Scandal la primărie cu viitorul mall din Piteşti Un ecologist · 2018. 10. 2. · fel de Richard...

Nu știu alții cum sunt și cum simt, dar eu, când mă uit la o mare parte dintre membrii PSD Argeș și la relația acestei fi liale cu Liviu Dragnea, mă gândesc la niște sclavi obedienți pe plantațiile din Georgia (statul din S.U.A., nu țara, fac precizarea asta pentru membrii de partid la fel de inteligenți ca Vio-rica Dăncilă), de dinainte de Războ-iul Civil. Dacă mă gândesc însă mai bine, comparația e jignitoare. Și nu pentru social-democraţii argeșeni, ci pentru sclavii din America secolului al XIX-lea. Aceștia din urmă aveau demnitate și munceau. Sclavii din PSD Argeș, și sunt destui, nu au nici demnitate și mai mult se fac că mun-cesc. Cu excepția a maximum 10-20 voci mai sonore și mai rebele, restul membrilor se fac că sunt membri. Spre deosebire de vremurile când era condus de Constantin Nicolescu și Tudor Pendiuc și când conta la nivel național, PSD Argeș este acum doar o fi lială obedientă lui Liviu Dragnea. O fi lială penibilă, unde părerile di-ferite nu sunt luate în calcul. PSD Argeș nici măcar nu mai contează la nivel național. E doar o fi lială de duzină, interesată numai de ciolanul puterii și de benefi ciile personale, nu și de oameni.

Citeam zilele trecute un comu-nicat de presă jenant trimis de conducerea PSD Argeș și m-am gândit la PCR. Iată doar o mostră de limbaj de lemn:

„Cu majoritatea voturilor celor prezenți, CEx - PSD Arges, întru-nit în data de 20.09.2018, susţine ca necesare următoarele: menţine-rea unităţii partidului și îndeplinirea programului de guvernare în baza căruia PSD a câștigat alegerile și vo-tul majoritar al argeșenilor”.

Vă place? Mie unuia nu. În cei aproape doi ani de când PSD a câștigat alegerile în Argeș - și asta în contextul unui absenteism masiv - nu am văzut nici măcar două-trei măsuri relevante luate de parlamen-tarii social-democrați de Argeș în benefi ciul votanților argeșeni. Și apropo de văzut, nu am văzut picior de parlamentar PSD de Argeș prin școlile cu WC în fundul curții, prin orfelinate sau prin satele uitate de lume și cu condiții de trai demne de Evul Mediu. De fapt, nici nu prea îi văd pe parlamentarii PSD de Argeș prin județ cu fapta. Îi văd doar pe la oribilele zile de comune, unde e iar și iar același meniu de doi lei: dis-cursuri trase parcă la xerox, diplome

peste diplome și băutură și mâncare pentru localnici. Iar acele zile de co-mune sunt un exemplu că Argeșul e un județ înapoiat, nu unul dezvoltat.

Mi-aș dori să văd oameni inteligenți promovați de PSD Argeș în funcții-cheie la nivel județean sau național, și nu oameni puși în funcții importante doar pen-tru că ei cotizează la partid. Mi-aș dori să văd în PSD Argeș măcar 50 de oameni care să vorbească fl u-ent două limbi străine. M-aș bucu-ra să văd parlamentarii PSD Argeș mergând la pas prin cartierele din Pitești, Curtea de Argeș, Mioveni, Câmpulung sau Costești și stând de vorbă cu oamenii, pentru a le afl a problemele, nemulțumirile și pentru a găsi împreună soluții.

Mi-aș dori să văd din ce în ce mai puțini membri ai PSD Argeș cu limbaj de lemn și din ce în ce mai multă implicare în județ. Și cred că asta s-ar putea întâmpla într-o zi, cu o singură condiție, aproa-pe imposibilă: să fi e înlocuiți vreo 99% dintre membrii actuali ai PSD Argeș, fi e ei mari sau mici...

Denis Grigorescu

Punctul pe Y PSD Argeş - o fi lială insipidă şi incoloră, interesată doar de ciolanul puterii, nu şi de oameni

pag. 20

Primăriţa Ioana Jenica Dumitru a început să strângă semnăturile pentru dizolvarea Consiliului Local Ştefăneşti

pag. 3

NR. 1263FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse 26 septembrie - 2 octombrie 2018

20 pagini 1 leu

Un ecologist îl înfruntă pe industriaşul Gheorghe Badea

Scandal la primărie cu viitorul mall din Piteşti

EXCLUSIV

Dan Trifu, președintele Asociației ”Eco Civica”, susține două lucruri: primul, că habitatul din lacul Prundu, unde trăiesc peste 20.000 de păsări și care e arie naturală protejată înscrisă în programul Natura 2000, va fi grav afectat, și al doilea, că pasajul din Lânăriei va trece prin curțile oamenilor, așa că trebuie construit un pasaj subteran. Numai că un pasaj subteran implică un efort fi nanciar mult mai mare, situație care nu-i avantajează pe investitori. În replică, omul de afaceri Gheorghe Badea spune că ”Lătrători avem sufi cienți în România (...). Toți ONG-iștii știu un alfabet simplu: impactul, stricăciunea, stricarea mediului și altele”.

pag. 4-5

Noi amănunte în scandalul blocului de 10 etaje ridicat de SC Titidan SRL

Ce arată un studiu de însorire şi cum a fost el ignorat de Primăria Piteşti

Ion Iordache, vicelider SAD:

„E greu să produci 400.000 de maşini cu salarii aşa mici”O piteşteancă merge în Polonia, în fi nala Miss Supranaţional 2018Un fi lm despre Experimentul Piteşti în care joacă Kira Hagi

Istoria unei averi făcute pe Transfăgărăşan

Dosarul „albirii” nevestei lui Chiriloiu, în serial (3)

pag. 6

pag. 10-11

pag. 12

pag. 4

pag. 17

Nr. 1263 (26 septembrie - 2 octombrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Senatorul Iani Popa recunoaște cât de mult îi pasă de alegătorii argeșeni.

Primărița Jenica Dumitru recunoaște că știe să cânte. Doar în strună!

Tudor Pendiuc știe că nimic nu se compară cu odihna în timpul serviciului!

Ce bine arăt cu degetele pe pian! Parcă aș fi un fel de Richard Claydermann feminin, varian-ta afonă.

Ce bine e să dormi la ședințe! În vis sunt iar primarul Piteștiului...

Sunt arogant și cu ceas tare/De Argeș în cot mă doare/Sunt politician la mare!

Din Din

Culise...

Culise...

Viorica Dăncilă, un premier cum altul nu-i/Și nu îl dorim nimănui!

Liviu, am o mare dilemă: când vorbesc, fac numai gafe, iar când tac, zice ziariștii că nu

mă lași să vorbesc. Ar fi o variantă să mă apuc să învăț limbajul mimico-gestual?

Liviu Stancu, Pro România, supărat că n-are un pedigree politic prea bun: „Vic-tor Ponta mi-a fost coleg de grupă, de bancă uneori, chiar dacă nu prea am băgat tăieri de porci împreună.” Marius Postelnicescu, consilier

județean PSD, în sfârșit îi funcționează GPS-ul: „Am stagnat atât de mult în ulti-mii 20 de ani încât până și Târgoviștea ne-a luat-o înainte.” Adrian Miuţescu, președinte PNL

Argeș, un băiat care se pricepe la fumuri, cețuri și abureli: „Fumul alb de la CEx-ul PSD de vineri seara s-a transformat într-o ceață densă deasupra României.” Șerban Valeca, președinte PSD Argeș,

sau cum s-o spui pretențios că-ți tremură izmenele în fața lui Dragnea: „Menţionăm faptul că unitatea partidului reprezintă tot-odată și o responsabilitate naţională faţă de provocările momentului.”

Simona Brătulescu, președinte ALDE Argeș, convinsă că în politică cel mai bine e în grup: „Când ne-am aliat cu PSD, nu ne-am aliat cu un om, ne-am aliat cu o echi-pă.” Adrian Miuţescu, PNL, tocmai a des-

coperit apa caldă, roata și legile atracției universale: „Pentru noi, liberalii, familia este compusă din bărbat și femeie.” Ioana Jenica Dumitru, primar

Ștefănești, rănită profund în orgoliul ei de femeie fatală: „Iată respectul pentru locui-torii Ștefăneștiului! Ședința extraordinară unde am avut un consilier căruia i s-au mai alăturat doi ulterior. Până în ianuarie, dacă vrem și vreți, putem dizolva acest consiliu.” Ion Dumitru, primar Albota, etern în-

drăgostit de Dumitru Voicu de la Micești: „Omul e dus cu capul. Lui îi e lene să se și bărbierească!”

Activitate comercială febrilă în incinta bisericii Mavrodolu. Clienții veniți pentru diferite servicii oferite în spațiile închiriate de parohie lasă însă urme care nu sunt compatibile cu imaginea icoa-nei în mozaic de pe pereții Bisericii Copiilor, care este sfi nțită, are altar și, evident, o altă destinație. În afară de mucurile de țigară și paharele de plastic murdare, enoriașii veniți la slujbă în curtea cunos-

cutei biserici piteștene, pentru a se ruga, au parte, uneori, și de cuvintele obscene ale celor care au alte treburi prin zonă. Totul se petrece sub ochii în-găduitori ai preotului paroh, părintele Sturzeanu, care tace și înghite, bucuros de sumele obținute din închirierea spațiilor. Deh, banul e „ochiul Dra-cului”, se știe...

Ţâroiu a început curăţenia de mijloc de mandat

S-a opintit de vreo doi ani și de-abia acum i-a ieșit prima mutare! Primarul de la Câmpulung a suportat cu greu presiunea pusă de partid pe umerii săi, în scopul amplasării de membri PSD la conducerea unor fi rme sau instituţii locale, și a reușit recent să miște ceva. Șeful Serviciului de Administrare a Domeniului Public și Privat, Liviu Po-pescu, pus în funcţie în urmă cu două decenii, s-a înscris la un concurs pentru un post în Primărie. A reușit, a pierdut ceva la salariu, dar acum stă liniștit. Decizia acestuia de a părăsi ADP a pă-rut surprinzătoare doar până ce și-a dat drumul la gură primarul Ţâroiu, acesta susţinând că devenise cam nemulţumit de activitatea lui Popescu. Adică... nu mai e nimic de comentat, doar de pre-supus că cineva e în așteptare. Cu con-curs, bineînţeles, că nu se fac prostii la Câmpulung!

Și apropo, mai e pe listă șeful de la Pieţe. Și nu e singurul!

O casă de pe strada Sfânta Vineri stă să cadă pe trecători. Primăria Pitești e impasibilă

De mai bine de doi ani, o casă de pe strada Sfânta Vineri e un adevă-rat pericol pentru numeroșii trecători din zonă, în special pentru elevii care

învață la Școala „Nicolae Iorga”. Casa, într-o avansată stare de degradare, se afl ă la doi pași de Biserica Sfânta Vi-neri, și nu e săptămână în care să nu îi cadă o bucată din tencuială. Mai mult, o bucată din acoperiș a căzut și ea. Și deși situația este una gravă, fi indu-ne sesizată de mai mulți părinți, Primăria Pitești nu ia nicio măsură. Sau poate că - cine știe? - pentru ofi cialii scorțoși din Primărie siguranța cetățenilor nu e o prioritate...

