Sfântul Grigorie Palama despre buna rânduială a postului

8/20/2019 Sfântul Grigorie Palama despre buna rânduială a postului

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-grigorie-palama-despre-buna-randuiala-a-postului 1/13

Sfântul Grigorie Palama despre buna rânduială a postului

Îndemn la post

1. Şarpele cel spiritual şi începător al răului este iscusit în viclenie şi peste măsură de multe uneltitor. El are mijloace prin care împiedică dintru început năzuinţa spre bine şi facea bună; însă, dacă nu poate să împiedice începutul bunei noastre făptuiri, cunoaşiretlicuri prin care o face nefolositoare în chiar clipa săv rşirii ei; iar dacă nu e în stare mijloace ale sale să o facă nefolositoare, atunci, o dată ce a fost săv rşită, ştie tot altechipuri prin care să o facă deşartă şi să o arate fară de nici un c şti!, ba chiar mapă!ubitoare pentru aceia care nu iau aminte şi nu ve!hează întru trezvie. "stfel, el arată meste împovărătoare şi anevoioasă împlinirea virtuţilor, !ăsind pricină să ne insufle deznnepăsare, ca şi cum am avea de săv rşit lucrări anevoioase şi cu neputinţă de a fi dusastfel că n#ar fi chip să împlinim cu fapta năzuinţa noastră cea bună. $e deasupra, el dă nneîncrederea în cele fă!ăduite, adică în răsplăţile hărăzite de %umnezeu celor ce se ldob ndească.

&. %ar noi, fraţilor, prin bărbăţia sufletului nostru, prin zelul şi prin credinţa noastră, neîmpotriva acestei curse, cu!et nd în mintea noastră că aşa cum nici păm ntul nu dă roadmare folos fără de osteneli, la fel nici sufletul nu va dob ndi dra!ostea de %umnezeu şi mfără de lupte duhovniceşti. Şi dacă în fapt se poate !ăsi un păm nt care să nu fie potrivit lucrat, 'în schimb( orice suflet cu!etător este bun şi potrivit pentru virtute. )hiar dacă prin strămoşesc am fost os ndiţi să vieţuim în suferinţă şi în osteneală, nefiind cu putinţă să sfu!ă de acestea, să împlinim noi filotimia cea trebuincioasă, să aducem lui %umnezeu, dşi în chip nesilit, darul cel primit mai presus de voie. *ă le dăm pe cele vremelnice în schistatornice şi dăinuitoare şi să primim în schimbul celor cumplite şi înspăim ntătoare



adevărat aducătoare de fericire, folosindu#ne noi de o astfel de vremelnică osteneală ca dde a dob ndi odihna vieţii celei veşnice. )ăci ostenindu#ne noi în lumea aceasta pentru vdob ndi neapărat tihna fă!ăduită în veacul ce va să fie. $entru că este vrednic de crezare )dat fă!ăduinţă, fiind El tot deodată apărător şi de!rabă sprijinitor al celor ce#s !ata de lucăpătarea virtuţii; dacă )el ce are putere peste toate dă ajutor acestora, cine oare se va afltărie şi de folos+

. %ar cu!et nd noi la acestea, să ne punem în slujba faptelor virtuţii cu bucurie, căci aştie că binele nu este bine, dacă nu#i săv rşit după cuviinţă. El se străduieşte a ne consăv rşim lucrarea faptei celei bune potrivit scopului plăcut lui %umnezeu, adică pentru lla %umnezeu, ci pentru a fi văzuţi de oameni, astfel înc t să răm nă lipsită de cuvenita de la %umnezeu şi de cinstirile cele duhovniceşti şi cereşti. -oi însă să arătăm că ostenezadarnică, cu!et nd pe de o parte la mărimea răsplăţilor hărăzite celor ce vieţuiesc în chip%umnezeu, iar pe de altă parte cu!et nd la deşertăciunea celor plăcute oamenilor, caremăsura cu măreţele daruri ale slavei lui %umnezeu, nici nu sunt vrednice de preţuit favătămare şi nimicire aduc trupului omenesc.

. %ar şi după această izb ndă a noastră asupra acelui duh începător al răului, care sapnostru în! mfarea, ca pe o prăpastie de pe urmă şi peste măsură de rea, strecur ndu#nem ndrie şi îndemn ndu#ne să ne semeţim, ca şi cum noi am fi dob ndit virtutea, prin prputere şi destoinicie, noi să cu!etăm şi să ne amintim în toată clipa că )el ce este "devărspune0 2ără de 3ine nu puteţi face nimic4 '5oan 16, 6( şi astfel să alun!ăm departeşiretenii ale celui rău, îndeplinind binele şi săv rşindu#1 cu smerenie şi după cuviinţă,încredinţaţi că, aşa cum dob ndind cineva mireasma de mir într#un ulcior, fie că îl varsîntr#o murdărie, fie că aruncă murdăria în el, deopotrivă mireasma de mir se face nefolospierde, tot aşa este şi cu virtutea, căci fie că o va respin!e pe ea careva şi o va lepăda de

nepăsare, fie că o va amesteca el cu vreo răutate, în am ndouă cazurile o face de prisos şi6. Şi acestea le !răiesc eu evlaviei voastre din pricina vremii postului, pentru ca noi spostul acesta neamestecat cu nici o faptă rea. )ăci şi în Evan!helie fariseului aceluia, cupostea de două ori pe săptăm nă în toată vremea, postul nu i#a adus nici un folos. )ăamestecată cu postul trufia şi os ndirea aproapelui. %ar nu înseamnă din această pricină este folositor. $entru că 3oise şi 5lie şi /nsuşi %omnul au arătat c t de mare este folosul cei ce îl săv rşesc în chip plăcut lui %umnezeu, şi cum se cuvine să#l urmăm.

