ANDREW GROSS

SINGURUL OM

CUPRINS

Prolog 13

PARTEA INTAI TS

PARTEAA DOUA 105

PARTEA A TREIA 225

PARTEAAPATRA 311

Epilog 449

Nota autorului 451

Mullumiri 457

Sursebibliografice 459

I

Aprilie 1944

Cdinii se auzeau Htrand din ce in ce mai aproape.Cei doi birbafi iqi croiau drum cu mdinile prin deasa pidure

polonezi, in toiul nopfii, urmdnd malul rAului Vistula, L do*c61iva kilometri de Slovacia. corpurile lor uscifive urlau deepuizare, fiind pe punctul de a ceda. Hainele pe care le purtauerau zdrenliroase gi murdare; renuntaserd. de mult la saboliicare nici mdcar nu li se potriveau ca mirime, oricum le erauinutili in pidurea deasi. Iar ei duhneau mai degrabd a animalevdnate, decdt a oameni.

Dar acum vinitoarea era pe sfdrqite.- sie sind hiert auzird.strigite in germani in urma lor. pe aici!Timp de trei zile qi trei nopfi stituseri ingropali sub grdmezile

de lemne de lingn perimetrul marcat cu sdrmi ghimpatn allagirului, camuflindu-gi mirosul corpului cu un amestec detutun gi kerosen, pentru a nu fi detecta{i de ciini. Auziseri pagiigardienilor trecdnd pe ldngi ei. Fuseserd la cafiva centimeiridistanfi de a fi descoperifi qi tirili inapoi, spre genul de moartepe care niciun om nu o putea contempla cu uqurinti, nici micarin locul acela.

Apoi, in cea de-a treia noapte, iegiseri din ascunzitoare subacoperirea intunericului. Cildtoriseri doar pe timpul nop{ii,furind orice fbrimi de mancare gisiseri pe la fermele care'leieqiseri in cale. Napi. Cartofr, crazi. Dovlecei. ii mdncaseri caniqte animale infometate. Orice ar fi fost, era mai bine decdtliturile acre cu care fuseserd {inu{i in viafi in ultimii doi ani.

ANDREW GROSS

Vomitaseri, corpurile nefiindu-le obignuite cu mincare solidi.Ieri, Alfred iqi scrAntise glezna, iar acum incerca si continuedrumul cu acel gchiopitat supiritor.

Dar cineva ii vizuse. La200 de metri in spate, auzirl, ciinii gi

strigitele in germani, din ce in ce mai clare.

- Hier entlang! Aicit- Alfred, haide, repede! il indemnd tdnirul pe prietenul siu.

Tiebuie si continuim.- Nu pot. Nu pot. Birbatul gchiop se impiedicl gi se rostogoli

la vale, pe dig, cu rinile de la picioare sAngerindu-i. Sunt

terminat.Strigitele se auzeau din ce in ce mai aproape, qi mai aproape.

- Ce rost are? S-a terminat.Resemnarea din glasul lui confirmi ceea ce deja qtiau in

sufletele lor: ci totul era pierdut, cd fuseseri invingi. Ajunseseripdni aici, iar acum mai aveau doar cdteva minute pdni si fiepringi de urmiritorii lor.

- Alfred, trebuie si continuim, il indemni prietenul lui.Cobori panta in fugi gi incerci si il ridice pe partenerul siu

de evadare - dar chiar qi vliguit si uscifiv, Alfred era destul de

greu.- Rudolf, nu pot. Nu are rost, spuse birbatul rinit, intinzinu-

se epuizat pe pimAnt. Continui tu. Poftim...ii intinse prietenului siu siculegl pe care il luase cu el -

dovezile de care aveau nevoie pentru a scipa. Liste cu nume.Date. Hirfi. Dovezi incontestabile ale crimelor odioase despre

care lumea trebuia si afle.

