Societatile de Investitii Si Fondurile Mutuale

7/30/2019 Societatile de Investitii Si Fondurile Mutuale

1/43

Societatile de investitii si fondurile mutuale

1


2/43

Cuprins :

I. Piata de capital in Romania

II. Bursa trasaturi generale

III. Societatile de investitii

IV. Fondurile mutuale

I.Piata de capital in Romania

Prin intermediul acestui material am dori sa facem o prezentare aprincipalelor modalitati de investire si economisire oferite de piata financiaraa Romaniei in momentul de fata. Vom incerca sa prezentam componentele siinteractiunile care apar intre ele. In tara noastra am putea investi sieconomisi in:

"Banci si alte institutii financiare"

Fonduri de investitii "Actiuni cotate "Piete la termen" "Alte investitii"

Care sunt oportunitatilor de economisire si investitie oferite pe piata de

capital din Romania?

Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si seregleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediusi lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in modliber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principalmobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc(cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila aacestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii deactiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor

proiecte de investitii.

2


3/43

In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital seimparte in doua segmente:Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare suntnegociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin careintermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitentasi investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbulunui comision.Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata

primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionareaefectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor denegocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piataextrabursiera.Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si

piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta

economico-financiara, de informare a investitorilor, referitoare la numarulde actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatiicotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. De asemeneaexista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete -

bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata Rasdaq este o piata denegociere.Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta care conferatitularului anumite drepturi bine stabilite asupra unor entitati ale societatiiemitente. Valorile mobiliare sunt inscrisuri (documente de valoare)

negociabile, ce pot fi transformate oricand in bani pe piata de capital. In sensrestrans, valorile mobiliare sunt actiunile si obligatiunile emise de osocietate comerciala.Actiunile sunt titluri ce atesta un drept de proprietate asupra unei parti acapitalului social al societatii emitente. Practic, proprietarul actiunilor este

proprietarul unei parti din societatea emitenta, parte corespunzatoare cunumarul de actiuni detinute. Pe langa dreptul de proprietate asupra unei partia societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care cele maiimportante sunt:

dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub

forma de dividende) corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute sicu suma alocata de conducerea societatii pentru plata dividendelor.Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi chiarzero), actiunile se mai numesc si valori mobiliare cu venit variabil.

dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara aintreprinderii.

3


4/43

dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitateasocietatii, precum si la conducerea societatii, prin participarea laAdunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv prin

posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al

societatii. drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazullichidarii (incetarii functionarii) acesteia.

Dupa cum bine stim, in momentul de fata in Romania societatile cotate sunttranzactionate pe doua piete organizate: Bursa de Valori Bucuresti (BVB) sisocitatea de bursa RASDAQ (Romanian Association of Securities DealersAutomated Quotations).Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente.Concret, societatea emitenta are nevoie la un moment dat de un imprumut siemite obligatiuni. Cumparatorii obligatiunilor imprumuta societatea

emitenta cu suma pe care au platit-o pentru cumpararea obligatiunilor.Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor

beneficiaza de o dobanda periodica fixa (din acest motiv, obligatiunilenumindu-se valori mobiliare cu venituri fixe) si, la expirarea perioadei deimprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea obligatiunilor.In tara noastra obligatiunile au fost foarte rar utilizate de catre agentiieconomici, datorita instabilitatii mediului economico-financiar. Astfel, intara noastra s-au derulat numai doua oferte publice de obligatiuni pana laacest moment: cea a Combinatului Siderurgic Siderca Calarasi (societate cu

capital de stat) desfasurata in 1997 - emisiune ce nu s-a bucurat de prea multsucces si a adus pierderi investitorilor datorita problemelor societatiiemitente si cea a societatii International Leasing (societate privata)desfasurata in mai 2000. Emisiunea International Leasing s-a bucurat desucces in randul mediului de afaceri, investitorilor si mass-media,constituind un bun exemplu si pentru alte societati private dinamice pentru aapela la finantarea prin piata de capital. Practic emisiunea InternationalLeasing a fost singura emisiune publica de obligatiuni derulata si incheiatacu succes din tara noastra. Emitentul si-a onorat toate obligatiile de plata, latermenele stabilite si fara intarzieri.

In cursul anului 2001 s-a consemnat o noua premiera legata de obligatiuni:derularea primelor emisiuni de obligatiuni municipale. Acestea sunt similareobligatiunilor emise de societati comerciale, dar au ca emitent administratiilelocale. Emisiunile derulate in 2001 au fost initiate de orasele Predeal siMangalia. Acestea au fost listate si se tranzactioneaza la bursa de valori.Cele doua emisiuni sunt primele (si pana la acest moment singurele)emisiuni de obligatiuni tranzactionate in tara noastra.

4


5/43

In tara noastra decat actiuile si obligatiunile sunt singurele instrumentefinanciare tranzactionate. Mai exista o serie de alte operatii si instrumente,dar care nu se folosesc momentan la noi, cum ar fi: titlurile de stat, optiunile

pe actiuni, drepturile, contractele futures pe indici, tranzactiile in marja sauvanzarea in absenta. Insa aceste lucruri sunt pe cale sa se schimbe deoareceComisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a inaintat un proiect delege cu privire la valorile mobiliare, si care se asteapta a fi aprobat in cursulacestui an.Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea formelororganizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucuresti si si Societatea de BursaRasdaq) reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare aeconomiei in tara noastra. Procesele de constituire si dezvoltare a unei pietede capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare aintreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate:

industrie, agricultura, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. Inparalel, aparitia unor firme noi cu capital particular, cu sau fara participarestraina, concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piete decapital in tara noastra.Prin intermediul Programului de Privatizare in Masa (PPM) s-a realizat

privatizarea a peste 5000 de societati comerciale cu capital din stat, prindistribuirea unei parti a capitalului acestora, in mod gratuit, catre populatie

prin intermediul certificatelor de actionar. Acest proces va continua prinvanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului, gestionat de catre

Fondul Proprietatii de Stat (FPS), prin diferite metode precum: vanzarea deactiuni prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelororganizate ale pietei de capital (bursa de valori si piata extrabursiera).Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea

burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala aBursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota

bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitateabursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada

primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani

de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de 7 ani de scadereaccelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe inanul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 desocietati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni).Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintatain anul 1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995, zi in cares-au tranzactionat 905 actiuni a 6 societati cotate. Din momentul

5


6/43

redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continua. La acest momentnumarul societatilor listate este de 65; printre acestea se numara societatiimportante in economia nationala, precum SNP Petrom, Banca Romana

pentru Dezvoltare, cele 5 Societati de Investitii Financiare, BancaTransilvania, etc.Pe piata extrabursiera din Romania, numita RASDAQ (RomanianAssociation of Securities Dealers Automated Quotations), sunttranzactionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei de Valori siaprobate de CNVM si de Asociatia Nationala a Societatilor de ValoriMobiliare (ANSVM). Prima zi de tranzactionare pe piata Rasdaq a fost 1noiembrie 1996, cand s-au tranzactionat actiunile a 3 societati.Actiunile listate pe aceasta piata sunt rezultate in urma procesului de

privatizare in masa, ce a dus la o crestere exploziva a numarului de societatitranzactionate (peste 5.000 de societati listate). Desigur, datorita conditiilor

specifice pietei romanesti, numai un numar redus al acestora (de ordinulsutelor) se tranzactioneaza regulat si au o piata ordonata a valorilormobiliare.Toate notiunile prezentate pana acum sunt principalele componente alePietei Financiare si cu ajutorul lor vom incerca sa prezentam modul cum se

poate investi in actiuni si modul de tranzactionare a acestora.Astfel, tranzactionarea actiunilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti saulistate in cadrul pietei extrabursiere Rasdaq nu se realizeaza direct de catredetinatorii acestora, ci numai prin intermediul unor societati specializate

numite Societati de Valori Mobiliare (SVM).Pentru a tranzactiona actiuni pe una sau ambele piete organizate, trebuieparcurse urmatoarele etape:

se selecteaza un numar de societati de valori mobiliare, in functie dereputatia acestora in piata, proiectele derulate, recomandari.

se ia legatura cu aceste societati prin telefon si se clarifica anumiteaspecte referitoare la: nivelul comisioanelor percepute, suma minimanecesara pentru deschiderea unui cont, posibilitatea transmiterii deordine prin telefon.

odata aleasa o societate si stabilita o intalnire, se va lua legatura lasediul acesteia cu o persoana autorizata (numita broker) si se vadepune o suma de bani initiala pentru realizarea tranzactiilor (procesnumit "deschidere de cont"). Suma poate fi depusa in numerar sautransferata prin virament bancar.

in continuare, in suma banilor disponibili in cont la SVM, se vor daordine de cumparare si vanzare de actiuni, telefonic sau la sediul

6


7/43

societatii. Societatea de valori mobiliare este obligata sa va prezinteperiodic un raport ("extras de cont") asupra tranzactiilor efectuate siasupra situatiei numerarului din cont precum si informatii cu privire lasocietatile cotate (sumarele tranzactiilor, analize, etc).

Daca va aflati in calitate de investitor puteti da ordine de vanzare saucumparare care sunt de doua feluri: a) la pretul pietei: actiunile suntvandute/cumparate la pretul existent pe piata, format prin cerere si oferta sau

b) la pret limita - prin care investitorul poate specifica brokerului un anumitpret limita de efectuare a tranzactiei: un pret minim de vanzare sau un pretmaxim de cumparare. Exemplu: Cumparati 1000 actiuni nu mai scump de560 lei/actiune.Trebuie, de altfel, sa tinem cont de comisionul perceput de catre societateade valori imobiliare. Acest comision este reglementat prin lege in limitasuperioara de 8% din valoarea tranzactiei. Acest comision variaza invers

proportional cu valoarea tranzactiei. Exceptiei de la plata comisioanelor ofac operatiile cu numerar (depuneri sau retrageri de numerar).O alta posibilitate de actiune pe piata financiara o constituie transformarea innumerar a certificatelor de actionar. Cu totii stim si am aflat, sau cel putinam auzit prin piete cum tiganii strigau Cumpar actiuni, cumpar actiuni! decupoanele de privatizare oferite de catre stat tuturor cetatenilor.Preschimbarea acestora in cadrul procesului de privatizare in masa in bani se

poate realiza tot prin intermediul unei societati de valori imobiliare. In acestcaz, se completeaza un formular la sediul societatii, urmand ca societatea sa

efectueze vanzarea actiunilor de pe certificat si sa va transmita banii obtinutidin vanzare, percepand un comision.Prin acesta operatie banii nu sunt incasati pe loc, ci numai dupa vanzareaefectiva pe piata a actiunilor (si in numai in cazul in care aceasta vanzare serealizeaza in termenii conveniti). Trebuie tinut cont si de pretul limita deefectuare a tranzactiei pe care il specificam. In cazul in care pretul (cursul devanzare a actiunilor) de pe piata este mult inferior pretului specificat de noi,este posibil sa nu existe nici un cumparator interesat de actiunile noastre, si