„Iarba dracului”, lângă icoana Fecioarei de la Mavrodolu

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ


Sorina Honțaru, o directoare pe care nici virușii și nici politicienii nu o pot da jos!

Edilul Dumitru Voicu de la Micești, mereu sincer și mereu primar!

Mă ajută cineva cu un număr de telefon al lui Bruce Willis? Mă gândesc să îi propun o continuare la Die Hard, care să se numească

”Greu de schimbat din funcție”.

De când am zis că în România au rămas doar bătrânii, bețivii și puturoșii, mă tot gândesc

în care dintre cele trei categorii să includ membrii PSD Argeș...

Țărănistul Gigi Dinescu încă mai crede că papionul îl face pe om...

Mi-am pus papionul ăsta elegant, doar m-o remarca și pe mine cineva să mă pună șef la vreo instituție pe baza

șarmului, și nu a partidului!

Ilie PopaTimp de trei zile, între 28 și 30 sep-

tembrie, Piteștiul va găzdui cea de-a XVIII-a ediție a Simpozionului internațional „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortu-ră”. Un eveniment excepțional, ce va reuni peste 150 de cercetători, istorici și foști deținuți din țară și de peste hotare. Pentru modul impecabil în care organizează și coordonează acest eveni-ment în fi ecare an, Jurnalul de Argeș îl declară pe prof. univ. dr. Ilie Popa, președintele fi lialei Argeș a Fundației Culturale Memoria, Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Vineri 28 septem-brie, cu începere de la ora 10, în sala mare a Primăriei Pitești va începe a XVIII-a ediție a Simpozio-nului Internațional „Experimentul Pitești-Reeducarea prin tor-tură”. Un eveniment de marcă la care și-au anunțat participarea numeroși invitați din țară și străinătate: foști deținuți politici, isto-rici și cercetători.

Tot vineri, între orele 12.20 și 13.30 va fi organizată o vizită la fosta închi-soare Pitești. Printre invitați se numără fostul președinte al României Emil Con-stantinescu, profeso-rul britanic Dennis Deletant (foto), Silviu Moldovan-CNSAS, Ana Maria Vizanti-Institutul Academiei Române și Constantin Nedea de la Univer-sitatea din Montreal. Tot vineri, în prima

zi a simpozionului, la Filarmonica Pitești va avea loc un recital ine-dit de jazz susținut de trupa de jazz suedeză Trespass Trio. Martin Küchen (53 de ani, Suedia), unul dintre cei mai apreciaţi artiști și compozitori de jazz din Europa, a compus un întreg album in-spirat de Experimen-tul Pitești și intitulat Th e Spirit of Pitești, a fost lansat în acest an de către trupa de jazz Trespass Trio în care acesta activează.

Denis Grigorescu

Pe 28 septembrie începe a XVIII-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Experimentul Piteşti - Reeducarea prin tortură”

Președintele organizației PSD Ștefănești, deputatul Nicolae Velcea, nu este de acord însă cu acest demers al primăriței, de declanșare a referendumu-lui, declarând:

„Dacă mă întrebați pe mine, știu că a fost o ședință extraor-dinară săptămâna trecută, i-a chemat pe consilieri de la ora 10, deși convocarea ar trebui să se facă în anumite condiții, să te asiguri că ai cvorumul... Potrivit legii, însă, dizolvarea Consiliului se face dacă două luni consecutiv nu se prezintă consilierii la ședința ordina-ră sau trei luni consecutiv nu se adoptă nicio hotărâre de Consiliu, sau dacă toți demisi-onează. Sau mai există această inițiativă, să se strângă 25% din semnături de la alegătorii din UAT-ul respectiv. Nu știu însă de ce este doamna primar supărată și face dânsa inițiative de una singură, când încă mai e membră PSD. Pe mine nu m-a întrebat!”

„Doamna primar nu a dorit niciodată să stăm de vorbă toți la masă”

Tot deputatul Nicolae Vel-cea ne-a mai declarat: „Uitați-vă și dumneavoastră, dânsa a

ieșit primar cu 2.500 de vo-turi... la cât a făcut dumneaei în Ștefăneștiul acesta, eu zic să ia în calcul... Sunt 180 de hotărâri de la începutul man-datului care nu au fost duse la îndeplinire. Ce s-a făcut în Ștefănești? Din faptul că a exis-tat un excedent atât de mare la buget, rezultă că nu prea a făcut nimic, nu?! Și atunci de ce să vrei să faci un proiect fără să stai de vorbă cu cei care ți-l aprobă și să le explici de ce e benefi c, prioritar, să îl priori-tizezi? Eu i-am spus și m-am oferit să îi strâng pe toți consi-lierii, și dacă unul dintre ei nu votează ceea ce este în interesul cetățeanului, eu promit că iau măsurile cele mai drastice. Dar nu așa, inițiază proiectul, îi pune în fața faptului împlinit, fără explicații, fără nimic, îi pune să voteze. Adică să facem proiecte, să plătim studii și de fapt să nu realizăm nimic! Nu așa, nu se lucrează așa! Înainte de a iniția, mi se pare corect să stai de vorbă, mai ales că faci parte dintr-o formațiune poli-tică datorită căreia ai ajuns ce ai ajuns. Eu mi-am arătat dis-ponibilitatea față de dânsa de atâtea ori. Nu a dorit niciodată să stăm de vorbă toți la masă”.

Alina Crângeanu

Primăriţa Ioana Jenica Dumitru a început să strângă semnăturile pentru dizolvarea Consiliului Local Ştefăneşti

Chiar dacă marți, 25 septembrie, 12 din cei 17 consili-eri s-au prezentat la ședința extraordinară convocată pentru ora 10 (spre deosebire de săptămâna trecută, când au fost doar trei), primarul orașului Ștefănești, Ioana Jenica Dumitru, a decis declanșarea procedurii pentru dizolvarea Consiliului Local. „Mai întâi trebuie să reușim strângerea semnăturilor de care avem nevoie, 3.200”, ne-a declarat edilul care a început completând cu propriile date tabelul care va circula printre locuitorii din Ștefănești, în următoarea peri-oadă. În ședința extraordinară de marți, 25 septem-brie, au fost votate trei proiecte. Este vorba despre un proiect de hotărâre inițiat de primar privind desem-narea reprezentanților Consiliului Local Ștefănești în Consiliul de Administrație și Comisia de Evaluare a calității educaționale a unităților școlare de pe raza orașului Ștefănești; aprobarea rectifi cării bugetului local pe 2018 și proiectul de hotărâre inițiat de primar privind acordarea unui premiu de excelență unui elev al Liceului Tehnologic Dinu Brătianu, din localitate, care a obținut mențiune la Olimpiada pe meserii, faza națională.

Primăriţa Jenica Dumitru, deschizând lista de semnături

Preşedintele organizaţiei PSD Ştefăneşti, Nicolae Velcea: „Nu ştiu de ce este doamna primar supărată şi face dânsa iniţiative de una singură, când încă mai e membră PSD!”



Finala - pe 7 decembrie, după trei săptămâni de cantonament

Finala internațională din Polonia va avea loc în Kryni-ca-Zdroj și vor participa circa 90 de țări, cu șase mai multe decât anul trecut. Finalista Andreea Coman ne-a oferit mai multe detalii despre acest concurs. „Probele au înce-put încă de când am ajuns în cantonament. Am avut proba interviului, a doua zi a fost o ședință foto care s-a derulat tot la Castelul Cantacuzino din Bușteni, iar în seara fi nală au fost trei probe: o ținută de zi, proba costumelor de baie și ținuta de seară, iar, ulterior, premierea. Miss Supranaţional face parte din top cinci concur-suri mondiale, alături de Miss Universe, Miss World, Miss International, Miss Earth. Din câte se pare, în ultimii ani a de-venit cel mai mare concurs din Europa, care se desfășoară, de ani buni, în Polonia. Finala o să fi e pe 7 decembrie, dar noi vom ajunge acolo pe 19 noiem-brie. Vor fi două-trei săptămâni de cantonament. Concursul se va desfășura într-un resort, în sudul Poloniei, într-o zonă de munte, la granița cu Slova-cia”, ne-a povestit frumoasa piteșteancă.

Andreea a apărut în campanii publicitare pentru Telekom și Huawei

Andreea Coman nu este deloc străină de lumea modelingului. Ea a mai participat, în 2010, la același concurs, chiar în anul în care tot o fată din Pitești, Lavi-nia Postolache, a fost declarată Miss World România. Anul acesta este cu noroc.

„De când m-am mutat în București, pentru facultate, am mai cochetat cu lumea mode-lingului, am activat mai mult pe partea comercială, recla-me pe plan local, național și internațional. Am avut cam-panii cu mai multă vizibilita-te pe tv și bannere, de exem-plu, cea pentru Telekom, cea pentru Huawei. Dintre cele internaționale, cea mai mare a fost pentru Volkswagen, din Emiratele Arabe Unite. Cred că aș mai putea să menționez un videoclip pe care l-am fi l-mat în urmă cu un an pentru un artist destul de cunoscut din Liban”.

Andreea Coman a studi-at la Facultatea de Drept a Universității din București și este absolventă a Colegiului Național Al. Odobescu din Pitești.

Mari Tudor

O piteşteancă merge în Polonia, în fi nala Miss Supranaţional 2018

Scandal la primărie cu viitorul mall din Piteşti

Un ecologist îl înfruntă pe industriaşul Gheorghe Badea

Dan Trifu, președintele Asociației ”Eco Civica”, susține două lucruri: primul, că habita-

tul din lacul Prundu, unde trăiesc peste 20.000 de păsări și care e arie naturală protejată

înscrisă în programul Natura 2000, va fi grav afectat, și al doilea, că pasajul din Lânăriei

va trece prin curțile oamenilor, așa că trebuie construit un pasaj subteran.

Numai că un pasaj subteran implică un efort fi nanciar mult mai mare, situație care nu-i avantajează pe investitori.

În replică, omul de afaceri Gheorghe Badea spune că ”Lătrători avem sufi cienți în România (...). Toți ONG-iștii știu un alfabet simplu: impactu

l, stricăciunea, stricarea mediului și altele”.

La Pitești se vrea construcția unui mega-mall și a unui complex de locuințe în cartierul Tudor Vladi-mirescu, zona Lânăriei. Subiectul stârnește însă controverse. Recent, la Primăria Pitești a avut loc o dezbatere publică pe tema oportunității construcției noului mall și a blocurilor de locuințe din zona Lânăriei. Au participat reprezentanți ai fi rmei care se va ocupa de construcția mall-ului, reprezentanți ai Agenției de Mediu Argeș, viceprimarul Sorin Apostoliceanu, dar și câțiva cetățeni care locuiesc în vecinătatea terenului pe care va fi construit mall-ul. Un alt participant a fost Dan Trifu, de la Asociația „Eco-Civica”, membră a Coaliției pentru mediu din România și a Coaliției „Natura 2000”. S-a vorbit despre im-pactul asupra mediului a acestor construcții, dar și despre urbanism și amenajarea teritoriului, însă dezbaterea a stârnit și o serie de întrebări care nu au un răspuns concret momentan.