7. 2iindcă 3oise, iată, a postit multe zile 8dar treziţi # ro!u#vă # cu!etul vostru şi vă înălţfiind un bun prilej # la suişurile lui 3oise pe munte, către %umnezeu, pentru ca prin eleacest drum, să vă înălţaţi împreună cu 9ristos, )are *e ridică nu către un munte, ci către cene împreună cu El:. "şadar, 3oise a postit patruzeci de zile pe munte, şi el #a văzut pe %faţă către faţă, după cum este scris, iar nu în !hicituri; şi a vorbit cu El, !răind multe, ca unsta de vorbă cu prietenul său, a luat învăţături de la %umnezeu şi i#a învăţat pe toţi cu prcă El este de#a pururi )el ce este şi că nu se îndreaptă spre nefiinţă, ci pe toate cele ce ncheamă la e<istenţă, pe toate le înnoieşte în e<istenţă şi nu le lasă pradă nefiinţei. El estela început, doar printr#un semn al *ău şi prin voinţa ui, a scos din nefiinţă, pe de#alaolaltă, făptură care încape sub simţuri. )ăci spune *criptura0 a început a făcut %umn

şi păm ntul4 '2acerea 1,1(. %ar El nu le#a făcut întru totul !oale şi fără toate cele dintre e



uscatul era amestecat cu apa, fiecare din acestea fiind pline de văzduh, şi de vieţuitoare, şde tot soiul, iar cerul era plin de feluritele lumini şi focuri din care s#a făurit toată zidirea

=. $rin urmare, aşa a făcut %umnezeu la început cerul şi păm ntul, ca pe o materie atotcuşi care are putere să poarte întrea!a zidire, contrazic ndu#i întru totul pe cei ce socomateria în sine a e<istat de mai înainte. "poi, lucr nd El în chip măiestrit şi împodobinr nduit, în şase zile, aşezarea proprie şi ordinea potrivită fiecăreia dintre cele ce erau

umpleau lumea, separ nd pe fiecare doar prin porunca *a şi ca şi cum ar fi scos din coma adus la vedere cele tăinuite, despărţindu#le şi adun ndu#le întreolaltă pe toate acesarmonios şi înalt ve!hetor, pe fiecare în vederea tuturor şi pe toate în vederea fiecpăm ntului celui nemişcat i#a r nduit împrejur, ca unui centru, un cerc foarte sus aşeziscusit foarte a le!at cerul cel în veşnică mişcare prin cele ce se află la mijloc, pentru carăm nă şi statornică, şi mişcătoare; căci corpurile în veşnică şi repede mişcare sunt aşeziar ceea ce este nemişcat a primit în mod necesar locul din mijloc, av nd drept contpentru mişcarea sa nemişcarea, ca să nu se mişte din loc, în felul unui cilindru, sfera univ

>. %esăv rşitul 3eşter '%umnezeu( al mar!inilor între!ului, aşez nd fiecăreia dintre acesr nduială, le#a fi<at şi le#a pus în mişcare astfel înc t pe drept cuv nt să numim cosmarmonie( acest între!. a mijloc, între aceste mar!ini, a răsp ndit ceea ce aparţinea fiecăele, pun nd sus şi r nduind să se mişte dimpreună cu limita superioară a universului, deopotrivit în toată vremea, pe toate cele ce sunt uşoare şi active şi schimbătoare, spre folosuse află mai jos. *unt cu at t mai sus faţă de centru, cu c t, adunate de jur#împrejur, să poparte, să îmbl nzească multa răceală de la mar!inile superioare şi pe de altă parte, să le şipe acelea, prin rotirea lor în sens contrar. "ceasta ca să ne dea şi nouă deosebirile celefolos ale anilor şi măsurile feluritelor răstimpuri, precum şi cu# noaşterea de către cei în%umnezeu, )are le#a zidit, le#a r nduit şi le#a împodobit toate.

?. $e unele, aşadar, le#a aşezat sus, în partea cea mai înălţată, ca să se prindă astfel ca îspre podoaba lumii şi să fie în fel şi chip de folos. 5ar pe altele le#a pus jos şi în juruacestea sunt cele ce posedă o !reutate şi o fire pătimitoare, cele ce au fost făcute să e<iste să fie despărţite şi adunate din nou, şi să sufere schimbare spre a dob ndi folos. %umr nduit şi pe ele, şi raţiunea uneia faţă de cealaltă, astfel înc t cu drept cuv nt între!ul anumit cosmos4.

1@. /n felul acesta, mai înt i una dintre făpturi a fost adusă la e<istenţă, şi după cea ddupă ea iarăşi alta, şi aşa în continuare, iar după toate a fost zidit omul, care s#a învrcinstea cea de la %umnezeu şi de marea *a purtare de !rijă, at t înainte de a fi izvodit, izvodirea sa, astfel înc t întrea!a lume ce încape sub simţuri, chiar înainte ca el să fie, fost făcută. Şi /mpărăţia )erurilor, îndată după întemeierea lumii, pentru om a fost pre!dinainte, fiind precedată de hotăr rea lui %umnezeu cu privire la el, căci a fost plăsmuit %umnezeu şi după chipul lui %umnezeu, ca să nu fie, precum celelalte vieţuitoare, între!ime numai din acea materie din care a fost alcătuită toată lumea ce încape sub snumai trupul să#i fie alcătuit din materia aceea, iar sufletul să#i fie alcătuit din cele malume, ba chiar de la însuşi %umnezeu, printr#o suflare ne!răită, precum ceva măreţ şi miîntrece tot ce e<istă, străjuind peste tot şi c rmuindu#le pe toate, put nd să# c

%umnezeu, să# primească şi să# adeverească pe El, aceasta fiind, mai cu seamă, o



măririi celei prea înălţate a Aiditorului. $entru om a creat El şi Baiul drept sălaş, fiind acechip desăv rşit de către %umnezeu, ca să se bucure de prezenţa lui %umnezeu şi de vedîn faţă şi ca să primească acolo sfat şi poruncă de la %umnezeu, )are a statornicit postul cşi potrivit Baiului, cu ! ndul că, dacă va ţine şi va păzi postul, va dăinui veşnic, fără isnecazuri.