preschimbarea certificatului in bani sa nu se poata realiza. De asemeneaexista posibilitatea ca societatea la care avem actiuni sa nu fie inca cotata pe

nici una din piete sau sa fie suspendata (temporar) de la tranzactionare dinanumite motive, cazuri in care trebuie sa asteptam (re)inceperea tranzactiilorcu actiunile respectiv.Daca ne-am hotarat sa cumparam actiuni aceasta nu trebuie facuta laintamplare. Aflandu-ne in pozitia investitorul interesat in plasamenteeficiente pe piata de capital trebuie sa realizam o analiza a actiunilor cotate

pentru a raspunde unei serii de intrebari: ce sa cumparam, cand sa cumparam

7


8/43

si cand sa vindem. O astfel de analiza se poate realiza in doua directii:analiza tehnica si fundamentala:1. Analiza tehnica - implica studierea evolutiei cursului si a volumului zilnicde actiuni tranzactionate. Sumarele zilnice de tranzactionare cuprind, pentrutoate societatile tranzactionate in ziua respectiva, urmatoarele date: numarulde tranzactii cu acele actiuni, volumul de actiuni tranzactionate, valorilemedii, minime si maxime ale cursului din ziua respectiva, cursul deinchidere (cursul la care s-a realizat ultima tranzactie din ziua respectiva),variatia cursului mediu fata de cursul mediu din ziua precedenta, etc.Analiza aceasta se realizeaza pe parcursul unui interval de timp care nu

poate fi mai mic de cateva saptamani, timp in care trebuie sa urmarim maimulte aspecte:

Natura pietei actiunilor respective: daca actiunile respective nu setranzactioneaza regulat (in fiecare zi de tranzactionare) sau volumul

zilnic de actiuni este foarte mic, atunci exista sanse reduse sa putemcumpara actiunile respective la un curs favorabil si sanse si maireduse sa le putem revinde dupa aceea.

Situarea cursului fata de nivelele maxime si minime istorice atinse deactiunile respective, de la inceputul tranzactionarii sau pe o perioada

precedenta de 1-3 luni. Situarea cursului fata de valoarea nominala ("initiala" in momentul

emisiunii, egala cu capitalul social al societatii emitente impartit lanumarul de actiuni emise) a actiunilor.

Tendinta de evolutie a cursului in ultima perioada: crescatoare,descrescatoare, etc. Daca o identificam din timp, putetem asista la ocontinuare a acestei tendinte pe termen scurt. Dupa un timp este

probabil ca aceasta tendinta se va inversa. Tendinta de evolutie a volumului in ultima perioada. Un volum in

crestere poate indica un interes sporit al investitorilor pentru titlulrespectiv si deci o posibila crestere de curs.

Evolutia generala a pietei de capital: spre exemplu o crestere generalaa pietei implica si o crestere a cursului individual al actiunilor celormai cautate. Aceasta evolutie generala poate fi cel mai bine urmarita

prin intermediul indicilor bursieri.Analiza fundamentala - vizeaza evaluarea financiara a valorilor mobiliare

precum si a rentabilitatii si situatiei economico-financiare a societatiloremitente si a economiei in ansamblu. Stiri si analize despre evolutiasocietatilor cotate si a pietei de capital se pot gasi in presa economica

8


9/43

("Bursa", "Capital", "Ziarul Financiar", "Piata Financiara", etc). Trebuieacordata atentie urmatoarelor aspecte:

Stirile si informatiile de ultima ora legate de societatea emitenta potinfluenta cursul. Orice informatie aparuta in presa poate influenta

cursul pe piata al actiunilor: acordarea sau neacordarea de dividende,posibilitatea privatizarii sau, din contra, a falimentului societatii,identificarea unor parteneri straini, introducerea unor produse noi,rezultate trimestriale bune obtinute de societate.

Actionariatul societatii - existenta unor actionari majoritari privati,autohtoni sau straini, a unori actionari fonduri de investitii.

Evolutia sectorului economic din care face parte societatea emitenta sia mediului economico-financiar in ansamblul sau.

Analiza rapoartelor periodice ale societatii (bilant, cont de profit sipierdere, etc) si evolutia - rezultatelor si a indicatorilor economico-financiari ai societatii (nivelul profitului, al datoriilor, valoareacontabila a actiunilor, nivelul dividendului pe actiune, etc).

Acestea sunt cele mai accesibile metode de analiza, iar realizarea uneiinvestitii profitabile se poate face numai prin utilizarea combinata a acestormetode si prin putin noroc.Pe langa evenimentele deja mentionate privatizari si anuntarea unor rezultateeconomice bune mai exista o serie de evenimente ce au influenta asupracursului actiunilor cum ar fi: decizia de acordare a dividendelor si data dereferinta.

Desigur, dividendele vor fi acordate numai de catre societatile care auinregistrat profit, si care hotarasc alocarea unei parti a acestuia pentrudividende (exista societati care reinvestesc profiturile obtinute pentrudezvoltare). Sunt indreptatiti sa primeasca dividende numai actionariiinregistrati in registrele actionarilor la o anumita data, numita data dereferinta, comunicata in prealabil. Cu alte cuvinte, actiunile pot fi detinute osingura zi din an pentru a primi dividende. Trebuie tinut cont si de durata dedecontare a tranzactiilor, de trei zile. Aceasta inseamna ca, spre exemplu,cumparand actiuni intr-o zi de luni, acestea vor intra efectiv in proprietateanoastra peste 3 zile, adica joi. Astfel, daca data de referinta este stabilita

pentru o zi de joi, spre exemplu, actiunile trebuie cumparate cel mai tarziu inziua de luni a aceleiasi saptamani, pentru a "prinde" data de referinta.Trebuie tinut cont si de faptul ca durata decontarii de trei zile se referanumai la zile lucratoare, nu si la zile de sambata si duminica. Deci daca datade referinta este stabilita pentru o zi de luni, actiunile trebuie cumparate celmai tarziu in ziua miercuri a saptamanii anterioare.

9


10/43

Data de referinta este anuntata in mijloacele de informare in masa.Anuntarea datei de referinta duce in mod normal la cresterea cursuluiactiunilor societatilor de la care se asteapta dividende insemnate, deci este

bine ca actiunile sa fie cumparate inainte de aceasta crestere, pentru ca dupatrecerea datei de referinta cursul inregistreaza o revenire la nivelurileanterioare. Astfel, se pot obtine castiguri si prin specularea acestei cresteri acursului, cumparand inainte de crestere si vanzand inaintea datei dereferinta, deci renuntand la dividende. Din nefericire multe din societatilecare anunta dividende inregistreaza intarzieri majore in plata acestora.Astfel, este bine ca societatile sa fie contactate telefonic in mod direct (laserviciul actionariat) pentru aflarea informatiilor legate de data de referinta,nivelul dividendelor, modalitatea de plata a acestora.Majorarea de capital prin aport de numerar cu drept de preemptiune pentruvechii actionari. Aceasta inseamna ca actionarii inregistrati in registrul

actionarilor la o anumita data de referinta (comunicata in prealabil)beneficiaza de dreptul de a cumpara actiuni noi emise de societate in scopulmajorarii capitalului social, la un pret ce poate sa aiba un nivel inferiorcursului din piata, putand castiga din vanzarea lor ulterioara la cursul pietei.O alta posibilitate o reprezinta majorarea capitalului social prin reevaluareaunor active sau prin incorporarea in capital a rezervelor, caz in careactionarii inregistrati la registrul actionarilor la data de referinta, pot primiactiuni gratuite. Asemenea evenimente in viata societatilor va duce lacresterea cursului inaintea datei de referinta si scaderea acestuia (uneori

chiar dramatica) dupa aceasta data.Analiza unei piete bursiere pe ansamblul sau se realizeaza, ca pentru oricealt sector al economiei nationale, cu ajutorul unor indicatori. Fiecare bursade valori are sistemul sau propriu de indicatori, numiti indici bursieri.Indicele bursier este indicatorul statistic care reflecta evolutia in timp a

pietelor de valori mobiliare si a cursului valorilor mobiliare de pe pietelerespective. Acesta se calculeaza zilnic (sau chiar in timp real) pe bazacursurilor unor actiuni reprezentative pentru evolutia pietei respective.Indicii se pot calcula fie pentru ansamblul unei piete bursiere, fie dupa altecriterii, ca de exemplu indici calculati pe diferite domenii ale economiei:

constructii de masini, industria alimentara.Indicii ofiali ai Bursei de Valori Bucuresti sunt:

indicele BET (Bucharest Exchange Trading), ce a fost creat pentru a reflectatendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionatela Bursa de Valori Bucuresti.

10


11/43

indicele BET-C, ce a fost creat datorita necesitatii unei reprezentaricomplete a evolutiei preturilor titlurilor tranzactionate la Bursa de ValoriBucuresti, fiind calculat pe baza tuturor societatilor cotate la bursa.indicele BET-FI, ce monitorizeaza evolutia celor 5 SIF-uri listate la bursade valori.Indicele oficial al pietei Rasdaq este Rasdaq-C, calculat pe baza evolutieicursurilor tuturor societatilor listate pe piata. Urmarirea evolutiei valoriloracestor indici pe o anumita perioada poate evidentia tendinta genarala deevolutie a cursurilor pe piata bursiera.Investitia in actiuni cotate la Bursa de Valori si pe Piata Rasdaq reprezinta oalternativa pentru investitorii dispusi sa riste. Jocul bursier poate oferi, insa,rentabilitati ridicate si foarte ridicate. Pe pietele bursiere dezvoltate din altetari, investitia in valori mobiliare cotate asigura o rentabilitate sporita fata dealte instrumente de investire (fonduri de investitii, instrumente bancare, etc),

asociate unui risc corespunzator.In tara noastra acest risc este mai mare, datorita conjuncturii economiceactuale. De altfel, este binecunoscuta opinia conform careia bursa reprezintaun "barometru" al economiei reale - in cazul in care evolutia acesteia dinurma este slaba, si bursa va reactiona in mod corespunzator. Piata de capitala inregistrat perioada ei de glorie in primul semestru al anului 1997, cand

preturile multor actiuni au crescut accelerat si au adus castiguri mariinvestitorilor. In continuare, a doua jumatate a lui 1997, 1998 si 1999 au fostani de scadere a pietei de capital, fara foarte multe oportunitati de castig.

Incepand cu anul 2000, insa, situatia s-a inversat. Ultimii doi ani (2000 si2001) au adus castiguri interesante investitorilor care au analizat cu atentieoportunitatile ivite.

