Prietenii Contabilitatii - Mediu Executiv...

Prietenii Contabilităţii

Publicaţie electronică de contabilitate si fiscalitate

pentru un buget redus

Nr. 14 / 7 August 2013

Marca Prietenii Contabilitatii este marca supusa inregistrarii la OSIM

Cabinet consultant fiscal Benta Adrian, Office: Str. Aleea Posada, nr. 8, bl. 31, sc. 2, et. 1, ap. 19, cod postal

051414, Sector 5, Bucuresti Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760

Revistă saptămânală transmisă electronic în fiecare miercuri.

Mediu Executiv

ISSN 2343 – 8452 ISSN–L 2343 – 8452

Prietenii Contabilității – Mediu Executiv

Cuprins

1. Noi modificări legislative din domeniul financiar contabil, explicate de specialiști;

2. Monografii contabile - transpunerea în contabilitate a prevederilor OG nr. 16/2013 pentru modificarea Codului fiscal, mediu executiv, 3 situații analizate de specialiști; Achiziţie intracomunitară de bijuterii din aur de 18k,

în scopul revânzării, calcul şi declarare acciză Producţie de pâine realizată în 30 septembrie 2013,

livrată la client în data de 01 octombrie 2013 Achiziţii de bunuri efectuate în perioada de

inactivitate de către un contribuabil declarat inactiv. Ajustarea TVA după reînregistrarea în scopuri de TVA

3. Soluții de consultanță contabilă, 3 spețe analizate de specialiști; Utilizarea contului 451 „Decontări între entităţile

afiliate” vs. cont 4111 „Clienţi” Suspendarea amortizării - este necesară aprobarea

ANAF? Asocierile în participaţiune şi bilanţul contabil. Este

obligatoriu de întocmit bilanţul contabil pentru asocierile în participaţiune?

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


Cuprins

4. Soluții de consultanță și optimizare fiscală, 3 spețe analizate de redacție; Pentru dividendele distribuite în natură se datorează

TVA? Deducere cheltuieli de cazare ale administratorului

când acesta îşi schimbă rezidenţa fiscală Elemente de parafiscalitate – contribuţia de 3%

privind timbrul cultural

5. Subiecte de interes actual din activitatea financiar - contabilă, legislație comentată. Întocmirea situațiilor financiare anuale; Facturile ca mijloace de probă pentru societăţi Scadenţa şi dobânda aferentă contractelor

comerciale

6. Adresa cabinetului/echipa redacțională.



Capitolul I - Noi modificări legislative

Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte normative (click pe denumirea actului normativ pentru a-l deschide):

OG nr. 16 din 30 Iulie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 0490 din 02.08.2013 - Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

OpANAF nr. 938 din 19 Iulie 2013 publicat în Monitorul Oficial nr. 0485 din 02 august 2013 - Ordin pentru aprobarea formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate“


http://itva.ro/documents/OG16per2013.pdf










































































http://itva.ro/documents/OpANAF938per2013.pdf









































































Principalele modificări aduse de aceste acte normative sunt:

I. Prin actul normativ publicat se introduce una dintre cele mai discutate şi mai mediatizate măsuri din domeniul TVA, respectiv reducerea TVA la pâine la procentul de 9%. Cu această ocazie, se reintroduc accizele pentru un număr de şase categorii de produse considerate de lux (bijuterii, blănuri, iahturi, arme de vânătoare, autoturisme cu o capacitate cilindrică egală sau mai mare de 3000 cm cubi).

II. Principala măsură, respectiv reducerea TVA la pâine şi la alte sortimente de produse de panificaţie, cum ar fi beghete, împletituri, dar şi făina pentru pâine, intră în vigoare cu data de 01 septembrie 2013. De la aceeaşi dată, se aplică şi accizarea unor produse de lux.

III. Ordonanţa conţine şi alte prevederi, aplicabile tot cu data de 01 septembrie 2013 respectiv: a) se extinde măsura de taxare inversă pentru

livrarea de energie electrică către un comerciant (cumpărător revânzător), ce deţine autorizaţie ANRDEE pentru cumpărare revânzare de energie electrică;

b) se va aplica taxarea inversă şi pentru



transferurile de certificate verzi.

Notă: măsura de taxare inversă de aplică numai între operatori economici înregistraţi în scopuri de TVA în România.

IV. Însă, ordonanţa este mult mai vastă şi are prevederi aplicabile chiar cu data de 02 august 2013, dintre care amintim: a) ajustarea TVA în favoarea contribuabilului,

pentru valoarea taxei de la achiziţiile când acesta le efectuează în situaţia de contribuabil inactiv, iar bunurile sunt supuse comercializării după reînregistrarea în scopuri de TVA;

b) nu se va mai anula înregistrarea în scopuri de TVA din oficiu, când au fost înscrise în cazierul fiscal, fapte de natura infracţiunilor economice când acţionarii sau asociaţii sunt minoritari şi deţin mai puţin de 10% din capitalul social al persoanei juridice;

c) contribuabilii ce achiziţionează bunuri sau servicii de la contribuabili la care a fost anulată din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA, nu au dreptul să deducă TVA de la achiziţiile de la aceşti contribuabili. Fac excepţie achiziţiile efectuate în cadrul procedurii de executare silită sau achiziţiile de bunuri de la persoane



aflate în procedura falimentului.

V. În ceea ce priveşte timbrul de mediu pentru autoturisme, a existat o portiţă de evitare a acestei taxe, la transferul unui autoturism prin partaj. Desigur, logica normala conduce la partajul în cadrul unei familii. Însă, această portiţă a fost speculată şi în cadrul partajului între persoane ce nu au grade de rudenie, fiind o metode de evitare a plăţii taxei. Ordonanţa abrogă scutirea de la plata timbrului de mediu în cazul partajului şi se va datora plata taxei şi în această situaţie.

