1

1. Categoriile de forte ce actioneaza asupra sistemului schior-schi in timpul alunecarii pe panta

Categoriile de forte :

-externe : exprima relatiile sistemului schior-schi cu mediul inconjurator. Din aceasta categorie: forta gravitatiei, forta de reactie, de rezistenta la miscare, forta centrifuga si forta centripeta.

-interne: exprima relatia dintre diferitele parti ale corpului. Fortele musculare (contractia musculara).

2. Componentele fortei de gravitatie, interesate in practicarea schiului.

Forta de gravitatie este forta cu care toate corpurile sunt atrase spre pamant. Forta de gravitatie se aplica sistemului schior-schi dintr-un punct numit centrul general de greutate.(punctul in care se aplica rezultanta tuturor fortelor ce pornesc de la nivelul diferitelor parti componente ale sistemului schior-schi). Forta de gravitatie poate fi descompusa in doua componente : una perpendiculara pe planul inclinat numita forta normala (Pn) si cealalta paralela cu planul inclinat numita forta tangentiala (Pt).

3. forta de franare si actiunea ei in schi.

Forte de franare la nivelul contactului schiurilor cu zapada. Ele pot fi:

-forta de franare statica: actioneaza la un contact ferm al schiurilor cu zapada (schiorul in pozitia stand pe un plan orizontal; schiorul in pozitie de coborare oblica , cu schiurile perpendiculare pe linia pantei, pe un plan inclinat).

-forta de franare dinamica: actioneaza la alunecarea pe un plan inclinat.

4. forta centrifuga si actiunea ei in practicarea schiului.

Forta centrifuga este forta ce actioneaza spre exteriorul traiectoriei curbilinii pe care se inscrie schiorul , in ocolire. Este o forta de tip inertial, reprezentand tendinta sistemului schior-schi de a ramane in starea de miscare rectilinie. Ea tinde sa scoata ansamblul schior-schi in afara arcului de cerc care reprezinta traiectoria acestuia in ocolire. Este perceputa de schior intr-un mod asemanator celui in care percepe forta care il impinge spre inapoi atunci cand se deplaseaza pe linia pantei si viteza miscarii creste. Se determina prin : Fcf = mv2 / R . m-masa corpului. V-viteza . r-raza ocolirii.5. forta centripeta si actiunea ei in practicarea schiului.

Forta centripeta este forta care actioneaza spre centrul traiectoriei curbilinii pe care se deplaseaza schiorul , in ocolire. Este una dintre componentele fortei de reactie a sprijinului pe care schiorul il ia pe sol. Are o directie perpendicular ape schiuri. Este forta care favorizeaza modificarea miscarii rectilinii in miscare curbilinie a sistemului schior-schi, la intrarea in ocolire. Este direct proportionala cu masa si viteza de deplasare si invers proportionala cu raza ocolirii descrise. Se determina prin : Fcp = mv2 / R

6. caracteristicile geometrice si dinamice ale schiurilor.

Schiurile sunt integrate in sistemul schior-schi . sistemul schior schi este supus legilor fizicii. Confectionarea schiurilor raspunde cerintelor legii prin :

-curburile care le dau profilurilor diferite planuri.

-compozitia interna : natura materialelor folosite si dispunerea lor)

Caracteristile mecanice ale schiurilor :

-rezistenta;

-supletea longitudinala

-rigiditatea la torsiune

7.bazele fizice ale incarcarii si descarcarii schiurilorFazele balansului vertical ce au ca effect principal incarcarea si descarcarea schiurilor sunt:

*flexia: daca un schior relaxeaza musculatura care rezista actiunii fortei gravitatiei, centrul sau de greutate va incepe o miscare uniform accelerata in jos. Pentru ca in continuare sa franeze flexia sa, schiorul trebuie sa exerseze o forta de sens contrar gravitatiei. Cu atat mai mare va fi aceasta forta cu cat flexia este mai rapida. Flexia continua pana cand fortele ce o determina sunt anulate. Schiorul se redreseaza punand in actiune (tensiune) muschii ce produc franarea flexiei.*extensia: in pozitia fundamentala , usor flexata, schiorul rezista actiunii gravitatiei executand in mod constant asupra solului, cu ajutorul muschilor extensori, o presiune egala cu greutatea sa. Daca el executa o presiune superioara , va determina o miscare care se accelereaza spre in sus. Oprind impingerea , miscarea continua , dar gravitatia o va frana. In timpul acestei decdeleratii schiurile sunt descarcate. Daca viteza miscarii este suficienta, schiurile se pot desprinde de pe zapada. Incarcarea si descarcarea schiurilor prin balans joc vertical reprezinta un factor important pt:

-pregatirea declansarii ocolirilor

-conducerea ocolirilor

-jocul de muschii

-trecerea peste denivelari de teren

-franarea in plug si in derapaj

Incarcarea sau descarcarea spatulei si a talonului schiurilor se realizeaza prin deplasarea din pozitia de baza a centrului de greutate al schiorului inaintea sau inapoia punctului de sprijin prin balans longitudinal: miscare inainte-inapoi, in axul longitudinal al schiurilor si in planul sagital al corpului schiorului. Utilizarea acestui mechanism se regaseste in:

-faza de declansare a ocolirii

-la derapajul oblic al varfurilor sau cozilor schiurilor.

