Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Singur împotriva tuturor • Anul V•Numarul 235 (306) • 30 martie - 5 aprilie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare luni de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj Daju, cârtiþa SRI infiltratã în presã Condescu: Ar însemna ca sunt dezaxat eu, daca-l aduc înapoi pe Neagoe pag 3 pag 3 Primarul comunei Dragoteºti, V Primarul comunei Dragoteºti, V Primarul comunei Dragoteºti, V Primarul comunei Dragoteºti, V Primarul comunei Dragoteºti, Vili Pasãre, a fost ili Pasãre, a fost ili Pasãre, a fost ili Pasãre, a fost ili Pasãre, a fost condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de Apel Craiova, la patru ani Apel Craiova, la patru ani Apel Craiova, la patru ani Apel Craiova, la patru ani Apel Craiova, la patru ani de închisoare cu executare în urma unui flagrant de luare de închisoare cu executare în urma unui flagrant de luare de închisoare cu executare în urma unui flagrant de luare de închisoare cu executare în urma unui flagrant de luare de închisoare cu executare în urma unui flagrant de luare de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. Ajutat de mai multe Ajutat de mai multe Ajutat de mai multe Ajutat de mai multe Ajutat de mai multe ori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-a ori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-a ori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-a ori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-a ori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-a avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtor avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtor avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtor avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtor avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtor binevoitor binevoitor binevoitor binevoitor binevoitor, Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de la , Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de la , Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de la , Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de la , Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de la judecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de la judecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de la judecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de la judecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de la judecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta. Primarul Pasãre, condamnat la patru ani de închisoare
Transcript
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 235 (306) • 30 martie - 5 aprilie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Daju, cârtiþa SRIinfiltratã în presã
Condescu: Arînsemna ca suntdezaxat eu, daca-laduc înapoi peNeagoe
p a g
3
p a g
3
Primarul comunei Dragoteºti, VPrimarul comunei Dragoteºti, VPrimarul comunei Dragoteºti, VPrimarul comunei Dragoteºti, VPrimarul comunei Dragoteºti, Vili Pasãre, a fostili Pasãre, a fostili Pasãre, a fostili Pasãre, a fostili Pasãre, a fostcondamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de Apel Craiova, la patru aniApel Craiova, la patru aniApel Craiova, la patru aniApel Craiova, la patru aniApel Craiova, la patru anide închisoare cu executare în urma unui flagrant de luarede închisoare cu executare în urma unui flagrant de luarede închisoare cu executare în urma unui flagrant de luarede închisoare cu executare în urma unui flagrant de luarede închisoare cu executare în urma unui flagrant de luarede mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. Ajutat de mai multeAjutat de mai multeAjutat de mai multeAjutat de mai multeAjutat de mai multeori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-aori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-aori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-aori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-aori de cãtre cel mai incompetent prim procuror pe care l-aavut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtoravut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtoravut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtoravut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtoravut vreodatã Gorjul, Emil Moþa, ºi achitat de un judecãtorbinevoitorbinevoitorbinevoitorbinevoitorbinevoitor, Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de la, Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de la, Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de la, Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de la, Pasãre ºi-a primit pânã la urmã pedeapsa de lajudecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de lajudecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de lajudecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de lajudecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de lajudecãtorii doljeni, acum urmând ca magistraþii de laÎnalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.
Primarul Pasãre,condamnat lapatru ani deînchisoare
Scandal de Gorj30 martie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
Dacã în urmã cu câþiva ani mi-ar fi spus cineva cã un ofiþer SRIeste cel care m-a bãlãcãrit într-un ziar ascunzându-se sub unpseudonim probabil mã postam în faþa sediului instituþiei de peB-dul C. Brâncuºi pânã când îl vedeam pe individ dat afarã dinserviciu cu ºuturi în cur ºi scuipaþi în mufã. Nici acum nãdufulnu-i mai mic, staþi liniºtiþi. Voi scrie despre acest Narcis Dajupânã mi se terminã pasta ºi lui nervii. ªi la vremea când aruncacu mocirlã în noi i-am cam tras-o acestui “mugur de muier”,pardon (!) “fluier”, însã acum când e ziarist de teren mi-e un piccam uºor “sã-l fac” pe fraier. Era mai miºto ca el sã fie tot ofiþer,nu cã n-a rãmas chiar dacã a fost forþat sã demisioneze, dar sã fifost acolo la “scara 2” era mai palpitant. Acum suntem pe poziþiioarecum egale, doar cã el dispune de suficienþi prieteni rãmaºi însistem care-i pot servi oricând la aport, pentru a pune cu botul pelabe un ziarist inconºtient. Oricum o sã dãm bot în bot pe la vreoconferinþã ºi promit cã o sã postez o pozã cu individul într-uncolþ al “Scandal”, la rubrica “Scuipaþi aici!”.
Trecând peste postura în care se aflã individul, dupã ce l-amdeconspirat ca fiind cel care a atacat destui jurnaliºti pe careacum îi întâlneºte zilnic ºi, pe bunã dreptate pot sã-i rânjeascã înfaþã sau sã-i arate curul, acest Daju e destul de periculos.
Pe vremea când era ofiþer a racolat destui lucrãtori prin presã,de la directori de gazete (aud cã unii ar fi chiar ofiþeri subacoperire) ºi pânã la tehnoredactori, cu care se dã prieten.Aprozaristul aruncat din SRI ca o mãsea stricatã poate ajungeidolul telenovelistelor de pe scara blocului sãu acum cã lucreazãla ziar ºi poate-l propun acestea chiar preºedinte al asociaþiei deproprietari cã doar atât îi mai permitea statutul de cârtiþãdeconspiratã dacã n-ar fi avut colaboratori, pardon, prieteni lagazetã. Personajul nu-ºi vede lungul nasului ºi deja se dãeditorialist ºi chiar cere “veriga lipsã” (mamã ce tare!) într-un cazde mitã recent mediatizat. Când am vãzut fotografia de la editorialcu un cap de schelet am avut impresia cã aia e faþa scriitoraºului,abia în a doua secundã am dedus cã-i “sticluþa cu vitriol” bãinene. Pânã data viitoare nu pot decât sã le zic de “bine” acestornegustori de deontologie care presteazã la ziarul recunoscut cafiind trompeta delatorilor de serviciu. O ultimã întrebare: celegãturã e, totuºi, între termopane ºi deontologie?
Negustorii de deontologie
Închiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþicomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi alteleîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, str.....
9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr. 25. T. 25. T. 25. T. 25. T. 25. Telefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472
SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusiv
pensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpermanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.
SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãspaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,
pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.
Informaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostrudin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1,.6, et.1,.6, et.1,.6, et.1,.6, et.1,
cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,
Daju, cârtiþa SRI infiltratã în presãNici mãcar presa (sau cu atât mai puþinNici mãcar presa (sau cu atât mai puþinNici mãcar presa (sau cu atât mai puþinNici mãcar presa (sau cu atât mai puþinNici mãcar presa (sau cu atât mai puþin
ea) nu este un mediu în care virginitateaea) nu este un mediu în care virginitateaea) nu este un mediu în care virginitateaea) nu este un mediu în care virginitateaea) nu este un mediu în care virginitateae sigurã ºi toþi jurnaliºtii sunt fecioare orie sigurã ºi toþi jurnaliºtii sunt fecioare orie sigurã ºi toþi jurnaliºtii sunt fecioare orie sigurã ºi toþi jurnaliºtii sunt fecioare orie sigurã ºi toþi jurnaliºtii sunt fecioare ori
flãcãi. La nivel de „folclor” se spuneflãcãi. La nivel de „folclor” se spuneflãcãi. La nivel de „folclor” se spuneflãcãi. La nivel de „folclor” se spuneflãcãi. La nivel de „folclor” se spunedespre câþiva ziariºti gorjeni cã au oarecedespre câþiva ziariºti gorjeni cã au oarecedespre câþiva ziariºti gorjeni cã au oarecedespre câþiva ziariºti gorjeni cã au oarecedespre câþiva ziariºti gorjeni cã au oarece
colaborãri cu anumite facþiuni dincolaborãri cu anumite facþiuni dincolaborãri cu anumite facþiuni dincolaborãri cu anumite facþiuni dincolaborãri cu anumite facþiuni dinserviciile secrete. Unul din cei care auserviciile secrete. Unul din cei care auserviciile secrete. Unul din cei care auserviciile secrete. Unul din cei care auserviciile secrete. Unul din cei care au
racolat în ultimii ani ziariºti, ridicându-i laracolat în ultimii ani ziariºti, ridicându-i laracolat în ultimii ani ziariºti, ridicându-i laracolat în ultimii ani ziariºti, ridicându-i laracolat în ultimii ani ziariºti, ridicându-i lagradul de informatori, a fost ofiþer algradul de informatori, a fost ofiþer algradul de informatori, a fost ofiþer algradul de informatori, a fost ofiþer algradul de informatori, a fost ofiþer al
Direcþiei Judeþene de Informaþii (DJI) GorjDirecþiei Judeþene de Informaþii (DJI) GorjDirecþiei Judeþene de Informaþii (DJI) GorjDirecþiei Judeþene de Informaþii (DJI) GorjDirecþiei Judeþene de Informaþii (DJI) Gorjînsã, de câteva zile, dupã ce a fost forþatînsã, de câteva zile, dupã ce a fost forþatînsã, de câteva zile, dupã ce a fost forþatînsã, de câteva zile, dupã ce a fost forþatînsã, de câteva zile, dupã ce a fost forþatsã demisioneze din SRI acesta a devenitsã demisioneze din SRI acesta a devenitsã demisioneze din SRI acesta a devenitsã demisioneze din SRI acesta a devenitsã demisioneze din SRI acesta a devenit
angajatul cotidianului Impact în Gorj.angajatul cotidianului Impact în Gorj.angajatul cotidianului Impact în Gorj.angajatul cotidianului Impact în Gorj.angajatul cotidianului Impact în Gorj.
„Mugur de fluier”„Mugur de fluier”„Mugur de fluier”„Mugur de fluier”„Mugur de fluier”s-a deconspirats-a deconspirats-a deconspirats-a deconspirats-a deconspirat
Narcis Daju, fost
locotenent III, nivel 2, în
cadrul SRI Gorj, apărut
recent în peisajul media
local ca redactor şi
editorialist la Impact în Gorj
a avut mulţi ani o legătură
mai specială cu presa. Daju a
mai fost conţopist, cu vreo
15 ani în urmă, la gazeta
condusă de Milu Popescu
unde, de altfel, l-a şi
cunoscut pe
tehnoredactorul, la acea
vreme, Cosmin Pigui,
actualul său patron. Legătura
dintre cei doi, spun unele
surse, s-a păstrat şi în
perioada cât Daju a fost
ofiţer al SRI, iar în urmă cu
aproximativ cinci ani, ziarul
lui Pigui i-a acordat acestuia
spaţiu pentru o rubrică în
care mai mulţi ziarişti din
media locală au fost atacaţi
murdar tocmai de către un
personaj care semna cu
pseudonimul „Mugur de
fluier”.
Şefii acestuia au aflat
colaborarea sa cu Impact şi
Daju a fost mutat disciplinar
la SRI Olt după un scandal
intern uriaş. Nu a fost trecut
în rezervă atunci, spun unele
surse, deoarece soţia
acestuia lucra într-un loc
extrem de sensibil în SRI, cel
mai probabil la Direcţia
Protecţie Internă, unde avea
pe mână dosarele şefilor SRI.
Narcis Daju a reuşit să revină
în cadrul Direcţiei Judeţene
de Informaţii Gorj, susţin
sursele citate, cu ajutorul lui
Radu Stroe, fostul preşedinte
al Comisiei de control a
activităţii SRI, însă în urmă
cu două săptămâni a
demisionat din cadrul
serviciului şi a ales să
colaboreze „pe faţă”, de
această dată, cu cotidianul
condus de prietenul Pigui.
Daju a monitorizat
jurnalişti
Sursele menţionate mai
spun că Daju a fost forţat să
demisioneze din cadrul DJI
Gorj după o discuţie pe care
a avut-o cu doi ofiţeri SRI
veniţi special la Tg-Jiu pentru
a lămuri unele aspecte legate
de activitatea acestuia. Pe
seama demisiei fostului
ofiţer se fac în prezent mai
multe speculaţii, unele
dintre acestea având
legătură cu un raport pe care
acesta l-a înaintat, în iulie
2005, Biroului Executiv al
Colegiului Director al SRI şi
care a ajuns în posesia prim-
adjunctului Florian Coldea.
Raportul conţinea date
despre aşa zise relaţii
clientelare şi nepotism în
cadrul DJI Gorj care-l
incriminau pe fostul şef al
instituţiei, colonelul Ion
Făget.
Cel mai grav este că în
conţinutul raportului Daju
făcea referire la scurgerea de
informaţii din SRI către
câteva instituţii media
printre care şi „Scandal de
Gorj”, fapt care denotă că
mai mulţi jurnalişti din
media locală au fost
monitorizaţi de către acesta
o lungă perioadă. Mai mult,
într-un mod josnic, Daju
acuza una din cele mai bine
cotate jurnaliste gorjene că
„întreţinea relaţii sexuale cu
un ofiţer SRI pentru a obţine
informaţii”.
Condescu: Ar însemna ca sunt dezaxateu, daca-l aduc înapoi pe Neagoe
Preşedintele clubului Pandurii,
Marin Condescu, a declarat, joi, că
nu se pune problema înlocuirii
antrenorului Sorin Cârţu cu Eugen
Neagoe, care s-a despărţit de
gruparea FC Drobeta.
“Nu am avut nicio discuţie cu
nimeni în acest sens şi nu ne dorim
un alt antrenor. În niciun caz pe
Eugen Neagoe. Antrenorul nostru
este Sorin Cârţu şi vom merge cu el
mai departe pe toată perioada pe
care am semnat, am mai spus asta,
indiferent în ce eşalon am fi.
Indiferent de poziţia din clasament
continuăm cu Sorin Cârţu. Este cert
sută la sută că nu va veni Eugen
Neagoe. Ar însemna că sunt dezaxat
eu dacă-l mai aduc înapoi pe
Neagoe. Nu am nimic cu el, să nu fiu
înţeles greşit, dar de ce l-am aduce?”,
a spus Marin Condescu.
Preşedintele a adăugat că nu
înţelege nemulţumirea unor jucători
în ceea ce-l priveşte pe Sorin Cârţu.
“Ce teroare e asupra jucătorilor
acum? Când am câştigat 16 puncte în
tur de ce nu a fost teroare? Sunt unii
care vor să-şi dea cu părerea şi
lansează astfel de zvonuri false. Este
o minciună faptul că sunt prevederi
contractuale în contractul lui Cârţu
referitoare la numărul de înfrângeri
sau la vreo sumă de bani. Nu este
nicio prevedere şi nicio sumă de
bani. Şi nu mi-a solicitat niciun
jucător până acum să-l schimb pe
Sorin Cârţu sau să-l aduc la Pandurii
pe Eugen Neagoe”, a mai spus Marin
Condescu.