VI. Cota TVA de 9% se va aplica pentru următoarele produse: a) toate sortimentele de pâine; b) următoarele sortimente de produse de

panificaţie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri;

c) făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină de secară;

d) grâu comun, care se încadrează la codul NC 1001 99 00 şi secară, care se încadrează la codul NC 1002 90 00.

Notă: alte sortimente de grâu şi secară sunt supuse taxării inverse, conform art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Se necesită maximă atenţie la



încadrarea conform codului tarifar.

VII. Tot începând cu 01 septembrie 2013, se extinde sfera produselor cu acciză nearmonizată pentru următoarele categorii de bunuri: a) bijuterii din aur şi platină, cu excepţia

verighetelor. Acciza este de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k şi de 2 euro/gram pentru cele peste 14k.

b) confecţii din blănuri naturale. Acciza este între 50 şi 1200 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie sau producţie al blănurilor.

c) iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement. Acciza este de 500 euro/metru liniar pentru iahturile şi navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri şi de 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 CP. Observăm că se achită acciză numai pentru

iahturile/bărcile cu o lungime mai mare de 8 metri, iar la nave acciza se datorează numai pentru cele cu motor mai mare de 100 CP.

d) autoturisme şi autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este ma mare sau egală cu



3000 cm cubi. Acciza este de 1 euro/cm cub.

e) arme de vânătoare şi arme de uz personal. Acciza este între 50 şi 1500 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie al armelor.

f) caruşe cu glonţ şi alte tipuri de muniţie. Acciza este între 0,1 şi 0,4 euro/bucată în funcţie de costul de achiziţie.

VIII. În esenţă, toate aceste bunuri au mai fost supuse accizelor în România, până la finele anilor 2006, iar accizele pentru aceste bunuri au fost abrogate după intrarea României în Uniunea Europeană.

IX. Accizele se datorează o singură dată, la data eliberării în consum în România, fie de către producătorul din România, fie de către operatorii economici ce efetuează importuri sau achiziţii intracomunitare.

X. Ordinul ANAF adoptă modelul şi conţinutul formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, precum şi anexa „Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate”.

Formularul se utilizează pentru stabilirea



obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru regularizarea sumelor datorate cu titlu de plăţi anticipate.

Formularul se emite de către ANAF şi se comuncă contribuabillor, pentru fiecare categorie de venit pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.



Capitolul II – Monografii contabile - transpunerea în contabilitate a prevederilor OG nr. 16/2013

pentru modificarea Codului fiscal

I. Achiziţie intracomunitară de bijuterii din aur de 18k, în scopul revânzării, calcul şi declarare acciză

Societatea comercială BIJUTERIA FOXY SRL, persoană juridică română, înregistrată în scopuri de TVA în România şi înregistrată în Registrul operatorilor intracomunitari, efectuează o ahiziţie intracomunitara de bijuterii în cantitatea de 100 grame de aur de 18k la preţul de 20 euro/gram. Factura este emisă în data de 10 septembrie 2013, la cursul de schimb de 4,3 lei/euro, iar la această dată se efectuează şi recepţia produselor. Se solicită o monografie contabilă şi toate obligaţiile cu privire la această livrare intracomunitară de produse accizabile.

Ca element de noutate, începând cu 01 septembrie 2013, prima punere în comerţ în România de bijuterii din aur este o activitate în sfera accizelor, conform modificărilor aduse de OG nr. 16/2013, pentru art. 207 din Codul fiscal.

Acciza este în valoare de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14 k şi de 2 euro/gram pentru bijuteriile de peste 14k.

De reţinut: nu se datorează accize pentru



verighete.

Notă: cursul de schimb pentru acciză este cel din prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul 2012, publicat în Jurnalul Comunităţii Europene, valabil pentru tot anul 2013, respectiv 4,5223 lei/euro.

Acciza devine exigibilă şi trebuie achitată în prima zi lucrătoare următoare celei în care s-a efectuat recepţia.

Modificarea adusă art. 209 din Codul fiscal obligă comercianţii ce efectuează achiziţii intracomunitare de produse accizabile să deţină autorizaţie. În mod normal, această autorizaţie este autorizaţia de „Destinatar înregistrat”, conform art. 206^29 din Codul fiscal.

Acciza se declară lunar prin declaraţia la bugetul de stat formular 100, până pe data de 25 a lunii următoare, iar anual până pe data de 30 aprilie 2013, societatea are obligaţia depunerii decontului special de acciză formular 120.

Calcul acciză: 2 euro/gram x 100 grame x 4,5223 lei/euro = 904 lei.

Monografie contabilă: 1. înregistrare achiziţie intracomunitară mărfuri:



371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” cu suma de 100 grame x 20 euro x 4,3 lei/euro = 8600 lei

2. înregistrare taxare inversă:

Acciza este cuprinsă în baza TVA şi se regăseşte în baza de impozitare a taxării inverse, conform art. 137 din Codul fiscal.

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” cu (8600 lei + 904 lei) x 24% = 2281 lei.

3. înregistrare acciză: 371 „Mărfuri” = 446 „Alte impozite şi taxe –

analitic acciză” cu suma de 904 lei.

4. plată acciză la buget: 446 „Alte impozite şi taxe – analitic acciză” =

5121 „Conturi la bănci în lei” cu 904 lei.

Observăm că valoarea costului de achiziţie pentru fiecare gram de aur este de (8600 lei + 904 lei) / 100 grame = 95,04 lei / gram.

