+ All Categories
Home > Documents > Serie nouă nr. 43, februarie 2012 ISSN 2066-0103 · ca Raportul Brundtland), a formulat...

Serie nouă nr. 43, februarie 2012 ISSN 2066-0103 · ca Raportul Brundtland), a formulat...

Date post: 30-Jul-2018
Category:
Upload: trinhkien
View: 238 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
28
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103 1 Serie nouă nr. 43, februarie 2012 ISSN 2066-0103 Ştiinţă Tehnică Artă Recreaţie Tot ce-i bun, pentru voi REDACTOR Gabriela Vasile Colectiv de redacţie Stoica Mihaela Bianca, clasa a XIII-a Topîrceanu Ana-Maria, clasa a XII-a Beia Răzvan, clasa a XII-a Neacşu Petruţ, clasa a IX-a Profesor consultant Felicia Lăzăroiu Coordonator de proiecte şi programe extraşcolare : Olguţa Spornic
Transcript

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

1

Serie nouă nr. 43, februarie 2012 ISSN 2066-0103

Ştiinţă

TehnicăArtă

Recreaţie

Tot ce-i bun, pentru voi

REDACTOR Gabriela Vasile

Colectiv de redacţieStoica Mihaela Bianca, clasa a XIII-aTopîrceanu Ana-Maria, clasa a XII-a

Beia Răzvan, clasa a XII-aNeacşu Petruţ, clasa a IX-a

Profesor consultant Felicia Lăzăroiu

Coordonator de proiecte şi programe extraşcolare:Olguţa Spornic

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

2

Prin simţuri, putem percepe că totul în jurulnostru este într-o continuă schimbare. Unele lucrurisau fenomene, caracterizate prin schimbări extremde lente, sunt considerate „durabile” sau„trainice”; acestea pot lăsa chiar iluzia că sunteterne (oceanele, formele de relief, crusta de gheaţăde la poli, aştrii şi traiectoria lor pe cer etc.); altele,considerate în comparaţie cu primele ca „efemere”,se modifică rapid (fenomenele atmosferice, dunelede nisip, focul, fiinţele etc.).

Ceea ce percepem prin simţuri a fost validatştiinţific abia în secolul al XIX-lea (vezi „Principiulconservării materiei şi al energiei”), dar a fost intuitîncă din Antichitate de Anaxagoras Clazomerai(500-428 î.Hr.) în lucrarea „Despre natură”:„Nimic nu se naşte, nimic nu piere, ci lucrurile dejaexistente se combină, apoi se separă iarăşi”.

Au contribuit la cristalizarea principiuluiconservării ca teorie ştiinţifică Antoine Lavoisier,Henry Cavendish, Mihail Lomonosov, J. R. Mayer.

Teoria fizicii moderne consideră adevăratăteoria conservării energiei, care se poate manifestafie sub formă materială, fie sub formă de câmp.

Antoine Lavoisier Julius Robert von Mayer(1743-1794) (1814-1878)

Chimist francez Fizician german

Lavoisier (1789) – „Traité élémentaire de chimie” : „… nimicnu se creează, nici în artă, nici în natură; putem emiteprincipiul că la începutul şi la sfârşitul unei reacţii, cantitateade materie este aceeaşi …sunt numai schimbări, modificări.”J. R. Mayer (1842) – „Energia nu poate fi creată, nicidistrusă.” (forma rudimentară a primului principiu altermodinamicii)

În paginile acestei reviste, vă oferim informaţiişi interpretări subiective despre lucrurile care setransformă lent (durabile) sau rapid (efemere).

Dacă v-am făcut curioşi, poftiţi şi citiţi!Aşteptăm sugestiile voastre de teme pentru revisteleurmătoare; scrieţi-ne ce v-a plăcut şi ce nu v-aplăcut, ca noi să putem optimiza conţinutul şi formade prezentare.

Gabriela Vasile, bibliotecar

3 Avantajele unei dezvoltări durabile4 Marele Zid sfidează timpul5 Efemeride8 Ştiaţi? Dacă nu ştiaţi, aflaţi!10 Cele mai longevive fiinţe13 Artă efemeră15 Rime de tot râsul16 Jocuri pentru antrenarea neuronilor

prea odihniţi18 Sclavii şi creatorii modei19 Pânza de păianjen. Durabilitatea unei

ţesături aparent efemere19 Artă din trecutul îndepărtat22 Trăinicia mentalităţilor anacronice în

mediul socio-economic şi politicromânesc

24 Link-uri pentru internauţi25 Citate pentru înţelepţirea noastră26 Răspunsuri la „Jocuri pentru antrenarea

neuronilor prea odihniţi”27 Calendarul activităţilor şcolare –

februarie 2012

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

3

Definirea conceptul „dezvoltare durabilă”Prin dezvoltare durabilă se înţelege cadrul

teoretic recomandat cu prioritate guvernelor la nivelplanetar pentru găsirea acelor strategii dedezvoltare socială şi economică care armonizeazănevoile prezente cu cele viitoare ale omenirii,punând accent pe conservarea mediului natural.

Scurt istoric al implementării în politica economicăConceptul „dezvoltare durabilă” a luat naştere

ca răspuns la apariţia problemelor de mediu şi acrizei energetice de la sfârşitul anilor 1960.

Conferinţa privind Mediul de la Stockholm din1972 este momentul în care se atrage ferm atenţia căactivitaţile umane provoacă deteriorarea gravă amediului înconjurător, punând în pericol viitorulPlanetei.

Printr-o decizie a Adunării Generale a ONU,s-a înfiinţat în 1983 Comisia Mondială pentru Mediuşi Dezvoltare (WCED), cu atribuţii în semnalareapriorităţilor privind evitarea poluării şi deteriorăriimediului natural.

Alte două evenimente importante au convinsguvernele de necesitatea protejării mediului pentruviitorul omenirii: descoperirea unei găuri de ozon înstraturile înalte ale atmosferei de deasupraAntarcticii (1985) şi accidentul nuclear de laCernobîl (1986).

Raportul WCED din 1987, (cunoscut mai bineca Raportul Brundtland), a formulat definiţia:„dezvoltarea durabilă urmăreşte satisfacereanevoilor prezentului, fără a compromite posibilitateageneraţiilor viitoare de a-şi satisface propriilenevoi”.

Termenul „dezvoltare durabilă” a intrat înconştiinţa publică abia din vara anului 1992, dupăConferinţa privind mediul şi dezvoltarea, organizatăde Naţiunile Unite la Rio de Janeiro; Conferinţa,cunoscută ca „Summit-ul Pământului”, a avut caefect elaborarea de convenţii pentru: ● reducereaemisiilor de metan, dioxid de carbon; ● conservareaspeciilor biologice; ● stoparea defrişărilor masive.

La Summit-ul Pământului a fost elaborată şiAgenda 21, un plan ambiţios de susţinere adezvoltarii durabile.

Dezvoltarea durabilă în Uniunea EuropeanăDezvoltarea durabilă a devenit obiectiv UE din

1997, când a fost inclus ca punct distinct în Tratatulde la Maastricht; la summit-ul de la Goetheborg(2001) a fost adoptată Strategia de Dezvoltare

Durabilă a UE, căreia i-a fost adaugată odimensiune externă la Barcelona, în 2002.

Priorităţile dezvoltării durabile în UE au fostcompletate în decembrie 2005 cu următoareleobiective:- schimbările climatice;- creşterea nivelului de sănătate al populaţiei;- stoparea excluziunii sociale;- reducerea noxelor provenite din transporturi;- respectarea mediului în minerit şi prelucrarea

resurselor naturale;- scăderea gradului de sărăcie.

Principiile dezvoltării durabilePrincipiile dezvoltării durabile trebuie să fie

baza politicii economice a fiecărui sat:● Principiul sustenabilităţii: limitarea consumuluide resurse în prezent pentru a nu compromitedezvoltarea generaţiilor viitoare; maximizareaeficienţei producţiei, serviciilor şi investiţiilor;● Eco-eficienţă: satisfacerea necesarului cu unconsum minim de resurse şi un minim impact asupramediului (eliminarea risipei din consumulindustrial);● Eco-suficienţă: armonizarea stilului de viaţă cuprincipiul sustenabilităţii (eliminarea risipei dinconsumul populaţiei);● Principiul precauţiei: în domeniul investiţiilor,evaluarea ştiinţifică a riscurilor pentru sănătateapopulaţiei şi pentru mediul înconjurător;● Principiul cooperării şi al participării: toatepărţile interesate sau afectate de dezvoltareaeconomică trebuie să participe la luarea deciziilor;● Principiul „poluatorul plăteşte”: persoanele(fizice / juridice) care provoacă poluarea mediuluitrebuie să suporte costul depoluării;● Responsabilitatea faţă de mediul înconjurător aproducătorului: responsabilitatea producătoruluifaţă de mediu este extinsă la întreg ciclul de viaţă al

SĂNĂTATE, SIGURANŢĂUser -friendly

EFICIENŢĂENERGETICĂ

LEGEA IMPACTULUIASUPRA MEDIULUI

Mediuleconomic

Mediul social

Mediulînconjurător

Sustenabil

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

4

produsului (de la fabricaţie, consum şi până larecuperarea deşeurilor).

Avantajele dezvoltării durabileScopul general al dezvoltării durabile constă în

îmbunătăţirea vieţii şi asigurarea condiţiilornecesare pentru ca oamenii să se poată realiza laîntregul lor potenţial, în prezent şi viitor.

Urmând principiile dezvoltării durabile se potrealiza următoarele obiective:

- guvernare eficientă (politici economice evândca scop ● economisirea resurselor, ●creşterea economică bazată pe transformăristructurale şi ● distribuirea la nivelul întregiipopulaţii a beneficiilor dezvoltării);

- reducerea îmbolnăvirilor cauzate de un mediupoluat.

Şcoala şi dezvoltarea durabilăDoar prin educaţia ecologică începută de la

vârste fragede se poate vorbi de o viitoare generaţiemai responsabilă, mai atentă la economisirearesurselor Terrei şi la păstrarea mediului naturalnepoluat; de aceea, învăţământul românesc şi-aadaptat în ultimii ani programul educativ, punândmai mult accent pe formarea tinerilor în spiritulrespectului pentru mediu.