În urmă cu câteva zile,
preşedintele Condescu afirmase că
doreşte să respecte contractul pe
trei ani cu Sorin Cârţu şi că se vor
găsi soluţii de redresare a echipei:
“Am cu Sorin Cîrţu un contract pe
termen lung pe care vreau să-l
respect. Nu contează cum sau în ce
eşalon jucăm. Nu sunt probleme
din punctul meu de vedere şi
lucrurile sunt foarte clare la
Pandurii. Vom găsi împreună soluţii
de redresare a echipei iar dacă
există jucători care nu-l vor îi vom
lăsa pe ei să plece”.
Fostul tehnician al formaţiei
Pandurii, Eugen Neagoe, a declarat,
joi, că şi-a reziliat contractul cu
gruparea Drobeta Turnu Severin, din
Liga a II-a, Seria a II-a.
Sorin Cârþu a intrat înSorin Cârþu a intrat înSorin Cârþu a intrat înSorin Cârþu a intrat înSorin Cârþu a intrat însilenzio stampasilenzio stampasilenzio stampasilenzio stampasilenzio stampa
Tehnicianul echipei Pandurii
Târgu Jiu, Sorin Cârţu, a anunţat,
sâmbătă, că a intrat în silenzio
stampa, justificându-şi decizia prin
faptul că i s-a reproşat că i-a criticat
în public pe jucătorii săi.
“Gata, nu mai vorbesc cu nimeni.
Nici înainte, nici după meciuri nu voi
mai da nicio declaraţie presei. Nu fac
asta pentru că m-ar fi deranjat ce s-a
scris în presă, ci pentru că mi s-a
reproşat faptul că am dat în jucători.
De acum înainte nu mai dau
declaraţii referitoare la jucători sau
prestaţia lor”, a afirmat Sorin Cârţu,
care a precizat că va trimite la
conferinţele de presă antrenorii
secunzi.
Fotbaliştii au reclamat la
conducerea clubului faptul că
antrenorul îi acuză public de
pierderea meciurilor sau de unele
greşeli pe care le fac la jocuri, lucru
care nu s-a întâmplat în tur.
Preşedintele Marin Condescu le-a
spus însă jucătorilor că nu îi va ţine
cu forţa la Târgu Jiu şi că dacă au
nemulţumiri sunt liberi să plece:
“Sunteţi liberi ca păsările cerului să
plecaţi. Legitimez luni, la FRF, zece
juniori şi am soluţii să jucăm mai
departe. Nu vă ţin cu forţa la
Pandurii şi vă dau gratis!”
Pandurii Târgu Jiu a disputat,
sâmbătă, un meci amical între
jucătorii din lotul antrenat de Sorin
Cârţu, care s-au împărţit în două
echipe. La prima echipă au evoluat
Mingote, Rusu, Rus, Chibulcutean,
Cardoso, Hidişan, Vancea, Stângă,
Stancu, Tremonti şi Raskovici, iar la
formaţia a doua au jucat Stanca,
Popete, Martinovici, Avrămescu,
Rada, Grecu, Tilincă, Vasilache,
Pârvu, Arrieta şi Andelkovici. Partida
s-a terminat la egalitate, scor 1-1,
golurile fiind înscrise de Raskovici şi
Arrieta.
Murgan si Piţurcă s-au antrenat
separat de echipă fiind accidentaţi,
iar pe percursul meciului s-au mai
accidentat Cardoso şi Vancea.
Mediafax
Scandal de Gorj30 martie4
Ministerul Transporturilorvrea sã construiascã unnou drum prin Valea Jiului
Ministerul Transportu-
rilor va realiza un studiu de
fezabilitate pentru
construirea unui nou drum
prin Valea Jiului, altul decât
cel actual, a anunţat, la
Rânca, în judeţul Gorj,
ministrul de resort Radu
Berceanu.
Ministrul a participat,
sâmbătă, la Rânca, la o
întâlnire la care au fost
prezenţi parlamentari din
Oltenia, precum şi
sindicalişti şi directori din
minerit şi energie,
întâlnirea fiind organizată
de Ministerul
Transporturilor şi Federaţia
Naţională Mine Energie.
Berceanu a discutat, cu
această ocazie, despre
posibilitatea modernizării
unor drumuri din Gorj,
precum şi a construirii
unora noi, printre care şi cel
din Defileul Jiului, care să
asigure o legătură mai
rapidă între Craiova şi Deva,
prin Târgu Jiu. Ministrul a
menţionat că, pentru
început, va fi realizat un
studiu de fezabilitate, după
care, pentru construirea
drumului ar putea fi folosiţi
mineri disponibilizaţi.
“E o idee interesantă, un
traseu cu multe tuneluri,
realizate de companiile
miniere care
disponibilizează oameni
din subteran. E o chestiune
de perspectivă, acum e un
lucru de început. Noi vom
da drumul la un studiu de
fezabilitate pentru un
traseu drept, nu unul care
să urmărească firul apei,
aşa cum e acum. Am
discutat despre drumul
Petroşani - Voineasa sau
spre Herculane, prin
Câmpul lui Neag, şi despre
autostrada care va fi o axă
prin Oltenia”, a menţionat
ministrul Transporturilor.
La discuţiile de la Rânca
a fost prezent şi senatorul
de Gorj Toni Greblă, cel
care a vorbit pentru prima
dată despre posibila
construire a unei autostrăzi
care să facă legătura între
portul de la Calafat şi
Craiova cu oraşele Târgu Jiu
şi Deva. Parlamentarul a
declarat la finalul discuţiilor
că demersurile pentru o
astfel de autostradă sunt “pe
drumul cel bun”.
“Se va face un studiu de
traseu, ca primă etapă,
traseu care nu va include
nicio localitate pentru că
acest drum nu va trece prin
localităţi. S-a creat premiza
pentru realizarea de
alternative la actualele rute
şi, pentru prima dată, s-a
acceptat ideea ca Gorjul să
fie legat rapid de viitoarele
autostrăzi Deva - Arad şi
Bucureşti - Craiova -
Timişoara”, a menţionat
Greblă.
La finalul întâlnirii de la
Rânca, ministrul Radu
Berceanu şi Federaţia
Naţională Mine Energie,
condusă de Marin
Condescu, au dat
publicităţii un comunicat
de presă în care
menţionează că strategia
pentru dezvoltarea
infrastructurii rutiere în
Oltenia trebuie să aibă în
vedere crearea de
alternative economice şi de
noi locuri de muncă.
Conform semnatarilor,
strategia respectivă va
trebui să asigure fondurile
necesare pentru refacerea
infrastructurii de cale ferată
pe tronsoanele pe care se
efectuează cu
preponderenţă transportul
cărbunelui.