11. Cmul însă a ales # vai luiD # să cinstească de bună voie, în locul poruncii aceleia şi a

care#1 primise, uneltirea şarpelui izvoditor al răului şi călc nd el postul care i se poruncschimbul vieţii celei veşnice # moartea, iar în schimbul sălăşluirii în desfătare necurmpătimire şi locul cel plin de nenorociri al păcatului, fiind os ndit iadului şi beznelor acestrămas firea noastră omenească în străfundurile acelea sub# păm ntene, pradă acelui şarpeînceput ne#a înşelat pe noi, dacă nu venea 9ristos şi cu postul făc nd începătură, n#ar fidin urmă capăt stăp nirii silnice a acelui şarpe, slobozindu#ne pe noi şi reînnoind via2aptul acesta şi 3oise l#a !răit mai dinainte; căci postind el aici pe munte, a primit tabfăcute de %umnezeu, iar după aceea e!ea scrisă de de!etul lui %umnezeu pe cel de#al de table. %upă aceste e!i a dat pe atunci învăţătură poporului celui sf nt şi toate pre9ristos le#a schiţat şi le#a arătat mai dinainte cu fapta, înfăţiş ndu#se el '3oise( ca elim ntuitor al neamului lui "vraam, precum 9ristos a fost mai t rziu pentru tot neamul ome

1&. 5lie a postit şi el patruzeci de zile şi #a văzut pe %umnezeu pe munte, nu în foc, înt i #a văzut adunarea bătr nilor lui 5srael, căci prin postul cel plăcut lui %umnezeuvederea "cestuia în foc şi a simţit pe %omnul în !lasul unui v nt uşor care adia peste toata fost mai aproape de !lasul *tăp nului, el a zis0 %uh este %umnezeu şi cei ce 5 se încsă i se închine în %uh şi în adevăr4 '5oan ,& (. lasul acela preînchipuia "devărul acestuia p nă la mar!inile lumii, iar v ntul cel uşor preînchipuia harul %uhului *f nt.

1 . %ar şi 5lie a luat putere din vedenia avută în vremea postului, ca să un!ă cu mir sf ntîn locul său şi să#i dea lui de două ori mai mult harul pe care el îl dob ndise, şi ca să văzduh de pe păm nt, ceea ce era o vădită preînchipuire a înălţării de mai t rziu a lui 9rpăm nt la cer. 9ristos El /nsuşi a biruit cu putere pe ispititorul obştesc, postind în pustiu şputerea aceluia asupra omului, iar în cele din urmă, surp nd acea silnică stăp nire, a enoastră omenească şi l#a os ndit pe acel tiran să fie jucărie şi lucru de r s tuturor celor ctrăiască după Evan!helia *a şi să împlinească cuvintele !răite mai înainte de către prooropecetluit prin fapte harul şi adevărul celor preînchipuite de prooroci ca pilde.

1 . $riviţi la prinoasele postului, şi de c te şi prin c te şi de c t de mari bunătăţi ne#a înnoi. %ar şi din contrariul postului, care este lăcomia şi necumpătarea, se poate vedpostului. $entru că în ultimele două săptăm ni lăcomia 8şi mai cu seamă necumpătastăp nire pe cetate şi îndată s#au pricinuit tulburări, şi stri!ăte, şi încăierări, şi tumulturidesfr nate, şi dănţuiri satanice şi r sete neruşinate. %ar în săptăm na aceasta de acuînceput şi pe toate le#a schimbat în fapte mai vrednice de respect, iz!onind !rijile costisitoare ale deşertăciunii şi făc nd să înceteze osteneala pentru p ntecele rămas f$ostul ne#a schimbat pe noi, aduc ndu#ne către faptele pocăinţei şi convin! ndu#ne săp nă la capăt nu acea hrană care se pierde, ci acea hrană care dăinuieşte şi#n viaţa cea ve



16. Gnde sunt acum jertfirea vitelor necuv ntătoare şi mirosurile cărnii fripte, şi smirodenii de tot felul, şi ostenelile bucătarilor+ Gnde sunt cei ce străbat drumurilevăzduhul cu !lasurile lor prihănite+ Gnde sunt cei ce bat tobele şi c ntă din fluier în ospeţe, şi aplaudă în cor, şi ca pe nişte tobe şi fluiere îşi umflă, în chip ne#stăp nit, burţilpuse înainte la ospeţe+ Gnde sunt aceia ce îşi petrec zilele şi nopţile în banchete, unde cercetează teascurile, unde sunt cei ce se îmbie unii pe alţii la beţie şi la stările ei cele Hoate cele rele pier acum şi cele bune le înlocuiesc pe acestea, c nd se statorniceşte pos

c ntecelor spurcate, acum !urile înalţă psalmi; în locul r setelor nedemne acum stăp neslacrimile cele aducătoare de m ntuire; în locul drumurilor celor lipsite de rost şi a rătăcipentru toţi s#a statornicit un sin!ur drum, cel către *f nta Iiserică a lui 9ristos. )ăci, aşalăcomia p ntecelui face să răsară şi să înflorească roiul cel de multe feluri al păcatelopostul este rădăcină a tuturor virtuţilor şi început al poruncilor lui %umnezeu.

17. )u adevărat, lipsa de înfr nare este un păcat vechi şi totdeodată nou, chiar dacă nu esînaintea postului celui potrivnic lui. %in pricina neînfr nării din Bai a strămoşilor npricina dispreţuirii de acolo a postului mai înt i r nduit, moartea a pătruns în lume şi păcatul, care a adus după sine pedeapsa firii noastre omeneşti, de la "dam şi p nă la 9rpricina necumpătării care e<ista în lumea noastră, a celor din "dam scobor tori şi ddispreţuirii celei dint i înţelepciuni, a venit potopul peste tot păm ntul. )ăci ce spune oavreme, %umnezeu către -oe+ -u va răm ne %uhul 3eu pururea în oamenii aceştia, pesunt numai trup4 '2acerea 7, (. )are este lucrarea şi fapta celor trăitori în trup+ Care np ntecelui şi beţia şi moliciunea, şi toate relele c te izvorăsc din ele+ %in pricinablestemate şi a necumpătării celor din *odoma, s#a cobor t peste ei din ceruri un foc miaşa spune 5ezechiel proorocul despre nele!iuirea acelora, că s#au desfr nat fiind ei înhrană '5ezechiel 17, ?(. )ăci din desfr narea aceasta şi nevoind să recunoască firea omau căzut alunec nd spre împreunările cele împotriva firii. Care ce l#a lipsit pe cel dint i

5saac, adică pe 5sav 'Esau(, care a fost primul născut dintre cei dint i născuţi, de binetatălui său 'vezi 2acerea &=(+ Care nu desfătarea cea neînfr nată şi hrana cea fără de sofăcut pricină a acestei lipsiri de binecuv ntare+ %e ce oare i#a os ndit %umnezeu la mpreotului Eli şi l#a luat pe acesta în chip silnic, prin vestea morţii fiilor lui, făc nsf rşească astfel viaţa, ca unul ce nu le dăduse învăţătură acelor fii cu osteneala şi luacuvenite+ Care nu este scoaterea cărnurilor din căldări nelalocul ei şi folosirea acestopricină a relelor 'vezi Be!i &, 1&#1=(+ %ar şi între! neamul evreilor, pe c nd 3oise postpentru ei, continu nd aceştia a trăi în desfătare împotriva folosului lor, m nc nd ei şiapucat să joace # după cum este scris # şi jocul acesta al lor era închinarea la idoli, căci aei la făurirea viţelului 'vezi 2acerea &(.