Importanţa păstrării unui mediu prielnic vieţiieste evidenţiată în liceul nostru la orele de chimie(ex: experimentul „Fitotoxicitatea”, condus dedoamna profesoară Irina Mihăilescu), tehnologie(ex: sortarea şi depozitarea deşeurilor în atelierulmecanic), geografie (ex: sesiune de referate şiexecutarea de planşe pentru „Ziua Pământului”).

Cercului ecologist ENIGMA, condus de doamnaprofesoară Victoria Gibaru, a participat în fiecarean la competiţii interşcolare pe teme ecologice (ex:„Primăvara şcolilor”, „Colţul verde din şcoalamea”) şi la multe excursii cu tematică ecologică (ex:„Râuri şi lacuri din apropierea Capitalei”; „Rolullizierelor de pădure în Câmpia Română”).

„Ecologişti la noi acasă” este activitatea ceamai curajoasă a voluntarilor ecologişti din şcoalanoastră şi este în plină desfăşurare: încercăm să-i

învăţăm pe adulţii deacasă că dorinţa de a trăiîntr-un mediu curat nu estesuficientă; cu mic, cu maretrebuie să şi acţionăm înacest sens. Măcar săreciclăm selectiv deşeurile!

Toader Angela, clasa a X-a A

Istoria Marelui Zid se confundă cu cea a ChineiÎn perioada anterioară unificării Chinei (sec. 7-

5 î.Hr., epoca Statelor Combatante), aveau loc luptecrâncene pentru supremaţie între conducătoriilocali; micile aşezări se apărau de atacurile rivalilorprin construirea de fortificaţii, construite din lut,lemn şi pietriş.

Unificarea ţării s-a produs în anul 221 î.Hr.,când Qin Shi Huang şi-a răpus toţi adversarii şi s-adeclarat împărat.

Qin Shi Huang a dispus unirea şi întărireavechilor fortificaţii din trei ţinuturi nordice, ca şiconstruirea de noi secţiuni de zid la graniţa de nord,pentru a face faţă invaziei hunilor. Grandioasalucrare s-a făcut prin munca a milioane de soldaţi,ţărani şi prizonieri, mulţi dintre aceştia murind deepuizare.

Fortificaţiile ridicate în timpul împăratului QinShi Huang au reprezentat prima versiune a MareluiZid Chinezesc; lucrarea s-a păstrat până în zilelenoastre, mai mult în legende şi mai puţin pe teren.

Legendele păstrate în folclor din vremeaprimului împărat chinez amintesc în oarecaremăsură de legenda românilor „Meşterul Manole”;ele povestesc despre jertfele omeneşti şi despremarile sacrificii făcute de familiile constructorilor.Zidul, un uriaş dragon, se mărea pe măsură ceînghiţea vieţi omeneşti.

Marele Zid Chinezesc a fost continuat şi întăritîn timpul dinastiei Ming (1368-1640), ca urmare apresiunii atacurilor mongole la graniţa de nord.

În 1640, când revoltele măcinau imperiul,rebelii nemulţumiţi au ocupat capitala Beijing;împăratul a preferat să-şi curme singur viaţa decâtsă ajungă pe mâinile mulţimii. Moartea ultimului

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

5

împărat Ming a propagat haosul din capitală şi înregiunile apropiate.

Porţile Marelui Zid au fost deschise în 1644armatei manciuriene, condusă de Dorgon Manchu;acesta promisese unor mari familii chineze că vaelibera capitala Beijing de grupurile rebele.

După ce a ocupat capitala Beijing, DorgonManchu nu a predat-o (aşa cum făgăduise) marilorfamilii, ci l-a impus ca împărat al Chinei pe nepotulsău, Shunzhi Qing, la 6 iunie 1644.

Dinastia Manchu Quing a durat până la 12februarie 1912, când imperiul aristocratic bimilenara fost înlocuit de un alt tip de organizare statală,republica, impus în timpul Revoluţiei Xinhai.

Valoarea strategică a Zidului a scăzut după cenobilii Mongoliei Exterioare au depus jurământ decredinţă Chinei (anul 1691); din această cauzădinastia Quing nu a mai investit în repararea şiîntreţinerea Marelui Zid.

Iată deci că, povestind istoria Marelui Zid,povestim de fapt Istoria Chinei.

Zidul chinezesc la Simatai

Marele Zid, devenit obiectiv turistic în epocamodernă, este întreţinut doar în zonele cu traficmare de vizitatori; investiţia de reabilitare a întregiilucrări nu a fost încă pornită, deşi Zidul estemândria Chinei.

Caracteristicile Marelui Zid ChinezescMarele Zid este cea mai lungă structură din

lume realizată de mâna omenească. Zidul arelungimea de 6352 km, şi se întinde de la trecătoareaShanhaiguan până în zona de vest a ţării (ţinutulLop Nur), delimitând graniţa între China de Nord şiMongolia Mijlocie. Grosimea medie a zidului este de6 metri, iar înălţimea medie este de de 8 metri(înălţimea maximă 9,1 metri).

Cele 24 de turnuri de observaţie din dreptul localităţiiJinshanling, reconstruite în Epoca Ming

După unele estimări, doar a cincea parte dinMarele Zid şi-a păstrat semeţia. Secţiuni importantesunt neîntreţinute corespunzător sau vandalizate deturiştii dornici să plece cu o amintire. Alte părţi s-audistrus datorită eroziunii naturale şi slabei rezistenţea materialelor folosite (piatră locală sau cărămidă,cu liant dintr-un amestec din clei de orez şi coajă deou). Zidul a fost expertizat în anul 2002 pe 101porţiuni diferite, iar concluzia este îngrijorătoare:vitregiile naturii ca şi amprenta umană destructivăprovoacă gradual reducerea giganticei construcţii.

Zidul a avut un rol pozitiv în dezvoltareacomerţului cu mărfuri europene, deoarece negustoriistrăini se simţeau mai protejaţi pe un drum păzit deslujbaşii imperiali; negustorii puteau folosi la nevoieşi contra-cost construcţiile anexe (locurile pentrustocare, turnurile de semnalizare cu fum).

● Marele zid Chinezesc a fost înscris în PatrimoniulUNESCO World Heritage în anul 1987;

● Marele Zid Chinezesc nu se vede cu ochiul liber de peLună (afirmaţia provine dintr-un film de ficţiune).Astronautul american veteran Gene Cernan declara:„Pe orbita Pământului, la înălţimea de 160 – 320 km,Marele Zid al Chinei este într-adevar vizibil cu ochiulliber”; un alt astronaut, Ed Lu (ofiţer ştiinţific ISS-7)a adăugat următoarele: „Zidul este mai puţin vizibildecât o muţtime de alte obiecte. Şi trebuie să ştii undesă te uiţi!”

Pârvu Valentin, clasa a XII-a A

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

6

►BiologieEfemeridele sunt insecte acvatice cu viaţă

adultă foarte scurtă (de la 1 oră până la maximum ozi); insectele adulte nu se hrănesc deloc, trăind doarpentru a asigura perpetuarea speciei.

„Înflorirea Tisei” un spectacol unic în lume; efemeride detalie mare (Palingenia longicauda) execută dansul de nuntă

După fecundare, femeleledepun ouăle pe luciul apei;acestea se scufundă în adânc şieclozează în aceeaşi vară, dinele apărând larvele.

Stadiul larvar, caracterizatprin transformări succesive,poate dura de la 1 la 3 ani.Larvele au aparatul bucal binedezvoltat; respiraţia larvelor seface prin filamentele branhialesituate pe laturile abdomenului.

Stadiul larvar se încheie când în pupă estecolectat un volum suficient de gaz pentru a ridica lasuprafaţa apei coconul; lepădând acest ultim înveliş,musculiţa îşi începe zborul efemer.

Efemeridele sunt insecte cu corp zvelt, aproapecilindric şi cu două perechi de aripi membranoaseneegale, cele anterioare fiind mai mari şi cu nervuridese. În repaus, aripile stau în poziţie verticală,alăturate (la fel ca la fluturii de zi).

Aparatul bucal este de tip masticator, foarteredus şi nefuncţional, ca şi tubul digestiv, care esteumplut doar cu aer.

Antenele sunt scurte, iar abdomenul se terminăîn partea posterioară cu două sau trei filamentemultiarticulate.

Insectele, grupate în roiuri compacte, se avântăîn zborul nupţial la apusul soarelui, rătăcind ovreme şi apoi retrăgându-se spre apă.

Roi de efemeride „tapetând” bordul unui camion

Strămoşi uriaşi ai efemeridelor actuale au trăitîn Carbinifer (un exemplar descoperit în Moraviaavea aripi de 45 cm).

Sunt cunoscute în prezent peste 2500 de speciiale ordinului Ephemeroptera, dar multe dintre elesunt ameninţate cu dispariţia datorită poluăriiapelor; de exemplu, pe cursul românesc al râuluiTisa aceste insecte aproape că au dispărut, în timpce pe teritoriul Ungariei (unde respectul pentrumediu este o realitate şi pentru societăţile economiceşi pentru populaţie) are loc în fiecare an fenomenul

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

7

numit „înflorirea Tisei”, o garanţie că apele suntcurate.

Efemeridele au o mare importanţă economică:în toate stadiile de dezvoltare, ele sunt hranapreferată a multor specii de peşti şi păsări, aşa că,reducerea populaţiei de efemeride se poaterăsfrânge negativ asupra întregului lanţ trofic.

La noi, efemeridele se numesc popular „muştede mai” sau „rusalii”, pentru că apar în apropiereaacestei sărbători religioase; larvele sunt numite depescari „babiţe”.

Există în popor credinţa că Dumnezeu le dăvoie tinerilor morţi înaintea căsătoriei să afle taineleiubirii, întrupându-se în „fluturi de-o-zi”.