Mediafax
Scandal de Gorj30 martie 5
Primarul Pasãre, condamnatla patru ani de închisoare
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Primarul comunei Dragoteºti, VPrimarul comunei Dragoteºti, VPrimarul comunei Dragoteºti, VPrimarul comunei Dragoteºti, VPrimarul comunei Dragoteºti, Vili Pasãre, a fostili Pasãre, a fostili Pasãre, a fostili Pasãre, a fostili Pasãre, a fostcondamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de condamnat, de cãtre Curtea de Apel Craiova, la patruApel Craiova, la patruApel Craiova, la patruApel Craiova, la patruApel Craiova, la patruani de închisoare cu executare în urma unui flagrantani de închisoare cu executare în urma unui flagrantani de închisoare cu executare în urma unui flagrantani de închisoare cu executare în urma unui flagrantani de închisoare cu executare în urma unui flagrantde luare de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de luare de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de luare de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de luare de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. de luare de mitã care l-a fãcut celebru în 2006. AjutatAjutatAjutatAjutatAjutat
de mai multe ori de cãtre cel mai incompetent primde mai multe ori de cãtre cel mai incompetent primde mai multe ori de cãtre cel mai incompetent primde mai multe ori de cãtre cel mai incompetent primde mai multe ori de cãtre cel mai incompetent primprocuror pe care l-a avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa,procuror pe care l-a avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa,procuror pe care l-a avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa,procuror pe care l-a avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa,procuror pe care l-a avut vreodatã Gorjul, Emil Moþa,
ºi achitat de un judecãtor binevoitorºi achitat de un judecãtor binevoitorºi achitat de un judecãtor binevoitorºi achitat de un judecãtor binevoitorºi achitat de un judecãtor binevoitor, Pasãre ºi-a, Pasãre ºi-a, Pasãre ºi-a, Pasãre ºi-a, Pasãre ºi-aprimit pânã la urmã pedeapsa de la judecãtorii doljeni,primit pânã la urmã pedeapsa de la judecãtorii doljeni,primit pânã la urmã pedeapsa de la judecãtorii doljeni,primit pânã la urmã pedeapsa de la judecãtorii doljeni,primit pânã la urmã pedeapsa de la judecãtorii doljeni,
acum urmând ca magistraþii de la Înalta Curte deacum urmând ca magistraþii de la Înalta Curte deacum urmând ca magistraþii de la Înalta Curte deacum urmând ca magistraþii de la Înalta Curte deacum urmând ca magistraþii de la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.Casaþie ºi Justiþie sã-i pecetluiascã soarta.
Nevinovat în Gorj,Nevinovat în Gorj,Nevinovat în Gorj,Nevinovat în Gorj,Nevinovat în Gorj,vinovat la Craiovavinovat la Craiovavinovat la Craiovavinovat la Craiovavinovat la Craiova
Interviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru voravea loc la sediul firmelor din : Tg-avea loc la sediul firmelor din : Tg-avea loc la sediul firmelor din : Tg-avea loc la sediul firmelor din : Tg-avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu, strJiu, strJiu, strJiu, strJiu, str. V. V. V. V. Vulcan,ulcan,ulcan,ulcan,ulcan,
NrNrNrNrNr. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la Tel.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.
Se pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.V.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/206.1206.1206.1206.1206.113 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”
SC LARPO PROD IMPEX SRL
Benzi de transportpentru minerit
Aproape 2.000 de
persoane protestează,
duminică, în centrul
Capitalei, faţă de hotărârea
de Guvern privind folosirea
dispozitivelor medicale
implantabile, susţinând că ar
fi vorba de fapt de cipuri
prin care autorităţile îi vor
monitoriza permanent pe
cei care vor purta aceste
dispozitive.
Protestul, organizat de
Asociaţia Civică Dreptatea, a
început în Piaţa Universităţii,
de unde participanţii la
manifestaţie au plecat în
marş spre Dealul Patriarhiei,
ei având autorizaţie de
protest până la ora 16.30.
Participanţii la protest cer
anularea HG 55/2009 privind
dispozitivele medicale
implantabile active şi
ameninţă că dacă acest
lucru nu se va întâmpla, vor
cere demiterea premierului
Emil Boc.
Protestatarii au bannere
şi afişe pe care scrie
“Dumnezeu ne-a creat fiinţe
libere fără implanturi”, “Să
îşi pună parlamentarii
cipuri, noi nu vrem”, “Refuz
implantul electronic” sau
Protest fata de dispozitivelemedicale implantabile, în Capitala
“Cerem ca Biserica să
condamne implantarea
cipurilor la oameni” şi
scandează “Fără cipuri”.
Organizatorii protestului
le spun celor care trec prin
Dealul Mitropoliei ce
înseamnă cipul biometric şi
care ar putea fi consecinţele
implantării lui.
Dragoş Popovici, unul
dintre organizatorii
protestului, a spus că această
prevedere de introducere a
cipurilor în dispozitivele
medicale nu a fost prevăzută
în programul de guvernare şi
că nu a fost dezbătut public
acest subiect, deşi
Executivul trebuie să
cheltuiască un miliard de
euro din bani publici pentru
achiziţionarea acestor cipuri.
În plus, organizatorii
susţin că dispozitivele le-ar
putea fi introduse oamenilor
fără ca aceştia să îşi dea
acordul, în momentul în care
ar suferi un accident rutier
sau li s-ar face rău şi ar fi
duşi în stare de inconştienţă
la spital.
Hotărârea Guvernului 55/
2009 privind dispozitivele
medicale implantabile active
a fost publicată în Monitorul
Oficial nr. 112 din 25
februarie 2009.
Potrivit HG 55/2009,
dispozitivul medical activ
este “orice dispozitiv
medical a cărui funcţionare
se bazează pe o sursă de
energie electrica sau pe
orice sursă de putere, alta
decat aceea generata direct
de organismul uman sau de
gravitaţie”.
Anterior, mai multe ONG-
uri au organizat proteste de
stradă, nemulţumiţi de
obligativitatea introducerii
de cipuri în acte şi de legea
privind înregistrarea şi
stocarea datelor în
comunicaţiile electronice.
Aceştia au cerut autorităţilor
să renunţe la introducerea
paşapoartelor biometrice,
care, în opinia lor, încalcă
dreptul la identitate şi
libertatea de mişcare.
În urmă cu două
săptămâni, ordonanţa care
prevede introducerea
paşapoartelor electronice a
fost aprobată tacit de Senat.
Senatorii nu au reuşit să
aprobe sau să respingă OUG
207/2008, care prevedea
introducerea paşapoartelor
electronice, ordonanţa
urmând să ajungă la Camera
Deputaţilor adoptată tacit de
Senat.
Mediafax
Scandal de Gorj30 martie 7
Troaca din care se înfruptã„animalele politice” din PSD ºi PD-L
Mihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai [email protected]
Pe zi ce trece cele două
partide din judeţul nostru
membre al coaliţiei de
guvernare, respectiv Partidul
Social Democrat şi Partidul
Democrat-Liberal, devin tot
mai acide şi mai
încăpăţânate în declaraţii
care mai de care mai
belicoase. Toată această
tevatură este însă una cât se
poate de sterilă, deoarece
acest blocaj, din cauza
orgoliilor prea mari, îi
afectează, mai mult sau mai
puţin, pe toţi locuitorii
judeţului nostru.
Aşa se face că pesediştii
gorjeni s-au luat din nou la
harţă cu democrat-liberalii,
refuzând să deblocheze
negocierile până ce în
fruntea SNLO nu va fi
hirotonisit un membru al
PSD. Refuzul social-
democraţilor de a se aşeza la
masa negocierilor cu
reprezentanţii PD-L a stârnit
multe discuţii aprinse în
rândurile democrat-
liberale,iar Ionel Manţog,
şeful din umbră al acestei
formaţiuni politice, ameninţă
sus şi tare că va rupe coaliţia
de la Gorj dacă pesediştii îşi
pun oameni în funcţii pe
linia ministerelor ce au
revenit PSD-ului.