Firma PK EMERALD S.R.L., o fi rmă înfi ințată în București, vrea să construiască un nou mall în zona Tudor Vladimirescu și un cartier de locuințe, cu blocuri de 16 etaje, pe o suprafață totală de 13 hectare, deținută de METABET CF a lui Constantin Pănescu și OMNIUM DISTRIBUTION SRL a lui Gheorghe Badea. Construcția presupune și ridicarea unui pasaj rutier care va asigura legătura dintre b-dul Republicii și str. Târgul din Vale, prin incinta centrului comercial, și a unui sens giratoriu pe strada Târgul din Vale. Pasajul rutier și pietonal suprateran este foarte aproape de casele din strada Dragoș Vodă, fapt care îi nemulțumește pe unii locuitori din zonă. Aceștia reclamă faptul că investiției i-ar lipsi o mul-titudine de documente, printre care studiul privind trafi cul, noxele și poluarea fonică sau dimensiunea spațiilor verzi asigurate de dezvoltatori.

Prezenți la dezbatere, reprezentanții fi rmei PK EMERALD S.R.L. au declarat că au făcut studii pentru această pasarelă și că din acestea nu rezultă

că vor exista trepidații care să afecteze casele vecini-lor, dar și că pasarela este prevăzută cu panouri care diminuează zgomotul. De asemenea, fi rma propune o distanță între pasarelă și casele oamenilor, iar Con-siliul Local și comisiile de specialitate vor lua decizia fi nală în această privință. În ceea ce privește noxele, dezvoltatorii consideră că pasarela le va diminua, în-trucât mașinile vor trece pe deasupra caselor, nu pe lângă ele, așa cum se întâmplă acum.

Salutat inițial, mall-ul părea să acopere necesitățile zonei (locuri de muncă, oferte de servicii), însă, în timp, construcția lui a început să ridice semne de întrebare. La nivel economic, mulți iau în calcul și viitorul micilor afaceri locale. Cum va infl uența construcția mall-ului economia locală?

„Este unul dintre cele mai slabe planuri de management ale unei arii protejate”

,,Nu sunt deloc mulțumit de evaluarea de mediu pe care ați făcut-o. Cred că este unul dintre cele mai sla-be planuri de management ale unei arii protejate”, a spus Dan Trifu, vicepreședintele ONG-ului Fundația "Eco-Civica", la dezbaterea de la primărie. Potrivit spuselor sale, planul prezentat nu aduce lămuriri cu privire la impactul poluării rezultate de la vehiculele care vor vizita centrul comercial. De asemenea, din datele planului nu este clar dacă această construcție respectă legislația europeană cu privire la suprafața verde/locuitor, întrucât nu sunt date exacte despre situația spațiilor verzi. Dan Trifu a mai atras atenția și asupra faptului că nu s-a făcut un studiu despre cum va fi afectat lacul Prundu, arie naturală protejată înscrisă în Programul „Natura 2000”. Acest lac se afl ă în vecinătatea viitorului mall, iar acolo trăiesc aproxi-mativ 20.000 de păsări. După spusele lui Dan Trifu, planul de management de mediu nu specifi că nici cu-loarele ecologice pe care le traversează aceste păsări.

O piteșteancă s-a califi cat în fi nala con-cursului de frumusețe „Miss Supranațional 2018”, care va avea loc în Polo-nia, la începutul lunii decembrie. Este vorba de Andreea Coman, în vârstă de 25 de ani. Finala națională a avut loc pe 8 septem-brie, la Castelul Cantacuzino din Bușteni, unde au participat 29 de tinere. Andreea Coman a fost încoronată de Bianca Tirsin, românca situată anul trecut pe lo-cul trei la fi nala internațională a concursului Miss Supranaţional.



Am discutat cu Dan Trifu, vicepreședintele Fundației ”Eco-Civica”, cel care s-a declarat total nemulțumit de evaluarea de mediu prezenta-tă la ședința publică, întrucât aceasta nu a specifi cat și deta-liat toate aspectele legate de aria protejată în care vor exista construcțiile respective.

„Oameni buni, haideți mai ușor cu zgomotul, cu alte probleme care afectează habitatul!” Ce părere aveţi despre acest

proiect?- Am judecat împreună cu colegii

de la Coaliția „Natura 2000”, este clar că va avea un impact major asupra mediului. Este într-o părăsi-re totală zona. Ca atare, autoritățile nu s-au implicat deloc să creeze acea zonă protejată. Oameni buni, haideți mai ușor cu zgomotul, cu alte probleme care afectează ha-bitatul! Asta înseamnă să fi i res-ponsabil. Noi, când am devenit specialiști în arii protejate, chiar am devenit specialiști! Cu trup și sufl et trebuie să apărăm aceste valori ale României! Faptul că Prințul Char-les și mulți alții vin și admiră locuri din România înseamnă că acestea trebuie păstrate cu sfi nțenie, nu să stăm într-un mall, în niște zgâ-rie-nori care să facă praf mediul. Până la urmă, lacul Prundu este un habitat al păsărilor, iar eu, prin lege și ca om, am această obligație să păstrez habitatul acelor păsări. Se vede clar că nu sunt un lac și o zonă întreținute. Nu înțelegem de ce custodele nu se implică mai mult, de ce nu-și impune planul de management. Aceste lacuri ale Argeșului sunt extrem de impor-tante. Din cauza acestor schimbări climatice, foarte multe păsări mi-gratoare își schimbă habitatul. Ne trezim cu păsări migratoare pe care nu le-am mai văzut în România. Trebuie să vedem dacă alte specii care poposeau mai vin în Româ-nia, din cauza schimbărilor cli-matice. Ei trebuie să supravegheze mereu aceste lucruri. Au și fonduri pe care le pot accesa pentru a pune în valoare aria protejată. Ei sunt obligați să respecte valorile pentru care a fost declarată arie protejată. Garda de Mediu verifi că cel puțin anual acest lucru, păstrarea valori-lor ariei protejate. Acesta este rolul administratorului, să lupte pentru conservarea ariei protejate, a spe-ciilor (aprox. 20.000 de păsări), a faunei și valorilor pentru care a fost declarată. Or, dacă tu nu te implici și aranjezi să nu ți se ceară niciun punct de vedere, lucrul acesta nu este în ordine...

Ce propuneţi?- Noi vom urmări cum decurge

proiectul. Insistăm pe refacerea planului de management și, apoi, a evaluării de mediu. De asemenea, insistăm foarte mult pe dezvoltarea cu preponderență a unei zone de locuit, așa cum am spus: parter +1 spre partea opusă ariei protejate și să nu depășească o înălțime de 15 metri. Toată lumea întreabă de ce această înălțime. Deoarece 15 me-tri este înălțimea medie a unui ar-bore, iar o pasăre are foarte puține șanse să se lovească de suprafețele ridicate, dacă ea zboară la acea înălțime minimă de 15 metri, și de aceea se și plantează acele pâl-curi de arbori, care trebuie să atin-gă o înălțime de 15 metri, pentru ca păsările să zboare peste aceste construcții. Așa trebuie făcută o evaluare de mediu. Restul mi s-a părut un aranjament.

„Agenția de Mediu trebuie să se implice. Să nu mai pățim ca în Munții Făgăraș, când ne-au terminat cu microhidrocentralele...” Ce părere aveţi despre impli-

carea autorităţilor locale?- Aici este problema autorității

locale. Primăria e fermecată de impozitele pe care le-ar încasa din zona respectivă. Eu i-am expli-cat și domnului viceprimar că, în momentul când ai o arie proteja-tă, nu asta faci. Primordial nu este să încasezi cât mai mult la buget, primordial este să pui în evidență aria respectivă, să faci un plan de management serios, cum s-a întâmplat și la Delta Văcărești, unde e o situație asemănătoare; și să atragi vizitatori, să creezi un cadru în acea zonă protejată, de liniște, de observare. Întotdeauna veți vedea o autoritate locală care adoptă toate pozițiile indecente când primește o investiție de genul acesta, care nu aduce nimic be-nefi c pentru comunitate. Această investiție nu face altceva decât să aducă efecte grave asupra mediului și a sănătății cetățenilor. Mai mult decât atât, bruma de bani pe care o câștigă cetățenii români este toa-tă vărsată în acea zonă comercială. Mai este și repatriat profi tul. Noi încă n-am ajuns la acest nivel de gândire. Când vine cineva și spune că 100.000 euro este impozitul pe clădire și teren, normal că autorita-tea se gândește să ia banii la buget. Ce rol are Agenţia de Mediu

în această poveste?- Agenția pentru Protecția Me-

diului trebuie să comunice când investitorul va veni cu un nou plan

de management și o nouă evaluare de mediu. Pilonul central rămâ-ne Agenția pentru Protecția Me-diului. Chiar am rugat agenția să lucreze în mod profesionist, am întrebat-o cum a fost posibil să emită aviz de mediu. Am cerut să își facă treaba, să nu mai pățim ce am pățit cu APM Argeș prin Munții Făgăraș, când ne-au ter-minat cu microhidrocentralele, ne-au făcut praf mediul din zona respectivă. Un dezastru de mediu s-a creat în zona respectivă. Asta a spus și Uniunea Europeană.

„Pasajul trece prin curtea oamenilor, ceea ce nu este normal” Ce credeţi despre pasajul ruti-

er suprateran care va face legătura între mall și oraș? Este necesar un studiu de însorire?

- Nu studiul de însorire este problema. Acest studiu se face în momentul când o construcție îți umbrește locuința. Pasajul acela nu umbrește, ci trece prin curtea oamenilor, ceea ce nu este nor-mal. Trebuie să existe clar o zonă de protecție între pasaj și zona de locuire. De aceea noi am spus că trebuie proiectat subteran. Evalua-rea de mediu nu lucrează pe bani puțini sau mulți, ea trebuie să îți spună care e cea mai bună soluție și care are cel mai mic impact asupra mediului și cetățenilor. Uniunea Europeană și legislația română nu mai fac disocierea. În momentul în care vorbești de protecția me-diului, implicit vorbești de sănă-tatea populației. Lucrurile sunt foarte clare, de aceea din Comisia de Mediu face parte Direcția de Sănătate Publică a localității re-spective; mai mult decât atât, Or-dinul 119 spune clar că în zonele poluate nu se amplasează locuințe, ele se relochează într-o zonă unde pot fi dezvoltate. Ca atare, nu ai cum! Încalci și legislația de mediu, și pe cea de sănătate publică. Nu poți implementa un plan în felul acesta! Plus că este restricționat de planul de management pe dezvol-tarea de noi circulații sau dezvol-tarea celor existente, în situația de față. Ei spun că fac o dezvoltare, că profi lul străzilor ar fi cam tot același și că nu umbă la el. Până la urmă, ne-am dat seama că evalua-torul (reprezentantul investitorului - n.red.) ne inducea în eroare, ca să nu zic direct că ne mințea. Noi cunoaștem foarte bine problemele legate de urbanism, ne judecăm cu ele în sute de dosare. Până la urmă, pasajul trece prin curtea omului. Cam așa stau lucrurile...

La polul opus, omul de afa-ceri Gheorghe Badea nu împărtășește aceleași opinii, ci crede că această investiție este benefi că și că vor fi respectate toate legislațiile, dar nu știe când vor fi prezentate o nouă evaluare de mediu completă și un nou studiu de management.

„Se face o investiție curată, pură, care era necesară. De 30 de ani se chinuie Piteștiul să facă și n-a reușit, iar când în sfârșit se face ceva, apar tot felul de oponenți, frâ-nari. Pentru acest proiect s-au res-pectat toate procedurile românești, europene. Astfel de investiții sunt

benefi ce și ar fi bine să fi e cât mai multe. Nu e nici exploatare de șist, nici de uraniu, nici de petrol, sunt construcții statice, ca orice bloc, pod, nu emană noxe, nu distrug lanțuri trofi ce”, a spus omul de afa-ceri Gheorghe Badea.

