligamentul interspinos
5 ligamentul supraspinos
MUSCULATURA COLOANEI
CERVICALE SUPERIOARE:
FATA POSTERIOARA:
1 muschiul marele drept posterior al capului
2 muschiul micul drept posterior al capului
3 muschiul oblic inferior al capului
4 muschiul oblic superior al capului
5 muschiul spinal, partea cervicala
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
9/18
- 10 -
FATA ANTERIOARA:
1 muschiul marele drept anterior
2 muschiul micul drept anterior
3 muschiul drept lateral.
MUSCULATURA COLOANEI CERVICALE
INFERIOARE:
MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN:
1 cleidomastoidian
2 cleidooccipital
3 sternooccipital
4 sternomastoidian
Sternocleidomastoidianul este situat pe fata laterala a
gatului, pe sub muschiul pielos al gatului si indreptat de sus in
jos, dinapoi inainte si din afara inauntru. Proximal se insera peapofiza mastoida a osului temporal, iar cel distal se insera prin
doua capete: capatul sternal si capatul clavicular .
Acest muschi flecteaza capul pe coloana, il inclina
lateral de partea lui si il roteaza indreptand barbia in partea
opusa.
MUSCHIUL TRAPEZ (FASCICULUL SUPERIOR) are origine pe de-o parte, pe
protuberanta occipitala externa si pe treimea interna a liniei curbe occipitale superioare, iar pe de alta
parte pe partea superioara a ligamentului occipital posterior.
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
10/18
- 11 -
- are insertie pe marginea
posterioara a treimii externe
a claviculei.
- este un muschi ridicator al
umarului; inclina capul in
lateral (cand actioneaza
homolateral) si roteste
capul (cand actioneaza
heterolateral).
MUSCHIUL LUNG AL GATULUI-este situat anterior de vertebrele cervicale si e alcatuit din
trei fascicule:
- un fascicul longitudinal ce se intinde de la
corpurile C2-T3pana la apofizele transversale C4-C7;
- unfascicul oblic superiorce se intinde de la arcul
anterior a1 atlasului pana la apofizele transversale C3-C6;
- un fascicul oblic inferior ce se intinde de la
corpurile TI-T3 pina la apofizele transversale C5-C7.
- actiune - in cazul actiunii bilaterale,
acest muschi redreseaza lordoza cervicala si
determina flexia coloanei cervicale ;
- in cazul actiunii unilaterale,
determia inclinarea laterala si flexia coloanei
cervicale.
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
11/18
- 12 -
NR
CRTMUSCHI ORIGINE INSERTIE ACTIUNE
A B C D E
1SEMISPINALUL
CAPULUI
- pe vertebrele cervicale si
primele dorsale (apofizeletransverse articulare si
spinoase)
- pe occiput si mastoid
- pe apofizele vertebrelorcervicale
- EXTENSORI ai gatului
- ROTATORI (candactioneaza heterolateral)
2SPLENIUL
CAPULUI
- pe vertebrele cervicale si
primele dorsale (apofizele
transverse articulare si
spinoase)
- pe occiput si mastoid
- pe apofizele vertebrelor
cervicale
- EXTENSORI ai gatului
- ROTATORI (cand
actioneaza heterolateral)
3SPLENIUL
GATULUI
- pe vertebrele cervicale si
primele dorsale (apofizele
transverse articulare sispinoase)
- pe occiput si mastoid
- pe apofizele vertebrelor
cervicale
- EXTENSORI ai gatului
- ROTATORI (cand
actioneaza heterolateral)
4RIDICATORUL
SCAPULEI
- pe tuberculul posterior al
apofizelor transversecervicale de la C1-C4
- pe unghiul superointern
scapular (margine posterioara)
- RIDICATOR al
omoplatului
5 ROMBOIDUL
- pe apofizele spinoase ale
ultimelor 2 vertebre
cervicale si primelor 4
vertebre toracale
- pe marginea vertebrelor
scapulei
- ADDUCTOR si
RIDICATOR al umarului
- ROTESTE scapula in jurul
unghiului lateral
6
SEMISPINALUL
PARTEA
CERVICALA
- pe apofizele transverse,
sar peste 4 vertebre
- pe apofiza spinoasa a
vertebrei a 5 a si a 6 a de
deasupra
7LONGISSIM
CERVICAL
- pe apofizele transverse
ale primelor 4 vertebre
toracale
- pe tuberculii posteriori ai
apofizelor transverse cervicale
a 7 a a 3 a
8LONGISSIM AL
CAPULUI
- pe apofizele transverse
ale primelor 3 vertebre
toracale si ultimele
cervicale
- pe apofiza mastoida a
temporalului
9ROTATORUL
CAPULUI
- pe apofizele tansverse si
spinoase ale vertebrelor
- pe apofiza spinoasa si lama