Mocirla declaraþiilorMocirla declaraþiilorMocirla declaraþiilorMocirla declaraþiilorMocirla declaraþiilorDupă ce aproape trei luni
de zile nu au comunicat
decât prin intermediul mass-
media, recent social-
democraţii au emis un nou
comunicat de presă ce are
menirea, chipurile, de a
debloca negocierile între
cele două partide, comunicat
care, în esenţa lui, este o
ploaie de invective la adresa
PD-L-iştilor. În zicerea de
presă respectivă se
precizează că „În ceea ce
priveşte blocajul creat pe
negocierile pentru funcţiile
de conducere din instituţiile
deconcentrate, pentru a nu
mai exista dubii, menţionăm
încă o dată că acest blocaj a
fost creat ca urmare a
încăpăţânării cu care liderii
PD-L Gorj, susţinuţi de
Ministrul Economiei,
Adriean Videanu, au tratat
problema împărţirii
răspunderii la marii agenţi
economici din judeţ, CE
Turceni, CE Rovinari şi
SNLO. Adăugăm lipsa de
interes a lui Adriean Videanu
şi indiferenţa pe care a
manifestat-o faţă de
propunerile PSD dintre care
menţionăm doar crearea
unei entităţi naţionale
energetice cu sediul la
Târgu-Jiu, redarea în
circuitul agricol a peste
16.000 de hectare de teren
liber de sarcini industriale şi
stabilitatea locurilor de
muncă pentru oameni.
Nerespectarea înţelegerii
iniţiale de la centru, prin
care conducerea SNLO
revenea Partidului Social
Democrat, coroborată cu
atitudinea sfidătoare cu care
au fost numiţi directorii
generali şi membrii din AGA
şi CA la cele trei entităţi
economice, au determinat
Biroul Executiv Judeţean al
PSD Gorj să hotărască
îngheţarea oricărui tip de
negociere cu partenerii de
guvernare la nivel local.”
Mai-mai să îţi dea lacrimile
când auzi patosul cu care
doresc „roşii” să pună pe
picioare alianţa de la Gorj,
dar ei, de fapt, sunt mai
speriaţi că s-a scurs o bună
perioadă de timp în care nu
au făcut mare lucru şi ştiu
bine zicala că vrei, nu vrei,
vremea politicii trece.
În aceeaşi ordine de idei,
din tabăra democrat-liberală
Ionel Manţog ameninţă şi se
plânge în acelaşi timp că
blocajul politic este de vină
pentru faptul că mineritul şi
energia nu merg cu
motoarele turate la maxim.
Ca o replică la acest aspect,
social democraţii fac
menţiune că „Acuzele aduse
PSD, cum că, din cauza
blocajului procesului de
negociere, domeniile energie
şi minerit sunt afectate de
lipsa unor decizii coerenete,
ţinem să menţionăm că în
acest moment destinele
acestor segmente economice
sunt dirijate strict de
membrii PD-L, iar o
eventuală lipsă de măsuri şi
proiecte poate fi determinată
doar de neprofesionalismul
şi incapacitatea
conducătorilor actuali de a
le pune în practică.” se
afirmă în acelaşi comunicat
de presă, încercţnd astefl să
se arunce pisica moartă în
curtea portocaliilor.
În continuare se
precizează ăn acelaşi
comunicat că „Scopul
urmărit de PSD Gorj nu este
acela de a schimba doar de
dragul de a schimba, ci de a
numi directori capabili şi
profesionişti pentru a ne
bucura cu toţii de o
activitate cât mai bună în
toate domeniile. Preferăm să
luptăm pe faţă pentru a
îmbunătăţi soarta judeţului
decât să facem vizite
ascunse la ceas de seară pe
la deconcentrate cu intenţia
de a schimba directori cu de
la noi putere. Şi dacă un
lider portocaliu, cu pretenţia
că se pricepe la minerit şi
energie, a schimbat tot ce
înseamnă conducere în
minerit şi energie, ar trebui
să se oprească. Pentru că nu
se poate pricepe la fel de
bine şi la finanţele publice şi
la alte domenii pe care are
senzaţia că le stăpâneşte.” În
consecinţă, având un limbaj
cât se poate de eufemistic,
pesediştii stau cu dinţii
rânjiţi prin gard la cele trei
mari unităţi din judeţul
nostru, doar-doar le-o pica şi
lor o pleaşcă de la Bucureşti.
„Judeþul ãsta a fost„Judeþul ãsta a fost„Judeþul ãsta a fost„Judeþul ãsta a fost„Judeþul ãsta a fostprãduit de PSD”prãduit de PSD”prãduit de PSD”prãduit de PSD”prãduit de PSD”
O situaţie care i-a iritat
destul de mult pe democrat-
liberali a fost numirea social-
democratului Daniel Bondoc
în fruntea Casei Judeţene a
Asigurărilor de Sănătate
Gorj, fapt ce l-a nemulţumit
profund pe Ionel Manţog
care nu s-a putu abţine şi a
declarat că dacă această
situaţie se repetă, adică
liderii PSD să aprobe alte
numiri în funcţii publice, se
poate spune „adio” oricărei
colaborări între cele două
partide de la Gorj. Totodată,
Manţog spune că mai deţine
informaţii „colaterale”
potrivit cărora PSD-ul va face
în continuare numiri, însă nu
pe baza protocolului, ci
conform ministerelor pe care
le deţin social-democraţii în
urma algoritmului politic
după care au fost distribuite
la nivel central.
Şi ca războiul să fie total
între cele două tabere, care
ar trebui să ne guverneze în
linişte şi cu maximă eficienţă,
a ieşit la rampă cu o
declaraţie şi purtătorul de
cuvânt al PD-L Gorj Horaţiu
Gorun. „Trebuie să spunem
foarte clar că PSD minte cu
neruşinare în tot acest
comunicat, încercând să
arunce pisica din ograda
proprie, de frica propriilor
membri de partid
nemulţumiţi. PDL, în
perioada asta nu numai că a
fost un partener onest şi
cinstit, dar a fost şi
susţinătorul permanent al
reluării negocierilor. Pe lângă
atitudinea nepotrivită pe care
pesediştii o afişează în
privinţa reluării negocierilor,
împroşcând cu noroi în
dreapta şi stânga şi atacând
Partidul Democrat-Liberal,
trebuie să spunem ca judeţul
ăsta a fost prăduit de PSD. Să
ne reamintim că din 1990 este
condus de PSD. Eu ştiu că
liderii PSD au intrat deja în
campanie electorală, dar le
reamintesc că alegerile sunt
abia pe 7 iunie. Până atunci,
să pună mâna pe muncă, să
îşi asume responsabilităţi,
pentru că altfel va fi continuat
blocajul în care tot ei au
băgat judeţul.”
În încheiere, ori că este
vopsit în culoarea portocalie
a Partidului Democrat-
Liberal, ori că este roşu ca la
Partidul Social Democrat,
dracul este la fel de negru
pentru toţi locuitorii
judeţului Gorj.
SC TECH SAFETY SAangajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor
hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.Relaþii la TRelaþii la TRelaþii la TRelaþii la TRelaþii la Tel.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.
Se pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.V.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.113 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”
Scandal de Gorj30 martie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Poate că insistenţa cu care
dezbatem şi reluăm o asemenea temă
surprinde şi nedumereşte cititorul
care se doreşte trăitor şi retras dincolo
de anumite sfidări ale lumii în care
trăim, dar una dintre marile probleme
ale societăţii contemporane este
violenţa cotidiană, cu toate
consecinţele acesteia asupra
mentalului nostru colectiv. Un astfel
de fenomen este puternic mediatizat,
cercetările şi statisticile oficiale
raportând o creştere spectaculoasă a
fenomenului în ultimele decenii, astfel
încât escaladarea acesteia în şcoală a
devenit cea mai vizibilă evoluţie din
câmpul denivelat al educaţiei formale.