La pescuitul de păstrăvi se folosesc momelicare imită efemeridele, confecţionate din mătase şipene; pentru cei care doresc detalii în aceastăprivinţă, le recomand adresa:http://pescuitlamusca.ro/page3/page8/page36/muste-de-mai-irlandeze.html

Momealăpescărească

imitândefemeridele

►AstronomieÎn astronomie, se numesc efemeride listele

(întocmite prin calcule laborioase) care daucoordonatele unui anumit corp (planetă, cometă,satelit, asteroid) pe sfera cerească într-o perioadăde timp viitoare. Cele mai cunoscute efemeride sunttabelele cu poziţiile planetelor din sistemul nostrusolar la anumite date calendaristice, tabele careuşurează găsirea planetelor pe cer.

La calculul coordonatelor unui obiect ceresc sepleacă de la elementele orbitale ale respectivuluicorp ceresc în comparaţie cu planul orbiteiPământului. Listele folosesc în astronomie şiastronautică. Pentru sateliţii care fac parte dinsistemul de poziţionare GPS, aceste date sunt parteale semnalului transmis la Pământ şi stau la bazacalculării poziţiei sistemului receptor.

Efemeridele astronomice sunt invocate şi deastrologii care pretind că pot ghici viitorul în stele.

Pentru exemplificare, iată cum arată efemeridaastronomică pentru data de 21.02.1952.

Date/Time: 1952.02.21 12:12:00 UTC (GMT - Delta T), JD =2434064.008333Sidereal Time: 22:13:28, Delta T = 30.0 secondsLongitude: -45°00'00" Latitude: 45°00'00" Elevation: 0metersPhase of Moon: 0.851 (0.000=New; 0.250=First 1/4;0.500=Full; 0.750=Last 1/4)Planet Longitude Latitude Right Asc. Declination

Sun 01 Psc 49'03" - 0°00'09" 22:15:18 -10°50'03"Moon 07 Cap 55'02" - 5°08'51" 18:35:52 -28°20'57"Moon's Node 00 Psc 34'24" 0°00'00" 22:10:33 -11°16'26"Apogee 19 Leo 10'42"R 1°02'56" 09:27:46 16°04'25"Mercury 01 Psc 18'54" - 1°57'03" 22:16:14 -12°50'00"Venus 00 Aqr 23'00" 0°02'03" 20:10:18 -20°02'33"Mars 12 Sco 49'53" 1°56'49" 14:43:57 -13°50'20"Jupiter 14 Ari 20'52" - 1°07'24" 00:54:34 4°37'23"Saturn 14 Lib 18'33"R 2°37'55" 12:56:46 - 3°13'00"Uranus 10 Cnc 11'25"R 0°23'04" 06:44:28 23°26'23"Neptune 21 Lib 28'58"R 1°41'25" 13:21:58 - 6°48'40"Pluto 20 Leo 03'59"R 9°12'17" 09:42:32 23°30'30"Chiron 10 Cap 08'06" 6°05'50" 18:42:10 -16°58'49"Quaoar 09 Lib 36'19"R 0°05'03" 12:35:26 - 3°43'47"Sedna 23 Ari 51'29" -10°21'43" 01:43:33 - 0°23'01"Sgr A*//GalCtr 26 Sgr 11'00" - 5°36'03" 17:42:38 -28°59'28"►Mass-media

Pe unele calendare şi în presa scrisă sauelectronică, se obişnuieşte marcarea datei curentecu fapte deosebite din anii trecuţi, petrecute înaceeaşi lună şi zi. Acest „remember” de presăpoartă tot numele de efemeridă.

Întocmirea unei astfel de liste se realiza întrecut printr-o documentare laborioasă (răsfoireacolecţiilor de presă scrisă); astăzi este mult maiuşor, datorită Internetului.

Dintre întâmplările petrecute de-a lungultimpului pe data de 18 februarie, iată ce a ales untânăr să pună pe blogul său:

1516 S-a născut Maria Tudor (Maria I), regina aAngliei şi a Irlandei (1553-1558);

1790

Apare la Iaşi periodicul de limbă franceză„Courier de Moldavie”, primul ziar tipăritpe teritoriul ţării noastre (până în aprilie1790);

1929

● Are loc prima transmisie de teatruradiofonic la Radiodifuziunea Română;● La Hollywood, California au fostdecernate primele trofee ale AcademieiAmericane de Film;

1930

Americanul Clyde Tombaugh descoperă ceade-a noua planetă a sistemului solar – Pluto– de la Observatorul Lowell, aflat laFlagstaff, Arizona;

Stoica Mihaela Bianca, clasa a XIII-a M1

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

8

● Organul efemerPlacenta este considerată un organ efemer lamamifere, deoarece este prezent doar în timpulgestaţiei şi al sarcinii.

● Cel mai durabil materialÎn luna ianuarie 2011 oamenii de ştiinţă americanide la Lawrence Berkeley National Laboratory auanunţat crearea în premieră a unui nou material, nufoarte dens, dar foarte rezistent la impact.Materialul are la bază sticlă, paladiu şi altecomponente, în proporţii nepublicate. Materialuleste mai dur decât oţelul şi mult mai uşor decâtacesta (comparabil ca greutate cu aluminiul saualiajul de titan). Posibile aplicaţii: construcţia depoduri, nave şi aeronave.

● Insule efemereVulcanii submarini pot da naştere unor „insuleefemere”. Banua Wuhu (Insulele Sangihe-Indonezia)un vulcan submarin de 400 m faţă de fundul mării adat naştere în mod repetat la insule care au apărut(în 1835, 1889, 1919), apoi au dispărut (în 1848,1894 şi respectiv în 1935).Apariţia sau dispariţia insulelor are legătură cuintensificarea sau domolirea activităţii vulcanice dinzonă.

● Branduri durabileAm găsit lista cu primele 10 branduri din StateleUnite ale Americii (întocmită potrivit preferinţeloractuale ale publicului şi durabilitatea în timp amărcii), la adresa de Internet de mai jos:http://www.dailyfinance.com/2011/02/22/americas-10-most-durable-brands-and-their-logos/Este interesant faptul că în acest top se regăsescbranduri care au rezistat chiar şi după ce unelecompanii au fuzionat sau au fost vândute.

Companie - Brand Fondat ActivitateJohn Deere 1837 Inginerie agricolă, maşini,

motoare, utilaje forestiere,sisteme de irigare.Motto: „Nimic nu se executăca un Deere”

Anheuser-Busch 1852 BereComponentele brandului: unvultur pe un scut american,în mijlocul literei A.Brandul a fost încorporat din2008 în logo-ul companiei-mamă, Anheuser InBev.

Quaker Oats 1877 Fulgi de cerealeBrandul foloseşte renumeleonest al quaker-ilor dinPennsylvania. Compania estedeţinută în prezent dePepsiCo, dar brandul s-apăstrat.

Aunt Jemima 1888 Semipreparate, produse depatiserie; Chipul mătuşiiJemima rezistă pe ambalaje,cu toate că în prezentcompania este doar o filială aPepsiCo.

Coca-Cola 1886 Băuturi răcoritoareBăutura inventată defarmacistul John Pembertonare şi astăzi brandul original,la care s-au adăugat micinuanţe pentru „întinerire”.

General Electric 1878 Compania fondată deThomas Edison are înprezent activităţi în industrie,infrastructură, sănătate,domeniul bancar, finanţarecomercială şi media; din2004 brandul este albastru.

Vicks 1890 MedicamenteMarca şi produsele sale suntdeţinute în prezent de Procter& Gamble.

Arm & Hammer 1860 Compania producea laînceput bicarbonat de sodiuşi sodă pentru rufe; acum areo gamă largă de produsepentru întreţinere şi igienă.

Johnnie Walker 1820 WiskyLogo-ul „Stepping man” esteînsoţit de deviza: „Născut în1920. Încă merge bine!”

New York Times 1851 Ziar de afaceri care dăinuiedin 18 septembrie 1851

Şi în România au început să se facă topuriale celor mai puternice branduri; companiaspecializată Unlock Market Research a întocmitpentru revista Biz în 2010 şi 2011 un studiu calitativ

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

9

(20 de interviuri în profunzime cu persoane dediferite vârste, profesii şi povenind din medii socialediferite) şi cantitativ (interviuri telefonice), din carea reieşit următorul „top 10”.http://www.businessmagazin.ro/galerie-foto/actualitate/top-50-cele-mai-puternice-branduri-romanesti-8713680

2010 2011Romaqua Group-apă minerală Romaqua Group-apă minerală

Dacia-automobile Kraft Foods Ro-ciocolată

Pro TV-media Kandia-ciocolată

Coca-Cola Ro- apă minerală Farmec-produse de întreţinere

Kraft Foods Ro-ciocolată Coca-Cola Ro- apă minerală

Ursus Breweries-bereTimişoreana

Erste Group-consorţiu bancar

European Drinks-apă minerală LaDorna-produse lactate

Cotnari SA-vin Dacia-automobile

Ursus Breweries-bere Plafar-ceai, produse din plante

Erste Group-domeniul bancar Ursus Breweries-bereTimişoreana

De doi ani, Borsec ocupă primul loc în top; este deremarcat faptul că în 2011 intră în top vechi brand-uri româneşti: Kandia (1890), Gerovital (1971) şiPlafar (1941).

● Specii ameninţate cu dispariţiaEfectivele de elefanţi din Sumatra s-au redus înultimii 25 de ani cu mai mult de 50%, în condiţiile încare habitatul lor natural a ajuns doar 30% din celexistent la mijlocul anilor ’80.Se estimează că maitrăiesc în sălbăticiecel mult 2.400 deexemplare; pentrucă vegetaţia nu aretimp să se refacă,animalele pot pieride foame dacă nu sevor aplica urgentstrategii corectgândite şi finanţate.Nici orhideele nu o duc prea bine; ele preferăpădurile cu vechime de peste 120 de ani, bogate înfungi. Pentru că pădurile bătrâne s-au redus drastic,s-a încercat însămânţarea orhideelor în păduritinere. Seminţele însă nu au germinat, lipsite fiind decantitatea favorabilă de mucegaiuri care le-ar fiasigurat nutrienţii.

● Puf de păpăie cu pălărie; material uşor şi durabilUn material de 100 de ori mai uşor decâtpolistirenul extrudat a fost realizat de un grup decercetători de la Universitatea din California.

