Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” Iasi

RAPORT STIINTIFIC

Proiect CEEX nr. 44 / 10.10.2005

AMELIORAREA, CONSERVAREA SI VALORIFICAREA SOLURILOR DEGRADATE PRIN INTERVENTIA ANTROPICA IN AGROECOSISTEMELE

DIN ZONELE COLINARE, PENTRU CRESTEREA CALITATII VIETII SI PROTECTIA MEDIULUI - AMCOSOL

30 septembrie 2008

SINTEZA REZULTATELOR EXPERIMENTALE Director de proiect, Prof. univ. dr. Gerard JITAREANU

CUPRINS I. OBIECTIVE GENERALE II. REZUMATUL SINTEZEI III. SINTEZA REZULTATELOR SI GRADUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR III. 1. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN ZONELE COLINARE ALE PODISULUI MOLDOVEI III.1.1.SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND INFLUENTA DIFERITELOR SISTEME DE LUCRARE ASUPRA PROPRIETATIILOR FIZICE, CHIMICE SI BIOLOGICE ALE SOLULUI SI PRODUCTIEI PRINCIPALELOR CULTURI IN CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE PODISULUI MOLDOVEI - Campul experimental Ezareni - Statiunia Didactica a USAMV Iasi

1. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra insusirilor hidrofizice si fizice ale solului

2. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra insusirilor chimice ale solului

3. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra insusirilor biologice ale solului

4. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra cantitatii, calitatii productiilor si eficientei energetice III.1.2.SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND EROZIUNEA SOLULUI SI INFLUENTA SISTEMELOR DE FERTILIZARE ASUPRA PRODUCTIEI SI FERTILITATII SOLULUI PE TERENURILE CU PANTE MODERATE IN CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE CAMPEI MOLDOVEI - Campul experimental Scobalteni - SCDA Podu Iloaiei.

1. Sinteza rezultatelor obtinute privind eroziunea solului in perioada 2005- 2008 2. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta sistemelor de fertilizare asupra productiei si

fertilitatii solului pe terenurile cu pante moderate III.1.3. SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND INFLUENTA ASOLAMENTELOR CU PLANTA AMELIORATOARE SI A DIFERITELOR SISTEME DE FERTILIZARE ASUPRA CRESTERII FERTILITATII SOLULUI, SI A PRODUCTIEI LA PE TERENURILE DEGRADATE PRIN EROZIUNE SI ALUNECARI IN CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE PODISULUI MOLDOVEI - Campul experimental „Intre perdele” - C.C.D.C.E.S. Perieni

1. Sinteza rezultatelor obtinute privind volumului scurgerilor de apa, sol functie de structura culturilor

2. Sinteza rezultatelor obtinute stabilirea influentei asolamentelor si a diferitelor sisteme de fertilizare asupra cresterii fertilitatii solului, si a productiei la plantele de cultura

III.1.4. REZULTATE PRIVIND INFLUENTA DIFERITELOR SISTEME DE FERTILIZARE ASUPRA PRODUCTIEI PRINCIPALELOR CULTURI DIN PODISULUI CENTRAL MOLDOVENESC- Campul experimental Secuieni - S.C.D.A. Secuieni

1. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta sistemelor de fertilizare asupra productiei de porumb boabe

2. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta sistemelor de fertilizare asupra productiei de grau de toamna

III. 2. ELEMENTE TEHNOLOGICE DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN ZONELE COLINARE ALE PODISULUI SUCEVEI III.2.1. REZULTATE PRIVIND INFLUENTA DIFERITELOR SISTEME DE FERTILIZARE ASUPRA PRODUCTIEI PRINCIPALELOR CULTURI PE TERENURILE AFECTATE DE EXCES DE UMIDITATE DIN PODISULUI SUCEVEI - Campul experimental - S.C.D.A. Suceva

1. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta sistemelor de fertilizare asupra productiei principalelor culturi din Podisul Sucevei

2. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta umezirii temporar excesive asupra regimului hidric din sol III. 3. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN ZONELE COLINARE ALE PODISULUI TRANSILVANIEI

1. Sinteza rezultatelor obtinute privind evolutia insusirilor solului in functie de asolamentele organizate

2. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra insusirilor fizico-chimice si biologice ale solurilor specifice din Podisul Transilvaniei

3. Sinteza rezultatelor obtinute privind productiile obtinute in asolamentele organizate si sub influenta diferitelor sisteme de lucrare

4. Sinteza rezultatelor obtinute privind eficienta asolamentelor si sistemelor de lucrare a solului III. 4. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN ZONA CAMPIEI DE VEST 1. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta plantei premergatoare asupra gradului de imburuienare, productiei si calitatii la principalele culturi din Campia de Vest

2. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta lucrarilor solului asupra unor insusiri fizice si chimice ale solului, productivitatii culturilor si al aportului la conservarea solului si a apei

3. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta elementelor tehnologice asupra productivitatii si calitatii culturilor III. 5. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN CAMPIA ROMANA III.5.1. REZULTATE PRIVIND EFECTUL, LUCRARILOR SOLULUI SI A FERTILIZARII MINERALE ASUPRA CANTITATII SI CALITATII RECOLTEI IN CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE CAMPIEI ROMANE - Campul experimental Moara Domneasca - ILFOV

1. Sinteza rezultatelor obtinute privind influenta fertilizarii minerale si a lucrarilor solului asupra productiei pe terenurile in panta degradate

III.5.2. SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND DINAMICA UMIDITATII SOLULUI IN PLANTATIE POMICOLA SI IN PARCELELE DE CONTROL A EROZIUNII SOLULUI CULTIVATE DIFERENTIAT, IN CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE CARPATIILOR DE CURBURA - Stationarul pentru Controlul Eroziunii Solului Aldeni-Buzau III.5.3. REZULTATE GROSIMEA CRUSTEI PE DIFERITE TIPURI DE SOL SI INFLUENTA ACESTEIA ASUPRA PRODUCTIEI AGRICOLE IN DOUA SUBBAZINE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC SLANIC-BUZAU 1. Masuri privind reducerea gradului de transport a agregatelor de sol si a susceptibilitatii solului la formarea crustei

III. 6. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN PODISUL DOBROGEI III.6.1. SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND ELEMENTE TEHNOLOGICE IMBUNATATITE SI METODE DE AMELIORARE SI CONSERVARE A SOLURILOR SARATURATE 1. Sinteza rezultatelor experimentale cu privire la sistemele de lucrare a solului pe solurile saraturate au scos in evidenta urmatoarele aspecte: 1. Sinteza rezultatelor de cercetare privind sistemul de lucrare a solului pe solurile saraturate in judetul Braila au evidentiat: 3. Sinteza rezultatelor experimentale cu privire la sistemul de fertilizare pe solurile saraturate pe au scos in evidenta urmatoarele aspecte: III. 7. PREZENTAREA INDICATORILOR DE BONITARE SUB FORMA DE STRATURI INFORMATIONALE TEMATICE SUB FORMA GRAFICA SI ALFANUMERICA

III. 7. 1.BAZINUL HIDROGRAFIC „VALEA LIVAZUI” AFLUENT AL SOMUZULUI MIC IN JUDETUL SUCEAVA - PODISULUI FALTICENI -PARTEA DE SUD A PODISULUI SUCEVEI.

BIBLIOGRAFIE

I. OBIECTIVE GENERALE 1. Stabilirea tehnologiilor de cultura durabile pe terenurile agricole afectate de diverse forme de degradare.

1 Stabilirea elementelor tehnice pentru organizarea asolamentelor care sa contribuie la conservarea solului si la diminuarea gradului de infestare cu buruieni, patogeni si daunatori;

2 Elaborarea unor sisteme de lucrare a solului si de fertilizare, in cadrul asolamentelor, care sa asigure reducerea consumurilor specifice si a riscurilor poluarii chimice in mediul agricol;

3 Limitarea pagubelor produse de buruieni, boli si daunatori prin integrarea diferitelor metode de combatere integrata in cadrul asolamentelor;

4 Elaborarea cerintelor tehnice, agrotehnice si de exploatare a utilajelelor agricole folosite in cadrul noilor tehnologii;

5 Prezentarea si extinderea rezultatelor obtinute privind tehnologiile de cultura durabila beneficiarilor din cuprinsul agroecosistemelor studiate.

2. Elaborarea metodelor si tehnicilor de ameliorare, conservare si valorificare a solurilor afectate de diferite forme de degradare. 1.1 Stabilirea elementelor tehnice pentru organizarea teritoriului agricol; 1.2 Stabilirea solutiilor tehnologice pentru valorificarea in conditii eficiente a terenurilor afectate de

eroziune, saraturare, acidifiere, compactare, exces sau deficit de umiditate in agroecosistemele din zonele colinare;

1.3 Crearea unei baze de date in cadrul aplicatiei GIS in vederea cunoasterii gradului de risc a degradarii solurilor si pentru stabilirea masurilor de interventie cu lucrari agropedoameliorative;

1.4 Valorificarea rezultatelor obtinute privind tehnologiile de cultura si metodele de ameliorare a solurilor in cadrul agroecosistemelor din zonele colinare.

II. REZUMATUL SINTEZEI Pentru fundamentarea metodelor de protectie si reconstructie a resurselor de sol si apa s-au studiat si analizat in perioada 2005 - 2008 efectele proceselor de degradare si poluare asupra solului, apei, biomasei si conditiilor de viata in ansamblu. Pentru stabilirea tehnologiilor ameliorative si eficiente privind cultura plantelor si a metodelor pentru conservarea fertilitati solului s-au analizat proprietatile fizice, chimice si biologice ale solului de la diferite variante cu elemente si metode tehnologice conservative. In cadrul diferitelor experiente cu elemente tehnologice conservative s-au analizat si studiat atat insusirile solului care manifesta o sensibilitate mai redusa la degradarea si poluarea mediilor edafice (compozitia mineralogica, textura, capacitatea de schimb cationic), cat mai ales proprietatile care influenteaza mai mult functiile solului (asigurarea cresterii plantelor, filtrarea poluantilor, distrugerea poluantilor organici, aprovizionarea si ciclarea nutrientilor), cum sunt pH-ul, continutul de humus, elemente minerale si metale grele, structura si porozitatea solului, etc. Elementele tehnologice si metodele de conservare a solului si a apei din cadrul sistemelor de cultura, recomandate pentru zonele de impact al proiectului, au fost stabilite pe baza relatiilor existente intre parametri mineralogici, fizici, chimici si biologici ai solului si in corelare cu potentialul bioproductiv al plantelor si cu cerintele indicatorilor de mediu din teritoriu. Prin aprofundarea si complexarea cercetarilor din dispozitivele experimentale de la partenerii consortiului, amplasate in zone reprezentative pe terenurile plane si in panta din zona colinara, in conditii de irigare si neirigare, pe terenuri afectate de procese de saraturare si acidifiere, se vor obtine informatii stiintifice care vor contribui la imbunatatirea tehnologiei, pentru a rezolva, intr-un interval rezonabil de timp, problemele complexe din cadrul sistemului integrat de cunostinte din activitatea agricola.

Prioritatile aplicarii unor tehnologii noi si fundamentarea unei agriculturi durabile si performante pentru viitoarele exploatatii agricole din Romania trebuie sa cuprinda urmatoarele:

1. Reducerea consumurilor de energie prin tehnologii, in special in domeniul lucrarilor agresive asupra solului, dezvoltarea tehnologiilor neconventionale de lucrare a solului cu minimum de lucrari, semanat direct, lucrari de conservare a solului, sisteme antierozionale etc.

2. Considerarea asolamentului ca pivot central al diversitatii sistemului intr-o agricultura durabila - obiectiv principal pentru realizarea unor productii optime fara efecte negative asupra echilibrului ecologic si in general asupra durabilitatii mediului (o agricultura multifunctionala).

3. Cercetarea si dezvoltarea Managementului Integrat de Protectie a Plantelor, in care rolul principal il are managementul agricol si aplicarea “investitiilor inteligente” obtinute prin cercetarea stiintifica, metodele agrotehnice si biologice, se admite utilizarea pesticidelor si a ingrasamintelor chimice dar se impune managementul lor.

4. Fundamentarea stiintifica a unor noi generatii de tehnologii (eco-tehnologii), care permit eliminarea hazardului ecologic, armonizarea si ameliorarea naturii prin tehnologii dinamice bazate pe resurse recuperabile (mentinerea sau chiar ameliorarea pe termen lung).

Tehnologiile noi, specifice agriculturii durabile, presupun realizarea unei productivitati superioare sau cel putin egale cu cea atinsa de agricultura intensiva si, in acelasi timp reducerea impactului asupra mediului. Asolamentul, sistemul de lucrare a solului si aplicarea rezultatelor de cercetare din acest domeniu au un rol tot mai important in rezolvarea problemelor de durabilitate si eficienta pe termen lung.

Eficienta economica si energetica a asolamentelor rezulta din avantajele agronomice, organizatorice si ecologice ale acestora:

- mentin sau chiar imbunatatesc insusirile de fertilitate a solului, - asigura imbunatatirea regimului apei, - imbunatatesc regimul substantelor nutritive din sol, - se mentine un echilibru mai bun intre mineralizare si humificare, - straturile de sol sunt valorificate mai uniform, - previn fenomenul de oboseala a solului, - procesul de eroziune a solului pe pante se diminueaza ca urmare a alternarii parcelelor cu

diferite plante si prin amplasarea culturilor bune protectoare a solului, - fara nici o investitie, asigura prevenirea pagubelor provocate de buruieni, boli si daunatori, - potenteaza efectul lucrarilor solului, a fertilizarii, a lucrarilor de protectie a culturilor, - asigura organizarea si planificarea optima a procesului de productie agricola, - contribuie semnificativ la obtinerea unor productii mari, apropiate de potentialul biologic al

speciilor, in raport cu conditiile pedoclimatice locale, - contribuie semnificativ la asigurarea calitatii nutritionale si sanitare a alimentelor.

In prezent lucrarile neconventionale (de conservare) ale solului definesc procedee extrem de variate, de la semanat direct (no-tillage, direct drill) in sol neprelucrat pana la afanarea adanca fara intoarcerea brazdei. Intre aceste doua extreme se regasesc variante ca: lucrari reduse (clasic rationalizat), lucrari minime (cu acoperire sub 30%, minimum tillage), lucrari minime cu mulci vegetal (cu acoperire peste 30%, mulch tillage), semanat pe biloane (ridge tillage), lucrari partiale sau in benzi (strip till, zone till), lucrari cu strat protector (cover crops, catch crops) etc. Aceasta terminologie evidentiaza caracterul specific care defineste acel procedeu aplicat la un moment dat, intr-o zona oarecare, in acord cu specificul local (Griffith et al., 1992; Horn and Arvidsson, 2000; Moroizumi and Horino, 2002; Gus si colab., 2003).

In conceptia dezvoltarii agriculturii durabile este unanim acceptat ca nu exista un sistem universal valabil de lucrare a solului datorita diferentelor locale, in special climat si sol, dar si datorita nivelului tehnic de dotare. Sistemele de conservare a solului in diferite zone trebuie sa aiba anumite caracteristici specifice in raport cu particularitatile ecologice si caracteristicile plantelor cultivate, astfel incat ele trebuiesc aplicate in mod diferentiat.

