Facultatea de Inginerie 'Hermann Oberth'SIBIU

SISTEME DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE

Prof. dr. ing. i ec. Bucur Viorel

CUPRINS

SISTEME INDUSTRIALE2Gruparea sistemelor dupa natura componentelor4Categorii de metode utilizate pentru categoriile reale (SR)5Sisteme industriale conducerea manageriala a sistemelor industrial5Diagnosticarea functionalitatii manageriale5SISTEME INDUSTRIAL SI CATEGORII DE8MANAGEMENT SPECIFIC ACESTORA8Managementul cercetarii si dezvoltarii10Diagnosticarea organizarii structural13Managementul activitatilor de proiectare14Modalitati de dezvoltare a productiei specific activitatii de proiectare14Conducerea activitatii de productie15Sistemul de productie15Conducerea activitatilor de productie17Componentele functiunii de productie17Gruparea activitatilor specific functiunii de productie17Procesul de productie18Elementele constitutive ale procesului de productie18Criterii de clasificare a proceselor de productie20Managementul activitatilor de pregatire,programare si20urmarire generala a productiei20Cerinte ale programarii:21Activitatea de urmarire a productiei si lansarea in fabricatie22Lansarea fabricatiei22Conducerea activitatilor de fabricatie23Principii care stau la baza managementului fabricatiei23Factorii de crestere ai productivitatii muncii26Programarea calendaristica a productiei27Metoda programarii operative a productiei28Programarea operativa28Programarea productiei cu ajutorul graficului GANTT29Lansarea productiei29Executia propriu-zisa(faza operationala)30Urmarirea productiei30Etape specifice programarii industriale30si conducerii proceselor de productie30Criteriile utilizate in cadrul ordonontarii(programarea fabricatiei)31Sisteme,metode si tehnici de conducere(SMTC)31specifice managementului firmei31Gruparea dupa anumite reguli specifice a SMTC-urilor32Sinteza unor metode de conducere manageriala341.Metoda conducerii prin proiecte342.Metoda conducerii prin obiective35Comportamentul managerial36Stilul de conducere si de conducatori36Stiluri de conducere si tipologii de conducere41a proceselor industrial41Definirea conceptului de stil de conducere si cerintele43profesionale si aptitudinile de conducator43

9.10.2014

SISTEME INDUSTRIALE

DefinireNotiunea de sistem constituie un complex de elemente aflate in interactiune, iar dupa Aristotel sistemul constituie intregul sau mai mult decat suma partilor.Categorii de sisteme1. Sisteme naturale1.1. Fizico-chimice: - Nucleare Atomi Molecule1.2. Biologice: - Celule Tesuturi Organe

2. Sisteme ingineresti (create de om): - tehnice: - unelte, masini, aparate, instalatii - de actiune: - industriale - economice - sociale - industrial

Clasificarea sistemelor dupa natura criteriilor in special sistemele de actiune sunt avute in vedere care, conform schemei anterioare se diferentiaza in 4 categorii principale. Aceste tipuri de sisteme au ca principale componente resursa umana si locul de munca.

Sistemele industriale Cele mai importante sisteme de actiune specific societatilor industriale dezvoltate; Isi autodirijeaza activitatile pe baza relatiei inverse si se dezvolta tinand seama de nivelul superior al cererii in timp formata prin prognoza.Ex:Daca 2014 este perioada curenta cand se consuma un anumit numar de produse, subansamblele sau reperele industriale se prognozeaza pentru 2020 o crestere/scadere a numarului acestora cu o vloare ( Xi). Subsistemele componente ale unui system industrial trebuie sa aiba domenii proprii pentru elementele de intrare sau iesire si trebuie sa contina in structura lor procese de autoconducere. Cele mai utilizate sisteme industriale sunt: Sisteme de productie Sisteme informatice Sisteme ciberneticeSisteme de productie Cel mai tipic exemplu de sistem de actiune ce inglobeaza omul (resursa umana) ca o component fundamental, fapt ce le confera si o complexitate mult mai mare decat cea a sistemelor tehnice si tehnologice pe care le cuprinde. Sistemele industrial de productie sunt constituite din totalitatea elementelor fizice, naturale si artificiale care asigura atingerea scopurilor prestabilite, avand la baza o anumita forma de organizare si resursele umane ca element fundamental.Sisteme informatice Au rolul de a pregati si fundamenta specific deciziile echipei managerile, asigurand colectarea, transportul si prelucrarea informatiilor care vor sta la baza fundamentarii deciziilor.Sisteme cibernetice Se caracterizeaza prin mentinerea elementelor de comunciare si control fata de o ambianta ce include elemente si factori perturbatori; Au caracteristici aproximativ similare cu fenomenele de feedback, reglare si control specific organizatiilor.Sisteme economice Pot fi definite dupa aria de actiune pe care o vizeaza, avand ca elemente componente sub forma de: - Sisteme financiar-bancare; Instrumente si parghii financiar contabile (bilan); Sisteme de asigurari, etc. Se intalnesc si siteme economic-ingineresti care sunt o rezultanta a imbinarii unor componente specific care permit gruparea acestora in: Sisteme generale si specifice; Sisteme industriale si adaptabile; Sisteme complexe ( de comercializare si consum).Sisteme sociale Se caracterizeza relectand o anumita grupare umana raportata la un anumit factor (nivel de trai, natalitate); Au o structura foarte complexa, incoroporand elementele altor categorii de sisteme (industrial, economice, organizatii)Organizatii Formate din oameni cu conceptii si preocupari comun, uniti conform unui statut sau regulament de organizare si functionare in vederea desfasurarii unor activitati organizate in scopuri bine definite. Ele pot fi considerate ca un sistm social care are ca element principal resursa umana.Gruparea sistemelor dupa natura componentelor

In functie de natura componentelor sistemele se pot grupa in 3 categorii:1. Sisteme abstracte sau conceptual Au toate elementele concepute (limbaje, sisteme de enumerare etc.), fiind create de om si au un rol deosebit de important in functionarea sistemelor care cuprind oameni in structua lor, iar relatiile dintre componente sunt create prin ipoteze, axiome, postulate etc.