Prin veritabile ştiri de senzaţie, zilnic,
mass-media prezintă diverse scene de
violenţă petrecute în şcoală, de la cele
mai uşoare forme, până la cele mai
violente şi mai greu de înţeles pentru
o percepţie normală a instituţiei
educaţionale pe care o circumscribe şi
o defineşte mediul şcolar. Şi chiar
dacă este o problemă destul de
delicată, stăpânirea acestui fenomen,
cred că nu se poate face decât dacă îi
sunt cunoscute cauzele, originile,
formele de manifestare şi posibilităţile
de prevenire, iar asumarea cu
seriozitate şi responsabilitate de către
şcoală a ghidării educative a
elevilor,dar, nu numai a elevilor,
presupune confruntarea noastră, a
cadrelor didactice, cu problemele
cotidiene ale comportamentelor
agresive şi violente ale unor elevi. E
vorba de fenomene care sunt generate
de cauze concrete precum anturajul,
problemele familiilor dezorganizate, o
serie de carenţe educaţionale grave,
fumatul, consumul de alcool sau de
droguri. Tocmai din asemenea
considerente, cred că se impune
afectarea unui timp special identificării
şi soluţionării problemelor fiecărui
elev în parte sau ale grupului de elevi,
prin îmbunătăţirea parteneriatului
dintre şcoală, familie şi instituţiile
implicate în procesul educaţional, cum
ar fi biserica şi poliţia, administraţia
publică locală. Desigur, nu încape
îndoială că şcolii îi revine o
responsabilitate majoră în educarea şi
formarea la elevi a atitudinilor şi
comportamentelor non-violente, iar
educaţia în şcoală trebuie să vizeze
ansamblul personalităţii elevului,
urmărind să-i formeze nu numai
orizontul cultural, ci şi cel afectiv,
motivaţional, volitiv, atitudinal, care
să-i susţină eforturile de conturare a
personalităţii sale, să-i lărgească
interesele, să-i determine progresiv
orientarea şi să-i optimizeze procesul
de socializare. Oricare ar fi
direcţionarea vectorilor săi malefici,
violenţa este un act brutal, în afara
regulilor şi legilor fireşti, incompatibil
cu ideea de dreptate, pentru că
înseamnă negarea existenţei unei
persoane, pentru că este o formă de
anulare, prin forţă, a libertăţii de
acţiune şi de exprimare a acesteia,
defularea traumatizantă care poate
răni fizic şi psihic poate redeschide
răni nevindecate, poate fragiliza
persoana umană, într-atât încât aceasta
să fie afectată tot restul vieţii. Poate
deranjează repetarea insistentă a unei
asemenea idei, dar prin menirea ei,
şcoala constituie un spaţiu social de
transmitere şi de asimilare de
informaţii, de modelare a personalităţii
şi de socializare a tinerilor. Şcoala este
unul din mediile sociale şi
instituţionale unde energia agresivă
este mobilizată prin resorturi greu de
controlat, dar, unde prevenţia trebuie
să existe, iar, drept urmare, trebuie să
răspundă exigenţelor adaptării elevilor
la conţinutul de cunoştinţe, la
metodele de lucru propuse, la modul
de funcţionare şi la regulile de
disciplină. Din păcate, sunt situaţii
când violenţa în şcoli este prea uşor
negată de către factorii responsabili,
iar studiile de specialitate
concluzionează că uneori violenţa în
şcoală nu este percepută ca o
problemă majoră, în pofida faptului că
în multe judeţe, inclusive la noi, în
Gorj, sunt identificaţi elevi cu
probleme de infracţionalitate dintre
cele mai diverse, de la comportament
agresiv şi consumul de tutun sau
alcool, ajungîndu-se pînă la consumul
de droguri, furturi sau chiar crime. Cei
Stimaţi noştri cititori, fără vârstă şi
fără prejudecăţi, cred că aţi înţeles
că nu vorbim aici, desigur, despre
acea forţă fizică primitivă şi
abrutizantă, care produce contuzii,
tăieturi sau vătămări corporale
grave, chiar dacă unii percep
violenţa şi ca pe un gest asociat cu
aplicarea unei palme la fund sau
peste obraji, pentru că, personal,
consider că bătaia, în sensul aşa-zis
moralizator al cuvântului, nu îşi
găseşte locul în “educarea” copiilor
şi a tinerilor, mai ales că ea se
metamorfozează într-o formă de
violenţă, care poate, într-adevăr,
provoca sentimente de mânie,
amărăciune şi emoţii care
întotdeauna împiedică procesul
asocierii dintre ceva neplăcut şi
comportamentul nedorit. Poate că în
haosul lumii moderne bântuite de
criză, în care consilieri şi asistenţi
sociali slab pregătiţi sau
incompetenţi s-au transformat în
experţi sui generis, există şi o
nemulţumire din ce în ce mai mare
faţă de utilizarea violenţei în
“creşterea” copiilor, iar de aici,
nebunia care a cuprins unele ţări în
care viaţa de familie, etica socială şi
chiar întreg sistemul educaţional se
depreciază într-un ritm alarmant, iar
negăsindu-se nici o modalitate de a
le forma copiilor un comportament
corespunzător, aceştia sunt crescuţi
în centre de supraveghere şi îngrijire
zilnică, unde, conform unei teorii
greşite, copiii sunt lăsaţi în voia
soartei, cum se spune pe la noi, să
facă tot ceea ce ei doresc, astfel
încât, chiar în mediul şcolar,
implementarea controlului social
asupra copiilor să aibă la bază teoria
“liberei acţiuni” şi a lipsei
restricţiilor de orice fel. Vedem că
societăţile imorale şi corupte, care
nu mai cred în disciplinarea copiilor,
produc efecte îngrozitoare, dar, dacă
analizăm cu judecată şi fără
prejudecăţi realitatea, considerăm că
strategia de prevenire a
evenimentelor violenţei presupune
activităţi pe termen lung şi mediu,
asociate cu acţiuni de urgenţă pe
termen scurt, în perspectiva
obţinerii unor reacţii responsabile
din partea celor implicaţi şi a opiniei
publice, tocmai pentru a constitui un
mediu stabil în care copilul să-şi
poată dezvolta armonios
personalitatea.
mai mulţi tineri care cad în asemenea
“capcane” provin din mediul urban,
mai precis 70% din cei contabilizaţi,
dar, cu toate acestea, un recent studiu
realizat prin Compartimentul de
Analiză şi Prevenire a Criminalităţii al
Inspectoratului de Poliţie şi Cabinetul
Judeţean de Asistenţă
Psihopedagogică, din păcate, dau
publicităţii “studii” ce concluzionează
că violenţa în şcoală nu este percepută
ca o problemă majoră(sic??!!), iar
acest fenomen a luat amploare în
ultima vreme, doar datorită
amplificării sale prin mass-media!
Astfel, mediul şcolar este zugrăvit cu
nuanţe roz-trandafirii, în care elevii se
simt în siguranţă, dar sînt percepute ca
nesigure zonele din exteriorul şcolii,
unde elevii devin victime ale violenţei
găştilor din afara instituţiei. Se ignoră
prea uşor faptul că în cadrul
dezbaterilor cu elevii, organizate în
unele unităţi şcolare din judeţ, aceştia
au recunoscut, totuşi, că incidente
violente se produc mai des între elevi,
mai puţin între profesori şi elevi.