-deplasarea racordurilor de panta

8. bazele fizice ale derapajului schiurilor

schimbul de muchii

Deplasarea curbilinie a schiului este provocata si sustinuta prin jocul fortelor de la nivelul contactului schi-zapada. Prin gesturile sale schiorul amplifica sau diminueaza intensitatea acestor forte:

-forta normala

-forta tangentiala

-forta de reactie a solului

In principal pivotarea schiurilor pe noua traiectorie curbilinie (faza de declansare a ocolirii), in termeni foarte simpli de mecanica, se explica prin jocul dintre:

a) forta tangentiala , la panta, amplificata prin decantarea schiului la balans si localizata in axul longitudinal al schiului , la nivelul spatulei la balans longitudinal.

b) Forta de reactie a sprijinului , amplificata prin cantarea schiului , este diminuata prin decantarea schiurilor si localizata prin balans longitudinal , la nivelul spatulei schiului.

9. bazele fizice ale pivotarii schiurilor

un schi aasezat pe cant in coborare directa incepe o tripla deplasare in planul terenului:

-in translatie

-in pivotare pasiva spre deal, datorita unui cuplu de forte: o forta de franare la nivelul spatulei si o forta de presiune la nivelul centrului schiului data de greutatea acestuia.

-in pivotare(inclinare) in jurul propriului ax longitudinal care, accentueaza efectul de pivotare spre deal prin amplificarea franarii de la nivelul spatulei.

10. analizati relatia dintre material echipament si metodica predarii schiului.

Notiunea a schia reprezinta raportul fizic dintre individ si natura prin intermediul instrumentului de alunecare schiurile si elementul natural zapada. Cunoasterea materialului vine in sprijinul fundamentarii stiintifice a procesului de instruire. Deplasarea schiurilor pe zapada determina un anumit comportament pe zapada al schiorului(informatiile despre teren, zapada, starea de echilibru, presiuni asupra schiurilor, bocancilor schiorului, presiuni care vor determina raspunsurile schiorilor).

Pentru alegerea schiurilor se tine cont de particularitatile somatice si temperamentale ale fiecarui individ, de stagiul de pregatire in care se afla si de stagiul urmarit.Pentru incepatori lungimea schiurilor trebuie sa fie cu 10-15 cm mai scurte decat talia lor , ceea ce va asigura o pivotare mai usoara , fiind rezistenta laterala a zapezii mai mica. Pentru schiorii de performanta lungimea schiurilor va fi aleasa in functie de proba. Pentru avansati lungimea si modelul schiurilor va fi ales in functie de scopul urmarit,schiatul pe teren variat sau schiatul total. Ca urmare, avem schiurile clasice si schiurile moderne (parabolice).

Schiurile clasice: sunt recomandate schiorilor care vor sa practice schiul in conditii variate de teren, cu zapada mare, etc. pentru acestia lungimea schiurilor va fi in functie de talie, adica cu 10-15 cm mai lungi decat inaltimea lui, asigurandu-I o stabilitate buna.

Schiurile parabolice: nu sunt recomandate schiorilor care vor sa practice schiul total, pe orice forma de teren. Aceste schiuri , prin constructie, pot fi alese in functie de temperamentul fiecarui individ, reprezentand latura dinamico-energetica a personalitatii.11. analizati relatia dintre terenul de lucru si metodica predarii schiului.

In evolutia sa , schiul a parcurs mai multe etape , invatarea fiind influientata de terenul pe care s-a realizat deplasarea pe schiuri.

In concorcondanta cu aceste conditii de teren a evoluat tehnica schiului si implicit metodica acesteia. In consecinta, fiecare procedeu de deplasare pe schiuri s-a nascut pe o anumita forma de teren. Deci, in metodica, este logic sa folosim forma de teren, ceea ce usureaza invatarea pe care s-a nascut procedeul.Schiul fiind in esenta deplasare, scopul nostru este de al invata pe subiect sa se deplaseze (adica sa caute un traseu), sa vireze, sa-si mentina echilibrul , sa realizeze unul sau mai multe elemente tehnice (plug derapaj ocolire).