- Du-te! O si le spun ci ne-am despirfit acum cdteva ore. VeicAgtiga ceva timp.

- Nu, prbtesti Rudolf ridicandul de jos. Nu ai jurat si numori acolo, in iadul ila? Doar ca si renun{i aici? Si mori aici...?

Dar apoi vizu in ochii prietenului siu ceea ce vizuse in sute -mii - de alte perechi de ochi in lagir: renuntarea totali. LJneori,

moartea este o opliune mult mai simpli decAt continuarea luptel.Alfred ri.mase pe loc, respirAnd greoi, aproape zdmbind.

SINGURUL OM

- Acum pleaci.Din pidure, la doar c61iva metri depertare, a'uziri' un clic.

Sunetul trdgaciului unei puqti.Cei doi incremeniri.,,S-a terminat'l iqi diduri ei seama. Fuseseri descoperifi.

Inimile le tresiriri de spaimi.Doi birbafi iegiri din intuneric. Amdndoi erau imbricafi in

civil, aveau pugti, iar fefele le erau murdare de funingine, darhotirdte. Era evident ci nu sunt soldafi. Poate doar fermierilocali. Poate chiar cei care ii diduseri de gol.

- Rezisten{a? ii intrebi Rudolf, un ultim licir de speranfiaprinzdndu-se in ochii lui.

Pentru o secundi, cei doi bnrbali nu spuseri nimic; unuldoar igi inclini puqca. Apoi, cel mai masiv cu barbi qi o pildriede vdnitoare mototoliti, incuviinli din cap.

- Atunci ajutafi-ne, vi rugim! ii implori Rudolf in polonezi.Suntem din lagir.

- Din lagir? Bbrbatul arunci o privire uniformelor lor indungi, fbri si infeleagi.

- Uite! Rudolf intinse bra{ele, ardtindu-le celor doi numerele

infierate pe pielea lui. Auschwitz.CAinii care litrau ajunseser[ acum foarte aproape de ei. Erau

la doar cdlivametri distanfi. Birbatul cupilirie arunci o privirein direc(ia zarvei gi incuviinfi din cap.

- Ia-l pe prietenul tiu. Urma!i-m6.

2

inceput de maiWashington, D.C.

Era pentru prima dati cind era invitat si ia loc intr-ocompanie atAt de selecti, iar cipitanul Peter Strauss spera si nu

fie ultima, dupi ceea ce avea el de propus.

Era o seari ploioasi de luni, iar atmosfera din jurul mesei dinBiroul Oval al Casei Albe era la fel de posomordti precum cerul

plumburiu de afari. Veqtile despre cei doi evada(i, Rudolf Vrbaqi Alfred Wetzler, ajunseseri in cercul intim al preqedintelui

Roosevelt la citeva zile dupi ce trecuseri grani{a polonezi spre

Slovacia.

Din postura de cel mai tdnir - dar principal - ofiger operativ

OSSa al lui Bill Donovan5, gi el insugi evreu, Strauss gtia cibinuieli despre lagirele naziste de exterminare - nu doar despre

cele de munci silnici - datau incl din 1942. Atunci iegiseri la

iveald rapoarte ale unor grupuri de ewei europeni, cum cl in

4 Office ofstrategic services - Biroul de servicii strategice a fost serviciul de informalii al

Statelor Unite in timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial gi precursorul actualei CIA'

infiinlat in 1942 gi dizolvat in 1945, QSS a al'ut drept misiune coordonarea activitifilorde spionaj in spatele liniilor inamice. Pe 14 decembrie 2016, organizalia a fost decorati

colectiv cu Congressional Gold Medal. (n. t.).