Materialul este format din tuburi goale cu pereţii de 1.000 deori mai subţiri decât firul de păr

Materialul are aspect de napolitană. Având odensitate de 0,9 miligrame pe centimetrul cub,materialul poate fi aşezat pe coroana de puf a unuifir de păpădie, fără a-i provoca daune. Noulmaterial este şi flexibil (revine la forma iniţială dupăun eventual impact).Aplicaţiile posibile se întrevăd pentru domeniile:fabricaţia de materiale termoizolante, electrozi debaterie, protecţie antifonică, antişoc şi antivibraţii.

Colectivul de redacţie

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

10

Potrivit ştiinţei actuale, fiinţele cele mailongevive de pe Pământ sunt, în vremurile noastre,copacii; au fost descoperiţi copaci milenari înCalifornia, Sri Lanka, Suedia, Mexic şi biologiicontinuă să-i caute şi în alte zone ale lumii.

Cel mai bătrân copac din lume, răsărit pringerminarea unei seminţe, este un pin din Bristlecone(White Mountains, pădurea naţională din Inyo,California); copacul a primit numele Matusalem,după numele personajului din Biblie care ar fi trăit969 de ani. Vârsta copacului este estimată la 4844ani, deci s-a născut înaintea piramidelor egiptene.

Localizarea bătrânului pin este secretă, pentrua fi ferit de vandalismul turiştilor. În zona indicată(altitudine de 3000 m) sunt foarte mulţi copacibătrâni; cel din fotografia de mai jos poate fi chiarrenumitul pin.

Foto: Harold Davis

În 1964 a fost tăiat (cu acordul autorităţilorforestiere) un pin din aceeaşi pădure, supranumitPrometeus; abia după sudierea trunchiului s-aconstatat că acest copac se apropia bine de 5000 deani, deci era mai batrân decât fratele său Matusalemcu cel puţin 200 de ani.

Longevitatea ieşită din comun a copacilor dinWhite Mountains este pusă de specialişti pe seamacalităţilor alcaline ale solului stâncos (dolomităalcalină).

Molidul supranumit Bătrânul Tjikko este celmai bătrân arbore clonat din lume (copacul în sinenu are mai mult de câteva secole, dar rădăcinilecare i-au dat naştere sunt vechi de 9550 de ani).

Copacul a fost descoperit în 2004 de geologulLeif Kullman în provincia Dalarna (Suedia) şi a fostbotezat de Kullman cu numele câinelui său mort.

Bătrânul Tjikko - Foto: Leif Kullman

Copacul cel mai bătrân din România poate fiun gorun din Transilvania, înscris în concursul„Arborele anului 2011” la propunerea Asociaţiei„Geopark Perşani”.

Copacul a fost numit de fanii săi „BătrânulCarpaţilor” şi trăieşte mai sus de satul Mercheaşa(comuna Homorod, judeţul Braşov) pe o păşune, decirca 900 de ani.

Stejar cu poveste, la Mercheaşa, Foto: GeoparkPerşani

Copacul face parte din specia Quercus robur;circumferinţa măsurată la înălţimea de 1,3 metri dela pământ este de 9,3 metri; înălţimea totală este de21,3 metri. Coroana stejarului este aproapeperfectă, frumos rotunjită. Până la înălţimea de treimetri de la pământ, gorunul are trei cioturi, cicatriciale ramurilor groase pierdute de-a lungul timpului.

Bătrânul copac este sănătos, nu este năpădit defungi sau de insecte dăunătoare; la poale, prezintăurme de foc.

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

11

Stejar cu poveste, la Mercheaşa, Foto: GeoparkPerşani

Şi în regnul animal există multe vieţuitoare cu odurată de viaţă apreciabil mai mare decât cea aoamenilor.

Broaştele ţestoase sunt reptile din ordinulTestudines, caracterizate prin platoşa osoasă saucartilaginoasă ce conferă protecţie trupului; suntconsiderate cele mai longevive vertebrate alePlanetei. O broască ţestoată gigant din InsuleleAlbadra, a murit în 2006 la vârsta de 250 de ani.

Rechinii de Groenlanda, numiţi ştiinţificMicrocephalus Somniosus, trăiesc în apeleOceanului Atlantic de nord. Preferând mediile reci,(între -0,6 şi +10 grade Celsius), acest tip de rechiniau fost observaţi din submarin şi la 2200 m înadâncul oceanului. Exemplarele adulte ajung la 6-7,3 m lungime, cântărind 1000-1400 kg.

Rechinii de Groenlanda se hrănesc cu animalemarine şi hoituri, fiind recunoscuţi drept „gunoieri”ai habitatului lor natural; aceste animale orbescfrecvent din cauza crustaceilor paraziţiOmmatokoita elongata, care devorează ţesutulcorneei. Rechinii de Groenlanda trăiesc totuşi pânăla 200 de ani.

Rechin de Groenlanda

Tautara este un animal specific noii Zeelande(ordinul Sphenodon); Prin strămoşii comuni,Tautara este înrudit cu reptilele actuale şi cucrocodilii. Are organe interne mai puţin dezvoltatedecât ale reptilelor de astăzi (ex: inima, plămânii),dar năpârleşte ca şi ele.

Tautara are o durată de viaţă medie de 60 de ani,dar poate trăi mult peste 100 de ani. Duşmanulnatural al speciei este şobolanul polinezian. Tautarae protejat prin lege din 1895.

Ariciul de mare roşu sauStrongylocentrotus franciscanustrăieşte în Oceanul PacificGolful Alaska (Insula Cedros,Baja California) şi în nordulJaponiei. Preferă recifurilestâncoase, bogate în alge. Spiniipot ajunge la o lungime de 7-8cm, iar diametrul corpului la 20cm.

Când detectează prezenţaunor duşmani ai speciei, aricii adulţi secretă osubstanţă care-i alertează pe tineri; aceştia segrupează pe lângă adulţi, ca puii de cloşcă, pentru ase proteja de primejdii.

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

12

În apropiere de Vancouver au fost găsiteexemplare adulte cu vârsta aproximată la 200 deani.

Balena de Groenlanda sau balena arctică(Balaena mysticetus) este cel mai mare mamifer depe Terra; s-a descoperit un exemplar cu varsta de211 ani. Specia este protejată prin acordinternaţional din 1946.

Macaws este unpapagal care poate trăipână la 80-100 de ani încaptivitate, ca animal decompanie.

Koi, o specie depeşti (crapi) japoneziornamentali, aredurata medie de viaţăde 25 de ani; totuşi,un astfel de peşte aatins vârsta de 226 deani.

Arctica islandica este o specie de moluştebivalve supranumită Ming, după numele dinastieichineze (1368-1644) în care au copilărit exemplarelecele mai vechi cunoscute.

Dinastia Ming a durat numsi 276 ani, pe cândaceste vietăţi pot trăi peste 400 de ani! Cercetătoriiau găsit în anul 2007 pe coasta Islandei scoici Mingvii a căror vârstă (stabilită prin măsurareadepunerilor anuale de calcar pe valve) depăşeşte430 de ani.

Buretele gigant în formă de butoi din Caraibe(Xestospongia muta) deţine recordul absolut allongevităţii în regnul animal: 2300 de ani.(vezi: http://people.uncw.edu/pawlikj/xmuta.html )

Turritopsis nutricula este o specie de meduzecare, după precesul de reproducere, revine la unstadiu imatur sexual; este imposibil de stabilit vârstaacestei vieţuitoare. Biologic, această specie poate ficonsiderată nemuritoare.

Ion Claudiu, clasa a XI-a A

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

13

Land Art (Arta pământului)La începutul anilor 1970 a apărut în rândul

artiştilor plastici curentul „Land Art”, care implicălucrarea de artă în peisajul natural.

Curentul a pornit ca o reacţie de dezaprobare amodului în care erau promovate lucrările tinerilorartişti. Robert Smithson (1938-1973), plastician şicritic de artă american, a fost teoreticianul şi celmai reprezentativ artist al acestui curent artistic.

În Land Art sunt folosite materiale din natură(apa, solul, rocă neşlefuită, pigmenţi naturali,materii organice - alge, buşteni, crengi, frunze) şirareori betonul şi metalul. Lucrările sunt expuseadesea în aer liber şi fac parte integrantă din peisaj.

Caracteristic acestui curent artistic esteperisabilitatea lucrărilor, care se erodează natural.Mişcarea a început în octombrie 1968, cu o expoziţiede grup „Lucrări de Pământ” la Dwan Gallery(New York).

Cea mai cunoscută lucrare a acestui curent este„Spiral Jetty”, o uriaşă spirală realizată din piatră,pământ şi alge. Lucrarea mai este parţial vizibilădoar la reflux.

„Spiral Jetty” (Utah, SUA)- Autor: Robert Smithson (1970)

„Cercul rupt” (Emmen, Olanda)- Autor: Robert Smithson

Andrew Rogers a realizat în Lara (Australia)geoglife trasate cu rocă (1500 de tone) pe o lungimede 100 de metri:

„Geoglyph Bunjil”- Autor: Andrew Rogers

Ice Art – Sculptură în gheaţăTrei sculptori irlandezi Daniel Doyle, Niall

Magee şi Alan Magee toţi absolvenţi ai uneiuniversităţi de arte plastice din Dublin (Irlanda),practică sculptura în gheaţă.

Operele lor de artă au viaţă scurtă dar uimescprin frumuseţe; expuse la anumite unghiuri delumină, sculpturile în gheaţă par lucrări în cristal.

Mai mlte sculpturi în gheaţă ale artiştilorirlandezi găsiţi la adresa de internet de mai jos:http://en.wikipedia.org/wiki/Duthain_Dealbh

Plasticiana Nele Azevedo (Brazilia) a începutîn 2005 un proiect ambiţios de atenţionare alocuitorilor lumii asupra efectelor încălzirii globale,într-o formă artistică: ea a realizat câte 1000 deomuleţi de gheaţă pe care i-a expus în diverse oraşeale lumii, lăsându-i să se topească.

