SCRISORIALE LUi

ION GHICA cdtre Y. ALECSANDRI.

-^).--+-2+40+!--1-4--

BUCURESCITIPOGRAFIA ACADEMIE! ROMANE, LABORATORI! ROMANI)

Nr. 26. - STRADA ACADEMIA Nr, 26.

1884.

PRINTULUI ION GHICA.

Mirceffl, Decembre 1883.

/ubite amice,

Eata-ne cu earna in tell!. Ea a sositu neiptea,pe furiO, §i s'a grabitu sail scuture cojOcele pefata pamentulul pentru ca sa afirmeze stapanireael.... Ad (ilia di Romanil s'aiI trezita vasall ace-steI regine aspre a care! Ministri sunt crivetula§i gerultl, a carel curtezanl sunt lupii si corbila carel armata sunt fulgil de zapada 0 turturiide ghiata, a caret palaturl sunt cladite cu troianu.Baba cocheta si sulemenita se mireza in oglindariurilorti inghetate 0 Oda pe frunte-I o coronade brilianturl ce te patrunde de florl and o pri,vest! §i te preface in sloiti cand te atingi de dinsa.

E timpt de a se culege pe acasa §i de a seadaposti la gura sobil in a§teptarea altel regine

iv

mita mal atragetOre, Prima -vara, care va de-trona In curanda pe batrana usurpatOre. Speraredragalasal... Ea ne face a rabda despotismulu in-grozitorU alt' Iernei, fara nicl o incercare de res-cola in contra el, cad on -ce manifestare rasvra-titOre ar luneca pe ghiata. si art' cade slaita subunU numer0 infloratora de graduri de frigU.

Padurile aparq ca niste pete negre pe fundulaalba alt.' tabloului ernaticti. Copacil desfrunciit,1

au aerulti de schelete parlite in focu, si pintrecrengile lorti sbOra ciripinda multime de pasa-rele, stigleti, pitigoi, vrabil, ciocarlani, etc., catark-dull hrana, pe cand sub cerulii nourosU carduri1ungi de corbi fact' manevre prevestitOre de vi-jelii. In Mote zarile, pe tote campiile se intindeos- patura alba 'ca o panza pe unit mortti, iar pedrumurile disparute sub zapada se \Wu miscan-du-se incetti sanii incarcate cu lemne de la pa-dure. Vitele par chircite, paserile sgrebulite, si6menii vineti la fats. Iarna gasesce o petrecerede artiste lipindu pe giamuri lion fantastice deghiata si vapsindu cu colOre patlaginie urechilesi nasurile omenesci. Ea simte multamire de a-pune natura in suferinta si de a face ca insuslaerulti se para tremurandil de gerti, and privescifulgil spulberatl de suflarea vintului.

v

Ett, amice, de si mare admiratoril a frumuse-Vora 'emit, splendide la lumina sOrelul si ter-mectitOre sub razele lunel, me feresen de contac-Win el prin intrebuintarea unul numeru, ajunsiia fi legendarti de paltOne si de blani. Cand ovedn sosincln, o intimpinn cu betranesculn can-teen poporaln :

«Sora 'ml esti, sorti atni fil«Iar la not mai rare sä vii.

i ea, dreptil multdmire, intOrce cheia in br6-sea usit mele, trantindu-me astn-felt la inchisdrepapa la epoca sosiref naghitilorn. Trel, patru, siiune-ort cincl lunT de Bile, retrasn in cdsuta mea,imi inchipuesen ea sunt intr'o corabie prinsa desloiurile 'DLit baltice. Parere negresitn, dar O-rem asa de intetita in mintea mea, ca zdresettchiarn urst albi trecendn pe campti!... caul des-pre lupl, it audn nOptea urlandti in marginea sa-tuldi si cliva ii recunosen in impiegatil fisculul.

'Cate tine timpuln aspru, WO termometrulti facegimnastica sub Jinja de la zero ca sub unit tra-peek idealti, imi umplu Vele cu indeletnicirt in-telectuale si cu intretinerea foculul din sobe. Amajunsti in arta acesta la inaltimea Vestalelorti sigum scin a da cladiril despicaturiloru de lemne-

vj

forme arhitectonice earl and merits medalie deaura, daca asemene talente s'ard recompensa inOra nOstra.

Dimineta Iml place sa and scold de cu nOptesi sa gasescd cabinetuld me i de lucru bine in-caiciitd si veseld luminatd de and candelabra a-

e gata pe masa ; cateii mei sandprin camera cu mg de jocuri si de desmerdari,asteptandd portiile lord de zahard ; biuroulti mechiama langa eld aratandu-mi calamara plinkcondeiuld sburdalnicd, hartia alba. La lucru imisoptesce and glasu ce ese din tuspatru colturl acabinetulul si cu placere ascultd adese-ori indem-nuld sett ; incepd prin corespondenta cu Londra,cu Parisuld, cu Bucurescii, cu Iasuld, cu Mont-pellier, chiard si cu America., apol and apucti devre-o iucrai e mal seridsa si qiva trece far'a ba-ga de sema daca ninge si daca sulfa crivetuld.