2. Sisteme concrete sau obiectuale Presupun existenta unei structuri si a unui program de functionare; Dupa natura comportamentala ele cuprind: sistemele fizico-chimice si sistemele biologice; Intr-o reprezentare grafica elementele componente ale unui sistem concret sunt prezenntate in urmatoarea figura:

3. Sisteme reale

Rezulta din imbinarea multimii sistemelor naturale cu sistemele concrete; Cuprind o multime de component ( C ) intre care exista o interdependenta si relatii interne ( Li) si relatii xterioare (Le) cu mediul extrerior precum si o multime de programede functionare care determina procesele de transformare tipice pentru realizarea obiectivelor stabilite.

Categorii de metode utilizate pentru categoriile reale (SR)

In literature de specialitate sunt cunocute 5 categorii de metode, acestea fiind:a) Econografice se intalnesc sub forma structurii cinematice a unui utilaj tehnologic;b) Analogice modelul la scara redusa a unui organ de masini;c) Procedurale simularea pe calculator a unui SFF robotizata, condus de calculator;d) Logice relatiile calitative intre procesele si variabilele ce caracterizeaza un system concret;e) Matematice relatii matematice intre variabilele si parametrii ce caracterizeaza sistemul concret.OBS! In cadrul cercetarii operationale aceste modele matematice sunt cele mai folosite deoarece asigura simularea (modelarea) pe calculator.

Sisteme industriale conducerea manageriala a sistemelor industrial Se poate realize utiliaznd metode si tehnici de conducere (prin obiective, exceptie, pe baza de system etc. )

13.10.2014Diagnosticarea functionalitatii manageriale

Scopul acestei actiuni il contitutie identificarea problemelor cheie si a anumitor piste de rezolvare. Elementul principal in activitatea de diagnosticare a resurselor manageriale il constituie sistemul de management al organizatiei, acesta fiind constituit din patru componente (sistemul informatic, sistemul decisional, stilul de management si organizarea structurala).Pentru a realiza o diagnosticare strategic este necesar sa fie avute in vedere doua directii importante:1. Diagnosticarea functionalitatii managerial2. Diagnosticarea sistemului de management1. Diagnosticarea functionalitatii manageriale

Presupune identificarea si parcurgerea etapelor specifice diagnosticarii, acestea vizand: identificarea punctelor cheie care pot fi evidentiate la nivelul unui colectiv de munca sau structure organizationale;Ex: aparitia unor probleme de cooperare defectoasa intre 2 angajati din departament (colective de munca) diferite (proiectare constructiva si tehnologica) poate genera o problema prioritara de colaborare intre cele doua colective de munca. Este datoria sefului de colectiv sa identifice o astfel de problema cheie esentiala pentru functionalitatea managementului care, in caz de nerezolvare ar putea determina efecte negative la nivelul organizatiei; Retinerea problemelor esentiale de catre colectivul de diagnosticare; Identificarea cauzelor disfunctionalitatilor de catre echipa de diagnosticare; Stabilirea consectintelor care pot fi generate de aceste disfunctionalitati, puse in evidenta de catre echipa de diagnosticare.

OBS! Diagnosticarea functionalitatii manageriale trebuie facuta pe fiecare domeniu esential care formeaza sistemul managerial al organizatiei.

2. Diagnosticarea sistemului de management

Presupune parcurgerea etapelor de diagnosticare pentru fiecare sistem de elemente mentionata) Diagnosticarea sistemului informational Presupune reaalizarea activitatii de diagnosticare privind:1. Dianosticarea conditiilor necesare functionarii corecte a sistemului informational;2. Diagnosticarea structurilor / fluxurilor informatice.In primul caz se cere sa se constate existenta unei oraganizatii structurale adecvate secventelor de activitate strategia, adica: Existenta unor grupe de coordonate transversale; Existenta unei politici de rotatie a angajatilor; Existenta unui numar de nivele ierarhice corespunzatoare; Existenta accesibilitatii angajatiilor la manager.Al doilea caz arata ca trebuie sa se identifice fluxurile informationale pentru fiecare veriga informationala si cele destinate altor verigi si care ies de la alte verigi, in acest mod se pot identifica si stabili care sunt informatiile esentiale si care sunt fluxurile informationale problema.In cazul diagnosticarii sistemului informational privind conditiile necesare si fluxurile informationale trebuie avute in spcial, in vedere urmatoarel categorii de fluxuri de informatii care privesc:1. Fluxul de informatii cu patenerii directi (sau colaboratori);2. Nivelul de informatie asupra pietei sau segmentului de piata in legatura directa cu scopul diagnosticarii;3. Nivelul acelor informatii cu impact supra mediului intern si extern al organizatiei sau al colectivului care a comandat diagnosticarea sau este interesat de rezultatele diagnosticarii;4. Sa aiba in vedere selectivitatea sistemului de informare strategica privind acele informatii specifice necesare constuctiei (elaborarii) strategiei;5. Sa aiba in vedere eficienta folosirii instrumentelor informationale.b) Evaluarea sistemului de putere decizionala Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:1. Evaluarea sistemului de putere in ceea ce priveste compatibilitatea cu segmentarea strategica;2. Evaluarea repartizarii resurselor de putere (decizie) pe factori de succes strategic;3. Evaluarea relatiilor de putere orizontale;4. Repartizarea puterii in cadrul managementului superior (decizional), aesrtea aflandu-se in partea suerioara a piramidei ierhice.

I nivelul superior (decizional) top managerII nivelul mediu manager functionalIII nivelul functional manager de executie (supraveghiere)

5. Evaluarea raportului de putere intre managerul general si managerul unitatilor de productie;6. Evaluarea gradului de putere asigurat la nivelul activitatilor de baza.

16.10.2014

SISTEME INDUSTRIAL SI CATEGORII DEMANAGEMENT SPECIFIC ACESTORA

Exista in cadrul organizatiilor o serie de concept manageriale care se intalnesc la nivelul structurilor organizatorice a acestora; concepte a caror utilizare eficienta poate contribui la realizarea functiunilor si atributiilor managerial ce revin acestor organizatii. La nivelul unei organizatii , implicit a unui sistem industrial principalele functii sau functiuni asupra carora managementul isi orienteaza activitatile sunt:A. Functiunea de cercetare-dezvoltare Isi orienteaza activitatile (este specifica) asupra compartimentului de conceptie (proiectare constructiva, tehnologica sau SDV-istica) precum si asupra creatiei thnice din cadrul unei organizatii.In acest caz, creatia tehnica trebuie raportata la acele activitati de transfer de tehnologie sau asimilare de produse noi.

