SFANTUL GRIGORIE PALAMAO ATIOE TPHTOPIOX O NAAAMAE

OPERE COMPLETE V

ITTTPAMMATA E'

TRATATE DOGMATICEAOTMATIKAI IIPATMATEIAI

3;4;S

Introducere, traducere gi note de

Cornel Coman, Adrian Tdndsescu, Cristian Chivu

Coordonator: Cristian Chivu

Editura GAndul Aprins 2016

Cuprins

Abrevieri ..'.........'9

Notd asupra vo1umu1ui.................. ....."11

Studiu introductiv .........."" 13

Despre dumnezeiasca impdrtigire ............ ....--.......47

Dialogul Ortodoxului cu Varlaamitul....-.... .......'.113

Teofan .......'......243

Bibliografie ......351

Studiu introductiv:

.,'Mi s-a ardtat, pdrinte, Lumina aceea; [gi] a pieritnumaidecAt casa chiliei gi a trecut lumea, fugind - so-cot - de la fala Sa; qi am rimas singur eu dimpreund cusinguri Lumina; qi nu gtiu de era atunci acolo gi trupulacesta, pdrinte; gi nu cunosc de eram afari de acesta [...];gi imi era bucurie, care qi acum este cu mine, negrditS, qidragoste gi dor mult, incAt rAuri de lacrimi imi curgeau,ca qi acum, precum vezf . $i, rispunzAndu-i, [p[rintele]ii zice: Acela este, fiule'. $i, [dimpreuni] cu cuvAnfuLil vede iardgi gi incet incet se^ curHlegte gi, curifindu-se,ir:rdrizneqte gi fl intreabi pe insuqi Acela gi zice: 'Dum-nezeul meu, Tu egti?'. $i rdspunde qi zice: 'Da, Eu sfirtDumnezeu, Cel ce pentru tine om M-am fdstt; qi, iati,Eu te-am f[cut precumvezi, qi te voi face dumneze'tJ'>>.

SfAntul Simeon noul Teologl

@eonria qi @taoq.indumnezeirea omului piin vederea lui Dumnezeu

dupi Grigorie Palama2

De cerceteazd cineva cu luare aminte scrierile palami-te in ansamblul literaturii patristice, va putea vedea cIsfAntul Grigorie Palama a fost - aga zicAnd - un teolog

1 A cincea cuohntare morald.,5C729, p. 100-104.2 Pentru iceasti temi vezi studiile: C. Chivu, @eoloyia, @eonria rcar

@taoq. An6 ro Zuperbv ro Nto @eohdyo oro lpryydpto llalapa,Thes-salonic 20L0; G. Man2aridis, Ilah:aprca, ed. Poumaras, Thessalonic,1998. Yezi, de asemenea, gi introducerea noastrd - cu titlul Gnoza filo-soficd, gnoza teologicd gi gnoza teopticd dupd sfintul Grigorie Palama - involumul Sfand Grigorie Palama, Opere Complefe III, GAndul Aprins,201.5, p.9-34.

"14 Tne'rerp DoGMATICE

curajos; Ei trccasta pentru cd, in cazul chestiunilor teo-

logice delicate q;i anevoie de limpezit, mulli din mariiteologi ai lliscricii au purces, de-a lungul timpului, la

abordiri mai degrabi tangenfiale; pe cAnd acesta nua ezitat si le abordeze frontal. Aqa se face ci in istoriagAndirii el este legat de teme mari ale teologiei, fiind cu-noscut, de exemplu, ca teologul distincfiei fiinfi-lucr5riin Dumnezeu qi ca teologul vederii lui Dumnezeu 9i alindumnezeirii omului.

Tema indumnezeirii omului se regdseEte, desigur,gi in teologia patristicl anterioari lui Palama. Atha-nasie cel Mare scria, deja, despre CuvAnful lui Dum-ttezelJ cd .,S-a inomenit ca noi sd ne indumnezeimrr3,arHtAnd limpede cd scopul intrupirii Sale nu a fost al-

tul decAt ins5gi indumnezeirea omului. Grigorie Teo-

loguf la rAndul sdu, citAnd din Vasile cel Mare, sPuneundeva: "nu rabd a mE inchina vreuneizidiri, zidire alui Dumnezeu aflAndu-md gi poruncindu-mi-se sd fiudumnezeu>4. Dionisie Areopagitul spune, 9i el, des-