De reţinut următoarele aspecte foarte importante: până pe data de 25 a lunii următoare,

societatea din România are obligaţia să declare această achiziţie intracomunitară în decontul de TVA şi în declaraţia recapitulativă 390



privind achiziţiile şi livrările intracomunitare. Nu sunt corelate prevederile privind declararea accizei în valoarea achiziţiei intracomunitare şi valoarea declarată de furnizorul extern în sistemul VIES. Practic, vor exista diferenţe pentru valorile declarate de fiecare participant la tranzacţie, exact cu valoarea accizei.

acciza se achită o singură dată la punerea în liberă circulaţie a bijuteriilor, în cazul de faţă de către societatea BIJUTERIA FOXY SRL. Toţi ceilalţi comercianţi ai bijuteriilor nu datorează acciză. Se prezumă că acciza a fost achitată în amonte de celălalt comerciant, dacă bijuteriile sunt achiziţionate printr-o factură, iar pe aceasta trebuie să se regăsească sintagma „accize percepute”.

II. Producţie de pâine realizată în 30 septembrie 2013, livrată la client în data de 01 octombrie 2013

Pentru realizarea unei cantităţi de 1000 kg pâine, se achiziţionează făină în luna septembrie 2013 în cantitate de 800 kg la preţul de 1 leu/kg plus TVA 9%, 5 kg sare la preţul de 3 lei/kg plus TVA, 5 kg de drojdie la preţul de 20 lei plus TVA şi 190 l de apă la preţul de 0,5 lei/litru de apă. Pâinea este coaptă



într-un cuptor pe gaze pentru care valoarea consumului de gaze este de 1000 lei plus TVA. În urma producţiei rezultă cantitatea de 1000 kg pâine. Societatea înregistrează costuri cu salariile brute ale muncitorilor direct productivi de 1000 lei şi asigurări sociale de 300 lei. Ţinând cont de faptul că această fabrică aplică sistemul TVA cu exigibilitate normală şi toate materiile prime sunt achiziţiionate de la furnizori ce aplică acelaşi sistem, se necesită să se determine valoarea producţiei realizate în data de 30 septembrie, monografia contabilă aplicabilă, precum şi vânzarea pâinii pe 01 octombrie 2013 către un supermarket la preţul de 3700 lei plus TVA.

Începând cu data de 01 septembrie 2013, se aplică cota TVA de 9% pentru livrarea de pâine, cornuri, baghete şi alte sortimente de panificaţie. TVA de 9% se aplică de asemenea şi la achiziţia de făină şi la câteva sortimente de grău şi secară.

Foarte important: există şi alte sortimente de grâu pentru care se aplică taxarea inversă la livrările între operatori economici înregistraţi în scopuri de TVA în România.



Monografie contabilă: 1. achiziţie şi consum făină 800 kg x 1 leu/kg, TVA 9%: 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” cu suma

de 800 lei 4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” cu

suma de 72 lei 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301

„Materii prime” cu suma de 800 lei 2. achiziţie şi consum sare 5 kg x 3 lei/kg plus TVA 24%: 3021 „Materiale auxiliare” = 401 „Furnizori” cu

suma de 15 lei 4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” cu

suma de 3,6 lei 6021 „Cheltuieli cu materiale auxiliare” = 3021

„Materiale auxiliare” cu suma de 15 lei 3. achiziţie şi consum drojdie 5 kg x 20 lei/kg plus TVA 24%: 3028 „Alte materiale consumbile” = 401

„Furnizori” cu suma de 100 lei 4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” cu

suma de 24 lei 6028 „Cheltuieli cu alte materiale

consumabile” = 3028 „Alte materiale consumabile” cu suma de 100 lei



4. consum apă 190 l x 0,5 lei/litru plus TVA 24%: 605 „Cheltuieli cu energia şi apa” = 401


suma de 22,8 lei 5. consum gaze 1000 lei plus TVA 24%: 605 „Cheltuieli cu energia şi apa” = 401


suma de 240 lei 6. înregistrare salarii şi asigurări sociale: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421

„Personal – salarii datorate” cu 1000 lei 6451 „Cheltuieli cu asigurări sociale” = 431

„Asigurări sociale” cu suma de 300 lei.

Total cost de producţie = 3310 lei.

Înregistrare producţie realizată în data de 30 septembrie 2013: 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente

costurilor stocurilor de produse” cu 3310 lei.

S-au obţinut 1000 kg pâine la costul de producţie de 3,31 lei/kg.

Închiderea contului 711 la data de 30 septembrie 2013:



711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse” = 121 „Profit sau pierdere” cu suma de 3310 lei.

Închiderea conturilor de TVA la data de 30 septembrie 2013: Total cont 4426 „TVA deductibilă” = 362,4 lei. 4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA

deductibilă” cu suma de 362,4 lei.

Livrarea pâinii către supermarket în data de 01 octombrie 2013: 4111 „Clienţi” = 701 „Venituri din producţia

proprie” cu suma de 3700 lei 4111 „Clienţi” = 4427 „TVA colectată” cu suma

de 333 lei.

Descărcarea gestiunii producţiei vândute: 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse” = 345 „Prouse finite” cu 3310 lei.

Închiderea conturilor de venituri la luna octombrie 2013: 121 „Profit sau pierdere” = 711 „Venituri

aferente costurilor stocurilor de produse” cu suma de 3310 lei

701 „Venituri din producţia proprie” = 121 „Profit sau pierdere” cu suma de 3700 lei.



Închiderea conturilor de TVA la luna octombrie 2013: Total cont 4427 „TVA colectată” = 333 lei 4427 „TVA colectată” = 4423 „TVA de plată” cu

suma de 333 lei.

Compensarea TVA de rambursat din luna precedentă: 4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”

cu suma de 333 lei.