Valori mobiliare reduse

Pe langa valorile mobiliare primare (actiuni si obligatiuni), pe marile pietefinanciare ale lumii se tranzactioneaza si valori mobiliare derivate (contractefutures, optiuni, etc - tranzactii la termen), numite in acest sens intrucatacestea reprezinta contrate ce au ca suport titlurile de valoare clasice. Deregula, valorile mobiliare derivate se tranzactioneaza la bursele de valori (in

cazul contractelor avand ca suport indici bursieri sau valori mobiliare) sau laburse de marfuri sau burse specializate (in cazul contractelor avand ca activsuport marfuri sau active financiar-bancare).In prezent nu se tranzactioneaza valori mobiliare derivate la Bursa de ValoriBucuresti, ci numai la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu -BMFMS (contracte futures si options pe valute, pe indicele BET, pe ratadobanzii BUBOR si pe actiuni SIF) si, cu o frecventa mai redusa a

11


12/43

tranzactiilor, la Bursa Romana de Marfuri - BRM (contracte futures pevalute) si la Bursa Maritima si de Marfuri Constanta - BMMC (insa pentruaceasta din urma tranzactiile se realizeaza numai la nivel experimental).Tranzactionarea instrumentelor derivate trebuie considerata o alternativaviabila, ce prezinta riscuri mult mai mari fata de alte tipuri de investitii, insa

poate asigura rentabilitati pe masura riscurilor asumate.Cele mai utilizate valori mobiliare derivate la noi in tara in prezent suntcontractele futures. Un contract futures reprezinta o obligatie pentru a vindesau a cumpara la un moment viitor (numit scadenta) o cantitate determinatadintr-o marfa, un activ financiar sau monetar (numit activ suport), la un pretsi conform unor specificatii standardizate stabilite in momentul incheieriicontractului (in prezent). La scadenta are loc o operatiune inversa celeiinitiale (de cumparare sau vanzare), castigandu-se sau pierzandu-se diferentadintre preturile celor doua operatiuni. Activul suport poate fi: o marfa ale

carei caracteristici sunt standardizate (petrol, cereale, cacao, etc), o valuta,un indice bursier, o rata a dobanzii, etc. Contractele futures pe marfuri sauvalute se pot executa fie cu, fie fara livrarea fizica a activului respectiv. Lanoi in tara toate contractele futures se deruleaza fara livrarea fizica aactivului. Prin tranzactionarea la bursa, contractele futures au un curs pe

piata, rezultat din cerere si oferta.Scopul celor care incheie (tranzactioneaza) contracte futures este obtinereaunui castig in bani. Partile contractante sunt orice persoane fizice sau

juridice care au un cont deschis la o societate de brokeraj care

tranzactioneaza la bursa (asemanatoare societatilor de valori mobiliare caretranzactioneaza la Bursa de Valori, dar diferite de acestea). Cursul in piata alcontractului futures pe dolar din prezent (de azi) reprezinta estimarea facutade catre cei care il tranzactioneaza cu privire la valoarea cursului oficial alBNR din ziua scadentei (de la sfarsitul lunii, spre exemplu). Astfel, cursulfutures este influentat de evolutia cursului oficial leu/dolar dar si de cerereasi oferta pentru aceste contracte futures.Pentru o prezentare mai usoara a acestui tip de contract voi lua un exemplu.Acesta presupune un investitor care poate fi oricare dintre noi dar cu condiiade a avea un cont deschis la o SVM. Acesta estimeaza cresterea cursului

oficial (BNR) al dolarului in urmatoarele saptamani si apreciaza ca pretul detranzactionare al contractului futures pe dolar la BMFMS este redus incomparatie cu anticiparile sale. El cumpara contracte futures astazi, la cursulde pe piata futures.In cazul in care previziunile sale s-au adeverit si cursul oficial a crescut,inseamna ca si cursul in piata al contractelor futures a crescut. Acum, el aredoua variante:

12


13/43

sa vanda in piata contractele futures cumparate, vanzarea efectuandu-se la un curs superior celui de cumparare. In acest caz el castigadiferenta: (curs de vanzare - curs de cumparare) x multiplicator xnumar contracte. Multiplicatorul este 1000 pentru acest tip de

contract. sa astepte pana la scadenta (sfarsitul lunii), cand are loc lichidareaobligatorie contractelor printr-o operatie de vanzare. In acest caz elcastiga diferenta: (curs BNR la sfarsitul lunii - curs de cumparare) xmultiplicator x numar contracte.

In cazul in care previziunile nu se adeveresc si cursul scade, atunciinvestitorul inregistreaza o pierdere determinata de diferenta negativa dintrecursul futures de cumparare si cel de vanzare (sau dintre cursul futures decumparare si cursul BNR de la scadenta, in cazul in care asteapta pana lascadenta).

Daca se estimeaza de la inceput o scadere a cursului si nu o crestere, sepoate incepe cu o operatie de vanzare, urmand ca ulterior, in momentul incare cursul a scazut, sa se efectueze operatia inversa de cumparare, castiganddiferenta.Scopul acestor tranzactii este fie obtinerea unor castiguri speculative, fieacoperirea agentilor economici la deprecierea leului. Sa luam cazul unuiimportator: acesta incheie un contract de import si plateste 1000$ astazi laun curs de 30.000 lei/dolar (spre exemplu), dar marfurile sosesc peste 2 luni,cand cursul este 34.000 lei/dolar (de exemplu), si el inregistreaza o pierdere

(incasand pe aceleasi bunuri mai putini bani, in dolari, decat a platit). Inacest caz, pentru a se acoperi, in momentul incheierii contractului de importel cumpara contracte futures, iar dupa 2 luni el le vinde si inregistreaza uncastig din aceste contracte futures, castig ce-i diminueaza pierderea laimport.Pretul contractului futures pe dolar este numit marja si reprezinta numai ofractiune din valoarea contractului futures. Astfel, pretul unui contractfutures de 1000$ (in valoare de 1000$ x aprox. 30000 lei/$ = aprox.30.000.000 lei) este de numai 750.000 lei. Practic acesta nu este un pret (nuse pierde) ci numai o garantie depusa de unde se pot scade eventualele

pierderi. In cazul in care se obtine un castig, acesti bani se conserva. In modasemanator se deruleaza si contractele futures pe indicele BET, in acest cazactivul suport este indicele bursier BET iar valoarea contractului este data devaloarea indicelui BET x 10.000.Un contract options reprezinta un drept (dar nu si o obligatie) de a cumpara(optiune de tip CALL) sau de a vinde (optiune de tip PUT) un activ financiar(o actiune, un contract futures, etc) la un moment viitor si la un pret

13


14/43

prestabilit in prezent (numit pret de exercitare). Cumparatorul contractuluioptions poate decide daca isi va exercita sau nu optiunea de cumparare sauvanzare a activului, in functie de propriile interese si previziuni. Pentru acestdrept de optiune cumparatorul trebuie sa plateasca vanzatorului in momentulincheierii tranzactiei o suma de bani numita prima. Valoarea primei este ceacare se negociaza la bursa si face obiectul cererii si a ofertei.Astfel, pierderea cumparatorului este limitata la prima pe care o platestevanzatorului contractului. Daca previziunile sale nu se confirma,cumparatorul nu este obligat sa-si exercite optiunea, pierzand numai prima.Daca previziunile sale se confirma, cumparatorul va exercita optiunea. Inceea ce priveste vanzatorul, castigul sau este prima incasata de lacumparator; vanzatorul nu are nici o putere de decizie cu privire laexercitarea optiunii, el asteptand decizia cumparatorului in acest sens. In taranoastra contractele options au fost introduse pentru prima data la BMFMS,

aceasta fiind la acest moment singura piata din Romania unde setranzactioneaza optiuni. Acestea confera cumparatorului dreptul dar nu siobligatia de a cumpara sau vinde un contract futures la un pret prestabilit, pe

perioada de valabilitate a contractului.In concluzie, riscul tranzactiilor cu instrumente derivate este foarte mare,datorita faptului ca se lucraza in marja (nu se plateste valoarea integrala acontractului, ci numai o fractiune a acesteia, dupa cum am amintit incapitolele anterioare). Lucrul in marja nu este insa un dezavantaj pentruacest tip de operatiuni, intrucat castigurile obtinute pot fi de asemenea foarte

mari.Sa presupunem o operatiune de cumparare a unui contract futures pe cursulde schimb leu dolar. Valoarea unui astfel de contract este de 1.000 USD,deci 1.000 x 30.000 lei/USD (spre exemplu) = 30.000.000 lei. Lucrand inmarja, nu se va plati valoarea integrala a contractului, ci numai o marjainitiala de 750.000 lei. In cazul in care previziunile se adeveresc, iartranzactia aduce un castig de 250.000 lei, atunci rentabilitatea operatiunii vafi de 250.000/750.000 = 33%, mult mai mare decat 250.000/30.000.000 =0,83%, obtinuta in cazul in care s-ar fi platit valoarea integrala acontractului. Acest rationament este valabil insa si in sens invers. Daca s-ar

fi pierdut 250.000 lei, atunci pierderea ar fi fost de 33% din suma investita.Operatiunile cu contracte futures pot aduce castiguri spectaculoase, cuconditia ca aceste operatiuni sa se deruleze in urma unui studiu atent si uneianalize riguroase. Trebuie retinut faptul ca gradul de risc este foarte mare -se pot pierde toti banii investiti in numai cateva zile, existand cazuri in care

pierderea poate depasi suma investita. Operatiunile cu contracte options potlimita aceste riscuri, insa, lichiditatea acestui tip de contract este foarte mica

14


15/43

in prezent. Diversificarea in viitor a acestor operatiuni (prin introducereaoptiunilor pe actiuni, spre exemplu) va creste gradul de atractivitate aacestora.Gandindu-ne la alte tipuri de investitii decat cele prezentate mai sus, am

putea vorbi despre investitiile directe in societatii necotate.Astfel, societatile comerciale pe actiuni se pot imparti in doua categorii,dupa modul de atragere a capitalului. Astfel, societatile care efectueaza ooferta publica de vanzare (de actiuni sau obligatiuni), oferta ce se adreseazaoricaror persoane interesate si care urmareste atragerea de capitaluri pentruinfiintarea sau dezvoltarea societatii, se numesc societati deschise.Societatile care nu au efectuat o oferta publica se numesc societati inchise.Actiunile societatilor deschise pot fi tranzactionate pe piete organizate(Bursa de Valori Bucuresti si Piata Rasdaq), in acest caz societatilenumindu-se societati cotate (iar actiunile lor, actiuni cotate). Nu este

obligatoriu,insa, ca societatile deschise sa fie tranzactionate la bursa devalori sau pe alta piata reglementata, in acest caz societatile numindu-sesocietati necotate (iar actiunile lor, actiuni necotate).Investitia in actiunile unei societati necotate, inchise sau deschise, presupuneriscuri mai mari, dar poate asigura rentabilitati pe masura acestor riscuri.Investitiile imobiliare (terenuri, case sau alte constructii) precum si o seriede alte plasamente in obiecte de arta, antichitati, obiecte din metale

pretioase, etc (cunoscute sub numele de plasamente alternative) suntrealizate de regula pe termen lung si presupun sume insemnate de bani.