Invatarea schiului este rezultatul unei reorganizari a perceptiilor in care terenul are un rol determinant. Profesorul trebuie sa actioneze asupra terenului pentru a provoca reactii noi din partea elevului si sa-I ofere puncte de sprijin pentru actiunile sale. Organizarea terenului :

-teren de joaca

-teren de exercitiu

12. faza I de formare a deprinderilor motrice de deplasare pe schiuri.

Numita faza exploratorie este etapa miscarilor inutile si a lipsei de coordonare , in care sunt angajati in activitate muschii care nu ajuta miscarea, deoarece in scoarta cerebrala procesele nervoase iradiaza, provocand o generalizare a raspunsurilor motrice. Este etapa in care are loc insusirea preliminara a bazelor exercitiului si in care rolul principal il detine formarea reprezentarii actului motric , pe baza explicatiei , demonstratiei si a primelor incercari de executie. Un rol deosebit de important il au exteroreceptorii, indeosebi cei vizuali.Pedagogul isi indeplineste rolul de prezentator al miscarii , prin demonstratie si explicatie , stimuland formarea reprezentarii actelor motrice.

Elevul realizeaza primele incercari de executie caracterizate prin:

-incercari nereusite

-incercari reusite dar necontrolate

-armonia miscarilor este perturbata

-echilibru instabil

-corectarile nu gasesc coresondent practice

13. faza II de formare a deprinderilor motrice de deplasare pe schiuri.

Numita faza de disociere , este etapa miscarilor incordate, in care sunt inlaturate miscarile inutile, in sistemul nervos producandu-se procesele de diferentiere , dar nu si echilibrul dintre excitatie si inhibitie, atentia indreptandu-se asupra corectitudinii miscarilor si momentelor cheie ale actului global. Rolul proprioceptorilor se accentueaza asupra reglarii actiunii motrice. Padagogul are ca scop asigurarea insusirii miscarilor specifice.

Elevul trebuie sa :

-realizeze formarea deprinderilor motrice

-efectueze incercari reusite , cu precizie, cu arie larga de posibilitati si economie de effort

-adapteze situatiilor amplitudinea miscarii si energia degajata

-mentina ritmul miscarii

-controleze si sa-si imbunatateasca in cea mai mare parte modul de schiat

-autocontroleze si sa autojudece greselile.

Este faza coordonarii fine, in care are loc abordarea detaliilor de tehnica si cresterea eficientei miscarii, este faza insusirii tehnicii de baza.

14. faza II - de formare a deprinderilor motrice de deplasare pe schiuriNumita faza de stabilitate este etapa executiei corecte a miscarilor precum si a insusirii detaliate a miscarii , caracterizata prin aparitia stereotipului dinamic , pe baza sistematizarii proceselor de excitatie si inhibitie care se exprima bine in structurile temporale ritmice. In aceasta etapa dispare incordarea, miscarile sunt conduse in conformitate cu indicatiile profesorului si cu planul propus de elev. Schiorul selectioneaza informatiile semnificative , apare anticiparea , legarea constienta a actiunilor. Este faza coordonarii plastice, in care are loc adaptarea exercitiilor la conditii diferite. Este faza de perfectionare a tehnicii aplicate la conditii variate de teren, zapada si viteza de deplasare.15. . Greseli de executie tehnica la schi (sistematizare, cauze, implicatii pentru corectarea acestora)

Greseli de executie tehnica la schi sunt:

-greseli fundamentale care influienteaza mecanismul de baza al procedeului

-greseli secundare care influienteaza mecanismul de baza al procedeului , dar care pot deveni fundamentale.

-greseli intamplatoare, este vorba de miscarea care nu este automatizata si care se elimina usor deoarece nu sunt stabile si este posibila corectarea.

-greseli obisnuite, sunt abateri de la miscarea de baza care nu au fost corectate la timp si care pe parcursul invatari s-au automatizat devenind stabile. Cauzele acestor categorii de greseli pot fi: -intelegerea insuficienta a mecanismului de baza care se datoreaza explicatiei gresite sau confuze , demonstratiei gresite sau neatentia elevului

-slaba pregatire a elevului

-abordarea intr-o succesiune gresita a procedeelor sau exercitiilor in invatare

-timpul insufficient alocat pentru invatare

-fixarea gresita a mecanismelor tehnice

-oboseala care deregleaza capacitatea de coordonare motrica

-neglijarea alegerii si verificarii corespunzatoare a materialului si echipamentului

-neglijarea alegerii si amenajarii corespunzatoare a terenului de lucru

-neglijarea conditiilor necorespunzatoare de mediu

In corectarea greselilor, profesorul trebuie sa tina seama de urmatoarele indicatii de ordin metodic:

-fiecare corectare sa fie precedata de o apreciere pozitiva

-in primele faze ale invatarii sa fie corectate greselile fundamentale

-sa nu se enumere si sa nu se incerce corectarea simultana a mai multor greseli

-elevul sa fie convins de greseala proprie, profesorul sa fie capabil de a comenta, cunoscand temeinic cauzele ei-corectarea sa fie scurta , la obiect, cu explicatii esentiale si exercitii eficiente

-o corectare sa se efectueze imediat dupa aparitia greselii

-incercarile nereusite san u se repede , sa se intervina cu schimbarea sarcinilor de miscare , a temei, a conditiilor de lucru si cu mijloace metodice auxiliare.

