MAGDALENA VULPE

v

NOTE DE SEMANTICA DIALECTALA: dT. BANUI

Penfu bdnui,DAindicSurmstoarele sensuri: ,,L Regretter. IL 1" Prendre en

mauvaise paft, se frcher (confe...). 2o Trouver d redire. 3" Faire des reproches,

imouter.4'Voit de mauvais oeil, envier. IIl. l" Prdsumer, conjecturer.2'Deviner. 3

o Croire. 4o Considdrer (qqn.) comlne I'auteur d'une mauvaise action,

se m6fier (de qqn.), suspecter". Cu primele doud sensuri notate cu romane'

verbul este intrinzitiv, cu ultimul - singurul literar - tranzitiv'

Celelalte dictionare consultate (LB, LM, Cihac, HEM, TDRG, CADE,

scriban, DM, DEXr, ciordnescu) conlin, in esenld, aceleaqi informatii,

prezentate mai mult sau mai pu[in amdnunlit' -

Etimologia general admisd este magh. bdnnf ,3-i p6rea (cuiva) rdu (de ceva),

a se cii, a-i pasa (cuiva de ceva)'l.Cercetdri dialectale recente. au scos la ivealS nuante semantice sau chiar

sensuri necunoscute ale acestui verb.l. urmatoarele exemple, culese din $imon, com. Bran, jud. Bragov3.

nuanleazd sensul IIL 1' din DAa, marcind o reducere a gradului de nesiguran![

a aprecierii:(l) Bdnuie;ti edloaiaf astatrebe sdfete' ''(2) il v,6nd, dacd bdnuiesc cd n-am ceJ'ace c.u el'

Echivalenla verbului cu ,,a'considera, a aprecia" reiese qi mai clar din

urmdtorul exemPlu:(3)-Sdnt aumeni de meserie, carb trebuie sd cunbascd, nu poate sdfacd

dintr-o talpd un stdlp. Bdnuieste ,,domnule, astea-s bune de tdlpi,' (S|on'

com. Ceraqu' jud. Prahova)''

' .Utiliz6m abrevierile din bibliografia DA li DLR', La !".Tamis, Etymologisch-historisches lliirterhuch de,r ungtriv:hen Elemenle im

Rumiiniseien (unter Beriitksiihtigung der Mundurtwiirler), Budapesta, 1966, s' v , etimrrnul

indicat esie bln (ef. Orszirg Lris2l[, iagtar-ango[sz<itir.'Budapesta, 1977).

I Toate exemplele din comunele Bran, Moeciu qi Fundala (ud. Bragov) sunt extrase din

rnaterialul - inedif - cules de mine pentru monografia z'onei Bran'

4 ,.(construit cu o propozilie obiectivi introdusE prin t'ri) A da_cu socoteala ({ird a lti ceva

pozitiv, numai"dupa ou...or. aparenle),a socoti (aproximativ), a fi in credin{5 cI..., a crede, a

gindi, a-qi inchipui, a presupune (ceva)".t Clo.tur diulectul Muntenia, manuscris, etaborat la Institutul de Foneticd 9i Dialectologie

DACIR\MANIA serie noud. II, t996-t997' Clui-Nupocu' p' 201'205

202 MAGDALENA VULPE

2. Aq fi incadrat tot aici ;i(4) Am bdnuit sd iau un imeseu [: automobil IMS] (Pegtera, com. Moeciu),

dacd informatorul n-ar fi glosat, la cerere, pritn aveam pldcerea sd iau un imeseu.Sensul - neinregistrat de dic{ionare-,,a avea pl5cere (de a...), a fi inclinat(spre)" este ilustrat gi de exemplul

(5) lFatal coase, crayteazd, da mai mult pe carte bdnuie, [...] da bdiatula meserie-a bdnuil mult,(Dulgheru, cgm. Saraiu, jud" Constanla)6. .:

3. Cu sensul ,,a (se) inclina, a fi aplecat", de data aceasta insd in mod concret,spalial, bdnui a fost inregishat la Vadu-Soresti, com. Zimeqti, jud. Buz6u)7:

(6) Te uitai [...] cam tn ce parte-ar biinui ea {= cdn\al oleacd: ,,E,bdnuie", zice, ,,in hdis". : :

4. in contexte legate de ciobEnie, in,satele brdnene ain lnregistrat:(7) Dacd lucram in sdrbdtarile Sdmpietrului, zice cd bdnuia lupii, ursu,/a vrle (Sohodol, com. Bran)(8) AStia, cate unii [Ciobanil, nu mai prea bdnuie mult la-nsdrai, cd... leia lupu cdle una (Poarta, com. Bran)(9\ E un animal de-i zice rds, dsta cam bdnuieSte... a;a... bilnuieSte pe lavite, sd le mai muSte lSimon, com. Bran).