B. Functiunea de marketing si comerciala Caracterizate de elemente de intrare in sistemul de productie sau fabricatie, conform Figurii 2.1

Fig. 2.1. Elemente de intrare in sistemul de transfer in iesiri Diferitele categorii de resurse prezente in sistemul de transformare (productie) pun in evidenta si principalele elemente de iesire care vor fi valorificate prin cooperarea functiunii de marketing cu cea specifica managementului activitatii comerciale.

C. Functiunea de productie Caracterizeaza, de fapt, obiectul de baza, de activitate al unei organizatii industriale (regie autonoma sau societate comerciala), producatoare de bunuri materilale necesare societatii; Ii corespunde managementului productiei sau managementului operatiilor.

D. Functiunea financiar-contabila Pune in evidenta aspecte legate de partea financiara din cadrul organizatiei si reflecta eforturile financiare depuse in cadrul unor compartimente specializate, iar aspectele manageriale specifice acestei functiuni sunt reflectate in cadrul managementului financiar-contabil.E. Functiunea de personal Reflecta modul in care este asigurata protectia sociala a fortei de munca (care vizeaza conditiile de munca si de viata, nivelul salarului) din cadrul organizatiei Problemele specific resurselor umane care vizeaza planificarea resurselor umane, perfectionareaa, orientarea profesionala, inlocuirea personalului, recrutarea si selectia, planul de cariera etc. sunt analizate si dezvoltate cu ajutorul managementului resurselor umane. Problemele sociale specifice fortei de munca sunt reglementate prin intermediul managementului asigurarilor sociale.F. Functiunea juridica Cuprinde ansamblul normelor si regulilor juridice elaborate si utilizate in vederea desfasurarii activitatii fiermei in conditii legalitate si eficienta

Managementul legislatiei pune in evidenta importanta, rolul si atributiile compartimentelor juridice specializate din cadrul organizatiei.

G. Functiunea informational Reflecta gradul de participare al sistemelor informatice si utilizarea privind colectarea, prelucrarea, transmiterea si stocarea informatilor in cadrul unor banci de date specializate.

Managementul distemelor informationale abordeaza aceasta functiune din cadul unei organizatii.

H. Funtiunea de calitate Reflecta preocuparea angajatilor si in special a celor din cadrul nivelurilor de decizie pentru realizarea unor produse de calitate; Sunt constituite la nivelul unei organizatii compartimente specializate in care anunmite categorii de angajati (cu experienta) elaboreaza instructiuni, norme, standarde care trebuie respectate de catre executanti cat si de factorii de decizie; In literatura de specialitate managementul calitatii totale (T.Q.M) constituie una din disciplinela care analizeaza si prezinta procedurile de calitate.

In concluzie, in raport cu functiile enumerate se constata ca, in cadrul unei organizatii pot fi intalnite un important numar de categorii de management. Recapituland, vom mentiona: Managementul activitatilor de proiectare; Managemantul activitatilor de productie; Managementul ativitatilor financiar-contabile; Managementul legilatiei; Managmentul resurselor umane; Managementul sistemelor informationale; Managementul calitatii totale.Managementul cercetarii si dezvoltariiCa disciplina, aceasta categorie a managementului analizeaza aspect manageriale ale functiunii de cercetare-dezvoltare si are un rol important in cadrul organizatiei deoarece influenteaza celelalte activitati specific (productie, calitate etc. ). Activitatea de cercetare-dezvoltare este data de innoirile care se pot adauga tehnologiilor si produselor, fiind caracterizate printr-o riguroasa si eficienta dezvoltare care are in vedere intregul proces productiv, precum si celelalte componente ale activitatii auxiliare si de deservire din cadrul unei organizatii.In cadrul structurii organizatorice, organigrama este instrumental (reprezentarea gafica) prin care se poate identifica locul pe care il ocupa in cadrul organizatiei activitatea de cercetare-dezvoltare si importanta care ii se acorda.Ca principale activitati specific managementului cercetarii-dezvoltarii mentionam cele 3 categorii de componente ale activitatii de proiectare (constructive, tehnologiga si SDV), precum si activitatile specifice care au in vedere modernizarea compartimentului de poductie, astfel activitatea de proiectare constructiva se desfasoara in genral in cadrul compartimentului de conceptie (creatie) particularizat sau in cooperare cu alte activitati.Activitatea de proiectare tehnologica asigura pregatirea tehnica necesara executarii pe baza unor documentatii primate de la compartimentul de proiectare constructive in vederea executarii unor repere, semifabricate, subansamble sau produse. In functie de tipul productiei (individuala, unicat, de series au de masa) tehnologiile de executie pot fi proiectate pentru fluxuri tehnologice la nivel de locuri de munca, alteliere, sectii etc.Proiectarea SDV-istica are in vedere asigurarea unor documentatii si tehnologii pentru unele repere, subansable ca si componente ale unor dispozitive, inclusive scule si verificatoare care vor fi executate in cadrul unor sectoare auxiliare (scularie) sau in colaborare.Modernizarea compartimentului de productie are in vedere organizarea procesului tehnologic ( a liniilor de fabricatie ) si elaborarea normelor de consum specific sau a normelor de munca pentru angajati.Nota: In cadrul unor organizatii sunt construite si compartimente specifice sistemelor informatice cu ajutorul carora se au in vedere imbunatatirea comunicarii sistemelor informationale.

20.10.2014

1.

2. Trebuie sa aiba in vedere evaluarea adaptarii puterii la pozitii critice strategice. Pentru a evidentia acest lucru trebuie sa se realizeze: Corelatia dintre necesitatile strategice si distribuirea puterii formale, alcatuind in acest sens lista persoanelor care detin puterea si lista persoanelor esentiale pentru strategie; Evaluarea atitudinii fata de obiectivele strategiei, tinand seama de mentalitatea acestora, apetenta / inapetenta la conflic.

3. Evaluarea relatiilor de putere orizontala intre persoanele critice, adica, evaluarea va pune in evidenta existenta unor relatii de realtii de colaborare a unor persoane si in e masura acestea asigura evaluarea problemelor pentru strategia firmei.4. Evaluarea repartizarii puteriide decizie in elaborarea strategiei de decizie Scopul acestei evaluari il contituie identificarea modului de elaborare a strategiei, reflectand modul in care echipa constituita si directorii din organizatie contribuie la elaborarea strategiilor, precum si identificarea gradului de delegare a autoritatii in elaborarea strategiei firmei; O astfel de evaluare presupune 2 aspecte: cel al centralizarii si cel al descentalizarii gradului de delegare. Cele doua catergorii mentionate presupun in cazul centralizarii existenta unui control in care o serie de factori manifesta influente negative sau pozitive. Sunt 4 ccategorii de factori: - Turbulenta mediului; Resursele locale; Asemanarile intre activitati; Diferenta culturala.5. Evaluarea gradului de delgare a puteriiUn exemplu in acest caz il intalnim in centralizatorul urmator; unde sunt mentionati decidentii si controlorii activitatilor mentionate la nivel de directie, divizie, departament.