16. Cauzele producerii accidentelor in practicarea schiului, modalitati de prevenireIn practica schiului se pot produce accidente . prevenirea acestora trebuie sa porneasca de la cunoasterea cauzelor ce le pot determina , respectiv:

-nerespectarea succesiunii metodice , gradarii dificultatii mijloacelor

-nivelul scazut de pregatire

-nerespectarea particularitatilor psihomotrice individuale

-alegerea unui teren de lucru nepotrivit pentru sarcinile lectiei, pregatirii grupei si neamenajarea lui corespunzatoare

-lipsa de disciplina si de ordine pe partia de schi

-ignorarea gradului de oboseala

-pregatirea insuficienta a materialului si echipamentului de schi

-lipsa de control din partea profesorului

-conditii meteorologice din partea profesorului

-avalanse

17. Caracteristicele caii directe de instruire la schi. Suport tehnic, avantaje, dezavantajeAvantaje:

-corpul relaxat-pozitii si miscari naturale

-echilibru-mobilitate de miscare

-consum mic de energie

-viteza, eleganta, eficacitate

-accidente putine

-corectari usoare

-lucru muscular dinamic

Dezavantaje: - apar dificultati la trecerea liniei de panta

Implicatii de ordin metodic:

-importanta echilibrului in alunecare

-capacitatea de miscare , coordonare, suplete, structuri complexe de miscare

-pozitia, echilibrul, schimbul de greutate, pivotarile si rotatiile = algoritmii de baza

18. Caracteristicele caii indirecte de instruire la schi. Suport tehnic, avantaje, dezavantajeAvantaje :

-stabilitate, conditii favorizante pentru echilibru

-viteza de deplasare redusa

-permite abordarea tuturor terenurilor

-solicita in mai mica masura echilibrul, coordonarea, mobilitatea supleteaDezavantaje:

-libertate de miscare redusa

-pozitie de recul, incrucisarea varfurilor schiurilor

-segmentele inferioare sunt in pozitii mai putin anatomice

-punct rigid, consum mare de energie

Implicatii de ordin metodic:

-inceputul schimbarii de directie este usoara deoarece baza de sustinere este larga

-permanent corpul are cel putin un punct de sprijin

-in alunecare trebuie sa se mentina unghiul dintre schiuri , franare , echilibru, control

-se executa si din coborari oblice foarte inchise

19. Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi alpin a unui colectiv format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat (durata instruirii - 6 zile)

Obiectiv general : dobandirea capacitatii de a parcurge pe schiuri, terenuri plate si usor denivelate

Teme tehnice principale: oprirea si ocolirea prin pivotare cu balans

Succesiunea abordarii procedeelor tehnice: acomodarea , coborarea directa, oprire prin pivotare , ocolirea prin pivotare cu balans, legare de procedee, aplicatii.

20. Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi alpin a unui colectiv format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat (durata instruirii - 12 zile)Obiectiv general: dezvoltarea capacitatii de a rezolva efficient, in alunecare, problemele ce apar la nivelul contactului schi-zapada.Tema tehnica principala: cristiania spre vale prin rotatie

Succesiunea abordarii proceselor tehnice: idem 19, trecerea peste denivelari de teren prin amortizare, coborarea oblica, franare prin derapaj, una din formele intermediare de cristianie spre vale prin rotatie, schi liber.21. Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi fond a unui colectiv format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat (durata instruirii - 6 zile)

Obiectiv general: dobandirea capacitatii de a parcurge pe schiuri terenuri plate

Teme tehnice: mersul alternativ cu 2 pasi, alunecarea prin impingere simultana, oprire prin franare in plug.

Succesiunea abordarii procedeelor tehnice: acomodare cu schiurile, pozitia pe schiuri, intoarcerile de pe loc, mersul alternativ cu 2 pasi, alunecare prin impingere simultana, coborarea directa, franarea si oprirea in plug , ocolirea prin pasi succesivi, aplicatii.22. Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi fond a unui colectiv format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat (durata instruirii - 12 zile)

Obiectiv general: dezvoltarea capacitatii de a folosi efficient procedeele de deplasare pe schiuri in functie de profilul terenului.