1=. "stfel, desfătarea nu este numai pricină a păcatului, dar şi a necredinţei. $rin urmarecumpătarea sunt de folos nu numai pentru virtute, dar şi pentru închinarea la %umntrebuie ca postul să se însoţească de cumpătare, deoarece şi săturarea cu bucate simpledurerea cea curăţitoare, întristarea sufletului pentru %umnezeu şi acel simţăm nt sflucrează pocăinţa cea fără de pre!et pentru dob ndirea m ntuirii; căci fără de o inimă zdrobită nu este cu putinţă să fii cuprins de adevărata pocăinţă. *curtarea după po%umnezeu a desfătării, a somnului şi a celor plăcute simţurilor zdrobeşte inima şi ne facede păcatele noastre.



1>. %upă cum în Evan!helie bo!atul acela care îşi zicea sieşi0 3ăn ncă, bea şi te vesfăcut pe sine, nenorocitul, vrednic de focul cel veşnic şi nevrednic de viaţa de acum, lafraţilor, să ne spunem nouă înşine altminteri, adică să ne în#fr năm, să postim, să ve!strunim viaţa, să ne smerim şi să pătimim din !reu pentru m ntuirea noastră; căci în fvom duce p nă la bun capăt, în chip plăcut lui %umnezeu, viaţa noastră de acum, făcastfel moştenitori ai vieţii celei desăv rşite şi veşnice.

1?. %e care fie ca noi toţi să avem parte, cu harul şi cu iubirea de oameni a %omnului n9ristos, )ăruia i se cuvine slavă, cinste şi închinăciune, dimpreună cu Hatăl *ău cel fără dşi cu %uhul *ău cel *f nt şi de viaţă făcător, acum şi pururea şi în vecii vecilor. "min.

(Omilia 6 - Îndemn la post, unde se vorbeşte pe scurt şi despre facer

Despre buna rânduială a postului

1. $lăcută este ochilor noştri priveliştea mării liniştite, răsfr n! nd pe întinderea ei nlumina scăpărătoare a razelor soarelui în plină strălucire. %ar şi mai desfătător este să p!răieşti despre Iiserica cea str ns unită după voinţa lui %umnezeu, izbăvită de tulburări ş

în chip tainic, de lumina cea dumnezeiască, desfăc ndu#şi aripile către strălucirea deîntinz ndu#şi în sus m inile, ochii, simţirea, precum şi întrea!a ei cu!etare. %upă ce har*f nt mi#a hărăzit astăzi această vedere plăcută şi a în!ăduit ca voi toţi să petreceţinoaptea şi ziua în templul lui %umnezeu, nelipsindu#vă vouă r vna venirii voastre laacum să ajutăm, d nd putere pomului tainic, răsădit la cumpăna apelor %uhului *f nt,prin ru!ăciunile voastre de dimineaţă, tot aşa şi noi, în măsura în care ne în!ăduie tadău!ăm învăţăturii de dimineaţă pe cea de seară, arăt nd mai lămurit iscusinţele vrăjmaşul m ntuirii noastre face ca nu numai postul, dar şi ru!ăciunea noastră să rămchipul fără de nici un folos.



&. E<istă, fraţilor şi altă săturare şi beţie rea şi vicleană, care nu vine nici din m ncărubăuturi, nici din desfătarea pricinuită de acestea, ci din m nia către aproapele nostru şi de el, şi din ţinerea de minte a !reşelilor sale, şi din toate răutăţile ce se iscă astfel. %espre3oise în c ntarea sa spune0 Finul lor este venin de scorpion şi otravă pierzătoare d'%euteronomul &, (. $entru acestea şi proorocul 5saia zice0 Fai de cei ce se îmbată'vezi 5saia &@, 1( şi iarăşi acelaşi prooroc vesteşte0 *ă nu postiţi cu lupte4 'vezi 5saia către cei ce postesc în felul acesta, el spune, ca din partea %omnului0 *ă#şi plece capu

şi să se culce pe sac şi în cenuşă, oare acesta se cheamă post, zi plăcută %omnului+4 '5s) nd ridicaţi m inile voastre către 3ine, Eu /mi întorc ochii aiurea4 '5saia 1, 16(.

. "şadar, această beţie a urii, pricină de căpăt i a îndepărtării oamenilor de %umnezeucaută să o insufle tuturor celor ce se roa!ă şi postesc, apoi trezeşte amintirea m hpl n!erilor noastre, ne pune în mişcare ! ndurile spre aducerea aminte a răului şi asnoastră pentru vorbe haine şi de ocară, pre!ătindu#ne pe noi să fim astfel precum %avid îcel ce se roa!ă în necuviinţă0 2ărădele!e toată ziua, nedreptate a vorbit limba ta; ca un ba făcut vicleşu!4 '$salmi 61, 1( şi el se roa!ă către %umnezeu ca să fie izbăvit de acestea,

*coate#mă, %oamne, de la omul viclean şi de omul nedrept mă izbăveşte; ascuţit#au lişarpelui; venin de aspidă sub buzele lor4 '$salmi 1 ?, 1# (.