III. Achiziţii de bunuri efectuate în perioada de inactivitate de către un contribuabil declarat inactiv. Ajustarea TVA după reînregistrarea în scopuri de TVA

Societatea comercială AFINEL GEORGICĂ SRL, persoană juridică română, este o societate căreia i s-a invalidat codul de TVA cu data de 01 septembrie 2013, deoarece timp de 6 luni anterioare nu a avut achiziţii sau livrări de bunuri în sfera TVA. Contribuabilul a efectuat în luna septembrie 2013 două achiziţii achitate integral la data cumpărării, astfel: a) achiziţie castraveti în valoare de 5000 lei plus

TVA; b) achiziţie cartofi în valoare de 7000 lei plus TVA.



În luna septembrie 2013, vinde castraveţii la preţul de 6000 lei plus TVA. În data de 01 octombrie 2013 se reînregistrează în scopuri de TVA şi în luna octombrie 2013 vinde cartofii la preţul de 8000 lei plus TVA.

Pentru adoptarea unei monogafii contabile aplicabile acestei situaţii, trebuie să ţinem cont de precizarea de la art. 11 alin. (1^1) din Codul fiscal, recent modificat prin OG nr. 16/2013, după cum urmează: "(1^1) Contribuabilii declaraţi inactivi conform art. 78^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate, sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor şi taxelor prevăzute de prezenta lege, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate. Pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA, destinate operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA care dau drept de deducere potrivit titlului VI, se



ajustează în favoarea persoanei impozabile, prin înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 156^2 depus de persoana impozabilă după înregistrarea în scopuri de TVA, sau, după caz, într-un decont ulterior, taxa aferentă: a) bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate,

constatate pe bază de inventariere, în momentul înregistrării;

b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în proprietatea sa în momentul înregistrării. În cazul activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, se ajustează taxa aferentă valorii rămase neamortizate la momentul înregistrării. În cazul bunurilor de capital se aplică prevederile art. 149;

c) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 1342 alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.”



Astfel, observăm că invalidarea codului de TVA nu ne conferă scutire de TVA, contribuabilul are obligaţia să colecteze TVA, dar nu are dreptul să deducă TVA de la achiziţiile efectuate în această perioadă, iar cheltuielile în legătură cu vânzările realizate sunt nedeductibile.

Pentru livrările realizate după reînregistrarea în scopuri de TVA, se ajustează TVA ( se deduce TVA în favoarea contribuabilului).

Monografie contabilă: 1. achiziţie castraveţi la preţul de 5000 lei plus TVA: 371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” cu suma de

5000 lei 4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori” cu

suma de 1200 lei 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

cu suma de 6200 lei 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA

neexigibilă” cu suma de 1200 lei 371 „Mărfuri” = 4426 „TVA deductibilă” cu

suma de 1200 lei 2. vânzarea castraveţilor în perioada de inactivitate: 4111 „Clienţi” = 707 „Venituri din vânzarea

mărfurilor” cu suma de 6000 lei



4111 „Clienţi” = 4428 „TVA neexigibilă” cu suma de 1440 lei

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienţi” cu suma de 7440 lei

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” cu suma de 1440 lei.

3. descărcarea gestiunii mărfurilor vândute: 607 „Cheltuieli cu mărfurile” = 371 „Mărfuri”

cu suma de 6200 lei.

Notă: această cheltuială este nedeductibilă la determinarea impozitului pe profit.

4. achiziţie cartofi la preţul de 7000 lei plus TVA: 371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” cu 7000 lei 4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori” cu

suma de 1680 lei 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

cu suma de 8680 lei 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA

neexigibilă” cu suma de 1680 lei 371 „Mărfuri” = 4426 „TVA deductibilă” cu

suma de 1680 lei. 5. închiderea conturilor de TVA în luna septembrie 2013: 4427 „TVA colectată” = 4423 „TVA de plată” cu

suma de 1440 lei.



Foarte important: acest TVA de plată se declară şi se achită în baza declaraţiei 311 „Declaraţie privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal”.

Datorită faptului că în luna octombrie 2013 societatea îşi reactivează codul de TVA, are dreptul să-şi ajusteze în favoarea acesteia TVA de la achiziţiile efectuate aflate în sotc reactivare şi care vor fi livrate după reactivare. În exemplul nostru, se va ajusta TVA pentru achiziţia de cartofi în sumă de 1680 lei.

Înregistrare contabilă: 4426 „TVA deductibilă” = 371 „Mărfuri” cu

suma de 1680 lei.

De reţinut: ajustarea TVA trebuie reflectată în primul decont de TVA depus după reactivarea codului de TVA.

Livrarea cartofilor în luna octombrie 2013: 4111 „Clienţi” = 707 „Venituri din vânzarea

mărfurilor” cu suma de 8000 lei 4111 „Clienţi” = 4428 „TVA neexigibilă” cu

suma de 1920 lei



5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienţi” cu suma de 9920 lei

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” cu suma de 1920 lei.

Descărcarea gestiunii mărfurilor vândute: 607 „Cheltuieli cu mărfurile” = 371 „Mărfuri”

cu suma de 7000 lei.

Închiderea conturilor de TVA la luna octombrie 2013: 4427 „TVA colectată” = 4426 „TVA deductibilă”

cu suma de 1680 lei 4427 „TVA colectată” = 4423 „TVA de plată” cu

suma de 240 lei.



