Rolul piețelor urbane în construcția nucleelor compoziționale pe exemplul orașelor Paris,...

8/17/2019 Rolul piețelor urbane în construcția nucleelor compoziționale pe exemplul orașelor Paris, Londra, Viena, Veneția, R…

http://slidepdf.com/reader/full/rolul-pieelor-urbane-in-construcia-nucleelor-compoziionale-pe-exemplul 1/17

INOVAŢIILE RENAŞTERIIPutem vorbi despre oraşul modern încă din secolele XV-XVI când afirmarea burgheziei,

înflorirea comerului, a produciei de mărfuri, acumulările de capital crează condiiile dezvoltării

oraşelor! "raşele #enaşterii s-au dezvoltat preponderent pe nucleele medievale, dar preocupările

pentru o nouă calitate a vieii urbane au determinat remodelarea vechilor centre prin$ lărgirea

străzilor, construirea de noi piee, preocuparea aparte pentru compoziia volumetrică şi

arhitecturală, prin rezolvarea echipărilor tehnicoedilitare! %ceste premise au stimulat o nouă

orientare ştiinifică, filosofică, estetică$ curentul numit #enaştere, care va avea o puternică

înrâurire asupra artelor! &ste zdruncinată autoritatea dogmelor religioase care furnizau e'plicaii

eronate asupra realităii$ oamenii #enaşterii vor să cunoască viaa, sunt adepii progresului tehnic

care are la bază dezvoltarea ştiinelor! (in dogmatică, aservită religiei, ştiina devine inductivă,

pornind de la fapte şi e'periene concrete! )tiinele pozitive, bazate pe matematică, progresează

rapid* noile descoperiri geografice lărgesc orizonturile, oferă noi perspective stimulând progresul

societăii sub toate aspectele ei! Piaa mondială în &vul +ediu îşi mută polul de interes din

+editerana - controlată de turci - în %tlantic! Progresele tehnice, totalitatea cuceririlor ştiinei şi

tehnicii, marile descoperiri geografice ale timpului îşi pun amprenta asupra operelor maeştrilor

#enaşterii! umeroşi artişti au fost ei înşişi oameni de ştiină, savani renumii, literai, filosofi şi

tehnicieni! unoscători ai artei antice greceşti şi romane .prin aprofundarea rezultatelor

cercetărilor arheologice şi cunoaşterea documentelor antice/, ei au creat o artă nouă! +uli

arhiteci, pictori şi sculptori au fost cunoscui sub numele lor mic$ #affael .0anzio/,

+ichelangelo .1uonarotti/, 2eonardo .(a Vinci/, 3izian .Vecellio/! Părintele #enaşterii esteconsiderat arhitectul 1runelleschi, cel care a conceput cupola în opt ape a bisericii 0anta +aria

del 4iore .(omul din 4lorena/, primul monument renascentist! 5n fapt demn de remarcat este

cel prin care #enaşterea a promovat nu doar ctitorul .finanatorul/, ci şi artistul! 6Perspectiva7

este cuvântul 6cheie7 al #enaşterii atât în artele plastice .e'emplu constituindu-se fundalul cu

perspectiva la un punct de fugă în lucrarea lui 2eonardo (a Vinci 6ina cea de taină7/, cât şi în

urbanism .palatul Versailles din 4rana fiind un reprezentant de seamă al curentului în

arhitectură/! îteva dintre ideile privind construcia oraşelor sunt$8 stabilirea formei incintei conform e'igenelor impuse de tehnicile de apărare

8 castelele burghezilot .din a căror construcie au fost eliminate fortificaiile/ au fost integrate în

urbanistica nouă, fiind vizibile numai din stradă, la care prezintă faade atrăgătoare cu numeroase

şi mari deschideri, având câte 9-: eta;e

8 amplasarea construciilor în zone funcionale

8 ierarhizarea străzilor şi a pieelor după destinaia lor

8 amplasarea în zone izolate a atelierelor producătoare de no'e8 prezena unei legături facile între zonele productive şi spaiile comerciale

8 promovarea construciei pe nivele diferite a căilor de circulaie pentru vehicule şi pentru

pietoni



8 preocuparea pentru confortul edilitar şi igiena publică

hiar dacă teoriile epocii au fost mai îndrăznee decât posibilităile oferite de condiiile sociale şi

tehnice, gândirea urbanistică vizionară a contribuit, în mod cert, prin noile idei la evoluia ştiinei

construciei oraşelor!