Teme tehnice principale: mersuri alternative, mersuri simultane, pasul de patinaj, jumatate pas de patinaj, ocoliri in jumatate plug si in plug.

Succesiunea abordarii procedeelor tehnice: idem 6 zile, mersul cu 2 pasi si impingere simultana, pasul de patinaj cu impingere simultana, jumatate de pas de patinaj, ocolirile prin franare in plug si jumatati de plug, aplicatii

23. . Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi alpin a unui colectiv format din persoane cu un nivel scazut al pregatirii fizice care nu au mai schiat (durata instruirii - 12 zile)

Obiectiv general: dezvoltarea capacitatii de deplasare pe terenuri denivelate, la viteze crescute.

Tema tehnica principala: cristiania spre vale cu deschidere

Succesiunea abordarii procedeelor tehnice: idem 6 zile, aplicatii, ghirlanda cu deschidere, cristiania spre vale cu deschidere spre deal sis pre vale, cristiania spre vale cu departare.

24. . Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi fond a unui colectiv format din persoane cu un nivel scazut al pregatirii fizice care nu au mai schiat (durata instruirii - 12 zile)

Obiectiv general: dezvoltarea capacitatii de deplasare pe terenuri usor denivelate.

Teme tehnice principale: mersul alternative cu 2 pasi , alunecare prin impingere simultana, franarea si ocolirea in plug, pasul de patinaj.Succesiunea abordarii procedeelor tehnice: acomodarea, mersul alternative cu 2 pasi, alunecare prin impingere simultana, schimbarea directiei de mers prin pasi succesivi, franare, oprire si ocolirea in plug, aplicatii.

25. . Selectia in schi.Etape si factorii selectieiSelectia in schi este definita ca activitate sistematica a specialistilor, desfasurata pe baza unor biologice si psihologice in directia depistarii copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea diferitelor ramuri de sport.

Etapele selectiei si factorii acesteia:

Etapa initiala:

-avizul familiei

-starea de sanatate: anamneza, examen clinic, examen de dezvoltare fizica.

-verificarea capacitatii fizice generate prin urmatoarele probe:

- alergare 20-50 m

- alergare de rezistenta pe 600-1000m, varsta 7-14 ani

- din atarnat la bara fixa, se executa flexia bratelor pe antebrate , la varsta 11-14ani

- din culcat dorsal cu picioarele fixate, se executa flexia trunchiului pe coapse

- aruncarea mingii de oina

- traseu aplicativ pentru dezvoltarea indemanarii

- mobilitate articulara

- probe specifice fiecarei ramuri

Etapa periodica:

-dezvoltarea fizica

-capacitatea fizica generala

-probe specifice ramurii de sport

Etapa definitiva:

-interesul manifestat

-performanta realizata

-reactivitatea la tehnologie

26. Caracteristicele probelor schiului alpinTehnica: este bazata pe complexe de miscari aciclice, ce impun angrenarea in lucru a principalelor grupe si lanturi musculare , a ligamentelor si articulatiilor.Efortul muscular in schiul alpin: este complex, dinamic (cedare si invingere) si de mentinere.

Morphologic schiorul alpin se incadreaza in tipul muscular atletic, repere osoase evidente.

Endocrin schiorul alpin se incadreaza tipului stenic (viguros) , capabil de effort.

Calitatea motrica predominant solicitata: indemananarea, iar in conditiile specifice date de alunecarea pe panta si de echilibru, schiul alpin impune un nivel inalt al calitatilor motrice combinate (viteza in regim de forta).

Constitutional schiorul alpin se incadreaza in tipul armonios.

Intensitatea acestui effort este submaximala, dar complexitatea este foarte mare.

Consumul energetic in probele de schi alpin: 4- 0,5 cal/sec.

Consum maxim de oxygen: 50 mil/kg corp/min

Datoria de oxygen: 18 l

Conditionari motrice: indemanare, forta, viteza, rezistenta.

Sistemul nervos al schiorului alpin este puternic echilibrat (starea de excitabilitate optima).

Analizatorii predominant solicitati sunt: cel visual, vestibular, mio-artero-kinetic.

Efortul characteristic este mixt insemnand:

-30-35% effort aerob

-40% effort anaerob actalacid

-25-30% anaerob lactacid

27. Continutul pregatirii tehnice. Principalele mijloace si indicatii metodice pentru instruirea grupelor de incepatori la schi alpin (etapa a 2 a)Obiectivul general al instruirii: pregatirea de baza

Etapa a 2 a:

-instruirea mecanismelor tehnice de baza si capacitatea de aplicare in schi liber.

-miscari in plan vertical si longitudinal: balans vertical , antero-posterior.