Sunt Bile in cart... insa to vedd zimbinddsi clatinandti din caps... sunt Bile in earl esti peafara, invelitd cu blana Nr. 3, si fact/ o prim-blare scurta, de totd scurta, pe cararile trase in o-matuld din gradina_ Admird in trecetft ceriuld*lad, zapada cristalisata ce scirtie sub picidre,paserelele ce sbdra imprejuru-ml tipandti de mi-raie (?).., clatinarea copacilord in semnd de cainare

prinsa. Ciaiula

vij

pentru imprudenta mea, si me simtti cuprinst deunt avintt eroict infruntanda dusmana lumei,Tarnal... dar sa ne grabirnt a ne intOrce in casa,cad inghett cu tott eroismult met !

Sera, cand perdelele sunt trase, cads pe gan-duri, privindt la salamandrele din sobs. 0 me-lancolie adanca patrunde in sufletult met, pecand viscolulti vijiesce prin hornt ; iar pentruca s'o alungt, adunt cu mintea imprejuru-mi peunit din contimpuranil mel ce se bucura Inca deviata si resfoimt Impreuna albumult suveniri-lora 'nOstre.

Tu esti unult din cel chiemati si mai alesl.Eata dar unil raportil esactii de cele ce amtgran cu tine, ierl sera, in ajunult sfintilortTirs, Lefkie si Filimont. Amice, cand vine virstanemilOsa si ne spun ca e timpt de astamparattpornirile inimel si de strinst aripele inchipuirii ;-cand sburdalnicele sborurl prin lumea nalucirilortatragetOre devint periculOse si calatoriile depar-tate prin lumea real& o intreprindere obositOre,ne ramane o ultima si nepretuita petrecere pentrumangaerea clilelort din apusult vietii. Ea consis-ta Intru aducerea aminte a trecutulul si reinvi-erea prin povestire a diverselort epoce prinamt trecutt, intalnindt in calea nOstra tipurl o-

earl

viij

riginale si 'Wanda parte la fapte cad se atingtide istoria. 061. Acesta voiaja in iiita are avan-tagiulti de a fi si comodii incantatora.

Tu mi -al povestitti adese-ori intamplari multi in-teresante pe carl le auclises1 din botrani, si mi -al zu-gravita cu unti adeverata talenta de pictora unelefigurl din. generatia ce ne-a precedattl, intreve-luta de tine in copilarie. Ea insumi am cercattsa Intl a .sbura pe sub ochii tei unu stolude suvenirl variate, si astti-fela Orele nOstre deintalnire as fosta tots-deauna pline de veselie saude ulmire, pline de incantari culese in gradinatrecutului, sail de visurl patriotice venate pecampula viitorului necunoscuW. Am Imbetranittiinsa fara* a perde patima acestui venatti, caddintru tote pasiunile omenesci amorula de pa-trie este singurula care nu se stinge nici odata.

Dad am fi avuta o masina stenografica debuzunartl, masinti ce se va inventa negresitti insecululti nostru de avocatj si de deputatl elocu-encl, ea arti fi produsti o mica biblioteca de a-necdote, de schie usOre, de memoril istorice side portrete bine colorate, carl formati una soitde* nausea demnti de a fi visitata ; iar genera-tia actuala, a c.rei cunoscinta de trecuta nu seintinde poste limitele celora din urma tret-cfeci

si

ix

de ant, ark gast in eta multe subiecte de stud iaatragetora si folositora... Cate romanurl, cate pi-ese de teatru, cate scriert fisiologice s'at.a putcladi cu materialula adunata ela cate spi-rite sanatbse s'ara retrage cu multamire in san-ctuarula s6a spre a se odihni de luptele qilnicesi de preocuparile, dise politice, ale epocel de fatal..

Tipurl pentru tipurl, sunt de prefer= aceledisparute din societatea romana, in locula ace-lora de venetici alungatt din rile lora si ada-postitt astaclt intre not cu pretentiile lore ridicolede critict si de reformatorl, in locula acelorti deDon Juani de trotoires, acelora de salvatorl pa-tentati de patrie, acelora de invidiosl cart stu-pesca veninula lore spre tote ce-I mat suss de-cata dinsil, chiar de si stint convinsl ca stupitulti cade tote pe obrazele lore, etc. etc. Faptepentru fapte... istoria va judeca valdrea aceloracart s'ati desarvirsita cu sacrificiurl de avere side vieta chiar, si acelora savirsite sub indemnulaambitiel personale sad a dobindirit de avert co-losale.

Ac6sta idee m'a indreptata catra tine, amice,cu propunerea ca sa inceperna intre not o co-respondenta menita de a continua convorbirilenOstre si sa le publicamu intr'o fOie literara. pen--

al .1 1110

iri ! si

x

tru placerea m5stra intima. M'am magulita tota°data. cu slaba sperare ca acea corespondent, va5 bine priimita. de unit din compatriot) call bine -voesct a recunOsce putine merite predecesorilorasi ceva mariri evenemintelora petrecute inaintede venirea loth pe lume.