„Țara noastră are nevoie de făptuitori, nu de lătrători!”

„Dacă vrei să faci toate studiile posibile care sunt înscrise în cata-logul Mediului, trebuie să stai 10 ani. Lătrători avem sufi cienți în România, și în ultimii 30 de ani nu prea s-au făcut lucruri deosebite în investiții. Toate vor fi în echili-

bru, cu respectarea legislației. Toți ONG-iștii știu un alfabet simplu: impactul, stricăciunea, stricarea mediului și altele. Este un lac (la-cul Prundu - n.red.), și orice lac implicat într-un circuit industrial, economic, turistic are de câștigat. Se construiește lângă el respec-tând regulile, procedurile. Un lac nu este o mină de organisme mi-crosensibile. E doar un lac. Nu-i dăunează nici aspectului, nici funcționalității, nici compoziției biochimice. Țara noastră are nevo-ie de făptuitori, nu de lătrători!”, a mai adăugat afaceristul.

Material realizat de Mari Tudor

„Se face o investiţie curată (...) Nu e nici exploatare de şist, nici de uraniu...”

Gheorghe Badea răspunde ecologiştilor, pe care îi denumeşte ”frânari”:

„Această investiţie afectează mediul şi sănătatea oamenilor”

Un consilier local de la Ştefăneşti s-a întâlnit pe Moldoveanu cu preşedintele Iohannis

Turiștii care au urcat sâmbătă, 22 septembrie, pe vârful Moldo-veanu din Munții Făgăraș, au avut parte de o surpriză: s-au în-tâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis! Printre cei care s-au fotografi at alături de președinte, pe cel mai înalt vârf din țara noastră, se numără și consilierul local din Ștefănești, Raluca Nistor, cea care este și profesor coordonator al Școlii Gimnaziale Nr. 1 Ștefănești. Aceasta ne-a oferit câteva detalii despre întâlni-rea neașteptată cu președintele României.

„S-a întâmplat în jurul orei 14:00, sâmbătă. Când am ajuns, domnul președinte cobora, noi urcam pe Valea Rea, ne-am inter-sectat. Un om foarte degajat, turist ca noi, a stat să facem poze, nu a fost nicio problemă. Am fost surprinsă! Cred că am stat 10 minute. Mi se pare chiar un om normal, un om degajat, comuni-cativ. Mi-a făcut plăcere să îl întâlnesc. Este un președinte căruia îi plac natura, muntele. Noi l-am întrebat: «Facem o fotografi e?», iar el a spus: «Da, cum să nu?». Omul emana o stare de bine, era foarte relaxat”, ne-a declarat Raluca Nistor. Mari Tudor

Duminică, 23 septem-brie, Sandra N (n.red. - pe numele real Alexandra Năftănăilă, fi ica fostului primar de la Albeștii de Muscel) și-a botezat copi-lul, pe Avi Alexandru. Ca și la nunta de anul trecut, la botez au fost două perechi de nași. Alături de Sandra, una dintre cele mai apreciate artiste din muzica românească, și de soțul său, Gabi Popescu, au fost nașii Alina și Florin Frătică, fostul primar de la Bradu, și cunoscutul Adrian Sână. De la slujba de la biserică a lipsit din motive de sănătate soția lui Adrian Sână, modera-toarea TV Anca Serea.

Petrecerea, inspirată din fai-mosul fi lm de desene anima-te ”Regele Leu”, a avut loc în locația selectă de la Cantemir Events, cel mai nou complex de evenimente din București.

”Am avut 30 de invitați. La Biserica Nașterea Maicii Domnului, cel mic a gângu-rit, a zâmbit și a fost curios de tot ce vedea în jurul lui, a fost extraordinar de cuminte și drăgălaș. Petrecerea de la restaurant a fost ceva special, între apropiați, tocmai pentru a fi ceva relaxat”, a declarat Sandra N pentru Jurnalul de Argeș.

Îndrăgita artistă ne-a mai spus: ”Am intrat în studio la două săptămâni după naștere (n.red. - Sandra a născut pe 25 iulie) și am compus deja o piesă. Am avut și primul con-cert”.

Născută în 1991 și absolven-tă a Facultăţii de Jurnalism, Sandra și-a început cariera de la vârsta de patru ani, când a concurat la un show muzical pentru copii. Și-a continuat drumul în muzică, studiind la o școală de specialitate din Argeș. A reprezentat România până în prezent la mai multe festivaluri de muzică din Tur-cia și Italia. În afară de partea interpretativă, Sandra N. cân-tă la chitară și la pian și com-pune linii melodice și versuri de la vârsta de 14 ani. A urmat timp de trei ani cursuri de canto/tehnică vocală la Școala de Muzică a profesoarei Crina Mardare.

Hiturile Sandrei N au peste 300 de milioane de vizualizări pe YouTube, melodia ”Mă dor ochii, mă dor” având nu mai puțin de 68 de milioane de vizualizări. Mai trebuie spus că, pe canalul său ofi cial de YouTube, Sandra N are peste 5.200 de abonați.

Denis Grigorescu

Solista Sandra N şi-a botezat fi ul: „Cel mic a fost extraordinar de cuminte şi drăgălaş”



ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN,

COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRI-NULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU:

BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Una dintre problemele invocate de familia doctorului Irimia, în procesul intentat Primăriei Pitești și dezvoltatorului imobiliar SC Titi-dan, proces în care Tribunalul Argeș a admis cererea de suspendare a lucrărilor la noul bloc 2S+P+10 etaje, din buricul Piteștiului, până la soluționarea pe fond a dosaru-lui, se referă la un studiu de însorire depus de dezvoltatorul imobiliar la documentația de autorizare a construcției. Un studiu pe care petenții îl consideră halucinant, dat fi ind că relevă că noua clădire de 10 etaje nu este umbrită de cele exis-tente (maxim P+3). Când mai logic ar fi fost să arate dacă măgăoaia de zece etaje umbrește sau nu casele din vecinătate. Practic, blocul cu 10 etaje încalcă normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordin al Ministerului Sănătățiiii, potrivit unui alt studiu, al cărui benefi ciar este unul dintre petenți și pe care dezvoltatorul și Primăria Pitești preferă să nu-l vadă.

Prevederile Normelor de igienă și sănă-tate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin ordinul Ordi-nul Ministerului Sănătății nr. 119/2014, impun ca amplasarea clădirilor noi să se realizeze astfel încât să fi e asigurată în-sorirea pe o durată de minimum o oră și jumătate, la solstițiul de iarnă (21 decembrie), a încăperilor de locuit din construcție și din construcțiile învecina-te. Normativul privind proiectarea clădi-rilor de locuințe NP057/2002 prevede că durata de însorire pentru cel puțin una dintre încăperile de locuit, în ziua de referință (21 februarie sau 21 octombrie), trebuie să fi e de cel puțin două ore.

Probleme privind asigurarea însoririi vecinilor

Conform studiului de însorire efec-tuat de S.C. OM BIROU DE ARHI-TECTURĂ S.R.L. (prin arh. Redin Abduraman și asist. univ. drd. arh. Ale-xandra Ardeleanu), studiu ce urmărește determinarea infl uenței pe care o va avea imobilul cu funcțiune mixtă 2S+P+10E propus spre construire în amplasamen-tul din Bd-ul I.C. Brătianu, nr. 54, doar cerința prevăzută de Normativul privind proiectarea clădirilor de locuințe este res-pectată.

„Însă cerința prevăzută de OMS nr 119/2014, Art. 3 – alineatul 1, ca ampla-sarea clădirilor noi să se realizeze astfel încât să fi e asigurată însorirea pe o durată de minimum 1 1 ⁄2 ore la solstițiul de iar-nă (21 decembrie), a încăperilor de locuit din construcție și din construcțiile înve-cinate, nu este respectată în situația pro-pusă pentru punctele (...) corespunzătoa-re dormitoarelor suprapuse din parter și etaj. Conform celor de mai sus, proiectul ce prevede edifi carea imobilului cu regim de înălțime 2S+P+10E a fost elaborat fără a respecta cerințele în vigoare în ceea ce privește asigurarea însoririi directe a în-căperilor de locuit din clădirile învecina-te”, se arată în studiul amintit, al cărui benefi ciar este S.C. Dr. Irimia SRL.

Un aspect important, ignorat în stu-diul depus de SC Titidan la dosarul de autorizare a noii construcții, aprobat de municipalitate.

De ce dezvoltatorul avea nevoie de acordul vecinilor

Și este doar una din neregulile șirului de probleme invocate în cazul autorizării de către Primăria Pitești a blocului SC Titidan.

De la dosarul de autorizare lipsește și acordul vecinilor care locuiesc în zonă - obligatoriu în formă autentică -, în condițiile în care noul imobil este unul care are nu doar apartamente, ci și spații comerciale (funcțiune mixtă). În schimb, după cum Jurnal de Argeș a relatat, Pri-măria a transmis o notifi care către o per-soană decedată, iar lipsa răspunsului a fost considerată acord tacit.

Cea mai gravă dintre problemele auto-rizării construcției este cea a situării no-ului imobil pe un sit urban (potrivit listei Monumentelor Istorice).

Dezvoltatorul nu are aviz de la Direcția Județeană de Cultură

Pe 24 septembrie a.c., termenul de ju-decată pe fond a dosarului, pârâții au depus documentația care a stat la baza PUD-ului, în timp ce reclamanții au depus o cerere precizatoare prin care au extins motivele de nulitate a autorizației cu un nou aspect: acela că terenul se afl ă pe un sit urban (neprecizat în cererea de chemare în judecată). De asemenea, a mai fost depus și titlul de proprietate/contractul prin care SC Titidan a cum-părat terenul de la OMV Petrom, docu-ment în care se arată că terenul de la nr. 54 din B-dul I.C. Brătianu (pe care se construiește noul bloc) se afl ă în zona de sit urban. În astfel de situații, în care te-

renul se afl ă pe un sit urban, ca să poată construi, dezvoltatorul are nevoie de un aviz al Direcției Județene pentru Cultu-ră, pentru că doar cu un astfel de aviz putea fi obținută autorizația de construi-re (în lipsa acestui document, autorizația e nulă, potrivit Legii Monumentelor Istorice). SC Titidan n-are acest aviz și, totuși, Primăria Pitești i-a dat autorizație de construire.

Cum? Răspunsul s-ar putea învârti în jurul Planului de Urbanism General și al Planului de Urbanism Zonal, dar asta doar Primăria o poate explica.

La ultimul termen din dosar, Jurnal de Argeș a încercat să obțină puncte de vedere de la avocații pârâților (Primăria Pitești și SC Titidan), care au refuzat să comenteze însă.

Noi amănunte în scandalul blocului de 10 etaje ridicat de SC Titidan SRL Ce arată un studiu de însorire şi cum a fost el ignorat de Primăria Piteşti

Arhitectul-șef al Primăriei Pitești spune că, deși în Lista Monumentelor Istorice apare acest amplasament, con-form PUG, el nu este inclus în zona protejată.