Sistemele minime de lucrare a solului, cu paraplow, cizel sau grapa rotativa, reprezinta alternative polivalente pentru prelucrarea de baza, pregatirea patului germinativ si semanat, pentru terenurile si culturile cu cerinte moderate de afanare, reprezentand tehnologii optimizate de: rationalizare si activare a fertilitatii naturale a solului, reducerea eroziunii, marirea capacitatii de acumulare a apei si posibilitatea realizarii semanatului in perioada optima.

Influenta sistemului de lucrare asupra proprietatilor solului reprezinta indicatori importanti pentru conservarea fertilitatii solului si evaluarea sustenabilitatii sistemului agricol (Gus, 1997; Rusu, 2001; Mark si colab., 2004; Riley si colab., 2005; Feiza si colab., 2005; Ulrich si colab., 2006, Jitareanu si colab., 2006). Conservarea fertilitatii solului presupune aplicarea unui sistem de lucrare care sa optimizeze cerintele culturale ale plantei cu modificarile induse in sol, asigurand ameliorarea insusirilor solului, precum si obtinerea unor productii mari si constante. Conservarea fertilitatii solului este astfel indisolubil legata de mentinerea si ameliorarea indicatorilor fertilitatii solului, precum si de productivitatea sistemului de lucrare aplicat. Evaluarea resurselor bio-pedo-climatice si a factorilor de risc tehnologic cu rol determinant in stabilitatea ecosistemelor agricole, in noua zone cu conditii agroecologice diferite, au fost realizate in 11 centre experimentale din tara, prin activitatea specialistilor in domeniu de la 5 universitati de profil, de la 1 institut national de cercetare - dezvoltare si respectiv, 5 statiuni de cercetare dezvoltare pentru agricultura.

8

III. SINTEZA REZULTATELOR SI GRADUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR

III. 1. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN

CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN ZONELE COLINARE ALE PODISULUI MOLDOVEI

III.1.1. INFLUENTA DIFERITELOR SISTEME DE LUCRARE ASUPRA PROPRIETATIILOR

FIZICE, CHIMICE SI BIOLOGICE ALE SOLULUI SI PRODUCTIEI PRINCIPALELOR CULTURI IN CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE PODISULUI MOLDOVEI - Campul

experimental Ezareni - Statiunea Didactica a USAMV Iasi Agricultura moderna, intensiva, de mare productivitate, exercita asupra solului solicitari insemnate iar o cunoastere insuficienta a modului in care solul reactioneaza la astfel de solicitari sporite poate avea consecinte negative, manifestate prin procese de degradare, de distrugere chiar, a capacitatii lui de productie (Canarache A. si colab., 1978, 1990, Hamza M.A. si colab., 2005, Garcia-Orens F. si colab., 2005, Gus, P., 2003). La abordarea unui anumit tip de sistem de lucrare a solului trebuie avute in vedere conditiile de sol, planta si clima ce pot influenta sau pot fi influentate de respectivul sistem (Franzluelbers A.J., 2002). Actiunea benefica a sistemului de lucrare a solului asupra unui factor de cultura trebuie sa mentina ceilalti factori la un nivel acceptabil, astfel incat cresterea productiei agricole, scaderea consumului de combustibil sau ridicarea capacitatii de productie a solului sa poata fi posibile prin solutii de optimizare economica (Zentner R.P., 2004, Czy Ewa, 2004, Gus P., 2003). Lucrarile solului, pe langa efectele inedite si directe, benefice in cadrul tehnologiilor de cultivare a plantelor, induc in sol si efecte remanente de durata, care actioneaza asupra proprietatilor fizice si fizico-mecanice, chimice si biologice ale solului, modificandu-le (Canarache A., 1978, 1986, Nedeff V., 1995, Pintilie C. si colab., 1979, Dick R.P., 1992, Dexter A.R., 2004, Munkholm L.J. si colab., 2005, s.a.). In cadrul acestui capitol sunt prezentate rezultatele stiintifice obtinute cu privire la influenta sistemelor de lucrare ca solului si a sistemelor de fertilizare asupra insusirilor solului si cantitatii si calitatii recoltelor obtinute. In cadrul campurilor experimentale monitorizate au fost cercetate diverse sisteme tehnologice, optimizate pentru conditiile locale si care ofera solutii pentru stabilirea tehnologiilor de cultura durabile pe terenurile egricole.

Experienta a fost executata in cadrul Statiunii Didactice a USAMV „Ion Ionescu de la Brad” Iasi - Ferma Ezareni, pe un cernoziom cambic cu textura luto-argiloasa si fertilitate mijlocie spre buna. Experienta a fost polifactoriala, de tipul A x B x C. Amplasarea experientelor s-a realizat dupa “metoda parcelelor subdivizate” in 3 repetitii. Factorii studiati au fost reprezentati de doua sisteme de lucrare a solului respectiv conventional (cu doua variante de aratura la 20 si respectiv 30 cm adancime) si sistemul cu lucrari reduse (cu doua variante respectiv lucrat cu cizel si cu grapa cu discuri), pe doua niveluri diferite de fertilizare, intr-un asolament de trei ani fasole-grau-porumb.

1. Influenta sistemului de lucrare si a fertilizarii asupra insusirilor hidrofizice si fizice ale solului

Cercetarile efectuate pe cernoziomul cambic din cadrul Statiunii Didactice Ezareni privind influenta sistemelor de lucrare asupra insusirilor fizice si hidrofizice ale solului au scos in evidenta o serie de aspecte. Intervalul de variatie a valorilor capacitatii de camp, coeficientului de ofilire si capacitatii de apa utila este restrans iar, valorile acestor indici scad pe adancime si in cursul perioadei de vegetatie, indiferent de sistemul lucrare, valorile fiind cu atat mai mari cu cat mobilizarea solului a fost mai intensa. Densitatea aparenta a crescut de la semanat la recoltare in toate variantele de lucrare a solului si pe toate adancimile. Intr-un interval scurt de timp, gradul de tasare nu se modifica considerabil, indiferent de sistemul de lucrare, inregistrandu-se o crestere progresiva a acestui parametru de la semanat la recoltare si pe adancimi, in toate variantele de lucrare a solului. Rezistenta la penetrare a crescut de la semanat la recoltare, in toate variantele de lucrare si pe toate adancimile. Porozitatea totala a variat in sens invers cu densitatea aparenta, valorile micsorandu-se de la semanat la recoltare, in toate straturile si in toate variantele de lucrare a solului. Valorile porozitatii de aeratie s-au

9

diminuat odata cu adancimea, in toate fazele de vegetatie, indiferent de sistemul de lucrare. Porozitatea utila nu a suferit modificai importante pe adancime, in cursul perioadei de vegetatie sau diferentiat pe sisteme de lucrare. Cu cat au crescut valorile densitatii aparente, cu atat porozitatea de aeratie a scazut iar, o parte din porii care retineau apa utilizabila de catre plante si-au redus dimensiunile, crescand astfel porozitatea inactiva.

Procentul de participare a agregatele structurale cu diametru > de 5 mm a crescut in cursul perioadei de vegetatie si pe adancime cu o fluctuatie importanta in stratul superficial la culturile prasitoare, dupa efectuarea lucrarilor de intretinere. Stabilitatea hidrica a crescut de la semanat pana la recoltare si pe adancime, avand valorile cele mai mari in variantele arate. Calitatea structurii a fost cea mai buna in variantele lucrate cu cizelul. Agregatele structurale formate in variantele arate cu intoarcerea brazdei sunt mai stabile la actiunea dispersanta a apei decat in celelalte variante. Indicele de agregare a crescut pe adancime si in cursul perioadei de vegetatie in toate variantele, mai putin in varianta lucrata cu grapa cu discuri.

2. Influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra insusirilor chimice ale solului Lucrarile solului au contribuit la modificarea regimului aerohidric si cresterea potentialului

redox care, corelata cu aciditatea produsa de ingrasamintele chimice aplicate, au dus la scaderea valorilor pH in mediu apos cu 0,4-0,5 unitati in patru ani. Cea mai mare amplitudine da variatie a valorilor pH s-a inregistrat in variantele lucrate fara intoarcerea brazdei unde valorile reduse ale pH-ului in stratul superficial se coreleaza cu aciditatea produsa de ingrasamintele chimice aplicate si neincorporate in sol si ca urmare a crearii unor conditii mai putin favorabile levigarii nitratilor si anionilor insotitori din sol.

Macroelementele fertilizante s-au acumulat in orizonturile de la suprafata in variantele lucrate fara intoarcerea brazdei cu precadere dar, acelasi fenomen s-a constatat si la variantele arate. Valoarea raportului C/N a variat intr-un interval restrans in cadrul variantelor experimentale. Valori mai mari ale indicelui de azot s-au determinat in stratul superficial (0-10 cm) in toate variantele (mai putin in cea lucrata cu grapa cu discuri). Nu s-au evidentiat diferente majore intre variante, valorile medii fiind apropiate pe profil. Analiza valorilor medii ale sumei bazelor schimbabile pe profilul 0-30 cm a aratat valori mai mari ale indicatorului in variantele fata de variantele lucrate fara intoarcerea brazdei. Nu s-au semnalat diferente importante intre variante pe 0-30 cm adancime in ceea ce priveste gradul de saturatie in baze. In general, continutul in carbon organic a scazut odata cu intensificarea gradului de mobilizare a solului si de asemenea, pe adancime, in relatie cu reducerea activitatii biologice din sol si a cresterii radacinilor. Rezerva de humus pe stratul 0-30 cm a fost mai redusa in variantele arate, stiindu-se faptul ca mobilizarea mai intensa a solului favorizeaza o mai rapida epuizare a humusului acumulat in timp, sinteza redusa a humusului nou si intensificarea mineralizarii materiei organice in sol.

3. Influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra insusirilor biologice ale solului Starea fizica a solului are o importanta deosebit de mare pentru dezvoltarea buna a majoritatii

microorganismelor. Adancimea la care se face aratura determina schimbari caracteristice in frecventa, activitatea si compozitia sistematica a microorganismelor. Aceste modificari sunt determinate de faptul ca in cazul imbunatatirii regimului de apa si aer din sol se imbunatateste dezvoltarea microorganismelor care contribuie la mobilizarea substantelor nutritive si prin aceasta la imbunatatirea conditiilor de nutritia a plantelor.

Analiza macro si micro-morfologica a tulpinilor izolate demonstreaza ca sistemul de lucrare al solului nu influenteaza semnificativ compozitia calitativa a microbiotei solurilor cultivate cu grau, porumb sau fasole, indiferent de adancimea de prelevare a probelor.

La cultura graului s-a constata ca, in toate variantele experimentale, tulpinile izolate sunt reprezentate morfologic predominant prin bacili, Gram pozitivi, cel mai frecvent sporulati, iar in procente mai mici au fost descrise tulpini reprezentate morfologic prin coci Gram pozitivi, respectiv filamente de actinomicete.

In cazul probelor recoltate din variantele cultivate cu fasole, analiza micro-morfologica a tulpinilor izolate a aratat ca, pe langa bacili si coci se constata prezenta, in numar mai mare, a tulpinilor reprezentate morfologic prin cocobacili, cel mai frecvent Gram pozitivi, izolati.

In cazul probelor recoltate din variantele cultivate cu porumb, cu exceptia probelor recoltate din varianta lucrata cu grapa cu discuri, tulpinile bacteriene izolate din celelalte variante sunt

10

reprezentate morfologic predominant prin bacili, Gram pozitivi, cel mai frecvent sporulati, cu spor central sau subterminal, un numar mic de tulpini din cele studiate fiind reprezentate morfologic prin coci Gram pozitivi, respectiv filamente de actinomicete. In cazul probelor de sol din varianta lucrata cu grapa cu discuri s-a constatat un procent mai mare de tulpini reprezentate morfologic prin coci, Gram pozitivi, grupati in tetrade, sarcini sau stafilo.

4. Influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra cantitatii, calitatii productiilor si eficientei energetice

Elementele de productivitate la culturile analizate prezinta variabilitate in functie de factorii agrofitotehnici si climatici dar cu diferente mici fata de varianta considerata martor si in general nesemnificative.

Productiile au oscilat functie de lucrarea de baza si nivelul de fertilizare fiind, de regula, mai mari in variantele arate la toate culturile dar, nu intotdeauna asigurate statistic.

La cultura graului productia medie a variantei martor (arat la 20 cm) a fost depasita cu 2% de varianta arata la 30 cm. Sporul de productie de 58,4 kg/ha nu se justifica din punct de vedere economic. Productie medie apropiata s-a obtinut si in varianta lucrata cu cizelul, diferenta de 13% nefiind insa asigurata statistic. Pregatirea terenului numai cu grapa cu discuri a dus la obtinerea unor productii scazute cu pana la 30% fata de martor, lucrarea respectiva nefiind recomandata pentru conditiile pedo-climatice in care s-au efectuat experientele.

Interactiunea dintre lucrarile solului si nivelurile de fertilizare a determinat sporuri de productii in cazul combinatiilor arat la 30 cm + N90P60 si arat la 20cm + N90P60 dar neasigurate statistic. Fata de varianta martor, lucrarea numai cu grapa cu discuri s-a dovedit neeficienta, indiferent de agrofondul utilizat. Variantele lucrate cu cizelul au dat in medie productii apropiate martorului (arat la 20 cm + N60P60) pe ambele agrofonduri.

La cultura porumbului productia medie a oscilat intre 5743 si 8408 kg/ha. Aratura efectuata la 30 cm a determinat obtinerea celor mai ridicate productii (8108 kg/ha) cu 10 procente in plus fata de varianta martor, diferenta asigurata statistic. Cand lucrarea de baza a solului a constat in lucrarea efectuata cu grapa cu discuri sau cizelul, s-au inregistrat pierderi semnificative de productie, de 1372 respectiv 794 kg/ha.

Prin aplicarea a 90 kg/ha s.a. azot si 60 kg/ha s.a. fosfor, productiile au crescut fata de varianta martor N60P60 cu pana la 531 kg/ha, aceasta diferenta fiind semnificativa.

La cultura porumbului, interactiunile dintre lucrarile de baza aplicate solului si sistemul de fertilizare au determinat productii maxime in varianta arata la 30 cm pe ambele agrofonduri folosite, cuprinse intre 7808 kg/ha si 8408 kg/ha, cu sporuri de productie semnificative, cuprinse intre 652 si 1253 kg/ha. Diferente negative fata de martor (arat la 20cm + N60P60) cuprinse intre 4 si 20%, asigurate statistic s-au obtinut la variantele lucrate cu grapa cu discuri si cizelul (N60P60). La celelalte variante luate in studiu diferentele de productie au fost nesemnificative.

La cultura fasolei variantele de pregatire a solului experimentate demonstreaza ca aceasta cultura este mai sensibila la lucrarile superficiale si reactioneaza mai evident la adancirea stratului afanat.

Productiile medii obtinute au fost influentate pozitiv de ingrasamintele aplicate. Sporul de 136 kg, asigurat statistic si diferenta de 8% a variantei N60P60 indreptatesc a recomanda aceasta doza, in conditii similare de sol si clima.