ActivitatiCine decide

Directia GDivizia de marketingDepartamentul

Bugetul de investitii123

DC-

Strategia de vanzari-D,C-

Evaluarea fortelor de vanzare-DC

6. Evaluarea repartizarii puterii la nivelul conducerii organizatiei, al managementului superior intre diferitele nivle de managementNota: In tabelul anterior se observa pentru cele 3 categorii de activitati mentionate modul de repartizare a puterii decizionale in cadrul organizatiei, constatand ca pentru bugetul de investitii decizia apartine directiei generale, iar pentru celelalte doua activitati decizia apartine diviziei de marketing.In acest caz evaluarea se va face urmarindu-se cine ia deciziile si cine controleaza aceste decizii in functie de nivelul lor de de importanta.

Diagnosticarea organizarii structural

In accest caz, trebuie avute in vedere 4 directii alea evaluarii:1. Evaluarea organizarii formale;2. Evaluarea exitentei functilor necesare fiecarei unitati decizionale (corect definite si scrise);3. Evaluarea modului in care procedurile de decizie si control sunt definite clar si scrise in documente;4. Evaluarea stilului managerial daca functiile si posturile critice sunt definite corect.

1. Evaluarea organizarii formale Trebuie sa pelce de la premisa existentei unei logici a ocuparii functiilor si posturilor intr-o organigrama in ceea ce priveste organizarea procesuala precum si compatibilitatea organizarii structurale cu organizarea procesuala si cu gradul de centralizare.

In figura este pusa in evidenta compatibilitatea organizarii structurale cu organizarea procesuala si cu gradul de centralizare.30.10.2014Managementul activitatilor de proiectare

Proiectarea constructive si tehnologica constituie component de baza a ciclului de cercetare-dezvoltare, care are ca obiectiv principal asigurarea documentatiei pentru produsele care urmeaza a fi fabricate, asigurand acestora utilitatea, functionalitatea si competitvitatea la un prt de cost cat mai scazut care sa fie raportat la perdectionarea tehnologiei economice ale produsului realizat. In accest sens, activitatea managerilor din cadrul compartimentului de proiectare le revin o seri de sarcini din care amintim:a) Elaborarea de noi solutii constructive, care sa conduca la rducerea greutatii reperelor, subansamblelor, produselor si implicit la imbunatatirea performantelor si caractristicilor functionale ale acestora;b) Cresterea gradului de valorificare a resurselor utilizate (materiale, financiare, energetic, umane si informationale) in procesul de transformare, care va avea ca effect reducerea greutatii in special si a costurilor de productie;c) Perfectionarea procesului tehnologic, utilizand transferul de tehnologie sub forma unor modele de rferinta, licente sau ca urmare a cercetarii proprii;d) Ridicarea nivelului thnic al productiei prin imbunatatiea performantelor si a nivelului calitativ al procesului de productie;e) Gospodarirea rationala a tuturor catgoriilor de resurse ca elemente de intrare in procesul de transformare specific procesului de baza (sau de deservire, auxiliare ori conexe).Modalitati de dezvoltare a productiei specific activitatii de proiectareIn functie de scopul si obiectivele urmarite in cadrul unei firme pot exista urmatoarele activitati de proiectare:a) Specifica activitatii ce cercetare si creatie;b) Specifica activitatii de proiectare constructive care pune in evidenta si realizarea documentatiei necesare reperului, subansamblului sau produsului conceput;c) Proiectarea tehnologiei care pune in evidenta modul de excutie ca procedee tehnologice utilizate precum si de normare a consumului de material si de manopera pe anumite categorii de utilaje, masini, instalatii sau alte echipamente existente;d) Proiectarea SDV-istica pune in evidenta (asigura) documentatia necesara in vederea executarii echipamentelor necesare fara de care, din punct de vedere tehnologic anumite operatii nu se pot executa si asigura precizia dimensionala necesara;e) Activitatea de modernizare-dezvoltare legata de anumite obiective de investitii;f) Activitatea de proiectare pentru exhipamnete sau repere aflate in gestiunea compartimentului mechanic sef-energetic.

In concluzie, managerul nu trebuie sa scape din vedere legatura activitatii de proiectare, urmarind sa se gaseasca modalitati de stimulare a muncii proiectantilor, de motivare a acestora pentru salarii sau premierea pot contribui la cresterea gradului de cointeresare a angajatiilor.

Conducerea activitatii de productie

Una dinre problemele fundamentale care permit definirea modului in care firmele (societatile comerciale sau regiile autonome) isi realizeaza obiectul de activitate o constituie modul de realizare a conducerii activitatii de productie (a managerului).Modul in care se realizeaza activitatea manageriala in sectoarele de productie caracterizeaza nivelul eficientei economice si gradul de profitabilitate a accestora intr-un interval de timp.U n rol important il ocupa in procesul de productie managementul activitatii de productie, conducerea activitatii de productie prin care se asigura imbinarea si folosirea in proscesul de productie a diferitelor categorii de resurse umane, material, informatice etc. , scopul principal fiind coordonarea si conducerea modului de executare a unor operatii in sistemul de transformare, obtinandu-se in final repere, semifabricate sau produse finite de o anumita calitate la termenele stabilite si cu cheltuieli minime de productie.In acest context, cresterea eficientei economice pentru activitatea de productie trebuie sa constituie unul dintre obiectivele cele mai importante ale oricarei echipe de conducere manageriala la nivel de firma (societatate comerciala sau regie autonoma).