Intrucat nu exista piete organizate si reglementate pentru aceste investitii,tranzactiile realizandu-se in mod direct intre persoanele interesate, valoareaacestor investitii poate fluctua in timp, astfel incat este bine sa va informatiin legatura cu evolutia preturilor pe perioade mai lungi, sa acordati atentiecaracteristicilor specifice fiecarei investitii in parte si, in general, sa luatidecizii informate. Este recomandat ca tranzactiile imobiliare sa se realizeze

prin intermediul unor societati specializate numite agentii imobiliare. Desi seconsidera ca, pe termen lung, preturile proprietatilor si ale obiectelor de artainregistreaza cresteri, situatia economica dificila a Romaniei din prezent,determina stagnari si chiar scaderi ale preturilor unora dintre aceste

investitii.Stabilirea unei strategii proprii de investitiiIn vederea stabilirii unei strategii proprii de investitii va trebui ca in prealabilsa raspundem la o serie de intrebari despre "caracterul" nostru de investitor.In abordarea investitiei in actiuni fiecare persoana isi stabileste o anumitastrategie de investitii, in functie de posibilitatile, asteptarile si necesitatile

proprii. Parametrii pe care trebuie sa ii luati in calcul sunt:

15


16/43

Durata investitiei: suntem un investitor pe termen scurt sau pe termen lung?Urmarim obtinerea unor castiguri rapide, pe termen de cateva zile sau catevasaptamani sau suntem dispus sa asteptati cateva luni sau chiar cativa ani?Suma disponibila pentru investitie: vom fi investitori de talie mica, mediesau mare? Sumele mici aduc castiguri mici (chiar daca rata de rentabilitateeste buna) in timp ce sumele mari pot aduce castiguri (dar si pierderi) maimari.Gradul de risc pe care dorim sa ni-l asumam: suntem dispusi sa ne asumamun risc mai mare cu speranta obtinerii unor castiguri mai mari sau preferamun risc mai redus si un castig mai mic dar putin mai sigur?Care este timpul pe care il vom aloca informarii si analizei actiunilor?Diversificare: urmariti plasarea banilor in mai multe actiuni sau numai incateva, poate chiar numai intr-una singura?Primul principiu in stabilirea unei strategii de investitii, sau, cel putin, a unor

repere de urmarit in plasarea banilor in actiuni consta in stabilirea strategiei.Intotdeauna inainte de a investi intr-o anumita actiune trebuie sa ne intrebamcare sunt motivele pentru care alegem actiunile respective. Care sunt

perspectivele sale? Care este momentul estimat pentru vanzarea sa? Careeste castigul pe care il anticipam? Un investitor priceput nu se gandestenumai la ce castig va obtine prin cumpararea unei actiuni ci si la care sunt

pierderile pe care acea investitie i le poate aduce: care sunt elementele carepot determina o evolutie descendenta a cursului, cat de mult poate continua opotentiala evolutie descendenta, etc.

Un alt principiu important este evaluarea riscurilor si castigurilor potentialeale unei actiuni. In aceasta directie, o abordare interesanta este stabilireaunor praguri maxime pentru castiguri si piedere. O tentatie a investitorilorincepatori este de a amana indefinit momentul vanzarii, atat in caz de

pierdere (cand se spera la o revenire a cursului) cat si in caz de castig (candse spera la un castig mai mare). In ambele cazuri rezultatul final este negativ,in lipsa unor repere clare legate de momentul vanzarii. Renuntarea la oactiune pierzatoare este dificila. Insa in lipsa unor elemente care sa arate oeventuala redresare a cursului, vanzarea unor actiuni in pierdere este cea mai

buna solutie. O pierdere de 15% din suma investita poate parea mare la un

anumit moment; cand pierderea se amplifica in fiecare zi si devine 40%,vanzarea la timp cand pierderea era de numai 15% va parea o ocazie ratata.Preturile pe piata de capital se formeaza si evolueaza in functie de foartemulte elemente. Nu trebuie mizat pe faptul ca la un moment dat pretul uneiactiuni este prea jos pentru a scadea si mai mult: el o poate face.Pierderea din tranzactii este inevitabila asa ca este indicat pentru a fi pregatitin astfel de cazuri. Este indicat de altfel sa nu se investeascao mare parte din

16


17/43

banii ce ar fi putut fi folsiti in alte scopuri ci aceiacare momentan nu iifolositi.. Pentru a putea selecta cea mai buna investitie pe piata de capital,trebuie sa ne formam o imagine de ansamblu asupra acestei piete prinurmarirea nu numai a evolutiilor individuale ale actiunilor ci si asuprastadiului economiei, mediul de afaceri, cresterea economica, rata inflatiei sideprecierea monedei nationale, dobanzile acordate de banci, randamenteletitlurilor de stat; performantele si evolutia fondurilor mutuale; evolutia deansamblu a pietelor bursiere, exprimata prin indicii bursieri.Aceste informatii sunt importante in aprecierea oportunitatii si rentabilitatiiinvestitiilor. Daca rentabilitatea investitiei in actiuni nu depaseste ratainflatiei, atunci in termeni reali inregistram o pierdere; urmarirea fondurilormutuale este importanta pentru a aprecia eficienta investitiilor proprii inactiuni: daca aceste actiuni aduc castiguri mai mici sau relativ egale cu celeoferite de fondurile mutuale, atunci probabil strategia aplicata este

ineficienta; in loc de actiuni am fi putut plasa banii in fonduri mutuale siobtine aceleasi castiguri, dar in conditii de risc mai redus si efort mai mic.Urmarirea indicilor bursieri este importanta pentru a distinge trendul generalal pietei: in perioada de crestere a pietei perspectivele pentru investitiiledumneavoastra devin favorabile, in timp ce in perioade de restrangere a

pietei obtinerea unor castiguri este mai dificila.Apoi, dupa ce ne formam o impresie de ansamblu asupra pietei financiare,incepem studiul concret al pietelor de actiuni: Bursa de Valori si PiataExtraburisera Rasdaq. Desigur, nu vom urmari toate actiunile listate, ci

numai o parte a lor. Trebuie insa sa ne informam despre un numar cat maimare de actiuni, pentru a le putea alege pe acelea care prezinta interes.Astfel, vom alege un numar de actiuni pe care sa le urmarim cu atentie intimp, culegand cat mai multe informatii despre acestea. Trebuie retinut caactiunile interesante trebuie urmarite chiar si atunci cand sunt in scadere,

pentru a putea specula momentul in care pretul lor isi va reveni.Odata ce ne-am hotarat sa investim trebuie sa ne ghidam dupa trei principii:astfel noi hotaram ce actiuni cumparam si pe care nu; nu trebuie sa investimcu orice pret si ca investitia facuta trebuie urmarita in timp.Pentru o exemplificare cat mai elocventa despre cum si in ce sa investim am

luat spre analiza societatile cotate la categoria I la BVB in anul 2001 si cu odetalere mai ampla in cazul Bancii Transilvania care pare a fi una dintre celemai profitabile investitii. Astfel in anul 2001 din 22 de societati cotate lacategoria I 19 au adus casiguri reale peste rata inflatiei (~30) practic daca amfi investit in mod egal in toate aceste actiuni am fi avut de castigat. Dintretoate societatile cotate Banca Transilvania merita o atentiei deosebita.Aceasta a confirmat asteptarile si in anul 2001, aducand un castig anual de

17


18/43

104%. Banca urmeaza un model rational, care poate fi prognozat si care serepeta de mai multi ani relevant fiind in acest sens graficul cu evolutiacursului actiunilor bancii pe anii 1999, 2000 si 2001 care prezinta aceleasicaracteristici in acesti ultimi trei ani.

Graficul releva un anumit model de evolutie a actiunilor TLV in cursul unui

an: o scadere destul de abrupta in primele luni ale anului, determinata detrecerea datei de referinta pentru majorarile de capital, urmata de o evolutierelativ stabila pana la jumatatea anului. Pana spre sfarsitul anului actiunileTLV intra pe un trend ascendent, cu pante mai mult sau mai putin abrupte.Un element foarte interesant care se poate observa pe grafic este ca evolutiadin fiecare an a actiunilor se incadreaza in acelasi model stabilit de evolutiaanilor trecuti. In lipsa oricaror alte elemente de distorsiune, se poate asteptaca actiunile TLV sa urmeze aceeasi evolutie si in anul acesta. Toate acesteevolutii nu sunt intamplatoare ci se datoreaza unui management bun adoptatce a dus la: obtinerea unor rezultate foarte bune in ultimii ani si s-a urmat ostrategie de alocare a profiturilor avantajoasa atat pentru dezvoltarea banciicat si pentru actionari - includerea profiturilor in capitalul social sidistribuirea de actiuni gratuite actionarilor. Un moment esential este

primavara anului curent, dupa trecerea datei de referinta, cand cadereapretului va forma o buna oportunitate de cumparare pentru aceste actiuni si

18


19/43

care vor putea fi vandute la preturi mai mari inainte de data de referinta candse ating cresterile maxime.O evolutie spectaculoasa au inregistrat anul acesta actiunile Societatilor deInvestitii Financiare. Dar o investitie atent studiata ar fi putut aduce castigurisi mai mari. SIF2, spre exemplu, a castigat 211% intre martie si noiembrie2001. La cotatiile din primavara anului 2001, actiunile SIF erau puternicsubevaluate, o crestere fiind iminenta. Desigur, nici analistii nici investitoriinu au putut prevedea o crestere atat de mare. SIF-urile au un potential foartemare, iar o imbunatatire a eficientei administrarii acestora ar putea valorificaacest potential si aduce castiguri insemnate pe termen lung. Nivelurileactuale sunt insa destul de ridicate, iar riscurile investitiei la aceste nivele nusunt mici.Dupa o analiza destul de sumara a pietei de capital, si a posibilitatilor deinvestie in aceasta pot spune ca sunt sanse destul de ridicate de a obtine

castiguri destul de semnificative, insa pentru a ajunge la aceste performantetrebuie sa apelati la sfaturile unui specialist si la servicii unei Societati deValori mobiliare.