„În cadrul listei Monumentelor is-torice din județul Argeș, publicată în Monitorul Ofi cial al României nr. 113 bis / 2016, la nr. 130, având codul AG-II-s-B-13432, apare Situl urban „B-dul Republicii”, care cuprinde printre alte amplasamente și strada I.C. Brătianu, de la nr. 54 până la nr. 62 (front est) - până la limita posterioară a loturilor.

Conform legii, în cadrul monumente-lor istorice protejate este inclus și situl, ca teren delimitat topografi c cuprin-zând acele creaţii umane în cadru natu-ral care sunt mărturii cultural-istorice semnifi cative din punct de vedere arhi-tectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografi c, religios, social, ști-inţifi c, tehnic sau al peisajului cultural.

Însă în descrierea făcută acestui sit apar mai multe inadvertențe în raport

cu documentațiile P.U.G. și P.U.Z. de Zonă Centrală în vigoare, fapt care a determinat ca și Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Argeș să ceară un punct de vedere și clarifi cări de la Insti-tutul Național al Patrimoniului. Ceea ce este important de remarcat este că această descriere este informativă și, în plus, delimitarea din punct de vedere topografi c a sitului se face în confor-mitate cu PUG aprobat. Faptul că în Certifi catul de Urbanism nu a fost tre-cut avizul de la Direcția pentru Cultură Argeș are ca justifi care aceea că în PUG acest amplasament nu este inclus în zona protejată din punct de vedere is-torico-arhitectural”, precizează Cătălin Ghiță, arhitectul-șef al Municipiului Pitești.

Deși, potrivit studiului de însorire de care dispun reclamanții, Ordinul Mi-nistrului Sănătății nr. 119/2014 nu este îndeplinit, arhitectul-șef al Primăriei susține contrariul.

„În ceea ce privește studiul de însorire depus de proiectant, verifi cat de un ve-rifi cator de proiecte atestat, vă asigurăm că acesta include și modul cum imobilul nou propus umbrește vecinătățile și ara-tă că este îndeplinită condiția de înso-rire a camerelor de locuit din locuințele învecinate, în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătății cu nr. 119 din 2014”, mai precizează Cătălin Ghiță, arhitectul-șef al Municipiului Pitești.

Urmează ca Institutul Național al Patrimoniului să se pronunțe în aceas-tă chestiune (la solicitarea înaintată de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Argeș).

Material realizat de Izabela Moiceanu

Primăria Piteşti se mişcă pe principiul: mai presus de Lista Monumentelor Istorice este PUG-ul

O mie de lei pe lună pentru elevii olimpici ai Câmpulungului

Costin Oncescu, elevul de aur al Câmpulungului și-a fi nalizat studiile liceale și va începe să studieze la Ox-ford, însă administraţia locală pregătește terenul pen-tru apariţia altor elevi olimpici. Astfel, s-a stabilit ca cei care obţin medalii la olimpiadele naţionale să primeas-că o bursă de performanţă de o mie de lei lunar, iar cei cu rezultate bune la competiţii de profi l artistic, sportiv și tehnico-știinţifi c se vor alege cu câte cinci sute de lei pe lună. În plus, administraţia câmpulungeană a decis să acorde și burse de merit celor mai buni elevi din mu-nicipiu și au fost instituite și burse de studiu, și burse de ajutor social. Cuantumul acestora este cuprins între cincizeci și două sute de lei pe lună. C.I.B.

Aproape 3.000 de avorturi înregistrate în Argeş în ultimii doi ani

La nivelul judeţului Argeș, din datele furnizate de Serviciul de Statistică al DSP Argeș, în 2016 și 2017 s-au înregistrat cumulat aproape 3.000 de avorturi. O situație comparativă a cazurilor de avorturi în anii 2016 și 2017 se prezintă astfel: în 2016 au fost 1586 cazuri, iar în 2017 s-au înregistrat 1357 cazuri. Din to-talul cazurilor, la cerere au fost in 2016 nu mai puțin de 978 cazuri, iar în 2017 au fost 706 cazuri

Cele mai multe cazuri s-au înregistrat la grupa de vâr-stă 25-34 ani. La nivel mondial aproximativ 16 milioa-ne de fete cu vârste între 15 și 19 ani și 2,5 milioane de fete sub 16 ani nasc în fi ecare an, în regiuni în curs de dezvoltare. În fi ecare an, aproximativ 21 de milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani și 2 milioane de fete cu vârsta sub 15 ani rămân însărcinate în regiunile în curs de dezvoltare. Complicațiile în timpul sarcinii și al nașterii sunt principala cauză a deceselor la fete de 15-19 ani la nivel mondial. În fi ecare an, aproximativ 3,9 milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani suferă avorturi cu risc.

Mamele cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani se con-fruntă cu riscuri mai ridicate de eclampsie, endome-trită puerperală și infecții sistemice decât femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani. D.G.

Romii din Muscel, între analfabetism şi facultate

Și în noul an de învăţământ e o prezenţă mare a tine-rilor de etnie romă în cele mai bune școli și la univer-sitate. La liceele din Câmpulung au fost ocupate toa-te locurile destinate acestora, fără a mai lua în calcul elevii care au trecut în clasa a IX-a în urma selecţiei de admitere la liceu. Și la clasele profesionale de la li-ceele cu profi l tehnic au intrat mulţi romi, fi ind cazuri în care trei sferturi din cursanţi sunt de această etnie. Apoi, alţi 16 tineri au devenit studenţi la Pitești, adă-ugându-se celor care deja sunt în anii mai mari. A fost concurenţă pentru intrarea la facultăţi, fi indcă au mai fost opt pretendenţi.

Pe de altă parte, însă, potrivit declaraţiilor liderului romilor musceleni, Marian Neagoe, în această perioa-dă este implementat în Câmpulung un proiect care are ca scop dezvoltarea socială și economică a persoanelor defavorizate, ocazie cu care s-a constatat că încă mai există tineri și bătrâni care nu au nici măcar patru cla-se, unii dintre ei fi ind chiar analfabeţi. C.I.B.

Şantierul din centrul Câmpulungului este tot pustiu

Crește îngrijorarea în municipiul muscelean, după ce s-a intrat în a doua săptămână de inactivitate în proiec-tul de amenajare a Pieţei Primăriei. În urma disputei dintre reprezentanţii fi rmelor care au câștigat licitaţia - Ratelen Construct SRL Cetăţeni și Group Concif SRL Stoenești – și meseriașii aduși din Ardeal, la mij-locul acestei săptămâni au fost sistate lucrările, zona în care se găsesc instituţii importante ale Câmpulungu-lui fi ind pustie și îngrădită. Primarul Liviu Ţâroiu a contactat executanţii pentru a rezolva problema, însă la începutul acestei săptămâni au apărut doar puţini muncitori musceleni care își făceau de lucru pe șantier. Lucrările de amenajare a Pieţei Primăriei trebuie să fi e fi nalizate la începutul anului viitor. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS


Prezent, vineri, la Colocviile Municipiului Pitești, unde a analizat fenomenul globalizării, de la cauze, până la efecte și simptome, academicianul argeșean Gheorghe Păun a răspuns întrebărilor Jurnalului de Argeș referitoare la unul dintre cele mai vehiculate subiecte ale ultimelor luni: Refe-rendumul pentru familie.

„Nu era nevoie de acest referendum... A fost impus într-un context partinic etc. Eu personal sunt împo-triva partidelor din alte motive, le consider desuete, nu vreau să sar în ONG-ism, că e și mai periculos. Deci, nici una, nici alta, așa că am trei roluri. Nu era nevoie, dar după ce s-a pus pe tapet, nu mai avem încotro. Eu personal nu mai am încotro. Voi merge și voi vota cumva, pentru că altfel va fi un semn care va fi folosit foarte mult împotriva familiei tradiționale, iar fami-lia netradițională ne duce complet aiurea. Aici aș vrea să subliniez o nuanță. Eu nu sunt împotriva LGBT-tiștilor. Sunt legalizați să facă ce vor, la ei acasă, în pa-ticular, dar să nu-mi iasă în stradă ostentativ. Am văzut prin lume parade din astea, nu știu câte, două, patru, cinci, și-n Spania, și-n Germania... Pentru mintea mea de bătrân argeșean conservator, mi se par foarte provo-catoare și dizgrațioase travestiurile, foarte multă piele arătată, și feminină, și bărbătească. Acum vreo cinci ani am văzut o asemenea paradă la Madrid: primăria le-a dat voie, că n-avea cum, sărea ONG-ismul în ca-pul ei, dar în spatele paradei, la cinci metri, erau tom-

beroanele care culegeau gunoiul și dădeau cu apă pe jos. Trebuia făcută o poză care să surprindă și parada, și pe cei cei care strângeau gunoiul de pe jos. Ar fi fost foarte semnifi cativă…”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, academicianul Gheorghe Păun.

„După ce s-a decis organizarea lui, nu mai avem ieșire”

Academicianul își precizează poziția față de LGBT: „Nu sunt pentru incriminarea lor - sunt oameni, să-și vadă de treaba lor, vorba Papei Francisc - dar să nu vină să-mi bage pe gât ceva. Să nu vină cu educația parentală în școală. Acum trei-patru săptămâni, pe la Minister, era gata să iasă o Hotărâre de Guvern în care părinții trebuiau să-și educe copiii în spiritul ideii că nu mai sunt doar două sexe. Apropo, acum sunt genuri, s-a trecut la genderism. Chestia asta nu mer-ge. Noroc că au sărit în sus opinia publică, Biserica, Academia, și s-au oprit. De ce se exagerează, de ce-mi bagă asta pe gât ostentativ?! Mă provoacă! Împotri-va acestui lucru sunt! De asta spun: de referendumul ăsta nu era nevoie, sunt convins. Sunt niște legi, sunt niște lucruri... Nu sunt jurist, să știu detaliile, dar simt că nu era nevoie. Însă, după ce s-a decis organizarea lui, nu mai avem ieșire... Decât ieșirea LGBT-istă. E o capcană din care nu putem ieși”.

Izabela Moiceanu

Academicianul Gheorghe Păun, despre Referendumul pentru Familie:

„De referendumul ăsta nu era nevoie, sunt convins”

Pe rolul magistraților Curții de Apel Pitești se afl ă un dosar în care Virgil Florin Alexandrescu, fostul soț al avocatei Ingrid Alexandrescu, este judecat pentru că ar fi indus în eroare orga-nele judiciare. În primă instanță, Virgil Florin Alexandrescu a fost condamnat la 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare pentru mărturie mincinoasă, însă acesta a făcut apel.

În martie 2015, Virgil Florin Alexandrescu a fă-cut un denunț la DGA Argeș în care reclama că Buduruș Chezan, secretarul Primăriei Budea-sa, i-ar fi condiționat restituirea autorizației de construcție pentru o clădire la Budeasa de donarea unei suprafețe de 1.000 mp către mama unui alt angajat al Primăriei. Cazul a fost preluat de către procurorii Parchetului Tribunalului Argeș în scurt timp. Numai că, după ce au analizat numeroase do-cumente și au făcut inclusiv interceptări, procurorii au concluzionat că totul a pornit de la o neînțelegere privind amplasamentele unor terenuri, inclusiv o suprapunere, și că „există probe sufi ciente că Virgil Florin Alexandrescu a formulat denunțul pentru a îi determina pe funcționarii Primăriei Budeasa să îi elibereze autorizația de construcție, întrucât con-struise un imobil fără autorizație de construcție”. În plus, procurorii au mai precizat în rezoluția lor că fostul soț al avocatei Ingrid Alexandrescu are ante-cedente penale, fi ind condamnat într-un alt dosar la închisoare cu suspendare pentru vătămare cor-porală.