Tu ai admisa propunerea mea si al realise() inparte cu o activitate de care s'au folosita ceti-torii foiet Convorbirilorii literare. Mi-al trimisa dinBucuresci si din Londra uni sire de epistole carsin curandu vora fi adunate inteuna volumademn1 de a figura in bibliolecile bine compuse.Ospe iubitti, ela va veni sa iea locti in familiileromane spre a le povesti cu graiula sea limpede,vesela, placutti, cate-va scene de la inceputulasecolului nostru, mu din clilele m5stre, si a des-fasura o galerie original, de figuri ce Oda sigi-lulu caracteristica alti epocil lord.

Sunt incredintata, amice, ca ai gasita o mareplacere de a rechiema la vieta acele umbre cartdin cli in di se afunda mat multa in pustiulu uiWit si a nepasarit. Nu mai putinti sunt con -vinsU c volumultt tea va procura o deplina sa-tisfacere perscinelora inteligente ce-la vora cetidin scOrta In sc(kla si voth fi calauzitt de ela prinregiunile unel lumi necunoscuta lore. In epoca

xi

de astacji e mare merituld unel opere literarecare Ole sa distraga spiritula omenirel din vir-tejuld ce o conduce cu repegiune spre Onta in-tereselord materiale.

Cat pentru mine, locuitord de tern, retrasdin pacInicti singuratate de la Mercesti, apretia-tord si iubitord de rodurl intelectuale, iti multu-mesa' cu sinceritate pentru corespondenta ta im-belsugata. Totti °data ins. na6 Ingand cu adime-nibirea speranta ca vei da unu frate geminevolumulul tea, dad. nu mai multi. Tu al incaund tesaurd de suvenirl cart foescd in uvulatea cu doru de a esi afara, precumu se bait pase-relele de gratiile coliviel. Fa-0 mila cu ele si ledeschide colivia, pentru ca sa se bucure de in-cantarea libertatii, si ele, spre multamire, sa neincante cu glasuld lord armoniosd. Din parte-mliti promitt sa urmezd exempluld tea precattiiml vord permite puterile si imprejurarile vietil.

Spune -mi dar anil tel petrecut,I in insula Samosin cualitate de Bela, guvernatoru acestel insule,si caletorble tale prin Asia mica. Din acea epoca

vietil tale ed nu-ml aduct aminte decatd uneletrasaturPpovestite mie de veseluth nostru arnicareposatuld locotenentd de marina Laurent, carea primitu ospetti tits casa ta de pe malulu marii

xij

Egeel.... Pe atunci, in timp.ula razboiului de lapirateria luase o mare desvoltare in Archi-

pelu. Grecil, ostill armiilora aliate franceza siengleza cart faceati asediula Sevastopolulul, atacaaadeseori corabiile incarcate cu provizil pentruCamies si Balaclava, le pradaa si le cufundaain adancula marit In zadara vapOrele de razboiaa Frantiel le dedeaft gOna apriga printre insule!Indrasnetil imitatorl a lul Canari, scieaa a se a-daposti pe sub malurI si in pesterile stanciloru,fiinda ajutatl de toil compatriotit Niel o pe-depsa, nicl amenintarea de mOrte nu induplecaape acestia de a trada locula ascunderil, si bietilcapitanY de vapOre se intorceaa tot-deauna faraisbanda din espeditiile lore, retragenda-se furioslin portula de la Samos. Laurent ridea de elporeclindu-I amirall Bredouille:

Una din acele bande de piratl devenise mai cusema o calamitate pentru corabiile de transporta.Ea, fiinda urmarita de apr6pe de catra vaporulape care se gasia Laurent in cualitate de ofiterade marina, si to in cualitate de amatora de v8-

desbarcase in insula Leros si se ra'cuse ne-veduta intr'o pestera adanca din sinula ei... Vapo-Tula, ajunsa in porta dupa pir4, comandantulachiema autoritatile locale si le ordona sa-I predea

natu,

CrimS,

lora...

xiij

In mana lul. Top Grecil se jurara pe top sfintiidin calendarula ortodoxa ca nu sunt gazde dehop, de si el se gasiaa in buza puscelora intinsespre dinsii de marinaril francez1.Una semnii nu-maI a Capitanului, si cadeaa morp fara all In-arca sufletula cu marsavula pacata alu tradaril

Atunci, dupa spusa lui Laurent, tu to -al apro-piata de comandanta, si domolindu -i mania, NI sf0.-tuita sa desbarce Omenil lui in insula pentru ca.sa cerceteze cu deamanuntula Vote malurile sitote stancile. Sfatula tea fu ascultata, dal cerce-tarile zadarnice !... In fine. intalnindao turma de capre, ap intrebata pe pastorula lora,una baetana de vr'o 16 aril, unde staa ascunsl pi-rata ? Elu respunse mandru a nu scie Capi-tanula car se infurie si porunci sa-la impusce. Gre-cula se puse darzti in fata armelora incarcate,fara a deschide gura, pierde linistea de sida ochl cu mOrtea. Ela era sublima de abnegaresi de eroisma !

Capitane, al clisa tu in acela crancena mo-menta, nu ucide pastorula; ucide caprele lul cuevrel sa afli adeverulti.

Asa s'a si Intamplata... Abia marinaril francez1impuscasera vre-o clece capre Si pastorula uimitmarturisi ca piratic se gasiati Intr'o pestera apropiata.

ramasera

far'a-al

xiv

care comunica cu unit turn(' parasitt din tim-pult cavalerilort de Roth).