5 William Joseph (,,Wild Bill") Donovan a condus, in timpul celui de-al Doilea RizboiMondial, Biroul de Servicii Strategice gi este cunoscut drept ,,Tatll serviciilor secrete

americane". Datoriti documentelor wemii, declasificate astdzi, Donovan este recunoscut

drept un personaj ale cirui isprivi ,,sunt pur gi simplu incredibile, 9i contureazi portretul

unui birbat curajos, nobil, impetuos, amuzant Ei uneori ingrozitor de incipilAnat'l Un

veteran decorat al Primului Rlzboi Mondial, Donovan este singura persoani care a

primitweodatetoate celepatru decoraliimajore ale SUA: MedalofHonor, Distinguished

Service Cross, Distinguished Service Medal gi National Security Medal (n. t.).

SINGURUL OM

jur de f00.000 de evrei fuseseri luali cu for{a din ghetouriledin Vargovia gi N,6di si fuseseri, cel mai probabil, uciqi. Daristorisirea aflati direct de la sursi, de la cei doi evadafi dinAuschwitz, confirmati de documentele pe care le aduseseri cuei din birourile administrative ale lagirului - liste cu nume, cifresi procese de lichidare in masi - oferea credibilitate celor maigroaznice temeri ale tuturor.

in jurul mesei ovale, Roosevelt; secretarul siu de ritzboi,Henry Stimson; trezorierul Henry Morgenthau Ir.; WilliamDonovan, geful diviziei de spionaj qi directorul OSS; qi consilierullui Donovan, Cipitanul Peter Strauss, studiau absorbigi sinistrulraport gi se g6ndeau la semnifica{ia acestuia. $i mai tulburitoareerau afirmatiile evadafilor, care pretindeau cd lagarul mor{iise extindea rapid gi ci ritmul exterminirilor, prin gazare inmase, crescuse. Mii de oameni erau sistematic ragi de pe fafapimdntului in fiecare siptimdn5.

- Iar acesta este doar unul dintre numeroasele locuri alemortii, spuse invergunat Morgenthau - evreu, la rindul lui,a cirui familie de bancheri din New york avuses e grij6 carapoartele evadalilor sd ajungi in miinile preqedintelui.

- Rapoartele sugereazi ci mai existi zeci de alte astfel delocuri, continui el. Familii intregi sunt trimise in camerele degazarc de indati ce ajung acolo. Orase intregi.

- $i care sunt op{iunile noastre, domnilor? intrebi abitutRoosevelt, prMndu-i pe cei din jurul mesei. Cel de-al treileaan sdngeros de rdzboi, ingrijorarea fafi de o iminenti invazie,decizia de a candida pentru un al patrulea mandat qi avansareabolii sale debilitante [i lisaseri amprenta asupra lui, dar nu iistinseseri. determinarea din voce.

- Nu putem sta cu mdinile in sAn, nu putem permite ca acesteacte scandaloase si continue.

- Congresul Evreilor gi Consiliul Refugiafilor de Rizboi neimplori si bombardim lagirul, il sfbtui trezorierul. Nu maiputem sta cu brafele incrucisate.

I

II{I

4

I

lli.l

I

I'c

a

ANDREW GROSS

- $i cu asta ce vom obline, mai exact? intreabi Henry Stimson,care deservise administraliile a doi pregedin{i inaintea luiRoosevelt si care, pensionat fiind, revenise si conduci eforturilede ritzboi ale statuiui. in afari de faptul ci am ucide noi ingineo mullime de prizonieri nevinovafi. Bombardierele noastre abiadaci pot ajunge pdni acolo qi inapoi cu incircituri maximi.Am suferi pierderi considerabile. $i qtim cu tolii ci avem nevoiede absolut toate aeronavele pentru ceea ce urmeazi.

Era mai 1944, iar zvonuri despre pregitirile finale, aflate inplini desfbgurare, pentru iminenta invazie a Europei ajunseserichiar gi la nivelul lui Strauss.

- Putem micar si le distrugem planurile qi si bombardimciile ferate, insisti Morgenthau, disperat si. il convingh pepregedinte siLia misuri. Prizonierii sunt dugi in lagir cu trenurisigilate. Micar am domoli ritmul exterminirilor.