<n primele decenii ale secolului XV-lea, căiva florentini =arhiteci, sculptori, pictori au

descoperit o nouă metodă de a proiecta prin care s-a schimbat natura muncii artistice şi raportul

acesteia faă de alte activităi umane!

> - prima datorie a arhitectului este de a determina în avans prin desene, machete machete, forma

precisă a lucrării ce va fi construită! 3oate deciziile sunt luate în acelaşi timp, înainte de

începerea construciei! %pare o distincie clară între proiect şi e'ecuie! %rhitecii se ocupă de

acum înainte de proiect şi nu mi au nimic în comun cu muncitorii constructori şi cu organizaiile

lor .care se ocupă doar de e'ecuie/!

9 - <n elaborarea unui proiect se ia în considerare caracteristicile care contribuie la forma operei

în următoarea ierarhie$

= caracterul proporiilor, raportul şi conformaia detaliului şi a ansamblului independent de

dimensiuni

= caracterul metric cu dimensiuni efective ale construciei

= caracteristicile fizice a materialelor şi anume calitatea lor, culoarea, granulaia, rezistena lor

: = elementele particulare ale edificiului precum sunt coloanele, antablamentele, arcele, pori,

ferestre etc! au forme tipice ce corespund antichităii .modelul roman poate fi modificat, dar

modelul trebuie să fie recunoscut/

NOUA METODĂ DE ELABORARE A PROIECTULUI DEFINITĂ ASTFEL

LA ÎNCEPUTUL SEC AL XV-LEA

0e aplică teoretic la toate categoriile de produse, .obiecte, case, orasele, orase, pînă la

regiuni întregi/! <n practică însă noua metodă nu a reuşit să producă mari mutaii în organismul

urban şi teritorial în &uropa! &'pansiunea demografică şi colonizarea continentului s-a terminat

pînă la mi;locul secolului al XIV =lea ! u mai era aşadar nevoie de fundarea de noi oraşe sau de

mărirea celor e'istente cu e'cepiile de riguoare! ?uvernatorii #enaşterii .seniorii/ şi monarhiile

naionale care înlocuiesc guvernele comunale nu sunt stabile din punct de vedere politic şi ca

urmare nu au resurse suficiente pentru a pune în operă programe urbane scumpe şi de lungă

durată! %rtiştii care lucrau individual şi-au pierdut astfel contactul cu breslele care le asigurau

continuitatea lucrarilor în arhitectură şi în urbanism precum era în &v +ediu!

<n consecină arhitectura #enaşterii nu şi-a realizat idealul său asupra proporiilor şi a

regularităii decît asupra unor edificii izolate, fără să fie capabili să transforme un oraş întreg!

%stfel oamenii de litere, pictorii arhitecii, filosofii au descris sau şi-au imaginat noul produs

dorit care a intrat în conştiina nostră sub denumirea 6oraş ideal@ după tratatul lui 4ilarete din

>ABC!



<n practică prinii #enaşterii împreună cu arhitecii lor au intervenit în oraşele medievale

de;a formate, modificîndu-le parial, terminînd programele trasate anterior secolului aş XIV-lea

şi neterminate sau cel mult introducînd noi programe mai mult sau mai puin ambiioase, care s-

au dovedit irealiste şi disproporionate cu puterea lor!