arcului vertebral imediat
superioare
10SCALENUL
ANTERIOR
- pe apofizele transverse
ale vertebrelor cervicale
(tuberculii anteriori)
- pe prima si a doua coasta
-la baza gatului, printre
scalenul anterior si mijlociu
trec artera subclavie si
plexul brahial
- FLEXEAZA capul (cand
se contracta intr-o singura
parte)- Maresc rigiditatea coloanei
cervicale (cand iau punct fix
pe apofizele transversecervicale)
11
DREPT
ANTERIOR AL
CAPULUI
- pe atlas si occipital - pe procesul bazilar al
occipitalului
- FLEXOR al capului
- FLEXOR al coloanei
cervicale (lungul gatului)
12LUNG AL
CAPULUI
- pe apofizele transverse
ale vertebrelor cervicale
- pe fata inferioara a portiunii
bazilare a occipitalului
- FLEXOR al capului
- FLEXOR al coloanei
cervicale (lungul gatului)
13LUNG AL
GATULUI
- pe vertebrele toracale
superioare si vertebrele
cervicale
- fata inferioara a portiunii
bazilare a occipitalului
- FLEXOR al capului
- FLEXOR al coloanei
cervicale
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
12/18
- 13 -
MUSCHIUL SCALEN ANTERIOR
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
13/18
- 14 -
1.3 Bilantul articular al coloanei vertebrale cervicale
Miscarile coloanei vertebrale cervicale indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe in
care intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea usoarelor deplasari ale
corpurilor vertebrale care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul articulatiilor.
Aceste miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor si articulatiile intervertebrale si de gradul de
compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din care este compus discul.
Stim ca nucleul pulpos, prin tensiunea lichidului care se afla intre elementele sale componente,
are propietatea de a fi elastic.
Datorita acestei propietati sunt posibile miscarile coloanei si sunt inlaturate efectele daunatoare
ale presiunilor excesive sau ale socurilor de rahis. Intr-o atitudine de flexie fortata, are loc o apropiere a
corpurilor vertebrale in partea lor anterioara prin comprimarea partiala a discului in jumatatea lui
anterioara si prin impingerea usoara a nucleului pulpos posterior. In extensie, lucrurile se petrec invers.
Miscarile sunt posibile prin rolul integral pe care-l joaca discul intervertebral care formeaza un organunitar.
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
14/18
- 15 -
MISCARI POSIBILE LA NIVELUL COLOANEI CERVICALE:
A FLEXIE CERVICALA
B EXTENSIE CERVICALA
C INCLINARE LATERALA DRAPTA
D INCLINARE LATERALA STANGA
E ROTATIE CERVICALA DREAPTA
F ROTATIE CERVICALA STANGA
Miscarile se evalueaza pornind de la "pozitia zero". In pozitie "asezat" se obtine o evaluare
corecta a miscarilor de inflexiune laterala si rotatie, astfel reusind sa obtinem o fixare relativa a
scheletului pelvin.
FLEXIA este miscarea care determina curbura concava a trunchiului in sens ventral; rahisul
cervical devine rectiliniu sau usor concav inainte. Miscarea test pentru FLEXIA CERVICALA:
trunchiul ramane fixat, mentonul se apropie de stern, cu care poate veni in contact fara sa deschida gura.
Reperul pentru masurarea amplitudinii este planul masticator (suprafata de contact dintre cele doua
arcade dentare) care se proiecteaza la exterior pe linia care uneste coltul gurii cu lobul urechii.
Amplitudineamiscarii este de 30-45, din care 20 sunt date de articulatiile suboccipitale.
EXTENSIA este miscarea inversa flexiei, care curbeaza coloana pe fata sa dorsala, prin
accentuarea lordozei cervicale.Miscarea testpentru EXTENSIA CERVICALA: trunchiul ramane fixat,
coborand pe linia comisura bucala-lobul urechii. Amplitudinea masurata este de 30-45, din care 20
sunt date de articulatiile suboccipitale. Se poate aprecia alungirea distantei menton-stern.
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
15/18
- 16 -
INCLINATIILE LATERALE (inflexiunile) sunt miscarile care curbeaza rahisul de o parte;
se apreciaza cel mai adesea din fata; se masoara prin unghiul dintre linia sprancenelor si linia umerilor.