In cazul interactiunii dintre modul de pregatire a terenului si nivelul de fertilizare, s-a constatat ca, in cazul variantelor arate, fasolea a reactionat mai evident la sporirea dozei de azot decat la adancirea stratului afanat. Productia medie cea mai mare s-a obtinut in cazul combinatiei arat la 30 cm + N60P60 (1876 kg/ha) cu un plus de 14 procente asigurate statistic, fata de varianta martor (1635 kg/ha). La toate culturile, odata cu sporirea gradului de mobilizare a solului si dozelor de ingrasaminte, au crescut atat cheltuielile energetice active directe cat cele indirecte pe unitatea de suprafata. Sporirea dozei de azot a determinat cheltuieli energetice mai mari decat adancirea stratului arat, fapt evidentiat prin valorile ridicate ale cheltuielilor cu energia activa indirecta. Energia produsa a fost superioara cu fiecare sistem ce presupune mobilizarea mai intensa a solului si cu sporirea dozelor de ingrasaminte. Bilantul si randamentul energetic au avut valori mai mari in variantele arate decat in variantele lucrate fara intoarcerea brazdei dar, indicatorii au evoluat in sens

11

invers proportional cu dozele de ingrasaminte, in sensul ca, o crestere a dozelor de ingrasaminte a avut ca efect o scadere a randamentului energetic a acestora. Consumul specific de energie pe kg productie principala a evidentiat o scadere a efortului energetic pe unitatea de produs odata cu cresterea consumurilor energetice de productie datorate sistemelor de lucrare a solului.

III.1.2. EROZIUNEA SOLULUI SI INFLUENTA SISTEMELOR DE FERTILIZARE ASUPRA PRODUCTIEI SI FERTILITATII SOLULUI PE TERENURILE CU PANTE MODERATE IN

CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE CAMPEI MOLDOVEI - Campul experimental Scobalteni - SCDA Podu Iloaiei.

1. Eroziunea solului in perioada 2005- 2008 Eroziunea este un fenomen care se manifesta cu o intensitate diferita in functie de factorii

naturali (panta si lungimea versantilor, intensitatea ploilor etc) la care se adauga consecintele factorilor tehnologici precum structura culturilor, asolamentul, lucrarile solului, sistemul de fertilizare etc).

In perioada 2005-2008, din rezultatele obtinute cu ajutorul parcelelor pentru controlul scurgerilor de apa si sol, s-a constatat ca din totalul de 625,5 mm precipitatii medii inregistrate, 396,3 mm au produs scurgeri lichide, cuprinse intre 9,80 mm la ierburile perene in anul II de vegetatie si 36,6 mm la floarea-soarelui. Pierderile de sol prin eroziune inregistrate in perioada 2005-2008, au fost de 0,157 t/ha la ierburile perene in anul II de vegetatie, 0,345 t/ha la grau, 1,560 t/ha la mazare, 3,438 t/ha la porumb si de 3,911 t/ha la floarea-soarelui.

Procesul de eroziune reduce fertilitatea solului prin indepartarea, odata cu solul erodat, a unor cantitati insemnate de humus si elemente minerale care in perioada 2005-2008, la culturile de porumb si floarea soarelui au fost de 9,2-9,4 kg/ha/an azot, 0,39-0,45 kg fosfor si 0,86-0,96 kg/ha potasiu (tab 2,3). In perioada de derulare a proiectului (2005-2008) pierderile medii de elemente minerale (NPK) prin eroziune la culturile de porumb si floarea-soarelui au fost de 10,4-10,8 kg/ha. Aceste date sunt deosebit de importante pentru stabilirea si corectarea dozelor de ingrasaminte aplicate culturilor si pentru controlul poluarii mediului cu azot fosfor si potasiu.

Din rezultatele obtinute privind scurgerile de apa, sol si elemente minerale la diferite culturi agricole, amplasate in diferite asplamente s-a constatat ca, pe terenurile cu panta de 16%, prin folosirea asolamentului - mazare-grau-porumb+2 sole saritoare cu leguminoase. si graminee perene scurgerile de sol s-au redus, comparativ cu rotatia grau-porumb, cu 25,1% (tab. 4 ).

In perioada 2005-2008 folosirea unor asolamente cu un procent de plante prasitoare de pana la 20% care includ si sole saritoare cu leguminoase perene a determinat, comparativ cu rotatia de 2 ani (grau-porumb) reducerea scurgerilor de sol si elemente minerale cu 25% si respectiv 26%.

2. Influenta sistemelor de fertilizare asupra productiei si fertilitatii solului pe terenurile cu pante moderate

Cercetarile efectuate la Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricola Podu-Iloaiei, Iasi in experiente stationare, cu o durata de 41 de ani, in conditii de neirigare au urmarit efectul diferitelor doze de ingrasaminte asupra productiei si asupra evolutiei insusirilor agrochimice ale solului.

Experientele au fost organizate intr-un asolament de 5 ani (fasole- grau - floarea - soarelui - grau - porumb), ingrasamintele minerale aplicandu-se anual, diferentiat, in functie de planta de cultura si de premergatoare. Experientele stationare cu diferite sisteme de fertilizare sunt amplasate pe un sol de tipul cernoziom cambic, cu textura luto-argiloasa, o reactie neutra (pH- 6.8 -7.1), un continut de humus de 3.3-3.4 % si o asigurare mijlocie in elemente minerale.

Productia medie obtinuta in perioada 2005-2008 la cultura graului, amplasata in rotatia de 5 ani dupa grau, a fost de 2107 kg/ha in varianta nefertilizata si de 4964 kg/ha la doza de N140 + 80 kg/ha P2O5 Cand s-au aplicat si ingrasaminte cu potasiu (80 kg/ha K2O) sporurile medii de productie obtinute au fost de 16 % (343 kg/ha). Experientele stationare cu diferite doze de NPK sunt foarte putine in comparatie cu tipurile de sol pentru care este necesar sa se stabileasca dozele de ingrasaminte. Cercetarile efectuate, in alte conditii de sol, au aratat ca ingrasamintele cu potasiu aplicate impreuna cu cele de azot si fosfor au determinat obtinerea unor sporuri de productie la porumb

12

de 400-470 kg/ha pe cernoziomul tipic de la Trifesti si de 250-320 kg/ha pe solul brun luvic de la Lespezi. Din calculul productiei cu ajutorul ecuatiei de regresie multipla rezulta ca in perioada 2005-2008, coeficientii de actiune pentru azot, fosfor si potasiu sunt mai echilibrati la cultura graului amplasata dupa floarea-soarelui (13,8; 10,2; 3,4) fapt care impune interventia, odata la 3-4 ani, cu ingrasaminte cu potasiu in asolamentele cu consum mare in acest element .

La cultura porumbului, amplasata in rotatia de 5 ani, productia medie obtinuta in ultimii 4 ani, a fost de 3068 kg/ha la martorul nefertilizat, 5875 kg/ha la doza de N100P80 si a crescut pana la 6698 kg/ha cand s-au aplicat doze mari de ingrasaminte cu azot si fosfor. Ingrasamintele cu azot si fosfor au determinat realizarea unor sporurii de productie, cuprinse functie de dozele aplicate, intre 1837 si 3630 kg/ha (60 - 118 %) iar cele cu potasiu intre 277 si 527 kg/ha (9,0 - 17,0 %).

Aplicarea unor doze de azot, mai mari de 150 kg/ha, nu au determinat obtinerea de sporuri semnificative de productie iar in anii secetosi a determinat chiar scaderea productiei. Ingrasamintele cu fosfor aplicate in doze mai mari de 80 kg/ha nu au determinat realizarea unor sporuri semnificative de productie. Sporurile medii de productie obtinute la porumb in perioada 2005-2008, pentru fiecare kg de substanta activa de ingrasamant aplicat, au fost cuprinse intre 15,6 kg la doza de N100P80 si 16,5 kg boabe la doza de N150P80.

La cultura de floarea-soarelui, amplasata in aceeasi rotatie, sporurile medii de productie obtinute, in perioada 2005-2008, in cazul fertilizarii echilibrate cu doza de N80+80 P2O5 + 40 K2O kg/ha au fost mai mari comparativ cu martorul nefertilizat cu 76% (1430 kg/ha). La floarea-soarelui ingrasamintele cu potasiu au determinat obtinerea unor sporuri medii de productie, in perioada 2005-2008, cuprinse functie de dozele aplicate si conditiile de umiditate din sol intre 252 si 365 kg/ha (13-19%).

In rotatia de cinci ani continutul de humus din sol, in conditii de nefertilizare, a fost de 2.74 % si s-a mentinut la valori apropiate de cele initiale, in cazul fertilizarii echilibrate cu doze mari de fosfor si azot (140-160 kg N + 80 kg P2O5/ha). Aplicarea anuala a unor doze de 80 kg/ha P2O5 a determinat acumularea unei rezerve de fosfatii mobili in sol cuprinsa, functie de dozele de azot aplicate, intre 65 si 70 ppm. Necesitatea interventiei odata la 4 ani cu ingrasaminte cu potasiu pentru anumite culturi si asolamente rezulta din analiza dinamicii continutului de potasiu din sol la rotatiile intensive cu consum mare de elemente minerale unde s-a constatat o scadere a continutului de potasiu mobil din sol pana la 150-186 ppm. Ritmul mediu de reducere a continutului de potasiu mobil din sol este influentat de multi factori si este cuprins intre 1,0 si 1,17 ppm/an. In toate tarile preocuparile recente ale cercetatorilor au in vedere utilizarea eficienta a ingrasamintelor cu azot pentru a nu incarca mediul cu nitrati si pentru a controla si mentine, in limite acceptabile continutul de humus din sol.

In anii secetosi dozele de ingrasaminte care au asigurat obtinerea unor sporuri de productie economice au fost pentru asolamentul fasole - grau - porumb-floarea-soarelui - grau de 110 kg de azot impreuna cu 60 kg P2O5/ha la graul dupa fasole si de 130 kg de azot impreuna cu 60 kg P2O5/ha la graul dupa floarea-soarelui. In aceste conditii productiile obtinute au fost mai mari si optime din punct de vedere economic respectiv de 3108 kg/ha (11,0 kg boabe/kg ingrasamant) la graul dupa fasole si de 2414 kg/ha (8,7 kg boabe/kg ingrasamant) la cultura graului amplasata in asolament dupa floarea-soarelui.

In anii cu media precipitatiilor egala sau mai mare fata de media multianuala a zonei productia medie obtinuta la porumb, la doza de N150 + 80 kg/ha P2O5, a fost de 7340 kg/ha, realizandu-se un spor de 92 % (3520 kg/ha).

La floarea-soarelui sporul de productie obtinut pentru fiecare kg de ingrasamant aplicat in conditiile unui an cu cantitatii mari de precipitatii a fost de 7,9 kg la doza de N80P80 si de 8,4 kg la doza de N120P80.

Aplicarea anuala a unor doze de 80 kg/ha P2O5 a determinat acumularea unei rezerve de fosfatii mobili in sol cuprinsa, functie de dozele de azot aplicate, intre 72 si 82 ppm.

Mentinerea unei asigurari bune cu elemente minerale in rotatia fasole-grau-floarea-soarelui-grau - porumb s-a realizat numai in cazul administrarii anuale a unor doze de N120P80 la grau, N100P80 la floarea soarelui si N140P80 la porumb.

13

In perioada 2005-2008 folosirea unor asolamente cu un procent de plante prasitoare de pana la 20% care includ si sole saritoare cu leguminoase perene a determinat, comparativ cu rotatia de 2 ani (grau-porumb) reducerea scurgerilor de sol si elemente minerale cu 25% si respectiv 26% III.1.3. INFLUENTA ASOLAMENTELOR CU PLANTA AMELIORATOARE SI A DIFERITELOR

SISTEME DE FERTILIZARE ASUPRA CRESTERII FERTILITATII SOLULUI, SI A PRODUCTIEI LA PE TERENURILE DEGRADATE PRIN EROZIUNE SI ALUNECARI IN

CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE PODISULUI MOLDOVEI - Campul experimental „Intre perdele” - C.C.D.C.E.S. Perieni

Terenurile in panta sunt supuse riscului de degradare prin eroziune, ceea ce conduce la pierderea insusirilor fizico-chimice si biologice favorabile bunei cresteri si dezvoltari ale plantelor de cultura. Monitorizarea pirderilor de apa si sol pe aceste terenuri ne poate furniza informatii importante in luarea deciziilor de stabilire a unei structuri adecvate in cadrul exploatatiei agricole. De asemenea aceste informatii coroborate cu date despre influenta rotatiei culturilor si a fertilizarii ajuta la maximizarea eficientei economice in cadrul exploatatiei odata cu refacerea fertilitatii solului. Atingerea acestor obiective necesita experimentari indelungate in timp si spatiu datorita cauzelor obiective din teren, conditiile climatice difera foarte mult de la un an la altul, drept pentru care rezultatelor acelor trei ani de experimentare in cadrul acestui proiect vor trebui incadrate intro serie mai mare.

1. Volumul de apa scursa si cantitatile de sol erodat functie de structura culturilor In ce priveste determinarea volumului scurgerilor de apa, sol functie de structura culturii in anii 2005-2008 au fost putine evenimente pluviale importante care sa determine pirderi semnificative de apa si sol. Totusi in urma precipitatiilor din anul 2006 cele mai multe pierderi de apa si sol s-au inregistrat la parcelele ce au fost necultivate si intretinute doar ca ogor, respectiv 408 mc apa si 30,9 t de sol. Cultura in care s-au inregistrat cele mai mari pierderi de apa si sol a fost porumbul cu 22,03 mc apa si 0,33 t/ha sol. Urmeaza apoi cultura de fasole si soia. Nu s-au inregistrat pierderi de apa si sol la cultura de grau si bromus. Trebuie mentionat ca desi porumbul a inregistrat cele mai mari pierderi de apa si sol acestea au fost in limite acceptabile (pana la 8t/ha/an). Anul 2007 unul extrem de secetos a fost in acelasi timp foarte atipic prin cantitatile importante de precipitatii si prin caracterul lor torential, de la sfarsitul lunii august si muijlocul lunii septembrie. Atipic pentru ca sezonunl critic de eroziune in zona experimentarilor, Podisul Barladului, este in lunile mai -iunie, insa caracterul torential al precipitatiilor poate determina producerea de pirderi de apa si sol, chiar daca solul este relativ bine protejat de vegetatie.

La ploaia din 5 septembrie, ce a avut caracter torential s-au inregistrat pierderi de apa foarte mari la toate parcelele (172-269 mc/ha) exceptie facand doar parcela de bromus. De remarcat este faptul ca desi scurgerea lichida a fost foarte mare pirderile de sol s-au situat sub limita maxima admisibila. Acest lucru s-a datorat exclusiv gradului de acoperire a solului, cu plante de cultura si resturi vegetale. In schimb la parcela martor, pierderile de sol s-au situat la peste 80 to/ha. Concluzie: Acoperirea terenului pe o perioada cat mai indelungata a anului poate garanta reducerea semnificativa a pierderilor de sol. Anul 2008, spre deosebire de precedentul poate fi caracterizat ca unul normal din punct de vedere climatic. Nu au fost inregistrate pierderi de apa si sol la parcelele standard pentru controlul scurgerilor, excepand parcela martor, intretinuta ca ogor, unde chiar si aici pierderile au fost nesemnificative.