FLOREN AȚ

(ezvoltarea economică a 4lorenei s-aîntrerupt la mi;locul sec al XIV-lea! 0ă ne

aducem aminte cîteva date istorice$ 4lorena a fost

colonie romană fondată în CD < pe

principiul cardo ma'imus şi

decumanos ma'imus! %poi au

trecut aici bizantinii, oraşul a;ungînd la o

populaie de CEEE locuitori etc! <n

>>EE populaia a a;uns la 9E!EEE

locuitori <n >>F: a apărut omuna din

4lorena pe o suprafaă de DG ha,

construindu-se Ponte Vechio peste %rno! <n această

perioadă

regulamentele

urbane precizează

raporturile dintre

0paiul Public şi

0paiu Privat,

reglementează

străzile, înălimea

caselor etc!

<n sec al XIII lea

populaia creşte de

la CE!EEE la >EE!EEE

locuitori devenind

cel mai important oraş din &uropa unde se dezvoltă creditul financiar şi produsele din lînă!

<n >9EE corporaiile se divid în două şi anume în$ cele ma;ore care cuprind cele ale

neguătorilor, a celor care schimbă şi cele minore a celor care produc ce se ocupă cu probleme

economice! (iferena dintre ele este de privilegii <ntre >9EE şi >9CE se construiesc : poduri şiordinile religioase nou apărute îşi construiesc mănăstirile şi anume (ominicanii -0anta +aria

ovela >99> .lîngă gară/, 4ranciscani -0anta roce >99B, 0ervitieni -%nnunziata >9AF şi

%ugustinii -0an 0pirito >9CE!



<n >9D: %rnoldo di ambio preia conducerea noilor lucrări publice cu participarea

magistrailor oraşului, a celor de cartier şi a ordinelor religioase şi a corporaiilor 0e a;unge la C

incinte care însumează AFE ha! <n >9DC se construieşte Palazzo Vechio şi două piee$ (el (uomo

şi delle 0ignoriei <n >9DE se începe 2ogia dei 2anzi! <n >9D9 se împarte oraşul pe cartiere şi

parohii 5n grup de familii aristocrate au preluat puterea după >:FE! 0tructura urbană a 4lorenei

a fost definitivată la sfîrşitul sec! XIII-lea sub %rnolfo di ambio 4lorena depopulată nu necesita

noi structuri urbane ci mai degrabă finalizarea şi perfecionarea calitativă a celei e'istente!

%rhitecii noi generaii de la începutul secolului XVlea şi anume ?hiberti, ea ş a u e ? be

t , 1runeleschi, (onatello, 5ccello, +asaccio au terminat lucrările începute de precedesorii lor

.(omul, 1aptisterul, bisericile de la periferie/, propunînd valori noi, autonome, universale, care

au fost rapid adoptate de toată societatea civilă ca o alternativă la tradiia medievală! %stfel între

>9DB şi >A:B se construieşte (omul, 0anta +aria del 4iore cu ampanila lui ?iotto şi cupola lui

1runeleschi 0tatutul profesional al artiştilor s-a modificat ei devenind specialişti de înaltă clasă

independeni de corporaiile medievale şi legai doar de comanditorii lucrărilor printr-un raport

de încredere de un contract personal! %şadar ei lucrează oriunde li se oferă astfel de condiii în

Italia .e' 1runeleschi lucrează la 4errara sau +antova/!

Operele lui Brunelle!"i l# FLORENŢA

>! casa %pollonio 2api >A>F

9! capela #idolfi la 0 Hacobo 0oprarno >A>F

:! Palazzo di Parte ?uelfa >A>F->A9C

A! capela 1arbadori la 0!4elicita >A>F->A9C

B cupola (uomului >A>F->AAB

G 0pitalul Innocenilor >A>D->AAA

F 0!2orenzo după >A>D

D capela Pazzi la 0! roce după >A9D

>E! rotonda 0!+aria degli %ngeli după >A:A

>>! 0! 0pirito după >A9F



<ntre >CAB şi

>CFE se construieşte

?aleria 5ffizzi după

planurile lui ?iorgio

Vasari, &ste prima stradă

monumentală după

principiile teoretice, ca

un spaiu intern, cu

puncte - poli urbani de

focalizare de tip religios,

politici sau comerciali!