Sistemul de productie

Acesta joaca un rol deosebit in cadrul functiunii de productie si poate fi definit ca acea activitate de transformare cantitativa si calitativa a aelementelor de intrare in sistemul de transformare (de productie) aflate sub forma materiei prime, mateialelor, combustibililor etc. ori diferite tipuri de energie, informatii, care, supuse transformarii devin elemente de iesire sub forma unor repere, subansambluri, piese finite etc. sub influenta unor factori perturabtori de mediu.Datorita interconditionarii existenete intre functiunile firmei (cercetare-dezvoltare, productie, contabila, de personal etc.) putem spune ca, fiecarei functiuni ii corespunde o anumita stuctura/sistem de transformare, iar intre aceste functiuni exisita o serie de relatii reciproce care stau la baza desfasurarii unor activitati specific.In concluzie, la nivelul unei firme coexista ca subsisteme care determina strategia unor sectoare de activitate: Cel de fabricatie (de productie), numit si subsistem condus sau subsistem efectuor; Subsisteme de conducere si control.Exista o relatie de determinare intre subsistemele mentionate care pune in evidenta rolul primordial pe care il ocupa subsistemele fabricatiei in cadrul sistemelor de productie. Trebuie mentionate si celelalte subsisteme astfel: subsistemul efectuor (condus) poate fi considerat motorul actiunii deoarece el este cel care determina modificarea nemijlocita a obiectelor muncii (din intrari in iesiri).OBS! In cadrul sistemelor de fabricatie se afla si subsistemul logistic care asigura transferul in spatiu prin deplasarea unor activitati in afara firmei (de asigurare a bazei materiale) si de depozitare si pastrare a elementelor de iesire din subsistemul fabricatiei considerat ca sistem de transformare.De retinut ca, subsistemul conducator ( de conducere si control) asigura prelucrarea specifica a informatiilor specifice sistemului de productie , existand in acest sens un schimb permanent de informatii care circula in plan vertical si pune la dispozitie executarea unui ansmblu de decizii care isi au originea in subsistemul conducator si circula in plan vertical descendent de la manager spre executie.In concluzie, exista o interconditionalitae reciproca intre subsistemele sistemleor de productie.6.11.2014

Conducerea activitatilor de productieActivitatile de productie sunt determinate in mod nemijlocit de ratiunea de a fi a organizatiilor productive si al caror ansamblu formeaza functiunea de productie a organizatiei, activitati care unt strans legate si interconditionate intre ele, formand un complex unitar a carui conditie trebuie realizata in mod eficient.

Componentele functiunii de productieActivitatile care compun functiunea de productie sunt:1) Activitatatile de pregatire, programare, lansare si urmarire a productiei;2) Fabricatia propriu-zisa;3) Producerea si utilizarea energiei electrice, pneumatice, termince etc.;4) Intretinerea si repararea utilajelor;5) Producerea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor in cadrul sculariei6) Controlul ethnic de calitate (CTC), laboratoare si metrologie;7) Logistica operativa (transportul intern a elementelor de intrare in si din iesire din sistemul de transformare);8) Activitatea de mentenanta si manipulare a utilajelor si echipamentelor.

De retinut ca, functiunea de productie reflecta activitatile de baza ale unei organizatii conform obiectului sau de activitate (fabricare/exploatare), prin care se realizeza miscarea, transformarea/prelucrarea unor resurse primare in scopul obtinerii unor produse finite sau prestarii unor servicii de utilitate publica, sociala etc. potrivit profilului organizatiei , precum si alte activitati (auxiliare, de deservire, conexe) , care asigura desfasurarea normala a activitatii de baza.

Gruparea activitatilor specific functiunii de productie

Ca principale activitati mentionam:1) Activitati de pregatire organizatorica a productiei asigura activitatea de desfasurare a actiunilor (componentelor) si folosirea rationala a resurselor;2) Activitatea de executie propriu-zisa in cadrul careia se aplica efectiv elementele cuprinse in documentatiile tehnice si are in vedere utilizarea efectiva a resurselor ( a elementelor de intrare);3) Activitati de control a activitatilor efectuate in sistemul de transformare si materializare in produse finite sau alte elemente de iesire a resurselor materiale de intrare.

De retinut ca, functiunea de productie este strans legata de modul in care s-au desfasurat anterior anumite avtivitati si de rezultatele acestora (planificare, pregatire tehnologica si materiala a productiei etc.) care, apoi, sunt materializate (concretizate) in proiecte constructive, fise tehnologice, plane de operatii, programe de aprovizionare si de normare a activitatilor care defines sau creaza conditii de desfasurare a procesului de productie propriu-zisa.

Procesul de productie

Acesta face parte din sistemul de productie, fiind definit ca totalitatea activitatilor desfasurate cu ajutorul mijloacelor de munca si a proceselor naturale care au loc in legatura cu tranformarea cantitativa, calitativa a obiectului muncii, transformare organizata, condusa si realizata de oameni in produse finite sau servicii necesare societatii.In cadrul procesului de productie elementele cu care se opereaza sunt: obiectul muncii, mijloacele de munca si activitatea constienta a omului considerat forta de munca.In conceptia sistematica, cu elmente de intrare, sistemul de transformare si elementele de iesire, procesul de productie este influentat de o serie de factori, dintre cere: Volumul/cantitatea de produse care se realizeaza; Complexitatea constructive si tehnologica a produsului; Gradul de perfectionare a tehnicii din cadrul sistemului de productie analizat.In conceptie sistematica procesul de productie se considera ca un sistem de transformare in care elementele de intrare (resursele) sunt transformate in elemente de iesire, stiut fiind ca asupra acestora actioneaza o serie de factori perturbatori din interiorul sau exteriorul sistemului de transformare.Ca urmare a actiunilor si factorilor perturbatori rezulta un anumit tip de stabilitate si omologare a productiei si fabricatiei care determina doua forme de activitati ( in flux continuu si in flux discontinuu).Astfel, procesul de productie in flux continuu se caracterizeaza printr-o omogenitate si stabilitate relative inalta a conditiilor materiale in care se desfasoara productia ( in special productia de masa sau de serie mare).Procesul de productie in flux discontinuu se caracterizeaza printr-o variatie foarte larga a conditiilor in care se desfasoara productia in functie de specificul fiecarei ramuri industrial si de tipul productiei.