2. Influenta asolamentelor si a diferitelor sisteme de fertilizare asupra cresterii fertilitatii solului si a productiei la plantele de cultura

Rezultatele experimentale au aratat ca indiferent de conditiile climatice rolul asolamentului in determinarea productiei poate fi determinant. Astfel in anul 2006 simpla rotatie cu porumbul dubleaza productia de grau (2101 kg/ha fata de 911 kg/ha). Productia maxima s-a inregistrat in asolamentul de cinci ani unde sporul fata de monocultura a fost de peste 2000 kg/ha.

Daca in zona de influenta a CCDCES Perieni, monocultura de grau si rotatia de 2 ani grau porumb, ori grau rapita acopera peste 70 % din suprafata destinata culturii graului, se impune

14

recomandarea introducerii unui asolament de cinci ani cu sola saritoare, bromus sau lucerna. Acesta din urma reducand in proportia cea mai mnare pierderile de apa si sol.

In cepriveste rolul fertilizarii asupra productiei la culktura graului, aplicarea unei doze de N96 P96 a realizat sporuri foatre semnificative de productie, apropiate de cele ale Dozei N128 P128. daca luam in considerare diferenta mica de productie inte cele doua nivele de fertilizare si efortul economic destul de mare intre ele, conchidem ca doza de N96 P96 este la optimul economic. Pentru a obtine efectul cumulativ al asolamentului si fertilizarii in anul 2008 aasolamentul de cinci ani si doza de N96P96 au obtinut maximul de recolta.

In 2007 la cultura graului planta premergatoare a reprezentat un factor decisiv in obtinerea productiei. Cresterea productiei cu 33-48 %, ca medie pe toate cele cinci nivele de fertilizare, este foarte semnificativa. Cu totul altfel s-a comportat cultura graului la aplicarea ingrasamintelor in acest an in care seceta a fost fenomenul dominant. Raspunsul la fertilizare a graului a fost negativ, in sensul ca aplicarea dozelor mari de ingrasaminte nu a determinat sporuri substantiale de recolta.

Si in acest an doar in asolamentul de cinci ani aplicarea ingrasamintelor a determinat sporuri de productie semnificative la toate nivelurile de fertilizare.

Toate aceste rezultate ne reliefeaza faptul ca in conditii de seceta efectul fertilizarii este zero, fara aplicarea unei rotatii corespunzatoare. Desigur ca aplicarea unei rotatii de minimum trei ani la cultura graului este recomandata indiferent de conditiile climatice, insa anul agricol curent a demonstrat inca o data importanta asolamentului, pentru terenurile situate pe pante

Anul 2008, normal din punct de vedere climatic chiar cu unele depasiri ale nivelului precipitatiilor fata de media multianuala.

La cultura graului influenta plantei premergatore a determinat obtinerea de productii diferite. Asadar fata de monocultura asolamenul de trei si cinci ani au dus la realizarea de sporuri de productie semnificative cuprinse intre 43 si 48 %.

In ce priveste rolul fertilizarii chimice si organice asupra productiei de grau in conditiile anului 2008 aceasta a fost hotaratoare in realizarea de sporuri foarte semnificative. Daca in varianta nefertilizata s-au obtinut in medie pe cele 4 tipuri de asolament o productie de 1750 kg/ha, prin fertilizarea cu 96 kg/ha s.a azot si fosfor productia a crescut la 4321 kg/ha cu 147 % mai mare. Cresterea nivelului de fertilizare la 128 kg/ha s.a de azot si fosfor a determinat cresterea productiei la 4834 kg/ha cu 176% mai mare decat martorul. De mentionat ca diferenta de productie intre cele doua nivele de fertilizare a fost de numai numai 500 kg, ceea ce nu este justificata din punct de vedere economic.

III.1.4. REZULTATE PRIVIND INFLUENTA DIFERITELOR SISTEME DE FERTILIZARE

ASUPRA PRODUCTIEI PRINCIPALELOR CULTURI DIN PODISULUI CENTRAL MOLDOVENESC- Campul experimental Secuieni - S.C.D.A. Secuieni

Importanta sistemului de fertilizare al porumbului si graului de toamna, consta in faptul ca este

direct implicat in procesele de crestere si dezvoltare; drept urmare conditioneaza nivelul cantitativ al recoltelor, participa si conditioneaza procesele biochimice din sol, influentand starea de fertilitate a solului cu implicatii deosebite si asupra recoltelor viitoare.

Multitudinea factorilor care influenteaza eficacitatea ingrasamintelor, creeaza dificultati in stabilirea dozelor cu atat mai mult cu cat unii factori sunt greu de controlat sau de luat in calcul.

Experientele de camp de lunga durata au un rol esential in intelegerea interactiunilor complexe planta x sol x clima si efectul lor asupra productivitatii plantelor. In acelasi timp ofera date despre schimbarile care au loc in sol ca urmare a aplicarii ingrasamintelor constituind o bogata sursa pentru analiza de disciplinele agronomice.

In raport sunt prezentate rezultatele experimentale obtinute intr-o experienta de lunga durata cu ingrasaminte chimice, organizata la S.C.D.A. Secuieni din 1975.

Experienta a fost organizata in anii 2005-2007 in cadrul programului CEEX 44 si s-au analizat elementele tehnice ca urmare a sistemului de fertilizare aplicat (productie, sporuri de productie, interactiune dintre elemente in raport cu conditiile climatice inregistrate cu rol determinant asupra nivelului cantitativ, calitativ si economic al recoltelor, precum si modificarile ce s-au inregistrat in sol.

15

1. Influenta sistemelor de fertilizare asupra productiei de porumb boabe Productia mediei realizata in perioada 2005-2007 a fost de 6122 kg/ha, iar prin aplicarea ingrasamintelor productiile obtinute au oscilat intre 6322- 8139 kg/ha (103-134). Productia medie in varianta nefertilizata in perioada 2005-2007 a fost de 6122 kg/ha, iar prin aplicarea ingrasamintelor productiile au avut valori cuprinse intre 6368 - 8139 kg/ha. Fata de varianta neferilizata prin aplicarea ingrasamintelor s-au obtinut sporuri de productie cuprinse intre 4-39% reprezentand 246-2017 kg/ha. Sporurile au fost asigurate statistic ca foarte semnificative si au fost direct proportionale cu dozele de ingrasaminte aplicate (tabelul 1). Aplicarea ingrasamintelor cu fosfor (dupa mediile a cinci graduari a ingrasamintelor cu azot) a generat obtinerea unor productii cuprinse intre 5658 - 8634 kg/ha in functie de conditiile climatice inregistrate in perioada de experimentare si dozele de ingrasaminte aplicate.

2. Influenta sistemelor de fertilizare asupra productiei de grau de toamna Productiile obtinute in perioada 2005-2007au fost influentate de conditiile de mediu existente si de formula de fertilizare utilizata, variind intre 4206-5917 kg/ha. Indiferent de conditiile climatice existente, aplicarea ingrasamintelor a generat sporuri semnificative de productie, valoarea medie fiind de 9-41%, reprezentand 588-1711 kg/ha. Sporurile de productie au fost corelate direct cu doza de ingrasamant aplicata. Aplicarea ingrasamintelor cu azot a dat sporuri de productie de 9-28% pe agrofondurile P0 - P40 si de 19-41% pe agrofondurile P80-P160 (tabelul 2). Aplicarea ingrasamintelor cu fosfor in perioada 2005-2007(dupa mediile a cinci graduari a ingrasamintelor cu azot) au adus sporuri de productie de 5-14% reprezentand 258 - 638 kg/ha. Ingrasamintele cu azot dupa media perioadei 2005-2007 (pe cinci graduari a ingrasamintelor cu fosfor) au generat sporuri de productie de 11-26%, reprezentand 497-1144 kg/ha . Din totalul sporurilor de productie adus de aplicarea ingrasamintelor cu azot si fosfor, in diferite formule de fertilizare, pana la 14% a apartinut ingrasamintelor cu fosfor si pana la 26% celor cu azot.

III. 2. ELEMENTE TEHNOLOGICE DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN ZONELE COLINARE ALE

PODISULUI SUCEVEI

III.2.1. REZULTATE PRIVIND INFLUENTA DIFERITELOR SISTEME DE FERTILIZARE ASUPRA PRODUCTIEI PRINCIPALELOR CULTURI PE TERENURILE AFECTATE DE EXCES

DE UMIDITATE DIN PODISULUI SUCEVEI - Campul experimental - S.C.D.A. Suceva 1. Influenta sistemelor de fertilizare asupra productiei principalelor culturi din Podisul

Sucevei Pentru elaborarea unor tehnologii si sisteme de cultura care sa conserve potentialul solurilor specifice zonei colinare a Moldovei, la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola au fost testate in cadrul unui asolament rational de 4 ani cele mai valoroase soiuri de grau, porumb, cartof si orzoaica de primavara, obtinute in statiunea sus mentionata, in diferite variante tehnologice. Experientele s-au executat in campurile experimentale ale Statiunii Suceava pe un sol cernoziomoid, slab acid cu Ph 5,6, cu un continut mediu de fosfor (32 p.p.m), potasiu (150 p.p.m) si humus 3%. Modul de asezare a acestora - blocuri subdivizate, in patru repetitii.

La cultura de orzoaica s-a evidentiat faptul ca in conditiile anilor 2006-2008, majorarea desimii boabelor germinabile fata de 400 boabe germinabile /mp, cu 50 si respectiv 100 boabe nu a favorizat sporirea semnificativa a productiei, exceptie facand soiul Maria, la care s-a realizat un spor de productie la o desime de 450 boabe germinabile/mp de 285 kg/ha.

In ceea ce priveste aportul ingrasamintelor cu N la marirea randamentului de boabe, acesta a fost semnificativ la doza de 50kg N /ha, si partial semnificativ la doza de 30 kg N /ha, unde soiul Maria a obtinut un spor de 349 kg/ha si soiul Avant 258 kg/ha. La 50 kg de azot/ha sporul de productie a fost de 541 kg la Maria si respectiv 505 kg/ha la soiul Avant

16

La cultura graului s-a constatat faptul ca in conditiile anilor 2006-2008, majorarea desimii boabelor germinabile fata de 400 boabe germinabile /mp, cu 100 si respectiv 200 boabe nu a favorizat sporirea semnificativa a productiei.

La aceasta a contribuit in mod deosebit faptul ca in acesti ani conditiile meteorologice au fost favorabile iernarii plantelor in conditii optime. Ca urmare , aceste majorari ale desimii nu au avut darul de a completa plantele pierite in timpul iernii, dar in schimb au determinat diminuarea unora dintre elementele de productivitate. Aceasta tendinta a fost prezenta la toate soiurile .

Diferentele de recolta comparativ cu cele inregistrate la desimea martor, cuprinse intre 84 kg si 330 kg/ha s-au inscris in limita erorilor experimentale.

In ceea ce priveste aportul ingrasamintelor cu N la marirea randamentului de boabe, acesta a fost semnificativ doar la doza de 80kg N /ha. Aceasta dovedeste ca aplicarea cantitatii de numai 40 kg/ha este cu totul insuficientala toate cele patru soiuri testate.

Daca la soiul Magistral, contributia majorarii dozei de azot la cresterea semnificativa a productiei de boabe s-a inregistrat la toate cele trei desimi realizate, la soiul Aniversar aceasta tendinta s-a mentinut doar la variantele cu 400 si 500 boabe, iar la soiul Gasparom doar la desimea de 600 boabe germinabile/mp.

In conditiile anilor 2006-2007, in general la cultura porumbului, majorarea desimii peste 60 mii plante/ha a contribuit esential la sporirea productiei la toti cei patru hibrizi (tab. 3). Cele mai semnificative cresteri de productie s-a realizat la desimea de 80 mii plante/ha astfel: hibridul Milenium realizeaza un spor de productie fata de varianta cu 60 mii plante/ha de 1264 kg boabe, hibridul Bucovina 757 kg iar Nordic 729 kg boabe /ha. Putem spune ca majorarea desimii influenteaza foarte semnificativ productia la unitatea de suprafata.

In ceea ce priveste aportul agrofondului maxim realizat prin utilizarea a 80 kg din fiecare din cele trei macroelemente la sporirea productiei, poate fi remarcat faptul ca hibridul Montana a avut cea mai mare capacitate de valorificare a acestui nivel de ingrasare (841kg/ha), urmat de Nordic cu 467kg/ha Nivelul mediu de ingrasare a fost valorificat de hibridul Montana care a realizat un spor de productie de 525 kg fata de varianta nefertilizata.

La cultura cartofului, in conditiile anilor 2006-2008, in general majorarea desimii peste 45 mii tufe/ha rareori a contribuit la majorarea productiei de tuberculi doar in 25% din cazuri. Astfel, la soiurile Astral si Loial diferentele de productie nedepasind 1,5 t/hase inscriu in limita erorilor experimentale. Comparativ cu acestea , desimea de 55 mii tufe/ha a contribuit la inregistrarea unor sporuri semnificative de 1,9 - 2,4 t-ha la soiul Claudiu in conditiile in care ambele agrofonduri au fosr realizate prin administrarea a 225 kg N+P+K.

Chiar daca si la soiul Victoria s-a inregistrat un spor de 1,8 t/ha in urma majorarii desimii la 65 mii tufe/ha, fiind doar cu 0,1 t mai mare decat DL 5% poate fi considerat notabil la desimile de 55 si 65 mii tufe/ha.

Agrofondul imbunatatit (150N+120 P2O5+120 K2O) a dat la toate soiurile si la toate desimile realizate sporuri semnificative. Cele mai importante cresteri ale randamentelor de tuberculi la acest nivel de ingrasare s-au inregistrat la soiurile Claudiu si Victoria si anume 2,9-3,9 t si respectiv 2,1-3,7 t/ha la soiul Victoria.

In ceea ce priveste aportul agrofondului realizat prin utilizarea a 75 kg din fiecare din cele trei macroelemente la sporirea productiei, poate fi remarcat faptul ca soiul Claudiu a avut cea mai mare capacitate de valorificare a acestui nivel de ingrasare (2,9 t/ha), urmat de soiul Victoria cu 2,2 t/ha. Celelalte doua soiuri - Astral si Loial nu au dovedit capacitatea valorificarii unor cantitati mai reduse de macroelemente (75 N,75P2O5,75 K2O).

Rolul indesirii culturii in cresterea eficacitatii unuia sau altuia din cele doua agrofonduri nu s-a dovedit a fi semnificativa.

Din rezultatele obtinute in anii din urma la SCDA Suceava se deduce ca in Podisul Sucevei aratura timpurie asigura la grau productia cea mai ridicata. Aceasta se face si in contextul in care in zona Sucevei predomina toamnele ploioase. In general in aceasta zona graul de toamna urmeaza dupa cartof sau porumb.

17

Daca terenul parasit de cartof este curat de buruieni se poate lucra cu grapa cu discuri in doua treceri. Aceasta lucrare are avantajul ca se executa foarte repede si cu consumuri mai reduse de combustibil, dar prezinta si dezavantajul ca in toamnele ploioase nu se poate face aceasta lucrare.

Pentru a se obtine productii mari este necesar ca graului de toamna sa i se asigure lucul cel mai bun in asolament - respectiv dupa cartof.