%stfel strada este un

sistem de parcurgere de la 0ignorie, prin 5ffizzi, Ponto Vechio pînă la Palatul Pitti! %cesta din

urmă a fost construit după regulile renaşterii între >CCF-GE după planurile lui 1artolomeo

%nnametti ?aleria 5ffizzi, construită între >CAB->CFE, proiectată de ?iorgio Vasari, este esena

noii filosofii de stradă, o stradă monumentală concepută ca cu sistem de parcurgere .0ignoria,

5ffizzi, Ponto Vechio, Pitti/ ce conduce spre o pluralitate de poli urbani .religioşi, politici şi

comerciali/ <ntre >CAB şi >CFE se construieşte ?aleria 5ffizzi după planurile lui ?iorgio Vasari!



PIEN$A

<n >ACD Papa Pius al II-lea .care domneşte doar C ani/ încearcă să transforme oraşul natal

orsignano, de lîngă 0iena în rezidenă temporară! %cest oraş medieval avea cca B ha şi se afla

pe o colină de pe valea "rcia! idurile compacte sunt penetrate cu aceasta ocazie, pentru a vedea

şi a fi intrezarite evenimentele din oras de pe drumul ce duce la 0iena! %stfel se construieşte un

nou pol compus din edificii

monumentale cu P l t l Palatul

Piccolomini, atedrala, Palazzo

Publico, Palatul &picopal carese organizează ierarhic în ;urul

bisericii! %rhitectura prezintă

regularitate combinînd vechiul

cu noul .continuitate prin

schimbare/! <n >AB9 oraşul ia

numele papei devenind Pienza,

devenind astfel prima amena;areurbană a #enaşterii! %mena;area

urbana este dominată de

echilibru!





<n >C9G #oma este ocupată de protestani şi distrusă, după ce în >C9E 2uther va fost

e'comunicat! +ichelangelo, între >C:D->CBA, proiectează apitoliu, un trapez antiperspectiv ce

formează Piazza del ampidoglo! %ceastă lucrare împarte lumea în două, pe de o parte lumea

antică şi pe cealaltă parte lumea medievală! %vem de a face cu un limba; al epocii precum cel din

Piaa 0an +arco de la Veneia >C:A->CGE, sau 2ouvre de la Paris >CAB- >CBC sau &scurialul de

lîngă +adrid >CB9! +ichelangelo simplifică cupola la 0f! Petru, termină apela 0i'tină,amena;ează porile oraşului! 1ernini, înelege cel mai corect că nu poate realiza ideea unei #ome

noi şi caută să armonizeze anticul, cu medievalul si cu ideile renaşterii! Prima operaiune este

Piaa 0f! Petru! apoi Piaa di 0pagna cu 3rinita de +onts! Piazza avona se construieşte pe locul



vechiului stadion a lui (omiian, care preia străzile medievale care au fost secionate doar în

secolul XX-lea cu orso #inascimento la dreapta şi orso Vittorio &manuele ;os!K

Pi#++# )el C#&pi)%,li%

R%&# ./0- .12

Mi!"el#n,el%

R%&# 3/4

VIENA5 PRE$ENTAREA ORA ULUIȘ

Viena este capitala %ustriei, populate de 9,9B milioane de locuitori , orasul fiind un important

centru politic international, unde isi au sediul oraganizatii de prima marime ca "5, "rganizatia

3arilor &'portatoare de Petrol si alte diverse agentii printe care si %gentia Internationala pentru&nergie %tomica!



"ra ul a fost secole la rând capitală imperială i re edin ă a familiei imperialeș ș ș ț

de Jabsburg, ceea ce a dus la dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai importante centre culturale

i politice ale &uropei! otat fiind drept al patrulea ora pe plan mondial, cu o popula ie pe atunciș ș ț

de două milioane de locuitori, Viena era depă ită doar deș 2ondra, eL MorN iș Paris!

