SINTEZĂ CURS BAZELE CONTABILITĂȚII CONŢINUTUL TEMATIC … · defineasca si sa inteleaga corect...

1

SINTEZĂ CURS BAZELE CONTABILITĂȚII

CONŢINUTUL TEMATIC AL CURSULUI

Capitolul 1. SCENA CONTABILITĂȚII DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT Capitolul 2. INFORMAREA FINANCIARĂ PRIN BILANȚ ȘI CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE Capitolul 3. ANALIZA ȘI REPREZENTAREA INFORMAȚIEI CONTABILE: CONTUL ȘI ÎNREGISTRĂRILE CONTABILE Capitolul 4. CICLUL CONTABIL Capitolul 5. CONTABILITATEA ACTIVELOR Capitolul 5. CONTABILITATEA DATORIILOR Capitolul 5. CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU Capitolul 5. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR Capitolul 8. LUCRĂRI DE ÎNCHIDERE A EXERCIȚIULUI FINANCIAR

Bibliografie obligatorie: Chivu Maria Ramona, Bazele contabilității, Editura Fundației România de Mâine, București 2013.

CAPITOLUL I SCENA CONTABILITĂȚII DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT

Obiective

Prin acest capitol se asigură studenţilor însușirea noțiunilor de bază privind teoria contabilă

astfel incat aceștia sa fie capabili: sa cunoasca evolutia contabilitatii; sa defineasca contabilitatea; sa defineasca si sa inteleaga corect obiectul de studiu al contabilitatii; sa inteleaga principiile de functionare a sistemelor de contabilitate in partida dubla; sa inteleaga determinarea bunurilor economice; sa inteleaga relatiile de drepturi si obligatii.

Cuvinte cheie: contabilitate; contabilitatea în partidă dublă; patrimoniu; bunuri economice; drepturi; obligaţii

2

Rezumat

Conceptul de contabilitate

Contabilitatea este disciplina care se ocupă cu măsurarea, gestiunea şi informarea privind

evenimentele economice care au loc într-o entitate economică. Dacă ne punem întrebarea: ce măsoară şi ce gestionează contabilitatea? Evenimente economice, va fi răspunsul. De aici reiese relaţia dintre contabilitate şi economie. Această relaţie este legată de acţiunea de măsurare a evenimentelor cu caracter economic și care constituie funcţia pe care o îndeplinește contabilitatea.

Prin urmare, contabilitatea măsoară şi înregistrează evenimente economice, pentru a furniza informaţii şi pentru a facilita controlul celor care trebuie să ia decizii cu privire la companie, adică administratorilor companiei şi utilizatorilor externi interesaţi de buna funcţionare a companiei. De aici reiese relaţia dintre contabilitate şi management. Având în vedere că o decizie motivată necesită informaţii, se consideră că acestea sunt materie primă în procesul de luare a deciziilor. Prin urmare relaţia este legată de obiectivul principal al contabilităţii: oferirea informaţiilor cu privire la evenimentele economice pentru ca personalul şi managerii să îşi formuleze deciziile manageriale (acţiuni zilnice) şi de planificare (acţiuni periodice de proiectare).

De ce avem nevoie de contabilitate? Contabilitatea este foarte importantă deoarece toate entitățile economice trebuie să aibă

control asupra afacerilor comerciale și financiare ale sale. Numai așa pot obține o productivitate și utilizare a bogăției sale. Pe de altă parte, serviciile furnizate de contabilitate sunt esențiale pentru a obține informații legale.

Obiectul de studiu al contabilităţii De-a lungul timpului, literatura de specialitate ne-a prezentat mai multe teorii în ceea ce

privește obiectul de studiu al contabilității, dintre care amintim: a. Teoria juridică Potrivit teoriei juridice obiectul de studiu al contabilității este patrimoniul reprezentat de un

ansamblu de elemente care compun pe de o parte, bunurile economice ale unei firme şi, pe de altă parte drepturile şi obligaţiile cu valoare economică ale aceleiaşi firme. Bunurile economice reprezintă obiectul relațiilor de drepturi și obligații și formează substanța materială a patrimoniului, adică averea. Bunurile economice au o determinare existențială și una economică. Determinarea existențială se referă la forma concretă a bunurilor și se identifică cu mijloacele de acțiune ale entității. De exemplu: bunuri corporale (terenuri, clădiri, maşini şi utilaje, mijloace de transport, stocuri); bunuri necorporale (creanţe, brevete, licenţe, mărci); bunuri financiare (disponibilităţi în lei şi în valută), şi alte elemente de avere. Determinarea economică se referă la utilitatea şi valoarea bunurilor. Utilitatea este principalul factor prin care se stabileşte valoarea bunului şi reflectă capacitatea bunului de a satisface o anumită nevoie prin folosirea lui în procesul de producţie sau prin consum. Valoarea reprezintă expresia bănească a unei mărimi şi este modul de apreciere a unui bun.

Drepturile şi obligaţiile cu valoare economică, exprimă raporturile de proprietate în cadrul cărora se procură şi gestionează bunurile. Acestea capătă forma de drepturi în situaţia în care titularul de patrimoniu este proprietar, bunurile respective îi aparţin de drept, iar partea respectivă din patrimoniu poartă denumirea de patrimoniu propriu. Raporturile de proprietate iau forma de obligaţii atunci când titularul de patrimoniu procură o parte din avere din resurse aparţinând altor persoane fizice şi juridice,

3

bunurile respective nu îi aparţin de drept, echivalentul valoric al acestora trebuie restituit proprietarului, fapt pentru care partea corespunzătoare din patrimoniu poartă denumirea de patrimoniu străin.

Ecuaţia echilibrului general al patrimoniului definită în sens juridic se prezintă astfel: În plan contabil bunurile economice sunt transpuse sub forma activului, adică ce posedă titularul

de patrimoniu, iar drepturile şi obligaţiile sub forma pasivului, adică ce datorează titularul de patrimoniu. Ca rezultat apare ecuația generală a contabilității:

b. Teoria economică Potrivit teoriei economice obiectul de studiu al contabilității este tot patrimoniul. Bunurilor

economice reflectă modul de întrebuințare a capitalului, iar drepturile și obligațiile reflectă modul de proveniență a capitalului (capital propriu şi capital străin).

c. Teoria economico-juridică Prin asocierea celor două concepţii, a concepţiei juridice şi a celei economice, s-a ajuns la

definirea economico-juridică a patrimoniului. Potrivit acestei concepţii, „patrimoniul este un complex de drepturi şi obligaţiuni, cu respectivele lor obiecte de drepturi şi obligații”. Din definiţia patrimoniului reiese faptul că acesta este format din două elemente interdependente:

persoana fizică sau juridică, ce poartă denumirea de subiect, titular de patrimoniu sau proprietar;

relaţiile de drepturi şi obligaţii în cadrul cărora au fost procurate bunurile economice. Această abordare a fost obiectul unor dispute științifice semnificative având în vedere că o parte

din capitalul propriu este reprezentat de rezultatul obținut de entitate, care se determină separat, ca diferență între venituri și cheltuieli. În concluzie, patrimoniul ca obiect de studiu al contabilității nu cuprinde toate operațiunile realizate de o entitate.

d. Teorii contemporane În prezent în unele țările continentale, cum este cazul Franței, țară cu tradiție, încă se mai aplică

teoria patrimonială. Însa, în țările anglo-saxone noțiunea de patrimoniul este utilizată doar în cazul persoanelor fizice, acestea adoptând teoria economică.

În România, odată cu adoptarea reglementărilor contabile internaționale s-a renunțat la teoria patrimonială a contabilității și s-a trecut la teoria economică, fiind cea promovată în IFRS-uri. Fapt pentru care reglementările contabile din țara noastră sunt în prezent bazate pe viziunea contabilitatea studiază activele, datoriile, capitalul propriu, cheltuielile și veniturile.

În consecință echilibrul contabil va fi prezentat astfel:

ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII

Activele, datoriile și capitalurile proprii sunt elemente componente ale bilanțului, iar cheltuielile

și veniturile elemente componente ale Contului de Profit și Pierdere.

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGAȚII

ACTIV = PASIV

4

Planificarea şi normalizarea contabilă

Pentru a realiza obiectivele la care am făcut referire, trebuie urmărite evenimentele economice

care afectează bogăția firmei. Pentru a face acest lucru avem nevoie de instrumente care să ne permită să înregistrăm în mod adecvat aceste variaţii. Vom numi aceste instrumente Conturi ce vor fi codificate şi ordonate corespunzător, acţiune care necesită planificarea activităţii administrative prin următorii paşi:

- Determinarea conturilor care vor fi necesare; - Determinarea conţinutului fiecărui cont; - Să se determine care sunt evenimentele economice care trebuie evidenţiate în fiecare cont; - Codificarea conturilor astfel încât să ne permită ordonarea şi mecanizarea lor; - Determinarea criteriilor de evaluare a fiecărui element bilanțier astfel încât informaţia să fie

clară şi comparabilă; Pentru a obţine lucrurile menţionate mai sus este necesară normalizarea, ceea ce înseamnă că

un Organism superior trebuie să stabilească cadrul conceptual al contabilităţii şi criteriile generale de contabilizare care să reprezinte un model pentru toate companiile astfel încât informaţia pe care contabilitatea trebuie să o genereze să fie omogenă şi comparabilă în cadrul unor minime, care să se adapteze cu uşurinţă multitudinilor de companii şi activităţilor economice pe care acestea le desfăşoară. Această normalizare se realizează la nivel internaţional de către International Accounting Standard Board – emitent al standardelor internaţionale de raportare financiară, respectiv Comisia Europeană – emitent al directivelor europene.

La nivel naţional, normalizarea contabilă se află în principal la Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală de Legislaţie şi Reglementări Contabile. Reglementarea contabilă în România

Începând din perioada interbelică, s-a făcut simţită necesitatea uniformizării contabilităţii, conturându-se astfel prima reglementare contabilă din România, care avea în cuprinsul ei planurile de conturi, dar şi un model al Bilanţului şi al Contului de profit şi pierdere. Anul 1927 reprezintă momentul instituirii obligativității întocmirii bilanţului şi contului de profit şi pierdere, în principal de către regiile autonome. Începând cu anul 1934 reglementarea contabilă se diversifică, Legea nr. 70/1934 pentru reglementarea și organizarea comerţului de bancă face obligatorie întocmirea Bilanţului și Contului de profit şi pierdere de către bănci. Tot acum apar primele reglementări în domeniul cecului, cambiei, biletului la ordin şi contractele de consignaţie.

Anul 1941 marchează o nouă etapă în dezvoltarea contabilităţii, luând fiinţă Comisia de reglementare a contabilităţii, definindu-se două abordări: patrimonială, respectiv economică.

Normarea contabilităţii este rezultatul trecerii de la economia planificată la economia centralizată, anul 1949 marcând introducerea unei reglementări stricte în domeniul contabilităţii. Procesul de normalizare a continuat şi în perioada 1950-1990, normalizarea contabila fiind atributul exclusiv al Ministerului Finanţelor, autoritatea statului elaborând norme contabile pentru fiecare ramură de activitate.

Perioada postdecembristă este marcată de profunde schimbări la nivel contabil, startul în domeniul contabil fiind dat de Legea 31/1990 privind societăţile, urmată de Legea contabilităţii nr. 82/1991. Problema cu care s-au confruntat normalizatorii români a fost alegerea modelului de contabilitate ce urma să fie adoptat: modelul francez sau modelul anglo-saxon. Pornind de la premisa că economia românească, la acel moment nu avea ca susţinere o piaţa financiară dezvoltată, societăţile din piaţă fiind foarte numeroase, s-a utilizat ca şi sursă de inspiraţie modelul francez, fiind considerat că

5

este cel mai apropiat de specificul pieţei româneşti din momentul respectiv. Astfel, în perioada 1991 - 1994 sunt elaborate planurile de conturi, normele metodologice de utilizare a acestora, modelele registrelor de contabilitate, modelele situaţiilor financiare, modalităţile de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, catalogul privind duratele normale de funcţionare şi clasificarea mijloacelor fixe, etc. modificările aduse cadrului contabil existent până atunci au constituit o încercare a autorităţilor de a muta sfera contabilităţii de la oferirea de informaţii pentru interesul autorităţilor statului, către alte categorii de utilizatori (furnizori, clienţi, salariaţi, etc.).

Accesul entităţilor româneşti la pieţele internaţionale de capital, aderarea la spaţiul european, a determinat reorientarea contabilităţii către reglementările europene şi internaţionale. Beneficiind de asistenţa tehnică a unui grup de experţi englezi, în anul 1997 normalizatorii români au demarat procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea europeană şi internaţională, rezultatul fiind Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 403/1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV a Comunităţilor Economice Europene Şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, urmat de Ordinul Ministrului finanţelor nr. 1660/2000 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Din dorinţa unui limbaj comun în materie de contabilitate, cât mai apropiat de reglementările internaţionale, normalizatorul român, decide, în anul 2001 introducerea unor reglementări diferite pentru entităţile care operau în piaţă. Astfel, potrivit cerinţelor Ordonanţei Guvernului nr.61/2001 pentru modificarea și completarea Legii Contabilităţii nr.82/1991, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare din România se realiza având la bază următoarele acte normative:

- Ordinul ministrului finanţelor publice nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE și cu standardele internaţionale de contabilitate, pentru entităţile cuprinse în anexa la respectivul act normativ;

- Ordinul ministrului finanţelor publice nr.306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate armonizate cu directivele europene – pentru entităţile mici şi mijlocii, respectiv microîntreprinderile care au trebuit să se conformeze cu anumite cerinţe din reglementările speciale (Ordinul ministrului finanţelor publice 1880/2001).

Cunoscut fiind faptul că începând cu data de 1 ianuarie 2007, România urma să adere la spaţiul economic european, ceea ce avea ca implicaţii contabile aplicarea directă a normelor şi reglementărilor emise de autorităţile competente ale UE, normalizatorii români au eliminat din cadrul contabil referinţele la standardele internaţionale de contabilitate, Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene fiind prima normă contabilă conformă cu reglementările europene. Ulterior, având un conţinut similar, Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752/2005 a fost abrogat de Ordinul 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu aplicabilitate şi în prezent, pentru entităţile a căror valori mobiliare nu sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată.

Astfel, persoanele juridice care la data bilanțului depășesc limitele a doua dintre următoarele 3 criterii, denumite criterii de mărime, întocmesc situații financiare anuale care cuprind:

bilanțul cont de profit și pierdere situația modificărilor capitalului propriu situația fluxurilor de trezorerie note explicative la situațiile financiare anuale. Criteriile de mărime sunt: total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro; număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50 persoane.

6

Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a doua dintre criteriile de mărime, întocmesc situațiile financiare anuale simplificate care cuprind:

bilanțul prescurtat; cont de profit și pierdere note explicative la situațiile financiare anuale simplificate; opțional ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de

trezorerie.

CAPITOLUL II INFORMAREA FINANCIARĂ PRIN SITUAȚIILE FINANCIARE

Obiective

Prin acest capitol se asigură studenţilor însușirea noțiunilor de bază privind teoria contabilă astfel incat aceștia sa fie capabili: sa cunoasca structura situațiilor financiare; componenetele bilanțului și a contului de profit și pierdere; să identifice cele 9 principii contabile; să identifice utilitatea principiilor contabile şi necesitarea respectării lor;

Cuvinte cheie: Situații financiare; Bilanț; Contul de profit și pieredere; Principii contabile

Rezumat Situațiile financiare Informațiile contabile sunt comunicate prin intermediul așa numitelor "situații financiare" care

constau din Bilanț, Contul de profit și pierdere, Situația fluxurilor de trezorerie, Situația modificărilor capitalurilor proprii și Politici contabile și note explicative. Aceste documente sunt pregătite de către administratorul firmei, redactate în mod clar, arătând imaginea fidelă a firmei, a poziției financiare și rezultatele companiei.

Fiecare structură a situațiilor financiare conturează un aspect particular, astfel: Bilanțul descrie situația entității la un moment dat ca rezultat al fluxurilor fizice și financiare,

bogăția entității. Contul de profit și pierdere înregistrează cheltuielile și veniturile și arată dacă entitatea a

obținut profit sau pierdere la sfârșitul unei perioade. Situația fluxurilor de trezorerie arată încasările și plățile dintr-o anumită perioadă. Pentru a obține o imagine fidelă, firmele mai întocmesc și Situația modificărilor capitalului

propriu și Politicile contabile și note explicative. Aceste documente ne arată, cu detalii suficiente evenimentele economice care au avut loc în entitate, care sunt prezentate în Bilanț și Contul de profit și pierdere.

Bilanțul, Contul de profit și pierdere și Situația fluxurilor de trezorerie sunt componentele de bază ale situațiilor financiare, iar Situația modificărilor capitalului propriu și Politicile contabile și note explicative sunt situații ajutătoare la crearea unei imagini fidele, explicative și motivaționale a situațiilor financiare ale unei entități (Caraiani și Dumitrana, 2005).

În continuare vom prezenta pe scurt cele trei componente de bază ale situațiilor financiare.

7

Bilanţul ca reprezentare a echilibrului contabilității Definirea, elementele și formatul bilanțului Bilanţul reflectă poziția financiară a firmei, arătând care sunt bunurile pe care le deține

entitatea, precum şi datoriile şi capitalul propriu, la momentul încheierii exerciţiului economic (va coincide cu bilanţul situaţiei iniţiale a exerciţiului ulterior). Oferă informaţie de natură statică.

Acest document ne oferă informaţii despre resursele deţinute de entitate, atât din punct de vedere cantitativ, indicând suma monetară, cât şi din punct de vedere calitativ, indicând diferitele tipuri de elemente care le compun, şi toate acestea din următoarele puncte de vedere:

- Locul acestor resurse, adică, bunurile în care a investit entitatea: Activul; - Originea resurselor: Datoriile; - Partea reziduală a activelor companiei după deducerea datoriilor: Capitalul propriu.

Suma valorilor activului trebuie să coincidă cu suma valorilor datoriilor şi capitalului propriu, arătând echilibrul contabil al firmei.