pre indumnezeire cI este ,.asem5narea Ei unirea cu

Dumnezeur5, unire care se face in lumina indumneze-itoare5 qi unire intru care <nestriciciogi gi nemuritorine vom face gi vom ajunge la sfArqitulT cel in-chipul-lui-Hristos Ei preafericits, [Ei] 'totdeauna cu Domnul'-dupd cuvAntul scripturii -'vom fi'e, plini ficAndu-ne,3 Athanasie cel Mare, Despre inomenirea CuaLnfului 54, PG 25, 1928.a Epitaf la Marele Vasile,BEflEL 60,167.5 Dionisie Areopagituf Despre ierarhia bisericeascd 1', 3, PG 3, 3764.6 Despre dumnezeieqtile numiri 7, 1, PG 3, 858A.7 Adicd: desdvArgirea asemenea lui Hristos.8 Sau - dupd att inleles al termenului Ar1€Le -'la moqtenirea cea in-chipul-lui-Hristos (la mogtenirea faptului de a fi asemenea lui Hristos) qi

preafericitd'.e I Timotei 4, 17.

Sruoru rNTRoDUcrIv

pe de o partq prin preacuratele vederi-de-Dumnezeu,de vdzuta aritare-a-dumnezeirii Lui10, [teofanie] ce

ne va lumina imprejur in sclipiri prealuminoase, ca

gi pe ucenici la acea preadumnezeiascd Schimbare-la-fa!6, Qi, ?e de altd parte, impdrtdgindu-ne, cu mintenepdtimitoare gi nematerialnic5, de netrupeascall Luidare-de-lumini gi de unirea cea mai presus de minte,intr-o mai dumnezeiasce imitare a minlilor [celor] maipresus de ceruri; cd vom fi - precum spune adevdrulcuvintelor [Scripturii] - deopotrivi cu ingerii gi fii ailui DumnezelL fii ai invierii fiind [noi]"12.

Simeon noul Teolog - despre viafa cdruia sfAntul Gri-gorie Palama spune ci <<este, intreag5, o minune 9i [cdeste] sl5vitl de cltre Dumnezeu cu minuni mai presus

de fire, si ,,ale cirui scrieri [sint] scrieri ale vietiirl3 -este, negregit, insemnatul inainte-mergdtor al lui Pala-

ma in teologia isihast5la. Asemdndrile dintre cei doi sintevidentels. AmAndoi au fost apringi, inci din tinerefe,de flacira Duhului SfAn! lepldAnd lumea cea degartS,

10 Literal: de teofania vizibild a Lui.11 Literal: inlelegdtoarea, inteligibila.12 Despre dumnezeiegtile numiri 2,1, ed. Ritter, p. 123 (PG 3, B40A); idem 1',

4, p.1,1,4-115 (PG 3, 592C).13'Tnbp rov Lepaq r1ouga(ouruv L, 2, 12, A' , p. 404.laYeziC. Chivu, @eoLoyia, @eonria rcat @taor1. Ano ro Lupecbv ro Nto@ e o Loy o o r o I prly o p to II a La ya, Thessalonic, 2010.1s Este relevanti decizia monahilor bolandigti de a nu insera viala sfAn-

tului Simeon in coleclia Acta Sanctorunr pe motiv ci este vorba de ,,bio-grafia unui scriitor care i-a influenlat pe isihagtii din secolul al XIV-leaatat de detestafi in tot Occidentul". La fel de relevanti este 9i mdrturi-sirea lui Frangois Combefis, conform cdreia el insugi a insistat pe lAngd

bolandigti sd nu fie inclusd in colecfie viala sfAntului, datd fiind suspi-ciunea ci tocmai el ar fi ,,izvortl tuturor gregelilor luiPalama" (Intro'ducere la De essentia et operatione a lui Manuil Calec4 PG 1.52, 260: ,,quasuspicione laborat, et tanquam is fuerit fons omnis Palamici erroris").