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

14

În anul 2009, locuitorii Berlinului au pututvedea expoziţia efemeră într-o piaţă publică.Ansamblul expoziţional, denumit Melting Men, s-atopit, la fel cum se vor topi şi calotele glaciare de lapoli, dacă nu se vor reduce emisiile de carbon.

http://www.informal.ro/2009/09/gheata-ca-arta/

Un artist român a învăţat arta sculpturii îngheaţă şi a început această carieră în SUA în 2001.Doi ani mai târziu, el s-a stabilit la Londra şi aînfiinţat compania IceArt UK. Este recunoscut înmediul artistic sub numele Julian.

Când a revenit în ţară, Julian a înfiinţat înRomânia prima companie (şi singura până acum) desculptură în gheaţă, care realizează sculpturiefemere pentru diverse evenimente (lansări deproduse, petreceri organizate la sediul firmelor,nunţi, aniversări etc.).

Tot Julian este iniţiatorul proiectului „Hotelulde gheaţă”, care a înregistrat un nebănuit succes înfiecare din ultimii şapte ani. Hotelul de gheaţă de laBâlea Lac (Munţii Făgăraş) primeşte turişti până lavenirea primăverii.

Pregătirea blocurilor de gheaţă pentru Ice Hotel 2012

În această iarnă, natura însăşi ne-a dovedit că ştiearta sculpturii în gheaţă. Iată câteva peisajememorabile (peisaje de iarnă din portul Constanţa,

surprinse de Cătălin Lungu, un fotograf sensibil lafrumuseţe).

Sculptură în nisipÎn ultima vreme s-au organizat periodic

Festivaluri Internaţionale şi Campionate Mondialede sculptură în nisip.

Ca să vă fac curioşi, vă prezint doar treisculpturi, care mi-au plăcut mie cel mai mult. Altele,poate mai bune decât cele selectate de mine, le găsiţila următoarele adrese:http://www.sandsculpturefestival.com/http://www.ziare.com/magazin/experiment/sculpturi-spectaculoase-in-nisip-galerie-foto-815701

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

15

Sculpturile cele mai dragi mie sunt acesteadouă: se remarcă prin armonie, eleganţă deplină şideschidere în spaţiu.

Desene pe nisipLa emisiunea „Ucrainienii au talent”, o tânără

a impresionat publicul cu desene efemere realizatepe o placă de sticlă presărată cu nisip. KseniaSimionova a denumit lucrarea sa „Memorial 1945”(mesajul artistic este un manifest anti-război; vezihttp://pelapapas.com.mx/htmls/animacion-arena-2.html)

Stoica Bianca Mihaela, clasa a XIII-a M1

Omul de zăpadă şi-o rază de soareOmul de zăpadă, înţepenit de gerSe ruga la cer: Dă Doamne-o rază!Asudând, a înţeles că totu-i efemer.Şi-abia prinse soarele să-l vază!

Unui „Caţavencu”modernSe laudă că-i bun român,Că îşi iubeşte ţara, neamul.E tare-n vorbe şarlatanul!Dar vorba trece, faptele rîmân.

Un băiat cu inimă largăDe Sfântul Valentin am declaratIubire-n veci la vreo cinci fete.De Dragobete, lista a continuat…Frumoaselor, vă spun fără regrete:În inima-mi largă încăpeţi toate,

O eternitate!

Recuperarea deşeurilor- E faină! Ca s-o abordez, ce naiba pot să inventez?Că are-n cap doar eco-dezvoltare-durabilă şi basta.- Spune-i că eşti deşeu (e-un adevăr, nu inventez!)Ecologista va sări s-ajute. Fraiera astaVa zice: „Eu orişice deşeu recuperez!”

Unuia învăţat să ia lucrurile altuiaCând l-au prins cu raţa-n gură,S-a jurat că în veci nu mai fură.Dar jurămintele lui s-au topitCa şi zăpada ce ne-a troienit.

Versuri de Gabriela Vasile, bibliotecar

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

16

1. SEMNE – Completează figurile care lipsesc în desenul de mai jos:

2. PRUNELE – Mă uit în prun, văd prune. Scutur copacul şi mă uit iar în prun: nu mai sunt prune!Mă uit pe jos şi iară nu văd prune. Câte prune au fost în copac? (Se exclude varianta că enunţul

ar fi greşit sau că a venit o cioară sau omul invizibil şi a cules prunele).

3. CONSTRUCŢII LEXICALE – Prin anagramarea grupurilor de cuvinte de mai jos, formaţi patrugrupuri lexicale care răspund temei centrale a revistei noastre „Trainic şi efemer”; menţionăm căîn acest joc, nu se ţine seamă de semnele diacritice. Indicaţii: numărul cuvintelor şi al literelordin fiecare cuvânt este în tabelul de mai jos.

Numărul literelor Grupuri de cuvinte

4, 2, 6

7, 2, 5

7, 2, 5

4, 2, 6

4. EGALITATE – Este sau nu adevărată egalitatea de mai jos? Argumentează-ţi opinia. Indicaţie: nueste nevoie de calcule, ci doar de minte!1 3 5 7 ... 2009 2011 1012012+ + + + + + =a) da; b) nu

5. CERCURI – Priveşte cu atenţie figurile de mai jos şi alege variantele corecte:a) A+B+C = E;b) A+B+D = Ec) B+C+D = Fd) C+D = F

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

17

A B C D E F

6. COPACI – Elementele din listele de mai jos sunt, cu o singură excepţie, numele „prelucrat” al unorcopaci. Elimină excepţia.

7. ADUNĂRI ŞI SCĂDERI – Care dintre egalităţile de mai jos sunt corecte?a) A+B+C = D; b) A–B+C = E; c) A+C+D = F;

A B C

D E F

Jocuri propuse de Gabriela Vasile, bibliotecar

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

18

Motto: „Moda, această artă care se hrăneşte doar dinefemer.”

Robert Sabatier (n. 1923)poet şi scriitor francez

Moda este o formă efemeră de artă, care sevinde foarte bine datorită deprinderii mimetice amasei de consumatori din anumite eşantioanesociale.

A fi sau a nu fi în pas cu moda este crucialpentru adolescenţi; fiecare tânăr doreşte să fieremarcat, aşa că încearcă să fie „în tendinţe” cu câtmai multe dintre elementele care dau modernitateaspectului exterior (vestimentaţie, încălţăminte,pieptănătură, accesorii, cosmetică etc.).

Moda este o stare de spirit colectivă, dar fiecaretrebuie să aibă inteligenţa de a alege dinpropunerile modei doar pe acelea care sunt înarmonie cu silueta şi stilul personal.

Dacă nu v-aţi creat încă un stil personalînseamnă că nu aţi ajuns să vă cunoaşteţi îndeajunspe voi înşivă. Eu eram la fel până anul trecut, cândmi-am dat seama că multe dintre hainele pe care mile-am cumpărat (şi nu pe bani puţini) plecând de lasugestia altora, le-am purtat fără să mă bucure, odată sau de două ori, apoi le-am abandonat.

Mi-am propus de atunci nişte reguli lacumpărături şi de când mă ţin de ele, sunt maimulţumită de mine, ador hainele pe care le port şi,spre bucuria părinţilor mei, am şi făcut economie înbugetul familiei.

Eu consider că îmbrăcămintea pe care o cumpărtrebuie să-mi placă mie în primul rând, chiar dacănu respectă tendinţele de ultimă oră ale modei;dacă-mi place ceea ce port şi felul în care arăt, sunt

mai stăpână pe mine, mai veselă, mai comunicativă;starea mea de bine o vor resimţi şi cei din jur.

Am încercat să-mi creez un stil propriu deîmbrăcăminte, fiind atentă la ţinutele vedetelor TVcu care aş vrea să semăn, făcând comparaţii întrestilul de îmbrăcăminte al mamei, stilul surorii melemai mari, al prietenelor ei etc. Rezultatul a fost unamestec de chic, eco şi boem.

Materialele organice (bumbac, lână, mătase,piele naturală) sunt un pic mai scumpe decâtcombinaţiile cu poliesteri, dar mai sănătoase şipentru pielea mea şi pentru mediu.

La orele de desen din şcoală am învăţat moduloptim (armonios) de combinare al culorilor; evitculorile puternice, nu-mi plac nuanţele triste (gri,maro, negru); preferatele mele sunt culorilepastelate, combinate în motive florale delicate.

Pentru că nu pot mereu să-mi reînnoiescgarderoba, am învăţat să recuperez unele materialeşi accesorii din hainele pe care nu le mai port; amimaginaţie şi nu îmi lipseşte nici îndemânarea de arealiza lucruri frumoase din materialele recuperate,cu care pot să înnobilez alte ţinute (eşarfe, accesoriiflorale, geometrice etc.).

Nu m-am hotărât încă dacă voi urma o carieră îndesign-ul vestimentar, dar înclin spre aşa ceva,pentru că ştiu că vor exista veşnic clienţi (sclaviimodei). Dacă v-am convins că trebuie să aveţi un stilpropriu de îmbrăcăminte, încercaţi să reţineţi acestereguli pentru a vă „personaliza” cumpărăturile:

1. Înainte de a cumpăra ceva, vizitează maimulte magazine (compară ofertele);

2. Cumpără doar hainele care îţi plac foarte,foarte mult. Dacă ai şi cea mai micăîndoială, nu întreba pe alţii dacă e bine săcumperi un obiect (prietena care este cu tine,un client, vânzătoarea), ci pune-l repede laloc. Vei uita repede acel lucru;

3. Dacă ai plecat să cumperi un anume lucru(ex: o bluză) dar găseşti altceva care-ţi placefoarte mult, gândeşte-te bine la ce renunţi(evaluează sincer utilitatea, calitatea,posibilitatea de a asorta obiectul dorit cu alteţinute, preţul şi oportunitatea cumpărăriiobiectului dorit);

4. Din oferta bogată din magazine, alege numaice se potriveşte personalităţii tale; moda nueste un concurs în care trebuie să învingi,este doar o recomandare.

5. Investeşte (pe cât este posibil) în produse decalitate; dacă un produs nu-ţi este strictnecesar, nu te avânta să-l cumperi decâtdacă este de bună calitate.