Capitolul III – Soluţii de consultanţă contabilă

I. Utilizarea contului 451 „Decontări între entităţile afiliate” vs. cont 4111 „Clienţi”

Societatea noastră conduce contabilitatea conform OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, şi deţine capitalul social majoritar de la alte două companii, SC ALFA SRL şi SC BETA SRL. Periodic, societatea noastră livrează bunuri şi servicii către aceste societăţi afiliate, ce au fost înregistrate până în momentul de faţă în contul 4111 „Clienţi”. Există unele opinii că aceste livrări între societăţi afiliate nu au fost contabilizate corect şi nu ar trebui să se reflecte în contul de clienţi. Ne-ar interesa opinia dvs cu privire la această speţă.

Pentru a emite un punct de vedere pertinent, considerăm că este necesar să analizăm funcţionarea conturilor 4111 „Clienţi” şi 451 „Decontări între entităţile afiliate”.

În debitul contului 4111 „Clienţi”, legiuitorul a prevăzut înregistrarea următoarelor operaţii: valoarea la preţ de vânzare a mărfurilor,

produselor, semifabricatelor etc. livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă (701 la 708, 4427);



valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidenţiate anterior în contul "Clienţi - facturi de întocmit" (418);

creanţa reprezentând ratele aferente leasingului financiar (267);

dobânda cuvenită locatorului pentru ratele de leasing financiar (766);

venituri înregistrate în avans sau de realizat, aferente perioadelor sau exerciţiilor financiare următoare (472);

valoarea avansurilor facturate clienţilor (419, 4427);

valoarea creanţelor reactivate (754); valoarea ambalajelor care circulă în sistem de

restituire, facturate clienţilor (419); valoarea despăgubirilor, amenzilor şi

penalităţilor datorate de terţi (758) (...).

Prin comparaţie, în debitul contului 451 „Decontări între entităţile afiliate” se înregistrează: sumele virate altor entităţi afiliate (512); sumele cuvenite din vânzări de bunuri şi

prestări de servicii către entităţi afiliate, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă (701 la 708, 4427);

preţul de vânzare al imobilizărilor corporale şi



necorporale cedate entităţilor afiliate, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă (758, 4427);

preţul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate la entităţi afiliate (764);

dividende aferente investiţiilor deţinute la entităţi afiliate (761, 762);

valoarea creanţelor reactivate (754); valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor

datorate de entităţile afiliate (758); dobânzile cuvenite aferente împrumuturilor

acordate entităţilor afiliate (766); diferenţele favorabile de curs valutar aferente

datoriilor în valută faţă de entităţile afiliate, la decontarea acestora (765);

diferenţele favorabile aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate, cu decontare în funcţie de cursul unei valute, la decontarea acestora (768);

diferenţele favorabile de curs valutar la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, din evaluarea soldului în valută, aferent decontărilor faţă de entităţi afiliate (765);

diferenţele favorabile aferente soldului decontărilor faţă de entităţi afiliate, cu decontare



în funcţie de cursul unei valute, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

La o primă analiză a temeiului normativ, observăm că în ambele conturi se înregistrează valoarea livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii către terţi. Urmărind firul logic al analizei, observăm că în debitul contului 451 se înregistrează livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate către companii afiliate, iar contul este unul specializat pentru a reflecta tranzacţiile între societăţile din cadrul unui grup.

De asemenea, observăm că în cadrul acestui cont, se reflectă şi alte tranzacţii în legătură cu societăţile afiliate, cum ar fi eventuale dobânzi la împrumuturile acordate între companii sau transferul unor sume de bani între societăţile din grup.

Prin urmare, dacă pornim de la seminificaţia contului în sine, observăm că acesta este dedicat activităţilor economice pe care societăţile şi le prestează reciproc în cadrul unui grup.

Astfel, varianta optimă a contabilizării vânzărilor către societăţi afiliate este în primă instanţă contul 451

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate

Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


„Decontări între societăţile afiliate”.

Desigur, nu considerăm că ar putea fi sancţionat cineva pentru înregistrarea vânzărilor către societăţi afiliate în contul 4111 „Clienţi”, iar opţiunea pentru unul dintre cele două conturi este o prioritate condiţionată de raţionamentul profesional al profesionistului contabil.

Pornind de la faptul că în multe lucrări de specialitate, contabilitatea este considerată arta înregistrărilor contabile, în urma cărora utilizatorii informaţiilor contabile pot lua decizii în cunoştiinţă de cauză, considerăm că prin semnificaţia contului 451 „Decontări între societăţile afiliate”, sumele regăsite în acest cont reflectă tranzacţii între societăţi afiliate, tranzacţii ce nu sunt întotdeauna neutre.

Astfel, în contul 4111 „Clienţi” se vor reflecta vânzări către clienţi neutrii, iar în contul 451 „Decontări între societăţile afiliate”, tranzacţii către societăţi afiliate.



II. Suspendarea amortizării - este necesară aprobarea ANAF?

Societatea comercială PRIETENII CONTABILITĂŢII SRL este o persoană juridică română, plătitoare de impozit pe profit. Unele active ale societăţii nu mai sunt utilizate în activitatea curentă din lipsă de clienţi. Administratorul societăţii doreşte suspendarea calculului amortizării şi reluarea amortizării după reînceperea activităţii economice în care vor fi utilizate aceste active. Este necesară obţinerea aprobării suspendării amortizării de la ANAF?

Din punct de vedere legislativ, procedura contabilă pentru activele în conservare este dată de art. 110 alin. (3) din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, conform căreia operatorii economici fie pot decide suspendarea amortizării activelor imobilizate, cu condiţia înregistrării unei ajustări aferente uzurii normale a activelor, fie pe perioada de neutilizare, se calculează amortizarea contabilă a activelor.

Din punct de vedere fiscal, prevederile din normele de aplicare pentru art. 24 din Codul fiscal, regăsite la pct. 70^2 din HG nr. 44/2004, dau dreptul suspendării amortizării fiscale în cadrul unei



perioade de inactivitate, cu recalcularea amortizării fiscale după reînceperea activităţii, pentru perioada rămasă.