VIENA IN PERIOADA ANTICA(escoperirile arheologice au demonstrat că bazinul Vienei a început să fie locuit

din epoca pietrei! <n epoca bronzului, teritoriul a continuat să fie locuit, fapt atestat i deș

mormintele de incinerare descoperite aici! &poca fierului - ultura Jallstatt - s-a bucurat de o iș

mai bună reprezentare arheologică în această zonă, dovezile locuirii în perioada respectivă fiind

de necontestat .necropole i alte urme/! (in perioadaș celtică provin datele despre "ppidum-ul

aflat pe 2eopoldsberg i o cetate celtică denumităș Vedunia .6râule de pădure@/!ț

VIENA IN PERIOADA ROMANAIn secolul I d!hr!, romanii au ridicat pe locul unde astăzi se află centrul istoric al Vienei,

în apropierea (unării, un castru i un ora civil cu numeleș ș Vindobona .localizat în

sectorulKcartierul : al ora ului de astăzi/! Ini iativa romană a avut drept scop asigurarea grani eiș ț ț

provinciei romane Pannonia! 0e pot încă vedea pe străzilele sectorului > .în centru/ zidul iș

străzile castrului roman! Prezen a romană a durat până înț secolul al V-lea! Pozi ionarea castruluiț

în partea de est a imperiului l-a transformat într-o pradă u oară pentru popoarele migratoareș

germanice, cărora le-a căzut curând victimă

LOCURI PUBLICE REPRESENTATIVE ALE ORASULUI VIENA6

PALATUL SC78NBRUNN• Palatul 0chOnbrunn a servit din secolul al XVIII-lea până în >D>F drept re edin ă de varăș ț

a asei de Jabsburg! AC din cele >A> de camere ale castelului sunt deschise publicului larg spre

vizitare! Printre acestea se numără i camera luiș apoleo 1onaparte ,cabinetul chinezesc, marea

galerie, etc!

• Palatul aurit este încon;urat de un parc impresionant cu grădini artistic amena;ate ce

fascinează prin arhitectura lor barocă ce se remarcă prin aleile dispuse geometric, înaltele garduri

vii, împodobitele fântâni arteziene i statuile de marmură în stil clasic! % a numita 6Palmenhaus@ș ș

este începând din >FF: cea de-a treia ca mărime clădire din sticlă din lume! &a adăposte te astăziș

un număr de ACEE de specii de plante! Parcul dispune i de un loc de ;oacă pentru copii!ș

• #uinele romane e'istente aici au fost realizate în >GGF după proiectul lui Johenberg care

a realizat i renumitaș ?loriette, un fel de intrare pe o colină din spatele castelului

VIENA CA ORASViena se deosebeste de celelalte capitale prin arhitectura sa, unde predomina stilul baroc!

Pe langa cladirile elegante, Viena este aleasa de vizitatori pentru imensele colectii de arta din

muzee sau pentru calitatea restaurantelor!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Habsburg


http://ro.wikipedia.org/wiki/Londra

http://ro.wikipedia.org/wiki/New_York

http://ro.wikipedia.org/wiki/Paris


http://ro.wikipedia.org/wiki/Londra

http://ro.wikipedia.org/wiki/New_York





Viena a fost considerata timp de multe secole capitala muzicii clasice, dar si a operei!

+ozart, 1eethoven, 0chubert, 0trauss, Vivaldi sau +ahler reprezinta doar cateva nume celebre

care au trait si au lucrat in acest oras faimos!

PARISParis este capitala i cel mai mare ora din 4ran a! "ra ul este traversat de fluviul 0ena,ș ș ț ș

în nordul 4ran ei, în mi;locul regiunii <le-de-4rance .cunoscută i ca regiunea Paris/! "ra ul înț ș ș

limitele sale administrative .cele 9E de arondismente/ este în mare parte neschimbat din anul