15

16 Tnararr DocMATrcE

unul cu rugeciunea (vino, Cel singur, la mine, cel sin-

BUt 116, celelalt cu <lumin eazd' mi infunericul"l7. IsihagtideslvArqifi, amAndoi au pdtruns in adAncurile luminiidumnezeiegti gi au trdit taina indumnezeirii. Primul iEidescrie aceastd experienld in mod cutremurltor, al doileao teologhisegte profund, stabilind fundamentul teological unirii omului cu Dumnezeuin lumina necreat5. Prinopera sa, Palama fundamenteazd, cu argumente teologi-ce solide teologia isihasti gi o sistematizeazd, asa incAtpe aceastd bazd sd poatd fi respinse eventualele rdtdciri,ercz7i sau critici. Mare trditor al tainei indumnezeirii, Si-meon ne spune cd pentru a primi rdsplata teoptiei qi aindumnezeirii, trebuie sd pdzim poruncile cu mult zel gimulti dragostels. Taina indumnezeirii se sdvArgeste prinunirea cu Dumnezeu in lumina Lui necreatd. Simeon igidescrie teoptiile si sporirea duhovniceasc5, de la vede-rea luminii dumnezeiegti pAnd la vederea lui Dumnezeuin aceasti lumind: ,,'Mi s-a ardtat, pirinte, Lumina ace-ea; [gi] a pierit numaidecAt casa chiliei si a trecut lumea,fugind - socot - de la falaSa; qi am rimas singur eu dim-preund cu singuri Lumina; gi nu qtiu de era atunci acologi trupul acesta, pdrinte; si nu cunosc de eram afari deacesta [...]; qi imi era bucurie, care qi acum este cu mine,negriitd, si dragoste gi dor mult, incAt rAuri de lacrimiimi curgeau, ca gi acum, precum vezi'. Si, rdspunzAndu-i, [pirintele] ii zice: Acela este, fiule'. $i, [dimpreun5]cu cuvAntul, iI vede iardqi si incet incet se curdlegte si,16 Simeon noul Teolog, Rugdciune de taind, SC 156, p. 150.17 Este rugdciunea sfAntului Grigorie cdtre Maica Domnului. Vezi Filotheial Constantinopolei, Aoyoq, eiq clyLov lprlyoptov ila),apav 18, ed. Tsa-mis in @e ooa LovLrceiq Bo(av.rLvoi ZuyypaQeiq 4, Ktvrpov Bu(avrwri;vEpeuvdv, Thessalonic, 1,985, p. 447.18 @eoloyrcoq 2, SC 122, p.1.52. Karqyqrrcog L3, p.202.

S:rupIu INTRoDUcrrv 17

curdfindu-se, indrdznegte gi il intreabd pe insugi Acelagi zice: 'Dumnezeul meu, Tu egti?'. $i rdspunde qi zice:'Da, Eu sinf DumnezelJ, Cel ce pentru tine om M-amfh,att; si, iatd, Eu te-am fdcut, precum vezi, qi te voi face

dumnezeu'rr19.lndumnezeirea omului este, agadar, scopul zidi-

rii omului Ei al intrupdrii CuvAntului, iar aceastd maretaind se sivArgegte in nezidita lumind a lui Dumnezeu.indumnezeirea este rodul vederii lui Dumnezgu*invd-ldturd pe care marele nostru teolog Grigorie Palama a

preluat-o din tradilia precedenti gi pe care a argumen-tat-o teologic ca nici un alt teolog.

Invi!5tura despre vederea lui Dumnezeu se inteme-iazd, de altfel, pe Scriptura insiqi, care nu face decAt sd

consemneze realitatea trditl de BisericS, de sfinlii in-vrednicifi vederii acesteia. Astfel, degi in Vechiul Tes-tament Dumnezeu ii refuzd lui Moise posibilitatea dea-I vedea fafa (<nu poate omul si vadi fafa Mea qi si fieviur20) gi in Noul Testament Ioan Evanghelistul gi Te-ologul subliniazd faptul c5 "pe Dumnezeu nimeni nuL-a vdzut vreodatd>2l, totugi, in foarte multe locuri dinsfAnta Scripturi se vorbegte limpede despre vederealui DumnezeLtzz, aparenta contradiclie explicAndu-se1e A cincea cuodntare morald,SCl29, p. 100-104.20 leqirea 33, 23.21 loan'L,18.22 Facerea 32,29; I Ioan 3,2; lsaia 6, 1-3: "$i s-a fdcut cd in anul cAnd amurit Ozia impdratul, am vdzut pe Domnul stAnd pe scaun inalt 9i ri-dica! gi plind era casa de slava Luii gi Serafimi stdteau imprejurul Lui,qi gase aripi [ii erau] unuia, qi gase aripi altuia; gi cu doud igi acopereaufelele, gi cu doud igi acopereau picioarele, gi cu doud zburau; gi stri-gau unul cdtre altul Ei ziceau 'sfAnt, sfAnt, sfAnt Domnul Savaot; pline tot pdmAntul de slava Lti',>. II Corinteni 12,2-4: "Stiu om in Hristosacum paisprezece ani - fie in trup, nu gtiu, fie in afard de trup, nu gtiu,

3.