- Bombardiere zburind peste Europa in toiul nopfii...Lansind cu precizie bombe peste cdile ferate? $i, dupi cumai spus tu, existi multe asemenea lagdre? iqi exprimi Stimsonscepticismul. Cred ci cel mai bun lucru pe care il putem facepentru biefii oameni, domnule pregedinte, este si ajungem laei qi si ii eliberdm cit mai rapid posibil. Firi si sponsorizimraiduri prost gindite. Aceasta este pdrerea mea.

Pregedintele inspiri addnc qi iqi scoase ochelarii cu ramesubliri. CearciLnele adAnci din jurul ochilor reflectau expresiapalidia unui om tulburat. Mulli dintreprietenii sii apropiafi erauewei gi il indemnaseri sd ia misuri. Administrafia lui adusesemai mulgi evrei la guvernare decit oricare alta inaintea sa. $i,ca fiinli umani inzestrati cu compasiune, ciutAnd intotdeaunasi ofere speranfd Ei prosperitate omului de rAnd, Rooseveltse sim{ea mai scdrbit de raportul atrocitifilor pe care tocmaiil citise decdt de oricare alt raport care ii ajunsese pe birou intimpul rizboiului. Chiar mai mult decAt de tragicele pierderi devie{i americane pe plajele Pacificului sau de pierderile de trupepe mare, in drum spre Anglia.

SiNGURUL OM

Totugi, fiind realist, Roosevelt gtia ci secretarul lui de rizboiare dreptate. Erau prea multe lucruri in joc qi prea importante. inplus, lobby-ul impotriva eweilor era inci unul foarte puternic,iar rapoartele despre eventualii soldafi americani pierduli inincercarea de a salva viefi evreiegti nu ar da bine, avind in vederecd. urmirea si obfni al patrulea mandat de pregedinte.

- Henry, qtiu cdt de greu iti este, spuse el pundnd mdna peumirul trezorierului. Este greu pentru noi tofi, frri indoiaii.Ceea ce ne aduce in fala motivuluipentru care ne-am adunat aici,domnilor. Proiectul nostru special. Cum se cheami, ,,Catfisli,?

Roosevelt se intoarse citre directorul OSS, GeneralulDonovan.

- Spune-mi, Bill, avem vreo speranfi reali c6 acest proiecteste inci activ?

,,Catfistf' era numele operafiunii secrete conduse de Strauss,al cirei obiectiv era acela de a extrage un anumit individ dinEuropa gi a-l aduce in Statele Unite. Un evreu polonez, desprecare oamenii pregedintelui spuneau ci e vital pentru eforturilede rizboi.

in1942 se descoperise ci definitorii anumitor documente deidentitate latino-americand erau recompensafi cu un tratamentspecial in Varqovia. Timp de cdteva luni, cdtorva sute de evreipolonezi gi olandezi le fuseseri eliberate documente false dinParaguay gi El Salvador, pentru a obqine iegirea din Europa.Mulfi igi croiserd drum spre nordul Franfei, unde fuseseriexpediafi intr-un centru de deten{ie in satul Vittel, in timp cecazurile lor erau analizate de oficiali germani sceptici. oricdt demult s-ar fi indoit nazigtii de autenticitatea acelor documente,nu igi permiteau si supere aceste firi latino-americane neutre,ale ciror reguli autoritare erau, de fapt, ingiduitoare cs cauzalor. Nu era limpede cum de reugiseri acegti refugiali si intrein posesia acelor documente - de provenienli suspecti _achizilionate ln secret, prin intermediul unor emisari anti-nazigti din ambasadele Paraguayrlui gi El Salvadorului in Berna.Neclar era qi modul in care contacte prietenoase fa{i de Statele

ANDREW GROSS

Unite reuqiseri si faci astfel incdt documentele si ajungl chiarin mdinile subiectului (alias ,Catfish') - qi familiei lui - pe careincercau si ii scoati din Europa. Pentru o weme, perspectivelepiruseri promi{itoare. Transportul in afara Europei fusesearanjat, de doui ori, via Olanda gi Fran{a. Cu toate acestea, defiecare dati, ieqirea le fusese blocati de germani. Apoi, in urmdcu doar trei luni, un informator din Vargovia fbcuse publicdoriginea suspecti a documentelor, iar acum soarta futuroreweilor din Vittel, inclusiv a celui pe care ei gi-l doreau cudisperare, era complet in aer.