Stoica Miaela bianca, clasa a XIII-a M1

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

19

Oamenii de ştiinţă se aratăextrem de interesaţi decompoziţia şi structura pânzeide păianjen. Ţesătura cu carepăienjenii îşi imobilizează pradaeste o secreţie a glandelorsalivare.

Studiind compoziţia firuluiprodus de femela păianjen,cercetătorii de la Universitatea

din München au dedus că valoarea pH-lui şiinteracţiunea între două proteine (una rezistentă laapă şi cealaltă la grăsime), asigură uimitoarelecalităţi ale pânzei: ● greutate redusă; ● rezistenţă larupere (mai puternică decât un fir de oţel de aceeaşigrosime); ● rezistenţă chimică ridicată; ● rezistenţăla foc şi capacitate de auto-stingere; ●conductivitate electrică mică; ● elasticitate maimare decât cea a cauciucului.

Structura plasei lucrate de păienjeni asigurăelasticitate şi tenacitate superioare produsuluisintetic Kevlar (fibră sintetică produsă din 1970 defirma DuPont - SUA, de 5 ori mai rezistentă decâtoţelul, folosită la fabricarea vestelor anti-glonţ).

În această lună, cercetătorii de la MassachusettsInstitute of Technology (MIT) şi Politecnico diTorino, din Italia, au dat publicităţii un raport decercetare în care se arată că firele care pornesc dincentru (spiţele) sunt grinzile de rezistenţă ale pânzei,iar cercurile interioare îi asigură elasticitatea.

Simulare pe calculator a rezistenţei la rupere: o grindăsacrificată nu dăunează întregului

Plasele păianjenilor îşi păstrează caracteristicileiniţiale chiar dacă circa 10% din spiţele localizate înzone diferite sunt îndepărtate; studiul se poatefinaliza cu obţinerea pe cale sintetică a noimateriale cu caracteristici asemănătoare pânzei depăianjen.

Ion Claudiu, clasa a XI-a A

► Sculpturile megalitice din Insula PaşteluiInsula Paştelui, o mică insulă vulcanică din

Oceanul Pacific, a fost botezată astfel pentru cădescoperirea sa (de către navigatorul olandez JakobRoggeveen - 1722) a coincis cu duminica Paştelui.

Singurele semne ale existenţei oamenilor într-untrecut îndepărtat pe această insulă sunt giganticelestatui din piatră numite „moai”.

Arheologii au făcut cercetări sporadice în zonaRano Raraku în 1814 şi 1935; în 1954-1955 auînceput cercetările sistematice (Thor Heyerdahl şi oexpediţie norvegiană de arheologi), care continuă şiîn prezent.

S-a descoperit că statuile au trupuri îngropate însolul insulei (cel mai probabil din cauza unui valtzunami). Recent, o nouă descoperire a atras atenţia:pe corpul uneia dintre statui, păstrată mai bine, s-audescoperit semne care par a fi o scriere străveche.

Statuie din Insula Paştelui pe care se observă semnecioplite, o posibilă scriere străveche (vedere din spate)

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

20

Statuie din Insula Paştelui (vedere frontală)Capul, expus intemperiilor, prezintă urme de degradare, pecând corpul s-a păstrat mult mai bine acoperit de pământ

Specialiştii, care nu s-au dumirit încă ce rolaveau giganticele statui din piatră, au acum dedescoperit şi ce reprezintă ciudatele semnelecioplite.

►Puerto de Hayu Marca (Poarta Zeilor)Un tânăr a descoperit întâmplător în 1996 o

zonă pietroasă sculptată, care i-a atras atenţiadeoarece ceva asemănător îi apăruse de multe ori învise: sculptura delimita un pătrat cu latura de 7 m,care avea la bază o nişă săpată în zid.

Într-un interviu el a declarat: „Când am văzutstructura pentru prima dată, aproape că am leşinat... Am visat o astfel de construcţie în mod repetat de-a lungul anilor, dar în vis calea spre uşă era pavatăcu marmură roz şi statui de marmură roz existau pefiecare parte a drumului.”

Jose Luis Delgado Manani a făcut descoperireaîn timp ce se antrena pentru alpinism montan înregiunea muntoasă Hayu Marca din apropiereaoraşului Puno din Peru (la 35 km de oraşul Puno) şia anunţat imediat autorităţile arheologice din Puno,La Paz şi Lima; într-un scurt timp în zonă au apărutarheologi şi istorici specializaţi în cultura incaşă.

Nişa ocupă locul central de la la baza porţii şinu este mai înaltă de doi metri; ea are o lăţime maimică la bază şi este mai largă în partea superioară.

Arheologii au făcut legătura între aceastăstructură şi legendele locale care povestesc despre opoartă care ar duce în lumea zeilor, Puerta de HayuMarca.

Se spune că eroii incaşi, în vremuri de legendă,treceau prin poartă ca să se alăture zeilor lor.

Se mai povesteşte şi despre un preot incaş din„Templul celor şapte raze” care ar fi fugit dintemplu cu un disc sacru în timpul conchistei spaniole(sec. XV-XVI); acesta s-ar fi refugiat în munţii HayuMarca şi ar fi trecut dincolo de poartă prin puterilemagice ale discului.

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

21

În nişă există o adâncitură circulară care arputea fi locul de aplicare al discului supranumit„Cheia celor şapte raze”; totuşi, după cercetărilaborioase, nimic nu pare să justifice ipoteza că„poarta” ar fi o misterioasă cale de legătură cu altelumi sau alte dimensiuni.

Până în momentul de faţă, sculptura în piatrărămâne o simplă sculptură, chiar dacă luăm înconsiderare:

● suportul legendelor care menţionează că„poarta zeilor se va deschide într-o zi mult maimare decât o vedem acum” şi va permite zeilorsă se reîntoarcă „cu nave de soare”;● asemănarea între acest ansamblu şi alte sit-uri arheologice din jurul lacului Titicaca (ex:Poarta Soarelui - Tiahuanaco);● înmulţirea rapoartelor de ştiri din regiuneaTiticaca din ultimii 20 de ani despre apariţiisau percepţii stranii (sfere luminoase albastre,lumini discoidale albe etc.).

►Desenele rupestre Peştera Coliboaia din BihorUn foarte bun exemplu de „artă durabilă” este

arta primitivă păstrată în grote şi peşteri. În Europade Vest au fost descoperite până în prezent peste 300de locaţii de artă rupestră, dintre care sunt renumitepeşterile Chauvet şi Lascaux (Franţa) şi Altamira(Spania).

Până de curând, desene rupestre eraucunoscute în Europa de Est doar în Peştera Căciulat(România) şi în două peşteri din Munţii Urali(Rusia).

Deşi descoperită în urmă cu 30 de ani, abia decurând Peştera Coliboaia şi-a dezvăluit secretele: lao examinare amănunţită a peşterii s-au descoperitşase desene (un bizon, un cal, două capete de urs şidouă capete de rinocer).

O estimare aproximativă a vechimii desenelorde la Coliboaia s-a făcut prin comparaţie cudesenele similare din Europa de Vest, stabilindu-se oplajă între 23.000 – 35.000 de ani.

Pentru o datare exactă este necesară datarea curadiocarbon a oaselor de urs din peşteră.

Bolog Mirela, clasa a XII-a C

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

22

Motto: „Spiritul critic este un lux pe care o cultură nu şi-lpoate permite decât târziu” - Mircea Eliade (1907-1986) - „Cele două Românii” în Vremea, 4 oct. 1936

Înarmat cu umor şi talent, spiritualul Caragialea declarat război total mentalităţilor învechite alenaţiunii române de la sfârşitul veacului al XIX-lea.

„Voi critica bucătăreseleşi stăpânele, flaşnetele şiamatorii lor, chelnerii,birjarii şi muşteriii; voicritica tramvaie, tramcare,precupeţi, marfă,consumatori – tot. Voi fisever, dar drept. Voi fiblând şi naiv în formă, darviolent şi caustic în fond.”

Nesfiindu-se să pună în lumină ridicolăpartidele ajunse la guvernare, Caragiale a deranjatpe mulţi dintre contemporanii săi.

În culegerea „I.L.Caragiale – despre lume, artăşi neamul românesc”, realizată de Dan C.Mihăilescu exclusiv din activitatea gazetărească aautorului şi din corespondenţă1, am găsit multecitate care se potrivesc la fel de bine României de la1900 cât şi celei de astăzi.

Acest fapt demonstrează că mentalităţile s-auschimbat prea puţin în ultimii 100 de ani, atât înrândul populaţiei cât şi în clasa politicienilor.

Atitudinea societăţii faţă de succesele individuale•„Succesul moral inspiră foarte multă invidie,respect prea puţin şi dragoste deloc; iar succesulmateial inspiră, pe lângă invidie, tot atât de multrespect şi, dacă nu dragoste, închinăciune desigur.”

Societatea doritoare de cancanuri şi bârfe•„Ştiu bine cât îi trebuie acestei lumi hrană zilnicăpentru potolirea vecinicei ei lăcomii de cancanuri şiscandaluri. Ştiu cât e de-ncântată să afle că şi cei desus sunt tot atât de mici ca şi cei de jos. Dar astasuntem noi chemaţi să-i dăm ei? Spectacolul

1 Editura Humanitas, Bucureşti, 1994

micimilor noastre? Dovezi că putem fi şi noi caoricare, josnici?”