Pentru a uşura citirea acestui document şi extragerea informaţiilor relevante cu privire la echilibrele contabile, elementele trebuie să apară ordonate şi clasificate. Pentru aceasta se adoptă în general criteriul economic stabilit pentru masa activului, datoriilor și capitalului propriu.

Potrivit reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene, elementele bilanțului sunt

activele, datoriile și capitalul propriu. Activul este format din resurse controlate economic de entitate, ca rezultat a unor evenimente

anterioare (tranzacţii reale deja realizate), de la care se așteaptă ca entitatea să obţină beneficii economice în viitor.

Activele trebuie recunoscute și prezentate în bilanț, fie atunci când este posibilă obţinerea prin intermediul acestora de beneficii economice viitoare pentru entitate (din vânzări, utilizare, maturitate şi posesie), fie în orice moment în care au un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

Recunoaşterea contabilă a unui activ implică de asemenea: Recunoaşterea simultană a unei datorii; Diminuarea unui alt activ; sau Recunoaşterea unui venit sau alte majorări ale capitalului propriu.

Datoriile reprezintă obligaţiile actuale ale firmei, apărute ca şi consecinţă a unor evenimente din

trecut, a căror stingere se așteaptă să producă o diminuare a resurselor care pot produce beneficii economice. Pentru acest scop, sunt incluse și provizioanele.

Elementele de datorii sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț atunci când: - este probabil ca la scadenţa lor şi pentru a stinge obligaţia, să se folosească resurse care aduc

beneficii economice viitoare; sau - în orice moment când valoarea acestora poate fi evaluată în mod credibil.

Recunoaşterea contabilă a datoriilor implică: Recunoaşterea simultană a unui activ Diminuarea unei alte datorii; sau Recunoaşterea unei cheltuieli şi a altor diminuări ale capitalului propriu.

Capitalul propriu (Patrimoniul net/ Capital și rezerve) este format din obligaţiile neeligibile cu

proprietarii firmei. Reprezintă partea reziduală a activelor firmei, după deducerea tuturor datoriilor.

8

Include atât aporturile realizate, fie în momentul înfiinţării fie în alte momente ulterioare, de către asociaţi sau proprietari, care nu sunt considerate datorii, precum și rezultatele acumulate.

În ceea ce privește formatul bilanțului, literatura de specialitate ne prezintă două modele de bază ale bilanțului:

- Modelul orizontal, sub formă de tabel cu două coloane, fundamentat pe baza relației: Activ = Capital propriu + Datorii Entitatea X

BILANȚ la 31 dec N

ACTIV SUME CAPITAL + DATORII SUME Construcții 60.000 Capital social 90.000 Mijloc de transport 30.000 Rezerve 3.000 Stocuri 5.000 Credite bancare pe termen scurt 7.000 Clienți 1.500 Furnizori 1.500 Conturi la bănci în lei 5.000 TOTAL ACTIV 101.500 TOTAL CAPITAL + DATORII 101.500

- Modelul de bilanț vertical, sub formă de listă, fundamentat pe relația: Activ – Datorii = Capital propriu Prin prezentarea bilanțului sub formă de listă se accentuează lichiditatea firmei prin subtotalul

active circulante nete și este pus în evidență capitalul propriu al firmei.

BILANŢ la data de 31 decembrie N

- lei -

Denumirea elementului

Nr. rd.

A B

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) 04

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI 05

II. CREANŢE 06

III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 07

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 08

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) 09

C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10

D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN

11

9

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd. 09 + 10 - 11 - 19)

12

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12)

13

G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

14

H. PROVIZIOANE 15

I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17 + 18 + 21), din care: 16

Subvenţii pentru investiţii 17

Venituri înregistrate în avans - total (rd. 19 + 20), din care:

18

Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 19

Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 20

Fondul comercial negativ 21

J. CAPITAL ŞI REZERVE

I. CAPITAL (rd. 23 la 25), din care: 22

- capital subscris vărsat 23

- capital subscris nevărsat 24

- patrimoniul regiei 25

II. PRIME DE CAPITAL 26

III. REZERVE DIN REEVALUARE 27

IV. REZERVE 28

Acţiuni proprii 29

Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 30

Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 31

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)

SOLD C 32

SOLD D 33

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR

SOLD C 34

SOLD D 35

Repartizarea profitului 36

CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 22 + 26 + 27 + 28 - 29 + 30 - 31 + 32 - 33 + 34 - 35 - 36)

37

Patrimoniul public 38

CAPITALURI - TOTAL (rd. 37 + 38) 39

Prezentarea structurii bilanțiere Masa activului Reglementările contabile împart activul în active imobilizate (active curente), active circulante

(active non-curente) și cheltuieli în avans. A. Active imobilizate (active non-curente) cuprind bunurile care pot fi folosite de o entitate

economică pe o perioadă mai mare de 12 luni, în scopul desfășurării activității fără a se consuma de la

10

prima utilizare. Acestea contribuie la generarea de venituri prin utilizarea lor în cadrul procesul de producție şi uneori prin vânzarea lor.

Reglementările contabile naționale prevăd următoarea structură a activelor non-curente: I. Imobilizări necorporale, II. Imobilizări corporale şi III. Imobilizări financiare.

I. Imobilizările necorporale (intangibile): sunt active identificabile, nemonetare, fără suport material şi deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.

Entitatea economică trebuie să recunoască în situațiile sale financiare un activ necorporal numai în situația în care acesta îndeplinește criteriile de recunoaștere a activelor. O imobilizare necorporală poate fi recunoscută atunci când se estimează că generează beneficii economice viitoare către entitate şi costul acesteia poate fi determinat în mod credibil.

O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă atunci când: a. este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate şi vândută, transferată,

autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă; sau

b. decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi şi obligaţii.

O entitate controlează o imobilizare dacă entitatea are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare de pe urma resursei şi de a restricţiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporală pot include venitul din vânzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizării de către entitate.

Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentaţie legală (în cazul unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculă. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale ar trebui tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate evaluează care element este mai semnificativ.

De exemplu, software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fără acel software specific se include în valoarea acelei imobilizări corporale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemul de operare al unui computer. Atunci când software-ul nu este parte integrantă a hardware-ului respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare necorporală.

În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: 1. cheltuielile de constituire; 2. cheltuielile de dezvoltare; 3. concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare; 4. fondul comercial; 5. avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție. II. Imobilizările corporale sunt bunuri cu conținut corporal (material) deținute de o entitate

pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative şi utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Participă în cadrul procesului de producție cu întreaga lor valoare de utilitate, dar se consumă şi îşi transmit, în mod treptat, valoarea asupra costurilor noilor produse.

Imobilizările corporale cuprind: 1. terenuri şi construcţii; 2. instalaţii tehnice şi maşini; 3. alte instalaţii, utilaje şi mobilier; 4. avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție.

11

Costul de achiziţie sau de producţie este alocat treptat în cheltuielile activităţii prin amortizare. Se amortizează sistematic pe toată durata de viaţă utilă. Firmele amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

a. amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora;

b. amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare;

c. amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului şi, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri contabile;

d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.

Trebuie reţinut faptul că metoda de amortizare trebuie să fie aplicată consecvent, pentru toate imobilizările corporale cu caracteristici similare, schimbarea modului de amortizare a unui activ fiind posibilă numai în cazul determinării unei erori în estimarea modului de consumare a beneficiilor economice.

III. Imobilizări financiare (Investiţii financiare pe termen lung) sunt investiţii în active, oricare ar

fi forma de prezentare (acțiuni, obligațiuni, titluri de creanță), cu scadenţă mai mare de un an. Deţinerea lor asigură venituri prin încasarea dividendelor sau a dobânzilor. Apar înregistrate în activul non-curent, datorită faptului că scadenţa, înstrăinarea sau realizarea se așteaptă să se producă pe o perioadă mai mare de un an.

În structura lor sunt cuprinse: 1. acțiuni deținute la entitățile afiliate; 2. împrumuturi acordate entităților afiliate; 3. interese de participare; 4. împrumuturi acordate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de

participare; 5. Investiții deținute ca imobilizări; 6. alte împrumuturi. B. Activele circulante (active curente) sunt elemente care se aşteaptă să fie vândute,

consumate sau realizate în perioada ciclului normal de exploatare. Sunt acele elemente a căror scadenţă, înstrăinare sau realizare, se aşteaptă să se producă pe o perioadă de maxim un an, de la data încheierii exerciţiului.

Reglementările contabile din România definesc activul circulant ca o resursă care: a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul

normal al ciclului de exploatare al entității; b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării; c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este

restricționată. În categoria activelor circulante se cuprind: 1. stocuri; 2. creanțe;

12

3. investiții pe termen scurt; 4. casa și conturi la bănci. II. Creanțe (valori în curs de decontare): drepturi de încasare derivate din operaţiuni comerciale

(clienţi şi debitori) şi non-comerciale (credite oferite personalului, etc.). Acestea apar, de regulă, la neachitarea contravalorii produselor şi mărfurilor de către cumpărători, la acordarea avansurilor spre decontare şi în contul livrării ulterioare de mărfuri, din cauza achitării în plus organelor de asigurări, salariaţilor, etc.

Persoanele care au beneficiat de o valoare avansată urmând să dea echivalentul corespunzător sunt denumite debitori.

În structura creanțelor se includ: 1. Creanţe comerciale; 2. Creanțe între entităţile afiliate; 3. Creanțe din interese de participare; 4. Alte creanţe; 5. Creanțe privind capitalul subscris şi nevărsat; III. Investiţii pe termen scurt: investiţii financiare temporale în alte firme, oricare ar fi modul de

prezentare, inclusiv dobânzile acumulate, cu scadență mai mică de un an (titlurile de valoare, depozitele bancare, etc.).

În structura acestora se includ: 1. acţiuni deţinute la entităţile afiliate; 2. obligațiuni emise și răscumpărate 3. Obligațiuni 4. alte investiţii pe termen scurt și asimilate.

IV. Casa și conturi la bănci reprezintă sume disponibile pentru entitate la sediul său sau într-un

cont bancar, disponibilitățile în devize fiind separate de cele în lei. În structura acestora se includ: 1. Conturile curente la bănci; 2. Casa; (3) Acreditive; (4)

Avansurile de trezorerie. C. Cheltuielile în avans reprezintă cheltuieli realizate în exerciţiul curent şi care corespund

exerciţiului următor: cheltuieli anticipate (ex: chirii sau abonamente plătite în avans), dobânzi plătite în avans. Prin acestea se asigură alocarea pentru fiecare exercițiu financiar numai a cheltuielilor care îi sunt proprii

Masa capitalului propriu și a datoriilor Reglementările contabile împart capitalul în: A. capital și rezerve; B. Provizioane; C. Datorii D. Venituri în avans. J. Capital și rezerve Capitalul şi rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei

entităţi, după deducerea tuturor datoriilor. Sunt surse de finanțare stabile de care dispune o entitate. Capitalurile proprii cuprind: I. capitalul, II. primele de capital, III. rezervele din rezervele, IV.

rezervele, V. rezultatul reportat și VI. rezultatul exerciţiului. La elaborarea situaţiilor financiare, entităţile adoptă conceptul financiar de capital. Conform

acestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entităţii.

I. Capital subscris (Fonduri proprii)

13

Capitalul este reprezentat de capitalul social al entității. Capitalul social al entității este

reprezentat de aporturile aduse de proprietarii organizaţiei în momentul constituirii societăţii sau în extinderi succesive și care generează relații de drepturi și obligații între respectiva organizație (privită ca independentă de către investitori) și proprietari.

II. Primele de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport şi de conversie. III. Rezervele din reevaluare reprezintă plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor

corporale. Evidenţierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuată pe fiecare imobilizare corporală în parte şi pe fiecare operaţiune de reevaluare care a avut loc. Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil.

IV. Rezervele reprezintă surse de finanţare constituite de entitate pentru anumite scopuri în

conformitate cu legislaţia în vigoare, documentele de constituire sau decizii ale organelor de conducere a entităţii. Caracteristica de bază a rezervelor este aceea că ele se constituie în raport cu cotele stabilite din profit. Structural rezervele se divizează în: 1. rezerve legale; 2. rezerve statutare; 3. Alte rezerve.

V. Profitul sau pierderea reportat(ă) reprezintă ”rezultatul financiar sau partea din rezultat a

cărei afectare financiară a fost amânată de Adunarea Generală a Acționarilor. Rezultatul reportat poate fi pozitiv, în cazul beneficiilor nerepartizate, sau negative, adică pierderi constatate la închiderea exercițiilor anterioare, neacoperite încă din punct de vedere financiar”1.

VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului. Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia și reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere. Acesta poate fi ”favorabil, caz în care reprezintă un profit și o sursă proprie de finanțare până în momentul repartizării lui pe destinații legale sau statutare sau poate fi nefavorabil, caz în care reprezintă pierdere ce trebuie acoperită. În această ultimă situație, rezultatul este prezentat în bilanț cu semnul minus, micșorând capitalul propriu”2.

B. Provizioanele corespund cu obligaţiile în care există incertitudini cu privire la valoarea lor sau

cu privire la scadenţă (exigibilitate). Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.

Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: - o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior; - este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi - poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

”Remarcă: Dacă se face recurs la contabilitatea anglo-saxonă prin natura lor provizioanele sunt tratate ca obligații sau datorii pe termen lung sau scurt, după caz. În schimb în contabilitatea europeană provizioanele sunt definite ca structură calitativă distinctă a datoriilor, fiind situate între capitaluri proprii și datorii”3.

C. Datorii

1 Caraiani C., Dumitrana M., Bazele contabilității, Editura InfoMega, 2005, pg 47.

2 Idem 8

3 Ristea M., et.al, Contabilitatea societăților comerciale, vol I, Editura Universitară, 2009, pg.110

14

Include obligaţii şi angajamente ale entității cu terţii. Se numesc capitaluri externe sau finanţare externă. Principala caracteristică a acestui tip de elemente este obligaţia de restituire. Sunt datorii de natură diferită potrivit tipului de operaţie care le-a motivat.

În funcţie de data scadenţei exigibilităţii sale, datoriile se clasifică în datorii pe termen scurt (datorii curente) şi datorii pe termen lung (datorii non-curente).

Datoriile pe termen lung (datorii non-curente) reprezintă resurse permanente puse la dispoziţia entității a căror exigibilitate este pe termen lung. Se mai numesc finanţare externă pe termen lung.

Datorii pe termen lung cuprind împrumuturile şi datoriile faţă de instituţiile de credit cu scadență după un an.

Datorii curente cuprind, în general, obligaţiile a căror scadenţă se aşteaptă să se producă într-o perioadă de maxim un an de la data încheierii exerciţiului. Reprezintă resursele externe scadente în termen de maxim 12 luni, legate de obicei de finanţarea operaţiunilor comerciale şi curente (datorii de funcţionare, finanţare externă pe termen scurt).

Potrivit reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene o datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:

a. se aşteptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; sau b. este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii, care nu îndeplinesc condițiile de mai sus, trebuie clasificate ca datorii pe

termen lung. Astfel, în funcție de perioada contractuală, distingem următoarele datorii: 1. împrumuturi şi datorii asimilate; 2. datorii comerciale; 3. datorii între entitățile afiliate; 4. datorii privind interesele de participare; 5. alte datorii. D. Venituri în avans reprezintă venituri realizate în exerciţiul curent şi care corespund

exerciţiului următor: venituri anticipate (ex: chirii sau abonamente plătite în avans), dobânzi încasate în avans, subvenții pentru investiții. Prin acestea se asigură alocarea pentru fiecare exercițiu financiar numai a veniturilor care îi sunt proprii

Suma veniturilor din elementele din Capitalul Propriu şi din Datoriile pe termen lung (non-curente) se numeşte finanţare de bază (capitaluri permanente). Reprezintă resursele permanente la dispoziţia companiei.

În orice unitate economică suma resurselor economice este egală cu suma resurselor financiare ceea ce ne permite reflectarea poziției firmei prin Ecuaţia fundamentală a bilanțului:

Activ Datorii + Capital propriu

Investiţii Surse de finanţare

Structura economică structura financiară Această ecuaţie înseamnă că orice element care figurează în activ a fost finanţat cu resurse

proprii sau externe.

Contul de profit și pierdere Nevoia de a stabili perioade concrete de activitate este justificată, printre altele, de nevoia de a

măsura rezultatul atins de entitate într-o anumită perioadă. Contul de profit și pierdere este un document care include separat veniturile și cheltuielile

exercițiului, și prin diferență, rezultatul exercițiului, ca efect al activității și tranzacțiilor efectuate de entitate și raportează perioada aferentă unei anumite perioade.

15

Reglementările contabile conforme cu Directivele Europene definesc veniturile și cheltuielile astfel:

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

Modul de formare a rezultatului este prezentat prin Contul de Profit și Pierdere. Pentru a ne alinia la Standardele Internaționale de Contabilitate și la Directivele Europene,

România a adoptat în reglementările contabile formatul Contului de Profit și Pierdere prin varianta clasificării cheltuielilor de exploatare după natura lor, iar în notele explicative se prezintă clasificarea după destinație.

Astfel, după natura lor, rezultatele sunt grupate în rezultatele din exploatare, financiare și extraordinare. Rezultatul din exploatare și rezultatul financiar constituie rezultatul din activitatea curentă.

Calcularea rezultatului exerciţiului permite estimarea acestor rezultate parţiale: Rezultatul din exploatare: diferenţa între veniturile şi cheltuielile provenite din desfăşurarea

activităţii care constituie obiectivul principal al firmei şi unele activităţi realizate suplimentar. Rezultatul financiar: diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile de natură financiară. Rezultatul extraordinar rezultă din tranzacții diferite de cele curente ale unei firme, care nu

apar în mod frecvent, cu regularitate (Ex: cutremure sau alte calamități naturale, exproprierea activelor, etc.).

Rezultatul înaintea impozitării: suma rezultatului din exploatare, rezultatului financiar și rezultatului extraordinar.