. %ar noi, fraţilor, în vremea postului şi a ru!ăciunii, să scoatem din sufletul nostru # ro!ce avem împotriva cuiva, fie că în adevăr şi pe drept avem, fie că doar socotim că avem ştoţii oameni evlavioşi, să ! ndim mai mult unii despre alţii sub îndemnul dra!ostei şi acelor bune, !răindu#ne de bine, cumpănind în noi înşine şi cu!et nd la cele bune în%umnezeu şi a oamenilor, pentru ca să postim noi cu postul cel aducător de laude şi fără 5ar cererile noastre către %umnezeu, cele din vremea postului, să fie bine primite, şi să#El Hată după har, în chip cuvenit, învrednicindu#ne astfel a#1 !răi cu îndrăzneală0 H

nouă !reşelile noastre, precum şi noi iertăm !reşiţilor noştri4.6. %ar iarăşi cu!etarea din vremea ru!ăciunii săv rşite de noi şi a postului devine fără folos prin lucrătura celui ce unelteşte împotriva sufletelor noastre; căci o astfel de cu!etarav nd acel fariseu 'din parabola cu vameşul şi fariseul; vezi, în vol. de faţă, Cmilia &(, dese ru!a, s#a întors !ol. %ar noi, ştiind că este necurat şi neprimit la %omnul tot cel cesemeaţă şi ştiind prea bine că noi suntem datori lui %umnezeu cu multe şi cu mari darurînapoi prea puţin din ceea ce datorăm, să le facem uitate pe cele dăruite mai înainte, ca şi nimica toată, şi îndrept ndu#ne cu mintea spre cele viitoare, să postim, să ne ru!ămzdrobită şi cu smerenie să ne învinuim pe noi înşine, ca să fie postul nostru curat, vrednicie să stăm în biserica lui %umnezeu.

7. E<istă şi un alt chip de viclenie a celui rău, care face ca osteneala noastră pentru post şsă fie fără de c şti! pentru noi, îndemn ndu#ne să săv rşim şi postul, şi ru!ăciunea m ndeşartă şi de făţărnicie. %e aceea şi %omnul vesteşte iarăşi în Evan!helie, spun nd0 „Tu însă, câte ro i, intră în cămara ta şi înc!i"ând uşa, roa ă-te Tatălui tău, #are este în ascuns şi T#are vede în ascuns, î$i va răsplăti $ie% &'atei 6, 6

=. "ceste cuvinte nu le spune %omnul ca pe o poruncă de a fi îndepărtate adunările şi ru!

c ntările de psalmi, căci atunci nu ar fi spus proorocul alcătuitor al $salmilor. /n mijloc



He voi lăuda4 '$salmi &1, & ( şi ăudaHe#voi între popoare, %oamne, c nta#voi Jie î'$salmi 67, 1&( şi Bu!ăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El4 '$salmîncă ne#a mai !răit nouă0 /n adunări binecuv ntaţi pe %umnezeu4 '$salmi 71, &=( şi închinăm şi să cădem înaintea ui şi să pl n!em înaintea %omnului, )elui ce ne#a făc'$salmi ? , 7(. %ar şi către alţii mai sus aşezaţi # despre care nu este timpul şi locul să vo# îşi îndreaptă %omnul îndemnul la ru!ăciunea cea făcută c nd suntem sin!uri în caselîn aşternuturile noastre, care întăreşte ru!ăciunea către %umnezeu săv rşită în biseric

ru!ăciunea cea lăuntrică, făcută cu mintea, o întăreşte pe cea săv rşită cu buzele. 2iindcă voi să se roa!e numai atunci c nd se află în biserica lui %umnezeu, neîn!rijindu#seru!ăciune acasă, sau pe drumuri, sau în pieţe, acela nu se roa!ă cu adevărat nici c nd stăaltarului lui %umnezeu.

>. "cestea le arată şi acela care, după ce spune0 ata este inima mea, %umnezeuleD) nta#voi şi voi lăuda slava Ha4 '$salmi 67, 1@(, iar în altă parte0 %e mi#am adus a

în aşternutul meu, în dimineţi am cu!etat la Hine...K '$salmi 7&, =(, %ar ne învaţă şpostiţi, nu fiţi trişti ca făţărnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor c"devărat !răiesc vouă, şi#au luat plata lor. Hu însă, c nd posteşti, un!e capul tău şi faţa ta să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Hatălui tău care este în ascuns şi Hatăl tău, )arascuns, îţi va răsplăti ţie4 '3atei 7, 17#1>(.?. C, c t de mare şi neasemuită este iubirea Ha de oameniD $rin aceste cuvinte însuşi %arătat îndoiala şi tă!ada care vor stărui asupra Ludecăţii de apoi, pentru ca noi să căpătămai bună judecată şi o soartă mai fericită. )ăci %omnul îi va a!răi atunci pe cei ce trăslava deşartă şi nu după porunca ui, spun nd, potrivit celor de mai sus0 "ţi luat plavoastră4, precum a zis şi "vraam către acel bo!at care ardea în focul mistuitor0 "i primitale tale în viaţa ta4 ' uca17, &6(. 5ar celor ce caută spre El, în vremea în care se ostenesc pentru virtute, spu

răsplăti sub ochii tuturor, adică le va da în schimb, la arătarea *a, această cupbinecuv ntare şi moştenire şi desfătare neamestecată şi veşnică. )el )are vrea ca tm ntuiască şi să vină la cunoştinţa adevărului vădeşte acum # precum spuneam # honeprihănită şi neschimbătoare, arăt nd aici că nu sunt fii ai lui %umnezeu dec t dispreţuiesc slava omenească.

1@. )ăci de aceea aduce El în faţă cuv ntul *ău hotăr t asupra acestor soiuri de oamenHatăl tău, )are vede în ascuns, îţi va da înapoi ţie pe faţă4, pentru ca să#i arate El şi să#i

ce dispreţuiesc omeneasca slavă deşartă copii înfiaţi şi împreună moştenitori ai *ăi; iar pnu sunt astfel să#i lepede din vrednicia de fii al ui, dacă nu se pocăiesc. )uvintele aceste%omnul pentru ca nu cumva cei ce se roa!ă şi postesc să caute la părerile oamenilor, deeste nici un folos, fiindcă altminteri, chiar îndur nd noi osteneala postului şi a ru!ăciuniilipsiţi şi străini de răsplată. El spune să ne un!em capul şi să ne spălăm faţa, adică să nu de paloarea cea nefirească, nici să nu avem capul murdar şi cu totul uscat, ca şi cum amsuferim aceasta din pricina postului încr ncenat şi din dispreţ faţă de trup, v n nd astfpartea oamenilor. )ăci acestea le făceau fariseii, dorind ei a fi văzuţi de oameni şi de aceedreptate, au fost socotiţi despărţiţi de Iiserica lui 9ristos, iar %omnul ne opreşte întru toasemănăm lor.