La o analiză a acestor temeiuri normative, nici una dintre aceste prevederi nu obligă contribuabilul interesat să solicite aprobarea suspendării amortizării de către ANAF.

Cu toate acestea, există în vigoare Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat, ce stabileşte la art. 16 următoarele:

„În situaţii justificate, agenţii economici sunt scutiţi de la calculul amortizării, cu avizul direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pentru următoarele active corporale: a. minele trecute în conservare sau scoase

definitiv din funcţiune, precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale;

b. mijloacele fixe din patrimoniul agenţilor economici trecute în conservare pe o durată mai mare de 30 de zile;

c. lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor, cu caracter general de deservire, destinate apărării împotriva



inundaţiilor şi înlăturării excesului de umiditate, şi anume: diguri şi canale principale, de desecare, precum şi lucrările de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, destinate apărării terenurilor agricole şi silvice şi obiectivelor social-economice din zona apărată, şenalele navigabile, tunelele de metrou, infrastructura căii, ferate, drumurile, podurile, apeductele, precum şi celelalte căi de comunicaţie.”

Chiar dacă principalele acte normative în domeniul amortizării nu prevad obligaţia solicitării avizului ANAF pentru suspendarea amortizării acest aviz se necesită. Din păcate, legea nu stabileşte şi o procedură punctuală de urmat, astfel în cererea adresată autorităţilor fiscale, contribuabilii interesaţi trebuie să îşi motiveze cererea cât mai convingător.



III. Asocierile în participaţiune şi bilanţul contabil. Este obligatoriu de întocmit bilanţul contabil pentru asocierile în participaţiune?

Pe adresa redacţiei, am primit următoarea solicitare:

Societatea noastră, persoană juridică română, a semnat un contract de asociere în participaţiune cu un alt operator economic şi are calitate de lider de contract, ce atrage după sine conducerea contabilităţii pentru asociere. Din analiza diverselor opinii şi materiale existente, rezultă că din punct de vedere contabil, fiecare societate îşi conduce contabilitatea proprie, iar liderul de contract organizează şi conduce contabilitatea asocierii. Vă rugăm să ne emiteţi o opinie cu privire la obligaţiile privind contabilitatea în participaţie şi ce documente se necesită obligatoriu de întocmit. Se întocmeşte balanţă de verificare? Bilanţ contabil? Principalele prevederi privind contabilitatea asocierii în participaţiune sunt enumerate la art. 265 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.

Conform acestor prevederi, evidenţa asocierii în participaţie se organizează atât la nivelul asocierii, cât şi în contabilitatea fiecărui coparticipant cu



ajutorul contului 458 "Decontări din operaţii în participaţie", analitic distinct pe fiecare coparticipant.

Societatea comercială care conduce evidenţa asocierii în participaţie ţine evidenţă şi întocmeşte balanţă de verificare distincte de cele corespunzătoare activităţii proprii.

Cu privire la imobilizările corporale şi necorporale puse la dispoziţia asocierii, acestea sunt cuprinse în evidenţa contabilă a celui care le deţine în proprietate.

Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se contabilizează distinct de către unul din asociaţi, iar la sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.

La data bilanţului, bunurile de natura stocurilor, creanţelor, disponibilităţilor, precum şi a datoriilor asocierii în participaţie, se înscriu în situaţiile financiare anuale ale asociatului care conduce evidenţa asocierii.



Observăm aşadar că asocierea în participaţiune se conduce până la nivel de balanţă inclusiv, fără a avea obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale pentru asociere. Nici nu ar putea fi de altfel întocmit, având în vedere faptul că asocierea nu are personalitate juridică.

Mai reţinem şi faptul că din punctul de vedere al TVA, contractul de asociere în participaţiune nu conduce la o nouă persoană impozabilă, conform art. 127 alin. (10) din Codul fiscal, iar persoana obligată la conducerea contabilităţii va ţine evidenţa, calculul, declararea şi plata TVA pentru activităţile economice realizate de participaţiune.



Capitolul IV – Soluții de consultanță si optimizare fiscală

I. Pentru dividendele distribuite în natură se datorează TVA?

Societatea noastră este o societate agricolă, ce are în depozit producţii de grâu realizate în perioada anterioară. Societatea este înregistrată în scopuri de TVA şi din lipsă de lichidităţi, doreşte să distribuie dividende către asociaţii societăţii sub formă de grâu. Se colectează TVA la această distribuire de dividende?

Chiar dacă este o speţă mai puţin întâlnită, distribuirea de dividende în natură este legală şi este prevăzută chiar de art. 7 alin. (1) pct. 12 din Codul fiscal.

Din punctul de vedere al TVA, sunt aplicabile prevederile de la art. 128 alin. (5) din Codul fiscal, ce consideră livrare o distribuire de bunuri unei persoane impozabile către participanţii la aceasta, dacă TVA de la achiziţia/producţia bunurilor a fost dedusă, după cum urmează:

„(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile,



cu excepţia transferului prevăzut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.”

Observăm aşadar că dacă pentru produsele agricole acordate ca dividende, s-a dedus TVA la realizarea producţiei, cum ar fi TVA de la achiziţia seminţelor, de la combustibili sau de la alte lucrări efectuate, societatea are obligaţia să colecteze TVA.

O a doua observaţie porneşte de la faptul că evaluarea bunurilor în natură trebuie să se facă la preţul pieţei şi nu la costul de producţie sau achiziţie, conform art. 10 alin. (2) din Codul fiscal.

De exemplu, dacă un asociat are de primit dividende în natură, cantitatea se determină prin împărţirea dividendului cuvenit la preţul pieţei, şi nu la costul de producţie.