Rezultatul exerciţiului: se obţine după deducerea din rezultatul înaintea impozitării a cheltuielii privind impozitul pe profit, pe care trebuie să o plătească entitatea Statului.

Pentru o înțelegere mai bună a noțiunii de cont de profit și pierdere vă prezentăm în continuare formatul acestuia:

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE la data de 31 decembrie 200N

- lei -

Denumirea indicatorilor Nr. rd.

A B

1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 + 03 - 04 + 05 + 06) 01

Producţia vândută 02

Venituri din vânzarea mărfurilor 03

Reduceri comerciale acordate 04

Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing

05

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 06

2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie Sold C

07

16

Sold D 08

3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată

09

4. Alte venituri din exploatare 10

- din care, venituri din fondul comercial negative 11

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10)

12

5 a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 13

Alte cheltuieli materiale 14

b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) 15

c) Cheltuieli privind mărfurile 16

Reduceri comerciale primite 17

6 Cheltuieli cu personalul (rd. 19 + 20), din care: 18

a) Salarii şi indemnizaţii 19

b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 20

7 a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 22 - 23)

21

a.1) Cheltuieli 22

a.2) Venituri 23

b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 25 - 26)

24

b.1) Cheltuieli 25

b.2) Venituri 26

8 Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27

8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 28

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 29

8.3. Alte cheltuieli 30

Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing

31

Ajustări privind provizioanele (rd. 33 – 34) 32

- Cheltuieli 33

- Venituri 34

CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 13 la 16 - 17 + 18 + 21 + 24 + 27 + 32)

35

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: 36 - Profit (rd. 12 - 35)

- Pierdere (rd. 35 - 12) 37

9 Venituri din interese de participare 38

- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 39

10 Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

40


11 Venituri din dobânzi 42


17

Alte venituri financiare 44

VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 38 + 40 + 42 + 44) 45

12 Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante (rd. 47 - 48)

46

- Cheltuieli 47

- Venituri 48

13 Cheltuieli privind dobânzile 49

- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 50

Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 51

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 46 + 49 + 51) 52

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă): 53 - Profit (rd. 45 - 52)

- Pierdere (rd. 52 - 45) 54

14 PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):

- Profit (rd. 12 + 45 - 35 - 52) 55

- Pierdere (rd. 35 + 52 - 12 - 45) 56

15 Venituri extraordinare (ct. 771) 57

16 Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 58

17 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:

- Profit (rd. 57 - 58) 59

- Pierdere (rd. 58 - 57) 60

VENITURI TOTALE (rd. 12 + 45 + 57) 61

CHELTUIELI TOTALE (rd. 35 + 52 + 58) 62

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă): 63 - Profit (rd. 61 - 62)

- Pierdere (rd. 62 - 61) 64

18 Impozitul pe profit 65

19 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

66

20 PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR:

67 - Profit (rd. 63 - 65 - 66)

- Pierdere (rd. 64 + 65 + 66); (rd. 65 + 66 - 63)

68

Principii contabile generale Principiile contabile reprezintă suportul contabilităţii şi pe baza acestora au fost reglementate

criteriile de evaluare. Elementele prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilității de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi

18

raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.

Principiile contabile sprijină funcţionarea conturilor, de aceea pentru a beneficia de situații financiare care să exprime corect imaginea încrezătoare a companiei, este necesar să realizăm toate înregistrările contabile potrivit principiilor contabile.

Caracteristicile principiilor contabile sunt: Sunt instrumente sau norme folosite de experţii contabili pentru a duce la capăt elaborarea

informaţiei financiare; Sunt folosite de audit pentru a contrasta fiabilitatea situaţiilor contabile; Sunt elementele ca informează cu privire la criteriile folosite pentru elaborarea informaţiei

contabile. Aplicarea principiilor contabile va avea ca şi consecinţă prezentarea informațiilor cu claritate

exprimând imaginea încrezătoare a bogăției, situaţia sa financiară şi rezultatele firmei. Principiile contabilităţii sunt criteriile şi mijloacele utilizate de către companii pentru evaluarea

activelor, datoriilor şi capitalului propriu, pentru determinarea rezultatului economic al perioadei şi pentru înregistrarea operaţiunilor.

Reglementările contabile conforme cu Directivele Europene prezintă următoarele principii, astfel:

1. Principiul continuităţii activităţii. 2. Principiul permanenţei metodelor.

3. Principiul prudenţei. 4. Principiul independenţei exerciţiului. 5. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. 6. Principiul intangibilităţii. 7. Principiul necompensării. 8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. 9. Principiul pragului de semnificaţie.

CAPITOLUL III ANALIZA ȘI REPREZENTAREA INFORMAȚIEI CONTABILE:

CONTUL ȘI ÎNREGISTRĂRILE CONTABILE

Obiective Prin acest capitol se asigură studenţilor însușirea noțiunilor de bază privind teoria contabilă astfel incat aceștia sa fie capabili: sa cunoasca variaţiile bilanțiere degajate din evenimentele economice; să cunoască importanța contului, conceptul, structura şi terminologia. Legea privind contabilitatea în partidă dublă; să cunoasca și să aplice regulile de funcţionare a conturilor; conţinutul planului de conturi; să realizeze o analiză contabilă; să înregistreze în conturi tranzacţiile ce au loc în cadrul unei unităţi; să înregistreze formula contabilă.

Cuvinte cheie: Sold iniţial; Debit; Credit; Total sume debitoare; Total sume creditoare; Sold final;

Analiză contabilă; Formula contabilă.

19

Rezumat

Variaţiile bilanțiere degajate din evenimentele economice

Plecând de la ecuaţia şi compunerea bilanțului (activ datorii + capital propriu), vom prezenta diferite modificări pe care acesta le poate suferi. Aceste schimbări pot fi rezultatul a două tipuri de operaţiuni:

- Operaţiuni care afectează doar elementele bilanțiere. - Operaţiuni care afectează rezultatul obţinut într-o anumită perioadă.

Aceste operaţiuni denumite evenimente economice, sunt definite ca toate evenimentele economico-administrative care afectează bogăția firmei. Aceste întâmplări pot implica atât relaţii cu exteriorul (vânzări sau achiziții de mărfuri), cât şi operaţiuni interne (reclasificarea unei datorii).

Evenimentele economice pot fi clasificate astfel: 1. În funcţie de modificarea produsă în capitalul propriu:

- Modificatoare de structură: nu produc variaţii cantitative în capitalul propriu sau în masa capitalului propriu

- Modificatoare de volum: produc variaţii cantitative în capitalul propriu sau în masa capitalului propriu 2. În funcţie de variaţia globală a bogăției (ansamblul de bunuri, drepturi şi obligaţii).

- Majorări: valoarea globală a bogăției crește. - Diminuări: valoarea globală a bogăției scade. - Neutre: valoarea globală a bogăției este invariabilă.

Situaţie după un eveniment Situaţia iniţială şi după Situaţia după un care majorează un eveniment neutru eveniment care diminuează

Unde: A – total activ; D – total datorii; C – capital propriu.

1. Evenimente modificatoare de structură. Se pot distinge:

a. În structura activului:

A + X – X D + C Exemplu: achiziţionarea unui bun în numerar sau încasarea unui drept; depunerea numerarului

în contul bancar. b. În structura datoriilor:

A (D + X – X) + C

A D+C A D+C

A D+C

20

Exemplu: reclasificarea unei datorii pe termen lung în datorie pe termen scurt. c. În structura Capitalului propriu.

A D + (C + X – X) Exemplu: aplicarea rezultatului reportat la rezerve; rezervele constituite se utilizează pentru

majorarea capitalului social. d. În structura activelor şi datoriilor.

(A + X) (D + X) + C

(A – X) (D – X) + C Exemplu: plata facturii furnizorului dintr-un credit bancar pe termen scurt, se achiziționează

mărfuri de la furnizori; se plătește datoria faţă de instituţia de credit şi dobânzile. 2. Evenimente modificatoare de volum. Aceste evenimente: - Pot afecta rezultatul, provin din oricare operaţiune legată de activitatea firmei care generează

o cheltuială sau un venit. - Pot să nu afecteze rezultatul, provin din operaţiuni cu proprietarii, ajustări de valoare etc.

Înregistrarea contabilă va necesita folosirea conturilor de Bilanţ. În ambele situaţii evenimentele care produc modificări pot fi clasificate astfel: a. Modificări în capitalul propriu în sensul creșterii.

A + X D + (C + X)

A (D – X) + (C + X) Exemplu: Se vând mărfuri clienților; primim o subvenţie din exploatare; sau un posesor de

obligaţiuni devine acţionar în entitate; se cumpără partea unui acţionar; plata salariaților în natură, adică prin distribuirea unor produse;

b. Modificatoare ale capitalului propriu în sensul diminuării.

A – X D + (C – X)

A (D + X) + (C – X) Exemplu: plata dobânzilor în numerar; se restituie capitalul unui acționar, se descarcă gestiunea

de mărfurile vândute clienților; încasăm datoria de la clienţi oferindu-le un discount pentru plata promptă; negociem o datorie cu creditorii, asumându-ne unele cheltuieli cu dobânzile pentru întârziere.

Contul. Concept, structură şi terminologie. Legea privind contabilitatea în partidă dublă Pentru înregistrarea evenimentelor economice, contabilitatea dispune de diferite instrumente

sau tehnici de reprezentare. În acest capitol ne vom centra atenţia asupra contului. a. Conceptul de cont. Contul poate fi definit ca fiind instrumentul contabilităţii pentru

înregistrarea şi elaborarea informaţiei prin reprezentarea şi măsurarea fiecărui element în mod independent.

Funcţiile contului sunt următoarele: - Clasificator. Clasifică fiecare element pe care îl reprezintă, atât din bilanț, cât şi din rezultat.

Prin această clasificare conturile sunt ordonate după mai multe criterii în scopul simplificării, identificării, utilizării și prezentării lor.

- Istoric. Înregistrează diferite evenimente care au modificat elementul reprezentat de cont sau conceptul de rezultat care îi corespunde;

21

- Numeric. Înregistrează variaţiile pozitive şi negative ale elementului, permițând determinarea soldului său la un moment concret;

- Prospectiv. Pe baza evoluţiei sale, permite proiectarea în viitor a comportamentului fiecărui element bilanțier.

b. Structura contului. Trebuie să evidenţiem două caracteristici de bază ale contului: 1.Titlul conturilor reflectă numele elementului pe care îl reprezintă. Titlul sau va fi frecvent

utilizat şi va permite identificarea clară a elementului. 2.Contul va avea două parţi, pentru a putea indica variațiile suferite ca consecinţă a diferitelor

evenimente economice. Astfel într-o parte vor fi înregistrate creşterile de valoare şi în cealaltă parte vor fi înregistrate diminuările de valoare. Conturile sunt reprezentate printr-un T, partea stângă fiind numită DEBIT şi partea dreaptă CREDIT, aceasta reprezentând baza fundamentală a principiului dualităţii.

- forma bilanțieră: DEBIT CREDIT

- forma unilaterală a contului: Denumirea contului

Date generale Debit

Credit

Sold Data Doc. Explicații

01.III.200N FF0032879

14.III.200N FF0045988

Rulaj

Total sume

c. Terminologia contului. Facilitează descrierea şi înţelegerea funcţionării sale. O recapitulare a

terminologiei asociate funcţionării conturilor se concretizează în: - Înregistrările în cont. Înregistrările vor reflecta creşterile sau diminuările fiecărui element.

Înregistrările în debit sunt cunoscute sub numele de a debita iar înregistrările în credit sunt cunoscute sub numele de a credita;

- Deschiderea contului reprezintă realizarea primei înregistrări într-un cont pentru a iniția funcționarea sa;

- Soldul contului. Sumele înregistrate în debit arată sumele debitoare, iar cele trecute în credit arată sumele creditoare. Soldul poate fi debitor, creditor sau zero. Soldul va fi debitor dacă debitul

creditul şi va fi creditor dacă creditul debitul; - Lichidarea contului reprezintă calculele pentru determinarea soldului. Soldul final se

determină după relația: Sold final = Sold iniţial + Rulaj ce confirmă creşterile – Rulaj ce caracterizează micşorările - Soldarea contului. A realiza o înregistrare pentru ca soldul contului să fie zero și apoi se trece

la închiderea contului;

22

- Închiderea contului. Operaţiune formală care nu se referă la un eveniment economic prin care se evită înregistrarea ulterioară în cont.

- Redeschiderea contului. Operaţiune de deschidere a conturilor închise anterior, corespunzătoare unui exerciţiu ulterior.

d. Fundamentarea: contabilitatea în partidă dublă. Principiul dualităţii, fundamentul contabilităţii în partidă dublă, justifică existenţa celor două

părţi ale contului, întrucât după cum am văzut, fiecare eveniment economic cuprinde cel puţin: o utilitate/nevoie (Debit) şi o resursă (Credit), ceea ce implică faptul că trebuie să intervină două elemente în sistem.

Clasificarea şi funcţionarea conturilor Conturile, potrivit teoriei materialiste, control şi evaluare, pot fi clasificate în conturi bilanţiere

(permanente) şi conturi de procese (temporare). Conturile bilanţiere sunt folosite pentru identificarea valorilor bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor care formează bogăția firmei, adică a activelor, datoriilor și capitalului propriu. La rândul lor conturile de procese (temporare) vor reflecta cauzele variaţiei capitalului propriu pe parcursul unui exerciţiu. Sunt reprezentate de cheltuieli și venituri. Acestea sunt elemente ale contului de profit și pierdere și afectează valorile bilanțiere prin intermediul rezultatului, ca elemente de capitaluri proprii.

a. Conturi de activ (bilanţiere): Reprezintă bunurile şi drepturile firmei (masa activului); Iau naştere şi se majorează prin Debit şi se diminuează prin Credit; Au sold debitor sau zero; Soldul prezentat la încheierea exerciţiului corespunde soldului iniţial al exerciţiului financiar

viitor. DEBIT CONT DE ACTIV CREDIT

Sold inițial Micșorări

Creșteri Rulaj debitor Rulaj creditor Sold final debitor sau zero

Sold final = Sold iniţial + Rulaj debitor – Rulaj creditor b. Conturi de datorii (bilanţiere): Reprezintă elementele de datorii exigibile (obligaţii exigibile). Iau naştere şi se majorează prin Credit şi scad prin Debit; Au sold creditor sau zero; Soldul prezentat la încheierea exerciţiului corespunde soldului iniţial al exerciţiului financiar

viitor. DEBIT CONT DE DATORII CREDIT

Sold inițial

23

Micșorări

Creșteri

Rulaj debitor Rulaj creditor Sold final creditor sau zero

Sold final = Sold iniţial + Rulaj creditor – Rulaj debitor

c. Conturi de capital propriu: Reprezintă participarea proprietarului la bogăția firmei, fie prin aporturile sale fie prin rezultate

sau alte variații ale capitalului propriu. Există două tipuri de conturi de capital propriu: c.1. Conturi de capital propriu (bilanțiere): iau naştere şi se majorează prin Credit şi scad prin Debit; au sold creditor sau prezintă sold zero. DEBIT CONT DE CAPITAL PROPRIU CREDIT

Sold inițial Micșorări

Creșteri

Rulaj debitor Rulaj creditor Sold final creditor sau zero

Sold final = Sold iniţial + Rulaj creditor – Rulaj debitor c.2. Conturi de procese (temporare) de venituri şi cheltuieli alocate contului de profit și

pierdere: apar ca o consecinţă a evenimentelor economice modificatoare de volum; se menţin deschise doar pe parcursul exerciţiul contabil şi se închid la încheierea exerciţiului

prin contul de profit și pierdere: Conturile de venituri reflectă creşterea capitalului propriu prin fluxuri economice de bunuri şi

servicii sau prin câştiguri sau beneficii obţinute din înstrăinarea elementelor. Iau naştere şi se majorează prin Credit;

Conturile de cheltuieli reflectă reduceri ale capitalului propriu prin fluxuri economice de bunuri şi servicii sau prin pierderi cauzate de înstrăinarea elementelor. Iau naştere şi se majorează prin Debit. Funcţionarea conturilor CONT DEBIT CREDIT SOLD ACTIV Sold iniţial

Creşteri Diminuări Debitor sau zero

DATORII Diminuări Sold iniţial Creşteri

Creditor sau zero

CAPITAL PROPRIU Diminuări Sold iniţial Creşteri

Creditor sau zero

CAPITAL PROPRIU (conturi de procese)

Cheltuieli şi pierderi

Cheltuieli şi pierderi, sold debitor sau zero; Venituri și beneficii, sold

24

Venituri şi beneficii creditor sau zero.

Planul de conturi Planul de conturi reprezintă un sistem de clasificare constând dintr-o listă a tuturor conturilor

folosite de o entitate economică, ordonate după conținutul economic și funcția contabilă. Fiecărui cont îi este atribuit un simbol cifric și o denumire, fiind încadrat într-o clasă și grupă.

Clasificarea conturilor în planul de conturi respecta următoarea regula: prima cifra reprezintă clasa de conturi, a doua cifra reprezintă grupa iar următoarele cifre reprezintă conturile și subcosturile.

Conturile prevăzute în planul de conturi general sunt conturi sintetice de gradul I (simbolizate cu trei cifre) și de gradul II (simbolizate cu patru cifre), grupate în noua clase de conturi. Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii. Cele din clasele 8-9, precum și dezvoltarea în conturi analitice a conturilor sintetice, sunt la latitudinea fiecărei entități, în funcție de specificul activității și necesitățile proprii. Conturile pot avea funcțiune contabilă de activ (A), datorii (D) și capital propriu (C) sau sunt bifuncționale (A/D sau C).