Elementele constitutive ale procesului de productieAcesta reprezinta unitatea organica a doua laturi:1) Latura procesului tehnologic;2) Latura procesului de munca, redate in figura urmatoare

10.11.2014Criterii de clasificare a proceselor de productie

Exista o serie de criterii de clasificare a proceselor de productie care sunt utilizate ,cel mai important fiind:dupa gradul de participare a diferitelor procese partiale de fabricatie la realizarea proceselor finite sau serviciilor. In industrie se intalnesc 4 categorii de procese de productie:A.Procese de productie de baza-reprezinta acea parte a proceselor de fabricatie in cadrul careia au loc direct si nemijlocit transferul de obiective ale muncii in produse finite sau servicii;-in aceasta categorie pot fi intalnite urmatoarele tipuri de procese:1.Procese primaredin categoria carora fac parte procesele tehnologice specifice de turnare ,forjare ,sudare, debitare,etc (uzinare primara)2.Procese de prelucrari mecanice din categoria carora fac parte acele procese partiale de fabricatie numite de aschiere(strunjire,frezare,mortezare,rabotare,rectificare,gaurire,etc.)3.Procese de asamblare-finisaredin categoria carora mentionam acele procese partiale de fabricatie (de montaj,de finisare,de protective a suprafetelor,de probe etc.)OBS!Procesele de productie de baza determina obiectivul principal de activitate al unei firme.

B.Procese de productie auxiliare-asigura conducerea organizatorica si tehnica pentru procesele de productie de baza(SDV)C.Procese de productie de deservire-asigura(deservesc) celelalte categorii de procese,asigurand conducerea materiala de desfasurare (aprovizionare,asigurarea energiei etc.)D.Procese conexe-au ca scop recuperarea si reintroducerea in circuitul productiv a diferitelor deseuri rezultate in urma unor procese de prelucrari mecanice sau primare(regenerarea uleiului,resaparea anvelopelor,etc)

Managementul activitatilor de pregatire,programare siurmarire generala a productiei

Aceasta activitate presupune o serie de actiuni subsidiare prin care se asigura conducerea necesara desfasurarii in bune conditii a proceselor de productie. Activitatea de pregatire,programare si urmarire generala a productiei contine in principal o latura logistica care presupune o succesiune de activitati de natura manageriala care difera de la comanda la comanda.De aceea,este necesar ca lansarea comenzilor sa se realizeze dupa cunoasterea realizarii studiului de pregatire si asigurare a bazei materialelor urmarindu-se in acelasi timp respectarea timpului de livrare stipulate in contractele incheiate.In acest context activitatea de programare a proceselor consta dintr-un ansamblu de activitati prin care se indica cantitatea de produse care ar trebui sa se afle in planul de productie intr-o anumita perioada de timp in anumite conditii de ritmicitate,calitate si de munca.

Cerinte ale programarii: Printre principalele cerinte care trebuie sa se regaseasca in cadrul unei actiuni de programare a productiei pot fi mentionate:1.Flexibilitatea si adaptabilitatea programarii la situatiile existente si cele neprevazute2.Anticiparea modificarilor potentiale posibile3.Cunoasterea structurii activitatilor(productie,servicii) pentru care s-a facut programarea4.Diminuarea corecta a volumului de munca necesar si a cantitatii de produse care pot fi obtinute5.Aplicarea unor solutii rationale si eficiente

In acest context se intocmeste programarea de productie la nivel de loc de munca,atelier si firma care sa cuprinda:-forta de munca necesara-mijloacele de procese necesare-resursele financiare necesare-suplimentul de productie-amplasarea utilajelor-fluxul tehnologic,etc Este necesar ca,procesele de productie intocmite sa vizeze atat organizarea cat si planificarea(cantitativ si calitativ) atat la nivelul locurilor de munca,atelierelor,sectilor etc.,urmarindu-se respectarea productiei planificate precum si a termenelor si conditilor calitative. In concluzie,programarea propriu-zisa a productiei vizeaza:a.elaborarea programarii de productie la nivelul locurilor de munca,atelierelor si sectiilor;b.stabilirea parametrilor programarii productiei(in timp si spatiu);c.determinarea momentului optim pentru fiecare comanda lansata;d.stabilirea ordinii de executie pentru fiecare reper sau piesa pe loc de munca si pe fiecare suport de productie;

13.11.2014

Activitatea de urmarire a productiei si lansarea in fabricatie

Lansarea fabricatieiAceasta activitate asigura identificarea reperelor si pieselor pe fluxul de fabricatie in concordanta cu graficele de programare intocmite.Prin aceasta activitate se asigura:1.Trecerea continua a obiectivelor muncii pe la locurile de munca intr-un timp prestabilit2.Preintampinarea aparitiei unor dereglari in procesul de productie3.Culegerea de informatii cu privire la studiul indeplinirii cantitativ si calitativ a reperelor,subansamblelor sau profuctiei4.Compararea permanenta a sarcinilor de productie planificate cu cele realizate

Ca etapa specifica a procesului de productie ,aceasta se desfasoara intr-un compartiment specializat care apartine fabricatiei de produse.Prin aceasta activitate se urmareste atingerea a cel putin 2 directii:I.O prima directie care vizeaza elaborarea,multiplicarea si difuzarea documentelor tehnice sau economice in vederea treceri la fabricatia propriu-zisaII.Activitatea manageriala legata de repartizarea sarcinilor pe echipe si locuri de munca Din prima categorie mentionam activitatea care vizeaza:-bonurile de materiale care pun in evidenta necesarul de material,cantitatea si calitatea prevazuta in fisa tehnica pentru executia unui semifabricat sau reperEx: OLC45,30x40 mm-10 buc.-bonuri de manopera-cuprind unitatile de timp in secunde sau minute prevazute in fisa tehnica(hexazecimal,centizimal)-note de predare-au in vedere cantitatati executate de repere si semifabricate dupa executia acestora,semnate de CTC-fisele limita de consum-pun in evidenta cantitati care pot fi consumate pentru un anumit reper de la comanda lansata in fabricatie-normele interne si instructiuni privind anumite dispozitii legate de conditile de executie din punct de vedere constructive si tehnologic sau cu privire la utilizarea unor SDV-uri ori in legatura cu securitatea muncii(NTSM)-mapa de desene-insoteste comanda de executie si celelalte documente mentionate pe un anumit semifabricat,reper,subansamblu,sau produs-fisele tehnologice,planurile de operatiiOBS! Planurile de operatii se recomanda sa se intocmeasca pentru acele loturi de fabricatie care au tehnologii omologate sau in curs de omologare si primesc tipurile de produse de serie mijlocie,mare sau de masa.-acelasi lucru este recomandat si in ceea ce priveste executia SDV-urilor pentru anumite operatii prevazute in fisele tehnologice-fisele tehnologice se intocmesc de tehnologul de produs si vizeaza succesiunea operatiilor de executie si control in care sunt mentionate dimensiunile reperului sau semifabricatului,(de pornire si finale) fiind mentionat si utilizat sau utilajele si dispozitivele pe care au loc aceste operatii.