11. %acă se va numi cu!etul 'raţiunea(, prin asemănare 'analo!ie(, cap al sufletului, ca unconducător, iar închipuirea 'ima!inaţia( chip al sufletului, în care se află jilţul cel staputerilor 'ener!iilor( izvor te din simţuri, este bine ca noi, atunci c nd postim, să ne un!euntdelemn, adică să facem să fie cu!etul nostru milostiv, iar faţa noastră, adică închipuspălăm de ! ndurile cele ruşinoase şi necurate, de m nie şi de toată răutatea. $entru că upost, împlinit ca atare, nu numai patimile cele rele, ci dimpreună cu acestea şi pe dunecurate, care sunt începătoare şi pricinuitoare ale unor astfel de patimi, le sur!hiun

ruşinează, aşez ndu#i pe cei ce postesc la r nd cu în!erii cei buni, întorc ndu#i către aor nduind ca aceştia să fie păzitori ai acelora, de!rabă ajutători şi împreună lucrători.

1&. /n felul acesta, pe vremuri, alături de cei trei tineri din Iabilon, împodobiţi cu înfr npostul, a fost văzut în mijlocul focului mistuitor şi un al patrulea, care era cu ei, păpurt ndu#le de !rijă ca să răm nă teferi, de parcă în chip minunat i#ar fi scăldat în rou&6(. Hot astfel, dinaintea lui %aniel, care postea de multe zile, s#a înfăţişat un în!er csfaturi înţelepte şi îi prevestea lui cele viitoare. Şi în acelaşi chip, altădată, un în!er a admare depărtare pe un prooroc '"vacum( care a străbătut văzduhul şi care a purtat hrana 'luprin ru!ăciune şi post astup ndu#se !ura leilor '%aniel MIel şi balaurul, (. "semenea şne ostenim şi ne străduim în post trupesc şi duhovnicesc şi în ru!ăciuni, cu ajutorul şi lucrarea în!erilor celor buni, văpaia de foc a poftei trupeşti ne va fi stinsă de tot, iar m nîmbl nzită precum cea a leilor, făc ndu#ne noi părtaşi la hrana cea proorocească. $ribunurilor viitoare, prin credinţă şi prin clarvederea cea duhovnicească, ne vom învredcălcăm în picioare şerpii şi scorpiile, şi toată puterea vrăjmaşului.

1 . 5ar postul care nu este împlinit în acest fel şi nu se săv rşeşte în acest chip se înruînsoţeşte mai de!rabă cu în!erii cei răi, căci a lor este pustiirea însoţită de m nie, de ură şca şi de împotrivirea faţă de %umnezeu, pe c nd noi, ca unii ce suntem robi şi slujitori

stăm împotriva acestor în!eri răi, cum şi spune "postolul0 )ăci lupta noastră nu este îtrupului şi a s n!elui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăp niilor, împotriva stăîntunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduhuri4 'Efese"şadar, pe scurt, împotrivirea noastră faţă de ei se împlineşte prin post, dar noi cerem penoastră şi platoşa înţelepciunii, şi coiful milostivirii celei m ntuitoare, şi scutul credinţeisabia cea prea îndestulătoare a %uhului *f nt, adică cuv ntul cel m ntuitor dat nouă deca să ne fie spre apărare. /n felul acesta ne vom întrece în lupta cea bună, vom păzi crtemeinică, vom stin!e toate să!eţile de foc ale celui rău, vom dob ndi cununa ui cea cerească, înfaţiş ndu#ne ca biruitori în toate, bucur ndu#ne de#a pururi împreună cuceruri, întru 9ristos, %omnul nostru.

1 . )ăruia 5 se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, dimpreună cu Hatăl *ău cînceput şi cu %uhul *ău cel $reasf nt şi de viaţă făcător, acum şi pururea şi în vecii vecilo

(Omilia * - +espre buna rânduială a post



Despre puterea postului şi a rugăciunii

1. *copul do!melor dumnezeieşti, al dra!ostei de nevoinţă 'asceză( le!ate de acestea şi aduhovniceşti este învăţătura cea adevărată şi dreaptă, care este în acord şi în armonie noştri. -u acesta este scopul virtuţii făptuitoare, ci este mai de!rabă început al ei, care daîndrepta spre un scop corespunzător, ar fi aducător de o mai mare os ndă pentru cel ce o )ăci *criptura spune0 5ar slu!a aceea care a ştiut voia stăp nului şi nu s#a pre!ătit, nicdupă voia lui, va fi bătută mult4 ' uca. 1&, =(. "stfel, nu sunt de ajuns pentru o cauvirtuţii, cunoaşterea cu privire la ea şi adevărul, ci scopul ei 'suprem( este Iinele.

&. $rin urmare, dacă noi privim la oamenii care stăruiesc în faptele bune cunoscute de eile la înfăptuire, şi la cei buni, care împlinesc virtutea prin lucrările lor, fără a !reşi în ceeabine întemeiat în suflete, nu am face caz şi vorbire despre săv rşirea celor drepînţelepciune, despre cumpătare şi despre celelalte de acest fel. )ine nu ştie că fiecare dinteste o faptă bună şi mai cu seamă viaţa cumpătată, pe care şi încercările ne#au vădit#o mefoarte de folos şi sufletelor, şi trupurilor noastre+ 2iindcă cei mai mulţi dintre oameni ştiuo ştiu bine, dar pofta şi m nia pun stăp nire pe cunoaşterea lor cea bună. "postolul spune „+ar vîn mădularele mele o altă le e, luptându-se împotriva le ii min$ii mele şi făcându-m

păcatului, care este în mădularele mele% & omani *, . %in această pricină, fraţilor, vă înfăvouă, în chip necurmat, m n! ierea dată de )uv ntul, ca şi cum v#am dezvălui printrcu!etare lucrarea Iinelui, întru#c t această lucrare duce la bun sf rşit şi cunoaşterea ace2iindcă spune %avid0 înţele!erea bună este tuturor celor ce o fac pe ea4 '$salmi 11@, mai spune0 Şi dreptatea ui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc le!ăm ntul ui şi îşi aduporuncile ui, ca să le facă pe ele4 '$salmi 1@&, 1>#1?(. Şi tot aşa spune $avel0 2iinaud le!ea sunt drepţi la %umnezeu, ci cei ce împlinesc le!ea vor fi îndreptaţi4 'Bomani %omnul !răieşte şi către unii, şi către alţii0 ) nd ştiţi acestea, fericiţi sunteţi dacă le veţi1 , 1=(.