Clasa 1. Conturi de capitaluri; Clasa 2: Conturi de imobilizări; Clasa 3. Conturi de stocuri și producție în curs de execuție; Clasa 4. Conturi de terți; Clasa 5. Conturi de trezorerie; Clasa 6. Conturi de cheltuieli; Clasa 7. Conturi de venituri; Clasa 8. Conturi speciale; Clasa 9. Conturi de gestiune. Analiza contabilă a evenimentelor economice

După ce evenimentul economic au fost consemnate în documentele justificative se trece la

analiza contabilă. Analiza contabilă este un procedeu metodic, deosebit de important, folosit în contabilitate în mod obligatoriu, înainte ca evenimentele economice să fie înregistrate. Niciun eveniment economic nu trebuie înregistrat, decât după ce în prealabil a fost supus analizei contabile. Practic, scopul final al analizei contabile a fiecărui eveniment îl constituie stabilirea corectă, raţională a formulei contabile.

Analiza contabilă se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: Etapa 1. Determinarea naturii evenimentului economic: Etapa 2. Modificarea elementelor bilanțiere Etapa 3. Identificarea conturilor corespondente Etapa 4. Aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor. Etapa 5. Întocmirea formulei contabile: Înregistrarea contabilă: formula contabilă Formula contabilă reprezintă modalitatea de prezentare grafică a fiecărui eveniment economic

reflectat în conturile corespondente pe baza dublei înregistrări, sub forma unei egalităţi valorice. Înregistrarea corespunde unei tehnici de înregistrare convenţională de caracter sistematic.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cont_contabil

25

Formulele contabile sunt clasificate din mai multe puncte de vedere, astfel: În funcţie de numărul conturilor corespondente: formule contabile simple; și formule contabile compuse. În funcţie de scopul pentru care se întocmesc: formule contabile care respectă reglementările contabile; și formule contabile de corectare (stornare).

CAPITOLUL IV

CICLUL CONTABIL Obiective

Prin acest capitol se asigură studenţilor însușirea noțiunilor de bază privind teoria contabilă astfel incat aceștia sa fie capabili: sa cunoasca principiile evaluarii; să identifice formele evaluării patrimoniului; sa cunoasca registrele contabile obligatorii; sa fie capabili să completeze anumite documente contabile; sa cunoasca modul de gestionare şi păstrare a documentelor; să întocmească Balanța de verificare.

Cuvinte cheie: evaluarea la intrarea in patrimoniu; evaluarea la iesirea din patrimoniu;

evaluarea la inventariere; evaluarea la data bilantului; FIFO, LIFO, CMP; Documente justificative; Balanța de verificare.

Rezumat

Perioada contabilă În cadrul ciclului contabil există trei mari faze care au loc întotdeauna în mod continuu pentru

fiecare exerciţiu economic al firmei: Începerea sau deschiderea exercițiului; Desfăşurarea sau înregistrarea evenimentelor economice;; Închiderea exerciţiului.

Fiecare etapă este formată dintr-o serie de operaţiuni tipice, dintre care unele vor avea caracter tehnic deoarece nu răspund la niciun eveniment contabil. Prin urmare, este vorba despre ajustări necesare prin aplicarea principiilor contabile în vederea determinării corecte a situaţiei economico-financiară a bogăției firmei şi a rezultatului perioadei.

Documentele justificative

Documentele contabile reprezintă suportul contabilității care stă la baza înregistrării operațiunilor comerciale realizate de entitate. Prin intermediul documentelor contabile se realizează controlul economic și financiar, cu ajutorul acestora putând-se descoperii neregulile în gestiunea firmei. Acestea reprezintă dovada documentară (pe suport de hârtie sau în format electronic) care justifică

26

realizarea evenimentului economic. În caz de litigii, documentele contabile au importanță juridică, și sunt folosite ca probe în justiție.

În funcție de importanța și frecvența utilizării lor, documentele contabile pot fi tipizate și netipizate. Documentele tipizate - conținutul, forma și formatul sunt prestabilite și imprimate pe formulare, pe baza unor reglementări legale. Prin acestea se dorește realizarea unor tipuri unitare de documente pentru întreaga economie, ramuri ale economiei și activități specifice:

Exemplu: facturi, chitanțe, ordin de plată, etc. Documentele netipizate - conținutul, forma și formatul nu sunt impuse de reglementările legale,

fiind stabilite de fiecare entitate în funcție de necesitatea de informare. Exemplu: procese verbale, rapoarte între departamentele firmei, etc. În funcție de modul de întocmire și rolul lor în cadrul circuitului economic și al sistemului

informațional-decizional, documentele contabile se grupează în: documente justificative, documente de evidență contabilă (registre contabile); și documente de sinteză și raportări (situațiile financiare).

Evaluarea în contabilitate Evaluarea în contabilitate constă în cuantificarea și exprimarea în unități monetare a mărimii

activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor și veniturilor și a operațiilor economice și financiare cu modificări intervenite în masa bilanțieră.

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie.

Evaluarea la data intrării în entitate La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de

intrare, care se stabileşte astfel: a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate; c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la

capitalul social; d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. Valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziţie. Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea

şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se

reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Același lucru este valabil și pentru bunurile care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie.

Evaluarea la data ieşirii din entitate La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la

valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată).

Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora. La scoaterea din evidenţă a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau

pierdere de valoare aferente acestora.

27

Înregistrarea cronologică și sistematică a tranzacțiilor prin Registrele contabile Registrele contabile sunt documente de evidență contabilă cu caracter obligatoriu, prin care se

asigură înregistrarea cronologică și sistematică a evenimentelor economice consemnate în documentele justificative.

Potrivit legii contabilității registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul Jurnal; Registrul Cartea Mare. Registrul Inventar; și Balanța de verificare Informațiile din balanța de verificare înainte de inventariere sunt completate cu cele obținute la

inventariere, și astfel se întocmește balanța de verificare după inventariere, care stă la baza întocmirii situațiilor financiare.

Balanța de verificare este un document contabil care enumeră mișcările și soldurile fiecărui cont din Registru Cartea Mare, având drept scop compararea sau verificarea tuturor înregistrările contabile din Registrul Jurnal care au fost înregistrate în conturile din Cartea Mare respectând partida dublă. Balanţele de verificare se întocmesc, de regulă, la sfârşitul unei perioade de gestiune (lună, trimestru sau an) şi ori de câte ori necesităţile impun acest lucru, în scopul verificării exactităţii înregistrărilor în conturi.

Funcțiile balanței de verificare sunt următoarele: 1. Verifică dacă soldurile debitoare ale conturilor însumează exact la fel ca soldurile creditoare,

astfel încât să se producă balanța sau echilibrul. A = D + C 2. Verifică dacă suma mișcărilor din conturile de debit sunt egale cu suma mișcărilor din credit.

La rândul său, dovedește că suma din Registrul Jurnal este corectă. 3. Rezuma și sintetizează procesul analitic pe care l-au avut conturile în Registrul Jurnal și în

Registrul Cartea Mare. Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii tabelare cu mai multe coloane, în care

sunt înscrise, în ordinea din planul de conturi, toate conturile utilizate de contabilitatea unităţii patrimoniale, fiecare cont fiind identificat prin simbol şi denumire. Pentru fiecare cont, în balanţă se prezintă date valorice preluate din balanţa precedentă şi din registrul„Cartea mare", respectiv soldul iniţial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor şi soldul final de la sfârşitul lunii.

Clasificarea balanţelor de verificare4 Balanţele de verificare se clasifică după mai multe criterii, şi anume: după felul conturilor pentru

care se întocmesc, după numărul egalităţilor pe care le cuprind, după conţinutul şi forma grafică de prezentare etc.

1. După felul conturilor pentru care se întocmesc, balanţele de verificare se împart în: • balanţe de verificare a conturilor sintetice, sau generale. Acestea se întocmesc pe baza datelor

preluate din conturile sintetice; • balanţe de verificare a conturilor analitice.

4 Subcapitol preluat din Ionescu Cicilia, Contabilitate baze și proceduri, Editura Fundației România de Mâine, 2008,

pg. 262.

28

Acestea se întocmesc pe baza datelor preluate din conturile analitice, pentru fiecare cont sintetic care a fost desfăşurat pe conturi analitice, înainte de a se întocmi balanţa de verificare generală, şi au drept scop verificarea exactităţii înregistrărilor din conturile sintetice şi cele analitice prin concordanţele care trebuie să existe cu privire la soldurile iniţiale, rulaje, sume totale şi soldurile finale; pentru acest motiv, se mai numesc şi balanţe de verificare auxiliare sau secundare.

2. După numărul egalităţilor pe care le cuprind sau al conținutului lor: balanţe de verificare cu o serie, cu două serii, cu trei serii şi cu patru serii de egalităţi.

• Balanţa de verificare cu o serie de egalităţi se întocmeşte grafic sub formă tabelară şi se prezintă, din punct de vedere al con-ţinutului, în două variante, şi anume:

– Fie ca balanţă de sume, cuprinzând două coloane de sume, debitoare şi creditoare, al căror total

trebuie să fie egal. Egalitatea este de forma: TSD = TSC – Fie ca balanţă de solduri, cuprinzând două coloane de solduri, debitoare şi creditoare, care, de

asemenea, trebuie să fie egale între ele. Egalitatea este de forma: SFD = SFC. Balanța de verificare cu o serie de egalități

Simbolul conturilor

Denumirea conturilor

Total sume

Debitoare Creditoare

TOTAL TSD TSC

• Balanţa de verificare cu două serii de egalităţi, care mai poartă denumirea şi de balanţă de

verificare a sumelor şi soldurilor; se întocmeşte grafic, sub formă tabelară şi se prezintă, din punct de vedere al conţinutului, într-o singură variantă, rezultată din combinarea de sume cu balanţa de solduri. Ea cuprinde patru coloane, două de sume, debitoare şi creditoare, şi două de solduri, debitoare şi creditoare, ceea ce permite stabilirea a două serii de egalităţi între totalul coloanelor-perechi (de sume şi, respectiv, de solduri).Cele două egalități sunt:

TSD = TSC și

SFD = SFC • balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi se prezintă, din punct de vedere al conţinutului,

într-o singură variantă, ca balanţă de rulaje cu solduri iniţiale şi finale, motiv pentru care mai poartă şi această denumire, iar din punct de vedere grafic, se prezintă sub formă tabelară, cu şase coloane, din care două pentru solduri iniţiale, debitoare şi creditoare, două pentru rulaje lunare, debitoare şi creditoare, şi două pentru solduri finale, debitoare şi creditoare, ceea ce permite stabilirea a trei serii de egalităţi între totalurile coloanelor-perechi (de solduri iniţiale, de rulaje şi de solduri finale). Cele trei egalități sunt:

SID = SIC

RD = RC

SFD = SFC • balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi, denumită şi balanţă de rulaje lunare, cu sume

precedente şi solduri finale. Sub aspectul conţinutului şi al formei grafice de întocmire, aceasta există într-o singură variantă, şi anume, sub forma unui tabel cu opt coloane, din care două pentru soldurile inițiale debitoare şi creditoare, două pentru rulajele lunii curente, debitoare şi creditoare, două pentru sumele totale, debitoare şi creditoare, şi două pentru soldurile finale, debitoare şi creditoare, ceea ce permite stabilirea a patru serii de egalităţi între totalurile coloanelor-perechi (de sume din lunile precedente, de rulaje ale lunii curente, de sume totale şi de solduri finale).

29

Sim

bo

lul

con

turi

lor

Den

umir

ea

con

turi

lor Total sume

precedente Rulaje Total sume Solduri finale

D C D C D C D C

TOTAL SID SIC RD RC TSD TSC SFD SFC

SID = SIC

RD = RC

TSD = TSC

SFD = SFC

Pentru întocmirea unei balanţe de verificare se procedează astfel5: • se trec operaţiile din Jurnale în Cartea-mare până la data când urmează să se întocmească

balanţa de verificare; • se totalizează sumele din debitul şi creditul fiecărui cont deschis în Cartea-mare şi se stabileşte

soldul acestora; • se trec datele din conturile deschise în Cartea-mare (solduri iniţiale, rulaje, sume totale, solduri finale)

în formularul de balanţă de verificare; • se adună coloanele balanţei de verificare, iar totalurile stabilite în cadrul fiecărei perechi de coloane

(debitoare-creditoare) trebuie să fie egale între ele. De asemenea, totalul rulajelor stabilite în cadrul balanţei de verificare trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din Registrul-jurnal.

CAPITOLUL V

CONTABILITATEA ACTIVELOR Obiective

Prin acest capitol se asigură studenţilor însușirea noțiunilor de bază legate de contabilitatea

activelor.

Cuvinte cheie: Active imobilizate; Active circulante; Cheltuieli în avans.

Rezumat

Exemplu: Entitatea economică ABC achiziționează o clădire în valoare de 100.000 lei. Plata furnizorului se face prin virament bancar. Înregistrarea în contabilitate a facturii primite de la furnizor:

5 Subcapitol preluat din Ionescu Cicilia, Contabilitate baze și proceduri, Editura Fundației România de Mâine, 2008,

pg 262.

30

Analiza: Evenimentul economic determină o creştere a valorii clădirii (+A), oglindită în debitul contului 212 Construcții, în contrapartidă cu creșterea datoriei față de furnizori (+D), oglindită în creditul contului 404 Furnizori de imobilizări. Formula contabilă este următoarea:

(+A) 212 Construcții

= (+D) 404 Furnizori de imobilizări

100.000 lei

Exemplu: Se plătește contravaloarea facturii furnizorului de imobilizări în valoare la 100.000 lei:

Analiza: Evenimentul economic determină o diminuare a disponibilităților bănești (-A), oglindite în creditul contului 5121 Conturi la bănci în lei, în contrapartidă cu diminuarea datoriei față de furnizori (-D), oglindită în debitul contului 404 Furnizori de imobilizări. Formula contabilă este următoarea:

(-D) 404 Furnizori de imobilizări

= (-A) 5121 Conturi la bănci în lei

14.000 lei

Se înregistrează amortizarea clădirii în primul exercițiu financiar în valoare de 5.000 lei:

Analiza: Amortizarea determină o diminuare în mod indirect a activului, generată de recunoașterea deprecierii ireversibile a acestuia sub forma amortizării (-A), oglindită în creditul contului 2812 Amortizarea construcțiilor. Recunoașterea acestei deprecieri ireversibile reprezintă momentul recunoașterii cheltuieli cu amortizarea. Având în vedere că cheltuiala este asimilată capitalului, aceasta produce o diminuare a capitalului (-C), oglindită în debitul contului 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor. Formula contabilă este următoarea:

(-C) 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

= (-A) 2812 Amortizarea construcțiilor

5.000 lei

Exemplu: După opt ani se vinde clădirea incomplet amortizată la prețul de 70.000 lei. Costul de achiziție al

clădirii este de 100.000 lei. Amortizarea înregistrată până în prezent este de 40.000 lei. a. Vânzarea propriu-zisă a clădirii:

Analiza: Vânzarea clădirii determină creșterea creanței față de debitorii diverși (+A), oglindită în debitul contului 461 Debitori diverși, în contrapartidă cu evidențierea venitului din vânzarea clădirii (+C), oglindită în creditul contului 7583 Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital. Formula contabilă este următoarea:

(+A) 461 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

= (+C) 7583 Venituri din vânzarea activelor și

alte operații de capital

70.000 lei

b. Se scoate din evidență clădirea incomplet amortizată:

Analiza: Scoaterea din evidență a clădirii incomplet amortizată determină diminuarea valorii de intrare a clădirii (-A), oglindită în creditul contului 212 Construcții, în contrapartidă cu diminuarea amortizării corespunzătoare activului (+A), oglindită în debitul contului 2812 Amortizarea construcțiilor

31

și trecerea pe cheltuieli a costului neamortizat (-C), oglindit în debitul contului 6583 Cheltuieli privind activele și alte operații de capital. Formula contabilă este următoarea:

% = (-A) 212 Construcții 100.000 lei

(+A) 2812 Amortizarea construcțiilor

40.000 lei

(-C) 6583 Cheltuieli privind activele și alte operații de

capital

60.000 lei

Exemplu: Entitatea economică ABC achiziționează în regim de leasing un mijloc de transport în valoare de 43.000 lei. Înregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat: Analiză: Evenimentul economic determină o creştere a valorii mijlocului de transport (+A), oglindită în debitul contului 213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații, în contrapartidă cu creșterea datoriei față de finanțator (+D), oglindită în creditul contului 167 Alte împrumuturi și datorii asimilate. Formula contabilă este următoarea:

(+A) 213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații

= (+D) 167 Alte împrumuturi și datorii asimilate

43.000 lei

Exemplu: Cu ocazia inventarierii se constată în plus un calculator în valoare de 1.700 lei. Analiză: Evenimentul economic determină o creştere a valorii calculatorului (+A), oglindită în debitul contului 214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale, în contrapartidă cu plusul descoperit la inventar recunoscut ca un venit amânat (+C), oglindit în creditul contului 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor.

Formula contabilă este următoarea:

(+A) 214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale

= (+C) 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor

1.700 lei

Exemplu: Entitatea economică ABC achiziționează materii prime de la furnizori în valoare de 2.500 lei. Analiza: Achiziționarea de materii prime determină o creştere a valorii stocurilor de materii

prime (+A) oglindită în debitul contului 301 Materii prime, în contrapartidă cu o creştere a datoriei faţă de furnizori (+D), oglindită în creditul contului 401 Furnizori.


(+A) 301 Materii prime

= (+D) 401 Furnizori 2.500 lei

Exemplu:

Entitatea economică ABC dă în consum materii prime în valoare de 2.000 lei.

Analiza: Darea în consum determină o diminuare a valorii stocurilor de materii prime (-A) oglindită în creditul contului 301 Materii prime. Consumul materiilor prime determină momentul

32

recunoașterii cheltuielilor realizate cu obținerea materiilor prime, care diminuează contul de capital (-C), oglindit în debitul contului 601 Cheltuieli cu materiile prime. Formula contabilă este următoarea:

(-C) 601 Cheltuieli cu materiile prime

= (-A) 301 Materii prime

2.000 lei

Exemplu: Entitatea economică ABC, transferă în depozitul entității produsele finite rezultate din procesul de producție, în valoare de 3.000 lei.