Asediult stancil se facu dupa trite formelestrategice, lupta se incepu cu inverwnare; tra-geatt piratil cu desperare, omorise treT marinarl sianise patru si dupa cate-va Ore banaa fu nimi-cita ! !Multi singurt din el toti scapa cu vie*si fu gasitt peste cate-va cjile, plutindti pe mareIntr'o cutie de scanduri fabricate, de elt si con-dusk prin valurl de o Lopata rupta... sarmanultfit prinst insa gratiatt, si merita O. lie !

Spune.mi cum la aceeasl epoca al °prat flotilalul Saltafero care venia de la Challis sa, abor-deze la Samos cu scopt de a rescula pe Sarni-otl in contra Sultanului, pe and Franta si En-glitera ap6rat drepturile si esistenta imperiulul 0-tomant. MAMA a trebuitt sa fie scena intalniriitale cu sefultl energict alit flotileY, in capatulti in-sulel Samos, la Calabaetas, av'endd de cadru ce-rulti albastru alt Asiel, si intinderea albastrie amaril; avendt tu, in urma ta, poporult adunatitdin Samos si Saltafero avendt in urma lul flo-tila cu st6gurI jumatate albe si jumatate albas-tre ! in asemenea imprejurarl §i 'ntr'unt asemeneatablot poetict conversatia vOstra a avutt negresittunit caractert epict, cad Saltafero se depart& de

'XV

Samos fail all implini scopula, si tu ramasl sta.-pana pe insula ta.

Spune-mI cum aT arestata pe vestitula Hioto-glu, nascuta in satula Seftidikios de langa Smirna,acela hota Indrasnetti care dupa ce Meuse multemortl de oma si atacase In trel randurl carava-nele de la Meca, se retrasese in insula Samos, Im-bogatita,-linistita si f6rte considerate de compa-triotil lul si trecuta intre oficieril de jandarme-de aT insula ? Ordinula de arestare ala lul sosise dela Constantinopole, dar autoritatile locale se sfiiaild,e a-la indeplini, cacl Hiotoglu nu era comoda deprinsa. Pentru ela viata chiar a Beiulul nu pla-tia nici o letcae.

Laurent mi-a povestitti ca tu, suindu-te Waresi intovarasita numal de una singura jandarma,fostti si ela palicara, adica hotel de soiula lul, te-al dust' in casa lul Hiotoglu, prin care jandarmitchiar se cam feriaa de a trece. TO locuitoril seeat In piata, cacl era o di de serbatore, iar Hio-toglu, purtandu la pepta unt seleafa bogatti dearme, sta mandru sub unit maslina. Ela isl fa-cea chiefula cu ciubuca si cafea, dupa obiceiultiorientala, pe and fruntasil satulul stall in piclOredinaintea lui smeritl si respectuosl.

xvj

Tu, descalecandd, te-al apropiatd de eld sii-al disd:

Bre Hiotoglu! Am venitd sa-tl spunil caamd ordind de la POrta sa te arestezt si sa tetrimita la Stambult... Decl te gatesce sa vii cumine... nu te arestezd, de te-I purta bine nu va fiTM de tine, dar d'ei cauta sa fugi to -ol gas' Inlunduld ptimentulul si atunci va fi red de tine.

Ed ? Intreba hotuld incruntanduil ochi!.Peste &Sue septamAn1 ed me clued la Con-

stantinopole, sa te coborl la maluld maril ca .s .

ne imbarcamd impreunA. Al auclitd?Cuvintele tale ad caclutd ca und fulgerti in

glOta ce te inconjura. Hiotoglu te avea la keie-multi lul, dupa cum dice Turcil, cad avea la In-dAmAnA und arsenald Intregt. Cu tote aceste eldse stApani, si catandu dreptd la tine cu ochirea lulde vulturd, respunse : Bine !... apol ceru caluldsal si te intovarasi pan& la jumetatea drumulul.Acolo v'ati °prat' Fang und isvord ca sä ada-patl call, si Hiotoglu IV adresA aste cuvinte:

Bei mu, al aucjitti de mine? Amd mancatilVele multord Turd. Sunt neimblanclitil cAnd meaprindo de manie, ucidd totil ce-mi sta in tale...Si Ins to aI indeasnitd sa.-ml spill mie verde in

xvij

ochl a al de gandu sa me dal pe mftna Turci-lort !.. Privescel suntemti acum singuri; asti putesa, te stingu de la lumina SOrelul si apol sa trectin Asia ca sa me faeu neveclutti. 0 scil?

0 seiti l al respunsil tu ; ins& data al co-mite acestt erima, data m'ast lasa ca unil mi-selt ea sa-mi rapesei tu vie84a, nu al scapa deurgia guvernulul nici in sinulU maicei tale, cadet sunt guvernatorult de Samos, stapanulliteU... si privesce, amil cu ce sa te eulcu la pa-mentt pant a nu pune tu mana pe seleahl.

...picendil aceste, al scosti din buzunar0 unil re-volvert cu sese incarcaturt

Hiotoglu privi revolverulu zimbindil si replica:Nu arma ta me damolesce ci darzia ta M.O. cumine!. E,A1 palicart si crestinU ca mine, sa trt-escl I. cand vel fi sa pled m'obli afla la maluhlmaril la Vathy.