- Mi tem ci am dat de un obstacol, domnule pregedinte,spuse Donovan. Nu gtim nici micar daci este acolo.

- Sau, in caz cd este, daci mai triiegte..., adiugi secretarulde rdzboi Stimson. Legitura cu iscoadele noastre a fost completintrerupti.

Emisarii care le diduseri documentele fuseseri arestafi giacum erau in temni{ele naziste.

- Deci, mi s-a spus ci inci avem nevoie de omul acesta.Cu orice pre!. Informafia e inci valabili? intrebi Pregedinteleintorcdndu-se spre secretarul sdu de rizboi.

- Da fbri indoiali. Stimson incuviinfi din cap. Eram laRotterdam, aveam un transpor t rezervat. Acum. . .

Didu sobru din cap, apoi igi lui stiloul qi indici un punct peharta Europei, care era desftgurati pe un suport de ldngi masade conferin{e. Un loc numit Oswiecim, in Polonia.

- Oswiecim? Roosevelt igi puse din nou ochelarii pe nas.- Oswiecim este numele polonez pentru Auschwitz, domnule

preqedinte, rispunse secretarul de rizboi. linand cont deraportul pe care tocmai l-am citit cu to{ii, acesta este motivulpentru care ne aflim aici.

- inleleg. Pregedintele incuviinfi din cap. Deci acum el esteunul dintre cele cinci milioane de ewei anonimi, luafi cu for{adin casele lor, frri documente sau identitate?

- $i nu qtim ce soarti il agteapti... Trezorierul Morgenthaudidu solemn din cap.

SINGURUL OM

- Soarta noastri., a tuturor, este incerti, domnilor. Rooseveltiqi impinse scaunul cu rotile de ldngn masi. Deci sunte{i aici casi imi spuneli ci dm fbcut tot ce ne-a stat in putinli si il gisimpe acest om gi si il scoatem de acolo. $i acum este pierdut. Ampierdut.

Preqedintele didu ocol mesei. Pentru o clipi, nimeni nurispunse.

- Poate nu este totul pierdut, domnule pregedinte. DirectorulOSS se aplecd in fa!i. Colegul meu, Cipitanul Strauss, aanalizatindeaproape situafia gi crede ci ar mai fi o ultimi cale...

- O ultime cale? Privirea pregedintelui obosit cilzupetdnirulasistent.

- Da, domnule pregedinte.Cipitanul cu un uqor inceput de chelie, absolvent de drept

al Columbia Law School, pirea si aibi in jur de 30 de ani. Untdnir inteligent, dupi cum ii fusese prezentat lui Roosevelt decitre superiorii lui.

- Bine, fiule, mi-ai captat atentia, spuse pregedintele.Strauss igi drese glasul gi il privi inci o dati pe qefirl siu, apoi

deschise dosarul.- Di-i drumul, spuse Donovan, incuviinfdnd din cap. Spune-i

planul tiu.

3

Ianuarie, patru luni mai dewemeCentrul de detentie Vittel, Franfa ocupati

- Papa, papa,trezegte-te! Sunt aici!Fluierele stridente stripungeau aerul rece al diminefii.