Analiza: Transferul produselor finite în depozitul entității determină o creștere a stocului de produse (+A) oglindită în debitul contului 345 Produse finite. Având în vedere că pentru realizarea produselor finite s-au făcut o serie de cheltuieli, aceste cheltuieli trebuie conectate unor venituri de mărime egală în contul Profit și pierdere. Veniturile participând la creșterea profitului, sunt asimilate capitalurilor proprii (+C). În acest sens în credit este oglindit contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse. Formula contabilă este următoarea:

(+A) 345 Produse finite

= (+C) 711 Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse

3.000 lei

Exemplu: Entitatea economică ABC, vinde produse finite unor clienți, în valoare de 5.000 lei, costul de producție al produselor finite fiind de 3.000 lei. a. vânzarea propriu zisă

Analiză: Vânzarea produselor finite determină o creștere a creanței față de clienți (+A) oglindită în debitul contului 411 Clienți, în contrapartidă cu recunoașterea veniturilor din vânzarea produselor finite (+C), oglindite în creditul contului 701 Venituri din vânzarea produselor finite. Formula contabilă este următoarea:

(+A) 411 Clienți

= (+C) 701 Venituri din vânzarea produselor

finite

5.000 lei

b. descărcarea din gestiune a produselor finite la costul de producție

Analiză: Descărcarea din gestiune a produselor finite determină o diminuare a stocului de produse finite (-A) oglindită în creditul contului 345 Produse finite, în contrapartidă cu diminuarea veniturilor aferente costurilor produselor finite (-C), oglindite în debitul contului 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse.


(-C) 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse

= (-A) 345 Produse finite

3.000 lei

CAPITOLUL VI

CONTABILITATEA DATORIILOR

33

Obiective Prin acest capitol se asigură studenţilor însușirea noțiunilor de bază legate de contabilitatea

datoriilor.

Cuvinte cheie: datorii pe termen scurt; datorii pe termen lung; datorii fiscale; datorii salariale.

Rezumat

Exemplu: Închiderea TVA la sfârșitul perioadei: TVA colectată (ct. 4427) = 48.000 lei TVA deductibilă (ct. 4426) = 36.000 lei TVA colectată > TVA deductibilă => TVA de plată (ct. 4423) = 12.000 lei

Analiză: Închiderea conturilor de TVA determină o diminuare a datoriei fiscale (-D) oglindită în debitul contului 4427 TVA colectată, în contrapartidă cu diminuarea creanței fiscale (-A), oglindită în creditul contului 4426 TVA deductibilă și constituirea datoriei fiscale (+D), oglindită în creditul contului 4423 TVA de plată. Formula contabilă este următoarea:

(-D) 4427 TVA colectată = % 48.000 lei

(-A) 4426 TVA deductibilă 36.000 lei

(+D) 4423 TVA de plată 12.000 lei

Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului

Analiză: Înregistrarea cheltuielilor cu salariile determină recunoașterea cheltuielilor cu salariile personalului (-C) oglindite în debitul contului 641 Cheltuieli cu salariile personalului, în contrapartidă constituirea datoriei salariale (+D), oglindită în creditul contului 421 Personal - salarii datorate. Formula contabilă este următoarea:

(-C) 641 Cheltuieli cu salariile personalului = (+D) 421 Personal - salarii datorate

10.000 lei

Exemplu: Entitatea ABC constituie și plătește impozitul pe profit în sumă de 2.000 lei prin bancă. a. constituirea datorii cu impozitul pe profit Analiză: Înregistrarea determină recunoașterea cheltuieli cu impozitul pe profit (-C) oglindită în debitul contului 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit, în contrapartidă cu constituirea datoriei unității cu impozitul pe profit față de bugetul de stat (+D), oglindită în creditul contului 441 Impozitul pe profit. Formula contabilă este următoarea: (-C) 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = (+D) 441 Impozitul pe profit 2.000 lei

b. plata impozitului pe profit

34

Analiză: Înregistrarea determină micșorarea obligației fiscale (-D) oglindită în debitul contului 441 Impozitul pe profit, în contrapartidă cu diminuarea disponibilităților bănești (-A), oglindită în creditul contului 5121 Conturi la bănci în lei. Formula contabilă este următoarea: (-D) 441 Impozitul pe profit = 5121 Conturi la bănci în lei 2.000 lei

Exemplu: Entitatea economică ABC contractează un credit bancar pe o perioadă de 3 ani în valoare de 38.000 lei. Dobânda aferentă creditului este de 8%/an. a. contractarea creditului Analiză: Contractarea creditului determină creșterea datoriei către bancă (+D) oglindită în creditul contului 1621 Credite bancare pe termen lung, în contrapartidă cu creșterea disponibilităților bănești (+A), oglindite în debitul contului 5121 Conturi curente la bănci. Formula contabilă este următoarea: (+A) 5121 Conturi la bănci în lei = (+D) 1621 Credite bancare pe termen

lung 38.000 lei

b. Înregistrarea dobânzii Dobândă lunară = 38 000 * 8% / 12 luni = 253 lei Analiză: Înregistrarea dobânzii determină constituirea cheltuielilor cu dobânzile (-C) oglindite în debitul contului 666 Cheltuieli privind dobânzile, în contrapartidă cu constituirea datoriei cu dobânda aferentă creditului (+D), oglindită în creditul contului 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung. Formula contabilă este următoarea: (-C) 666 Cheltuieli privind dobânzile = (+D) 1682 Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen lung 253 lei

c. Plata dobânzii la credit Analiză: Tranzacția determină diminuarea disponibilităților bănești (-A) oglindite în creditul contului 5121 Conturi la bănci în lei, în contrapartidă cu diminuarea datoriei cu dobânda aferentă creditului (-D), oglindită în debitul contului 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung. Formula contabilă este următoarea: (+D) 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

= (+A) 5121 Conturi la bănci în lei 253 lei

d. Rambursarea creditului Analiză: Tranzacția determină diminuarea disponibilităților bănești (-A) oglindite în creditul contului 5121 Conturi la bănci în lei, în contrapartidă cu diminuarea datoriei cu dobânda aferentă creditului (-D), oglindită în debitul contului 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung. Formula contabilă este următoarea: (-D) 1621 Credite bancare pe termen lung

= (-A) 5121 Conturi la bănci în lei 38.000 lei

CAPITOLUL VII

35

CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU Obiective

Prin acest capitol se asigură studenţilor însușirea noțiunilor de bază legate de contabilitatea

capitalului propriu.

Cuvinte cheie: aport la capitalul social; rezerve; prime de capital, rezultatul exercițiului, rezultatul reportat.

Rezumat

Exemplu: Entitatea economică ABC prezintă următoarele date: capital subscris nevărsat 160.000 lei, capital social vărsat 240.000 lei, prime de emisiune 30.000 lei, prime de aport 24.000 lei, prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni 20.000 lei, rezerva din reevaluare (sold creditor) 36.000 lei, rezerve legale 6.000 lei, rezultatul reportat (sold debitor) 26.000 lei, rezultatul exercițiului (sold creditor) 16.000 lei, repartizarea profitului 5.000 lei.

Care este valoarea capitalului propriu în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Directivele Europene? capital subscris nevărsat 160.000 lei + capital subscris vărsat 240.000 lei

+ prime de emisiune 30.000 lei + prime de aport 24.000 lei + prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni 20.000 lei + rezerve din reevaluare 36.000 lei + rezerve 6.000 lei - rezultatul reportat 26.000 lei + rezultatul exercițiului 16.000 lei - repartizarea profitului 5.000 lei = Total capitaluri proprii 501.000 lei

Exemplu: Se constituie entitatea economică ABC cu un capital de 180.000 lei, divizat în 900.000

acțiuni, astfel: - Asociatul α, a subscris și vărsat integral un capital în valoare de 100.000 lei, din care 70.000 lei în

natură (o construcție), și 30.000 lei în numerar; - Asociatul β a subscris un capital în valoare de 80.000 lei, reprezentând bani în contul bancar în lei,

pe care l-a vărsat în proporție de 30%, diferența urmând a se vărsa în termen de 12 luni de la data înmatriculării entității;

Constituirea entității economice presupune întotdeauna parcurgerea următoarelor etape: a) Se înregistrează subscrierea acţiunilor: 900.000 acțiuni x 0.2 lei = 180.000 lei Analiza: Subscrierea capitalului determină o creştere a dreptului de creanţă al entității asupra

acționarilor (+A), oglindită în debitul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, în contrapartidă cu o creştere a capitalului subscris, dar nevărsat (+C), oglindită în creditul contului 1011 Capital subscris nevărsat.


(+A) 456 Decontări cu asociații privind capitalul

= =

(+C) 1011 Capital subscris nevărsat 180.000 lei

36

b) Se înregistrează aportul asociaților la înființarea entității: Analiză: Depunerea aportului în numerar și în natură de către asociați determină o creştere a

mijloacelor economice (construcții, disponibilități) ale entității (+A), oglindită în debitul contului 212 Construcții, 5311 Casa în lei și 5121 Conturi la bănci în lei, în contrapartidă cu diminuarea dreptului de creanță al entității asupra acționarilor (-A), oglindită în creditul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul.


% = 456 (-A) 62.000 lei

(+A) 212 Construcții (α)

Decontări cu asociații privind capitalul 35.000 lei

(+A) 5311 Casa în lei (α)

15.000 lei

(+A) 5121 Conturi la bancă în lei (β)

12.000 lei

c) Se înregistrează vărsarea capitalului subscris la înființarea entității: Analiză: Vărsarea capitalului subscris determină o diminuare a capital subscris nevărsat (-C),

oglindită în debitul contului 1011 Capital subscris nevărsat în contrapartidă cu o majorare a capitalului subscris vărsat, oglindită în creditul contului 1012 Capital subscris vărsat.


(-C) 1011 Capital subscris nevărsat

=

1012 (+C) Capital subscris vărsat

62.000 lei

d) După 10 luni de la înființarea entității, asociatul β aduce diferența de capital Analiză: Depunerea diferenței de aport în numerar de către asociați determină o creştere a

disponibilului în contul de la bancă (+A), oglindită în debitul contului 5121 Conturi la bănci în lei, în contrapartidă cu diminuarea dreptului de creanță al entității asupra acționarilor (-A), oglindită în creditul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul.


(+A) 5121 Conturi la bancă în lei (β)

= 456 (-A) Decontări cu asociații privind capitalul

28.000 lei

e) Se înregistrează vărsarea capitalului subscris după înființarea entității: Analiză: Vărsarea capitalului subscris determină o diminuare a capital subscris nevărsat (-C),

oglindită în debitul contului 1011 Capital subscris nevărsat în contrapartidă cu o majorare a capitalului subscris vărsat, oglindită în creditul contului 1012 Capital subscris vărsat.


(-A) 1011 Capital subscris nevărsat

=

1012 (+A) Capital subscris vărsat

28.000 lei

CAPITOLUL VIII CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR

Obiective

37

Prin acest capitol se asigură studenţilor însușirea noțiunilor de bază legate de contabilitatea cheltuielilor și veniturilor.

Cuvinte cheie: Cheltuieli; Venituri.

Rezumat

Exemplu: Se eliberează spre consum materiale consumabile, a căror valoare la preţ efectiv de aprovizionare este de 3.000 lei.

Analiza: Darea în consum a materialelor consumabile determină diminuarea stocului de materiale consumabile (-A) oglindit în creditul contului 302 Materiale consumabile, în contrapartidă cu consumul materiilor consumabile, care reprezintă momentul recunoașterii cheltuielilor de exploatare (-C) în debitul contului 602 Cheltuieli cu materialele consumabile.

Formula contabilă: (-C) 602 Cheltuieli cu materialele

consumabile = (-A) 302 Materiale consumabile 3.000 lei

Exemplu: Se descarcă de gestiune mărfurile vândute, a căror cost de achiziție este de 1.500 lei. Analiză. Tranzacția determină diminuarea stocului de mărfuri (-A) înregistrate în creditul

contului 371 Mărfuri în contrapartidă cu recunoașterea cheltuielilor realizate cu mărfurile (-C) în debitul contului 607 Cheltuieli cu mărfurile.

(-C) 607 Cheltuieli cu mărfurile = (-A) 371 Mărfuri 1.500 lei

Exemplu: Se înregistrează amortizarea pe luna martie aferentă unui mijloc de transport deținut de entitate în valoare de 300 lei. Analiză. ”Amortizarea determină o diminuare în mod indirect a activului, generată de recunoașterea deprecierii ireversibile a acestuia sub forma amortizării (-A), modificare ce este înregistrată în creditul contului 281 Amortizări privind imobilizările corporale. Recunoașterea acestei deprecieri ireversibile a activului reprezintă momentul recunoașterii cheltuielii de exploatare (-C) în debitul contului 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizările”6. Formula contabilă:

(-C) 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

= (-A) 281 Amortizări privind imobilizările corporale

300 lei

Exemplu: O entitate economică achiziționează mărfuri din străinătate în valoare de 1.000 euro, la un curs valutar de 4,3 lei/euro. La momentul decontării datoriei valoarea cursului valutar crește la 4,4 lei/euro. Rezultă că cumpărătorul va plăti în plus furnizorului diferența de (4,4 lei/euro – 4,3 lei/euro) * 1.000 euro = 100 lei față de suma care ar fi plătit-o dacă cursul de schimb valutar nu s-ar fi schimbat.

Analiză. Plata acestei pierderi determină o diminuare disponibilităților bănești în devize (-A), înregistrat în creditul contului 5124 Conturi la bănci în valută, în contrapartidă cu recunoașterea cheltuielii financiare (-C) în debitul contului 665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar.

Formula contabilă: (-C) 665 Cheltuieli din diferențe de curs

valutar = (-A) 5124 Conturi la bănci în valută 100 lei

6 Caraiani C., Dumitrana M., Bazele contabilității, Editura InfoMeda, 2005, pg. 200.

38

Contabilitatea veniturilor Exemplu: Se livrează şi se facturează produse finite unui client. Preţul de vânzare 2.000 lei, TVA

24%. Analiză. Tranzacția determină creșterea creanței față de clienți (+A) înregistrată în debitul contul

411 Clienți și implicit momentul recunoașterii unui venit din vânzarea produselor finite (+C), înregistrat în creditul contului 701 Venituri din vânzarea produselor finite. De asemenea este recunoscută și datoria fiscală (+D) înregistrată în creditul contului 4427 TVA colectată.

Formula contabilă: (+A) 411 Clienţi % 2.480 lei

= (+C) 701 Venituri din vânzarea produselor finite 2.000 lei (+D) 4427 TVA colectată 480 lei

Exemplu: Se înregistrează dobânda de primit aferenta unui depozit bancar al entității în

următoarele condiții: suma depusă inițial de 30.000 lei, dobânda primită fixă de 10%. Dobânda se calculează anual. Prin urmare, suma de primit la sfârșitul primului an de existență a contului bancar este de 3.000 lei (30.000 lei *10%).

Analiză. Încasarea dobânzii determină o creștere a contului bancar (+A), înregistrată în debitul contului 5121 Conturi la bănci și concomitent, reprezintă momentul recunoașterii veniturilor financiare (+C) în creditul contului 766 Venituri din dobânzi.

Formula contabilă: (+A) 5121 Conturi la bănci în lei = (+C) 766 Venituri din dobânzi 3.000 lei

Exemplu: O entitate economică livrează mărfuri în străinătate în valoare de 1.000 euro, la un

curs valutar de 4,3 lei/euro. La momentul încasării creanței valoarea cursului valutar crește la 4,4 lei/euro. Rezultă că vânzătorul va încasa în plus diferența de (4,4 lei/euro – 4,3 lei/euro) * 1.000 euro = 100 lei față de suma care ar fi trebuit să o încaseze dacă cursul de schimb valutar nu s-ar fi schimbat.

Analiză. Încasarea acestei creanțe determină o creștere disponibilităților bănești în devize (+A), înregistrate în debitul contului 5124 Conturi la bănci în valută și concomitent, reprezintă momentul recunoașterii veniturilor financiare (+C) în creditul contului 766 Venituri din diferențe de curs valutar.

Formula contabilă: (+A) 5124 Conturi la bănci în valută = (+C) 765 Cheltuieli din diferențe de curs valutar 100 lei

CAPITOLUL IX CONTABILITATA FINALĂ A EXERCIȚIULUI.

PROCESUL DE REGULARIZARE, ÎNCHIDERE CONTABILĂ ȘI ELABORAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

Obiective

Prin acest capitol se asigură studenţilor însușirea noțiunilor de bază legate de: delimitările privind lucrările de închidere a exerciţiului financiar; determinarea rezultatului exerciţiului; impozitarea profitului; redactarea situaţiilor financiare; distribuirea rezultatului exerciţiului.

39

Cuvinte cheie: situaţii financiare; conturi anuale; lucrări de închidere a exerciţiului; balanţa

conturilor înainte de inventariere; valoarea de inventar; regularizarea rezultatului inventarierii;

valoarea de înlocuire; delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor; balanţa conturilor după

inventariere; rezultat contabile; rezultat fiscal.

Rezumat

Odată încheiat exerciţiului economic şi înregistrate toate operaţiunile care corespund faptelor economice începe a treia etapă care constă practic în patru procese:

1. Procesul de ajustare şi regularizare; 2. Închiderea conturilor; 3. Determinarea rezultatului exercițiului; 4. Emiterea informaţiilor sintetizate prin intermediul Situațiilor Financiare. Procesul de ajustare şi regularizare Procesul de ajustare şi regularizare urmăreşte: - Ca soldul conturilor să arate situaţia reală a diferitelor elemente bilanțiere; și - Să formuleze corect rezultatul perioadei. Acest lucru presupune următoarele etape: a. Realizarea de inventarieri extracontabile. b. Regularizarea conturilor. c. Reclasificarea conturilor. d. Momentul înregistrării cheltuielilor şi a veniturilor în avans. e. Amortizarea activului imobilizat şi alte ajustări de valoare. f. Recunoaşterea de datorii probabile (provizioane).