-miscari de rotatie: pivotare, rotatie, insurubare

-jocul de muchii: derapajul

-miscari in plan lateral: arcuirea , anticiparea, proiectia laterala

-echilibrarea pe un schi

-pozitia pe schi, lucru independent al picioarelor

Directiile principale de instruire tehnica in aceasta etapa:

-alunecare cu schiurile pe lat

-alunecare cu schiurile pe lat in viteza mare

-bagaj variat de desprinderi de miscare pe schi, dezvoltand inclinatia(arcuirea) corpului.

Se impune:

-abordarea caii directe

-urmarirea aplicativitatii maxime

-eliminarea cauzelor perturbatoare: material de proasta calitate, pozitii incorecte, greseli functionamentale.

Auxiliare metodice folosite:

-profile, jocuri , fanioane

28. Caracteristicile probelor de schi fondTehnica: se bazeaza pe miscari ciclice, iar varietatea sa este data de conditiile de tern si se manifesta in frecventa si lungimea pasilor, respective in durata ciclului de mers.Caracterul armonios al mersului consta in viteza constanta de deplasare , dar superioara.

Durata probelor este de pana la 3 sau chiar 4 ore.

Efortul characteristic dominant este rezistenta.

Efortul este de tip aerob 80% si anaerob 20%.

Adaptarea marilor functiuni la effort, starea stabila pentru acoperirea nevoilor de oxygen.

Consumul de oxygen este de 90ml/kg corp/min

Calitati motrice specifice schiului de fond sunt: rezistenta generala, rezistenta in regim de forta-viteza-indemanare (cu mentiuni pentru probele desfasurate in tehnica libera).Sistemul nervos si analizatorii mai putin solicitati, in raport cu schiul alpin, sunt solicitari diferite intre etapele de formare si de consolidare a deprinderilor motrice.

Analizatorii solicitati sunt: visual, vestibular, kinestezic si tactil.

Necesita capacitate moral-volitive deosebite.

29. Obiective generale, sarcinile pregatirii tehnice si succesiunea procedeelor tehnice in instruirea grupelor de incepatori la schi fondObiective generale:

-insusirea tehnicii deplasarilor pe schiuri

-cresterea capacitatii generale de lucru a organismului

-dezvoltarea calitatilor motrice specifice schiului de fond: anduranta, rezistenta specifica, forta si viteza.

Sarcini si componentele instruirii:

*Pregatirea tehnica:

-insusirea mersurilor alternative

-insusirea mersurilor cu impingere simultana

-insusirea trecerilor de la un mers la altul

-insusirea pasului de patinaj si a jumatati pas de patinaj

Continutul instruirii: - succesiunea procedeelor in pregatirea tehnica:

-mersul alternativ cu 2 pasi

-alunecarea prin impingerea simultana

-jumatate pas de patinaj

-pas de patinaj

-mersul cu 2 pasi de patinaj si impingere simultana

-mersul cu un pas de patinaj si impingere simultana

-treceri simple si complexe de la un procedeu la altul.

30. Forme de organizare a activitatii de predare a schiului in scoala

In schi, mai mult decat in oricare activitate cu character motric, eficienta procesului de instruire este conditionata de modul de organizare a acesteia.

Reguli generale de organizare a activitatii:

-terenul, organizarea colectivului, activitatea acestuia sa demonstreze desfasurarea unei activitati organizate, unitare si dirijate.

-toti subiectii sa beneficieze de aceiasi conditie de pregatire

-elevii sa nu se deranjeze reciproc

-delimitarea terenului de lucru este obligatory

-subiectii sa primeasca indicatii privind directiile de deplasare

-verificarea materialului de schi inaintea inceperii activitatii este o regula fundamentala

Conducerea grupei impune:

-comenzi clare si precise

-la explicatie si demonstratie, in linie pe un rand

-la exersare, intr-o pozitie din care pot fi urmariti toti subiectii.

31. Obiectivele urmarite prin includerea schiului in randul mijloacelor de educatie fizice si sportive scolareObiective:

-organizarea pe plan calitativ superior a odihnei active

-recreerea fortifierea continua, cunoasterea zonelor montane

-mentinerea si intarirea starii de sanatate si dezvoltarea calitatilor motrice de baza

-mentinerea capacitatii de munca.