Ho011ti atunci disptiru, si la Om hottrit, seafla la malulii marii !

CA41 dmeni de meseria lui Hiotoglu si chiar dealte 'Meseril mat putinu periculOse s'artl gas' in-tre popOrele civilisate, capabill de a urma pildalui? Orientalii nu au obiceiti sa anine un paroled'honneur la promiterile lorti; el qica unu sim-plu : pola cala pe grecesce, sat unt peki pe tur-

Scriaori. b

oesce, adica unu simplu bine pe romanesce, sichiar data aceste cuvinte scurta viata, el seferescil de a le calca. Si pe la nol, in vremile dedemuItti se lineal i legtiturile cu sfintenie, insa deand obiceiurile n6stre s'ai altoita cu parole d'hon-near, altoiulti a coruptti in parte vechia si cu-'rata lora simplitate.

Pe vestitula tea venatorti de caravane amti a-vutti eu insu -mi prilejulti de a-111 cunOsce. Ill aduciaminte, de <intelnirea 'Astra neasteptata pe va-porula mesageriilorti de Ioudain ce pleca de laSmirna la Constantinopole, in t6mna anulul 1854sau 1855? Tu, venial de la Samos cu Hiotoglusi cu jandarmil Cara-Vasili §i Themistocli ; euveniamti de la, Paris cu scope] de a me duce säasistill la asediulil Sevastopolulul si sa visiteztiruinele acestui orasti. Hotniti tea era de talie nalt4Insa pe.rea conformatti cu muschl sly cu nervl de*la.; fata lul usativa si arse. de sore avea untinasti coroiatti ca unti pliscii de uliu si nisce o-chi negri, infocati, patruncletorl, cart ii da unti as-pecta de vulturti hrapitorti. Invelita intr'o burcamohorita, elu sta pe podulti vaporulul gheinuittktang catargti si pe.rea neptisiitorti de sOrta ce-luastepta. Privirea lul era pironita pe intindereame.ril si 'Area ca venezA fantastice caravane in

avid

le-ard

xix

fundulft.orizonului... adresatil cuvintulti in maimulte rinduri, dar elu nu mi-a respunsa de OAprin rnonosilabele grecesci nO, chi, §i acestil modtide copverbire m'a descurajiatu de a lega o maIstransA cunoscintA cu

DupA. &Sue dile de caletorie, sosindU la Constan-tinopole, ne -ama suit(' tuspatruabordatil la Tophane si de-acolo al trimisti pe vi-fezulti mancatoril de Turd la cancelaria de Samosdin Galata, liberti si FM% pazA alta de cata cuvin-tula seq. Sciindu ca a &ma di era sA fie datt mi.nistrulul de Marina. MArturisesca ca am(' simtittiatunci in mine o neinvinsa Were de rai, cadOmenil energicl de soiulti lul Hiotoglu mi-aU in-spirattl tota-d'auna multa simpatie. Amu afiatti InsAmal 6411, ca dup. staruintele tale pe Lang& fio-rosula Mehemet Ali-Pasa, s'a aratatil indurator0cAtre dtnsulu, priimindU din parte4 cuvintulu cava lasa in pace caravanele de la Meca,trimisu inciarAttl la Samos, unde spusu ca seReuse tutungia.

Graesce-ml de epoca aceea din tinerete, andedeaT cu mine in casa pArintesca din Iasi, pe

ulita sfantului Ilie, astd-d1 numita strada Alecsandri.ItT amintesci pe nedespaqitulii nostru tovarA§il delocuinta, frumosula pudela Caro §i festele ce ju-

I-amti

el0.

intern-ill mica, amt1

si l'aumi-al

xx

came, numeroilora nostri creditori? Cum alun-gamti pe cel mat intetiti dintre Evrel cu sburda-rile nebune a canelul care la unti setnna saria ped'asupra loth smulgendu-le chitia negra de pecapti?... Admirabilu Caro !.. de si elf] avea ore -carsapucaturl de comunistti si fura din bacalil provizil cele ascundea sub patulti tea, elti pricepea misiunealei de a ne scapa de fiarele nesapse ce ne im-portune], pe cand eramt ocupati cu redactareafoil Progresu fundata de Negruzzi, Cogalnicenu, tosi ett. Elii era considerate de nol ca celti maiactive si mal pretiost] colaboratorti alt] nostru,si se bucura de o stima fara margini din parteatuturorti. Marturisesce, amice, ca data arti maitral Caro, nu l'al da pe multi literatorasi deasta-4T, latratorl ca dinsulb, dar nu ca dinsulti in-teligenti...

Prin indemnulti tea atunci am' scrisq si pa-blicatu critica mea glumeta asupra Stanteloric Epicea reposatulul Aristia. in care voda Bibescu eracomparatil cu until singurti fi teptin catargii... Ne-norocitula poetti s'a dust:1 pe cea lume lard same ierte.