<IPH|OPIOT TOI(" TIAAAMA>

IIEPI @EIAI, KAI @EOIIOIOT ME@Etr',EOI,

TI

rIEPI THI, @EIAI,KAI TIEPOTOTI. AIIAOTHTOI.

@6qe 611 nqoOr,-rpev vOv to 0n'a;rQotdqr^;v QavegrogAey6prevov rcai. 6orco0v 61e rv tLva A6yov o-noqiaq. @aolyaq nqog f|VAq, "eL

trlv ev tolg ayiotg Xaqrv ctrcrrotov bl'oubtv aA,Ao Aty*t, r1 6tr pret61ouor 0eo0, notvro_ bt rarrriop.ara pet6ler toO 0eo0-rcai" yaq btat notvrr,ov 6qrce L

rcaL ndot prera6tbr,.ro t, 'r.olq ptv toO tistat, toiq bt rcqoq tQe1vaL rcal toO (1v alo0r1trrcc..rs r1 Aoyrrcc.rq 11 voegc.rg -, &Krt-orov (.oran tofrotq anaot, torg piv 'ro eivar, toLq bi rd$1, roTq bi rcqog torito Lg rcaL to Loy iQs 0 an rcai. rd voe rv>>.

'Hire Lg bi toiq ayiotq oupQrovo0vteq oube ;.rtaq dt autouqrlELc.roapev anoLoyiaq' niortq yaq r;yeitat tc,;v lqrtotLa-vrrcrr-rv boyp"hrav, aM'ourc an6ber€rq. Aua 6t toig erc trlSn r0 avoAoy Lag drce [vc,-rv rcaqaouq)o p€vou g av 0u n ev eyrcelv

l Adicd: de cdtre Varlaam gi de cdtre Achindin.2 .a cuvAnta gi a inlelege>: a lega ralionamente gi a simli - cu mintea -tirAmul netrupesc.3 Altfel zis: incuviinlAnd cu Pdrinlii.a Literal: apologie.

3.

<A LUI GRIGORIE PALAMA>

DESPRE DUMNEZEIASCA$r INDUMNEZETToAREA iupAnrAgrRE

SAUDESPRE DUMNEZEIASCA

$I MAI-PRESUS-DE-FIRE SIMPLITATE

S[ punem, dar, acum de fald lucrul cel de cHtre amAndoivddit spusl gi care pare a da loc nedumeririi; cd zic [ei] citrenoi: "dacd harul [adicd darul] din sfinli ziceli ci este nezi-dit nu pentru alt motiv decAt pentru cd [acegtia] se imp[rti-gesc de Dumnezeu gi [daci, pe de altd parte,] toate zidirilese imp[rtigesc de Dumnezeu - cd [El] prin toate strdbate gi

tuturora d[, unora [faptul de] a fi, altora, pe lAngi [faptuldel a fi, ,si pe [cel de] a trdi [in chip] simfitor ori cuvAnti-tor/rafional ori infelegitor - [atunci] nezidit [e] va fi tuturoracestora [darulde la Dumnezerl gi anume] unora [faptul de]a fi, altora [faptul de] a tr[i, iar altora, pe lAngd aceste4 gi cel

de a cuvAnta/rafiona qi a in!elege2>>. Noi, deci, conglisuindcu pdrin{ii3, de nici un rispunsa nu i-am invrednici pe eis;

cdci credinfa premerge dogmelor creqtineqti, iar nu demon-strafia6. Insd, pentru cei picdlifi de probabilistica aceloraT,

poate ci trebuie sd Ie zicem,la rAndul nostru, cum [ci] dacd

5 Pe sus-pomenilii doi eretici.6 Vasile cel Mare, Homilia in Psalmum 115, PG 30, 1048.7 A lui Varlaam qi Achindin, adic5.