>FBE, având o popula ie de 9!9>>!9DG locuitori .ianuarie 9EEF/, iar zona metropolitană Paris areț

o popula ie de >9!EFD!EDF locuitori .ianuarie 9EEF/! &ste una dintre cele mai populate zoneț

metropolitane din &uropa! Parisul a fost unul dintre cele mai mari ora e ale lumii occidentaleș

pentru aproape >EEE de ani, înainte de secolul al XIX-lea i cel mai mare ora din lume întreș ș

secolele XVI-XIX

C#r9iere5 9r:+i i #l9e +%neș

• +ontmartre - zonă istorică pe o colină, unde se află i 1asiliue du 0acrQ-Rur i care esteș ș

aimoasă i pentru cafenelele i atelierele multor arti ti importan i!ș ș ș ț

• hamps-SlTsQes - faimoasă stradă din lume, un bulevard de obicei plin de turi ti!ș

• #ue de #ivoli - magazine elegante pentru turi ti* mergând către Place de la 1astille se poateș

vedea i "pera din Paris!ș

• Place de la oncorde - pia a din care porne te hamps-SlTsQes, cunoscută în trecut ca Place deț ș

la #evolution, locul obeliscului i al ghilotinei!ș

• Place de la 1astille - actuală pia ă, este locul unde se afla 1astilia până la #evolu ia 4ranceză!ț ț

• +ontparnasse - zonă istorică de pe malul stâng al 0enei, faimoasă pentru ateliere, restaurante iș

cafenele* aici se află i turnul +ontparnasse de la al cărui al CB-lea eta; .>DBm/ se poate admira oș

superbă priveli te a Parisului! 0au pute i urca pe terasa aflată la 9>Em de unde, în zilele senine,ș ț

se poate privi la AE Nm depărtare! <n apropiere este i ?ara +ontparnasse, important nod feroviar ș

i de metrou!ș

• imitirul Pere 2achaise - unul dintre cele mai populare obiective pariziene, con ine morminteleț

multor francezi faimo i, cât i ale unor oameni faimo i din toată lumea, care au a;uns să trăiascăș ș ș

în 4ran a .inclusiv români/!ț

• imetiUre de +ontmartre

• imetiUre de +ontparnasse

• imetiUre de PassT

• 2es Jalles - zonă comercială care include i un nod important de metrou!ș

• 2e +arais - zonă ic de pe malul stâng al 0enei cu două comunită i numeroase, homose'uală iș ț ș

evreiască!

• artierul latin - unde se găsesc Pantheonul i 0orbonne!ș



În #,l%&er#re# ur;#n: # P#riului

• (isneTland #esort Paris - parc de distrac ii din estul ora ului!ț ș

• 2a (Qfense - comple' ma;or comercial, de birouri i teatre* tot aici este amplasat i ?randeș ș

%rche!

• Palatul de la Versailles - fostul palat regal în ora ul Versailles din sud-estul Parisului .9: Nm/!ș

ea mai mare atrac ie turistică a 4ran ei!ț ț

• 1azilica 0aint (enis - catedrală gotică i necropolă a monarhilor francezi, aflată la 0aint (enis,ș

în nordul Parisului!

ele 9 planuri de mai ;os reflectă contrastul evolu iei ora ului Paris din >A99 i >GEC, înț ș ș

ordinea în care sunt reprezentate! <n >A99, Parisul era de;a cel mai mare, populat, prosper si cu

un nivel intelectual al popula iei ridicat, din toată &uropa de vest! &ra ora ul celor mai mariț ș

universită i i centre teologice! 2ondra abia intrase în ;oc la momentul respectiv, iar #oma,ț ș

capitală papală, începea de curând să- i revină după secole întregi de declin! +adrid sauș+oscova nici nu e'istau!

%l doilea plan, de;a din >GEC nu mai reflectă un ora medieval, dar unul #enascentist! <nș

termeni fizici, simpli, se observă cât de mult ora ul a evoluat ca i suprafa ă! (upă decenii deș ș ț

e'pansiune agresivă, la care a contribuit, 2uis le ?ran, Parisul a evoluat i mai mult, devenindș

domunant în &uropa! 3eritorul este cel mai valoros, aici fiind cei mai boga i i buni aristocrac i,ț ș ț

biserică, mercenan i! 3eatrul, literatura, academiile, artizanii, me te ugarii i arti tii de aici, fiindț ș ș ș ș

cei mai buni!