Fie respunderea a to in seculum seculorum!Descriemi tabloulu societatii iasane sub dom-

niile lui Sturdza si Ghica voda cu tinerimea el

xxi

vibie, eleganta, entusiasta, patriota; cu boerit sdibatrani imbracatt in halve bizantine, si inspai-mantati de avantula ideilord moderne; cu buche-tula et de dame frum6se, simtitOre, nobile,

partase a visurilora nOstre de indepen-dents si de marire pentru patrie. Ce inriurireputernica au avuta ele asupra miscarii nationalesi catu ad contribuita a introduce la not tote cedistinge pe o societate civilisata! Mute figurl gra-Vase, de acumu 30-40 de ant ar merita sa for-meze o galerie incantatOre si numele lore sa fieinszrise in litere de aura pe table de marmora.

Improspeteza in minte-mI una alto tabloa deund caractera mat prosaici, acela a falansteruluinostru la Pera, In timpula razboiului de la Crim;Befit acelui falanstera erati tu, Negri si Rallet, iaradeptit lui erat tott ofiterii francezi din lagarulade la Maslac asezata aprape de Constantinopole.Negri si Rallet se luptaa cu calugarii greet, inchestia averilora monastirescl si rabdaa multe nea-junsuri din partea politicel miselesci a Divanu-lui Turcescd fats cu Romanil; noroca pentru et

ca locotenentull Laurent , capitanuld avizolutambasadei franceze, venia in tate Vele ca sa-1

lac& a-s1 ulta necazurile. Ela representa veselia sispiritula glumetti a compatriotilora lui Rabelais,

spi-rituale,

si poseda unti repertoriti bogatti de anecdote u-moristice afara de talentul0 estraordinarri de aimita, sau cantandti sati sueran du, tete instrumen-tele unul orhestru Intregti. Uvertura lui GuillaumeTell o esecuta in deplina perfectie, impestritand'ocu nisce note false de clarinets care produceauefectult1 celt1 mal comics.

In asediulti orasului Sevastopolti elti comandaseo baterie si castigase unti reumatismti ca si din-sulti de posnasti. Bela luT se desvoltase mal

inteunti mod strania, aducendua in stareajalnica de a nu putea pasi inainte, Insa lasandu-1facultatea de a merge indaratil si a cobori asta-feta scarile cu o repejune miraculesa. Cu tete aces-tea spiritulu luT nu perduse nicI o particica din ve-chia-Y veselie.. itj aduci aminte balulu data destapftna casil ce locuiama la Pera? Laurent, in u-niforma lul de capitanti de marina militara, lacno intrare splendida in salonti si, apucandu dela usä, ge adresa pe rindti la tete damele, asi-gurandu-le ca semanat cu impaxatesa Frantel,Eugenia. Amiculil nostru a fostti sublimil de elO-cuenta. In sera aceea si a devenitti eroula prefe-ratti alii sexulul frumnsti din Pera. Mi se pare ca.&I a si abuzata de o favere atat4 de bine me-ritata.

tar-qui

Istorisesce-ms intrevederile si convorbirile tarecu Omenii politici din Turcia si din Englitera inchestia intereselord nOstre, si moduli) cu carefostulii g_uvernaton) alit Caucazului, generalulti Gra-ben, trimisulti imperatului Neculae, a surprinsiladerarea inaltel Port' la tratatulti de la Balta-Li-man. Generaluld pe care ilil cunoscusema la Iasi,cad era -casatorita cu una din surorile cumnatulul mea Rolla, ajungendu la Constantinopole, adres&divanuluT ma' multe cereri gogonate, cum se di-ce la taxa, : precumil dreptula de trecere libeaprin Bosfor6 flotel rusesci de razboiti, dreptul4de protectie ortodoxA. pentru Imperatulti asupratuturorti crestinilon) din Peninsula Balcanica, drep-tub) de a cump6ra flota vice- regelul de Egiptil,si alte asemenea enormitati. Divanu10, 8ustinuttiin taIn'a de catre ambasadoril puteriloru occi-dentale, respunse prin una refuel categoric!), pecare generaluhl Graben se Mai -ca-lil intelege cauna acta de ostilitate in contra Rusiel si pomenicuventulia de declarare de razboiti.

In zadara nol, RomaniT aflatorT in Constanti-nopole, nol cel cu durerea, ne incercaramti sa a-siguramti pe Turd si pe ambasadorl ca era osimpla comedie ce avea de tinta nuinai tratatulade Balta-Liman. Maril politicl oriental' si apusanT

Xxiv

ne tratara de t6ran1 de la Dunare. GeneralulaGraben simul& pregatirile sale de plecare, insapan'a nu se imbarca avu o ultima intalnire cuVizirula si'l 4ise : eCe respunsa se duce' ea Im-

peratulul? Intetirea nejustificata a Divanulul areesa fie privita de Maiestatea-Sa ca o ofensa per-«sonala si martora mi-e Dumneclea, ca ea doresca«a feri pe Turcia precum si pe Rusia de calamita-«tile unul razboia. Tote' ce v'amil propusa in nu-«mele Imperatulul, Pap respinsa dupA Indemnula« ambasadorilora strains. El bine, puneti-me macaragin posibilitate de a domoli mania Maestatii-Sale,4c ducenda la Petersburg' tratatula de Balta-Li_'It mana sub-semnatii de Sultanula.» Turcil se con-sultar& cu AmbasadoriI, si a delua-di tratatula erainvestita cu tote formele usitate. Graben pleddin Constantinopole riclenda in barba iar faimosildiplomatl, convinsl ca au data probe de o ma-iastra dibacie diplomatica, trimisera pe la guver-nele lora respective o nota identica care procla-ma in cuvinte pompOse pretinsa lora victorie,contra politicel rusesci in Oriente' !