52 Tnerars DocMATrcE 3

biov &v rin nqog airoug, cbg EL qv €v toLg ay[org 0e-ouqry<)v laqrrv, 6 piLroror, bra to0to A,tytrt wtorrlv,enrl navtct trx rctrota;ret6leLtof 0eo0, rcav9'itltiv &ywrcAq0r1<re tar rcai Oeonoq0r1o'etaL ndoawiotq nag'0pr^rv'oi ydq ta AoyLrca p6vov tctrat 4ro, paMov 6t tr.rv Ao-yucrirv ol trle OeorcoLo0 brogeaq toO nvefparoq p€t€o1rl-rc<'l'rc6, o(Mo(xair.a aloya rcai" rcqrog toutoLq ra dr):uya.TLyrrq eineq €teqov €t€qrou peAtlovog prete L\11ev i:naqExi:ete rcaL (c,:t1e; Kav roig aytotg iboLg &v bLaQoqav. Otrcouvayrcrtqa pr€v oor yiA.wrarqqSn'taq, peAlttrls 6i apnaq,apvaboq b' €'reqr' arra, rcal toiltcov dvOqrronog, rcdv ltCa-P.A f, ruy6v. Kal ndALv, FtqFrqE rr,ovtbnr,ov ayLc.rteqoq,toO 6t rcgL6g, eL 6t pouAer ta0qog { iA€Qag { tL tcov fuqfcov €teqrov, rr,-rv 6i a00q dv0qrr-rnoq, rcdv f, rcata tdv A1a-dp. ToLo0toq aytoq etrl av rcai" o rcgog row{trayeAoLa btarCol rcaraytA.aorov boyprdtr.rv :rco.ro.on,oy 11u'o.q,6q rcaltQ toO Xqroto0 d:ayytA,iq 6qAoq iotw avtLtatt6pevoq.

Etyaq rctLorrl eotLv 11 €v toq c\bq OeorcoLoq Droqea toOnlieuy.aroq, xsi,rais9' r,:q tEtq 11 priprloiq tq Quomli, ra1a-neqr 6 roteoiooiuo\) rlprag neq#glerarDrbdoK,,oy, ouluzrig Qr.i-ow ylvovratoiaytot 0eofpevoL, ot6'irc 0eo0 yewr^rv,ra;ou6i rcvefipra eLow aq trc nvup.aroq yeyewq;rtvo; rcai

'rletp.a prera to0 rcuqrlou ty, aq aur.Q rcoMripevoL. OuDtp6voq rotqnwr.euouol ei6 to 6vopa auroO rtlrcvo- Oeouye-v6o0ar 6 Xqro-toq dfouolav tbr.;rcev e nLbq;.rqoaq. ral nqo r{s€nriqphq yaq autoO rcaow evurcr;q1ev t0veorv, eiye Qu-otraq dveotw rlpLv, rcaivOv torg vOv buooepdotte rcalaoe-p6ow anaow. Arcouoov toO oentoO Mafiprou buAeyoprd-vou ftQoq lhigqov rcal Adyovtoq. "veripratL 0eo0 drcwo0vto

' V"ri ttt h"pA*1i tS, St.2 Literal: furnica; datoritd contextului am ales un masculin.l Yezi ItI impdrali 76,33.a loan'1,13.s loan 3,6.6 I Corinteni 6,17: .rcel alipit Domnului este un duh cu Elr.

D espr e dumnezei as ca tmp dr t dgir e

de-dumnezei-lucrdtorul har [adicd dar] din sfin{i - o, dragi-lor - pentru aceasta ziceli c6. este zidit, [si anume pentru c6]

toate cele zidlte seimpdrtigesc de Dumnezetl [atunci] -Pen-tru voi - toate vor fi sfinte gi vefi zeifrca toat6. zidirea; cd nudoar cele cuvAntdtoare/rafionale vor fi sfinte (sau, mai binezis, dintre cele cuvAnt[toare/rationale, cei ce s-au impdrtdgitde indumnezeitoarea dare a Duhului), ci gi cele necuvAn-tdtoare, ba mai mulg gi cele neinsuflefite; cd ce daci una se

impdrtdgegte de o existen![ gi de o via{[ mai bund decAt a al-tuia? Iar pe de altd parte vei vedea deosebiri intre cele sfinte;agadar albina ili va fi mai sfAntH decAt musca, miaua decAt

