“Jurnalul Karei”Elev: Popescu Sofia

Jurnalul meu Mă numesc

Kara. Sunt o hematie zglobie, care împreună cu surorile mele am parcurs o bună parte din corpul Laurei, ,,stăpâna mea,,.

Vreau să vă împărtășesc și vouă călătoria pe care am început-o într-o zi și care s-a terminat nu prea bine pentru mine.

M-am născut în os și mai concret în omoplat, în măduva sa roșie. La prima vedere semăn cu toate celelalte hematii din corp, dar nu e așa!!!!!!!!!.Noi, cele abia născute avem nucleu.

Din măduvă, deodată, am intrat într-un vârtej, care mi s-a spus că este sângele, iar aici am rămas instantaneu fără o parte a mea…..nucleul.

Am rămas mirată, dar am observat că nu numai mie mi se întâmplă.

Unele dintre ele se numesc leucocite.

Ele mi-au povestit că merg la amigdale deoarece corpul Laurei este vizitat de niște bacterii nesuferite

Altele sunt trobocitele

Ele se plimbă cam fără folos mai tot timpul, dar dacă Laura se rănește cumva, ele aleargă în zona respectivă și oprește sângerarea.

Fiind atenta la ceea ce se întâmplă în jurul meu, am auzit un

zgomot puternic și m-amtrezit într-o încapere

mare șicare făcea un zgomot

ritmicasurzitor. Era,

bineînțeles,inima, care se contracta

pentrua propulsa sângele înorganism. Pe cat de

repedeam ajuns în interiorulacesteia , pe atât de

repede m-ampomenit și împinsă afarădin ea continuându-mi

drumul.

Fiind forțată să plec de aici, am observat că pe lângă mine este un aer

atât de proaspăt și niște străini (molecule de

oxigen), vor să se apropie de mine și să se cupleze. Am ajuns la concluzia că am ajuns în alt organ și anume în plămâni. Aici

există molecule de oxigen care se unesc imediat cu

porțiuni din mine, cu hemoglobina. Acest oxigen pătrunde în

plămân prin sistemul circulator (la fel se întâmplă

la circulaţia la animale) anume prin: fose nazale, faringe, laringe, trahee,

bronhii. Hemoglobina conține fier. De aceea atrage

oxigenul. În urma cuplării oxigenului cu

hemoglobina se formează oxihemoglobina.

Unită cu oxigenul, încărcată cu acest gaz care este bun pentru mine si care mă face foarte vioaie, plec din plămâni și merg la toate celulele și organele corpului unde le oxigenez.

Obosită după atâta drum prin corp, la un

moment dat mă opresc și nu mai pot pleca mai departe.

Sunt atât de obosită după 120 de zile de

alergat!!!!!!!!!!Am ajuns la splină și simt că mi se apropie sfârșitul. Nu vreau să vă întristez, dar mă

pregătesc să plec……O să ne mai vedem?

Cred că nu……Adio!!!!!!!!

P.S. Cred că prietenele mele se îmbolnăvesc cumva.......

Concluziile elevei Sofia Această poveste este interesantă prin prisma faptului că prezintă în

câteva slide-uri totalitatea noţiunilor pe care un elev de clasa a X-a trebuie să le cunoască la sfârşitul unităţii de învăţare “Circulaţia la animale”.

Toate noţiunile studiate, partea teoretică, este ajutată şi de realizarea unor lucrări practice, atât pe material natural, cât şi cu ajutorul tehnologiei informatice.

Lecţiile nu se predau clasic, numai de către profesor, ci acesta este ajutat în mare parte de elevi, aceştia fiind împărţiţi pe grupe, fiecare grupă având o anumită temă.

În concluzie, predarea lecţiilor prin metoda proiectului este o alternativă excelentă la lecţia clasică.