P#riul )up: 7#u&#n





LONDRA2ondra .în engleză 2ondon/ este capitala %ngliei i a #egatului 5nit! &ste cel maiș

important centru politic, financiar .datorită itT-ului/, cultural i artistic al #egatului 5nit, iș ș

unul dintre cele mai importante ora e ale lumii!ș

Popula ia 2ondrei este de G!A9>!99D locuitori .la > ianuarie 9EEC/ în 2ondra +are, cărora li seț

adaugă alte câteva milioane din zona metropolitană! &'istă o imensă diversitate de etnii, culturi

i religii, 2ondra fiind unul din cele mai cosmopolite ora e din &uropa i din lume! %ici locuiesc,ș ș ș

permanent sau temporar, mul i dintre cei mai boga i oameni ai lumii!ț ț

<n 2ondra se găsesc sediile a numeroase institu ii i corpora ii de importan ă globală* multeț ș ț ț

clădiri importante$ palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, sta ii de cale ferată,ț

numeroase ambasade i consulate!ș

estminster .Palatul i %ba ia/ i 1iserica 0f!+argareta din 2ondra au fost înscrise în anul >DFGș ț ș

pe lista patrimoniului cultural mondial 5&0"!

0imbolul 2ondrei este 1ig 1en-ul, turnul cu ceas al Palatului Parlamentului, construit în secolul

al XIX-lea în stil neogotic!

Ini ial o a ezare întemeiată de cel i, a fost capitala provinciei romane 1ritannia, având numele deț ș ț

2ondinium i a devenit capitala %ngliei de la sfâr itul secolului al XI-lea! <n prima ;umătate aș ș

secolului XXI, 2ondra, care adăposte te >9!CW din popula ia #egatului 5nit:YAY, continuă saș ț

fie unul dintre cel mai importante centre mondiale în privin a finan elor, băncilor comerciale i aț ț ș

companiilor de asigurări!

Or# ulș

itT of 2ondon .7etatea 2ondrei7/ este centrul istoric al ora ului, i în acela i timp cel maiș ș ș

important cartier financiar al #egatului 5nit! &ste administrat de către orpora ia 2ondrei,ț

condusă de 2ordul Primar al 2ondrei! itT-ul de ine propriul corp de poli ie, separat de Poli iaț ț ț

+etropolitană! Popula ia permanentă a itT-ului este de doar GEEE de locuitori, însă aici lucreazăț

peste :EE!EEE de

persoane! alitatea de

centru financiar aitT-ului a început să

se dilueze în ultimii

ani, o dată cu

inaugurarea în

(ocNlands, în estul

ora ului, aș

comple'ului anarTharf!



SAN<T PETERSBUR=0anNt Petersburg .în rusă Z[\]^-_`^` , transliterat

0anNt-Peterburg, cunoscut în limba;ul colocvial ca _^` Piter, ca

Petrograd _`^[ , >D>A=>D9A i în perioada sovieticăș

sub numele de 2eningrad j`\\[ , >D9A=>DD>/ este un

ora din #usia! 0e află în #usia de nord-vest, în delta râuluiș

eva, în partea de est a golfului 4inic al +ării 1altice!

% fost fondat de arul Petru cel +are, în >GE:, ca o 7fereastră către &uropa7, fiind de laț

acea dată capitală a Imperiului #us până în >D>F! u cei aproape A,C milioane de locuitori

.9EE9/, este în ziua de azi cel de-al doilea ora ca mărime al #usiei, al patrulea ora ca mărime alș ș

&uropei, un centru european de cultură e'trem de important i cel mai important port rusesc laș

+area 1altică!