Amplitudineamasurata este de 40-45, din care 20 sunt date de articulatiile suboccipitale.
ROTATIA este miscarea de torsiune a rahisului in jurul axei sale longitudinale, aducand
privirea in lateral, de partea in care se face rotatia. Pentru a aprecia corect aceasta miscare, evaluarea
trebuie sa se faca vertical de sus, subiectul fiind asezat pe un scaun cu speteaza joasa, fixand bazinul si
genunchii. Planul de referinta este planul frontal, trecand prin vertex. In ceea ce priveste rahisul cervical
se poate masura unghiul format de planul frontal si planul care trece prin cele doua conducte auditive.
Rotatia proprie a rahisului cervical este de 45-60, din care 30 sunt date de articulatiile suboccipitale.
1.4 Bilantul muscular al coloanei vertebrale cervicale
FLEXIA GATULUI
ELEMENTELE MISCARII:
Amplitudinea de miscare:
Coloana cervicala se flecteaza putin deasupra nivelului de disparitie a convexitatii. Cea mai mare parte
a rniscarii se produce la nivelul articulatiei atlantooccipitale.
Factorii care limiteazii miscarea:
1. tensiunea ligamentului vertebral comun posterior, a ligamentului galben si a ligamentelor
interspinoase supraspinoase;
2. tensiunea muschilor posteriori ai cefei;
3. contactul marginilor inferioare ale corpilor vertebrali in fata cu fata superioara a corpilor vertebrali
subiacenti;
4. compresiunea fibrocartilajelor in fata.
Muschii principali:
sternodeidomastoidianul
Muschi accesori:
marele drept anterior;
lungul gatului;
scalenul anterior;
scalenul mijlociu;
scalenul posterior;
micul drept anterior; grupa subhioidienilor.
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
16/18
- 17 -
EVALUAREA MISCARII:
Forta (5) si (4)
Culcat pe spate, se mentine partea inferioara a toracelui, subiectul flecteaza coloana cervicala pe toata
amplitudinea de micare; rezislenta se aplica pe frunte,
Daca exista o diferenta de forta musculara intre cei doi sternocleidomastoidieni, se pot evalua separat
prin rotatia capului de-o parte si flexia gatului.
Forta (3)
Culcat pe spate, se mentine partea inferioara a toracelui, subiectul flecteaza coloana cervicala :
a. daca amplitudinea de micare este totala = forta (3);
b. daca amplitudinea de micare este partiala = forta (3-).
Forta (1)
Se palpeaza muschii sternocleidomastoidieni de fiecare parte a gatului cand subiectul incearca saflecteze gatul.
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
17/18
- 18 -
EXTENSIA GATULUI
ELEMENTELE MISCARII:
Amplitudinea de miscare:
Extensia coloanei cervicale pana cand capul vine in contact cu muschii posteriori a partii superioare a
trunchiului.
Factorii care limiteazii miscarea:
1. tensiunea ligamentului vertebral comun anterior;
2. tensiunea muschilor, anteriori ai gatului;
3. apropierea apofizelor spinoase.
Fixarea miscarii:
- contractia extensorilor spinali ai toracelui si coboratorii omoplatului si claviculei;
- greutatea trunchiului si a membrelor inferioare.
Muschii principali:
trapezul (fascicolul superior);
marele complex;
splenius al capului;
splenius al gatului;
muschii spinali;
micul complex;
transversul gatului;
spinalul capului;
spinalul gatului;
digastricul nucal.
Muschii accesori:
transversul spinal;
marele si micul oblic al capului;
angularul (ridicatorul) omoplatului;
marele si micul drept posterior.
8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni
18/18
19
EVALUAREA MISCARII:
Forta (5) si (4)
Decubit ventral, gatul in flexie; partea superioara a toracelui + omoplatii sustinuti, subiectul extinde
coloana cervicala pe toata amplitudinea de miscare; rezistenta se aplica pe regiunea occipitala.
Forta (3)
Decubit ventral, gatul in flexie partea superioara a toracelui + omoplatii sustinuti, subiectul extinde
coloana cervicala:
a. daca amplitudinea de micare este totala = forta (3);
b. daca amplitudinea de micare este partiala = forta (3-).
Forta (1)
Decubit ventral, se poate observa o schita de miscare sau se palpeaza muschii regiunii posterioare agatului (se poate face testul cu capul sprijinit pe masa).