II. Bursa trasaturi generale

Termenul desemneaz o instituie cu putere de autoreglementare, specificeconomiei de pia liber - bursa - ca form organizat de schimb pentrumrfuri i valori.

n esen, noiunea indic locul de ntlnire a negustorilor i oamenilor deafaceri, n sensul unui spaiu de concentrare a cererii i ofertei. Acestconinut rezult din definiiile date n limbajul de specialitate.Astfel Legea romn asupra burselor" din 1929 - Legea Madgearu" - searat c bursele sunt instituii publice create n scopul de a reuni pecomerciani, industriai, productori, armatori i asigurtori n vedereanegocierii valorilor publice i private, monedelor, devizelor, mrfurilor,

productelor, nchirierii vaselor i acoperirii riscurilor de tot felul" .Prin urmare bursa este o pia, care se particularizeaz prin obiectultranzaciilor i modul de organizare i funcionare.

n domeniul dreptului se apreciaz c bursele sunt instituii unde senegociaz (se vnd i se cumpr) valori mobiliare sau mrfuri, dup o

procedur anumit i numai de ctre anumii intermediari, subsupravegherea autoritilor.Formarea i afirmarea bursei exprim nsi definirea relaiilor de schimb, a

pieei ca structur de baz a economiei de pia moderne. Odat cu

19


20/43

consacrarea bursei, relaiile de schimb ajung la deplin extindere imaturizare, primind rolul central n reglarea mecanismului de pia.

Caracteristicile pieelor bursiere

Natura specific a bursei este dat de o serie de caracteristici ce vor fiprezentate mai pe larg n cele ce urmeaz.

Pia de mrfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii i ofertei pentrumrfuri, precum i pentru diferitele tipuri de hrtii de valoare. Dac lanceputul lor, pieele bursiere erau organizate pentru tranzacionarea n egalmsur a mrfurilor i valorilor, ulterior s-a produs o separare ntre cele doucategorii de burse.

Bursele sunt centre ale vieii comerciale, piee unde se tranzacioneazmrfuri, titluri pe mrfuri, active monetare i financiare, care au anumitecaracteristici:- sunt generice; se individualizeaz prin msurare, numrare sau cntrire- sunt fungibile; pot fi nlocuite unele prin altele- au caracter standardizabil; marfa poate fi mprit pe loturi omogene- sunt depozitabile; permit executarea obligaiilor contractuale la o anumit

perioad de la ncheierea tranzaciei- au un grad redus de prelucrare; meninerea caracterului de produs de mas,

nedifereniat, omogen.Pia simbolic: Unul dintre principalele obiective ale organizriischimburilor n cadrul bursei l reprezint asigurarea operativitiitranzaciilor comerciale i financiare, realizarea acestora pe o bazstandardizat. Necesitatea extinderii i intensificrii schimburilor a generat otendin de dematerializare a mrfurilor, de la bunuri determinate fizictrecndu-se la mostre i eantioane reprezentative. Pe msura consacrrii deuzane comerciale s-a trecut de la eantion la tipuri i denumiri uzuale, adicla caliti abstracte de marf, pe baza crora se ncheie tranzacii comerciale.

Astfel bursa simplific la maxim activitatea de tranzacionare i reducenegocierea la elementele sale eseniale: sensul operaiunii (vnzare saucumprare), marfa, cantitatea, preul i termenul de livrare.Bursa nu mai este o pia originar, pe care se vnd i se cumpr mrfurifizice, ci o pia derivat pe care se vnd i se cumpr titluri pe marf.Dovada existenei mrfurilor se face cu un document acceptat decomerciani: recipisa (actul) de depozit pentru mrfurile aflate n antrepozite

20


21/43

i conosamentul pentru mrfurile ncrcate pe vas. Transferul proprietiiasupra mrfii, deci executarea obligaiilor contractuale de livrare, serealizeaz prin transmiterea documentului respectiv. Bursa nu i asumrolul de realizare a tranzaciei n forma sa fizic, micarea mrfurilor avndloc n afara acestei piee.

Pia organizat i liber: Bursa este o pia organizat n sistem deautoreglementare, n sensul c tranzaciile se realizeaz conform unor

principii, norme i reguli cunoscute i respectate de ctre toi participanii.Aceasta nu nseamn administrarea pieei, ci reglementarea ei n scopulobinerii unui sistem ce garanteaz caracterul liber i deschis al tranzaciilorcomerciale i financiare.

Nu pot fi tranzacionate la burs dect mrfuri sau valori pentru care existconcuren liber, pentru care oferta provine de la un numr suficient de

mare de ofertani, cererea este solvabil i relativ constant, astfel nct s nuapar posibilitatea unor concentrri n scopul manipulrii preului.

Pia reprezentativ: Bursa este o pia reprezentativ n care se stabiletepreul mrfurilor pentru care ea constituie o pia organizat - cotaia bursei -element ce servete drept reper pentru toate tranzaciile comerciale sauoperaiunile financiare care se desfoar n ara respectiv, iar n cazulmarilor burse, n ntreaga lume.

CONTRACTELE BURSIERE

nc de la apariia lor, bursele de mrfuri s-au bucurat de un interes deosebitdin partea marelui public, reprezentnd pentru unii o speran de mbogirerapid iar pentru alii soluia n cutarea unei certitudini asupra viitoruluiapropiat sau ndeprtat. Procesul de dematerializare a mrfii a constituit

primul mare pas spre tranzaciile futures. Facilitarea stabilirii calitii acontribuit la o dezvoltare a lichiditii.Fluctuaiile ample i neanticipate ale preurilor pe pieelor spot, mpreun cu

puterea limitat a participanilor la aceste piee, au fost factori favorabili napariia tranzaciilor forward i futures.Tipuri de contracte bursiere:- contractul spot - are ca obiect o marf prezent, existent n momentulncheierii contractului i care urmeaz s fie livrat i achitat imediat

21


22/43

- contractul forward - este un acord privat de a cumpra sau a vinde, de alivra i respectiv de a plti la o anumit dat viitoare o marf, valut sau unactiv financiar la un pre stabilit n momentul ncheierii tranzaciei- contractul futures - este un angajament standardizat de a cumpra sau vindeun activ, marf, titlu financiar sau instrument monetar la un pre stabilit nmomentul ncheierii tranzaciei, cu lichidarea la o dat viitoare- opiunile - contracte ntre un vnztor i un cumprtor care dau dreptul darnu i obligaia de a cumpra sau a vinde la o anumit dat viitoare un activ,marf, titlu financiar sau instrument monetar, drept obinut n schimbul pliiunei prime.

Contractul spot

Contractele spot sunt contracte de vnzare - cumprare a cror executare areloc, teoretic, imediat dup ncheierea lor. Practic, ele sunt executate ntermene cuprinse ntre 24 de ore i 10 zile bancare i presupun livrareaobligatorie a mrfii.Marfa ce st la baza contractului spot este:- la vedere (adic exist)- disponibil (nu e grevat de vreo obligaie; de exemplu, gajul)- prezent (se afl ntr-un depozit agreat de burs)Preul de execuie al contractului este cel stabilit n momentul ncheierii

tranzaciei.

Contractul forward

Odat cu apariia burselor, vnztorii i cumprtorii aveau posibilitatea de areduce nesigurana preurilor printr-o vnzare forward cash. O vnzareforward cash sau un contract forward reprezint o negociere privat n carevnztorul i cumprtorul convin asupra unui pre pentru o marf careurmeaz s fie livrat n viitor. La contractele forward cash, marfa nu se

putea transmite pn la data de livrare prestabilit. Acum vnztorul icumprtorul au posibilitatea de a bloca un pre cu mult timp nainteaexecutrii contractului i s elimine astfel incertitudinea cauzat defluctuaiile de pre din aceast perioad.

Certitudinea preului confer posibilitatea cumprtorilor i vnztorilor si anticipeze corect veniturile viitoare. Contractul forward a ajutat la

22


23/43

scderea riscului schimbrii preului i a facilitat dezvoltarea pieelor ivnzarea mrfurilor.Totui nu a disprut riscul ca un comerciant (cumprtorul mrfii) s nu-indeplineasc prevederile contractuale n cazul n care preurile au sczutdramatic, productorul rmnnd cu mrfurile pe stoc i fr alt cumprtor.n cazul opus, dac preurile au crescut dramatic n perioada dintrecontractare i livrare, vnztorul ar fi fost cel tentat s nu respecte contractul,n ncercarea de a vinde altcuiva la un pre mult mai mare dect cel care s-astabilit n contract.Pentru a rezolva problema garantrii executrii tranzaciei, s-s dezvoltat onou metod. Fiecare participant la o tranzacie depoziteaz o sum de banila o a treia parte, neutr. Acest lucru d sigurana c fiecare parte va respectacontractul. Dac una din pri nu-i ndeplinete obligaiile cealalt parteurmeaz s primeasc banii ca despgubire pentru orice pierdere financiar.

Bursele i-au dezvoltat standarde de calitate i uniti de msur pentrufiecare marf. Aceasta a dus la comercializarea (vnzarea i cumprarea) decontracte pe titluri de marf care specificau cantitatea, calitatea, datascadenei i data de livrare a unei mrfi.Cel mai reprezentativ exemplu de contract forward folosit zilnic de ctrefiecare este abonamentul la un ziar, pentru care se percepe preul convenitanterior pe toat durata valabilitii abonamentului (contractului).Exist cteva avantaje ale contractelor forward. Pe lng avantajele evidente,cum sunt cunoaterea exact a sumei i cantitii pe care urmeaz s o

primeasc, a nivelului calitativ i a momentului livrrii, certitudinea preuluieste important deoarece un cumprtor i va cunoate costurile anticipat. ivnztorul i va cunoate veniturile dinainte. Astfel, certitudinea preului d

posibilitatea cumprtorilor i vnztorilor s-i anticipeze corect veniturileviitoare.

Contractele futures

Contractele forward standardizate s-au transformat n contracte futures. De

exemplu, un contract futures pe gru pentru iunie 2000 oblig vnztorul slivreze cumprtorului 20 de tone de gru de o anumit calitate, la termenulde expirare a contractului; sau un contract futures pe dolari SUA pentrumartie 2000 cere celui care l vinde s livreze celui care l-a cumprat 1000de dolari la scaden.Persoanele fizice sau juridice pot executa tranzacii futures chiar dac nu auintenia de a face sau de a primi livrarea.