Falsitatea, egoismul, corupţia în relaţiile sociale•„...dacă uneori un nume mare poate salva ominciună, ba şi mai multe, un nume mic desigurcompromite un adevăr.”•„...reaua credinţă este de multe ori o bună temeliepentru clădirea unei frumoase reputaţiuni”.•„Ca să treci drept cel mai curat, n-ai decât săponegreşti, cu ori fără drept, pe alţii; ca să te creazălumea om cinstit şi de treabă, n-ai decât să ocărăştişi să osândeşti în vileag purtarea altora, chiar dacădânşii au o bună purtare şi mai ales în cazulacesta... E mult până să-ţi faci o reputaţie frumoasă,şi în urmă poţi fără grijă să săvârşeşti însuţipăcatele de care osândeai odată pe alţii buninevinovaţi.”•„Auzi dumneata! Să n-afle străinii de micile noastremizerii! ... O, iluştrii mei patrioţi! Dar străinii,oricât am tăcea despre micile noastre mizerii, ni leştiu mai bine chiar decât ni le ştim noi – şi pe celemici, şi pe cele mijlocii şi pe cele mari – şi n-aunaivitatea, ca mulţi dintre noi, să-şi facă iluziuni,nici interesul, ca mulţi dintre noi, să-şi mintă asuprastării noastre publice.”•„...scrisoarea anonimă are putere magică:interesează, captivează, subjugă, ameţeşte, orbeşte şistăpâneşte”.•„Îndrăzneală multă, lipsă de orice scrupuluri,renunţare la demnitate personală, la onoareafamiliei, infamie chiar, dacă trebuie, şi putinţelnoroc – şi cariera strălucită e gata. Aşa se faceconcurenţa; aşa se parvine; aşa se intră în rangurilenobiliare ale oligarhiei române.”•„...cu un zâmbet plin de amărăciune, românulnumeşte ţara lui patria bacşişului şi a hatârului.”

Dispreţul societăţii faţă de artă, cultură, adevăr•„Douăzeci şi patru de copii să am – să mă fereascăDumnezeu! – pe toţi i-aş face oameni politici, adicăavocaţi; şi dacă vreunul n-ar fi în stare să înveţemăcar atâta, l-aş învăţa să prinză câini cu laţul.Hingher, da! da’ literat, nu! Mai bine să-şi bată eljoc de literaţi când o întâlni la un an odată unuldecât să-şi bată joc hingherii de el pe toatepotecile.”• „Nimic nu e mai necesar pentru un om de spirit,strivit de mulţimea neghiobilor şi răilor, decâtmândria; în mândrie şi în dispreţ e scăparea celuimaltratat sau nebăgat în seamă de aceia pentru acăror luminare lucrează el storcându-şi mintea şisufletul.”

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

23

• „Mulţi cuminţi trec pe drum şi, dacă nu suntputernici, din câţi îi cunosc, d-abia unii le scotcăciula2; dar după un nebun, fără să-l cunoascănimeni, se strânge şi se ia toată lumea.”

Discurs demagogic; informaţii publice incorecte•„Proclamarea redeşteptării şi emancipării noastrepolitice a fost semnalul inaugurării celei mai teribileşi înjositoare tiranii – tirania vorbei. Iată cine ne-astăpânit o jumătate de veac cu ultima cruzme: vorba,vorba umflată şi seacă...”•„Noi, românii, suntem o lume în care, dacă nu seface ori nu se gândeşte prea mult, ne putem mândrică cel puţin se discută foarte mult.”•„Luaţi o jumătate de afirmaţie a unui ziar opozantşi amestecaţi-o bine cu jumătate de dezminţire aunuia guvernamental - iată o reţetă adesea bunăpentru a afla adevărul.”

Lipsa viziunii; opţiuni politice schimbătoare•„Partidele politice, în înţelesul european alcuvântului, adică întemeiate pe tradiţiune, peinterese vechi sau nouă de clsaă şi, prin urmare, peprograme de principii şi idei, nu există în România.”• „Moftangiul român este din clasele primare pânăla bacalaureat – anarhist; de la bacalaureat până laprimul examen de universitate – socialist; de laprimul examen până la licenţă – progresist; de lalicenţă până la slujbă – liberal; de la slujbă până lapensie – conservator; de la pensie încolo,împărtăşeşte principiile tinerimii universitate... aisă-l găseşti oriunde e vreo manifestaţie mai mult saumai puţin politică ori nepoliticoasă a studenţilor...”

Incompetenţa, lipsa de scrupule a politicienilor•„Şi oligarhia asta, semicultă sau, în cel mai buncaz, fals-cultă, pe cât de incapabilă de producţieutilă ori de gândire, pe atât de lacomă la câştiguri şionoruri, îşi arogă puterea întreagă a Statului”•„Nu le vine politicienilor noştri să crează cădezastrul este urmarea fatală a sistemei lor politice,şi-i caută explicaţia la chilometri depărtare, când,dacă ar fi în stare să se uite bine, ar putea-o găsi subvârful nasului”• „Mă rog, spune-mi dumneata, care zici că eşti omînvăţat, ce ţi se pare mai nostim: catârul cu potcoavede aur ori nerodul urcat la măriri3?”•„Între masa poporului şi clasele stăpânitoare este(cine ar putea tăgădui?) o prăpastie de interese şi desentimente pe care aceste clase n-au ştiut-o umple

2 A scoate căciula = a saluta3 Nerodul urcat la măriri = incompetentul promovat în funcţiide decizie

încetul cu încetul, ba chiar şi-au dat toată ostenealas-o sape şi mai adânc.”

Clientela de partid•„A căzut un guvern şi a venit altul, îndată toatăadministraţia ţării, şi cea de Stat şi cea de judeţ şicea comunală – de la prefecţi şi secretari generalidin ministere, până la cel din urmă agent şi până lamoaşa din mahala – se înlocuieşte... O clientelăpleacă, alta vine; flămânzii trec la masă, sătuii lapenitenţă. Şi asta aşa, mereu şi pe rând...”•„Ieşiţi pe podul Mogoşoaii; mergeţi la şosea, laspectacole, oriunde; vedeţi această strălucitoarenobleţe, în cea mai mare parte de provenienţătransdanubiană în echipajele ei lustruite, aşa deproaspăt blazonate că nu li s-a uscat bine poleiala;uitaţi-vă ce găteli mirifice, ce giuvaericalescânteietoare, ce lux princiar, ce somptuase palaturi,ce oteluri aristocratice! - toate, toate răsărite încâţiva ani, ca prin farmec, în mijlocul unui poporeminamente agricol, care în loc să prospere şi el înacest timp a dat mereu înapoi.”

Starea naţiunii a explicat-o succint Caragiale printr-o înţeleaptă anecdotă orientală:•„Un om mergea cu pepeni la târg; la o culme dedeal, i se rupe căruţa şi se răstoarnă pepenii, carepornesc unul după altul, care încotro, la vale. Omul,văzând catastrofa, îşi încrucişează mâinile începândsă fluiere şi, uitându-se lung la prăvăleala nebună apepenilor, care se burduşesc lovindu-se unii de alţii,sărind unul peste altul, fără altă raţiune decâtfatalitatea mecanică, zice cu un zâmbet filosofic:- Uite, mă cum se duce fiecare după capul lui!Apoi, după un moment de reflexie, adaugă fără amai zâmbi:- Bună vorbă, dar pagubă mare!”

Cultura politică solidă lipseşte şi astăzipoporului român; „fiecare după capul lui” (sinonimcu „toţi comandă şi nimeni n-ascultă”) se întâmplăfrecvent şi astăzi.

Educaţia şcolară trebuie să fie factorulhotărâtor în primenirea mentalităţilor şi în creştereanivelului de trai al românilor. Altfel, rămânem încăo sută de ani moftangii!

Rădulescu Ana-Maria, clasa a XI-a B

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

24

http://oceanexplorer.se/sonar.htmlhttp://www.independent-al.ro/mistere/ozn-pe-fundul-marii-baltice.html

La prima adresă puteţivedea imaginile surprinse deun sonar în misiunea deexplorare a Mării Balticedin 19 iulie 2011: pe fundulmării, la circa 3800 madâncime s-a descoperit unobiect de diametrul 180 demetri (de dimensiunea unuiavion Boeing 747), posibilun OZN scufundat.

La cea de-a doua adresă găsiţi comentarii în limbaromână referitoare la această descoperire.

http://funsci.comUn site de ştiinţă distractivă în

limbile engleză, franceză şi italiană,pentru cei ce vor să-şi construiascăsinguri instrumente ştiinţifice (lunete,telescoape, baterii etc.) sau suntinteresaţi de sfaturi pentru experimenteştiinţifice ce se pot realiza acasă.

http://www.descopera.ro/dnews/9262748-puterea-minunata-a-vietii-plante-care-au-incoltit-dupa-30000-ani

Cercetătorii ruşi au plantat seminţe descoperiteîn îngheţata Siberie şi acesteaau germinat; seminţele şi-aupăstrat vitalitatea o perioadăincredibilă de timp (peste30.000 de ani) prin criogenienaturală.

http://www.yoda.ro/stiinta/satelitul-goliat-pune-romania-pe-harta-proiectelor-spatiale-europene.html

Agenţia Spaţială Europeană a lansat şaptesateliţi CubeSat, unul dintre ei fiind Goliat, primulsatelit ştiinţific românesc. Lansarea a avut loc la 13februarie 2012, la bordul rachetei VEGA (AgenţiaSpaţială Europeană). Satelitul Goliat va realiza treiexperimente ştiinţifice:

1. CICLOP – cameră de observare aTerrei;

2. DOSE-N – detector de radiaţii nucleare;3. SAMIS - Detector de micrometeoriţi.

VEZI AICI UNDE SE AFLĂ SATELITUL GOLIAT ÎNACEST MOMENTSciTech » Stiinta »

Nanosatelitul GOLIAT a fost construit la standardeleCubeSat Dimensiuni: 100x100x100mm cubi; Greutate: 1062grame. Puterea electrică medie de 2W; Alimentare cu pile

solare.

http://www.sport.ro/stiri/foto-automobilul-si-internetul-in-top-10-inventii-furate-vezi-cine-sunt-adevarati-autori.html

Adevăraţii inventatori ai automobilului, PC-ului, fotografiei cu raze X, telescopului, beculuielectric... sunt alţii decât cei recunoscuţi a aveaacest merit; aflaţi la această adresă care suntinventatorii adevăraţi.

http://j.mp/ChemElemUn site oferit de Societatea Regală de chimie

din Marea Britanie oferă prezentarea succintă(audio sau scrisă) a fiecărui element chimic.

Colectivul de redacţie

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

25

E trist, dar nu-i nicio îndoială căGeniul e mai durabil decâtFrumuseţea.