Si in anul 2006 si 2007 , ca si in anii anteriori , cercetarile efectuate la SCDS Suceava pe terenurile in panta au demonstrat ca sistemul clasic de pregatire al solului contribuie in limite foarte largi la stoparea fenomenului de eroziune al solului si la acumularea unei cantitati mai mari de apa in sol.

Comparativ cu lucrarea discuit, cele mai bune rezultate s-au obtinut la arat + discuit, cealalta varianta de lucrare realizand o productie mai mica cu cca 220 kg/ha in cei trei ani de experimentare .

La porumb cele mai bune rezultate s-au obtinut cand acesta s-a semanat dupa cartof, realizand un spor de recolta fata de varianta semanata dupa cereale paiose in 2006 de 300 kg boabe/ha si in anul 2007 un spor de 920 kg. La fel sistemul de lucrare (arat + discuit) a influentat pozitiv productia , varianta discuit de doua ori realizand o productie mai mica cu cca 300 kg boabe/ha in ambii ani de experimentare.

In ceea ce priveste influenta rotatiei asupra cartofului dupa cum reiese din datele obtinute, productia de tuberculi a fost mai mica cu cca 1,2 t/ha in anul 2008 cand cartoful s-a plantat dupa cereale paioase . La fel si sistemul de lucrare si-a adus contributia la productie, diferenta intre cele doua tipuri de sisteme de lucrare fiind de 1,4 t/ha in favoarea araturii la 25 cm + doua discuri.

Orzoaica este o planta sensibila fata de sol , si pe solurile care retin greu apa ea da recolte mici si slab calitatIII. Ca loc in asolament orzoaica prefera semanatul dupa prasitoare (porumb sau cartof- pentru zona Sucevei ), dar diferentele de productie nu sunt foarte mari fata de cultivarea acestora dupa cereale paioase. In ceea ce priveste diferentele dintre cele doua tipuri de lucrari diferentele nu sunt notabile.

In conditiile anilor 2007 si 2008 care s-au caracterizat prin abateri semnificative fata de mediile multianuale, in ceea ce priveste conditiile meteorologice, aportul cresterii desimii plantelor la marirea productiei , comparativ cu 400 boabe /mp, a fost nesemnificativ, chiar si la graul de toamna care a beneficiat de conditii optime in timpul iernii.

In ceea ce priveste contributia fertilizarii cu doze minime de azot (30 -40 kg/ha) la sporirea recoltelor de boabe, aceasta a fost inregistrata numai la orzoaica, in mod deosebit la genotipurile Maria si Avant: La aceste soiuri si efectul majorarii dozei de N de la 30 kg la 50 kg a fost mai evidenta. La graul de toamna raspunsurile de recolta au devenit semnificative doar la doza de 80 kg/ha.

La cartof aplicarea a 215 kg (N+P+K) a sporit semnificativ productia de tuberculi , doar in 16% din cazuri , pe cand majorarea cu 73% a cantitatii amintite a contribuit la cresterea productiei cu 2,2-4,2 t/ha. Aceasta tendinta nu s-a diferentiat notabil intre cele patru soiuri .

Cu exceptia a trei cazuri , sporirea desimii tufelor de la 45 mii la 65 mii/ha nu a fost benefica, indiferent de nivelul fertilizarii.

Reactia hibrizilor la indesirea culturii prezinta unele particularitati : comparativ cu desimea de 65 mii plante la hectar, hibridul Bucovina si-a marit semnificativ randamentul de boabe numai la desimea de 70 mii plante; hibrizii Montana si Nordic atat la 70 mii cat si la 80 mii, iar hibridul Nordic mai ales la desimea de 80 mii plante la hectar.

In ceea ce priveste eficacitatea ingrasamintelor administrate , aceasta a fost semnificativa atat la 40 N +40 P2O5+40 K2O, cat si la dublarea acestora la hibridul Montana (desimile de 70 si 80 mii), pe cand la hibridul Nordic, doar in cazul desimii de 80 mii plante/ha.

Hibridul Milenium s-a remarcat printr-o foarte slaba valorificare a dozelor de ingrasaminte utilizata.

2. Influenta umezirii temporar excesive asupra regimului hidric din sol

Determinarile privind evolutia umiditatii scot in relief ca in anii cu ploi abundente, in unele perioade ale vegetatiei , umiditatea solului se poate mentine la un nivel destul de ridicat in perimetrul mai indepartat (cca 50m) de axul canalului de desecare si ca in vecinatatea acestuia continutul solului in apa se diminuiaza cu 10 - 20 % comparativ cu perimetrul aflat la distanta mai mare, drept urmare

18

productia de tuberculi a scazut in anul 2008 cu 5,8 t/ha , respectiv cu 28,3 %, in zona umezita periodic abundent; Lucrarea superficiala a solului timp de numai 5 ani a detrminat comparativ cu parcela arata patru ani si discuita numai un an (2007), diminuarea permeabilitatii de 10,5 ori in primele 30 de minute si micsorarea greutatii volumetrice cu 7-11% in stratul 0-20 cm ; reducerea proportiei elementelor structurale mai mici de 1 cm cu 40% pe adancimea 0-20 cm; In ceea ce priveste capacitatea de camp de modul de prelucrare al solului „clasic” si „neconventional”, nu a inregistrat modificari notabile.

III. 3. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN ZONELE COLINARE ALE PODISULUI

TRANSILVANIEI Proiectul a avut ca obiectiv general elaborarea elementelor de agricultura durabila, cu referire speciala la tehnologii noi neconventionale de lucrare a solului, adecvate conditiilor pedo-climatice si socio-economice din Transilvania. Scopul final al cercetarilor este proiectarea tehnologiilor conservative de lucrare a solului, antierozionale, in sisteme minime, semanat direct si utilizarea eficienta a resurselor, prevenirea eroziunii solului si evitarea poluarii mediului. Tehnologiile elaborate se constituie in oferta agrotehnica de extensie si transfer tehnologic a Facultatii de Agricultura pentru valorificarea terenurilor arabile din zonele colinare ale Transilvaniei, conform cerintelor Uniunii Europene.

Experientele au fost amplasate dupa metoda parcelelor subdivizate, marimea parcelei experimentale fiind de 300 m2. Din punct de vedere climatic zona colinara in care s-au desfasurat experientele, este caracterizata de valori medii multianuale cuprinse intre 500-613 mm precipitatii. Regimul termic al zonei este caracterizat de temperaturi medii multianuale cuprinse intre 8,2-8,8°C.

1. Evolutia insusirilor solului in functie de asolamentele organizate Insusirile fizice si hidrofizice ale solului se modifica in sens pozitiv prin aplicarea asolamentului.

Astfel, solul este mai afanat, mai permeabil si cu o stabilitate hidrica a structurii mai mare in urma rotatiei de 4 ani comparativ cu rotatia de 2 ani. Aceste modificari pot fi explicate inclusiv prin influenta lucrarilor solului. Lucrarile solului sunt foarte bine integrate in sistemul agricol prin intermediul asolamentului, potentand efectele acestora. Pentru unele plante este nevoie de aratura adanca (22-30 cm): sfecla, porumbul, pe cand pentru altele este suficienta o aratura normala (15-22 cm): graul, orzul, mazarea, soia etc., iar la unele culturi se preteaza foarte bine sistemele neconventionale de lucrare a solului (paraplow, cizel, grape rotative): porumbul, graul, soia etc. Si sub acest aspect plantele trebuie sa alterneze influentand favorabil insusirile solului si contribuind la optimizarea procesului de productie.

Rezerva de apa a solului este influentata de asolament iar aceasta la randul ei impune sortimentul de plante care se cultiva in rotatie. Apa este folosita cantitativ variat de catre plante si de la adancimi diferite. Leguminoasele perene, porumbul, sfecla de zahar, floarea soarelui, deoarece consuma multa apa trebuie sa alterneze cu plantele care consuma mai putina apa cum sunt: orzul, graul, mazarea. Din cercetarile efectuate pe preluvosolul vertic se constata ca asolamentul antierozional organizat contribuie la ameliorarea insusirilor solului. Se inregistreaza in primul rand o crestere a gradului de stabilitate structurala de la 62,2% la 74,4%, creste continutul de humus de la 3,84% la 4,01% si implicit cresterea permeabilitatii solului pentru apa de la 15,0 mm/h la 19,5 mm/h.

Elementele nutritive pe care le iau plantele din sol variaza sub raportul substantelor pe care le prefera fiecare planta, al timpului si cantitatii necesare, precum si al adancimii de la care se aprovizioneaza, al solubilitatii etc.

Plantele care consuma mult azot, cum sunt cerealele paioase si indeosebi graul, trebuie sa alterneze cu plante cum sunt leguminoasele care, desi consuma si ele azot, imbogatesc totusi solul prin fixarea azotului din atmosfera cu ajutorul bacteriilor simbiotice care traiesc in nodozitatile formate pe radacinile leguminoaselor. O parte din azotul fixat ramane in sol sub forma proteinelor vegetale care cu timpul se transforma in azot mineral folosit de plantele care urmeaza in rotatie. In schimb, cerealele paioase nu consuma mult calciu, pe care il consuma leguminoasele.

19

Prin imbunatatirea regimului aerohidric si a rezervei de elemente nutritive din sol se exercita o influenta benefica si asupra activitatii microorganismelor aerobe din sol, indeosebi a celor nitrificatoare. Asolamentul inlatura fenomenul de „oboseala a solului”. Datele prezentate in tabelul 2 arata o influenta favorabila a rotatiei de 4 ani asupra evolutiei pH-lui solului si a continutului de fosfor si potasiu accesibil.

2. Influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra insusirilor fizico-chimice si biologice ale solurilor specifice din Podisul Transilvaniei

Sistemul de lucrare prin procesele tehnologice specifice ale prelucrarii solului influenteaza, diferentiat, in primul rand insusirile fizice apoi cele chimice si biologice ale solului. Astfel, prin inlocuirea araturii cu lucrarea cu paraplow, cizel si grapa rotativa, intensitatea afanarii stratului arabil de sol, precum si amplitudinea intervalului de afanare pe perioada anului agricol se reduce semnificativ, influentand evolutia insusirilor solului.

Materia organica din sol, in toate stadiile de transformare a acesteia, si in final humusul reprezinta fundamentul fertilitatii solului, sursa energetica pentru desfasurarea tuturor functiilor vitale ale solului. Sistemul de lucrare a solului influenteaza procesele de transformare a materiei organice prin pozitionarea acestora, cantitatea si raportul dintre humificare - mineralizare. Determinarile efectuate ne arata pe toate tipurile de sol o crestere a continutului de humus cu 0,8-22,1% prin aplicarea sistemelor minime de lucrare a solului. Prelucrarea statistica a datelor arata valori semnificative pozitive pe preluvosolul vertic la variantele lucrate cu paraplow si cizel, precum si pe faeoziomul argic - varianta lucrata cu paraplow + grapa rotativa. Compararea multipla a variantelor scoate in evidenta avantajele folosirii paraplowul-ui pe faeoziomul argic (b), a cizelului pe preluvosolul vertic (b) si a grapei rotative pe aluviosolul molic (b). Din analiza datelor se constata cresterea semnificatiilor pe masura ce lucrarile minime sunt aplicate pe solurile cu fertilitate mijlocie. Fertilitatea solului este strans legata de starea lui structurala. Maruntirea structurii solului si insusirile fizice sunt primele modificari directe induse de sistemul de lucrare. Raportul dintre faza solida si spatiul poros regleaza apoi regimul termic, chimic si biologic al solului. Sistemele minime de lucrare prin reducerea numarului de lucrari ale solului si cresterea cantitatii de materie organica ramasa la/in suprafata solului contribuie in mod esential la refacerea structurii acestuia. Mulciul de la suprafata solului protejeaza solul, iar in procesul de transformare sub actiunea micro si macroorganismelor din sol contribuie la ameliorarea structurii solului.

Continutul de macroagregate hidrostabile creste in toate variantele lucrate dupa sistemul minim, cu 1,3-13,6% pe adancimea 0-30 cm, fata de sistemul clasic.

Si in cazul stabilitatii hidrice a structurii solului, ca si in cazul continutului de humus, prelucrarea statistica a datelor arata cresterea semnificatiei pozitive a aplicarii sistemelor minime pe masura ce hidrostabilitatea macroagregatelor a fost initial mai mica, efectul fiind atat de conservare a insusirilor solului cat si de refacere a acestora. Prin analiza multipla si clasificarea variantelor, fata de varianta lucrata cu plug (a) se constata ca toate variantele cu lucrari minime sunt superioare (ab, b, c) cu influenta pozitiva asupra stabilitatii hidrice a structurii solului.

Sistemele minime de lucrare a solului si inlocuirea araturii cu lucrarea cu paraplow, cizel si grapa rotativa, reduc intensitatea afanarii stratului arabil de sol. Valorile densitatii aparente (medii anuale), pe adancimea 0-50 cm, cresc la sistemele minime intre 0-4,7%, cresterea nu este semnificativa in nici una din variantele experimentale, iar compararea multipla si clasificarea variantelor experimentale, ordoneaza toate valorile pe acelasi nivel de semnificatie (a).

Rezistenta solului la penetrare semnaleaza o stratificare a profilului de sol in cazul variantei lucrate cu plug, unde valorile sunt sub 1000 kPa pana la adancimea de 20-22 cm si cresc brusc la valori de peste 3500 kPa sub aceasta adancime. Diferente semnificative sunt determinate la sistemele minime pe adancimea 10-20 cm, unde valorile rezistentei la penetrare sunt cuprinse intre 1500-2500 kPa.

Permeabilitatea solului pentru apa se modifica odata cu structura si porozitatea solului. Compactarea unor orizonturi determina scaderea permeabilitatii. Datorita continuitatii porilor, prezentei resturilor vegetale si a unei structuri mai bune, sistemele minime de lucrare a solului determina acumularea unei cantitati mai mari de apa si chiar o viteza initiala de infiltratie mai mare cu efecte benefice impotriva eroziunii hidrice pe terenurile in panta.

20

Sistemul de lucrare a solului modifica si insusirile agrochimice ale solului. Reactia solului si gradul de saturatie in baze raman practic neschimbate indiferent de modul cum a fost lucrat solul. Exceptie fac solurile cu o capacitate de tamponare redusa, unde lucrarea cu paraplow, cizel si grapa rotativa prezinta o tendinta de scadere a pH-lui (figura 3) si acidifierea solului, ca urmare a cresterii aciditatii hidrolitice si scaderii sumei bazelor. Tendinta de modificare a pH-lui este justificata prin stratificarea fosforului la suprafata solului dar si prin intensificarea activitatii biologice, inclusiv a ciupercilor.

Continutul solului in fosfor si potasiu mobil se modifica in mod semnificativ sub influenta sistemului de lucrare a solului in sensul ca fertilizantii administrati sunt localizati la adancimi diferite. Astfel, lucrarea cu grapa rotativa localizeaza cantitati mari de fosfor mobil in primii 10 cm de sol lucrat, iar paraplowl si cizelul fac acelasi lucru cu mentiunea ca fosforul ajunge in cantitati practic egale cu lucrarea clasica cu plugul, la adancimea de 10-20 cm. Intensitatea aeratiei si desimea mai mare a plantelor motiveaza continuturile mai mici de fosfor mobil in varianta lucrata cu plugul clasic.