a1binE nu gtiu care altele [mai sfinte] decAt miau4 iar [maisfAntl decAt acestea omul, fie [e1] qilezdvell; gi iarHqi, bonda-rul'z [i!i va fi] mai sfAnt decAt fAnfarii, decAt acesta lapul (sau,

de poftegti, taurul ori elefantul ori alta dintre fiare), iar decAt

aceqtia - iardgi - omuf fie [el] gi ca Aha6v3; astfel de sfAnt este

gi cel care prin dogmete [tui] cu totul de rAs vd trage pe voi laastfel de lucruri ridicole si care - vidit lucru - gi evanghelieilui Hristos se impotriveqte.

2 Cd de ziditd,este firdumnezeitoarea dare a Duhului cea dinsfinli, gi ilnume ca o deprindere/habitudine naturalH sau imi-tare (precum ir:rvafd iIr stAnga gi in dreapta cel ce vd tulburipe voi), [atunci], i:rdumnezeindu-sg sfinlii nu ajung mai pre-sus de fire, nici nu se mai nasc din Dumnezeua, nici nu maisirt duh, ca nigte n[scufi din Duhuls, gi [anume] un lsingurlduh cu Domnul, ca nigte alipifi Lui6; nici doar celor ce credin numele Siu le-a dat Hristos, venind, puterez [de] a se face

[ei] fii ai lui Dumnezeus; c5. gi mai inainte de venirea Sa exis-ta [puterea aceasta] in toate neamurile - dacd [ea] existi inmod natural in noi -, qi acum [exist[] in tofi rHu-cinstitorii gi

ne-cinstitorii de acum. Auzi-lpe cinstitul Maxim vorbind cuPyrros gi zicAnd: ..la semnul lui Dumnezeu se miqcau gi Moisi7 Literal: stdp6nire.8 loan'1., 12.

Tnarern DoGMATICE 3

rcal Mc..rUor;q rcai. Aau'i6 rcai 6oor rqe Odae €vegyeiaq X6rQn-tmol tr,1 ano)iottrr^;v avOqr^-rrwov rcal oaqrcmr.rv LDropa-rc'x y ey 6v ao vr . Kai naAw aMayou.

" rr1 q e Lrc6voq av eAO ou-

<r[9 nqog to aglitunov rcal rqe 1eiae eneilrlpprdvlq svtQ-

Ieiaq, pdMov 6e 0eog rfr 0ecioeryeyevqpdr4q,xainAdovrlDoprdvrls rrl iroraoer rdrv Quom6q in' ainle rcai 6vtr,.ryrcal voouprdvr^;v bta r1v ercvrrctrjoo(oav aufilv laqrv coO

nve0patoq".

O0rco0v oby anAaq peAt touvtaL qv Q6oLv o [ 0 ecoO 6vte9aM'aurr;v rgooAappavovtar rr;v Oelav ev€gyerav, autoto nveupra to &yLov. toit'autd yaq rcata tov pr€yav Baot-Ae tov, .,6tav Fsv trlv auto0 otrcehv ewor^r;rev albv, peraro0 natqdq rcal to0 ulou 0e<.rqo0prev, 6tav bi qv e lq toilqpet6louq iveqyoupriulv 1dqw ev0up10r^;pev, evr1pw elvarA6yopev". EL 0i cboneq tv torq rrLoyaotndow oflto rcaL dvtorq aytorq tot[, rcai.ri-rg 0eoq xotrardq ooQaq u;r6v enLvoiag,xa9aneq ev tor6 aMoLqraxo.laAltnLarcrtltv oritco xavroiq ayioLq qv riydrqra, rg XQs(a XgLotoO xai qs a0ro0naqovolaq;TtA yqeia. rou KotE'autdv panrLoparoq rc.ai tr1S

iE ai:rov ftQocrylopdvls rlpriv iEouoisq te rai buvdpreroq;Tiq Xqeh nve0patog d[ unaqXrle a$Oq ipQuorop6vou rcaineprzro;.rdvou rcal dvorrcr(opdvou; Kai yaq rbg ev tQ navtlrcai qprrv evr1v. "Eotar 6i xai. o Oeoq op"tok -rq rr.ieav rcaL 0eo-non^;v. Kaltor oaQr,rq Qqorv 6 p,iyaqBao(Atwq, "[el] o Oeoq

opolroq tcrtLt t xai" yew4, opo lroq rcai" rctlorqe rt pc^.lv xai na-'njq emrv 6 Xgot6q. 0eoq yaq rcaiou 1qe[a mlq 6La rou ayloutw tu paroq u lo0 eohg". "Xuvrjye rge ", Qr1 oi"v 6 ar6oroLoq,

1 Disputatio cum Pyrrho, PG 9L, 297 A.2 Sau'icoana la izvodul sdu'; este vorb4 desigur, despre om ca drip al luiDumnezeu.a Sau: igi amelioreazi natura.