II.Cea de a doua directie mentionata pune in evidenta responsabilitatea managerului care raspunde de activitatea de productie pentru un anumit sector de activitati.Se recomanda ca managerul sa cunoasca necesitatea si volumul de munca(sarcini) care pot fi realizate de angajatii din sectorul sau de activitate.OBS!Se va evita supraincarcarea cu sarcini a angajatiilor care pot conduce la realizarea unor lucrari de proasta calitate,suprasolicitari sau imbolnaviri.

Conducerea activitatilor de fabricatie Fabricatia constituie o componenta esentiala a managementului activitatii de productie deoarece reflecta obiectivele de activitati de baza al oricarui tip de agent economic(de stat sau privat) In acest context se pune problema de a asigura conditii optime de organizare a activitatilor,asigurandu-se astfel ca procesul de fabricatie se se desfasoare in cele mai bune conditii de executie. De retinut ca fabricatia presupune:a.Executarea produsului,lucrarilor si operatiilor intr-o succesiune prestabilita in fisa tehnica sau planul de operatii in care obiectivele muncii sunt supuse unor procese de transfer calitativ si cantitativb.Fabricarea presupune totodata realizarea unor conditii optime de aprovizionare a locurilor de munca care fac succesiuni de operatii tehnologice astfel incat reperele executate sa corespunda cerintelor de cantitate si calitate pentru a putea fi livrate la termenele prestabilite.

Principii care stau la baza managementului fabricatiei Principalele principia consacrate in literatura de specialitate care trebuie respectate sunt:1.Principiul proportionalitatii -arata ca la fiecare operatie specifica,capacitatea de productie/numarul de muncitori antrenati trebuie sa fie proportionala cu volumul de munca necesar operatilor respective,fapt ce face necesara dimensionarea corecta a locului de munca

2.Principiul ritmicitatii -continuitatea miscarii si mentinerea unei viteze constante (egale) pe linia de fabricatie,respectandu-se tactul/cadenta

3.Principiul simultaneitatii-reclama necesitatea executarii in cazul linilor de fabricatie a operatilor la toate locurile de munca concomitent

L4L3L2L1 | |

| |

C=4min

| dmin |

L1=4min||Ln=4min4.Principiul deplasarii minime a obiectivului munci-reclama necesitatea ca intre operatiile de transfer calitativ si cantitativ sa fie parcursa o distanta minima

5.Principiul operatiilor de transfer si control-reclama necesitatea asigurarii unei succesiuni confidentiale cu documente astfel intr-o linie de fabricatie(automata sau cu benzi rulante) principile enuntate pot fi puse in evidenta considerand locurile de munca amplasate pe linia de fabricatie care au fiecare aceasi cadenta,respectandu-se distanta minima intre locurile de munca.

Statiile de trecere a obiectivelor munciiPrincipalele statii prin care trec obiectivele munci in procesul de fabricatie au urmatoarea simbolizare:

->transferare(calitativa/cantitativa)

->control

->transport->depozitare

->asteptare

ex.subansamblu bulon-prezon-piulita-saiba

prezon piulita saiba bulon

Literatura de specialitate mentioneaza ca ponderea operatiilor de executie,transfer si control de-a lungul unui ciclu de fabricatie nu depaseste 25% din totalul timpului consumat.Ex.Din 100 de ore numai 20-25 ore pot fi considerate ca revin acestor stadi. In acest context principala problema a managementului o constituie cresterea productivitatii muncii si reducerea timpilor consumati in celelalte 3 stadii(transport,depozitare,asteptare).Factorii de crestere ai productivitatii muncii In literatura de specialitate productivitatea muncii se simbolizeaza prin Wt-productivitatea totala,Wh-productivitatea orara. Ea pune in evidenta cantitatea sau volumul de productie(sau de servicii) care este realizat de forta de munca pe unitatea de timp. In cadrul linilor de fabricare,productivitatea este dependenta de o mutime de factori de natura interna sau externa sistemului de productie sau de servicii.

Factorii de natura interna Acestia sunt clasificati dupa natura lor in 2 categorii distincte:1.Factori de hard(materiale,energie,combustibili)2.Factori de soft exprimati sub forma de resursa umana Acesti factori au in vedere elemente legate de stilul de conducere managerial si metoda de munca utilizata de manager.OBS!Aceasta categorie de factori(interni) poate fi masurata,controlata,determinata si influentata.

Factori externi Cuprinde:a.Factori de structura ->factori sociali ->demografici ->economici,etc.b.Factori legati de resurse natural(hard) ->energie ->materii prime ->materialec.Factori apartinand infrastructurii ->drumuri ->poduriOBS!Aceasta categorie de factori(externi) este necontrolabila.Ex.sindicate,govern,ONG,-pot influenta direct/indirect,pozitiv/negative productivitatea. In calculele de determinare a capacitatii de productie,productivitatea poate fi folosita ca indicator,caz in care aceasta trebuie sa reflecte realitatea economica si sa asigure compatibilitatea in timp si spatiu a agentilor economici. Ca indicator productivitatea poate fi influentata pe langa factorii mentionati si de grupa de specializare si cooperare intre diferitele categorii de agenti economici.Astfel,intr-un grafic care are in vedere strategiile de crestere a productivitatii,plasand pe ordonata nivelul productiei si pe abcisa numarul salariatiilor si considerand ca elementele de intrare nivelurile productive Q1,Q2 si ca elemente de iesire numarul salariatilor N1,N2 vom constata ca Q1 constituie limita inferioara sub care nu putem scadea productivitatea liniei de fabricatie pentru ca aceasta ajunge sub pragul de rentabilitate si Q2 limita superioara a nivelului productiv determinat de cererea pietei care poate fi livrata conform cererii fara a se crea stocuri N1 constituie limita inferioara sub care nu putem scadea numarul de salari datorat problemelor sociale care pot aparea,iar N2 ,limita superioara a numarului de salariati determinat de piata muncii.

Nivelul productiei

Strategiicrestere

Q1 Q2| || | N1 N2 Numar salariati

Seria de fabricatie-reprezinta intreaga cantitate de produse/repere dintr-un anumit sortiment ce trebuie produsa pe toata durata existentei acesteia in programul de fabricatieOBS!1.Pentru cantitatea de produse realizata intr-un an se mai foloseste si notiunea de serie generala.Seriile de fabricatie pot exista si sub forma de loturi de fabricate sau loturi de produse atunci cand acestea au o intindere in timp pe durata unei luni,trimestru ,semestru sau an.2.Pentru cazul in care seria de fabricatie are o intindere in timp pe durata unui an->serie de fabricatie anuala si este egala cu lotul de productie.