Iar în cele din urmă, Virgil Florin Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă.

Virgil Florin Alexandrescu a cerut recuzarea judecătoarei Ana Maria Dumbravă, motivând prietenia de familie

Pe parcursul procesului de la Judecătoria Pitești, Virgil Florin Alexandrescu a cerut de mai multe ori recuzarea judecătoarei Ana Maria Dumbravă, invo-când relația de prietenie cu familia acesteia și faptul că mama judecătoarei, avocatul Magda Darie, l-a apărat într-un alt proces.

Tot Virgil Florin Alexandrescu a mai precizat în cererile de recuzare că în 2012, judecătoarei Ana Maria Dumbravă i-a mai fost repartizat un dosar în care el apărea ca intimat. În respectivul dosar, avocata Ingrid Alexandrescu, a făcut cerere de stră-mutare a dosarului, invocând tocmai relațiile de prietenie dintre fostul soț și familia judecătoarei Dumbravă.

Avocata Ingrid Alexandrescu, plângere la DNA împotriva judecătoarei Ana Maria Dumbravă și a fostului soț

Tot în documentele depuse la dosar, Virgil Florin Alexandrescu a mai precizat că „fosta mea soție, Alexandrescu Ingrid, a formulat, atât împotriva mea, cât și a judecătoarei Ana Maria Dumbravă, o

plângere penală la DNA, afl ată în prezent în lucru și ce a avut la baza relația de prietenie și magistratul mai sus-menționat, raportat la cauza din 2012”.

Instanța a respins însă toate cererile de recuzare ale judecătoarei Ana Maria Dumbravă.

Ingrid Alexandrescu i-a acuzat pe procurorii DNA că i-ar fi acordat „protecție” fostului soț. DNA a dezmințit acuzele

Neînțelegerile și confl ictele dintre Virgil Florin Alexandrescu și fosta sa soție sunt mai vechi. În de-cembrie 2010, avocata Ingrid Alexandrescu, invita-tă la emisiunea Nașul a lui Radu Moraru, a făcut acuzații conform cărora „fostul soţ FLORIN VIR-GIL ALEXANDRESCU ar fi protejat de procuro-rii Direcţiei Naţionale Anticorupţie și că nu se efec-tuează cercetări penale împotriva sa, deoarece ar fi denunţător și informator în dosare ale Serviciului Teritorial Pitești și că astfel, nu se efectuează cerce-tări penale corespunzătoare în dosarele care-l pri-vesc afl ate pe rolul parchetelor din judeţul Argeș”.

Numai că DNA a dezmințit acuzele într-un drept la replică trimis chiar a doua zi după emisiune: „Toate afi rmaţiile din cadrul emisiunii făcute de INGRID ALEXANDRESCU sunt nereale și, deși conţin elemente de culoare, nu au nici un corespon-dent în realitate.

ALEXANDRESCU FLORIN VIRGIL nu a fost și nu este „denunţător” în nici unul din dosarele soluţionate sau afl ate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Pitești în care să se fi dispus trimiterea în judecată sau arestarea pre-ventivă a vreunei persoane.

Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, un denun-ţător nu poate benefi cia de nici o protecţie legală în dosarele penale în care acesta este cercetat , afară de protecţia oferită de normele legale în ce privește strict infracţiunile de corupţie pe care acesta le de-nunţă. Afi rmaţiile privind protecţia de care ar bene-fi cia ALEXANDRESCU FLORIN VIRGIL sunt nereale și iresponsabile și sunt de natură a afecta imaginea justiţiei”.

Denis Grigorescu

Fostul soţ al avocatei Ingrid Alexandrescu, judecat pentru inducerea în eroare a procurorilor



CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesAutobiografi a unui supravieţuitor al Experimentului Piteşti - Nicolae Purcărea

Eugen Ţurcanu începe să aplice Experimentul reeducării prin tortură

1949, decembrie 6. Conducerea Penitenciarului din Pitești începe să aplice Experimentul reeducării prin tortură, promovarea metodei, Eu-gen Ţurcanu, fost legionar, originar din Rădăuţi. Va înfi inţa Organi-zaţia Deţinuţilor Politici cu Con-vingeri Comuniste (ODCC). Fe-nomenul Pitești s-a prelungit până în august 1952. Mai mulţi deţinuţi politici din Pitești, afl aţi la Vechiul Canal Dunăre - Marea Neagră ori în penitenciare, sunt eliberaţi după 1964, unii fără să fi e însă judecaţi.

Primele alegeri de deputaţi pentru Sfatul Popular Orăşenesc din etapa postbelică

1950, decembrie 3. Alegeri de de-putaţi pentru Sfatul Popular Orășe-nesc, primele din etapa postbelică, înscrise pe liste, ofi cial 28.374 de persoane, voturi exprimate 27.360, opţiuni favorabile candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, 26.297 de cetăţeni, buletine anu-late, 720, voturi contra, 343. Toţi cei 51 de candidaţi propuși au fost declaraţi aleși. Campanii electorale asemănătoare se vor derula de regu-lă la doi ani, la doi ani și jumătate sau la patru ani (până în 1990).

Forarea primelor sonde pentru extracţia petrolului în Argeş

1951. Forarea primelor sonde pen-tru extracţia petrolului din zona Argeș, consemnarea a două decenii de la eveniment, Schela Bascov, Pi-tești, 1971. Monografi e, Ion Postel-nicescu, Gheorghe Neagu.

Apare Trustul de Stat pentru Alimentaţie Publică

1951, februarie 10. Apare Trustul de Stat pentru Alimentaţie Publică, specializat în activitatea restauran-telor, cantinelor, cofetăriilor, brase-riilor, astăzi desfi inţat.

Intră în producţie Fabrica de Tananţi Argeşul

1951, septembrie 28. Intră în pro-ducţie Fabrica de Tananţi Argeșul, prima unitate de pe Platforma In-dustrială Pitești – Nord, director fondator, Gheorghe Viorel, din 1973, secţie din cadrul Combina-tului de Prelucrarea Lemnului, as-tăzi în cadrul SC Alprom SA.

Construirea Magistralei gazelor de sondă din Piteşti

1956-1957. Construirea Magis-tralei gazelor de sondă din Pitești și a Staţiei de reglare Prundu, șef de șantier, Ion Nicolescu, inovator și inventator. Ridicarea Cartierului Leonte Filipescu din Pitești

1957-1960. Ridicarea Cartierului Leonte Filipescu din Pitești, șef de șantier Mircea Netcu, Trustul de Construcţii Argeș.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

”Fenomenul Pitești” a reprezentat un experiment de reeducare ce consta în distrugerea psihică a indivi-dului. Această „operațiune” a început în 1949, la închi-soarea de la Pitești. Securi-tatea a pus la cale un plan pentru lichidarea rezistenței morale a deținuților politici, după modelul lui Anton Makarenko. Experimentul a încetat în anul 1952. În cele ce urmează puteți descoperi autobiografi a unuia dintre cei mai ”reprezentativi” supraviețuitori ai celei mai groaznice unelte de represi-une anticomunistă și anume aceea a lui Nicolae Purcărea.

M.I.

„Nu am reușit să termin facultatea, fi ind victimă a arestărilor şi apoi a detenţiilor comuniste”

„M-am născut la data de 13 decembrie 1923, în Brașov, fi ul lui Nicolae și Maria. Tatăl meu a fost birjar, iar mama casnică. Am fost doi fraţi. Școala prima-ră am efectuat-o la Brașov, apoi am urmat patru clase la Liceul Andrei Șaguna, după care am trecut la Liceul Comercial din Brașov, unde am devenit bacala-ureat în toamna anului 1944. În anul 1944 m-am înscris la Aca-demia de Înalte Studii Economi-ce a Universităţii din Cluj, refu-giată la Brașov. Nu am putut să o termin, fi ind victimă a arestă-rilor și apoi a detenţiilor comu-niste. După eliberarea din lunga detenţie comunistă, am fost re-partizat la Baza de aproviziona-re tehnico-materială din Brașov, apoi din 1969 până în 1972 la Centrala Industrială Autocami-oane și Tractoare, de unde am fost dat afară pentru trecutul meu politic și reîntors la Baza de Aprovizionare pentru Indus-trii din Brașov având funcţia de merceolog, iar în anul 1985 am ieșit la pensie. M-am căsătorit în anul 1957, septembrie 29. Pe so-ţia mea am cunoscut-o în Bără-gan, unde mă afl am deportat cu

domiciliu obligatoriu în comuna Lătești. Soţia mea, Eugenia Fui-că era și ea deportată, studentă fi ind la Iași, la Facultăţile de Drept și Artă Dramatică - sec-ţia regie. Am convieţuit până în 1984, când a decedat, la 7 ianu-arie 1984, după care nu m-am mai căsătorit. Nu am avut copii. Convieţuirea noastră a fost de-săvârșită. Datorită unor princi-pii prea austere, nu m-am mai recăsătorit. Domiciliul nostru a fost la Brașov în actuala casă pă-rintească, pe care în 1974 - 1975 am modifi cat-o și în care trăiesc și acum”.

„Un vechi cunoscut m-a dus în Munţii Argeş, în regiunea Şuici...”

„Am fost anticomunist, ca ma-rea majoritate din tinerii genera-ţiei mele. La vârsta de 17 ani, pe când eram în clasa a VII-a (azi clasa a Xl-a) de liceu, s-a născut revolta faţă de samavolnica stă-pânire și ocupare de către URSS a Basarabiei, partea de nord a Bucovinei și a ţinutului Herţa. Iar Ungaria nu numai că ne-a luat o parte din Ardeal, dar a comis atâtea atrocităţi.

Drept urmare a dezastrului na-ţional, care a desfi inţat România Mare, alături de generaţia mea de tineret școlar și universitar, împreună cu marea majoritate a întregului tineret al ţării, am devenit antisovietic și antico-munist și m-am alăturat acelo-ra care prin vorbă, prin faptă, manifestau această atitudine. În toamna anului 1945, m-am înscris la Academia Comercială din Brașov. Aici cu alţi mulţi colegi de facultate ne-am opus ascensiunii comuniste, care prin UNSR-ul comunist vroia să se impună, dar s-a lovit de rezis-tenţa studenţilor grupaţi în aso-ciaţia studenţească Andrei Mu-reșianu. În vara lui 1947, câţiva membri ai UNSR- precum Micloș și I. Lupu, mă forţau să mă înscriu în asociaţia lor. I-am refuzat. În această situaţie m-a prins anul 1948, luna mai, când au început marile arestări, deci

și a studenţilor cu atitudini anti-comuniste. Pe data de 15 aprilie, am fost căutat de doi agenţi aca-să. Fratele meu le-a spus că sunt la Academie. Am reușit să scap și am stat ascuns pe unde am putut. Luni de zile am fugit și de umbra mea. Nopţile mele erau albe, zilele, un chin. În toamnă, Virgil Popescu, un vechi cunos-cut, m-a dus în Munţii Argeș, în regiunea Șuici, unde un grup de 20 de oameni, condus de profe-sorul D. Apostol, luase drumul muntelui”.