Exemple ca acestea, inregisfrate in texte spontane, m-au determinat sd includin chestionar o intrebare: ,"DacI o stind are ctini slabi, ce se intdmplE?" Dacdrdspunsul era bdnuie lupii (Moeciu de Jos, Moeciu de Sus), ceream explicareatermenului; dacl nu-l ob$neam spontan, recurgeam la intrebarea directi.

Din gloslrile obtinute, pot fi deduse doud sensuri noi ale verbului bdnuiutilizat intranzitiv:

4. L ,,a veni sau a se duce in mod repetat, a frecventa":(10) Biinuia lupii la oi, s-a-nvdpat ,i bdnuie sd miindnce = vine mai des($imea, com. Fundaa)(ll) Bdnuie = il viziteazd mai des (gimon, com. Bran)(12) Bdnuie, adicd umbld mereu, frementeazd {Kl fre.cventeazd (inf. dinMoeciir, cisEtorit de 40 de ani in Predelul, com. Bran) - cf. qi glosareainformatorului la exemptul 9: vine 1a... trage unde e vite.

Cu acelaEi sens, dar construit cu alt6 prepozifie, l-am intilnit in prozalui V. Voiculescu:

(13) ,,De atunci tncepurd amAndoi sii se aplece cu cea mai mare grijdqsupra Sarpelui. ii luau seama unde intrd, de unde iese; t...1 daid nuaduce cumva pe cctp sau pe coadd wewfiricel de aur [...] Ca totdeauna,jivina bdnaia rhai ales spre stilre{ie, unde pierea. [Acolo] starelul Sineatnchis in ld.zi duium de aur [...J" (V. Voiculescu,lubire magicii, Bucuregti,1984, p.240).

,,Alexandru Rosetti", s.' v. Tuturor colegilor iite mi-au pus la dispozilie material inedit lemulgumesc cilduros.

6 Texte dialectale ;i glosar Doibrogia, publicate de Paul Lizirescu, Victorela Neagoe,Ruxandra Pani, Nicolae Saramandu,.BucuresJi, 1987, s. v.

7 Glosar dialectal Muntenia, s. v.

dr. B,iNLtl

4.2. ,,aindrdzni":(14) Pentru aia se duce tupul qi lighioana[la stinl],pen rru cdfollel nusdnt pdzite cum trebuie (Sohodol, com. Bran) [r[spuns la intrebareadirectdl(15\ N-are indrdznealil, nu prea bdnuie; nu biinui sd md duc cd mi-efricd de crinr (Moeciu de Sus, com. Moeciu)(16) Bdnuie lupii, bdnuie fiarele sdlbatice; dd tdrcoald, adicdindrdzneSte. Mneatule vii Ia mine Si-mi dai doud palme qi eu nu zic

' nimica sau nu idnt harnic sd-li tntorc altd palmd-nddrdt. [- $i pot si zicc[ binuie sd-mi dea doud palme?] - Da, bdnuie, fndrdzneqte, a bilnuit,q-ndrilznit. (Migura, com. Moeciu). Cf. glosarea la exemplul g:

indrdzneqte, are curaj, are o forEd.Cele doui sensuri, aflate in raport de cauzalitate (,,vine des" fiindc6

,jndr6meqte'), coexisti adeseori in cadrul aceluiaqi enun!; chiar un informatorexcelent, cum e cel din Moeciu de Jos, se dovedeqte incapabil sd le disocieze:

(17) MV: Dac6 vede lupul o datl" de dou[ ori cd nu se poate apropia destinI...l - Nu mai bdnuie - apdi 1...] dacii l-a gonit.cdnii de prima datd.DacdJ pgcd cdnii o datd, prima datd, lui i-e fricd sd mai vie la t6rla aial..l.Yezicdeldacdl-aalungatcdnii,et nu mai are coraj sdmai vie, {tii? Da dacd nuJ alungd cdnii, el v i n e m e r e u. $i dac-apucdde ia o datd, apdi ia toatil varq.