Închiderea conturilor

La sfârșitul perioadelor de gestiune, conturile bilanțiere (permanente) și conturile de procese (temporare) suferă un proces de închidere, astfel:

- Închiderea conturilor bilanțiere (permanente). După realizarea etapei de ajustare şi de regularizare vor rămâne deschise conturile bilanţiere. Se trece la realizarea închiderii şi la transferarea înregistrărilor în Registrul Cartea Mare, după care toate conturile vor fi soldate şi închise. În perioade de gestiune următoare soldul final al acestor conturi devine sold inițial.

- Închiderea conturilor de procese (temporare) de venituri și cheltuieli. Conturile de venituri (clasa 7) și cheltuieli (clasa 6) sunt componente ale rezultatului exercițiului. Pentru a putea determina rezultatul exercițiului (profit sau pierdere), la sfârșitul perioadei de gestiune conturile de venituri și cheltuieli sunt închise prin contul 121 Profit și pierdere. Inițial conturile de venituri au fost înregistrate pe credit și conturile de cheltuieli pe debit. Procesul de închidere constă în determinarea total sume creditoare (TSC) pentru conturile de venituri și total sume debitoare (TSD) pentru conturile de cheltuieli și transferarea lor către contul de rezultate 121 Profit și pierdere. Conturile de venituri și cheltuieli nu prezintă niciodată solduri inițiale la începutul perioadelor de gestiune.

Contul 121 Profit și pierdere este un cont bifuncțional. În creditul contului 121 Profit și pierdere se înregistrează, la sfârșitul perioadei (luna), soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 la 786). În

40

debitul contului 121 Profit și pierdere se înregistrează, la sfârșitul perioadei (luna), soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 la 698). Soldul creditor reprezintă profitul realizat, dacă veniturile depășesc cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizată, dacă cheltuielile depășesc veniturile.

Exemplu: % = 121 Profit și pierdere (-C) 7XX Conturi de venituri (-C) 7XX Conturi de venituri (-C) 7XX Conturi de venituri 121 Profit și pierdere = % (+C) 60X Conturi de cheltuieli (+C) 60X Conturi de cheltuieli (+C) 60X Conturi de cheltuieli Determinarea rezultatului exercițiului Pe parcursul lucrării am prezentat modul de contabilizare a evenimentelor economice, acum am dori să prezentăm modul în care se determină și se contabilizează rezultatul exercițiului. Poate este o situație foarte simplă, însă pentru cine abia se inițiază în contabilitate, este o problemă să înțeleagă determinarea și contabilizarea rezultatului exercițiului.

În primul rând trebuie să știm că pentru a putea determina rezultatul exercițiului trebuie determinăm rezultatul contabil (rezultatul exercițiului înainte de impozitare) și în funcție de cifra de afaceri impozitul pe profit sau impozitul pe venit.

Începem prin a cunoaște cum se determină acești indicatori, ca mai apoi să înțelegem cu ușurință cum se înregistrează și de ce se înregistrează așa.

Rezultatul exercițiului este ceea ce entitatea câștigă într-o anumită perioadă de timp, care de obicei este un an. Știm că firmele au venituri, dar, de asemenea, au și cheltuieli. Diferența dintre veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, este ceea ce noi numim rezultat contabil. În general vorbind, putem spune că:

Rezultatul contabil = Venituri - Cheltuieli

Cum aflăm dacă o entitate trebuie să plătească impozit pe venit sau impozit pe profit? Trebuie să știm că reglementările fiscale, în speță Codul Fiscal obligă firmele care realizează

venituri sub 65.000 de euro sau nou-înființate, indiferent de numărul de salariați, să plătească impozit pe venit. Aceste firme sunt obligate să aplice regimul fiscal al microîntreprinderilor, care presupune plata unui impozit de 3% pe veniturile realizate.

Celelalte firme care obțin venituri peste plafonul amintit, precum și firmele care realizează venituri din activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, în domeniile jocurilor de noroc, consultanței și managementului și care au capitalul social deținut de stat și autoritățile locale plătesc impozit pe profit în cuantum de 16%.

Plafonul de 65.000 de euro se calculează din însumarea veniturilor din orice sursă din care se scad:

veniturile aferente costurilor stocurilor produse; veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție; veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale; veniturile din subvenții de exploatare;

41

veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare; veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere care

au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele

produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii. Având în vedere că contabilitatea se ține în moneda națională, cursul de schimb pentru

determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea exercițiului financiar. Pentru stabilirea impozitului pe profit trebuie să determinăm rezultatului fiscal (baza

impozabilă). Rezultatul fiscal se determină prin ajustarea extracontabilă a rezultatului contabil. Ajustarea extracontabilă se realizează prin diminuarea rezultatului contabil cu veniturile neimpozabile și reintegrarea în rezultatul contabil a cheltuielilor nedeductibile. Cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării veniturilor sau sunt stipulate de reglementările fiscale. Codul Fiscal stabilește care sunt cheltuielile nedeductibile și veniturile impozabile.

Rezultatul fiscal

= Rezultatul contabil

+ Cheltuieli nedeductibile

-

Venituri impozabile

Odată stabilit rezultatul fiscal putem determina impozitul pe profit. Impozitul pe profit se

calculează lunar, cumulat de la începutul anului, dar se achită trimestrial. Potrivit reglementărilor fiscale, cota de impozit pe profit este 16 % aplicabilă rezultatului fiscal.

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil x 16%

Rezultatul exercițiului (rezultatul net contabil) se calculează scăzând din rezultatul fiscal

cheltuiala cu impozitul pe profit. Rezultatul exercițiului = Rezultatul fiscal - Impozitul pe profit

Din punct de vedere contabil înregistrarea este următoarea:

121 Profit și pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit Rezultatul exercițiului poate fi profit sau pierdere. Profitul figurează în bilanț ca sold creditor al contului 121 Profit și pierdere și pierderea ca sold debitor al contului 121 Profit și pierdere.

Elaborarea Situațiilor Financiare Informaţiile corespunzătoare bogăției firmei şi rezultatului operaţiunilor vor fi înregistrate în

situațiile financiare (Bilanţ, Contul de Profit și Pierdere, Situaţia modificărilor capitalului propriu, Situaţia fluxurilor de numerar şi Politici contabile și notele explicative) și înaintate spre aprobare, conform procedurilor legale.

ANEXA I PLANUL DE CONTURI

CLASA 1 “Conturi de capitaluri”

GRUPA 10 “Capital și rezerve” Contul 101 “Capital”

http://codfiscal.net/in/ordin-3055-2009/reglementari-contabile-directiva-iv-cee/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-1-conturi-de-capitaluri/

http://codfiscal.net/grupa-10-capital-si-rezerve/

http://codfiscal.net/contul-101-capital/

42

1011. Capital subscris nevărsat (P) 1012. Capital subscris vărsat (P) 1015. Patrimoniul regiei (P) 1016. Patrimoniul public (P) Contul 104 “Prime de capital” 1041. Prime de emisiune (P) 1042. Prime de fuziune/divizare (P) 1043. Prime de aport (P) 1044. Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni (P) Contul 105 “Rezerve din reevaluare” (P) Contul 106 “Rezerve” 1061. Rezerve legale (P) 1063. Rezerve statutare sau contractuale (P) 1064. Rezerve de valoare justă (P) 1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P) 1067. Rezerve din diferențe de curs valutar în relație cu investiția netă într-o entitate străină (A/P) 1068. Alte rezerve (P) Contul 107 “Rezerve din conversie” (A/P) Contul 108 “Interese care nu controlează” 1081. Interese care nu controlează – rezultatul exercițiului financiar (A/P) 1082. Interese care nu controlează – alte capitaluri proprii (A/P) Contul 109 “Acțiuni proprii” 1091. Acțiuni proprii deținute pe termen scurt (A) 1092. Acțiuni proprii deținute pe termen lung (A) GRUPA 11 “Rezultatul reportat Contul 117 “Rezultatul reportat” 1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (A/P) 1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 29 (A/P) 1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P) 1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene (A/P) GRUPA 12 “Rezultatul exercițiului financiar” Contul 121 “Profit sau pierdere” (A/P) Contul 129 “Repartizarea profitului” (A) GRUPA 14 “Câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” Contul 141 “Câștiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”(P) Contul 149 “Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”(A) GRUPA 15 “Provizioane” Contul 151 “Provizioane”

http://codfiscal.net/contul-104-prime-de-capital/

http://codfiscal.net/contul-105-rezerve-din-reevaluare/

http://codfiscal.net/contul-106-rezerve/

http://codfiscal.net/contul-107-rezerve-din-conversie/

http://codfiscal.net/contul-108-interese-care-nu-controleaza/

http://codfiscal.net/contul-109-actiuni-proprii/

http://codfiscal.net/grupa-11-rezultatul-reportat/

http://codfiscal.net/contul-117-rezultatul-reportat/

http://codfiscal.net/grupa-12-rezultatul-exercitiului-financiar/

http://codfiscal.net/contul-121-profit-sau-pierdere/

http://codfiscal.net/contul-129-repartizarea-profitului/

http://codfiscal.net/grupa-14-castiguri-sau-pierderi-legate-de-emiterea-rascumpararea-vanzarea-cedarea-cu-titlu-gratuit-sau-anularea-instrumentelor-de-capitaluri-proprii/

http://codfiscal.net/grupa-14-castiguri-sau-pierderi-legate-de-emiterea-rascumpararea-vanzarea-cedarea-cu-titlu-gratuit-sau-anularea-instrumentelor-de-capitaluri-proprii/

http://codfiscal.net/contul-141-castiguri-legate-de-vanzarea-sau-anularea-instrumentelor-de-capitaluri-proprii/

http://codfiscal.net/contul-141-castiguri-legate-de-vanzarea-sau-anularea-instrumentelor-de-capitaluri-proprii/

http://codfiscal.net/contul-149-pierderi-legate-de-emiterea-rascumpararea-vanzarea-cedarea-cu-titlu-gratuit-sau-anularea-instrumentelor-de-capitaluri-proprii/

http://codfiscal.net/contul-149-pierderi-legate-de-emiterea-rascumpararea-vanzarea-cedarea-cu-titlu-gratuit-sau-anularea-instrumentelor-de-capitaluri-proprii/

http://codfiscal.net/grupa-15-provizioane/

http://codfiscal.net/contul-151-provizioane/

43

1511. Provizioane pentru litigii (P) 1512. Provizioane pentru garanții acordate clienților (P) 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea (P) 1514. Provizioane pentru restructurare (P) 1515. Provizioane pentru pensii și obligații similare (P) 1516. Provizioane pentru impozite (P) 1518. Alte provizioane (P) GRUPA 16 “Împrumuturi și datorii asimilate” Contul 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni” 1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat (P) 1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de bănci (P) 1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat (P) 1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni (P) Contul 162 “Credite bancare pe termen lung” 1621. Credite bancare pe termen lung (P) 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență (P) 1623. Credite externe guvernamentale (P) 1624. Credite bancare externe garantate de stat (P) 1625. Credite bancare externe garantate de bănci (P) 1626. Credite de la trezoreria statului (P) 1627. Credite bancare interne garantate de stat (P) Contul 166 “Datorii care privesc imobilizările financiare” 1661. Datorii față de entitățile afiliate (P) 1663. Datorii față de entitățile de care compania este legată prin interese de participare (P) Contul 167 “Alte împrumuturi și datorii asimilate” (P) Contul 168 “Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate” 1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni (P) 1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P) 1685. Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile afiliate (P) 1686. Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile de care compania este legată prin interese de participare (P) 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate (P) Contul 169 “Prime privind rambursarea obligațiunilor” (A)

CLASA 2 “Conturi de imobilizări” GRUPA 20 “Imobilizări necorporale” Contul 201 “Cheltuieli de constituire” (A) Contul 203 “Cheltuieli de dezvoltare” (A) Contul 205 “Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare” (A) Contul 207 Fond comercial 2071 “Fond comercial pozitiv” (A) 2075 “Fond comercial negativ” (P)

http://codfiscal.net/grupa-16-imprumuturi-si-datorii-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-161-imprumuturi-din-emisiuni-de-obligatiuni/

http://codfiscal.net/contul-162-credite-bancare-pe-termen-lung/

http://codfiscal.net/contul-166-datorii-care-privesc-imobilizarile-financiare/

http://codfiscal.net/contul-167-alte-imprumuturi-si-datorii-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-168-dobanzi-aferente-imprumuturilor-si-datoriilor-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-169-prime-privind-rambursarea-obligatiunilor/

http://codfiscal.net/in/ordin-3055-2009/reglementari-contabile-directiva-iv-cee/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-2-conturi-de-imobilizari/

http://codfiscal.net/grupa-20-imobilizari-necorporale/

http://codfiscal.net/contul-201-cheltuieli-de-constituire/

http://codfiscal.net/contul-203-cheltuieli-de-dezvoltare/

http://codfiscal.net/contul-205-concesiuni-brevete-licente-marci-comerciale-drepturi-si-active-similare/

http://codfiscal.net/contul-2071-fond-comercial-pozitiv/

http://codfiscal.net/contul-2075-fond-comercial-negativ/

44

Contul 208 “Alte imobilizări necorporale” (A) GRUPA 21 “Imobilizări corporale” Contul 211 “Terenuri și amenajări de terenuri” (A) 2111. Terenuri 2112. Amenajări de terenuri Contul 212 “Construcții” (A) Contul 213 “Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații” 2131. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) (A) 2132. Aparate și instalații de măsurare, control și reglare (A) 2133. Mijloace de transport (A) 2134. Animale și plantații (A) Contul 214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale” (A) GRUPA 22 “Imobilizări corporale în curs de aprovizionare” Contul 223 “Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații în curs de aprovizionare” (A) Contul 224 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale în curs de aprovizionare” (A) GRUPA 23 “Imobilizări în curs și avansuri pentru imobilizări” Contul 231 “Imobilizări corporale în curs de execuție”(A) Contul 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” (A) Contul 233 “Imobilizări necorporale în curs de execuție” (A) Contul 234 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” (A) GRUPA 26 “Imobilizări financiare” Contul 261 “Acțiuni deținute la entitățile afiliate” (A) Contul 263 “Interese de participare” (A) Contul 264 “Titluri puse în echivalenta” (A) Contul 265 “Alte titluri imobilizate” (A) Contul 267 “Creanțe imobilizate” 2671. Sume datorate de entitățile afiliate (A) 2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de entitățile afiliate (A) 2673. Creanțe legate de interesele de participare (A) 2674. Dobânda aferentă creanțelor legate de interesele de participare (A) 2675. Împrumuturi acordate pe termen lung (A) 2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A) 2678. Alte creanțe imobilizate (A) 2679. Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate (A) Contul 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” 2691. Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entitățile afiliate (P) 2692. Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare (P) 2693. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P) GRUPA 28 “Amortizări privind imobilizările” Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale” 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P) 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor

http://codfiscal.net/contul-208-alte-imobilizari-necorporale/

http://codfiscal.net/grupa-21-imobilizari-corporale/

http://codfiscal.net/contul-211-terenuri-si-amenajari-de-terenuri/

http://codfiscal.net/contul-212-constructii/

http://codfiscal.net/contul-213-instalatii-tehnice-mijloace-de-transport-animale-si-plantatii/

http://codfiscal.net/contul-214-mobilier-aparatura-birotica-echipamente-de-protectie-a-valorilor-umane-si-materiale-si-alte-active-corporale/

http://codfiscal.net/contul-214-mobilier-aparatura-birotica-echipamente-de-protectie-a-valorilor-umane-si-materiale-si-alte-active-corporale/

http://codfiscal.net/grupa-22-imobilizari-corporale-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-223-instalatii-tehnice-mijloace-de-transport-animale-si-plantatii-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-223-instalatii-tehnice-mijloace-de-transport-animale-si-plantatii-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-224-mobilier-aparatura-birotica-echipamente-de-protectie-a-valorilor-umane-si-materiale-si-alte-active-corporale-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-224-mobilier-aparatura-birotica-echipamente-de-protectie-a-valorilor-umane-si-materiale-si-alte-active-corporale-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/grupa-23-imobilizari-in-curs-si-avansuri-pentru-imobilizari/

http://codfiscal.net/contul-231-imobilizari-corporale-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/contul-232-avansuri-acordate-pentru-imobilizari-corporale/

http://codfiscal.net/contul-233-imobilizari-necorporale-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/contul-234-avansuri-acordate-pentru-imobilizari-necorporale/

http://codfiscal.net/grupa-26-imobilizari-financiare/

http://codfiscal.net/contul-261-actiuni-detinute-la-entitatile-afiliate/

http://codfiscal.net/contul-263-interese-de-participare/

http://codfiscal.net/contul-264-titluri-puse-in-echivalenta/

http://codfiscal.net/contul-265-alte-titluri-imobilizate/

http://codfiscal.net/contul-267-creante-imobilizate/

http://codfiscal.net/contul-269-varsaminte-de-efectuat-pentru-imobilizari-financiare/

http://codfiscal.net/grupa-28-amortizari-privind-imobilizarile/

http://codfiscal.net/contul-280-amortizari-privind-imobilizarile-necorporale/

45

comerciale, drepturilor și activelor similare (P) 2807. Amortizarea fondului comercial (P) 2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P) Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” 2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P) 2812. Amortizarea construcțiilor (P) 2813. Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor (P) 2814. Amortizarea altor imobilizări corporale (P) GRUPA 29 “Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor” Contul 290 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” 2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare (P) 2907. Ajustări pentru deprecierea fondului comercial (P) 2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P) Contul 291 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale” 2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri (P) 2912. Ajustări pentru deprecierea construcțiilor (P) 2913. Ajustări pentru deprecierea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor (P) 2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P) Contul 293 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție” 2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuție (P) 2933. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuție (P) Contul 296 “Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare” 2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile afiliate (P) 2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P) 2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P) 2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entitățile afiliate (P) 2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanțelor legate de interesele de participare (P) 2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung (P) 2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanțe imobilizate (P)