„Au urmat anchetele cu torturile respective şi apoi condamnări la ani grei de închisoare”

„Viaţă de partizan: frig, foa-me, mizerii, de pază pe creste, de veghe noaptea, dar sufl etul plin de speranţe pentru cauza măreaţă în care ne înregimenta-sem. Eram urmăriţi, înconjuraţi de trupele Securităţii, trebuia să fugim dintr-un munte în al-tul. Tot prin trădare am căzut. Încercuiţi fi ind de trupele Se-

curităţii, frunzișul ne-a fost pri-eten, am scăpat din încercuire, câţiva care au deschis focul, au fost împușcaţi. Până la urmă tot am fost prinși. Au urmat anche-tele, cu torturile respective și apoi condamnări la ani grei de închisoare. Anul 1949, luna iu-nie, la securitatea din Pitești, în niște celule mici, joase, umede! După anchete, la penitenciarul din Pitești și de aici, după întoc-mirea dosarului la penitenciarul din Craiova. Am fost condam-nat la șapte ani închisoare. De la Craiova, în primăvara lui 1950, am fost dus la penitenciarul din Pitești, unde erau adunaţi toţi studenţii, în vederea așa-zisei „reeducări”, prin tortură, prin dezumanizare, prin robotizare „à la Makarenko”. De Sf. Nico-lae 1950, eram într-o cameră la subsol, a intrat Ţurcanu. Toată lumea a amuţit, parcă paralizată de această apariţie. Ce a urmat, toată lumea știe. Durerile mari sunt mute, bătăile duse până la ultimul resort: apoi nebunia. Dar cine poate înţelege și ce rost mai are... „Moara dracului”, cum spunea Eugen Măgirescu, funcţiona; oamenii erau băgaţi la măcinat, dar ceva bun nu a ieșit... doar morţi, înnebuniţi, dezaxaţi, robotizaţi. Am trecut prin toate, ca după șapte luni, în iunie sau iulie am fost scoși în vederea formării unui lot, care să plece la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Și pot mărturisi că dacă destinul m-a aruncat în acel iad, Dumnezeu m-a ajutat să ies cu sufl etul curat, cu frun-tea sus, să pot privi pe om în ochi, dar... cu o imensă durere în sufl et, cu un proces psihic, care mă va urmări toată viaţa: cum a fost posibil și se va mai re-peta? Răspund: se va repeta, căci omul e cea mai hidoasă fi ară. La canal, pentru că eram prea slă-bănogi (după o lună de refacere, aveam 40 de kg) am fost duși la grădina de zarzavat a Gospodă-riei Mamaia. Brigada noastră căpătase numele de „Slăbănogii din Capernaum”. Și apoi trecuţi la alte munci, tot mai grele; la „mustaţă”- șantier unde se spăr-gea piatră; la roabă, la târnăcop, la rangă, la încărcat vagoneţi, la săpat în „ciulasă” - chiar pe fun-dul gropii. Norma: „dă-i până mori” și au murit cu sutele, cu miile; de la un cap la altul, de la Cernavodă la Tașaul - mormânt lângă mormânt, fără cruci”.

Zina Manesa Burloiu și profesorul Nicolae Purcărea



Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș vine în întâm-pinarea iubitorilor de lectură, în fi ecare săptămână, cu cele mai recente achiziţii de carte - romane de dragoste, poliţis-te, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări știinţifi ce.

În domeniul psihologiei, vă recomandăm: Sarah Knight, „Arta magică a durutului în cot:

ce poți face pentru a nu-ți mai pierde timpul pe care nu îl ai cu oameni pe care nu îi suporți, fă-când lucruri pe care nu dorești să le faci” (Brașov, Editura Di-vin, 2017); John Gray, „Dincolo de Marte și Venus: Aptitudini relaționale pentru lumea com-plexă de azi” (București, Editura Meteor Publishing, 2017); Jor-dan B. Peterson, „12 reguli de viață: un antidot la haosul din

jurul nostru” (București, Editura Trei, 2018): În domeniul sociologiei, vă

recomandăm: Joe Navaro; Mar-vin Karlins, „Secretele comunică-rii nonverbale: Ghidul unui fost agent FBI pentru „citirea” rapidă a oamenilor „ (București, Edi-tura Meteor Publishing, 2015); Mihai Dinu, „Comunicarea” (București, Editura Orizonturi, 2014); Chelcea, Septimiu Chel-vea; Adina Chelcea; Loredana Ivan, „Comunicarea nonverbală: gesturile și postura: Cuvintele nu

sunt de-ajuns” (București, Editu-ra Comunicare.ro). Pentru iubitorii de biogra-

fi i, recomandăm: Radu Beligan, „Între acte” (București, Editura Allfa, 2013); Jean-Dominique Brierre, „Edith Piaf : Fără iubire suntem nimic” (București, Editu-ra Rao, 2104); Nicolae Șt. Noica, „Ion I. C. Brătianu, inginer și om de stat „ (București, Editura Vre-mea, 2017). Pentru iubitorii de fi cțiune,

sugerăm următoarele titluri: Ju-lian Barnes; „Singura Poveste”

(București, Editura Nemira, 2018); Jenny Han, „A ta veșnic, Lara Jean” (București, Editura Trei, 2017); Hanya Yanagihara, „O viață măruntă” (București, Editura Litera, 2017).

Cei care vor să citească acasă cărţile menţionate mai sus sunt invitați la Secţiile de Împrumut – Știinţă și Tehni-că, respectiv Beletristică ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu „ Argeș.Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

În sală s-au adunat pasionați de raliuri și de literatură, dar și foști piloți de cur-se, legendele cărții, care au vorbit despre titlurile cucerite, dar și despre înfrângeri. Aceștia au fost: Mugurel Mina, Dan Boboescu, Radu Băcârcel, Ion Topală, Răzvan Ștefan, Mircea Bucur, Alexan-dru Moldovean, Mihai Costinean, Flo-rin Nuță și Dumitru Rusănescu și Geor-ge Grigorescu. Fiecare dintre ei a avut contribuții remarcabile în obținerea suc-cesului echipei de raliuri IATSA Pitești. Echipa de raliuri IATSA Pitești a fost campioană națională la echipe în 1988 și 1991, iar în 1988 a câștigat și Trofe-ul „Dacia Sport”. Conducătorul echipei între 1986 și 1993, când s-a desfi ințat, a fost scriitorul Nicolae Cosmescu.

„Așa am devenit legende” este cea de-a șaptea carte publicată a lui Nicolae Cos-mescu. „Cartea este dedicată echipei de raliuri IATSA Pitești. Am fost întrebat de ce am ales această sală, și nu alta mai mare. Răspunsul este același: majorita-tea activității mi-o desfășor aici. Din

considerații și fi delitate, nu puteam să optez pentru altă sală, pentru că nu am în gene nici versatilitatea și nici trăda-rea. O sală mare nu înseamnă neapărat că se lansează o carte mare. (...) În carte se afl ă memoriile mele, întrucât am con-dus această echipă. În privința acestei cărți, ideea mi-a venit în primăvară, nu mai făcusem de mult timp o lansare de carte. M-am gândit ce aș putea face. Cel mai simplu era să scriu despre echipa IATSA, nu? Știam tot ce trebuie să știu, inclusiv detalii din culise. Este o carte care refl ectă realitatea, am scris realitatea exact așa cum a fost. Cartea are câteva particularități care o deosebesc de altele: ambele coperți sunt color, pe o copertă există o galerie a celor care au făcut par-te din echipă. Lucrarea are certifi catul de naștere al echipei și, la fi nal, cel de deces, fi indcă nu mai trebuia prelungi-tă agonia, nu mai aveam condiții, iar la sfârșitul sezonului din 1993, am pus punct”, a adăugat autorul.

M.T.

Lansare de carte inedită, săptămâna trecută, la Centrul Cultural Pitești. Nico-lae Cosmescu, redactorul-șef al revistei de literatură „Cuvântul Argeșean” și coordonatorul Cenaclului „Armonii Argeșene” a lansat cartea „Așa am devenit legende” joi, 20 septembrie. „Așa am devenit legende” este o poveste despre lumea raliurilor, despre piloții de raliu, cu amănunte din culise. Este și o carte de memorii, un foto-roman despre o echipă devenită legendară la confl uența anilor ’80 cu ’90, IATSA Pitești, pe care Nicolae Cosmescu a condus-o în perioada ei de glorie. „Istoria au scris-o ei pe trasee, eu am pus-o pe hârtie. Ca inginer de automobile, lumea avea impresia că eu scriu cărți tehnice. Nu! Nu am scris nicio-dată cărți tehnice”, povestește autorul Nicolae Cosmescu.

„Aşa am devenit legende”, povestea echipei de raliuri IATSA Piteşti

La 14 august 1916, România declara război Imperiului Austro-Ungar, ală-turându-se puterilor Antantei, care îi recunoșteau drepturile legitime.

Trupele române, afl ate la frontieră, au primit ordinul de luptă pentru eliberarea Transilvaniei. Printre unitățile care alcă-tuiau „Grupul Bran” se afl a și Regimentul 4 Dorobanți Argeș, care a presărat cu peste 1050 de eroi drumul de lupte de la Bran până la Mărăști.

În confruntările de pe dealul Măgura, la vest de Bran, alături de alți eroi, a căzut la datorie, în ziua de 15 august, soldatul Ion Deaconu Stanciu, născut în 23 au-gust 1889, în satul Aldești, comuna Bli-dari, județul Argeș, azi- comuna Golești, județul Vâlcea.

Subfi liala comunei Golești a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, președinte col. (rtg.) Ion Aldescu, a luat inițiativa dezvelirii unei plăci comemorati-ve, amplasată pe Monumentul Eroilor din satul Măgura, comuna Moeciu- Brașov.

Evenimentul a avut loc duminică, 15 septembrie, la Măgura, cu participarea autorităților comunei Moeciu și a fi lialelor județene Argeș, Vâlcea și Brașov ale ANCE „Regina Maria”.

Mai întâi, argeșenii și vâlcenii s-au întâl-nit la Mausoleul de la Mateiaș, situat pe lo-cul unor aprige confruntări între unitățile armatei române (Grupul Nămăiești) și trupele Puterilor Centrale. Informații prețioase despre luptele purtate în această zonă muntoasă, în urmă cu mai bine de 100 de ani, a oferit ghidul Memorialului de Război, îmbrăcat în uniforma de atunci a armatei române.

Apoi s-au deplasat în satul Măgura, unde ceremonialul a fost coordonat impecabil de col. (rtg.) Ion Aldescu.

Preotul bisericii din localitate a făcut slujba de pomenire a eroului Ion Deaconu Stanciu și a altor trei soldați eroi din loca-litate, din Războiul reîntregirii, precum și a nouă eroi măgureni din ultimul război mondial.

A urmat momentul solemn al dezvelirii plăcii comemorative, al intonării imnului de stat și al defi lării cu drapelul de Luptă al Regimentului 4 Dorobanți Argeș.

În acordurile solemne ale Imnului Eroi-lor, au fost depuse la monument coroane de fl ori. Importanța evenimentului a fost relevată de înv. col. (rtg.) George Cojanu,

veteran de război, 95 de ani, de Ioniță Mir-cea Manole, primarul comunei Moeciu, de președinții fi lialelor județene ai ANCE „Regina Maria”- prof. Eugen Petrescu, Vâlcea, ec. Ștefan Alexandrescu, Argeș (care a acordat diplome, insigne și eșarfe tricolore), col. (r.) Ovidiu Ion Butovariu, prim vicepreședinte, Brașov, col. (rtg.) Ion Aldescu, subfi liala Golești, prof. Con-stantin Vărășcanu, redactor-șef al revistei „Argeș- Cultul Eroilor”.