Descrie -mi in tote' adeverula lora evenemintelede la 11/23 Fevruarie 1866, cars on cum aril ficaracterula lora, formeza o pagina importantain istoria priI.

XXV

Spune-mi, in fine, totti ce sciT din trecutil prin2101 si prin tine insust Te gandesce, amice, cadintre contimpuranil nostri to al fostti si Incaesti unult din cel maT activi pe teramula

posecji prin urmare unti tesauril de suvenirlcars certi imperiosi sa iasa la lumina, in ochiigeneratiel actuale si a celorti viitOre. Urmeza darsirult epistolelorti tale cu acea verva fericita cedistinge coprinsulti volumulul teu, si sa-ti ajutellumnecleti a lasa in urma to unix completa deschite pitoresci, de memoril istorice, de tablourisociale earl sti. imbogatesca analele AcademielnOstre si comOra literaturei romane. Ele vora a-daogi unti titlu mai multi la acele dobandite detine in ochii terii ca unult din introduc6torilRomaniei in era sa de lumina., de marire si deglorie.

V. Alessandri

poll-tictl si

I

CLUCERULU ALECU GHEORGHESCU.

Bucurescr, 4 Haig. 1879.

lubite amice,

Alaltesere,, pornindu de la gara ta, adormisemaadanca, leganata de valurile ascutite ale liniilortiStrusberg; trel locurl de oparte a vagonulul e-rau la disposicia capulul §i piciOrelortl mele; candpe la mieclulti noptil, me simtif scuturatil de omane vigurOse. : era conductorula care interveniaIn favorula dreptulul bine plan alit unul caletorftImbarcatti la Marasqti; recunoscuf dreptatea in-vocata si me ghemuiarnu in limitele tiketulul mea,cautandu sa apuctil de piciortl somnulil ce fugia,canda audit unil glasti care se ingdna in scuzepentru superarea ce-mi adusese, §i me silia se. res-punda, ca omti bine crescutti, la asemenea pofi-tqa prin cuvintele banale : nu face nimica ,

Bcrisorr. 1

2

domnule, erama dWepta, sunt forte bine,nu dormiama, eral fn dreptula dumitale, etc.

Dar noula venita incepa o conversatie :

cii, cucOne Iancule, ca nu to mal cuno-sceamti? al albita de tote de and nu to -ama malveduta.

La aceste cuvinte, simtindu-me cam atinsa laamorula mea propria , it respunsel cu Ore-careamaraclune :

Dar Ing pare, domnule, ca barba dumitale nuare nicidecum dreptula d'a invidia pe a mea ,ca este, mi se pare, §i mai lunga si mal alba.

Ce are a face! iml riposta elu, dar dum-niata estl una copilu pe langa mine.

Noulu venita in vagonti era una betrana bineconservata, grasciana si rumena la obraza, Ca-ruia nu i-a0 fi data nici ese-clecl de anT.

- Eu to -ama mai sculata odata din soma ;erama tenera atunci si d-ta eral copilu ca de vr'oopta, neue anisorl. Cuconula Tache, reposatulatatala dumitale, era ispravnici la Focpnl ; euamu fosta trimisa de amt ridicata In fere pe clu-cerula Alecu Gheorghescu, tovarasula dumnealulla ispravnicie. P'atunci eraa ate doi ispravnici defie-care judeta , unula peste partea administrativasi celalalta pentru partea judecatoresca, si amen-dol ispravnici) in pricini grele judecaa impreuna,formandu una fell de tribunalil. Ce vremuri e-rau atunci ! Clucerulu Alecu facuse mancatoril,abusurI sati prevaricatiuni, cum se dice astadi

pe

3

Intelegi, amice, ca la aceste cuvinte somnultmet, dulcele met somnt, a sburatt in fuga maresi nici nu m'amt mal ganditt a-10 prinde. i, Inloci de a inchide pies:Vele , amt datt drumultlimbei, incependt ]a intrebari :

Ia spune-mi, me rogt , cum al ridicatt infere pe aceli ispravnict?

Eramt Edeclit si aveamt odae in curteadomnesca glaturi cu odaea lug Tufeccibasa si langaogeacult neferilort ; Ia stanga, sub scara, sedeareposatult Maciuca, Dumneclet sa-lt ierte, Bas-ciohodart si mana drepta a lui Veda , cum s'artdice astacll intaiult aghiotantt domnesct , omtdreptti si plint de bunt sin*.

Intr'o ncipte, dupa slujba curtii, me aseszlasemtpe somnt, cand numal ce audti ciocanindt la usasi unt glast care-mi striga : t Te chiama Voda).Nu scit nici cum amt saritt din path, nicl candm'amt imbracatt ; intr'o clips iml trantisemt cis-mele cele galbene, biniult, legatura la capt sihangerulti la brat, si eramt la usa iatacului dom-nesct. Basciohodarult tocmai esia din odae de laVoda si-m1 clise repede : cAI mai (lute, ca tochiama. Voda, si sä to vedti Niculae b

Reposatuld Mania era olteant ca si mine si pu-tinteld cam ruda dupa mama.