Multe dintre aceste forme de
violenţă pot fi evitate, personalul
implicat în procesul de învăţământ
având în acest caz un rol esenţial, mai
ales că la modul strict teoretic,
vorbim prea mult despre ceea ce
înseamnă relaţii umane bazate pe
respect, încredere şi recunoaştere,
dar şi de înţelegerea corectă a
distanţei între elevi şi profesori, toate
acestea constituind principii care
sunt clamate că ar consolida baza
autorităţii dascălului. Ştiţi foarte bine
că vi se adresează un dascăl care
cunoaşte, prin specificul pregătirii
sale, că este imperios necesar ca în
şcoală să se găsească modul corect
de rezolvare a conflictelor care apar,
dar, cred că în principal se impune
prevenirea apariţiei acestor conflicte,
indiferent de ceea ce în termeni vagi
poate înseamna răsplata şi pedeapsa
pentru fapta imorală sau pentru
gestul necugetat. De multe ori,
comportamentele inacceptabile şi
distructive sunt controlate prin
asocierea lor cu ceva neplăcut,
incluzând una-două palme sau chiar
forţa fizică ce se vrea controlată, dar,
cred că sunteţi de acord că odată
facută această asociere, aplicarea
unei palme nu mai este privită ca o
măsură strict necesară, chiar dacă se
apreciază că fără ea, asocierea iniţială
nu mai poate fi realizată.
VIOLENÞA ÎN MEDIUL ªCOLAR, CUJUDECATÃ, FÃRÃ PREJUDECÃÞI!
Scandal de Gorj30 martie 9
Staþie de sortare a deºeurilorunicã în Oltenia, la Rovinari
Prima staþie de colectare selectivã ºiPrima staþie de colectare selectivã ºiPrima staþie de colectare selectivã ºiPrima staþie de colectare selectivã ºiPrima staþie de colectare selectivã ºivalorificare a deºeurilor din Oltenia a fostvalorificare a deºeurilor din Oltenia a fostvalorificare a deºeurilor din Oltenia a fostvalorificare a deºeurilor din Oltenia a fostvalorificare a deºeurilor din Oltenia a fost
inauguratã vineri la Rovinari de cãtreinauguratã vineri la Rovinari de cãtreinauguratã vineri la Rovinari de cãtreinauguratã vineri la Rovinari de cãtreinauguratã vineri la Rovinari de cãtreprimarul Dorin Filip, alãturi de autoritãþiprimarul Dorin Filip, alãturi de autoritãþiprimarul Dorin Filip, alãturi de autoritãþiprimarul Dorin Filip, alãturi de autoritãþiprimarul Dorin Filip, alãturi de autoritãþi
locale ºi judeþene. Centrul are ca scoplocale ºi judeþene. Centrul are ca scoplocale ºi judeþene. Centrul are ca scoplocale ºi judeþene. Centrul are ca scoplocale ºi judeþene. Centrul are ca scopoptimizarea colectãrii deºeuriloroptimizarea colectãrii deºeuriloroptimizarea colectãrii deºeuriloroptimizarea colectãrii deºeuriloroptimizarea colectãrii deºeurilor
menajere ºi asimilate pentru protejarea ºimenajere ºi asimilate pentru protejarea ºimenajere ºi asimilate pentru protejarea ºimenajere ºi asimilate pentru protejarea ºimenajere ºi asimilate pentru protejarea ºiîmbunãtãþirea mediului înconjurãtorîmbunãtãþirea mediului înconjurãtorîmbunãtãþirea mediului înconjurãtorîmbunãtãþirea mediului înconjurãtorîmbunãtãþirea mediului înconjurãtor.....
Alãturi de iniþiatorAlãturi de iniþiatorAlãturi de iniþiatorAlãturi de iniþiatorAlãturi de iniþiator, Primãria Rovinari,, Primãria Rovinari,, Primãria Rovinari,, Primãria Rovinari,, Primãria Rovinari,proiectul mai include ºi câteva comuneproiectul mai include ºi câteva comuneproiectul mai include ºi câteva comuneproiectul mai include ºi câteva comuneproiectul mai include ºi câteva comune
partenere din aceeaºi zonã.partenere din aceeaºi zonã.partenere din aceeaºi zonã.partenere din aceeaºi zonã.partenere din aceeaºi zonã.
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Sistemul de colectare
selectivă şi valorificare a
deşeurilor cu centru zonal în
oraşul Rovinari a costat un
milion de euro, 800 de mii de
euro fiind contribuţia
Uniunii Europene prin
programul Phare 2004,
celelalte 200 de mii de euro
fiind aportul Primăriei
Rovinari, pentru că, conform
declaraţiilor primarului Filip,
autorităţile judeţene au
benefică, pentru că oraşul
nostru este poluat şi, atât cu
sprijinul cetăţenilor, care vor
trebui să facă o primă
selecţie a deşeurilor, vom
reuşi să facem totul
profitabil. Noi vom
transporta deşeurile de la
Rovinari la Târgu-Jiu, la o
firmă care ne ia 18 euro pe
tonă. Oamenii trebuie să ne
sprijine că noi îi ajutăm cu
saci şi cu europubele. Aşa
ne vom ecologiza singuri
oraşul.”
Subprefectul Liviufuncţiune. Radu Angheloiu,
vicepreşedintele Consiliului
Judeţean, prezent şi el la
evenimentul de la Rovinari,
a precizat că speră ca şi
celelalte staţii de sortare să
fie gata până la sfârşitul
acestui an pentru că judeţul
trebuie să-şi închidă gropile
de gunoi existente în
prezent.
Investiţia de la Rovinari
se va amortiza în timp,
conform spuselor primarului
Filip, pentru că cetăţenii vor
plăti mai mult pentru
gunoiul depozitat în
europubele pe sortimente.
Pentru început primăria
va suporta costurile pentru
cetăţenii lipsiţi de posibilităţi
financiare, însă, în timp,
fiecare contribuabil va trebui
să-şi achite singur factura
pentru gunoi.
Preconizând reacţia
cetăţenilor faţă de costurile
care vor trebui achitate
pentru colectarea gunoului
primarul Filip a ţinut să
sublinieze că: ,,Oamenii
trebuie să înţeleagă că am
intrat în Uniunea Europeană
şi ni se cere acum să
implementăm astfel de
proiecte care nu sunt gratis.
Ni se oferă nişte bani la
început, dar totul trebuie să
meargă ca pe roate, iar
localnicii trebuie şi ei să
plătească, la rândul lor,
pentru unele servicii care
sunt puse la dispoziţia lor”.
Pentru ca acest proiect,
care are un aport major la
ecologizarea zonelor în care
este implementat şi la
protecţia mediului, să
funcţioneze perfect este
necesar şi ca cetăţenii să
contribuie, în primul rând,
printr-un minim de
autoeducaţie, în sensul că va
trebui să colecteze corect
gunoiul, pe sortimente,
pentru ca acesta să poată fi
procesat prin staţia de
sortare.
refuzat să finanţeze acest
proiect.
Staţia de sortare va
transforma, selectiv,
deşeurile menajere în baloţi
care vor fi comercializaţi
către o firmă din Târgu-Jiu.
Co-partenere în acest proiect
sunt şi comunele Drăguţeşti,
Bîlteni, Fărcăşeşti şi
Negomir.
Primarul Dorin Filip a
declarat despre acest proiect
că: ,,Este o investiţie
Andrei, prezent la
inaugurare, a împărtăşit
părerea primarului
declarând că staţia de
sortare este o realizare
foarte importantă şi nu este
singura făcută la Rovinari de
către Dorin Filip, aceasta
adăugându-se la o lungă listă
de investiţii făcute în oraş.
În Gorj există demarate
12 proiecte asemănătoare cu
cel finalizat la Rovinari, însă
doar aici staţia a fost pusă în
Scandal de Gorj30 martie10
Cine îl executã ºi pe...executantul Petcu?