23


24/43

Deoarece contractele futures sunt standardizate, ele pot fi transmise de maimulte ori. Este necesar o metod pentru a intersecta ultimul vnztor cuultimul cumprtor. Operaiunile de compensare ale casei de clearing a

bursei au ajuns s nregistreze toate tranzaciile i livrarea documentelor dela vnztori la cumprtori. Aceast operaiune facilita i compensareacontractelor futures deoarece ele erau standardizate i se puteau schimbantre ele. De exemplu, o persoan care a cumprat un contract futures poates-l vnd eliminndu-i astfel poziia deschis de la agenia de brokeraj lacare a deschis contul de marj. Compensarea a creat oportunitatea ca cei caredoresc s execute contractul.Posibilitatea de compensare este o caracteristic fundamental a comeruluifutures. Numai aproximativ 2% din totalul contractelor futures au ca rezultato livrare fizic. O alt funcie esenial a casei de compensaie este aceea dea se interpune ntre vnztor i cumprtor la fiecare tranzacie. n realitate,

un vnztor vinde casei de compensaie, iar cumprtorul cumpr de la casade compensaie. Aceasta confer integritate tuturor tranzaciilor.Elementele contractului futures sunt: simbolul contractului, unitatea detranzacionare, cotaia, variaia minim de pre (tick-ul), limitele de variaiezilnic a preului, lunile de livrare, ultima zi de tranzacionare, ultima zi delivrare i programul de tranzacionare.Standardizare contractelor i crearea funciei de compensare au mriteficiena pieei, permind o pia mult mai lichid (una n care tranzaciiles fie executate la preul specificat sau la unul apropiat), oricine putnd s

intre i s ias rapid din pia. Cu ct preul a mai rapid determinat i piaa emai lichid, cu att ea devine mai eficient.Contractele futures (alturi de opiuni) sunt titluri financiare derivate. Eledau natere unor obligaii contractuale ce pot fi stinse n dou moduri: lascaden, prin livrare fizic, cash sau plata diferenelor i pn la scaden,

prin lichidarea lor la burs.

Avantajele contractelor futures

ntre contractele forward i futures exist o serie de deosebiri:

- contractele futures sunt standardizate;- preul variaz zilnic n funcie de raportul dintre cerere i ofert;- spre deosebire de contractele forward, contractele futures au o piasecundar.

REGLEMENTARELegi comerciale

24


25/43

Legi specificeEMITENT I GARANT_Casa de CompensaieEvenimentele externe pot influena volatilitatea preului. Formarea burselorspecializate a ajutat la stabilizarea marilor fluctuaii de pre, fluctuaiidatorate alternanei surplusurilor de ofert, cu momentele de criz. Totui nciuda aciunilor ntreprinse pentru stabilizarea preurilor mrfurilor, alifactori puteau destabiliza cotaiile.Fenomenele naturale (seceta, inundaiile, ngheurile, insectele) puteauinfluena oferta de produse agricole. Rzboaiele pot face ca valutele multorri s fie mai riscante i cu o valoare mai sczut pe pieele monetare alelumii.n cazul particular al Romniei, deschiderea internaional de dup 1989 a

pus economia romneasc centralizat i ineficient n competiie cueconomiile dezvoltate ale lumii. Competiia, din start inegal, a dus laimporturi masive de produse mai ieftine i mai bune dect cele autohtone,

acestea nefiind susinute dect n mic msur de exporturi i de investiiistrine. Balana comercial deficitar astfel creat a dus la devalorizareamonedei naionale.Devalorizarea a avut diferite valori de la un an la altul, n funcie dediversele politici monetare i economice promovate de guvernele

postrevoluionare. Degradarea continu a condiiilor economice, favorizatde haosul legislativ i de inconsecvena cu care a fost aplicat reforma, acondus la alternane de perioade de calm relativ, n care leul era susinutadministrativ, cu devalorizri brute i importante.

Pieele futures ajut la controlarea riscului. Atunci cnd o firm, industriesau sector comercial folosesc efectiv pieele futures, ele nu fac altceva dects-i controleze riscul, care este un element al fiecrei afaceri. Aceasta setraduce prin costuri mai reduse pentru consumatori, pentru c o firm binecondus, de obicei poate s-i aduc pe pia produsele sau serviciile la

preuri reduse, avnd costuri mai mici. Cu ct sunt mai puine riscurile pecare trebuie s i le asume o firm, cu att preul final necesar pentru aobine profit poate fi mai mic. Aceasta ilustreaz cel mai bine sistemul deliber iniiativ, iar pieele futures joac un rol vital n acest proces.Firmele care fac afaceri cu clieni sau furnizori din strintate sunt interesate

de modul n care compania face fa ratelor de schimb. Dac se doretecontrolul fluctuaiei riscului ratei de schimb astfel nct profitul s fie

protejat se poate apela la hedging cu futures.Pieele futures sunt o parte a scenei afacerilor internaionale. Folosite cu

pricepere pieele futures pot constitui un rol important n modul de a faceafaceri.

25


26/43

Cadrul organizatoric al pieei futures cuprinde instituiile ce servesc directaceast pia: bursa, firmele de brokeraj (ageniile bursiere), casa decompensaie, precum i reglementarea legal a desfurrii tranzaciilor peaceste piee. Dezvoltarea cadrului organizatoric al unei piee contribuie laeficientizarea acesteia prin mbuntirea informaiei de pia i prinreducerea costurilor tranzaciilor.Cea mai important component rmne instituia bursei. Aceasta nu seangajeaz ca parte n tranzaciile spot, forward sau futures ci funcia ei

primordial este de a crea un cadru eficient n care s acioneze liber forelepieei, prin asigurarea urmtoarelor servicii i faciliti:- un spaiu fizic adecvat desfurrii tranzaciilor, care s rspund

particularitilor mecanismului de licitaie prin strigare deschis sau detranzacionare computerizat;- o reea de telecomunicaii eficient care s asigure diseminarea instantanee

pe plan naional a informaiilor privind preurile i volumul de tranzacii dincadrul bursei respective, precum i accesul facil la aceste informaii;- o nregistrare rapid i exact a tranzaciilor din incinta bursei, sistemele demarj i compensare eficiente, astfel nct participanii la tranzacii s poatrealiza profiturile aferente poziiilor lor futures;- regulamente de funcionare care s asigure condiii egale i corecte de

participare la aceste piee;- lansarea de contracte futures viabile, crearea i introducerea de noicontracte, concomitent cu renunarea la cele ce nu mai prezint interes.

Deoarece pe piaa bursier mecanismele i procedeele prin care acetiaacioneaz sunt specifice, hedgerii i speculatorii sunt recunoscui prinpoziia de pe care acioneaz.De remarcat c pe piaa futures i cu opiuni nu au acces direct dect cei caresunt membri ai bursei. Acetia, prin reprezentanii lor (brokeri de ring,deckeri, runneri, ageni de burs), acioneaz la ordinele clienilor i potdetermina prin sfaturile i opiniile lor direcii de aciune, deci ar puteainfluena ntr-o oarecare msur piaa. Pentru a preveni aceste situaii,regulamentele conin msuri contra manipulrilor de orice fel. n plus, petoate pieele exist reglementri precise dictate de necesitatea transparenei

operaiunilor bursiere.Pieele futures s-au dezvoltat rapid i reprezint cele mai competitive pieeexistente n practic, ndeplinind funcii economice i sociale de mareimportan.

BURSA MONETAR-FINANCIAR I DE MRFURI SIBIU

26


27/43

Prezentarea general a BMFMS

Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu a fost nfiinat n 14decembrie 1994, avnd 11 acionari care deineau 17 cri de membru.n iulie 1997 Bursa din Sibiu a devenit prima burs futures i de opiuni dinRomnia, jucnd un rol important n cadrul economiei de pia romneti

prin oferirea unor instrumente eficiente pentru managementul riscului.Crearea primei burse futures din Romnia a constituit o etap de maximimportan n transformarea unei societi care se ocup de intermedieri ilicitaii, ntr-un centru naional n care participanii la piaa bursier auoportunitatea de a-i acoperi riscurile sau de a specula modificarea preurilorfolosind titluri financiare derivate.n prezent, capitalul social al BMFMS este de 500.000 USD, reprezentnd

aportul adus de cei 54 de acionari care dein 90 de cri de membru, fiecarecarte de membru dnd dreptul la un loc de broker n toate ringurile Bursei.Cartea de membru (cartea de burs = un pachet de 50 aciuni BMFMS) ddeintorului ei dreptul de a efectua tranzacii n oricare dintre ringurileBursei.ntruct nu toate cele 90 cri de burs sunt active, Asociaia Bursei a hotrts nu se mai emit alte cri de burs, cei care doresc s desfoare activitate

bursier avnd posibilitatea s devin membri asociai prin cumprarea saunchirierea uneia dintre cele 90 cri emise.

Preul de adjudecare al unei cri de burs la ultimele licitaii a fost deaproximativ 5.500 USD / carte, iar preul de nchiriere al unei cri este de100 USD / lun, perioada minim pentru nchiriere fiind de 3 luni.Membrii Bursei au acces direct n ringurile de tranzacionare ale BMFMS i

pot fi totodat membri compensatori, avnd astfel acces i la mecanismul decompensare oferit de Casa Romn de Compensaie.Membrii Bursei care nu sunt i membri compensatori trebuie s aib orelaie de colaborare, n vederea compensrii tranzaciilor lor, cu un membrucompensator. Aceste acorduri trebuie s fie aprobate de ctre Burs.Directorii i angajaii autorizai s tranzacioneze pentru sau n numele

ageniei de brokeraj trebuie s fie atestai de ctre Burs ca operatori pentrupieele futures i de opiuni.Patrimoniul evaluat al BMFMS este de 1,12 milioane USD. n anul 1996 s-afinalizat noul sediu al BMFMS, n suprafa de peste 1000 mp, BMFMSfiind singura burs din Romnia cu sediu n proprietate.Cadrul legal n domeniul burselor de mrfuri din Romnia n prezent selimiteaz la OG 69/28 august 1997 publicat n M.O. 227/30 august 1997 i

27


28/43

la legea 31/1990 cu modificrile i completrile ulterioare. Dei Ordonananr. 69 prevedea nfiinarea unei Comisii a Operaiunilor la Termen, ea nueste funcional pn n prezent.Conform prevederilor Ordonanei, BMFMS este organism cu putere deautoreglementare. Departamentul de Reglementare i Supraveghere aPieelor al BMFMS a elaborat reguli i regulamente care sunt cunoscute irespectate de ctre toi operatorii. Totui, nfiinarea unei comisii naionalecare s supravegheze tranzaciile futures n Romnia constituie o necesitatestringent.Contractele tranzacionate n ringurile BMFMS au fost nregistrate la Oficiulde Stat pentru Invenii i Mrci nc din 1997, brevetele pentru acesteaconstituind dovada prioritii BMFMS n acest domeniu.