Rezerva de apa acumulata in sol este unul din indicatorii cei mai importanti privind calitatea solului si influenta sistemului de lucrare a solului asupra conservarii apei in sol. Rezerva de apa acumulata pe intreg asolamentul practicat este diferita in functie de sistemul de lucrare practicat, dar diferentele sunt si in functie de cultura si mai ales in functie de tipul de sol. Astfel, pe solurile structurate, cum sunt cernoziomul cambic si aluviosolul molic, rezerva de apa este mai mare prin aplicarea sistemelor minime, respectiv 100-106% pentru variantele lucrate cu paraplow si cizel. Valorile inregistrate sunt mai mici in cazul preluvosolului vertic la toate variantele (diferentele fiind asigurate statistic), precum si la varianta lucrata cu grapa rotativa pe toate solurile. Putem concluziona ca cresterea rezervei de apa acumulata in timp se poate asigura numai atunci cand sistemul aplicat contribuie la refacerea structurii solului, la imbunatatirea drenajului global al solului, inclusiv in relatie directa cu prezenta si cantitatea resturilor vegetale.

Activitatea enzimatica a solului, studiata prin activitatea dehidrogenazica (AD), activitatea catalitica enzimatica (AC) si indicatorul biologic al fertilitatii solului (IBFS=ADxAC/100) arata superioritatea insusirilor biologice ale solului prin aplicarea sistemelor minime de lucrare a solului.

3. Productiile obtinute in asolamentele organizate, sub influenta diferitelor sisteme de

lucrare a solului Urmarind productiile obtinute la cultura de grau, porumb si soia se constata productiile mai mari

odata cu cresterea duratei asolamentului. Astfel productiile de grau au fost fata de rotatia de 2 ani, cu 12-25% mai mari la asolamentul de 3 ani si respectiv 4 ani. La porumb productiile au fost cu 27-29% mai mari, iar la soia cu 11-26% mai mari la asolamentul de 3 si respectiv 4 ani.

Sistemul de lucrare a solului influenteaza elementele de productivitate ale speciilor cultivate si in final productiile obtinute. Culturile din asolament au reactionat diferit la aplicarea sistemelor minime.

La culturile de grau, soia si rapita productiile obtinute la aplicarea sistemelor minime au fost foarte apropiate de varianta lucrata dupa sistemul conventional, diferentele de productie fiind fara asigurare statistica (cu exceptia variantei lucrate cu grapa rotativa la cultura de grau). In aceste conditii s-au obtinut productii de 2.747-2.867 kg/ha la soia, 3.282-3.451 kg/ha la grau si 1.505-1.588 kg/ha la rapita de primavara.

Cultura de porumb si in special cea de cartof au dat productii mai mici la aplicarea sistemelor minime de lucrare a solului. La cultura de porumb se diferentiaza mult rezultatele obtinute in functie de varianta aplicata. Astfel fata de 5.857 kg/ha obtinute la varianta cu aratura, s-au obtinut productii de 5.704-5.737 kg/ha la lucrarea cu cizel si paraplow, reprezentand 97,3-97,9% din productia martorului. Productia a fost mai mica, foarte distinct semnificativ negativa la lucrarea cu grapa rotativa (reprezentand 92,1%). La cultura de cartof productiile obtinute prin aplicarea lucrarilor minime au reprezentat 82,4-93,4% din productia martorului, lucrat cu plugul.

4. Eficienta asolamentelor si a sistemelor de lucrare a solului Introducerea graului in asolamentul de 3 si respectiv 4 ani, aduce sporuri de productie de 12-

25%, aceleasi sporuri sunt aduse si de introducerea porumbului (27-29%) si a soiei (11-26%) in asolamente de 3-4 ani.

21

Una dintre operatiile tehnologice cu cele mai mari consumuri de motorina este aratura cu intoarcerea brazdei. Aceasta cu atat mai mult cu cat solurile sunt cu textura mijlocie-fina sau fina, iar lucrarea se executa mai adanc. Inlocuirea sa, cel putin partial si arat doar dupa doi-trei ani, mai ales daca productiile nu se reduc semnificativ, constituie o solutie de reducere a consumului de combustibil.

Inlocuirea sistemului clasic de lucrare a solului cu lucrarea solului cu paraplow, cizel si grapa rotativa, reduce consumul de combustibil la 64,1-91,4% la cultura de grau, la 52,7-91,6% la cultura de porumb si la 58,6-97,0% la cultura de soia.

Analiza consumului de combustibil in raport cu productia obtinuta rezulta prin determinarea consumului de motorina in l/ha si l/tona de productie principala realizata. Determinarile efectuate arata la cultura de grau de toamna un consumul de motorina de 14,44 l/tona la varianta martor si se reduce la 9,52-13,51 l/tona la variantele lucrate dupa sistemul minim.

La cultura de porumb fata de 14,01 l/tona utilizati in tehnologia conventionala (plug clasic + disc 2x) prin aplicarea sistemelor minime de lucrare cu grapa rotativa, paraplow si cizel consumul de motorina se reduce la 7,60-12,98 l/ tona.

La cultura de soia diferenta de consum in l/tona este mult mai mare, astfel de la un consum de 17,74 l/ tona la varianta martor inregistram un consum de 10,48-17,29 l/tona la variantele lucrate dupa sisteme neconventionale. Eficienta cea mai mare se inregistreaza, pentru toate culturile, la varianta lucrata cu grapa rotativa, unde consumul de combustibil pe tona se reduce la 54-66% din consumul variantei conventionale.

III. 4. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN ZONA CAMPIEI DE VEST

La ora actuala, asolamentul este considerat ca una din cele mai importante masuri agrotehnice care fara cheltuieli suplimentare determina realizarea unor sporuri semnificative de productie si imbunatatirea calitatii produselor agricole. Asolamentul mentine si chiar imbunatateste indicatorii de fertilitate a solului, contribuie totodata, la reducerea gradului de imburuienare, a atacului de boli si daunatori, imbunatateste calitatea recoltei. Realizarea unei agriculturi durabile este de neconceput fara utilizarea unor rotatii adecvate fiecarei zone agropedologice. Pentru realizarea acestor obiective s-a amplasat un camp experimental unde s-a urmarit influenta plantei premergatoare asupra gradului de imburuienare, productiei si calitatii recoltelor la culturile de soia, grau, floarea soarelui, orz, porumb si ovaz. In cadrul temei de cercetare s-a urmarit si conservarea apei din sol si impiedicarea evaporatiei acesteia prin alegerea unor metode de lucrare a solului corespunzatoare. Pentru aceasta am amplasat doua experiente la culturile de grau de toamna si porumb in cadrul carora s-a urmarit in functie de diferite lucrari evolutia unor indicatori fizici ai solului: densitatea aparenta, porozitatea totala, gradul de tasare, umiditatea si rezerva de apa din sol, precum si dinamica productiei in functie de tipul de lucrare a solului. 1. Influenta plantei premergatoare asupra gradului de imburuienare, productiei si calitatii la principalele culturi din Campia de Vest

Cercetarile noastre sunt directionate spre imbinarea armonioasa a tuturor masurilor agrotehnice si tehnologice (asolamentul, lucrarile solului, fertilizarea, erbicidarea, tratamente fitosanitare etc.) pentru ameliorarea si conservarea fertilitatii solului, si la imbunatatirea evidenta a calitatii recoltelor.

La cultura de soia buruienile cele mai raspandite au fost monocotiledonatele anuale Setaria glauca si Echinocloa crus galli (34,49%), urmate indeaproape de Agropyron repens (13,76%) si Sorghum halepense (13,46%). In functie de planta premergatoare, procentul de combatere a buruienilor a oscilat intre 18,59% (grau de toamna) si 30,11% (floarea soarelui). Productia de soia este influentata direct de planta premergatoare si oscileaza intre 21,63 q/ha (porumb boabe) si 17,62 (ovaz de primavara). Planta premergatoare influenteaza si continutul de proteina si ulei extractibil din boabele de soia. Astfel, continutul de proteina are valori cuprinse intre 46,3% (floarea soarelui) si 45,70% (soia). Continutul de ulei variaza intre 23,60% (floarea soarelui) si 22,65% dupa soia.

22

La cultura graului de toamna buruienile predominante au fost Veronica hederifolia (18,62%), Polygonum convolvulus (14,38%), urmate indeaproape de Chenopodium album si Amaranthus retroflexus. Gradul de combatere a buruienilor oscileaza intre 19,30% (orz de toamna) si 27,45% (soia). Productia absoluta prezinta valori cuprinse inte 47,68 q/ha (soia) si 40,23 q/ha (monocultura). Calitatea buna a boabelor de grau este sustinuta de continutul de proteina bruta ce variaza intre 12,80%( soia) si 11,40 (monocultura) iar continutul de gluten umed oscileaza intre 27,75% (soia) si 26,45 (monocultura).

Floarea soarelui prezinta un grad de imburuienare mai mare in primele faze de vegetatie, iar buruienile predominante sunt: Echinocloa crus galli (26,28%), Chenopodium album (23,27%) si Amaranthus retroflexus (19,84%). Ca efect al rotatiei culturilor gradul de combatere a buruienilor oscileaza intre 19,31% (grau de toamna) si 27,60% (soia). Productia de floarea soarelui oscileaza intre 17,43 q/ha (monocultura) si 23,73 q/ha (soia). Procentul de ulei din achene are valori apropiate si oscileaza intre 44,8% (monocultura) si 45,4% (porumb si soia).

Cultura de orz de toamna se caracterizeaza printr-un grad de imburuienare mai redus datorita infratirii puternice. Buruienile cele mai raspandite sunt : Stellaria media (13,01%), Galium aparine (11,51%), Chenopodium album (10,86%) si Atriplex patula (10,43%).Procentul de combatere a buruienilor se incadreaza intre 23,16% (ovaz de primavara) si 30,85% (soia). Productia obtinuta are valori diferite in cei trei ani experimentali datorita variatiei conditiilor climatice si prezinta valori cuprinse intre 36,05 q/ha in monocultura si 43,69 q/ha (soia). Continutul de amidon variaza intre 55,50% (monocultura) si 57,22 (soia), in timp ce continutul de proteina are valori cuprinse intre 12,42% (monocultura) si 13,78% (soia).

Cultura de porumb cultivat pentru boabe prezinta o imburuienare accentuata, iar cele mai raspandite buruieni sunt Echinocloa crus galli (19,53%), Setaria glauca (13,96%), Chenopodium album (12,61%), Amarantus retroflexus (11,45%). Gradul de combatere a buruienilor in functie de planta premergatoare oscileaza intre 21,92% (soia) si 28,24% (orz de toamna). Productia absoluta in monocultura este de 44,13 q/ha, in timp ce dupa floarea soarelui se realizeaza o productie de 45,82 q/ha, iar dupa soia productia ajunge la 49,07 q/ha. Continutul de proteina se incadreaza intre 11,95% (monocultura) si 12,35% (soia), iar cel de amidon intre 68,05% (monocultura) si 68,85 (soia). Ovazul de primavara prezinta un grad de imburuienare mai redus intrucat pregatirea patului germinativ s-a efectuat in primavara. Cele mai intalnite specii de buruieni sunt Polygonum convolvulus (16,86%), Galium aparine (13,38%) si Sinapis arvensis (10,74%). Influenta plantei premergatoare se materializeaza printr-un procent de combaterea buruienilor cuprins intre 18,01% (grau de toamna) si 26,57% (soia). Productia de ovaz in monocultura se cifreaza la 15,98 q/ha, in timp ce in rotatie dupa grau de toamna si soia recoltele se situeaza intre 18,93 q/ha si respectiv 22,18 q/ha. Proteina din boabele de ovaz prezinta valori cuprinse intre 11,60% in monocultura si 13,40% (soia).

2. Influenta lucrarilor solului asupra unor insusiri fizice si chimice ale solului, productivitatii culturilor si al aportului la conservarea solului si a apei

Experientele vizeaza doua culturi: graul de toamna si porumbul semanate in trei sisteme diferite, fiecare sistem de lucare fiind dupa scarificat si pe teren normal.

La cultura graului de toamna productia obtinuta in urma scarificarii a fost de 46,40 q/ha, in timp ce in varianta nescarificat productia obtinuta a fost de 42,83 q/ha, sporul de productie obtinut fiind de 3,57 q/ha , foarte semnificatIII. In ceea ce priveste influenta lucrarilor solului asupra productiei la cultura de grau de toamna, aceasta prezinta valori cuprinse intre 41,73 q/ha si respectiv 46,51 q/ha. In varianta in care s-a executat lucrarea cu masina combinata, productia obtinuta a fost de 46,51 q/ha, superioara variantelor arat + discuit, respectiv semanat direct in miriste, diferentele de productie realizate fiind nesemnificative.

La cultura de porumb boabe Porumbul pentru boabe a reactionat mult mai bine la lucrarile solului comparativ cu graul de toamna. Alaturi de lucrarile solului, un rol hotarator in obtinerea de productii ridicate la cultura porumbului revine si precipitatiilor. In urma executarii scarificarii productia de porumb boabe a fost de 62,70 q/ha, comparativ cu varianta nescarificat unde productia a fost de doar 57,08 q/ha, sporul de productie obtinut fiind de 5,62 q/ha, foarte semnificatIII. In ceea ce priveste tipul de lucrare superficiala a solului, productia obtinuta oscileaza intre 51,84 q/ha si 65,06 q/ha. Varianta unde s-au executat doua treceri cu grapa cu discuri a realizat cea mai mica productie, de

23

numai 51,84 q/ha. Celelalte trei tipuri de lucrari realizeaza productii cuprinse intre 62,77 q/ha(lucrarea cu masina combinata) si respectiv 65,06 q/ha(arat+discuit).

In urma cercetarilor efectuate putem concluziona ca starea de imburuienare a terenurilor din Banat este foarte ridicata iar masura agrotehnica prin care se poate interveni pentru reducerea gradului de imburuienare o constituie rotatia culturilor, argumentata prin rezultatele obtinute la cele sase culturi premergatoare luate in studiu.

Din rezultatele obtinute, putem constata ca pentru obtinerea de productii ridicate, pe solurile din Banat, unde continutul de argila este foarte ridicat(peste 40%), rezultate bune se obtin daca se executa afanarea adanca urmata de aratura, si lucrarea cu grapa cu discuri.