Exemplu de calcul şi înregistrări contabile pentru distribuirea unei sume de 1000 lei dividend brut, când valoarea unui kg de grâu se reflectă în contabilitate de 0,8 lei / kg, iar preţul de piaţă este de 1 leu/kg.

Reţinere impozit pe dividend:



457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite

şi taxe – analitic impozit dividend” cu suma de 1000 lei x 16% = 160 lei

Colectarea TVA şi scăderea din gestiune a producţiei vândute: 457 „Dividende de plată” = 4427 „TVA

colectată” cu suma de 840 lei x 24/124 = 163 lei

457 „Dividende de plată” = 345 „Produse finite” cu suma de 542 lei

457 „Dividende de plată” = 701 „Venituri din producţia proprie” cu suma de 135 lei.

II. Deducere cheltuieli de cazare ale administratorului când acesta îşi schimbă rezidenţa fiscală

Societatea ITALIA MAMAMIA SRL, este o persoană juridică română, cu asociat unic şi administrator persoana fizică GIOVANI MARCO. Până la data de 31 decembrie 2012, persoana fizică nu a îndeplinit condiţia de rezidenţă fiscală în România. Începând cu ianuarie 2013, persoana fizică italiană depăşeşte cele 183 de zile de şedere în România, şi îndeplineşte formalităţile de obţinere a rezidenţei fiscale în România. Una dintre condiţiile pentru



obţinerea rezidenţei este deţinerea unui spaţiu de şedere în România, situaţie realizată prin închirierea unui spaţiu de la un terţ. Chiria va fi decontată la societatea ITALIA MAMAMIA SRL. În aceste condiţii, societatea din România mai poate deconta cheltuielile de cazare şi transport ale administratorului?

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de cazare şi de transport al administratorilor unei societăţi sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, indiferent de rezidenţa fiscală, conform art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.

Notă: desigur, se necesită ca aceste cheltuieli să fie efectuate în interesul societăţii, în scopul realizării activităţii acesteia, chiar în scopul realizării de venituri impozabile şi nu decontarea unor simple deplasări personale ale participanţilor la societate.

Reamintim şi faptul că decontarea unor cheltuieli proprii ale administratorului sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal şi reprezintă în acelaşi timp distribuire de dividend, analizate din punct de vedere fiscal, conform art. 7 alin. (1) pct. 12 din Codul fiscal.



În concluzie, dacă această cazare este utilizată în favoarea societăţii, pentru activităţile curente ale acesteia, considerăm că această cazare este o cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit, indiferent de rezidenţa administratorului.

Cu toate acestea, în situaţia de faţă trebuie amintit rolul societăţii ce decontează cazarea proprie a persoanei fizice. Observăm în acest caz că această situaţie reprezintă o decontare de cheltuieli ale persoanei fizice şi nu o cazare în favoarea societăţii comerciale. Pentru aceste tipuri de cheltuieli, considerăm că sumele sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit şi fiind cheltuieli proprii ale administratorului şi asociatului unic, reprezintă distribuire de dividend.

III. Elemente de parafiscalitate – contribuţia de 3% privind timbrul cultural

O societate comercială, cu obiect de activitate editarea de calendare, agende, fly-ere, pliante publicitare şi cărţi de vizită, a fost notificată de către autorităţile de la Ministerul Culturii că nu a achitat contribuţia de 3% reprezentând contribuţia la fondul cultural, conform OG nr. 51/1998 şi Ordin nr. 2066/2011



privind contribuţia la fondul cultural. Ce operatori economici datorează această contribuţie, cum pot fi identificaţi şi pentru ce activităţi se datorează fondul cultural?

Din punctul de vedere al fondului cultural, prevederile de la art. 21 alin. (1) lit. f) din OG nr. 51/1998 privind fondul cultural se aplică societăţilor care realizează venituri din vânzarea calendarelor sau a cărţilor poştale ilustrate, afişelor, posterelor, imaginilor autocolante ori a tipăriturilor mixte. Aceste societăţi datorează către fondul cultural un procent de 3% din veniturile realizate din aceste activităţi, când imaginile copiază un element din patrimoniul naţional.

Dacă ar să avem o arie de selecţie a operatorilor economici, aceştia ar trebui să desfăşoare activităţile din următoarele coduri CAEN: 1812 Alte activităţi de tipărire; 1813 Servicii pregătitoare pentru tipărire; 1330 Fabricarea articolelor de papetărie; 1723 Activităţi de editare publicare; 7410 Activităţi de design specializat; 8219 Fotocopiere documente.



Foarte important: trebuie să accentuăm faptul că pentru ca simpla desfăşurare a acestor activităţi nu conduce la aplicarea fondului cultural. Aceste tipărituri ca să intre sub incidenţa fondului cultural, trebuie ca o parte din imagine să cuprindă un element ce reprezintă un bun sau o imagine considerată de lege ca fiind parte a patrimoniului cultural.

De exemplu, editarea unor cataloage sau calendare ce reprezintă un lan de porumb ca imagine peisagistică, nu ar putea să fie sub incidenţa fondului cultural. În mod similar, peisajele din natură ce surprind anotimpurile anului, ce nu cuprind în acestea bunuri din patrimoniul cultural, nu intră sub incidenţa fondului cultural.



Capitolul V- Informații de interes general

I. Facturile ca mijloace de probă pentru societăţi

Facturile generează probleme de probaţiune după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, deoarece acesta nu mai vorbeşte nimic despre aceste mijloace de probă al căror regim era reglementat, chiar şi expeditiv, în Codul comercial în prezent abrogat.