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Suntem înclinaţi să credem că un
salariat al administraţiei publice
judeţene este plătit ca să-şi facă
datoria în slujba cetăţeanului şi mai
ales în slujirea adrevărului şi a
dreptăţii, dar, nu acelaşi lucru l-am
constatat prin studierea unor
documente întocmite cu o vădită
tentă de falsificare a adevărului, de
către executantul de schiţe
cadastrale, d-l Petcu Virgil, angajat al
compartimentului Direcţiei de
administrare a Patrimoniului Public
şi Privat din cadrul Consiliului
Judeţean Gorj. Încă de la început,
dorim să precizăm faptul că am
căutat să analizăm cu obiectivitate
informaţiile primite şi documentele
puse la dispoziţie, iar în situaţia în
care persoana lezată este un bun
colaborator al ziarului nostru, d-l
prof. Vasile Gogonea, considerăm că
şi de această dată, cititorii pot judeca
pertinent şi cu relativă detaşare de
anumite accente subiective, iar şefii
d-lui Petcu, de la Direcţia mai sus
amintită, vor analiza cu mare atenţie
faptul pe care noi încercăm să-l
supunem atenţiei opiniei publice!
Aşadar, d-l Petcu Virgil este plătit cu
500 RON(5 milioane de lei), în anul
2008, bani neconsemnaţi în
documente, pe când în document se
menţionează doar suma de 120
RON(??!!) şi mandatat ca persoană
fizică autorizată să întocmească
Dosarul nr.31113, din 12.08.2008,
privind intabularea dreptului de
proprietate asupra terenului în
cartea funciară nr.629 a Oraşului
Ţicleni, în baza titlului de proprietate
13501564, teren intravilan curţi-
construcţii, arabil, vii, neproductiv,
unde numitul Petcu face mereu o
diferenţiere suspectă între suprafaţa
de 2369 mp din actul de proprietate
şi cei 2353mp pe care pretinde că i-ar
fi măsurat cu mânuţa lui abilă şi
specializată în făcături colorate cu
praf de gălbiori! Păi, bine, d-le
specialist…executant, nesocoteşti un
titlu de proprietate şi însăilezi nişte
pretinse măsurători pe care nu le-ai
făcut, treci linia despărţitoare a celor
două gospodării pe temelia unor
construcţii, iniţial dai asigurări că nu
contează acest lucru, iar ulterior
afirmi tăios că pe acolo trece
mejdina, pentru că aşa s-a văzut
cândva dintr-un avion în care
domnia matale erai paraşutist? Cu o
tentă care miroase a “executare” cu
cântec dinainte comandat la dirijorul
de la coardele ţambalului, d-l Petcu
Virgil caută mereu să nesocotească
un titlu de proprietate, repetând cu
obstinaţie aşa-zisa discrepanţă între
suprafaţa din actul de
proprietate(2369mp) şi pretinsa lui
măsurătoare(2353mp) cu tradiţionala
ruletă…rusească, pur speculativă,
cea care măsluieşte şi miroase a
“sporco denaro”, în limbajul mafiei,
mai ales că atunci când susţii un
neadevăr, nu o faci decât dacă eşti
stimulat! În baza cărei înalte
autorităţi, d-le Petcu, invocaţi o
pretinsă măsurătoare din 2008, care
contravine flagrant realităţii, şi vă
permiteţi să nesocotiţi un titlu de
proprietate eliberat de către
Prefectura Gorj, în anul 2002? Cu
speranţa că şefii d-lui Petcu vor
analiza cu atenţie situaţia suspectă
pe care am sesizat-o şi că vor
dispune măsurile care se impun,
aşteptăm răspunsul autorităţilor şi
promitem că vom reveni cu
informaţii suplimentare!
Scandal de Gorj30 martie 11
Rãzboiul Morega - Gorun continuã
Declaraţii şoc ale
preşedintelui PNL Gorj.
Prof.univ.dr. Dan Ilie Morega
îl acuză pe rectorul
Universităţii “Constantin
Brâncuşi” Târgu-Jiu că aplică
un management despotic, ce
va duce instituţia la
pierzanie. În timp ce
conducerea Universităţii
Constantin Brâncuşi din
Târgu-Jiu este gazda unei
Conferinţe Internaţionale a
Ştiinţelor Juridice,
prof.univ.dr.Dan Ilie Morega îl
acuză pe rectorul instituţiei,
Adrian Gorun, că va distruge
universitatea din cauza
managementului despotic.
Dan Ilie Morega a precizat
că rectorul Adrian Gorun
conduce UCB deplorabil,
numai în interesul personal.
Liberalul îl mai acuză pe
Gorun de nepotism,
angajându-şi rudele, deşi
numărul de stundeţi nu a
crescut. Morega îi
recomandă lui Gorun să-şi
efectueze, amănunţit,
analizele medicale.
Declaraţiile dure ale
prof.univ.dr. Dan Ilie Morega
vin după ce rectorul Adrian
Gorun a implicat numele
Universităţii Libere
Internaţionale din Moldova,
al cărui coordonator la Gorj
este liderul liberalilor, în
discuţii denigratoare. Morega
îl acuză acum pe Gorun că a
cheltuit 300 de miliarde de
lei în doi ani, fără a construi
o clădire mare în care să
adune, la un loc, toate
facultăţile universităţii.
Prof-univ.dr. Dan Ilie Morega
spune că în loc să dezvolte
Universitatea “Constantin
Brâncuşi”, rectorul Adrian
Gorun şi-a ridicat două vile
pe spinarea studenţilor,
avându-l diriginte de şantier
pe Moise Bojincă.
Pe lângă procesele sale
câştigate în instanţă, Dan Ilie
Morega a mai precizat că alţi
7-8 profesori universitari au
primit câştig de cauză după
ce au fost hărţuiţi şi înlăturaţi
pentru că nu i s-au suspus
rectorului.
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Cabinetele de medicina defamilie pot fi închise de luni
Medicii de familie
intenţionează să-şi închidă
cabinetele, de la 1 aprilie,
până când vor demara
negocieri “reale” cu
autorităţile, precizează un
comunicat de presă al
reprezentanţilor
medicilor.
Societatea Naţională şi
Patronatul Naţional ale
medicilor de familie au
hotărât menţinerea
hotărârii de a nu semna
contractul pe anul 2009
“închiderea tuturor
cabinetelor de medicină
de familie din ţară cu
începere din data de 1
aprilie pe termen
nelimitat, până când va
avea loc o negociere reală
a contractului cadru şi a
normelor între
reprezentanţii autorităţilor
şi cei ai SNMF şi PNMF în
calitate de reprezentanţi ai
medicilor de familie şi,
respectiv, va exista o
garanţie reală că
elementele negociate real
se vor regăsi în
prevederile Contractului
cadru şi ale normelor de
aplicare”, se arată în
comunicatul celor două
organizaţii.
Medicii de
familie au decis, în
cadrul Adunării
generale
extraordinare
comune a Societăţii
Naţionale şi a
Patronatului
Naţional de profil,
să nu semneze
Contractul-cadru şi
normele de aplicare
până când aceste
acte nu vor fi
negociate cu
reprezentanţii
medicilor.
Scandal de Gorj30 martie12
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:• CURATENIE GENERALA;• CURATENIE DE INTRETINERE, DUPA• CONSTRUCTORI SAU ORICE TIP DE EVENIMENT;• OPERATII DE GRADINARIT;• SPALARE, CURATARE MOCHETE, COVOARE….Pentru serviciile realizate pe baza de contract de lunga
durata se asigura discount.
PROSPETIME – CALITATE – EFICIENTAContact: 0766274397; 0745066952