5. Un sens diametral opus celui de ,,a indr6mio'mi-a fost comunicat decolegul I. A. Florea: in Bucovina gi in nordul Moldovei, fonnula de politelepentru a pofti pe cineva la masE este pofti(i Si nu bdnui{i, explicati prinindrdnisi. Este evident vorba de reinterpretarea formulei de politele ,,foarte desintebuinlati in Moldova qi Bucovina, Sd nu bdnuieSti! s. (sii) nu bdnuili! = s6nu fie-cu bdnat, sI nu fie cu superare, sd nu mi-o luali in nume de rdu"8.

O. ln Dreguqeni, jud. Suceava, V. Arvinte, D. Ursu qi M. Bordeianue atestlsensul ,,a barfi, a cleveti pe cineva", dezvoltat din ,,a suspecta".

7. In Loman, com, Sdscior.i, jud. Albaro, verbul a fost inregisfat cu sensul ,,aapuca, a trdi sI vezi".

^ (18) Am bdnuit gi glugt, sii Stili.In lipsa unui context mai larg gi a mai multor exemple,'sensul este greu de

explicat.Filiafia sensurilor prezentate sub I -3 nu pune, cred eu, probleme deosebite.

Trecerea: ,ponsider cd, apreciez ci" - ,,sunt dispus s5, inclin spre, am pllcereas6" poate fi rezultahrl reinterpretiirii, de c5tre receptor, a sensului intenlionat deemil5tor: aceastil,polaborare semantic6" intre partenerii actului de comunicarereprezintl imaginea in oglindi a celei actualizate, in cadrul anchetei mele, in

t DA, s. v., II. 1".t Glosar regional, Bucureqti, [961], s. v.to Telte dialectale din valea Sebegului, manuscris, elaborat la Institutut de Fonetici gi

Dialectologie,,.{lexandru Rosetti".

203

MACDALENA VULPE204

legdturd cu exemplul 4. Clt priveqte sensul 3' chiar dacd trecerea de la abstract

(eiemplele 4, 5) ia concret (exemplul 6) nu e cea obilnuite, nu vid posibild nici

evolulia unuia din sensurile vechi - plasate toate in sfera afectiv-cognitivi - spre

,,a se inclina, a se aPleca '.

Mi se pare, de ire-"n.u, improbabild-explicarea sensurilor inregistrate in

zona Bran pornind de la una din accepliile inregistrate de diclionare' La originca

G se afle, mai degrabd, contaminarea semanticd cu verbele, inrudite etimologic,';

bA";; V; iirf Ca<lintii, din magh. bdnt, factitiv de la bdntt , are sensurile:

,,1". Molfster, faire souffrir, tourmenter; importuner. 2". Infester (une rdgion),

,u.rug.t, piller. Tomber (sur...), sdvir" (DA). Pentru cel de al doilea sens' se

r"."iii"."ra: ,,se intrebuinleaze mai ales cu sens ittlutt]'.; far;iprimul sens este

Ii"r;t, prnt* altele, prin ,,a-l stingheri. mereu". Subiectul fiind, in toate

A;;ki. noastre, lupil, ursul, rdsul, Itghtoanele, deci,,elemente negative",

5,rprui*"tru banni - bdnui mi se pare mai mult decdt probabili, cu precizarea

cd din combinalia de trisdturi semnatice [Acliune negativa] + [Repelilie], pentru

bdntui(sensul i ") esenliall este caa dintai, iar pentru bdnui, :ea de a doua.