În cadrul manifestării, elevi din Golești și din Măgura au prezentat un scurt pro-gram artistic. O prestație deosebită în co-ordonarea elevilor din localitatea gazdă a avut-o prof. Cristina Preda.

Prof. Constantin Vărăşcanu

Se redeschid atelierele creative pentru copii la Biblioteca Judeţeană Argeş

Toamnă plină de idei și de întâmplări ve-sele, la Biblioteca Județeană Argeș!

Secția pentru Copii și Tineret reia, în luna octombrie, cursul de bune maniere, care li se adresează copiilor cu vârstele cuprinse între 7 – 9 ani. Își deschide larg porțile fermecate și atelierul de creație ”Jo-benul cu idei”, pentru cei care au între 8 și 11 ani, și ”Distrează-te și descoperă corpul omenesc!”, pentru năzdrăvanii de la 5 la 7 ani.

Înscrierea se face pe baza permisu-lui de bibliotecă. Numărul maxim de participanți, în cadrul unui atelier, este de 12 copii, cu precizarea că un copil se poate înscrie la cel mult două ateliere. Informații suplimentare se pot obține la adresa de e-mail: [email protected]

Denisa Popescu

Oameni, fapte şi idei - imagini de epocă, la Biblioteca Judeţeană Argeş

Secția Presă/Legislație, din cadrul Bi-bliotecii Județene Argeș, stă, în holul de la etajul al II-lea, la dispoziția publicului cu nostalgii de început de secol 20, cu expoziția ”Oameni, fapte și idei”.

Articolele și fotografi ile, selectate din revistele ”Realitatea ilustrată” (1928) și ”România ilustrată” (1929), însufl ețesc personaje din epocă, pentru care să în-drăznească și să treacă dincolo de limite au reprezentat felul lor de a fi . De pildă, in-ginerul și inventatorul Louis Blériot, care a efectuat, în 1909, primul zbor complet peste Canalul Mânecii. Sau Alain Ger-bault, navigatorul care a străbătut singur, într-o barcă simplă, cu pânze, trei oceane, mai exact 60.000 de km. Este, de aseme-nea, prezentat, delicat ca o jucărie, în cupa cu care a fost premiat, cățelușul cu cele mai mici dimensiuni din lume.

Denisa Popescu

Cinstire eroilor Marii Uniri



Mai existau doi moștenitori, pe lângă mătușa Trelea din Rădăuți, însă aceștia au fost tăiați de la porție

„Apreciem că decizia penală re-curată este nelegală și netemeini-că, întrucât nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în cauză s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare a inculpaților”, scria prim-procurorul adjunct de la acea vreme al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, Ionela Viorina Ionescu, în motivele de recurs formulate împotriva deci-ziei judecătorilor de la Tribunalul Argeș. „Conform actelor de stare civilă depuse la dosarul de urmă-rire penală, rezultă că Dumitrescu Nicolae (autorul în numele căru-ia s-a făcut retrocedarea pădurii ajunse într-un fi nal la soții Alina și Armand Chiriloiu, n. red.) mai avea doi moștenitori îndreptățiți la reconstituirea dreptului de propri-etate asupra respectivelor terenuri. Adică Dumitrescu Aurel, ca fi u al autorului și unchi al martorei Trelea Rodica (vă mai amintiți de mătușa de la Rădăuți a lui Armand Chriloiu?), care formulase anterior decesului o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru această suprafață (9,75 ha teren cu destinație forestieră), conform adresei nr. 3936/15.06.2007 a Comisiei de Fond Funciar Are-fu, și numita Rozeanu Elena, ca fi ică a lui Dumitrescu Nicolae, care formulase și aceasta cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, după cum rezultă din conținutul aceleiași adrese. Tribunalul Argeș a încercat să jus-tifi ce abuzul săvârșit de inculpații Avram Vasile și Stanciu Ana, însușind susținerile acestora, po-trivit cărora Dumitrescu Nicolae era și el moștenitorul defuncților Dumitrescu Ion și Dumitrescu Ioana, astfel că Trelea Rodica avea singură dreptul la retrocedarea ce-lor 10 hectare de teren cu vegetație forestieră care aparținuseră numiților Dumitrescu Ion și Dumitrescu Ioana, iar ceilalți moștenitori aveau dreptul împre-ună la retrocedarea unei suprafețe de 10 hectare teren... Prin artifi -ciul creat de Avram Vasile și Stan-ciu Ana, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare la data respectivă, în punerea în discuția Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu a cererilor moștenitorilor defunctei Dumitrescu Ioana și a cererii nu-mitei Trelea Rodica, în calitate de

moștenitoare a defunctului Dumi-trescu Nicolae, care la rândul lor erau moștenitorii soților Dumi-trescu Ion și Dumitrescu Ioana, s-a reușit ca, pentru suprafața de teren pe care soții Dumitrescu Ion și Dumitrescu Ioana au deținut-o în indiviziune, să se reconstituie moștenitorilor o suprafață de 20 ha de pădure, deși, conform art. 24, alin. 1, din Legea nr. 1/2000, această suprafață de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate nu putea să depășească 10 ha. Faptul că prin intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 nu mai există o suprafață maximă în limita căreia să se facă reconstitui-rea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră nu înlătură răspunderea penală a inculpaților pentru încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la data de 22.05.2002, la acea dată inculpații având obligația de a le respecta întocmai”.

Procurorul Viorina Ionescu arată cum s-a trecut Alina Chiriloiu membru al Comisiei Locale de Fond Funciar, deși nu avea dreptul

Referindu-se punctual la fami-lia Chiriloiu, implicată în dosar, procuroarea spune în continuare: „Admițând faptul că, deși nu au respectat dispozițiile legale privind soluționarea cererii numitei Trelea Rodica de reconstituire a dreptu-lui de proprietate pentru suprafața de teren de 10 hectare cu vegetație forestieră, inculpații Stanciu Ana și Avram Vasile, cu complicitatea inculpatei Chiriloiu Alina Elena, au procedat corect, Tribunalul Argeș în mod inexplicabil justi-fi că și aprobă nerespectarea pre-vederilor legale și a sarcinilor de serviciu ale funcționarilor publici și favorizarea unor persoane care în momentul în care au o cerere și susțin că li se cuvine recunoașterea unor drepturi nu trebuie să mai respecte normele de drept proce-dural și material, ci sunt conside-rate deasupra legii și în cazul lor nu mai este necesară respectarea dispozițiilor legale, așa cum se aplică (în mod normal și corect), în cazul altor persoane. Ca urma-re a ședinței Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu, a fost adop-tată hotărârea din 22.05.2002, prin care s-a propus validarea doar a Rodicăi Trelea, pentru recon-stituirea dreptului de proprietate ca moștenitoare a lui Dumitrescu Nicolae, pentru suprafața de 10

hectare de teren situat în punctul Coasta Tunurilor, la Arefu. Un mare semn de întrebare a apărut când procesul verbal încheiat în respectiva ședință a Comisiei Lo-cale de fond funciar, dar și hotărâ-rea acestei comisii au fost semnate la rubrica „membrii” și de Alina Chiriloiu, deși aceasta nu avea ca-litatea de membru al acestei comi-sii, chiar dacă, ulterior, în cadrul declarațiilor pe care le-a dat în fața organelor de anchetă penală aceas-ta a spus că a avut calitatea de... observator(!). Această semnătură a inculpatei a fost aptă să producă consecințe juridice, întrucât prin semnarea celor două acte s-a mărit numărul membrilor Comisiei Lo-cale de Fond Funciar Arefu, aspect care a fost avut în vedere de Co-misia Județeană de Fond Funciar Argeș, când s-a adoptat Hotărârea nr. 531 din 20.06.2002, prin care s-a validat propunerea Comisiei Locale de reconstituire a dreptu-lui de proprietate a moștenitorilor defunctului Dumitrescu Nicolae, respectiv a numitei Trelea Rodi-ca, pentru suprafața de 10 hec-tare teren cu vegetație forestieră, în punctul Coasta Tunurilor”, a scris procuroarea Viorina Ionescu, susținând că respectiva suprafață a fost atribuită în mod nelegal.

Dosarul „albirii” nevestei lui Chiriloiu, în serial (3)

Istoria unei averi făcute pe Transfăgărăşan

„Deși incupatul Avram Vasile a sem-nat această adresă ca aparținând Co-misiei Locale de Fond Funciar Arefu, în realitate această comisie nu a hotărât și nici nu a propus schimbarea ampla-samentului suprafeței de 10 hectare teren cu vegetație forestieră pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate numitei Trelea Rodica”, se mai arată în motivarea recursului Parchetului de pe lângă Tribunalul

Argeș. O altă pată neagră din dosarul retrocedării dubioase, la care face refe-rire prim-procuroarea adjunctă, era că „inculpatul Avram Vasile nu a convo-cat plenul comisiei înainte de emiterea adresei nr. 1281/21.04.2003, astfel în-cât conținutul acesteia nu reprezintă hotărârea Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu, ci doar voința unică a acestui inculpat...”. Concluzia? O pun tot procurorii: „Se observă faptul că nu-

mitei Trelea Rodica nu numai că i s-a reconstituit, prin încălcarea prevederi-lor legale, în mod abuziv și preferențial, ci i s-a schimbat și amplasamentul suprafeței de teren pentru care i se re-constituise dreptul de proprietate, dân-du-i-se un teren cu o valoare comerci-ală foarte mare și care ulterior a putut fi înstrăinat datorită acestei calități și amplasamentului său.”

O spune tot procurorul: reconstituirea nu doar că a fost abuzivă şi preferenţială, dar s-a schimbat şi amplasamentul terenului, „dându-i-se un teren cu o valoare comercială foarte mare”

Tot procuroarea mai subliniază că, mai mult, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și în-călcarea legii, fostul primar al comunei Arefu, Vasile Avram, a semnat și înaintat Ocolului Silvic Vidraru o adresă (adresa nr. 1281/21.04.2003) ca aparținând Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu, prin care solicita OS Vidraru să aprobe schimbarea amplasamentului pentru parcela din punctul Coasta Tunurilor-Căpățâneni, întrucât aceasta este în imediata apropiere a unității militare.

În episodul trei și ultimul al serialului nostru despre ave-rea obținută de familia Chiriloiu la loc cu verdeață și în susur de izvoare, sus pe Transfăgărășan, vă prezentăm cum devoalează procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, Viorina Ionescu, ingineria silvico-funciară pusă la cale de actualul șef al DS Argeș și soția sa. Cităm din recursul înaintat de procurorul Viorina Ionescu, după ce Tribunalul Argeș a admis, prin sentința penală nr. 124/27.05.2008, apelurile declarate de inculpații Avram Vasile, Stanciu Ana și Chiriloiu Alina Elena la decizia penală nr. 77 din 11.03.2008, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, prin care cei trei erau condamnați la închisoare. În traducere, instanța de fond i-a condamnat, cea d

Date post:	01-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

Scandal la primărie cu viitorul mall din Piteşti Un ecologist · 2018. 10. 2. · fel de Richard...

Documents