CLASA 3 “Conturi de stocuri și producție în curs de execuție” GRUPA 30 “Stocuri de materii și materiale” Contul 301 “Materii prime” (A) Contul 302 “Materiale consumabile” 3021. Materiale auxiliare (A) 3022. Combustibili (A)

http://codfiscal.net/contul-281-amortizari-privind-imobilizarile-corporale/

http://codfiscal.net/grupa-29-ajustari-pentru-deprecierea-sau-pierderea-de-valoare-a-imobilizarilor/

http://codfiscal.net/contul-290-ajustari-pentru-deprecierea-imobilizarilor-necorporale/

http://codfiscal.net/contul-291-ajustari-pentru-deprecierea-imobilizarilor-corporale/

http://codfiscal.net/contul-293-ajustari-pentru-deprecierea-imobilizarilor-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/contul-296-ajustari-pentru-pierderea-de-valoare-a-imobilizarilor-financiare/

http://codfiscal.net/in/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-3-conturi-de-stocuri-si-productie-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/grupa-30-stocuri-de-materii-si-materiale/

http://codfiscal.net/contul-301-materii-prime/

http://codfiscal.net/contul-302-materiale-consumabile/

46

3023. Materiale pentru ambalat (A) 3024. Piese de schimb (A) 3025. Semințe și materiale de plantat (A) 3026. Furaje (A) 3028. Alte materiale consumabile (A) Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” (A) Contul 308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale” (A/P) GRUPA 32 “Stocuri în curs de aprovizionare” Contul 321 “Materii prime în curs de aprovizionare” (A) Contul 322 “Materiale consumabile în curs de aprovizionare” (A) Contul 323 “Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare” (A) Contul 326 “Animale în curs de aprovizionare” (A) Contul 327 “Mărfuri în curs de aprovizionare” (A) Contul 328 “Ambalaje în curs de aprovizionare” (A) GRUPA 33 “Producție în curs de execuție” Contul 331 “Produse în curs de execuție” (A) Contul 332 ” Servicii în curs de execuție” (A) GRUPA 34 “Produse” Contul 341 “Semifabricate” (A) Contul 345 “Produse finite” (A) Contul 346 “Produse reziduale” (A) Contul 348 “Diferențe de preț la produse” (A/P) GRUPA 35 “Stocuri aflate la terți” Contul 351 “Materii și materiale aflate la terți” (A) Contul 354 “Produse aflate la terți” (A) Contul 356 Animale aflate la terți (A) Contul 357 Mărfuri aflate la terți (A) Contul 358 Ambalaje aflate la terți (A) GRUPA 36 “Animale” Contul 361 “Animale și pasări” (A) Contul 368 “Diferențe de preț la animale și pasări” (A/P) GRUPA 37 “Mărfuri” Contul 371 “Mărfuri” (A) Contul 378 “Diferențe de preț la mărfuri” (A/P) GRUPA 38 “Ambalaje” Contul 381 “Ambalaje” (A) Contul 388 “Diferențe de preț la ambalaje” (A/P) GRUPA 39 “Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție” Contul 391 “Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” (P) Contul 392 “Ajustări pentru deprecierea materialelor” 3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P) 3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P) Contul 393 “Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție” (P) Contul 394 “Ajustări pentru deprecierea produselor” 3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P) 3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P) 3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)

http://codfiscal.net/contul-303-materiale-de-natura-obiectelor-de-inventar/

http://codfiscal.net/contul-308-diferente-de-pret-la-materii-prime-si-materiale/

http://codfiscal.net/grupa-32-stocuri-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-321-materii-prime-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-322-materiale-consumabile-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-323-materiale-de-natura-obiectelor-de-inventar-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-326-animale-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-327-marfuri-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/contul-328-ambalaje-in-curs-de-aprovizionare/

http://codfiscal.net/grupa-33-productie-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/contul-331-produse-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/contul-332-servicii-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/grupa-34-produse/

http://codfiscal.net/contul-341-semifabricate/

http://codfiscal.net/contul-345-produse-finite/

http://codfiscal.net/contul-346-produse-reziduale/

http://codfiscal.net/contul-348-diferente-de-pret-la-produse/

http://codfiscal.net/grupa-35-stocuri-aflate-la-terti/

http://codfiscal.net/contul-351-materii-si-materiale-aflate-la-terti/

http://codfiscal.net/contul-354-produse-aflate-la-terti/

http://codfiscal.net/grupa-36-animale/

http://codfiscal.net/contul-361-animale-si-pasari/

http://codfiscal.net/contul-368-diferente-de-pret-la-animale-si-pasari/

http://codfiscal.net/grupa-37-marfuri/

http://codfiscal.net/contul-371-marfuri/

http://codfiscal.net/contul-378-diferente-de-pret-la-marfuri/

http://codfiscal.net/grupa-38-ambalaje/

http://codfiscal.net/contul-381-ambalaje/

http://codfiscal.net/contul-388-diferente-de-pret-la-ambalaje/

http://codfiscal.net/grupa-39-ajustari-pentru-deprecierea-stocurilor-si-productiei-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/contul-391-ajustari-pentru-deprecierea-materiilor-prime/

http://codfiscal.net/contul-392-ajustari-pentru-deprecierea-materialelor/

http://codfiscal.net/contul-393-ajustari-pentru-deprecierea-productiei-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/contul-394-ajustari-pentru-deprecierea-produselor/

47

Contul 395 “Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți” 3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți (P) 3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți (P) 3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți (P) 3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți (P) 3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți (P) 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți (P) 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți (P) Contul 396 “Ajustări pentru deprecierea animalelor” (P) Contul 397 “Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” (P) Contul 398 “Ajustări pentru deprecierea ambalajelor” (P)

CLASA 4 “Conturi de terți” GRUPA 40 “Furnizori și conturi asimilate” Contul 401 “Furnizori” (P) Contul 403 “Efecte de plătit” (P) Contul 404 “Furnizori de imobilizări” (P) Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” (P) Contul 408 “Furnizori – facturi nesosite” (P) Contul 409 “Furnizori – debitori” 4091. Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A) 4092. Furnizori – debitori pentru prestări de servicii (A) GRUPA 41 “Clienți și conturi asimilate” Contul 411 “Clienți” 4111. Clienți (A) 4118. Clienți incerți sau în litigiu (A) Contul 413 “Efecte de primit de la clienți” (A) Contul 418 “Clienți – facturi de întocmit” (A) Contul 419 “Clienți – creditori” (P) GRUPA 42 “Personal și conturi asimilate” Contul 421 “Personal – salarii datorate” (P) Contul 423 “Personal – ajutoare materiale datorate” (P) Contul 424 “Prime reprezentând participarea personalului la profit” (P) Contul 425 “Avansuri acordate personalului” (A) Contul 426 “Drepturi de personal neridicate” (P) Contul 427 “Rețineri din salarii datorate terților” (P) Contul 428 “Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” 4281. Alte datorii în legătura cu personalul (P) 4282. Alte creanțe în legătura cu personalul (A) GRUPA 43 “Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate” Contul 431 “Asigurări sociale” 4311. Contribuția unității la asigurările sociale (P) 4312. Contribuția personalului la asigurările sociale (P) 4313. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P) 4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (P)

http://codfiscal.net/contul-395-ajustari-pentru-deprecierea-stocurilor-aflate-la-terti/

http://codfiscal.net/contul-396-ajustari-pentru-deprecierea-animalelor/

http://codfiscal.net/contul-397-ajustari-pentru-deprecierea-marfurilor/

http://codfiscal.net/contul-398-ajustari-pentru-deprecierea-ambalajelor/

http://codfiscal.net/in/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-4-conturi-de-terti/

http://codfiscal.net/grupa-40-furnizori-si-conturi-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-401-furnizori/

http://codfiscal.net/contul-403-efecte-de-platit/

http://codfiscal.net/contul-404-furnizori-de-imobilizari/

http://codfiscal.net/contul-405-efecte-de-platit-pentru-imobilizari/

http://codfiscal.net/contul-408-furnizori-facturi-nesosite/

http://codfiscal.net/contul-409-furnizori-debitori/

http://codfiscal.net/357/

http://codfiscal.net/contul-411-clienti/

http://codfiscal.net/contul-413-efecte-de-primit-de-la-clienti/

http://codfiscal.net/contul-418-clienti-facturi-de-intocmit/

http://codfiscal.net/contul-419-clienti-creditori/


http://codfiscal.net/contul-421-personal-salarii-datorate/

http://codfiscal.net/contul-423-personal-ajutoare-materiale-datorate/

http://codfiscal.net/contul-424-prime-reprezentand-participarea-personalului-la-profit/

http://codfiscal.net/contul-425-avansuri-acordate-personalului/

http://codfiscal.net/contul-426-drepturi-de-personal-neridicate/

http://codfiscal.net/contul-427-retineri-din-salarii-datorate-tertilor/

http://codfiscal.net/contul-428-alte-datorii-si-creante-in-legatura-cu-personalul/

http://codfiscal.net/grupa-43-asigurari-sociale-protectia-sociala-si-conturi-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-431-asigurari-sociale/

48

Contul 437 “Ajutor de șomaj” 4371. Contribuția unității la fondul de șomaj (P) 4372. Contribuția personalului la fondul de șomaj (P) Contul 438 “Alte datorii și creanțe sociale” 4381. Alte datorii sociale (P) 4382. Alte creanțe sociale (A) GRUPA 44 “Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate” Contul 441 “Impozitul pe profit/venit” 4411. Impozitul pe profit (P) 4418. Impozitul pe venit (P) Contul 442 “Taxa pe valoarea adăugată” (P) 4424. Taxa pe valoarea adăugată de recuperat (A) 4426. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă (A) 4427. Taxa pe valoarea adăugată colectată (P) 4428. Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă (A/P) Contul 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor” (P) Contul 445 “Subvenții” 4451. Subvenții guvernamentale (A) 4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții (A) 4458. Alte sume primite cu caracter de subvenții (A) Contul 446 “Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” (P) Contul 447 “Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate” (P) Contul 448 “Alte datorii și creanțe cu bugetul statului” 4481. Alte datorii față de bugetul statului (P) 4482. Alte creanțe privind bugetul statului (A) GRUPA 45 “Grup și acționari/asociați” Contul 451 “Decontări între entitățile afiliate” 4511. Decontări între entitățile afiliate (A/P) 4518. Dobânzi aferente decontărilor între entitățile afiliate (A/P) Contul 453 “Decontări privind interesele de participare” 4531. Decontări privind interesele de participare (A/P) 4538. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare (A/P) Contul 455 “Sume datorate acționarilor/asociaților” 4551. Acționari/asociați – conturi curente (P) 4558. Acționari/asociați – dobânzi la conturi curente (P) Contul 456 “Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul” (A/P) Contul 457 “Dividende de plata” (P) Contul 458 “Decontări din operații în participație” 4581. Decontări din operații în participație – pasiv (P) 4582. Decontări din operații în participație – activ (A) GRUPA 46 “Debitori și creditori diverși” Contul 461 “Debitori diverși” (A) Contul 462 “Creditori diverși” (P) GRUPA 47 “Conturi de subvenții, regularizare și asimilate” Contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” (A) Contul 472 “Venituri înregistrate în avans” (P) Contul 473 “Decontări din operații în curs de clarificare” (A/P) Contul 475 “Subvenții pentru investiții”

http://codfiscal.net/contul-437-ajutor-de-somaj/

http://codfiscal.net/contul-438-alte-datorii-si-creante-sociale/

http://codfiscal.net/grupa-44-bugetul-statului-fonduri-speciale-si-conturi-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-441-impozitul-pe-profitvenit/

http://codfiscal.net/contul-442-taxa-pe-valoarea-adaugata/

http://codfiscal.net/contul-4424-taxa-pe-valoarea-adaugata-de-recuperat/

http://codfiscal.net/contul-4426-taxa-pe-valoarea-adaugata-deductibila/

http://codfiscal.net/contul-4427-taxa-pe-valoarea-adaugata-colectata/

http://codfiscal.net/contul-4428-taxa-pe-valoarea-adaugata-neexigibila/

http://codfiscal.net/contul-444-impozitul-pe-venituri-de-natura-salariilor/

http://codfiscal.net/contul-445-subventii/

http://codfiscal.net/contul-446-alte-impozite-taxe-si-varsaminte-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-447-fonduri-speciale-taxe-si-varsaminte-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-448-alte-datorii-si-creante-cu-bugetul-statului/

http://codfiscal.net/grupa-45-grup-si-actionariasociati/

http://codfiscal.net/contul-451-decontari-intre-entitatile-afiliate/

http://codfiscal.net/contul-453-decontari-privind-interesele-de-participare/

http://codfiscal.net/contul-455-sume-datorate-actionarilorasociatilor/

http://codfiscal.net/contul-456-decontari-cu-actionariiasociatii-privind-capitalul/

http://codfiscal.net/contul-457-dividende-de-plata/

http://codfiscal.net/contul-458-decontari-din-operatii-in-participatie/


http://codfiscal.net/contul-461-debitori-diversi/

http://codfiscal.net/contul-462-creditori-diversi/

http://codfiscal.net/grupa-47-conturi-de-subventii-regularizare-si-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-471-cheltuieli-inregistrate-in-avans/

http://codfiscal.net/contul-472-venituri-inregistrate-in-avans/

http://codfiscal.net/contul-473-decontari-din-operatii-in-curs-de-clarificare/

http://codfiscal.net/contul-475-subventii-pentru-investitii/

49

4751. Subvenții guvernamentale pentru investiții (P) 4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții (P) 4753. Donații pentru investiții (P) 4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P) 4758. Alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții (P) GRUPA 48 “Decontări în cadrul unității” Contul 481 “Decontări între unitate și subunități” (A/P) Contul 482 “Decontări între subunități” (A/P) GRUPA 49 “Ajustări pentru deprecierea creanțelor” Contul 491 “Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți” (P) Contul 495 “Ajustări pentru deprecierea creanțelor – decontări în cadrul grupului și cu acționarii/asociații” (P) Contul 496 “Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori diverși” (P)

CLASA 5 “Conturi de trezorerie”

GRUPA 50 “Investiții pe termen scurt” Contul 501 “Acțiuni deținute la entitățile afiliate” (A) Contul 505 “Obligațiuni emise și răscumpărate” (A) Contul 506 “Obligațiuni” (A) Contul 508 “Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate” 5081. Alte titluri de plasament (A) 5088. Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament (A) Contul 509 “Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt” 5091. Vărsăminte de efectuat pentru acțiunile deținute la entitățile afiliate (P) 5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiții pe termen scurt (P) GRUPA 51 “Conturi la bănci” Contul 511 “Valori de încasat” 5112. Cecuri de încasat (A) 5113. Efecte de încasat (A) 5114. Efecte remise spre scontare (A) Contul 512 “Conturi curente la bănci” 5121. Conturi la bănci în lei (A) 5124. Conturi la bănci în valuta (A) 5125. Sume în curs de decontare (A) Contul 518 “Dobânzi” 5186. Dobânzi de plătit (P) 5187. Dobânzi de încasat (A) Contul 519 “Credite bancare pe termen scurt” 5191. Credite bancare pe termen scurt (P) 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta (P) 5193. Credite externe guvernamentale (P) 5194. Credite externe garantate de stat (P) 5195. Credite externe garantate de bănci (P) 5196. Credite de la trezoreria statului (P) 5197. Credite interne garantate de stat (P)

http://codfiscal.net/grupa-48-decontari-in-cadrul-unitatii/

http://codfiscal.net/contul-481-decontari-intre-unitate-si-subunitati/

http://codfiscal.net/contul-482-decontari-intre-subunitati/

http://codfiscal.net/grupa-49-ajustari-pentru-deprecierea-creantelor/

http://codfiscal.net/contul-491-ajustari-pentru-deprecierea-creantelor-clienti/

http://codfiscal.net/contul-495-ajustari-pentru-deprecierea-creantelor-decontari-in-cadrul-grupului-si-cu-actionariiasociatii/

http://codfiscal.net/contul-495-ajustari-pentru-deprecierea-creantelor-decontari-in-cadrul-grupului-si-cu-actionariiasociatii/

http://codfiscal.net/contul-496-ajustari-pentru-deprecierea-creantelor-debitori-diversi/

http://codfiscal.net/in/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-5-conturi-de-trezorerie/

http://codfiscal.net/grupa-50-%e2%80%9cinvestitii-pe-termen-scurt%e2%80%9d/

http://codfiscal.net/contul-501-actiuni-detinute-la-entitatile-afiliate/

http://codfiscal.net/contul-505-obligatiuni-emise-si-rascumparate/

http://codfiscal.net/contul-506-obligatiuni/

http://codfiscal.net/contul-508-alte-investitii-pe-termen-scurt-si-creante-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-509-varsaminte-de-efectuat-pentru-investitiile-pe-termen-scurt/

http://codfiscal.net/grupa-51-conturi-la-banci/

http://codfiscal.net/contul-511-%e2%80%9cvalori-de%c2%a0incasat%e2%80%9d/

http://codfiscal.net/contul-512-conturi-curente-la-banci/

http://codfiscal.net/contul-518-dobanzi/

http://codfiscal.net/contul-519-credite-bancare-pe-termen-scurt/

50

5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P) GRUPA 53 “Casa” Contul 531 “Casa” 5311. Casa în lei (A) 5314. Casa în valuta (A) Contul 532 “Alte valori” 5321. Timbre fiscale și poștale (A) 5322. Bilete de tratament și odihna (A) 5323. Tichete și bilete de călătorie (A) 5328. Alte valori (A) GRUPA 54 “Acreditive” Contul 541 “Acreditive” 5411. Acreditive în lei (A) 5412. Acreditive în valuta (A) Contul 542 “Avansuri de trezorerie” (A) GRUPA 58 “Viramente interne” Contul 581 “Viramente interne” (A/P) GRUPA 59 “Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie” Contul 591 “Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile afiliate” (P) Contul 595 “Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise și răscumpărate” (P) Contul 596 “Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor” (P) Contul 598 “Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiții pe termen scurt și creanțe asimilate” (P)