3. Influenta elementelor tehnologice asupra productivitatii si calitatii culturilor Datele privind variatia unor indici calitativi sub influenta plantei premergatoare, la cele 6 culturi luate in studiu, indica o diferentiere in functie de cultura luata in studiu. In cazul graului de toamna, putem concluziona ca, continutul de proteine in boabele de grau datorat diferitelor plante premergatoare, variaza intre 13,4% si 12,4%, variatii destul de mari daca tinem cont de faptul ca rotatia culturilor este o veriga agrotehnica care nu presupune nici un cost de productie. De asemenea, continutul de gluten umed variaza intre 27,1 si 26,0%, un indice deosebit de important al graului, care imprima calitatea de panificatie a boabelor de grau. La cultura de floarea soarelui, continutul de ulei variaza intre 44,8% in monocultura si 45,4% cand planta premergatoare este porumbul sau soia. Analizand boabele de porumb din punct de vedere al continutului in proteina si amidon observam ca procentul de proteina variaza in functie de planta premergatoare intre 12,0 si 12,4%, variatii cu o amplitudine mai mica comparativ cu graul de toamna. Continutul de amidon prezinta valori oscilante intre 68,00% in cazul monoculturii de porumb si 68,40% in cazul cand planta premergatoare a fost soia. La cultura de orz de toamna continutul de proteina variaza in functie de planta premergatoare, intre 12,20% in monocultura si 13,70 cand planta premergatoare este soia sau porumbul. Continutul de amidon are aceeasi ordin de variatie ca si cel de proteina avand valori cuprinse intre 55,90% si respectiv 57,20%. Continutul de proteina din boabele de ovaz variaza intre 11,90% in monocultura si 13,60% dupa soia. La cultura de soia se constata o variatie a continutului de proteina in functie de planta premergatoare. De retinut faptul ca amplitudinea variatiei continutului de proteina este destul de mica 0,7%. Aceeasi obsevatie priveste si continutul de ulei (0,9%-in functie de planta premergatoare). Este de remarcat faptul ca aceste rezultate evidentiaza influenta negativa a sistemului de monocultura (indiferent de planta analizata) si asupra calitatii productiei, nu numai asupra gradului de imburuienare si productiei.

III. 5. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN

CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN CAMPIA ROMANA

III.5.1. REZULTATE PRIVIND EFECTUL, LUCRARILOR SOLULUI SI A FERTILIZARII MINERALE ASUPRA CANTITATII SI CALITATII RECOLTEI IN CONDITIILE

PEDOCLIMATICE ALE CAMPIEI ROMANE - Campul experimental Moara Domneasca - ILFOV

La Campul experimental Moara Domneasca - Ilfov s-au realizat cercetari axate pe faeoziom cambic degradat in principal pe sistemele de cultura agricola si agro-pomicola cu accent in cadrul sistemului agricol pe lucrarea cu cizelul ca alternativa la aratura complexat cu adancimi de lucru la 20 si 30 cm si cu doze de ingrasaminte chimice ca mijloc de corectare a deficitului de substante nutritive de pe aceste soluri.

1. Influenta fertilizarii minerale si a lucrarilor solului asupra productiei pe terenurile in panta degradate

Conditiile climatice au avut un efect mult mai puternic decat lucrarile solului sau adancimea la care se realizeaza acestea.

Diferentiat pe ani climatici cercetarile noastre au demonstrat urmatoarele:

24

Pentru conditiile unor ani secetosi caracterizati prin mai multe perioade de seceta in timpul verii:

Lucrarea cu cizelul a determinat in anii foarte secetosi efecte apropiate de cele realizate prin aratura la aceiasi adancime putand fi socotita o alternativa de lucrare de baza pe solul faeoziom cambic degradat pe panta de 17 %;

In majoritatea situatiilor in anii secetosi marirea adancimii lucrarilor de arat sau cu cizelul nu a condus la cresterea productiilor la culturile de grau, rapita, mazare si lolium.

fertilizarea minerala ca masura agrotehnica antierozionala trebuie sa porneasca de la principiul aplicarii faziale a ingrasamintelor paralel cu evolutia culturii in vegetatie pentru a realiza o valorificare economica a acestora;

Pentru ani secetosi caracterizati prin seceta in luna august in perioada de coacere in lapte ceara la porumb:

Lucrarea cu cizelul la 20 cm a adus fata de aratura la 20 cm un spor semnificativ de 2,15 q/ha iar la lucrarea cu cizelul la 30 cm sporul a fost distinct semnificativ;

Adancirea lucrarii de baza cu cizelul de la 20 la 30 cm nu a determinat un spor de productie asigurat statistic;

Fertilizarea minerala cu N100P70 a generat cele mai ridicate niveluri ale productiilor la toate lucrarile de baza aplicate;

Pe fondul precipitatiilor cazute ca atat aplicarea azotului si a fosforului separata, cat si asocierea acestora au determinat diferentiat sporuri foarte semnificative de productie pe fondul tuturor lucrarilor de baza la ambele adancimi de lucru;

Cea mai mare productie din experienta de 50,26 q/ha s-a realizat pe fondul lucrarii cu cizelul la 30 cm la agrofondul N100P70.

2. Sinteza rezultatelor cu privire la sortimentul de culturi pe terenurile in panta Folosirea culturilor de grau si rapita asigura o acoperire de cca. 9 luni (10 cu semanatul, pana la recoltare) dupa care in lunile iulie si august solul ramane sa se inierbeze in sistem natural pana la semanatul ierburilor din toamna. Mazarea constituie o solutie de acoperire a solului in iernile in care cultura de rapita a fost calamitata. Recomandam introducerea in asolament a culturii de rapita in rotatia: mazare/rapita - grau - porumb / sola saritoare inierbata. Precizam totusi ca dincolo de aceasta recomandare seria datelor se cere inca consolidata prin noi cercetari in care sa avem conditii pluviometrice diferite. Consideram ca realizarea unor sisteme agropomicole in zona pe soluri cu pante de 17% poate aduce un plus de productie utila prin cultivarea intervalului dintre randurile de pomi (mar) cu amestecuri de ierburi. Protectia cea mai buna o asigura inierbarea deoarece mentine solul acoperit tot anul. Productiile realizate la mar au fost de 7,8 t/ha. Adaugata ca productie principala la productiile culturilor agricole din zona se poate spori potentialul productiv pana la 9-10 t/ha produse in 70% dintre anii de cultura.

III.5.2. SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND DINAMICA UMIDITATII SOLULUI IN PLANTATIE POMICOLA SI IN PARCELELE DE CONTROL A EROZIUNII SOLULUI

CULTIVATE DIFERENTIAT, IN CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE CARPATIILOR DE CURBURA - Stationarul pentru Controlul Eroziunii Solului Aldeni-Buzau

Realizarea controlului eroziunii solului in zona colinara Aldeni Buzau s-a dovedit tehnologic

posibila prin optimizarea consumului de apa si realizarea unui grad ridicat de acoperire a solului cu iarba, grau de toamna si sfecla furajera.

O alternativa tehnologica pentru diminuarea riscului de eroziune s-a dovedit sistemul agro-pomicol care realizeaza paralel cu protectia solului si o buna conservare a apei in sol.

Culturile mentionate sunt importante in economia zonei favorizand in comlex, dezvoltarea productiei agricole, zootehnice si pomicole

25

III.5.3. REZULTATE GROSIMEA CRUSTEI PE DIFERITE TIPURI DE SOL SI INFLUENTA ACESTEIA ASUPRA PRODUCTIEI AGRICOLE IN DOUA SUBBAZINE DIN BAZINUL

HIDROGRAFIC SLANIC-BUZAU Perimetrul luat in studiu, respectiv bazinul hidrografic Slanic este brazdat de paraul Slanic, afluent al raului Buzau. Bazinul hidrografic Slanic are o suprafata de 54440 ha si este afectat de diferite procese de degradare a terenurilor (eroziune de suprafata, eroziune de adancime, alunecari de teren). Suprafata toatala afectata de diferite procese de degradare este de 34781 ha, din care circa 6000 ha sunt incadrate in categoria terenurilor neproductive. 1. Masuri privind reducerea gradului de transport a agregatelor de sol si a susceptibilitatii solului la formarea crustei Cercetarile efectuate au reliefat urmatoarele:

Gradul de sensibilitate la antrenare si transport a agregatelor de sol este influentat de insusirile hidrofizice ale solului;

Prin ameliorarea starii fizice a solului si in special a capacitatii de inmagazinare a acestora se reduce considerabil intensitatea proceselor erozionale;

In conditiile unor versanti cu panta de 15-20 %, cu folosinta agricola (culturi prasitoare), se remarca o degradare a starii structurale a solului din orizontul superior mai ales in sectorul mijlociu al versantului;

Coeficientii de erodabilitate a solurilor de pe versantii din microbazinele hidrografice analizate indica o erodabilitate cuprinsa intre puternica si foarte puternica;

Susceptibilitatea la formarea crustei pe solurile de pe versanti si parcela ogor, de la aldeni-buzau este mare;

Crusta formata in sectorul mijlociu al versantilor are o rezistenta la penetrare si o densitate aparenta mare, neffind favorabila rasaririi si nici dezvoltarii normale a plantelor;

Intre rezultatele obtinute in laborator cu ajutorul simulatorului erozitester si cele din teren este o corelatie directa;

Pierderile de sol determinate pe parcele de control depasesc semnificativ limita maxima admisibila (25 t/ha si an fata de 6 t/ha si an).

III. 6. TEHNOLOGII DE CULTURA SI METODE DE AMELIORARE A SOLURILOR IN CADRUL AGROECOSISTEMELOR DIN PODISUL DOBROGEI

III.6.1. SINTEZA REZULTATELOR PRIVIND ELEMENTE TEHNOLOGICE IMBUNATATITE

SI METODE DE AMELIORARE SI CONSERVARE A SOLURILOR SARATURATE Solurile saraturate sunt soluri cu deficiente majore privind starea de fertilitate constand in : Continutul ridicat de saruri in stratul in care se dezvolta plantele determinand caracterul nociv asupra biologiei acestora. Continut in elemente nutritive redus sau greu accesibil plantei Indici fizici si hidrofizici deficitari constand in general in : compactare si destructurare a solului; permeabilitate redusa pentru apa, accesibilitate redusa a apei solului pentru plante. Manifestarea excesului de apa, a temperaturii mai scazute a solului influentand calendarul agricol Valorificarea agricola a solurilor saraturate consta in : Aplicarea unui complex de masuri ameliorative, hidroameliorative si pedoameliorative care sa corecteze deficientele de fertilitate constand in : Permeabilizarea solurilor prin lucrari de afanare adanca (lucrari de scarificare) Aplicarea amendamentelor pentru eliminarea sodiului din sol vinovat de destructurarea si nocivitate chimica asupra plantei (lucrari de amendare) Eliminarea sarurilor din sol prin spalarea acestora aplicandu-se un regim de irigatie ameliorativ pe fondul unui sistem de drenaj ce asigura eliminarea apei de spalare incarcata cu saruri. Aplicarea unui sistem agricol ameliorativ constand in :

26

Structuri de plante agricole cu rezistenta sporita la stresul salin, structura ce se modifica in functie de stadiul ameliorativ atins in decursul perioadei de ameliorare. Tehnologii de cultura specifice privind sistemul de lucru al solului, sistemul de fertilizare, epoci si densitati de semanat, lucrari de intretinere si altele. 1. Rezultatele experimentale cu privire la sistemele de lucrare a solului pe solurile saraturate au scos in evidenta urmatoarele aspecte: Sistemul de lucrari ale solului pe solurile saraturate are in vedere : Dispunerea sarurilor pe profilul de sol care de obicei creste in privinta concentratiei de la suprafata spre profunzime. Astfel, apare ca element principal neintoarcerea brazdei la aratul solurilor saraturate prin folosirea plugului fara cormana sau a plugului paraplaw. Sa asigure o buna permeabilizare a solului in profunzime utilizandu-se pluguri echipate cu dispozitive de subsolaj (scormonitori) sau efectuandu-se lucrari de arat mai profunde (28-30 cm). Avansul procesului ameliorativ in profunzimea solului in timp permite trecerea la sistemul de arat normal, fara intoarcerea brazdei. 2. Sinteza rezultatelor de cercetare privind sistemul de lucrare a solului pe solurile saraturate in judetul Braila au evidentiat: In conditii de soluri aflate in stadii ameliorative si cu conditii pedologice diferite, tipurile de lucrari ale solului au influentat in mod firesc diferentiat randamentele agricole. experienta multianuala efectuata la CE Lacu Sarat este deosebit de relevanta (tabelul 1). In cadrul experientei s-au scos in evidenta lucrarile solului mai profunde - araturi la 28-30 cm, utilizarea scormonitorilor la plug, efectuarea araturii fara intoarcerea brazdei utilizand pluguri fara cormana sau pluguri paraplaw. Randamentele agricole la variantele optime, aratura la 28-30 cm fara cormana si cu scormonitori la plug au depasit martorul - aratul cu cormana la 28-30 cm cu 40 % la orz, 43 % la grau, 109 % la porumb si 29 % la soia. Cercetarile de la Traianu au evidentiat aceste cresteri de randamente agricole in functie de sistemul de lucrari de pregatire a solului, corelat cu avansul procesului ameliorativ prin desalinizare cu o rata de 50-170 mg/100 g sol la araturile fara cormana. Procesul ameliorativ s-a intrerupt sau s-a constatat o resalinizare in situatia in care s-a practicat pregatirea solului prin aratura cu cormana, cizel+disc sau doar disc. 3. Sinteza rezultatelor experimentale cu privire la sistemul de fertilizare pe solurile saraturate pe au scos in evidenta urmatoarele aspecte: Sistemul de fertilizare pe solurile saraturate are menirea de a asigura ridicarea potentialului natural redus de fertilitate al acestor soluri. Fertilizarea organica capata astfel un loc insemnat in cadrul sistemului de fertilizare asigurandu-se pe langa plusul de substante nutritive necesare si o ameliorare a caracteristicilor fizice, hidrofizice, chimice si microbiologice. Ameliorarea solurilor saraturate presupune eliminarea sarurilor prin udarile de spalare, lucrare ce presupune spalarea si a ingrasamintelor. Se impune astfel ca solutie foarte eficienta, aplicarea fractionata a dozelor de ingrasaminte in vederea eficientizarii de valorificare a acestora. Avand in vedere efectul benefic al fertilizarii chimice in ameliorarea caracteristicilor fizice, hidrofizice deficitare ale acestor soluri, dozele de fertilizare sunt majorate cu 20-25 % fata de cele de pe solurile zonale. In privinta dozelor optime de fertilizare pentru culturile de orz si grau de toamna cercetarile desfasurate la CE Lacu Sarat au precizat valorile (substanta activa) : fosfor (P2O5) - 50 kg/ha, azot (NO3 NH4) - 100 kg/ha. La cultura de porumb, cercetarile desfasurate la CE Lacu Sarat au precizat doza optima la nivelul: fosfor - 50 kg/ha, azot - 100 kg/ha. Pentru unele culturi furajere (ovaz furajer, iarba de Sudan, sfecla furajera), cercetarile desfasurate la CE Ciresu au evidentiat valori ale fertilizarii optime la nivelul de azot 120-150 kg/ha si fosfor 80 kg/ha.

27

Fertilizarea fractionata la semanat si la prasilele aplicate porumbului, asigura reducerea dozelor de fertilizare cu 20-25 % fata de sistemul de fertilzare clasic din zona Namoloasa-Maxineni cu P 60 N 120. In privinta sortimentului de ingrasaminte cu azot aplicat pe solurile saraturate, cercetarile intreprinse la CE Lacu Sarat au precizat eficienta ameliorativa a sulfatului de amoniu, in raport cu ureea si azotatul de amoniu pe solurile saraturate afectate si de procese de alcalizare.

III. 7. PREZENTAREA INDICATORILOR DE BONITARE SUB FORMA DE STRATURI INFORMATIONALE TEMATICE SUB FORMA GRAFICA SI ALFANUMERICA

III. 7. 1.BAZINUL HIDROGRAFIC „VALEA LIVAZUI” AFLUENT AL SOMUZULUI MIC

IN JUDETUL SUCEAVA - PODISULUI FALTICENI -PARTEA DE SUD A PODISULUI SUCEVEI.