3 Ambigua,Pc9L, 1076C.

5 Adicd 'rangul' propriu Lui, 'dregdtoria' proprie Lui.6 Despre sfdntul Duh26, 63,PG 32,18/,C.TAdicd: vatnsemna ci Dumnezeu acelagi lucruil face zidind oriindumnezeind;va insemna ci la Dumnezeu totuna este a zidi cu a irdumnezei.

Despre dumnezeiascaimpdrtdgire 55

gi David 9i [tofi] cA[i - prin lepidarea insuqirilor omenegti

gi trupegti - s-au fdcut incdp[tori dumnezeieqtii lucriri"l' $iiarngi, altundeva: "inillAndu-se chipul la arhetip[ul siu]2 9iluAnd asuPra ei dumnezeiasca lucrare, mai bine zis ajungAnd

[ea] dumnezeu prin ir:rdumnezeire 9i indulcindu-se mai multde iegirea din cele ce firegte sir:rt - 9i se 9i inleleg [a fi] - asuPra

ei, [aceasta] datoritd harului Duhului, cel ce a biruit-o pe ea"3'

3 Prin urmare, cei irdumnezeifl nu igi imbundtdlesc fireaa qi'

atdt, ciiau asuprd-le irsigi lucrarea dumnezeiasci, [pe] IlsuqiDuhul SfAn! c[ [pe Unul9i] Acelagi tDuhl - dupd marele Va-

sile - ocAnd gAndim propria Luivrednicies, [atunci] cu Thtil

Ei cu Fiul il socotim [a fi]; iar cAnd cugetim [1a] harul lucritorin cei pdrtaqi [de E1], zicem cd in noi este [Duhul]"6. Iar dacd

qi in sfinli [tot] aga este, [9i anume] Precum este in toate cele

zidite, gi dac[, dupd inleleptele voastre ndscociri, ca Dumne-

zer, qi?n sfin! [tot] a9a zidegte sfinqeni4 [9i anume] precum

zideqte in celelalte [f[pturi] cele potrivite [acelora], [atunci] ce

trebuinld [mai era] de Hristos 9i de venirea Lui? Ce trebuinlh

[mai era] de botezul trtru El9i de stdpAnia 9i puterea veni-

te in noi din eVEl? [$i] ce tiebuinli [mai era] de Duhul Cel

iarigi suflat [in noi] - de la inceput - 9i himis 9i sdlXqluit [innoi]? - c[ doar, precum [era] in toate, 9i in noi era. $u pe de

altd parte, Dumnezeu Se va afla intru [unul si] acelaqi chip

zidndgiindumnezeindT;pe cAnd marele Vasile zice limpede

[cH] <[dacd] Dumnezeu intru [unul 9i] acelagi chip zideqte 9i

nagte, [atunci vom ajunge la absurditatea c[]intru [unul gi]

acelaqi chip Hristos ne este qi ziditor gi p[rinte; cd Dumnezeu

este, gi ntlare trebuinfi de a [ne] infia prin Duhul'8' <Ne-a

Wrt lm t"l E""r*iu 4,PG 29, 592A. Notdm ci in citatul acesta sf6ntul Vasile

folosegte demonstratia prin reducere la absurd: .dacd Dumnezeuintr-acelagi

chiplitercl: asunmea;n.t.yzidegte 9i nagtg [atunci] Histostntr-acelagi dripne

"ti" qi ridito. gi pdrinte, ci Dumnezeu este 9i nu are trebuinli de a [ne] infia

prinbuhul, (dupd cum [nu are trebuinli] nici a ne face prin altcineoan{iri ale

Lui); bine dar multe din cele zidite nici fire [in stare] a primi Duhul infieriinu aLL ctiln [sint] necuv6ntdtoarele 9i neirsufle$tele>.