Pornim de la ideea – diferită de reglementarea seacă la nivel fiscal – că factura comercială este un înscris sub semnătură privată prin care se constată executarea unei operaţiuni comerciale. În literatura juridică de specialitate prin factură se înţelege nota scrisă privitoare la mărfurile vândute - bunuri mobile - în care acestea sunt arătate amănunţit indicându-se natura, calitatea, cantitatea, preţul şi modalităţile executării contractului, cheltuieli etc. De obicei, în practica comercială, factura este emisă cu prilejul executării unui contract de vânzare-cumpărare, dar poate fi emisă şi pentru orice alt contract care prilejuieşte o predare de mărfuri, ca: depozit, gaj, comodat sau o prestare de serviciu de către comerciant. (F. Măgureanu, Înscrisurile - mijloace de probă în procesul civil, Editura Lumina Lex, 1997, Bucureşti, pag. 172.)



După cum am spus, factura nu mai este reglementată de Noul Cod de procedură civilă, aşa cum era reglementată în Codul comercial. În consecinţă, câtă vreme are semnătura părţilor, dată etc., va fi tratată prin analogie cu înscrisul sub semnătură privată. În acest caz sunt perfect aplicabile alin. (2)-(4) ale art. 277 din Noul Cod de procedură civilă:

(2) Înscrisul nesemnat, dar utilizat în mod obişnuit în exerciţiul activităţii unei întreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului său, cu excepţia cazului în care legea impune forma scrisă pentru însăşi dovedirea actului juridic.

(3) Înscrisul sub semnătură privată întocmit în exerciţiul activităţii unei întreprinderi este prezumat a fi fost făcut la data consemnată în cuprinsul său. În acest caz, data înscrisului sub semnătură privată poate fi combătută cu orice mijloc de probă.

(4) Dacă înscrisul prevăzut la alin. (3) nu conţine nicio dată, aceasta poate fi stabilită în raporturile dintre părţi cu orice mijloc de probă.

Termenul de „întreprindere” nu este explicat în



Noul Cod de procedură civilă, ci în Noul Cod civil, care arată că, constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.

În acest context sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere, noţiune care include „comercianţii” din vechiul Cod comercial, dar şi cei care conduc o activitate nelucrativă (asociaţii, fundaţii), însă în oricare caz condiţia esenţială este ca aceea de activitate sistematică.

În consecinţă, prin interpretarea de mai sus considerăm că factura fiscală este mijloc de probă într-un litigiu (cel mai adesea privitor la recuperarea creanţelor).



II. Scadenţa şi dobânda aferentă contractelor comerciale

Prin Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante statul român a intervenit în raporturile private dintre foştii comercianţi (incluşi acum în categoria „profesioniştilor”, conform Noului Cod civil). Dincolo de această intruziune absolut discutabilă în relaţiile private, prevederil elegale au reguli şi excepţii pe care e bine să le cunoaştem.

Aşadar, în raporturile dintre profesionişti (Noţiune înţeleasă în sensul de orice persoană fizică sau juridică care exploatează o întreprindere cu scop lucrativ), creanţa constând în preţul bunurilor livrate sau tariful serviciilor prestate produce dobânzi penalizatoare în cazul în care: creanţele sunt certe, lichide şi exigibile creanţele constau în obligaţii de plată a unor

sume de bani (deci nu schimb, nu compensare) creanţele rezultă dintr-un contract încheiat

între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă



obiectul contractului constă în furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile.

creditorul, inclusiv subcontractaţii acestuia, şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale;

creditorul nu a primit suma datorată la scadenţă, cu excepţia cazului în care debitorului nu îi este imputabilă întârzierea.

De când curge dobânda? Aici avem două variante:

a. termenul de plată (scadenţa) este prevăzut(ă) în contract (Termenul de plată nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice. Prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă – aspect despre care vom discuta într-un material separat.)– în acest caz dobânda curge de drept de la scadenţă până la momentul plăţii

b. dacă termenul de plată nu a fost prevăzut în contract, dobânda penalizatoare curge de la următoarele termene:



după 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei altei asemenea cereri echivalente de plată;

dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară primirii bunurilor sau prestării serviciilor, după 30 de zile calendaristice de la recepţia mărfurilor (Tot prin lege se stabileşte că procedura de recepţie sau verificare nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor. Prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen mai mare de 30 de zile calendaristice, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă) sau prestarea serviciilor;

dacă legea sau contractul stabileşte o procedură de recepţie ori de verificare, permiţând certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori anterior acestei date, după 30 de zile calendaristice de la această dată.



Este această dobândă obligatorie? Vom răspunde la întrebare într-un material viitor.

Care este cuantumul dobânzii? Şi aici apar două situaţii opuse: a. dacă părţile au stabilit dobânda, prin contract,

se aplică automat cuantumul agreat de părţi, de la data scadenţei;

b. dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată la nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilită de BNR plus 4 puncte procentuale (Art. 3 alin. (2) O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti). Rata de referinţă a dobânzii legale în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru.

Despre regula şi excepţia privind termenele de plată, despre dobânzile excesive şi despre excepţiile de la aplicarea legii vom discuta mai pe larg în numerele viitoare ale publicaţiei noastre.



Echipa redactională Prietenii Contabilității

Manager produs: Adrian Bența Manager Calitate: Mihaela Bența Manager Marketing: Arsene Emilia Manager IT: Radu Florin Consilier contabilitate: Bădoi Maria Consultant afaceri: Horațiu Sasu

Adresă:

CABINET CONSULTANT FISCAL ADRIAN BENȚA, Str. Aleea Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5, București, cod poștal 051414.

Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la

urmatoarele numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795


Date post:	03-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

Prietenii Contabilitatii - Mediu Executiv...

Documents