Dr. Alfred Mendl se trezi in patul lui ingust de cazarmi, cubralul in jurul soliei sale, Marte, pe care o proteja de frigul deianuarie. Fiica lor, Lucy, stitea lingi pat, agitati gi entuziasmatideopotrivi. Fusese la fereastra acoperiti cu o pituri a camereiinghesuite, care putea acomoda cel mult patru oameni, dar pecare acum o impdrfeau cu algi 14. Acesta nu era un loc potrivitpentru sirbitorirea vdrstei de 22 de ani ai unei fete, care avuseseloc cu o seari in urmi. Ghemui{i pe saltelele infestate cupiduchi, dormind printre geamantanele aruncate la intimplareqi pulinele bunuri pe care le mai aveau, tofi cei din incipere sedezmeticeau ugor de sub pituri qi paltoane, cu senzatia c[, inmod evident, ceva se intdmpla.

- Papa, uiti-te acum!Pe palierul exterior, la milice, milifla francezdmergea de la o

camerd la alta, betand in ugi cu bastoanele.- Scularea! |os din pat, evrei lenegi. Toli cei care aveli

pagapoarte striine, lua{i-vi catrafusele gi coborili. plecafilLui AHred ii tresiri inima. Dupi opt luni crincene, oare si fi

venit in sfdrqit clipa?Sdri din pat, purtind inci pantalonii gifonali din stofb gi

flanela din lini, care ii fineau de cald. Cu tolii dormeau imbricafiin cele mai cdlduroase haine pe care le aveau, in fiecare noapte,de cdteva luni bune. Le spilau din cdnd in cAnd, atunci cdnd

SINGURUL OM

aveau ocazia. Alfred aproape ci se impiedici de familia intinsipe podea,lingd patul lor. Dormeau prin rotafie in pat, fhcind cuschimbul o dati pe luni.

Uqa camerei se deschise brusc qi un milifian imbricat inuniformi neagri ii informi:

- To{i cei care avefi pagapoarte striine, luafi-vd bagajele gi

afari!- Marte, trezeste-te! Strdnge tot. Poate azi este in sfArgit ziua

cea mare! ii spuse Alfred sofiei, plin de speranfi. Speranli carefusese niruiti de nenumirate ori in decursul ultimului an.

Tofi cei din incipere murmurau, trezindu-se incet la via{i.Lumina de-abia pitrundea prin ferestrele acoperite cu pituri.Vittel era un lagir de deten{ie in extremitatea nord-estici a

Fran{ei, alcituit, de fapt, din patru hoteluri a cAte gase etaje,care formau un cerc in jurul unei curfi spa{ioase. Nu tocmaio locafie de ,,patru steld', dupi cum circula o glum6, intrucALt

era inconjurat de trei rdnduri de sArmi ghimpati gi strijuit inpermanenfi de patrule nemfegti. Mii de oameni erau linufi aici

- prizonieri politici, cetifeni ai unor state neutre sau inamice, pe

care nemlii sperau si ii dea la schimb. Eweii totugi, majoritateade origine polonezl gi olandezi, a ciror soarti era decisi deBerlin, erau linufi laolalti, sub aceeaqi pazi. Miligianul francezcare intrase in camera lor igi croi drum printre trupurile care se

foiau pe podea, inghiontind oamenii cu bastonul.- Nu m-afi auzit? inpicioare, strdngefi-vi lucrurile. Repede,

repede! De ce pierdefi wemea? O si plecafi de aici.Pe cei care se migcau prea incet ii impungea cu bastonul gi le

lovea cu piciorul geamantanele impriqtiate pe podea.- Unde mergem? intrebari oamenii in diverse limbi 9i accente

- polonezi, idig gi o francezd, stingace - tofi gribindu-se si igistrAngd lucrurile.

- Ve{i vedea. Doar miqcafi-vi odati,, treaba mea este si vispun doar atit. $i luafi-vi actele. Veli afla la parter.

- ,,Luafi-vi actele!" Alfred le privi pe Marte gi Lucy cusperan{i. Oare venise momentul lor? Agteptaseri atit de mult