CLASA 6 “Conturi de cheltuieli” GRUPA 60 “Cheltuieli privind stocurile” Contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime” Contul 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilii 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile Contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” Contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” Contul 605 “Cheltuieli privind energia și apa” Contul 606 “Cheltuieli privind animalele și pasările” Contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile” Contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele” Contul 609 “Reduceri comerciale primite” GRUPA 61 “Cheltuieli cu serviciile executate de terți” Contul 611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” Contul 612 “Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”

http://codfiscal.net/grupa-53-casa/

http://codfiscal.net/contul-531-casa/

http://codfiscal.net/contul-532-alte-valori/

http://codfiscal.net/grupa-54-acreditive/

http://codfiscal.net/contul-541-acreditive/

http://codfiscal.net/contul-542-avansuri-de-trezorerie/

http://codfiscal.net/grupa-58-viramente-interne/

http://codfiscal.net/contul-581-viramente-interne/

http://codfiscal.net/grupa-59-ajustari-pentru-pierderea-de-valoare-a-conturilor-de-trezorerie/

http://codfiscal.net/contul-591-ajustari-pentru-pierderea-de-valoare-a-actiunilor-detinute-la-entitatile-afiliate/

http://codfiscal.net/contul-595-ajustari-pentru-pierderea-de-valoare-a-obligatiunilor-emise-si-rascumparate/

http://codfiscal.net/contul-596-ajustari-pentru-pierderea-de-valoare-a-obligatiunilor/

http://codfiscal.net/contul-598-ajustari-pentru-pierderea-de-valoare-a-altor-investitii-pe-termen-scurt-si-creante-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-598-ajustari-pentru-pierderea-de-valoare-a-altor-investitii-pe-termen-scurt-si-creante-asimilate/

http://codfiscal.net/in/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-6-conturi-de-cheltuieli/

http://codfiscal.net/grupa-60-cheltuieli-privind-stocurile/

http://codfiscal.net/contul-601-cheltuieli-cu-materiile-prime/

http://codfiscal.net/contul-602-cheltuieli-cu-materialele-consumabile/

http://codfiscal.net/contul-603-cheltuieli-privind-materialele-de-natura-obiectelor-de-inventar/

http://codfiscal.net/contul-604-cheltuieli-privind-materialele-nestocate/

http://codfiscal.net/contul-605-cheltuieli-privind-energia-si-apa/

http://codfiscal.net/contul-606-cheltuieli-privind-animalele-si-pasarile/

http://codfiscal.net/contul-607-cheltuieli-privind-marfurile/

http://codfiscal.net/contul-608-cheltuieli-privind-ambalajele/

http://codfiscal.net/contul-609-reduceri-comerciale-primite/

http://codfiscal.net/grupa-61-cheltuieli-cu-serviciile-executate-de-terti/

http://codfiscal.net/contul-611-cheltuieli-cu-intretinerea-si-reparatiile/

http://codfiscal.net/contul-612-cheltuieli-cu-redeventele-locatiile-de-gestiune-si-chiriile/

51

Contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” Contul 614 “Cheltuieli cu studiile și cercetările” GRUPA 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terți” Contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” Contul 622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” Contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclama și publicitate” Contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” Contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări” Contul 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații” Contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate” Contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” GRUPA 63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” Contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” GRUPA 64 “Cheltuieli cu personalul” Contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” Contul 642 “Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariaților” Contul 643 “Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit” Contul 644 “Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii” Contul 645 “Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” 6451. Contribuția unității la asigurările sociale 6452. Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj 6453. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6456. Contribuția unității la schemele de pensii facultative 6457. Contribuția unității la primele de asigurare voluntara de sănătate 6458. Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială GRUPA 65 “Alte cheltuieli de exploatare” Contul 652 “Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător” Contul 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși” Contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare” 6581. Despăgubiri, amenzi și penalități 6582. Donații acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare GRUPA 66 “Cheltuieli financiare” Contul 663 “Pierderi din creanțe legate de participații” Contul 664 “Cheltuieli privind investițiile financiare cedate” 6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 6642. Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate Contul 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” Contul 666 “Cheltuieli privind dobânzile” Contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” Contul 668 “Alte cheltuieli financiare” GRUPA 67 “Cheltuieli extraordinare” Contul 671 “Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare” GRUPA 68 “Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare” Contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere”

http://codfiscal.net/contul-613-cheltuieli-cu-primele-de-asigurare/

http://codfiscal.net/contul-614-cheltuieli-cu-studiile-si-cercetarile/

http://codfiscal.net/grupa-62-cheltuieli-cu-alte-servicii-executate-de-terti/

http://codfiscal.net/contul-621-cheltuieli-cu-colaboratorii/

http://codfiscal.net/contul-622-cheltuieli-privind-comisioanele-si-onorariile/

http://codfiscal.net/contul-623-cheltuieli-de-protocol-reclama-si-publicitate/

http://codfiscal.net/contul-624-cheltuieli-cu-transportul-de-bunuri-si-personal/

http://codfiscal.net/contul-625-cheltuieli-cu-deplasari-detasari-si-transferari/

http://codfiscal.net/contul-626-cheltuieli-postale-si-taxe-de-telecomunicatii/

http://codfiscal.net/contul-627-cheltuieli-cu-serviciile-bancare-si-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-628-%e2%80%9calte-cheltuieli-cu-serviciile-executate-de%c2%a0terti%e2%80%9d/

http://codfiscal.net/grupa-63-cheltuieli-cu-alte-impozite-taxe-si-varsaminte-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-635-cheltuieli-cu-alte-impozite-taxe-si-varsaminte-asimilate/

http://codfiscal.net/grupa-64-cheltuieli-cu-personalul/

http://codfiscal.net/contul-641-cheltuieli-cu-salariile-personalului/

http://codfiscal.net/contul-642-cheltuieli-cu-tichetele-de-masa-acordate-salariatilor/

http://codfiscal.net/contul-643-cheltuieli-cu-primele-reprezentand-participarea-personalului-la-profit/

http://codfiscal.net/contul-644-cheltuieli-cu-remunerarea-in-instrumente-de-capitaluri-proprii/

http://codfiscal.net/contul-645-cheltuieli-privind-asigurarile-si-protectia-sociala/

http://codfiscal.net/grupa-65-alte-cheltuieli-de-exploatare/

http://codfiscal.net/contul-652-cheltuieli-cu-protectia-mediului-inconjurator/

http://codfiscal.net/contul-654-pierderi-din-creante-si-debitori-diversi/

http://codfiscal.net/contul-658-alte-cheltuieli-de-exploatare/

http://codfiscal.net/grupa-66-cheltuieli-financiare/

http://codfiscal.net/contul-663-pierderi-din-creante-legate-de-participatii/

http://codfiscal.net/contul-664-cheltuieli-privind-investitiile-financiare-cedate/

http://codfiscal.net/contul-665-cheltuieli-din-diferente-de-curs-valutar/

http://codfiscal.net/contul-666-cheltuieli-privind-dobanzile/

http://codfiscal.net/contul-667-cheltuieli-privind-sconturile-acordate/

http://codfiscal.net/contul-668-alte-cheltuieli-financiare/

http://codfiscal.net/grupa-67-cheltuieli-extraordinare/

http://codfiscal.net/contul-671-cheltuieli-privind-calamitatile-si-alte-evenimente-extraordinare/

http://codfiscal.net/grupa-68-cheltuieli-cu-amortizarile-provizioanele-si-ajustarile-pentru-depreciere-sau-pierdere-de-valoare/

http://codfiscal.net/grupa-68-cheltuieli-cu-amortizarile-provizioanele-si-ajustarile-pentru-depreciere-sau-pierdere-de-valoare/

http://codfiscal.net/contul-681-cheltuieli-de-exploatare-privind-amortizarile-provizioanele-si-ajustarile-pentru-depreciere/

http://codfiscal.net/contul-681-cheltuieli-de-exploatare-privind-amortizarile-provizioanele-si-ajustarile-pentru-depreciere/

52

6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare” 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor GRUPA 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite” Contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” Contul 698 “Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus”

CLASA 7 “Conturi de venituri”

GRUPA 70 “Cifra de afaceri netă” Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” Contul 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” Contul 704 “Venituri din servicii prestate” Contul 705 “Venituri din studii și cercetări” Contul 706 “Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii” Contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” Contul 708 “Venituri din activități diverse” Contul 709 “Reduceri comerciale acordate” GRUPA 71 “Venituri aferente costului producției în curs de execuție” Contul 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” Contul 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție” GRUPA 72 “Venituri din producția de imobilizări” Contul 721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale” Contul 722 “Venituri din producția de imobilizări corporale” GRUPA 74 “Venituri din subvenții de exploatare” Contul 741 “Venituri din subvenții de exploatare” 7411. Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale consumabile 7413. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414. Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială 7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de

http://codfiscal.net/art-24-amortizarea-fiscala/

http://codfiscal.net/contul-686-cheltuieli-financiare-privind-amortizarile-si-ajustarile-pentru-pierdere-de-valoare/

http://codfiscal.net/art-24-amortizarea-fiscala/

http://codfiscal.net/grupa-69-cheltuieli-cu-impozitul-pe-profit-si-alte-impozite/

http://codfiscal.net/contul-691-cheltuieli-cu-impozitul-pe-profit/

http://codfiscal.net/contul-698-cheltuieli-cu-impozitul-pe-venit-si-cu-alte-impozite-care-nu-apar-in-elementele-de-mai-sus/

http://codfiscal.net/contul-698-cheltuieli-cu-impozitul-pe-venit-si-cu-alte-impozite-care-nu-apar-in-elementele-de-mai-sus/

http://codfiscal.net/in/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-7-%e2%80%9cconturi-de-venituri%e2%80%9d/

http://codfiscal.net/grupa-70-cifra-de-afaceri-neta/

http://codfiscal.net/contul-701-venituri-din-vanzarea-produselor-finite/

http://codfiscal.net/contul-702-venituri-din-vanzarea-semifabricatelor/

http://codfiscal.net/contul-703-venituri-din-vanzarea-produselor-reziduale/

http://codfiscal.net/contul-704-venituri-din-servicii-prestate/

http://codfiscal.net/contul-705-venituri-din-studii-si-cercetari/

http://codfiscal.net/contul-706-venituri-din-redevente-locatii-de-gestiune-si-chirii/

http://codfiscal.net/contul-707-venituri-din-vanzarea-marfurilor/

http://codfiscal.net/contul-708-venituri-din-activitati-diverse/

http://codfiscal.net/contul-709-reduceri-comerciale-acordate/

http://codfiscal.net/grupa-71-venituri-aferente-costului-productiei-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/contul-711-venituri-aferente-costurilor-stocurilor-de-produse/

http://codfiscal.net/contul-712-venituri-aferente-costurilor-serviciilor-in-curs-de-executie/

http://codfiscal.net/grupa-72-venituri-din-productia-de-imobilizari/

http://codfiscal.net/contul-721-venituri-din-productia-de-imobilizari-necorporale/

http://codfiscal.net/contul-722-venituri-din-productia-de-imobilizari-corporale/

http://codfiscal.net/grupa-74-venituri-din-subventii-de-exploatare/

http://codfiscal.net/contul-741-venituri-din-subventii-de-exploatare/

53

exploatare 7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorata GRUPA 75 “Alte venituri din exploatare” Contul 754 “Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși” Contul 758 “Alte venituri din exploatare” 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 7582. Venituri din donații primite 7583. Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital 7584. Venituri din subvenții pentru investiții 7588. Alte venituri din exploatare GRUPA 76 “Venituri financiare” Contul 761 “Venituri din imobilizări financiare” 7611. Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate 7613. Venituri din interese de participare Contul 762 “Venituri din investiții financiare pe termen scurt” Contul 763 “Venituri din creanțe imobilizate” Contul 764 “Venituri din investiții financiare cedate” 7641. Venituri din imobilizări financiare cedate 7642. Câștiguri din investiții pe termen scurt cedate Contul 765 “Venituri din diferențe de curs valutar” Contul 766 “Venituri din dobânzi” Contul 767 “Venituri din sconturi obținute” Contul 768 “Alte venituri financiare” Contul 771 “Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare” Contul 781 “Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare” 7812. Venituri din provizioane 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial Contul 786 “Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare” 7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante

CLASA 8 “Conturi speciale” GRUPA 80 “Conturi în afara bilanțului” Contul 801 “Angajamente acordate” 8011. Giruri și garanții acordate 8018. Alte angajamente acordate Contul 802 “Angajamente primite” 8021. Giruri și garanții primite 8028. Alte angajamente primite Contul 803 “Alte conturi în afara bilanțului”

http://codfiscal.net/grupa-75-alte-venituri-din-exploatare/

http://codfiscal.net/contul-754-venituri-din-creante-reactivate-si-debitori-diversi/

http://codfiscal.net/contul-758-alte-venituri-din-exploatare/

http://codfiscal.net/grupa-76-venituri-financiare/

http://codfiscal.net/contul-761-venituri-din-imobilizari-financiare/

http://codfiscal.net/contul-762-venituri-din-investitii-financiare-pe-termen-scurt/

http://codfiscal.net/contul-763-venituri-din-creante-imobilizate/

http://codfiscal.net/contul-764-venituri-din-investitii-financiare-cedate/

http://codfiscal.net/contul-765-venituri-din-diferente-de-curs-valutar/

http://codfiscal.net/contul-766-venituri-din-dobanzi/

http://codfiscal.net/contul-767-venituri-din-sconturi-obtinute/

http://codfiscal.net/contul-768-alte-venituri-financiare/

http://codfiscal.net/contul-771-venituri-din-subventii-pentru-evenimente-extraordinare-si-altele-similare/

http://codfiscal.net/contul-781-venituri-din-provizioane-si-ajustari-pentru-depreciere-privind-activitatea-de-exploatare/

http://codfiscal.net/contul-781-venituri-din-provizioane-si-ajustari-pentru-depreciere-privind-activitatea-de-exploatare/

http://codfiscal.net/contul-786-venituri-financiare-din-ajustari-pentru-pierdere-de-valoare/

http://codfiscal.net/in/ordin-3055-2009/reglementari-contabile-directiva-iv-cee/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-8-

http://codfiscal.net/in/ordin-3055-2009/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-8-%E2%80%9Cconturi-speciale%E2%80%9D/grupa-80-conturi-in-afara-bilantului/

http://codfiscal.net/contul-801-angajamente-acordate/

http://codfiscal.net/contul-802-angajamente-primite/

54

8031. Imobilizări corporale luate cu chirie 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie 8034. Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare 8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință 8036. Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate 8037. Efecte scontate neajunse la scadenta 8038. Bunuri publice primite în administrare, concesiune și cu chirie 8039. Alte valori în afara bilanțului Contul 804 “Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe” 8045 “Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe” Contul 805 “Dobânzi aferente contractelor de leasing și altor contracte asimilate, neajunse la scadenta” 8051 “Dobânzi de plătit” 8052 “Dobânzi de încasat” Contul 806 “Certificate de emisii de gaze cu efect de sera” Contul 807 “Active contingente” Contul 808 “Datorii contingente” GRUPA 89 “Bilanț” Contul 891 – Bilanț de deschidere Contul 892 – Bilanț de închidere

CLASA 9 “Conturi de gestiune”

- Se utilizează pentru organizarea contabilității de gestiune, folosirea conturilor din această clasa este opțională. GRUPA 90 DECONTARI INTERNE Contul 901. Decontări interne privind cheltuielile Contul 902. Decontări interne privind producția obținută Contul 903. Decontări interne privind diferențele de preț GRUPA 92 CONTURI DE CALCULATIE Contul 921. Cheltuielile activității de bază Contul 922. Cheltuielile activităților auxiliare Contul 923. Cheltuieli indirecte de producție Contul 924. Cheltuieli generale de administrație Contul 925. Cheltuieli de desfacere GRUPA 93 COSTUL PRODUCTIEI Contul 931. Costul producției obținute Contul 933. Costul producției în curs de execuție

http://codfiscal.net/contul-8031-imobilizari-corporale-luate-cu-chirie/

http://codfiscal.net/contul-8032-valori-materiale-primite-spre-prelucrare-sau-reparare/

http://codfiscal.net/contul-8033-valori-materiale-primite-in-pastrare-sau-custodie/

http://codfiscal.net/contul-8034-debitori-scosi-din-activ-urmariti-in-continuare/

http://codfiscal.net/contul-8035-stocuri-de-natura-obiectelor-de-inventar-date-in-folosinta/

http://codfiscal.net/contul-8036-redevente-locatii-de-gestiune-chirii-si-alte-datorii-asimilate/

http://codfiscal.net/contul-8037-efecte-scontate-neajunse-la-scadenta/

http://codfiscal.net/contul-8038-bunuri-publice-primite-in-administrare-concesiune-si-cu-chirie/

http://codfiscal.net/contul-8039-alte-valori-in-afara-bilantului/

http://codfiscal.net/contul-8045-amortizarea-aferenta-gradului-de-neutilizare-a-mijloacelor-fixe/

http://codfiscal.net/contul-8051-dobanzi-de-platit/

http://codfiscal.net/contul-8052-dobanzi-de-incasat/

http://codfiscal.net/contul-806-certificate-de-emisii-de-gaze-cu-efect-de-sera/

http://codfiscal.net/contul-807-active-contingente/

http://codfiscal.net/contul-808-datorii-contingente/

http://codfiscal.net/in/ordin-3055-2009/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-8-%e2%80%9cconturi-speciale%e2%80%9d/grupa-89-bilant/

http://codfiscal.net/contul-891-bilant-de-deschidere/

http://codfiscal.net/contul-892-bilant-de-inchidere/

http://codfiscal.net/in/ordin-3055-2009/reglementari-contabile-directiva-iv-cee/cap-vii-functiunea-conturilor/clasa-9-conturi-de-gestiune/

55

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

SINTEZĂ CURS BAZELE CONTABILITĂȚII CONŢINUTUL TEMATIC … · defineasca si sa inteleaga corect...

Documents