Lotul de transport-constituie cantitatea de repere,semifabricate,subansamble,produse finite,care se transporta concomitent,independent,paletizat,containerizat,de la un loc de munca la altul in vederea reducerii activitatilor de transport si manipulare pe ansamblele produsului.OBS!3.A nu se confunda lotul de productie cu lotul de transport.

Programarea calendaristica a productiei Aceasta activitate de programare apartine compartimentelor de productie si are ca obiectiv general cunoasterea in orice moment a nivelului produsului de baza la un moment dat. Pentru desfasurarea optima a acestor activitati se intocmesc programe de urmarire care contribuie la asigurarea unei comunicari si informatii permanente intre factorii implicati(executanti si manageri). In sprijinul acestor activitati au fost dezvoltate o serie de tehnici de programe sau metode dintre care:1.Metoda PERT-Programme Evolution And Review2.Drumului critic CMP-Critical Path Method Metodele mentionate permit o ierarhizare a operatilor si o optimizare a activitatilor de organizare si conducere a productiei.

Metoda programarii operative a productiei

Programarea operativa Cuprinde un ansamblu de activitati aflate intr-o stransa corelatie care reclama anumite etape care trebuie avute in vedere.Astfel,acestea fiind:a.pregatirea productieib.programarea productieic.lansarea productieid.executia propriu-zisae.urmarirea productiei

24.11.2014Programarea productiei cu ajutorul graficului GANTT

Nr.CrtDenumirea operatiei(fazei de treceri)Planificarea calendaristica

1.Debitare(la lungime)

2.Strunjire frontal la L=

3.Strunjire ebos

4.Frezare canal

5.Tesire muchii

Pentru un reper din lucrarea de licenta intocmiti un program de fabricatie utilizand elemente din structura cursului.

27.11.2014

Activitatea de programare operativa reclama un flux de informatii si un control sistematic al realizarii activitatilor. Considerand ansablul de activitati format din subsisteme distincte se poate realiza o urmarire eficienta a acestora astfel: pentru programarea productiei(ordonantare) este necesara stabilirea ordinii de executie a fiecarei operatii tehnologice(faza sau trecere) defalcate pe utilaje si locuri de munca,facand astfel posibila si diminuarea necesarului de resurse umane(ca executanti) atat ca specializare,nivel de pregatire si incadrare(categoria lucrarii) precum si ca numar de locuri de munca.OBS!In graficul GANTT se poate ilustra cel mai bine denumirea si succesiunea operatiilor tehnologice precum si intinderea in timp calendaristica(zile,ore,minute,secunde) avute in vedere,acest grafic constituind unul dintre instrumentele manageriale prin care se fundamenteaza deciziile tehnico-economice.Lansarea productiei Asigura documentatia necesara care urmeaza a fi transmisa spre locurile de munca,Aceasta documentatie cuprinde intr-o mapa specifica documentatia constructiva sub forma de desene sau planuri de operatii precum si necesarul de materii prime,materiale,combustibili,energie,etc.Este transmisa totodata sub forma de instructiuni tehnologia de fabricatie care urmeaza a fi aplicata,aceasta fiind dimensionata in raport cu consumul de munca pe operatie.

Executia propriu-zisa(faza operationala) Face trecerea de la documentatie la produsul propriu-zis si cuprinde actiuni legate de procedurile de executie si de operatiile tehnologice specifice.Urmarirea productiei Cuprinde anumite activitati de dispecerizare,identificate pe fluxul de fabricatie a reperelor aflate in faza de executie a activitatilor care pun in evidenta drumul parcurs de aceste repere in raport cu planificarea calendaristica stabilita,utilizand in acest scop graficul GANTT.

Etape specifice programarii industrialesi conducerii proceselor de productie

In activitatea manageriala de conducere a procesului de productie(industrial) un rol important il are cunoasterea modului de coordonare si gestionare a etapelor specifice programarii industriale. Peogramarea industriala are in vedere utilizarea functiilor manageriale de planificare care permite desfasurarea in timp si spatiu a unor activitati de productie.Principalele etape specifice sunt:1.Planificarea calendaristica anuala-se realizeaza in functie de urmarirea lotului de fabricatie,fiind defalcata in raport cu anumite perioade de timp(decade,luni,trimestre,semester) in concordanta cu capacitatea de produse disponibile2.Defalcarea serviciilor de productie-presupune elaborarea unor programe de productie pentru fiecare componenta a structurii de productie in parte(loc de munca,atelier,sectie,etc.)in functie de termenele de executie,de forta de munca necesara si de termenele de livrare.3.Coordonarea activitatilor in cadrul sectoarelor de productieAceasta activitate se materializeaza prin grafice de lucru pentru fiecare veriga de productie nominalizata.Marimea interioara de timp este in functie de termenele de livrare,fiind invers proportionale cu numarul de operatii tehnice si cu gradul de dotare cu utilaje si cu forta de munca.Aceasta activitate de programare asigura o detaliere a activitatilor de planificare a fabricatiei deoarece prin intermediul unor programe dezvoltate pana la nivelul de reper si operatile tehnologice detaliaza etapele succesive care trebuie parcurse.

Nr.cod(subans.,reper)Data planif.de incepere a prod.Termen de finalizare

1Op.

2Th.

3(faze,

4trec

5eri)

6

7

OBS

012345678910

Bucsa(0001.024)6.12.201415.12.2014StrunjirefrontalaFrezareStrunjire ext.Strunjire int.CTC

Un exemplu de ordonantare a fabricatiei(programare) este prevazuta in tabelul urmatorCriteriile utilizate in cadrul ordonontarii(programarea fabricatiei) Activitatea de planificare in cadrul ordonarii fabricatiei necesita utilizarea unor categorii de criterii si indicatori cu ajutorul carora se pot detalia si dezvolta aceste activitati.Sunt specific 2 categorii de criterii:1.Criterii care au in vedere comanda propriu-zisa din care rezulta:-ciclul de fabricatie defalcat pe operatii,faze,treceri-durata totala a fabricatiei cu mentionarea termenelor de incepere si de finalizare -eventualele intarzieri sau corectii necesare aparute de care trebuie sa se tina seama(un coeficient k) cu valoare estimata 0,1