Produsele tranzacionate la BMFMS

Contractele futures sunt angajamente de a vinde sau cumpra o marf,valut, indice financiar, avnd cantitatea, calitatea, scadena i modalitateade lichidare / livrare standardizate.Metoda de stabilire a preului este sistemul de licitare prin strigare deschisn ringurile Bursei. Contractul futures are o dat scaden pn la care poatefi tranzacionat n ring. Vnztorii i cumprtorii pot iniia operaiunileadecvate dnd brokerilor ordine de vnzare sau de cumprare, prin care sunt

specificate preul, cantitatea, data scadenei i termenul de valabilitate alordinului. Scadena contractelor futures tranzacionate la BMFMS este de 1,2, 3, 4, 5 i 6 luni.Opiunile pe contracte futures - opiunile care fac obiectul tranzacionrii nringurile Bursei Monetar-Financiare i de Mrfuri Sibiu, sunt contractestandardizate care dau cumprtorului dreptul dar nu i obligaia de acumpra sau vinde contractul futures suport la un pre prestabilit, numit prede exercitare pe perioada de valabilitate a contractului. Pentru dreptuldobndit cumprtorul trebuie s plteasc vnztorului n momentulncheierii tranzaciei o sum de bani numit prim. Vnztorul se oblig s

vnd sau s cumpere contractul futures de la baza opiunii la preul deexercitare dac opiunea este exercitat de cumprtorul su.Exist dou tipuri distincte de opiuni: put i call. Prin cumprarea uneiopiuni put se obine dreptul de a lua o poziie short pe contractul futuressuport. Cumprarea unei opiuni call d dreptul la o poziie long pecontractul futures de la baza opiunii.

28


29/43

Opiunile call i put sunt contracte complet separate, distincte i oferdrepturi diferite. Ele nu sunt pri opuse ale aceleiai tranzacii. Oriceopiune put are un cumprtor i un vnztor; la fel i opiunea call.

_INCLUDEPICTURE \d "img/imageNQQ.JPG"__Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu este prima burs din Romnia n care s-autranzacionat contracte futures i opiuni pe contracte futures. Pentru arspunde cerinelor pieei, BMFMS i-a diversificat permanent produseleoferite spre tranzacionare.Din iulie 1997, data introducerii primului contract futures i pn n prezent,la BMFMS au fost introduse urmtoarele tipuri de titluri financiare derivate:11 iulie 1997 - contractul futures pe indicele propriu BMS1 (coul aciunilorla societile tranzacionate la categoria I a Bursei de Valori Bucureti);1 august 1997 - contractul futures pe dolarul SUA (simbol ROL/USD);1 octombrie 1997 - contractul futures pe marca german (simbol

ROL/DEM);1 octombrie 1997 - contractul futures pe lira italian (simbol ROL/ITL);1 septembrie 1998 - contractul futures contractul pe indicele BET(ROL);9 noiembrie 1998 - opiuni pe contractul futures pe indicele BET(ROL);2 decembrie 1998 - contractul pe moneda european (simbol ROL/EURO);22 martie 1999 - contractul futures pe raportul EURO/USD1 iunie 1999 - opiuni pe contractul futures ROL/USD1 iunie 1999 - opiuni pe contractul futures EURO/USD17 ianuarie 2000 - contractul futures pe rata dobnzii BUBOR 1

17 ianuarie 2000 - opiuni pe contractul futures pe rata dobnzii BUBOR 16 martie 2000 - contractul futures pe raportul USD/JPY6 martie 2000 - opiuni pe contractul futures pe raportul USD/JPYImplementarea tranzaciilor futures la BMFMS a fost precedat de

participarea, n octombrie 1996, a Bursei din Sibiu, reprezentat prinpreedintele su Teodor Ancua, la expoziia burselor de mrfuri din ntreagalume - EXPO '96 care se desfoar anual la Chicago. Timp de treisptmni au avut loc contacte, schimburi de experien cu reprezentani aicelor mai importante burse din lume i procurarea unui valoros materialdocumentar.

Un rol covritor l-a avut vasta experien a domnului Thomas Curtean,cetean american de origine romn, nscut n Sibiu, care, timp de 2 luni nanul 1997, a condus i organizat ntregul colectiv al Bursei, finalizndmetodologia de tranzacionare a contactelor futures (regulamente, proceduri,tehnici, formulare, casa de compensaie etc.), ocupndu-se de pregtirea

primei serii de brokeri care activeaz n BMFMS .

29


30/43

Thomas Curtean este, din 1957, membru activ la dou mari burse din StateleUnite - Chicago Board of Trade i Chicago Mercantile Exchange - i are ocarier ca trader de peste 40 ani n aceste dou burse. n prezent deine idou cri de burs la BMFMS.n data de 10 iulie 1998, la un an de la lansarea contractelor futures, BursaMonetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu, a lansat, tot n premier pentruRomnia, opiunile pe contracte futures.Implementarea acestui nou instrument de acoperire a riscului a fost

precedat de pregtirea mecanismelor de tranzacionare, de organizarea unuicurs de brokeri pentru piaa de opiuni i de abordarea rolurilor i aavantajelor pe care le prezint opiunile pe contracte futures, n cadrul unuiseminar organizat de BMFMS.Lansarea opiunilor nu ar fi fost posibil fr eforturile speciale ale

preedintelui onorific, dl. Thomas Curtean i ale d-lui Alexander Etienne

Hergan, director al Peregrine Financial Group, firm membr a CME, i dinmai 1998, membru i al Bursei din Sibiu.n prezent, n ringurile BMFMS sunt tranzacionate opiuni pe contractelefutures pe indicele BET (ROL), pe contractul leu/dolar, leu/marc german,leu/euro, euro/dolar, euro/yen japonez i BUBOR 1, cu scadene la 1, 2, 3, 4,5 i 6 luni.

Rezultate i perspective

De la lansarea contractelor futures n iulie 1997 i pn la finele anului 1999n ringurile BMFMS au fost realizate 431.007 contracte futures, totalizndun volum al tranzaciilor de 3472,6 miliarde lei, iar n piaa opiunilor au fosttranzacionate 15.449 opiuni call i put.Pn n prezent, n cele 16 cursuri organizate de ctre BMFMS, au fost

pregtii peste 400 de operatori pentru pieele futures i de opiuni.Actualmente, pe piaa futures sibian activeaz reprezentani a 31 agenii de

brokeraj din 20 judee ale rii i din Bucureti.n ringurile Bursei sunt acceptai numai operatori care au obinut atestatul de

operator pentru pieele futures i de opiuni n urma absolvirii unui cursorganizat de BMFMS.n momentul actual BMFMS este singura burs din ar cu agenii de

brokeraj (pentru contracte futures i options) care ofer clienilor lorurmtoarele servicii:- instrumente de management al riscului valutar i posibiliti demanagement al portofoliului de investiii;

30


31/43

- strategii de acoperire a riscului, mecanisme de identificare a riscului iposibiliti de transferare a acestuia care sunt indispensabile pentruinvestitori.

_INCLUDEPICTURE \d "img/ring_mic.jpg"__n anul 2000, activitile Bursei Monetar-Financiare i de Mrfuri Sibiu sevor concentra spre extinderea gamei de produse oferite i spre lrgireanumrului de participani la pieele la termen.Politica Bursei este aceea de a oferi servicii de calitate, de a realiza o bunadministrare a resurselor de care dispune pentru meninerea comisioanelor laun nivel redus.Obiectivele principale ale BMFMS sunt:- extinderea oportunitilor oferite investitorilor;- posibiliti eficiente pentru acoperirea riscului;- o mai mare lichiditate a pieei;

- costuri de tranzacionare reduse.

Obiective pe termen scurt i mediu:1. Promovarea activitii specific bursiere prin nfiinarea de agenii de

brokeraj n toate judeele rii (creterea numrului ageniilor de brokerajactive, de la 31 existente n prezent pn la acoperirea tuturor judeelor rii).Acest obiectiv este susinut de constanta preocupare a BMFMS privindeducarea mediului economic romnesc, ca singura burs din ara caretranzacioneaz titluri financiare derivate.

2. Introducerea scadenelor la 9 i 12 luni pentru toate contractele futures icu opiuni tranzacionate n prezent la BMFM Sibiu (ROL/USD, ROL/DEM,ROL/EURO, BET/ROL, EURO/USD, EURO/JPY, BUBOR 1 opiuni pecontractele futures BET/ROL, ROL/USD, EURO/USD, EURO/JPY,BUBOR 1)3. Perfecionarea programelor informatice de transmitere n timp real ctreageniile de brokeraj a tranzaciilor efectuate n ringurile BMFMS precum ia programelor de compensare a tranzaciilor, achiziionarea unui soft demsurare a gradului de risc.4. Organizarea, dup un sistem mai eficient i accesibil, a cursurilor de

pregtire i atestare a operatorilor pe pieele futures

Casa Romn de Compensaie

31


32/43

Casa de Compensaie a Bursei Monetar-Financiare i de Mrfuri Sibiufuncioneaz ca societate pe aciuni, cu personal propriu, avnd un capitalsocial subscris de 1.800.000.000 lei.Ea a fost nfiinat n urma iniiativei BMFMS, avnd ca principal obiect deactivitate garantarea, decontarea i compensarea contractelor futurestranzacionate n ringul Bursei sibiene, activitate ce era asigurat anterior deun departament specializat al BMFMS. Bursa i menine atribuiile deorganizare i reglementare a pieei, iar compensarea i decontarea se execut

prin Casa Romn de Compensaie, care introduce n sistem o verig nou,i anume membrul compensator.Alturi de Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu, Casa Romn deCompensaie SA Sibiu (CRC) este una din instituiile centrale ale pieeifutures i de opiuni, de o importan egal cu aceasta.Dac Bursa organizeaz i reglementeaz piaa, CRC se ocup cu

gestionarea riscului participanilor, activitatea sa avnd reguli proprii.Regulamentele celor dou instituii sunt armonizate i completate continuu,

pentru o funcionare ct mai sigur i rapid a pieei n ansamblul ei.Casa Romn de Compensaie este constituit ca societate pe aciuni dinaugust 1998 cu un capital social de 1,78 miliarde lei, avnd 50 de acionarice dein 1780 de aciuni cu valoare nominal de 1 milion lei. Un acionarCRC poate deine minim 10 i maxim 100 de aciuni. CRC a preluat dinseptembrie 1998 activitatea fostului Departament de Compensare al BMFMSibiu. Evidena, compensarea i decontarea tranzaciilor se realizeaz cu un

program de concepie proprie. La sfritul anului 1997, CRC n colaborarecu BMFM Sibiu a elaborat programul de clearing folosit de ageniile debrokeraj pentru tranzaciile clienilor.Casa Romn de Compensaie este singura societate de compensarenfiinat conform Ordonanei 69/1997, ordonan ce reglementeazactivitatea burselor de mrfuri n Romnia. Activitatea acestei instituii afost controlat de Banca Naional a Romniei n decembrie 1997.Rolul Casei Romane de Compensaientre operatorii din pieele futures i options apar permanent drepturi iobligaii generate de cumprarea i vnzarea de contracte futures. Datorit

amplorii mari a tranzaciilor i numrului mare de contracte vndute icumprate este imperios necesar ca pentru evitarea haosului s existe o Casde Compensaie (Clearing House"). Aceasta se interpune ntre vnztor icumprtor n momentul tranzaciei i cumpr de la primul i vinde celui deal doilea, la preul stabilit de cele dou pri. Astfel, relaia direct dintre ceidoi dispare, fiind nlocuit cu dou relaii, dintre acetia i CRC.Funciile Casei Romne de Compensaie