32. Tehnica si metodica invatarii cristianiei:

- cu departare

- cu desprindere

- prin rotatie

- cu deschidere

- cu pasire

- cu contraderapaj

- cu amortizare

Cristiania spre vale cu departare:

Acest procedeu tehnic este un procedeu intermediar in invatarea cristianiei prin rotatie, deoarece ofera prin departarea schiurilor in faza de pregatire a declansarii o baza mai mare de sprijin, ceea ce favorizeaza echilibrul schiorului. Pregatirea declansarii se porneste din coborare oblica si se executa o flexie progresiva in articulatiile genunchilor simultan cu departarea schiurilor. Se aluneca in pozitie joasa, dupa care se executa o extensie energica insotita de avantarea corpului cu apropierea schiurilor. La finalul extensiei, schiurile fiind descarcate, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale, genunchiul, soldul si umarul exterior ocolirii. Ca urmare a impulsului de rotatie primit, schiurile se orienteaza spre linia pantei, iar in acest moment se realizeaza trecerea greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii, schiul interior se strecoara inainte. Conducerea ocolirii se realizeaza fie prin insurubare-arcuire (orientarea genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii la o usoara flexie), fie prin flexie insotita de rotatia dirijata spre vale a partii externe a corpului (protectie circulara)

Cristiania spre vale cu desprindere

Acest procedeu tehnic este un procedeu intermediar in invatarea cristianiei prin rotatie, deoarece desprinderea schiurilor de pe zapada in faza de pregatire a declansarii, permite anularea rezistentei laterale a zapezii, ceea ce favorizeaza transmiterea spre shciuri a impulsurilor de rotatie spre vale din faza de declansare.

Se porneste din coborare oblica si se executa flexie progresiva urmata de o extensie energica, in urma careia se desprind schiurile de pe zapada. Schiurile se desprind in totalitate de pe zapada prin tragerea membrelor inferioare sub corp. Aterizarea se realizeaza cu schiurile pe aceeasi directie si pe toata talpa, printr-o flexie amortizata a membrelor inferioare. Dupa luare contactului cu zapaa, schiurile sunt descarcate, moment in care se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale a genunchiului, soldul si umarul exterior ocolirii. Schiurile se orienteaza spre linia pantei cand se trece greutatea corpului pe schiul exterior, iar schiul interior se strecoara inainte. Conducerea ocolirii se realizeaza fie prin insurubare-arcuire, fie prin proiectie circulara.

Cristiania spre vale cu deschidere: - cu deschiderea schiului din deal

cu deschiderea schiului din vale

cu deschiderea simultana a schiurilor

Din coborare oblica, se executa flexia progresiva a genunchilor cu deschiderea schiului din deal care este asezat pe toata talpa, insotita de extensie energica cu trecerea greutatii corpului pe schiul din deal si cu apropierea schiului din vale. La finalul extensiei, descarcarea schiurilor favorizeaza manifestarea impulsului de rotatie spre vale a partii externe a corpului. Dupa ce schiurile plonjeaza spre linia pantei, se trece greutatea pe schiul exterior, air schiul interior se strecoara inainte. Conducerea ocolirii se realizeaza printr-un mecanism de insurubare-arcuire (flexia lenta simultan cu orientarea genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii).

Cristiania spre vale cu deschiderea schiului din vale si cristiania spre vale cu deschiderea simultana a schiurilor, difera in ceea ce priveste mecanismul tehnic fata de rpocedeul tehnic prezentat mai sus, doar in faza de pregatire a delansarii cand se deschide schiul din vale sau ambele schiuri

Cristiania spre vale prin rotatie def: cristianie spre vale declansata printr-un mecanism de rotatie spre valePregatirea declasarii se realizeaza prin:

echilibrarea greutatii pe ambele schiuri

balansul vertical, care provoaca o descarcare a schiurilor, in momentul ridicarii, schiul interior ocolirii se strecoara inainte

ridicarea este insotita de punctarea cu batul din vale si de o usoara avantare a corpului spre inainte si spre interiorul ocolirii

Declansarea ocolirii se realizeaza in momentul cand schiurile sunt descarcate printr-un mecanism de rotatie spre vale a partii externe a corpului

Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin:

orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii pe parcursul unei flexii

trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior

Pozitia flexata de la sfarsitul ocolirii poate constitui punctul de plecare pentru o noua ocolire spre partea opusa.

Cristiania spre vale cu pasire def: cristianie spre vale initiata prin trecerea greutatii corpului pe schiul din deal, departat divergent si declansata prin rotatie spre valeDin coborare oblica se incarca mai mult schiul din vale printr-o usoara flexie. Schiul din deal fiind descarcat, se orienteaza cu varful, usor spre deal. Extensia energica a membrului inferior din vale, este insortita de avantarea corpului spre noua directie si de trecerea greutatii corporale pe schiul din deal care trece treptat pe muchia interioara prin inclinarea corpului spre interiorul ocolirii. Schiul din vale este apropiat si se strecoara inainte. Declansarea ocolirii se realizeazaz in momentul cand schiurile sunt descarcate (la finalul extensiei), printr-un mecanism de rotatie spre vale a partii externe a corpului. Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin:

orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii pe parcursul unei flexii (insurubare)

trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior

Cristiania spre vale cu amortizare def: cristianie spre vale pe o movila initiata prin amortizare si declansata prin pivotarea si translatia schiurilor spre vale

Pregatirea declansarii se realizeaza pe partea ascendenta a movilei din coborare oblica. Urcand spre varful movilei, se amortizeaza progresiv suprapresiunea creata, prin flexia genunchilor si a coapselor pe bazin.