Oscar WildeScriitor irlandez, 1854-1900

„Portretul lui Dorian Gray”

Plăcerea durabilăa vieţii estedescoperirea lumii dinnou. Cu adevărul saueroarea ei; nuinteresează.

Tudor ArgheziScriitor român, 1880-1967

Scrieri, XXXI

Nimic durabil nu se poateîntemeia pe indiferenţă.

Octavian PalerScriitor, editorialist român, 1926-2007

Mitologii subiective

• Îndrăgostiţii simt nevoia să îşitrâmbiţeze puţin dragostea, dar şidragostea prea trâmbiţată este decalitate inferioară şi nu poate să fiedurabilă.

• Necunoscutul e singurul îndemntrainic în lume, fiindcă întrânsul seascund toate tainele ce dau sens vieţii.

Liviu RebreanuScriitor român, 1885-1944

O vorbă de duh aduce adesea odezlegare mai bună şi mai durabilăîn lucruri decât asprimea.

Quintus Horatius Flaccus (Horaţiu)Poet latin, 65 î.Hr.-27 î.Hr.

Cheia pentru inexplicabilulsoartei noastre este setea denefericire, adâncă şi trainică şi maidurabilă ca dorinţa zvăpăiată defericire.

Emil CioranFilosof şi scriitor român, 1911-1995

Gloria nu este efemeră. Efemeri suntnumai cei care o au.

Tudor MuşatescuScriitor român, 1903-1970

„Iubire, bibelou de porţelan,Obiect cu existenţa efemeră,Te regăsesc pe-aceeaşi etajerăPe care te-am lăsat acum un an...”

Romanţă fără ecou - Ion MinulescuScriitor român, 1881-1944

• Fericirea... un episodtrecător în marea dramă a durerii.

• Să ştiţi că nu există pe lumeceva mai de preţ şi mai trainic, maisănătos şi mai folositor în viaţădecât o amintire plină de farmecdin anii copilăriei petrecuţi în casa

părintească.Feodor Mihailovici Dostoievski

Scriitor rus, 1821-1881

• Dintre toate tipurile de amor, cel mai durabil esteamorul propriu.• Valul e efemer. Veşnic e numai zbuciumul apelor.• Nu putrezim. Fugim de efemer. Emigrăm în regnulmineral.• În lupta cu infinitul avem noi, efemerii, un aliat denădejde: arta.

Vasile Ghica,profesor şi inspector de limba română

Savuroasă alianţă de efemer şidurabil... jurnalul este cevamomentan, adică trecător, dar nuinstantaneu, ci mult mai durabil.

D. I. SuchianuEseist şi critic de film român, 1895-1985

Revista „Magazin istoric” iun.1969

Culese de Stoica Mihaela Bianca, clasa a XIII-a M1

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

26

1. SEMNE – Pe fiecare linie şi coloană trebuie să apară o singură dată o săgeată pentru fiecare punctcardinal:

2. PRUNELE – În copac erau doar două prune; când am scuturat copacul, în prun a rămas o singurăprună şi cealaltă a căzut jos.

3. CONSTRUCŢII LEXICALEGalben: Tare ca oţelulPortocaliu: Castele pe nisipAlbastru: Baloane de săpunVerde: Tare ca piatra

4. EGALITATE – Suma şirului format din primele numere naturale impare este pătratul număruluide elemente al şirului; răspuns corect este b) deoarece niciun număr ridicat la pătrat nu setermină cu cifra 2. Este uşor de aflat suma corectă:

- aflăm numărul de elemente al şirului: 2011 1 10062

i += =

- aflăm suma corectă prin ridicare la pătrat a valorii lui i: 2 21006 1012036i = =

5. CERCURI – Corect c) şi d).

6. COPACI – sunt inversate silabele cuvintelor; cuvintele „neprelucrate” sunt: stejar, paltin, platan,carpen, arţar, gorun, molid, mărar; se elimină cuvântul mărar.

7. ADUNĂRI ŞI SCĂDERI – Variante corecte b) şi c).

Vă invit şi pe voi să născociţi jocuri logice. Este foarte distractiv!

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

27

►Proiectul „Drogurile, o viaţă pierdutăÎn cadrul acestui proiect, organizat în şcoală de

doamnele profesoare Ruxandra Petrescu şi LaviniaObăgilă, elevii clasei a X-a B au participat laconcursul „Învaţă să te protejezi”; în cadrulconcursului s-au acordat următoarele premii:

Secţiunea „ARTE VIZUALE”Locul I Sebe DianaNu s-au acordat premii pentru locurile II şi III

Secţiunea „LITERATURĂ”Locul I Vlăsceanu DanielLocul II Cristache MariaLocul III Nistoroaia Valentin

►Afişarea programului activităţilor extraşcolarepentru săptămâna 2-6.04.2012 „ŞCOALA ALTFEL”

În prima parte a lunii februarie, s-a cerutelevilor să propună activităţi extraşcolare pentrusăptămâna „Şcoala altfel”; cadrele didactice auinclus în planificarea activităţilor din săptămâna 2-6.04.2012 un număr de 25 de propuneri venite dinpartea elevilor.

►Simpozionul „Math Experience” 25.02.2012În numai trei ani, proiectul Math-Experience a

devenit cea mai apreciată întâlnire ştiinţifică aelevilor matematicieni din România; proiectul aredeschidere internaţională şi este organizat dedoamna profesoară Lupu Gabriela de la CasaCopiilor - Sector 5.

Printre susţinătorii proiectului s-a numărat înfiecare an, domnul profesor-doctor Radu Chişleagăde la Facultatea de Ştiinţe Aplicate a UniversităţiiPolitehnica – Bucureşti. Domnia sa şi-a făcut defiecare dată timp să ia contact cu elevii careîndrăgesc matematica şi informatica, dând mereuacest sfat înţelept către structurile învăţământuluipreuniversitar: descoperind împreună (elevi şiprofesori) bogăţia de aplicaţii practice alematematicii în viaţa de zi cu zi, matematica seînţelege şi se învaţă cu uşurinţă şi plăcere.

Elevele Topîrceanu Ana Maria şi Bolog Mireladin clasa a XII-a C au reprezentat şcoala noastră laSimpozionul Internaţional Math-Experience culucrarea: „Influenţa poluării solului asupra

dezvoltării plantelor” (profesori îndrumători IrinaMihăilescu şi Elena Diplaşu).

Lucrarea este o prezentare în PowerPoint aexperimentului de care aţi putut afla şi în revistaşcolii din ianuarie 2012; lucrarea pentru simpoziona insistat pe interpretarea matematică a rezultatelorexperimentale.

Pentru că simpozionul a avut loc laUniversitatea Politehnică Bucureşti, cu conexiuniinternaţionale on-line, fetele au avut ceva emoţii;emoţiile şi stânjeneala au dispărut repede, căcidoamna Gabriela Lupu, organizatorul principal alevenimentului, le-a redat tuturor celor prezenţiîncrederea în forţele proprii.

Nu a folosit vreo baghetă magică; doar simplaprezenţă a domniei sale (generând calm, bunăvoinţă,concentrare) a destins pe loc atmosfera.

A spus câteva cuvinte şi doamna profesoarăMihaela Berindeanu, care a accentuat faptul cătoate ştiinţele se bazează în interpretarea datelor pematematici şi informatică; chiar titlul simpozionului,

„START! Avem de cucerit o lume!” nr.43, februarie 2012 – Grupul Şcolar Industrial “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-0103

28

„Totul în jurul nostru este matematică” corespundeunui adevăr incontestabil.

De la stânga spre dreapta: Ana Maria Topirceanu, MirelaBolog şi doamna Gabriela Lupu, organizatoarea

evenimentului

La acelaşi simpozion, domnul profesor deinformatică Mihai Predoiu şi doamna profesoară dematematică Mihaela Berindeanu au prezentatproiectul „Platforma de ştiinţe pentru elevii liceului„MECANICĂ FINĂ”.

În principiu, se preconizează dezvoltareaarticolului „E-LECŢII” , existent deja pe site-ulşcolii; profesorii de la toate disciplinele vor puteaîncărca pe site teme dezvoltate sau rezumate, temepentru acasă particularizate pe grupe de elevi.

Relaţia profesor-elev va fi mult uşurată maiales la materiile tehnice, unde materialelebibliografice din biblioteca şcolii sunt puţine şifoarte vechi (la nivelul anilor 1980).

Doamna profesoară Mihaela Berindeanu şi domnul profesorPredoiu Mihai vorbind despre „Platforma de Ştiinţe” de pe

site-ul şcolii

În plus, se pot posta pe platformă şi referinţelepentru proiectele anuale de competenţe.

Impresiile după simpozion nu s-au decantatîncă, dar toţi participanţii direcţi şi cei aflaţi înlegătură on-line cu centrul de la UniversitateaPolitehnica din Bucureşti (elevi şi profesori dinRepublica Moldova, Slovenia, Slovacia, Croaţia,Grecia şi Italia) au postat doar comentarii pozitivepe adresa Gustbook-Symposium. Dacă nu credeţi,convingeţi-vă singuri, accesând această adresăhttp://www.mathexperience.net/index.php/symposium-comments.

A fost o onoare pentru colegele noastre să fiealături de elevii care îndrăgesc matematica.

Le-a părut rău că nu au rămas până la sfârşit,când participanţii au fost în legătură directă cuAgenţia Aerospaţială NASA - Arizona.

Simpozionul a trecut, dar în 28-30 aprilieurmează Concursul Math Experience, la care şifetele noastre vor să participe.

Le urăm de acum MULT SUCCES!

►Echipa de teatru „APLAUZE!”După o pauză de doi ani, echipa de teatru

şcolar „APLAUZE!” şi-a reluat activitatea.Domnul profesor Dan Grădinaru a scris o piesă

de teatru care va avea premiera pe 2 aprilie 2012, încadrul săptămânii „Şcoala, altfel”.

Divulgăm doar titlul piesei: „Daniel şiAmalia”; subiectul şi distribuţia încă sunt secreteletrupei de teatru. Vor să ne facă curioşi!

Colectivul de redacţie


Recommended