32


33/43

Funciile Casei Romne de Compensaie sunt compensarea, garantarea idecontarea tranzaciilor din pieele futures i options ale BMFM Sibiu.Un prim aspect l constituie evidena tranzaciilor futures i options i asumelor necesare pentru realizarea acestora. Un contract iniiat, cumpratsau vndut, reprezint o poziie deschis, adic o obligaie fa de CRC,

pentru care este necesar o garanie numit marj iniial. El poate ficompensat oricnd, pe timpul duratei sale de via, printr-o tranzacie egali de sens opus, iar suma existent n contul de marj poate fi retras.Al doilea aspect tine de sigurana pieei. Casa Romn de Compensaiestabilete regulile financiare pe care trebuie s le respecte toi participanii.Aceste reguli cuprind modalitile de acces n pia, marjele minimeobligatorii iniiale i de meninere ale contractelor, precum i garaniilesuplimentare. CRC garanteaz ndeplinirea obligaiilor asumate de toioperatorii, dar numai n condiiile respectrii de ctre acetia a respectivelor

reguli.n al treilea rnd, CRC compenseaz i deconteaz zilnic rezultateletranzaciilor cu contracte futures i opiuni, opernd modificri n conturileacestora dup cum acestea nregistreaz profit sau pierdere.Membrul compensator (MC)Ageniile de brokeraj tranzacioneaz att pe cont propriu, ct n numele i

pe contul clienilor pe care i reprezint. Fiecare verig a sistemuluigaranteaz, deconteaz i compenseaz tranzaciile verigilor inferioare, pecare le reprezint. Astfel, ageniile garanteaz tranzaciile clienilor, iar

tranzaciile ageniilor sunt garantate de ctre membrii compensatori.Membrul compensator este o societate membr a Bursei din Sibiu iacionar a CRC, cu garanii solide constituite din gaj pe crile de burs, peaciunile CRC i o contribuie la fondul de garantare. Din acest punct devedere, pe piaa futures i de opiuni de la Sibiu exist trei categorii de

participani:- membri compensatori principali - au minimum 2 cri de burs i minim 40de aciuni CRC. Acetia se reprezint direct n faa CRC, garantnd itranzaciile altor agenii, non-membri compensatori- membri compensatori direci - au o carte de burs i 20 de aciuni CRC,

avnd dreptul de a reprezenta doar agenia proprie n relaia cu CRC- non-membri compensatori - nu ndeplinesc nici una din condiiile de maisus i sunt reprezentai de membrii compensatori principali.Membrii Bursei Monetar-Financiare i de Mrfuri Sibiu au considerat c

prin nfiinarea unei instituii specializate va spori ncrederea, atractivitateai sigurana pieelor futures i de opiuni. Rezultatul a fost cel scontat. n

prezent, sunt acionare la Casa Romn de Compensaie societi bancare i

33


34/43

puternice societi financiare, acestea fiind atrase de structura de clearingaplicat la Bursa din Sibiu ce ofer maximum de siguran participanilor pe

pieele futures i options.

Organizarea i funcionarea ANOTR

Asociaia Naional a Operatorilor la Termen din Romnia, nfiinat n 4mai 1999 este o asociaie profesional, fr scop lucrativ, non profit i cucaracter autonom. Asociaia are n prezent 76 de membri, din care 19

persoane juridice i 57 persoane fizice din ntreaga ar, persoaneparticipante la tranzaciile futures i cu opiuni.Asociaia are ca scop promovarea dezvoltrii condiiilor de desfurare aactivitii n pieele la termen (futures i opiuni) i a interesului persoanelorimplicate n acestea, elaborarea de regulamente pentru membrii Asociaiei

privind contractele existente n pieele la termen. Activitatea este coordonatade un Comitet Director i se desfoar pe comisii. Comitetul Director estealctuit din 5 membri, alei de Adunarea General pe o perioad de un an.

Numrul membrilor Comitetului Director poate crete proporional cucreterea numrului de membri ai Asociaiei. Trezorierul i secretarul suntnumii de Comitetul Director.Obiectivele Asociaiei Naionale a Operatorilor la Termen din Romnia suntn principal:- reprezentarea i aprarea intereselor profesionale ale membrilor

- ntocmirea i naintarea propunerilor legislative pentru asigurareacondiiilor optime de desfurare a activitii pe pieele futures, curespectarea dispoziiilor constituionale- desfurarea de ctre membrii si a unei activiti corecte pentru prevenireaactelor i practicilor frauduloase, n vederea protejrii intereselor publice- diseminarea informaiilor cu privire la pieele futures i cu opiuni- impunerea unor standarde financiare de prevenire a insolvabilitii saufalimentului membrilor- reglementarea relaiilor dintre membri i clieni, adoptarea i administrareaunei corecte proceduri de arbitrare a plngerilor clienilor mpotriva

membrilor sau invers- evaluarea periodic i supravegherea activitii de marketing a operatorilordin pieele la termen- desfurarea de programe educaionale pentru familiarizarea mediuluieconomic romnesc cu mecanismul tranzaciilor la termen i oportunitileoferite de acesta- colaborarea cu organisme similare din strintate.

34


35/43

III. Societatile de investitii

Societile de investiii au luat o amploare deosebit prin faptul c satisfaccererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului sau

economiilor sale disponibile .Micul investitor a fost din totdeauna victima variaiilor cursurilor bursiere ,fiind neavizat i incompetent n a aprecia prognoza dezvoltrii economice ia pieei . Societile de investiii dispunnd de personal specializat , analitii economiti cu experien , sunt n msur s desfoare a selecie eficienta hrtiilor de valoare i s asigure astfel venituri optime . Asemenea societiexist n toate rile dezvoltate .O expresie tipic a existenei lor o gsim sub forma Societii de Investiii cuCapital Variabil (SICAV) , care funcioneaz n Frana . Aceste societi

sunt considerate ca deschise ntruct posibilitatea de participare este liberpentru toi prin achiziia de aciuni la ghieele societii la pre de emisie . Pede alt parte , deintorii de aciuni pot renuna la ele prin returnarea laghieele societii la preul de rscumprare . Aa se face c , de la zi la zi ,numrul aciunilor se modific , i implicit , capitalul este diferit , deci estevariabil , de unde i denumirea specific a acestei societi .Aciunile SICAV nu sunt cotate la burs . Cursul acestora se determinzilnic avnd n vedere activul net (respectiv suma hrtiilor de valoaredeinute ponderate cu cursul fiecreia) i numrul de aciuni SICAVexistente . Cursul unei aciuni SICAV se determin dup formula:

Curs actiune SICAVnrA cA nrB cB nrZ cZ

nr actiuni SICAV_ _

[( ) ( ) ... ( )]

_ _=

+ + +

n care nrA, nrB.. - numrul hrtiilor de valoaredeinute de tipul A , B , , Z

icA, cB,. - cursul hrtiilor de

valoare deinute de tipul A , B , , Z

Cursul aciunilor SICAV reprezint i preul de rscumprare pltitacionarilor care se retrag din SICAV n ziua respectiv .Preul de emisie al aciunilor SICAV se stabilete prin adugarea la cursulSICAV a unui supliment de 4,75 % reprezentnd cheltuielile de emisie i

partea ce se constituie ca fond indivizibil . Deci :

35


36/43

Pr _ _ _ _ ,

et actiune SICAV curs SICAV curs SICAV= + 4 75

100

Societile de investiie cu capital variabil , numeroase n fiecare ar , pot sse specializeze n cteva tipuri de plasament . Astfel , unele SICAV urmndrezultate immediate , se vor orienta spre achiziia de hrtii de valoare de un

randament ridicat pentru a asigura obinerea unor venituri ct mai ridicatedin dobnzi sau dividente care se distribuie n totalitatea membrilor lasfritul exerciiului (trimestru , semestru , etc.) .Alte societi se orienteaz spre achiziia de aciuni ale intreprinderilor noi ,n dezvoltare , urmnd un ctig de capital . Prin creterea n civa ani avalorii la burs a acestor aciuni , vor crete i dimensiunile cursului aciuniiSICAV i astfel preul de rscumprare a acestuia , cuvenit deintorului seva majora .n sfrit , alte SICAV se orienteaz ctre hrtii de valoare emise n valut

sau mai recent n ECU , urmnd astfel stabilitatea investiiilor efectuate iobinerea de ctiguri din diferenele eventuale ce decurg din evoluiadiscrepant a cursurilor valutare ntre ara respectiv i alte ri sau mediarilor europene exprimate n ECU .Aa cum s-a subliniat , activitatea SICAV se bazeaz pe meninerea

plasamentelor pe timp ndelungat , pentru c numai deinerea aciunilor sauobligaiunilor timp de un exerciiu (trimestru , semestru sau an) permitencasarea venitului respectiv (dobnzi sau dividende) . Bineneles cSICAV-urile sunt libere s-i modifice plasamentele , s vnd unele , scumpere altele , n aplicarea politicii proprii de optimizare a plasamentelor .n conformaia general a plasamentelor , SICAV-ul trebiue s respecteanumite proporii minime stabilite prin lege n scopul asigurrii lichiditii ,

protejrii sau pentru a evita deturnarea scopului funcional .Astfel , capitalul mobilizat de SICAV trebuie plasat n proporie de cel puin30 % n obligaii ale statului , respectiv , bonuri de tezaur pentru ca astfelSICAV-ul s-i asigure lichiditatea . Eventualele solicitri ale membrilor

privind rscumprarea vor fi astfel uor satisfcute i fr efecte negativepentru societate , ntruct obigaiile de stat , bonurile de tezaur au cursurideosebit de stabile , astfel c de regul nu apar pierderi mari din diferene de

curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediatvandabile , deci au lichiditate imediat .Remarcm cu aceast ocazie c se statueaz prin lege obligativitatea acestui

plasament i prin aceasta se creaz debuee garantate pentru obligaiile saubonurile de tezaur ce reprezint datoria public , canalizndu-se astfel nacest sens , o bun parte din plasamentele de capital din economie .

36


37/43

Pentru restul plasamentelor , legea urmrete o dispersare a participanilor nscopul de a evita pierderile importante pentru investitorii angajai n SICAV(atunci cnd vreo intreprindere a crei aciuni sunt deinute de ctre SICAVar da faliment sau ar avea timp ndelungat rezultate nefavorabile) . Astfel , se

prevede ca SICAV s nu angajeze mai mult de 10 % din titlurile emise de osingur intreprindere.Aceste prevederi au i o alt utilitate . Ele acioneaz pentru pstrarea

propriei funcionaliti

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	hppower
View:	232 times
Download:	0 times

Societatile de Investitii Si Fondurile Mutuale

Documents