Peniru explicarea sensurilor discutate aici, poate fi^utili qi examinarea

verbului, inv^echit, a bdnit2, avdnd, intre altele (ss. 2"), acceplia ,,Vexer,

tourmenter, importuner (qqn.)" (DA). Dqi cele doub atestdri preluate de DA din

ffiVf tqi..touf" de Ciordnescu qi Tam6s) prwin din Moldova, implicarea lui in

"ontu*inur.a semanticl remarcatd in zona Bran nu mi se pare exclusd'

intr-o relatare a evenimentelor din 1944, am gdsit: I

(19)Pot'esteacefaceruSiipdnBra;ov'1"'lC-aziscdl-apu;catpdundaftor,[..']l'aziscdle-aluatceasuri,iibdnea,leluq...aleazd-i''..brdldrite, nu qtiu ce... (Predelu{, com' Bran)'

inregistrarea din care am exfias citatul aVind caracter particular, n-am cerut

informaltoarei glosarea termenului. Sensul s-ar putea sd ny ^fie

cel.presupus aici

CA nu hsa pJcineva in pace, a nu-i dapace, a-l secai, a-i face mizerii" - DA),

daca ham in considerare alte doud atest5ri din zond' ambele glosate cu ,itiAi lua

banii":(20) [dace.!i prindeau vitele in terenul lor, rignoveni|| te bdnea cdt nu

' ldcea ee strdca (Sohodol, com' Bran)

iZt) [gtti"itoarea] o bdnea bine [pe fatel (Pegtera' com' Moeciu)'

Cu acest."nr, b,i'nl poate fi tot atdt de bine rezultatul evoluliei semantice -prin speciali zare - a tirmEnului vechi (vezi exemplul 20) cdt Ei un derivat

i"J.p.itfa*t de la bqn. Pentru cea de a doua ipotezd pledeazd existenfa, in

Banat, a derivatului a bdni- avdnd, ins6, un sens ccimplementar celui atestat in

Bran: ,,a da bani, a cheltui".

rr L. Tamis, op. cil. , s. v .

t2 Consiclerat de Ciorlnescu varianti alui bdnui si inregistrat de Tamis, op' cil , in mod

eronat, ca ldmuri l.

dr. BiNUt

(22'1lO maml despre fiul ei:l mulgi bani am bdnit cu el pe la;coll (Betin;jud. Timig)'3.

Cu acelaqi sens existd qi a bdnui:(23) Banu-i bun de bitnuit / Omulfrumos de iubit. (Dubegti),a.

Pentru p{ma ipotezd, a prsfdrii vechiului a bdni qi a impticarii lui insemantismullui a bdnui, citdm, ca o prob[ indirectd, un exemplu din Beiuqrs,unde biini are - de data aceasta - un sens apropiat de bdnui -regretter": ,,a-iplrea riu, a-i fi mili":

(24) Tare tmi bdnesc de el, dar l-aq lovi.schematic, evolulia probabild a sensurilor grupate sub 4. ar putea fi, deci,

urmdtoarea:

bdntui (+bdni?),,a supdra/persecuta (mereu)" - bdnui,,(a sup5ra) mereu"* ,p veni mereu (cu inten{ii rele)" * ,,a indrEmi s6 vie mereu" - ,dindr5mi".

Metonimia ,,frecventa" - ,,indrdzni" o consider ilushatd convingitor deexemplul 17 (cf. gi exemplul 7, interpretabil, in lipsa unei glosdri, in ambelefeluri).

Exemplele de care am dispus swrt, bdnuiesc, suficiente pentru a atestaexistenfa unor noi sensuri ale verbului in discufie.

In subsidiar, am inregistrat circula{ia, in graiuri, a verburui a bdni, frr-a aputea preciza dacd este vorba de un derivat (recent) de la ban sau de o relicvdlingvistic6.

Pentru confirmarea ipotezelor avansate cu privire la evoluliile semantice,aqtept, de la cunoscitorii altor glaiuri, informa[ii suplimentarer6.

Institutul de Foneticri ;i Diulectologie,,A1. Ro:setti"

BucareSti, Calea I3 Septemhrie, I 3

'3 Comunicat de prof. Simion Dinil6, c5ruia ii mullumesc qi pe aceasti cale.ra Universitatea Timiqoara, Centrul de $tiinle Sociale, Facultatea de Filologie, Diclionarul

subdialectului bdndlean,3, Timigoara, 1987, s. v.15

,,Cum vorbim", lII, 1951, nr. 9-10, p. 44.

'6 Informaliile primite in cursul discu{iilor la comunicare au fost incluse in textul publicat.EIe nu aduc insE rlspunsuri la intrebirile pe care mi le-am pus, ci doar imbogdlesc si mai multspectrul semantic al verbului a bdnui.

20s