0anNt Petersburg este cel mai nordic ora european cu peste > milion de locuitori! entrulș

ora ului este unul dintre siturile prote;ate de 5&0" ca parte a patrimoniului universal! "ra ul,ș ș

care a fost pentru mai bine de două secole centrul politic i cultural al #usiei, este i în zileleș ș

noastre e'trem de important i, pentru a-l onora, oamenii îl mai numesc, deseori, 7apitalaș

ordului7 .7`k`\[ ^[7, 0evernaia 0tali a/!ț

Di>i+iuni #)&ini9r#9i>e

"ra ul are numeroase insule pe care se află multe locuri istorice importante! Insulaș

VasilievsNi este cea mai mare dintre aceste insule i formează (istrictul administrativș

VasileostrovsNii! Insulele PetrogradsNaia, restovsNi, &laghin i amenni formează (istrictulș

administrativ PetrogradsNi!



MOSCOVA+oscova este capitala #usiei, un ora cu >>,C milioane locuitori, aflat pe râul +oscova, iș ș

cu o suprafa ă de FGF,G Nm! &ste ora ul cu cea mai numeroasă popula ie din #usia i cel maiț ș ț ș

populat subiect federal al #usiei! &ste un centru politic ma;or, economic, cultural, tiin ific,ș ț

religios, financiar, educa ional i de transport al #usiei i al întregului continent! +oscova esteț ș ș

ora ul cel mai nordic cu o popula ie care depă e te >E milioane de locuitori, ora ul cu cel maiș ț ș ș ș

mare număr de locuitori din &uropa i al aselea din lume! Popula ia sa, conform rezultatelor ș ș ț

preliminare ale recensământului din 9E>E, este de >>!C>A!::E!

+oscova este situată pe râul +oscova, în (istrictul 4ederal entral al #usiei europene!

<n decursul istoriei ora ul a servit drept capitală unei succesiuni de state, de la medievalul nezatș

al +oscovei i urma ul său, aratul #usiei, i până la 5niunea 0ovietică! +oscova este gazdaș ș Ț ș

remlinului, o fortărea ă străveche care este astăzi sediul Pre edin iei #usiei i al ramuriiț ș ț ș

e'ecutive a guvernului #usiei! remlinul este, de asemenea, i unul din cele câteva locuri dinș

Patrimoniul +ondial pe care le găzduie te ora ul! %mbele camere ale parlamentului rus .(umaș ș

de 0tat i 0ovietul 4edera iei #use/ func ionează i ele în +oscova!ș ț ț ș



"ra ul este deservit de o re ea de transport e'tinsă, care include patru aeroporturiș ț

interna ionale, nouă terminale feroviare i una din cele mai adânc construite instala ii de metrouț ș ț

din lume, +etroul din +oscova, al doilea doar după cel din 3oNTo în privin a numărului deț

pasageri i recunoscut drept unul din simbolurile +oscovei datorită bogă iei i varietă iiș ț ș ț

arhitecturale ale celor >FC de sta ii!ț

I9%rie

Prima referin ă este din >>AG, când era un oră el obscur într-o mică provincie, cuț ș

popula ie predominant fino-ugrică numită +erTa!ț

+oscova a supravie uit mai multor dezastre printre care se includ incendiile, revoltele,ț

ocupa iile străine! <n septembrie >F>9, în perioada războaielor napoleoniene, ora ul a fost ocupatț ș

de armatele lui apoleon! Patrio ii ru i au dat foc ora ului curând după intrarea sa i rezultatul aț ș ș ș

fost retragerea armatei 4ran ei din #usia, lucru care a contribuit mult la căderea lui apoleon!ț

(upă revolu ia din octombrie >D>G +oscova a devenit capitala #usiei! " mare parte dinț

ora a fost modernizată după victoria bol evică! % fost capitala 5niunii #epublicilor 0ocialisteș ș

0ovietice până la sfâr itul acesteia în >DD>! <n decembrie >DA>, în perioada celui de al doileaș

război mondial, puternicele armate germane au fost decisiv învinse în apropierea +oscovei!

<n >DD> ora ul a fost centrul discu iilor i luptelor politice care au dus la dizolvareaș ț ș

5#00!

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	maxim-sitnic
View:	216 times
Download:	0 times

Rolul piețelor urbane în construcția nucleelor compoziționale pe exemplul orașelor Paris,...

Documents