Data fiind multitudinea conditiilor de mediu, in vederea aprecierii capacitatii de productie a

terenurilor, au fost alese cele mai importante si anume, conditiile legate de relief, de resursele climatice, de hidrologie si de insusirile solului. In cadrul acestor grupe de factori, de asemenea, au fost stabiliti numai anumiti indicatori, mai importanti, mai semnificativi mai usor si mai precis masurabili, care se gasesc, de obicei, in lucrarile de cartare existente: indicatori de bonitare. Folosirea tehnicilor GIS se impune si se justifica mai ales datoritaa spatializarii informatiei dar si rapiditatiiide obtinere a informatiilor.

Cercetarile au fost initiate in bazinul hidrografic al Somuzului Mic din jud. Suceava, reprezentand un complex hidrografic cu suprafata de circa 300 ha situat intre culoarul raului Suceava de Nord si al Somuzului Mare de Sud. Studiul a fost extins in cadrul bazinului la o suprafata de 1800 ha, iar cu ajutorul modulelor testate in etapele anterioare de cercetare a putut fi creata baza de date grafica in format digital. Necesitatea si utilitatea instituirii unui sistem de supraveghere a evolutiei solurilor si insusirilor lor a aparut o data cu intensificarea agriculturii, mai ales in sistemele hidroameliorative de irigatii si desecare, in care este mult modificat de om regimul hidric si salin al solului prin amenajarile agricole efectuate; scopul acestei supravegheri era si este cel de a sesiza inca din fasa tendintele de evolutie negativa a proprietatilor solului sub influenta lucrarilor de imbunatatiri funciare si de a lua la timp masuri de prevenire sau oprire a acestor tendinte. Necesitatea de supraveghere sistematica a evolutiei proprietatilor solului a devenit foarte imperioasa in ultimele decenii, ca urmare a intensei dezvoltari a societatii si extinderii industrializarii care a devenit o sursa de poluare a mediului ambiant cu diferiti agenti chimici pe suprafete apreciabile. S-au pus astfel bazele asigurarii supravegherii, evaluarii, prognozei, avertizarii si interventiei operative cu privire la starea actuala a calitatii solurilor si la tendintele de evolutie a acestuia.

28

BIBLIOGRAFIE 1. Ailincai C., Bucur D., Ailincai Despina, Zbant Maria, Raus L., Topa D., Cara M. - 2007 - Cercetari privind pierderile de apa, sol, humus si elemente minerale prin eroziune la diferite culture agricole in Podisul Moldovei, Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice, Edit. “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, pg. 84, ISBN: 978-973-7921-94-9. 2. Ailincai C., Jitareanu G., Ailincai Despina, Zbant Maria, Raus L., Topa D., Cara M. - 2007 - Influenta fertilizarii de lunga durata si a rotatiei culturilor asupra productiei de porumb si a insusirilor chimice ale solului, Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice, Edit. “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, pg. 74, ISBN: 978-973-7921-94-9. 3. Ailincai C., Jitareanu G., Ailincai Despina, Zbant Maria, Topa D., Balan Adriana, Cara M., 2007 - Influenta sistemului de fertilizare organo-mineral asupra productiei de grau si porumb si asupra fertilitatii solului, Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice, Edit. “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, pg. 92, ISBN: 978-973-7921-94-9. 4. Bogdan Ileana, Gus P., Rusu T. - Agrotehnica diferentiata, Editura Rizoprint, Cluj-Napoca, 2003; 5. Bogdan Ileana, P. Gus, T. Rusu, Moraru Paula, A. Pop, 2007, Stabilirea carateristicilor imburuienarii in rotatia: grau de toamna - cartof - porumb - soia in conditiile de la Cluj-Napoca. In „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, pag. 118-126, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 6. Budoi G., Penescu A., 1996 - Agrotehnica, Editura Ceres, Bucuresti. 7. Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate in Romania, 2004 - Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale 8. Cornelia Lupu, 2006 - Cercetari privind fertilizarea de lunga durata asupra productiei la graul de toamna la SCDA Secuieni, Simpozion UAMV „Ion Ionesccu de la Brad” Iasi 9. Cornelia Lupu, Gh. Lupu, 1993 - Influenta ingrasamintelor cu azot si fosfor asupra productiei de porumb in experientele de lunga durata la SCDA Secuieni - Probleme de agrofitotehnie teoretica si aplicata, vol XVII, nr.1. 10. Cornelia Lupu, Gh. Lupu, 1998 - Influenta ingrasamintelor cu azot si fosfor asupra productiei la griul de toamna in experimentele de lunga durata la SCDA Secuieni, Cercetari Agronomice in Moldova vol. 1-2; 11. Filipov F., Raus L.,Topa D., 2007 - Efectul unor sisteme de lucrare a solului asupra unor indicatori pedomorfologici ai cernoziomului cambic mezocalcaric cultivat cu graul de toamna. „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, Iasi, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 12. Fournier J.C. (1989) : Aspects du comportement de la microflore dégradant les produits phytosanitaires dans le sol . Thèse de Doctorat, Université de Perpignan. 13. Fournier J.C., Catroux C., Schiavini C., Morel Chevillet C., Yassir A., Gamouth A., Duquenne P., Lagacherie B., Soulas G. (1997) : Some experimental resultat illustrating control and positive aspects of the accelerated degradation of some soil applied pesticides. ADSAP workshop report Bordiguera Italie. 14. Gus P. si colab. - influenta lucrarilor solului asupra productiei si a unor insusiri ale solului, „Alternative de lucrare a solului”, 9-10 oct. Cluj-Napoca, 1997; 15. Gus P., Rusu T., Bogdan Ileana - Lucrarile neconventionale si sistema de masini, Editura Rizoprint, Cluj-Napoca, 2003; 16. Gus P., Rusu T., Bogdan Ileana - Sisteme conventionale si neconventionale de lucrare a solului, Editura Rizoprint, Cluj-Napoca, 2003; 17. Gus, P., T. Rusu, Ileana Bogdan, 2007, Factorii care impun tehnici de ameliorare, conservare si valorificare a terenurilor arabile situate pe pante. In „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, pag. 13-19, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 18. Gus., Lazureanu A., Sandoiu D., Jitareanu G., Stanciu I., 1998 - Agrotehnica, Editura Risoprint, Cluj Napoca. 19. Mihaila, Gh. Burlacu, Cr. Hera, 1996 - Rezultate obtinute in experiente de lunga durata cu ingrasaminte pe cernoziomul cambic de la Fundulea, Analele ICCPT Fundulea , vol. LXIII; 20. Jitareanu G., D. Bucur, L. Raus, 2007 - The modification of soil structure under different technological variants, in bean crops from the Moldavian Plain. Conferinta SOIL SCIENCE - BASE FOR SUSTAINABLE AGRICULTURE AND ENVIRONMENT PROTECTION, Institute of Soil Science „Nikola Poushkarov” Sofia - Bulgaria, 13-17 Mai 2007. 21. Jitareanu G., L. Raus, D. Bucur, D. Topa, 2007 - Modification of hydro-physical characteristics and soil compaction degree, under different tillage systems in winter wheat grown in the Moldavian Plateau. Conferinta SOIL SCIENCE - BASE FOR SUSTAINABLE AGRICULTURE AND ENVIRONMENT PROTECTION, Institute of Soil Science „Nikola Poushkarov” Sofia - Bulgaria, 13-17 Mai 2007.

29

22. Jitareanu, G. Filipov, F., Raus L., 2006 - Influenta unor sisteme de lucrare a solurilor asupra unor indicatori pedomorfologici si fizici ai cernoziomului cambic din Campia Moldovei. Conferinta Nationa de Stiinta Solului cu participare internationala „100 de ani de Stiinta Solului in Romania” editia a XVIII-a, Cluj-Napoca, 20 - 26 august 2006. 23. Jitareanu G. - Influenta unor metode de lucrare asupra unor proprietati fizico-chimice, productiei si consumului de energie intr-o rotatie de 3 ani. Simpozionul „Alternative de lucrare a solului”, 9-10 oct. Cluj-Napoca, 1997; 24. Jitareanu G., L. Raus, D Topa, 2006 - Dinamica elementelor nutritive in diferite variante tehnologice de lucrare a solului. Lucrari stiintifice, seria Agronomie, Iasi, vol. 49, ISSN 1454-7414. 25. Jitareanu G., L. Raus, T Onisie, M. Cara,, 2006 - Modificarea structurii solului sub influenta unor variante tehnologice la cultura graului de toamna. Lucrari stiintifice, seria Agronomie, Iasi, vol. 49, ISSN 1454-7414. 26. Jitareanu G., Lucian Raus, Daniel Bucur -Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice, Editura Ion Ionescu de la Brad Iasi, 2007 27. Jitareanu, G., L. Raus, Adriana Balan, 2007 - Modificarea proprietatiilor hidrofizice si a gradului de compactare a solului sub influenta diferitelor sisteme de lucrare la cultura porumbului in Podisul Moldovei.„Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, Iasi, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 28. Kurmmerer K.j., 1997 - Cromatograph, 774 p. 29. Lazureanu A., 1994 - Agrotehnica, Helicon Timisoara 30. Lupu Cornelia, 2007 - Rezultate privind estimarea productivitatii si fertilitatii solului in experientele de lunga durata la porumb. „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, Iasi, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 31. Mircea Motoc - Eroziunea solului pe terenurile agricole si combaterea ei. Editura Agrosilvica, Bucuresti, 1963; 32. Moorman T.B.(1988) : Population of EPTC-degrading microorganisms in soil with accelerated rates of EPTC degradation. Weed Sci. 36, 96-101 33. Moraru Paula, P. Gus, Bogdan Ileana, T. Rusu, A. Pop, 2007, Influenta lucrarilor si a rotatiei culturilor asupra unor insusiri variabile ale solului. In „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, pag. 127-130, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 34. Moraru Paula, P.Gus, T.Rusu, Bogdan Ileana, Moldovan Ioana, A.Pop, H.Cacovean, 2007, L’influence du système de travail du sol et de la rotation des cultures sur le sol et sur la production du blé. Actes des 9es Jornées Nationales de l'Etude des Sols. 3 au 5 avril 2007, pp. 303-304, Angers, France. AFES-INH, UMR SAGAH. 35. Naibo B. (1988) : Biodegradation acceleree des pesticides dans le sol. Phytoma, 401, 23-25. 36. Nicolae Dumitrescu, Andrei Popa - Agrotehnica terenurilor in panta. Editura Ceres, Bucuresti, 1979; 37. Nicolardot B. et Chaussod R. (1986) : Mesure de la biomasse dans les sols cultivés. Rev. Ecol. Biol. Sol., 23 (3), 233-247. 38. Nitu Ion, Maria Dracea, Corneliu Rauta, Mihai Mihalache - Lucrarile agropedoameliorative. Editura Agris, Bucuresti, 2000; 39. Penescu A., Ciontu C. - Agrotehnica, Editura Ceres, Bucuresti, 2001 40. Raus L., G. Jitareanu, D. Topa, 2007 - Modificarea unor indicatori agrochimici sub influenta unor sisteme conventionale si neconventionale de lucrare a solului. „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, Iasi, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 41. Raus L., G. Jitareanu, T. Onisie, 2007 - Influenta sistemului de lucrare si fertilizare asupra productiei si corelatiilor intre unii indicatori ai starii de compactare a solului si productia culturii de porumb. „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, Iasi, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 42. Raus L., Topa D., Jitareanu G., 2007 - Modificarea unor indicatori agrochimici sub influenta unor sisteme conventionale si neconventionale de lucrare a solului. „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, Iasi, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 43. Raus L., 2006 - Modificarea unor indicatori agrochimici sub influenta unor sisteme conventionale si neconventionale de lucrare a solului. Lucrari stiintifice, seria Agronomie, Iasi, vol. 49, ISSN 1454-7414. 44. Raus L., Jitareanu G., 2007 - Corelatii intre unii indicatori ai starii de compactare a solului si productia culturilor de grau, fasole si porumb. „Compactarea solurilor - procese si consecinte”, Ed. „Risoprint” Cluj Napoca, ISBN 978-973-751-417-2. 45. Raus L., Jitareanu G., 2007 - Modificarea structurii solului sub influenta unor variante tehnologice la cultura porumbului. „Compactarea solurilor - procese si consecinte”, Ed. „Risoprint” Cluj Napoca, ISBN 978-973-751-417-2.

30

46. Raus L., M. :tefan, G. Jitareanu, 2006 - Influenta unor sisteme de lucrare asupra compozitiei cantitative si calitative a microbiotei solului la cultura graului de toamna. Lucrari stiintifice, seria Agronomie, Iasi, vol. 49, ISSN 1454-7414. 47. Roeth F.W. (1986) : Enhanced herbicide degradation in soil with repeat application. Reviews of Weed Science, 2, 45-167. 48. Rusu, T., P.Gus, Bogdan Ileana, H.Cacovean, I.Pacurar, M.Duda, 2007, Les implications du système minime du travail du sol dans la soutenabilité de la production agricole. Actes des 9es Jornées Nationales de l'Etude des Sols. 3 au 5 avril 2007, pp. 297-298, Angers, France. AFES-INH, UMR SAGAH. 49. Sandoiu D.I., Dumitrescu Nicoleta Claudia, Stefanic GH., Obrisca Mihaela, Gheorghita Niculina, Ciontu C., Sandoiu Ileana Fulvia, 2007 - Influenta rotatiei culturilor si a fertilizarii cu azot asupra productiilor la grau de toamna si porumb boabe si a fertilitatii preluvosolului roscat. „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, Iasi, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 50. Soulas G. (1985) : La dégradation des pesticides dans le sol , aspects microbiens et cinétiques. Science du sol 2, 43-47. 51. Soulas G. et Fournier J.C. (1987) : Cinétiques comparées de dégradation dans le sol du 2,4-D et du 2,4-dichlorophénol seuls ou en mélange. Conséquences sur le comportement des biomasses microbiennes dégradantes correspondantes. Agronomie, 7(3), 193-199. 52. Suet D.L., Fournier J.C., Papadopoulou-Mourkidou E., Pussemier L., Smelt J. (1996) : Accelerated degradation : The european dimension. Soil Biol. Chem., 28,1741-1748. 53. Sandru I.D. 1996 - Protejarea culturilor agricole cu ajutorul pesticidelor, Editura Helicon Timisoara 54. Topa D., L. Raus, G. Jitareanu, 2006 - Influenta diferitelor sisteme conventionale si neconventionale de lucrare a solului asupra indicilor hidrofizici si compactarii solului. Lucrari stiintifice, seria Agronomie, Iasi, vol. 49, ISSN 1454-7414. 55. Topa D., Raus L., Cara M., Jitareanu G. , 2007 - Influenta sistemelor conventionale si neconventionale de lucrare a solului asupra gradului de hidrostabilitate macrostructurala. „Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventii antropice”, Iasi, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, ISBN 978-973-7921-94-9. 56. Walker A., Moon Y.H. and Welch J.S. (1992) : Influence of temperature, soil moisture and soil characteristics on the persistence of alachlor. Pestic.Sci.,35, 109-116. 57. Zarnea G., Mihaescu G., Veronica Velekorscki 1992 - Principii si tehnici de microbiologie generala. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.