. *ă ne ţinem, fraţilor, de binele pe care#1 aduc postul şi împlinirea înfr nării, să dămtemeinic bunei aşezări sufleteşti le!ate de acestea, să arătăm limpede c t de mari sunt r

căci după roade se cunoaşte pomul4 ' uca. 7, ( şi )uvine#se ca plu!arul ce se osmăn nce el mai înt i din roade # înţele!e cele ce#ţi !răiesc4, zice "postolul '& Himotei &dintre celelalte virtuţi, fiecare curăţă fie sufletul, fie trupul, înfrumuseţ ndu#le pe ele, dcurăţă şi înfrumuseţează cutare parte a sufletului dec t a trupului0 astfel, ru!ăciunea şi ccurăţă şi înfrumuseţează mintea, bl ndeţea # partea volitivă a sufletului, iar înţelepciunea

pofta. $ostul şi cumpătarea aduc întărire trupului, veştejesc furia m niei şi a poftei, adslobod şi curat pentru minte şi o fac ca şi cum ar fi senină, o curăţesc pe ea de aburiipricinuiţi de mulţimea m ncărurilor şi de p cla izvor tă din acestea. $rin post şi cumpdin afară se nimiceşte; şi pe c t acesta se strică, pe at ta omul dinlăuntru se înnoieşte, du"postolului. )ăci se spune0 $ ntecele !ras nu zămisleşte o minte ascuţită4. "şadar, p ntecfost subţiat prin post şi în# fr nare, acela şi mintea neapărat o ascute.

. "stfel, tot ce este frumos şi bun se face aievea şi se împlineşte prin acelea. $entru căcumpătarea sunt un îndoit zid de apărare, iar cel ce trăieşte între acestea se bucură de mîntruc t se află înlăuntrul 5erusalimului. )ăci 5erusalim se tălmăceşte pace4. 5ar bucătcăpeteniei Iabilonului porneşte la asalt împotriva zidului de apărare şi dacă nu#i !ăsedinlăuntrul zidurilor împotrivindu#se cu tărie măre, le răstoarnă şi le dăr mă, aduccuceritorii de cetăţi, ispitele m ncărilor meşteşu!ite.

6. %acă cei ce sunt pe acele ziduri nu numai că dispreţuiesc mulţimea şi felurimea m ncşi p inea încă o frăm ntă în m ini pentru nelăcomia lor, aceştia prin înfr nare răstoarnă3adian. Hocmai despre aşa ceva e pilduitoare povestirea cu privire la hedeon. )ăc*criptura0 ... o p ine rotundă de orz ce se rosto!olea prin tabăra madianită4 'Ludecă$ inea de orz a celor ce erau la oaste cu hedeon închipuia ieftinătatea şi cumpătar

neapărat trebuincioase0 Şi, ajun! nd la un cort # spune *criptura # a izbit în el aşa dacesta a căzut, s#a răsturnat şi s#a desfăcut4 'ibidem(. )ortul acela surpat de o bucată de pva să însemne tocmai dorinţa iscată din bere!ată şi din p ntece, a cărei nebunie este nimişi de o masă cumpătată. %aniel, cel plin de r vnă, nu numai că a nimicit pe balaur prinorz, adică pe zeul celor ce se închină p ntecelui ca unui dumnezeu, a căruia stăpînire se îcoapse la buric, dar vreme de mai multe săptăm ni, nepoftind să măn nce p ine şi nici văzut at t de ciudate arătări şi a primit purtarea de !rijă a arhan!helului.

7. "şa s#au petrecut lucrurile cu %aniel. 5ar poporul cel pofticios şi nerecunoscător, cel c)ine ne va hrăni cu carne+... "cum însă sufletul nostru t njeşte4 '-umerii 11, 7(, du

m ncat carne p nă le#a ieşit pe nas, au fost loviţi de o molimă cumplită. )ăci spune *craprinse m nia %omnului asupra poporului şi a lovit %omnul poporul cu bătaie fo'-umerii 11, (. 5ar cele amintite şi !răite în acel loc al *cripturii sunt o încununare a m%umnezeu împotriva acelora; deci şi noi, privind la ea, să fu!im de lăcomia p ntîmbrăţişăm înfr narea, să str n!em în braţe acele zile de post, ca pe unele ce fac să fietrupul de suflet şi dau uşurinţă minţii întru cu!etare, îndrept ndu#ne spre %umnezeu/naintemer!ătorul harului, i#a fost îndestul de#a lun!ul vieţii sale să se hrănească cu lămiere sălbatică. 5ar $etru m nca doar măsline în saramură, zarzavaturi şi le!ume uşoarmai vorbim despre ostenelile lui $avel, care mărturiseşte despre el însuşi că era în foam

în posturi de multe ori4 '55 )orinteni 11, &=(.



=. Hu, cititorule, în toată viaţă ta, ai cele patruzeci de zile ca lun!ime a postului, iar apleapus a soarelui îţi hotărniceşte de fiecare dată postul din acea zi. Care înfr narea de la hrvreme nu este uşoară aproape pentru toţi şi r nduită pe potrivă+ -umai să fie şi hrana potastfel, postind cu cumpătare şi hrănindu#te cu măsură, nu vei părăsi multă vreme pe chrănesc. "bţine#te de la carne şi fu!i de postul care ar aduce stricăciune, căci lucrudimpotrivă, saturarea d nd naştere mai cur nd la poda!ră, durere de cap şi alte bo

postirea este maică a sănătăţii. Şi pe c t se arată, 'nu doar( cel desfr nat păcătuieşte cu ptrup, dar şi cel lacom cu p ntecele se face vinovat trupului său, slăbindu#i puterile şi aspre boală.