Declansarea ocolirii se realizeaza in momentul trecerii peste varful movilei, prin extensia energica a membrelor inferioare simultan cu pivotarea lor, miscari care au ca efect deplasarea laterala in derapaj a schiurilor (translatia schiurilor). Aceste miscari pot fi insotite de punctarea cu batul interior ocolirii. Conducerea acestei ocoliri se realizeaza pe partea descendenta a movilei, prin continuarea miscarii de translatie a schiurilor, pana cand se ajunge intr-o noua coborare oblica

33. Tehnica si metodica invatarii ocolirilor prin pivotare (+ pozitia de coborare directa)Ocolirile prin pivotare sunt ocoliri spre vale cu schiurile pe lat, declansate prin pivotarea genunchilor spre vale, cu sau fara descarcarea initiala a schiurilor

Ocolirile prin privotare sunt prin pivotare simpla sau prin pivotare cu balans

a. Ocolirea prin pivotare simpla, prezinta 3 elemente:

strecurarea schiului interior ocolirii

trecerea greutatii pe schiul exterior ocolirii

pivotarea schiurilor spre interiorul ocolirii

Mecanismul tehnic: din coborare directa (pozitie joasa) cu schiurile paralele si departate, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre interiorul ocolirii, genunchii si soldurile. Axul rotatiei este perpendicular pe schiuri, trecand prin bolta labei piciorului. Efectul miscarii de rotatie se transmite asupra schiurilor, care vor porni spre noua directie. Conducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii corpului pe schiul esterior ocolirii, prin mentinerea efortului de pivotare si prin orientarea schiurilor pe muschiile din deal

b. Ocolirea prin pivotare cu balans

Mecanismul tehnic: se porneste din coborare directa sau coborare oblica. In momentul declansarii se executa o flexie rapida in articulatiile genunchilor si mai putin a soldurilor, concomitent cu pivotarea spre vale a genunchilor. Ca urmare a impulsului de rotatie schiurile pornesc spre linia pantei. Conducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii si prin orientarea schiurilor pe mushciile din deal. Mecanismul de declansare se numeste si flexie-contractie, datorita miscarilor de flexie si pivotare a genunchilor intr-un sens si contrarotatia bazinului si trunchiului in celalalt sens

34. Tehnica si metodica invatarii mersului alternativ cu doi pasi

Executand impingerea, de exemplu cu piciorul drept si mana stanga, schiorul aluneca, din cauza inertiei numai pe un singur picior. La inceputul alunecarii pe schiul stang, piciorul drept si mana stanga, care termina impingerea se duc liber inapoi, iar mana dreapta termina ducerea batului inainte. Continuan alunecarea, schiorul infige batul drept pe zapada si incepe impungerea cu batul. In acest timp, piciorul si mana ramase inapoi incep pendularea spre inainte. In momentul cand picioarele se ajung, schiul stang se opreste, in timp ce corpul schiorului continua deplasarea inainte. Imediat dupa ce schiul stang se opreste, pciorul stang care se sprijina pe el incepe impingerea. In acelas timp, piciorul pendulant drept cu schiul continua miscarea neintrerupta spre inainte, si ajungand in pozitia sa finala, primeste pe el greutatea corpului.

Acest lucru coincide cu sfarsitul impingerii cu piciorul stang. Impingerea piciorului stang se termina cand corpul schiorului aluneca deja pe schiul drept incarcat. Impingerea bratului drept se termina putin mai devreme decat impingerea piciorului stang. Mai departe, schiorul aluneca in virtutea inertiei.

Dupa alunecarea in sprijin simplu pe schiul drept se incepe impingerea cu bratul stang si piciorul drept. Ciclul miscarilor care includ doi pasi alunecati se repeta in aceeasi succesiune.

35. Tehnica si metodica invatarii pasului de patinaj

este eficace in conditii bune de alunecare, pe teren plat si in coborari pe pante cu inclinatie mica (3-4 grade).Ciclul de deplasare consta in executia a doi pasi de alunecare, ca urmare a doua impingeri alternative si succesive cu picioarele. Acest procedeu se poate folosi in doua variante: - cu balansarea bratelor

fata balansarea bratelor

La ambele variante intalnim doua faze care se succed in cadrul ciclului:

alunecarea libera cu sprijin pe un picior

alunecare in timpul impingerii cu piciorul opus