>. /ntruc t lipsa de înfr nare se săv rşeşte prin toate simţurile noastre, se cade să cunoînfr narea. %acă posteşti în privinţa m ncării, dar ai privirea îndreptată spre desfr ucămara sufletului tău, spre iscodire şi spre invidie, dacă pofteşti să auzi defăimări deocheate, şi şuşoteli m rşave şi orice altă ispitire vătămătoare a simţurilor noastre, ce fde pe urma postului+ %esi!ur, nici unul. )ăci dacă fu!i de un rău sau de păcat pe calea altnu faci decît să#l strecori în sufletul tău prin altă chemare a simţurilor. /entru că fiind cu talcătui$i din suflet şi trup, nu numai trupul, dar şi sufletul are mai multe păr$i (sufleînfă$işându-se felurit, precum sunt mădularele trupului, adică for$a de creşterirascibilitatea şi ra$iunea), iar postul adevărat acesta este0 cel ce, întin"ându-se asuprcură$ă toate şi-i vindecă pe to$i /entru că este blândă şi plină de iubire, fra$ilor, tsufletului prin post, iar de aceea şi /ărin$ii noştri ne-au rânduit acest post în "ilele cu pr

?. %acă noi, în chip nesăbuit, fu!im de post, suferinţele întru pedeapsă, răni şi p rjolcuprinde pe noi, întruc t 9ristos pe cei ce nu pot fi vindecaţi îi va despărţi şi îi va da fonestins, spre veşnică os ndă. )ăci, dacă aceia care n#au postit în Bai au fost aruncaţi în vi

plină de multă suferinţă, tot aşa şi#n lumea de#aici, dacă nu postim şi dacă nu trăim îdupă puterea ce#o avem, vom cădea în iadul acela de neîndurat şi nestins.

1@. %ar proorocirea spune0 /ntoarceţi#vă, voi, copii căzuţi de la credinţă...4 '5eremianu se află nici o lucrare ajutătoare mai bună 'dec t postul( pentru curăţirea celor ce s%umnezeu, aşa cum putem învăţa din întoarcerea la %umnezeu a ninivitenilor. "şa cunimic mai aducător de moarte dec t lăcomia p ntecelui. Şi arată aceasta cel ce a !răit cărisipitor, c nd aceasta s#a înapoiat la el0 )ăci acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdaflat4 ' uca 16, & (. $entru că ded ndu#se acela la o viaţă porcească şi bucur nduporcilor, el cu porcii a fost asemănat, lepăd ndu#se de asemănarea cu %umnezeu. %upă'un astfel de om( nu se aseamănă numai cu vitele, ci şi cu locurile răzbite de umezeală şisimţire '5ov @, &1 #& (, cu iarba de baltă şi cu ocolul trestiilor în care stă culcat eviam ncăcios; pentru că se odihneşte în locuri pline cu apă monstrul acesta. %avid, fiind liumede din pricina înfr nării vieţii sale, spune0 Gscatu#mi#s#a vla!a ca un h rb de lut şca vreascuri au ars, !enunchii mei s#au slăbit de post şi trupul meu s#a schimbat untdelemnului4 '$salmi &1, 17, după *eptua!inta(. %e aceea şi dreapta )elui $rea înalt asupra lui, şi mult i#a purtat de !rijă, ca unuia ce toată trezvia inimii şi#o îndrepta spre El

11. $e acesta şi noi, iubiţilor, să#l urmăm şi să nu ne lepădăm numai de viaţa cea petre

moliciune şi risipă, dar şi postul nostru, şi c ntarea noastră de psalmi, şi ru!ăciunea no



facem ca şi cum %umnezeu ar fi de faţă şi ne#ar căuta cu ochiul ui; ştiind noi că nici c ntarea de psalmi, nici ru!ăciunea nu ne pot m ntui prin ele însele, ci numai puterea lui înaintea )ăruia se săv rşesc acestea. /n chipul acesta, ochii %omnului privindu#ne, ne voprecum soarele încălzeşte pe toate c te le luminează.

1&. "cestea toate se fac dinaintea lui %umnezeu, c nd mintea este întoarsă cu hotăr re şEl, fie că postim, fie că psalmodiem, fie că ne ru!ăm. )ăci atunci c nd suntem în ru!ăc

c ntare de psalmi, uneori mintea se îndreaptă cu tărie către %umnezeu, alteori însă se riarată şovăielnică; trebuie să cu!etăm atunci că nu ne#am închinat după cuviinţă pe noi%umnezeu şi că nu toate cele săv rşite de noi au avut drept scop împlinirea le!ii %omaceea, în măsura în care cădem de la lucrările şi faptele dreptăţii, în aceeaşi măsură nurăm nem dinaintea ochilor lui %umnezeu. )ăci scris este0 -u vor sta călcătorii de le!e îochilor Hăi4 '$salmi 6, 6(.Hotuşi, chiar zăc nd noi răniţi la păm nt, să chemăm pe %om)el ce poate să oblojească rănile noastre.

1 . $rin urmare, să nu slăbim, ro!u#vă, posturile şi ru!ăciunile şi lacrimile, nici unul dintrîn care /l chemăm pe El cu ru!ăciune fierbinte, p nă c nd se va apropia de noi şi ne va varătăm şi noi, prin fapte, că ne#am îmbo!ăţit cu 3irele 9ristos, iar dacă "cesta e plecat acunoi şi tăinuit în ceruri, noi /l aşteptăm plini de nădejde. $entru că spune %omnul0 %ar vc nd mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti4 '3atei ?, 16(. Este astfel lucru vădit că cde către 9ristos se cade să petreacă toată viaţa lor în înfr nare şi post, cu bună nădejdevenirea ui cea înfricoşătoare. *ă postim neapărat în aceste zile şi să ne pre!ătim paştept nd şi ziua cea de fiecare an a învierii 5ui 9ristos, pentru ca fiind noi curăţiţi, să slăcurat şi patimile ui, învrednicindu#ne de viaţa cea fericită şi fără de moarte pe care dob ndit#o pentru noi prin patimile *ale.1 . $e care viaţă fie ca noi toţi să o căpătăm prin harul şi iubirea de oameni a %omnului

9ristos, )ăruia i se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, dimpreună cu Hatăl *ău cînceput şi cu $rea *f ntul şi bunul şi de viaţă făcătorul *ău %uh, acum şi pururea şi în ve"min.

(Omilia 1 - +espre puterea postului şi a ru ăc

(23tras din cartea0 4fântul 5ri orie /alama Omilii volu

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	steaemy
View:	231 times
Download:	1 times

Sfântul Grigorie Palama despre buna rânduială a postului

Documents