Cand am intratti in iatact la Voda era septe ce-surl, sat, cum s'ari dice astacp, o ora dupa me-quit noptii. Voda era cu ghicelict de nOpte pecapti si cu o scurteica lunga de pambrit verde

4

imblanita cu pacia de samuru; o fAclie galbenaardea inteurn1 sfesnicu mare de arginta dinainteaicOnelorU. Cum intru in odae , VodA se intOrce c6.-tra mine si-mi dice cu una glasa grosa si rAstitg :

Tu esti Niculae Paunelii ?Et, Maria Ta.De multi esti la Curte?Numai de unit ant, Maria Ta.Maciuca mi-a spusil di esci harnicti si cin-

stitti. Ce slujba al indeplinita pan'acum ?Nici una, MAria Ta, decatil ca acum trel luni

amil intovA.rb.sitti pe nenea Negreanu tufeccibasa,cand a prinsa pe Ghita Cutui.

Iea plicult de pe mesciOra, pecetluesce-la cupecetea de pe tavita cu calimArile, si sa pled in-data la Focsani, sa-lti dal in maim nepotu-meilTache, ispravniculti , fAra sa te simta nici pas6-rea mAiastrA.. Baga de semi ca al sa -mi aduci peclucerula Alecu Gheorghescu in f6re ; poimAnepe vremea asta sa fil cu ehl la scara domnesca.De cumva ti-o scapa, /nal bine sa te dud sa teinnecT, dech.ta sa dal ochi cu mine.

Grigorie VodA Ghica era una oma maruntelia,barba potrivita in ap6rAtOre si cAnitA, mat multirosie decatil .galbena, mustAtile rosil trase in jostisi despartite sub nasu prin dou6 trei muchi debricia , rasa pe obraza pe Tanga barba ; ochilvii, glasti rastitti si grosti ; ela era una oma cuforte putina inve(Aturl si trecea intre boerl ca u--null./ din cel mai neinsemnail, desi fusese de mai

5

multe orl aga, spataru si chiar6 vistieru si banamare.

Eli s'a suitti pe scaunula domniel la 6 octobreanula 1822 , trei and dupg. vestitulti Caragea siindatb. dup. zavera, dup. uciderea slugerulul Tu-dolt , eroula care , indignatil de jafurile Omeni-lora lul Ipsilantil, carl din insurgentl in contraTurcilora se prefacuserti. in cete de hot(, prAdandadrumurile si mosiile , intrase in corespondint1cu Silistra Valesi prin cancelarula consulatululnemt.escu , bdtranula Udriski , aretandu Turcilorilca resvratirea din Tara romanesc6. nu era in con-tra Turcilorti, ci in contra Fanariocilorti carl sa-racisera pe bietil locuitorl. AtuncI Chehaia-Beg ,

care si intrase in Bucurescl cu ostire turcescti, ainvitatil pe boierii earl mal rdmAsese in tern satrimita pe cat( -va dintrInsil la POrta ca sa. areteSultanuluI pasurile tea Adunandu-se intre ddn-sii , ei au ales(' pentru acesta misiune pe Ba-null Barbu Vadrescu, pe Logo fdtula Mihaita Fi-lipescu si pe Banal Grigorie Ghica, carl, ajun-genda la Tarigrad si espunendil starea terii sitrebuintele ei, Sultanula a numith pe Banula Gri-gorie Ghica Domni1 de odata cu Ionita Sturza inMoldova. POrta nu mai avea incredere in Fa-nariotl. Ghica Grigorie, viinda la domnie , a g6.-

sitil tera secatti, cu totula in belsugulii el, innecataIn datoril; boerii si negustoril pribegiti in tote par-tile si rescOle pretutindeni, in sate, in orase sipe drumuri.

6

Ghica Grigorie, care-0 iubia tam, a luata sar-cina de a starpi jafurile boerilora si ale ciocoiloracall de la Caragea ajunsese fara frau ; uvula.nu-la taia prea multi, dar cand avea cate o pri-cing. grea chema de se sfatuia cu trel Omen'', cuVornicu Costache Campin6nu, Cluceru Chiriaca si0 cu Bariohodaru Maciuca. Dupa ce-I audia pefie-care in parte, se culca, dormia una somnilbuna si pe la miedula noptil se scula, aprindeala candela faclia din Vinerea pascilora de la epi-tali', cadea in genuchi dinaintea iconostasulul §ise ruga lul Dumnalea ca sa-la lumineze. Asta-felaa domnita eta septe ani §i ajunsese sa tremureboeril (TT ral §i ciocoil. Catu a domnita ela afosta bine pentru tot'' , lini§tea domnia in tera ;panea si carnea buna, eftina; URA lumea, negu-stora, meseriasa §i terana manta, bea 0 chiuia;veselia pretutindeni. Ela a deschisa sc6Iele roma-nesci si a gonitu pe egumenii greci.

In n6ptea cand m'a chiamata Voda, mi . sefacea qiva la pqta la Sindrilita, in caruciOra carese schimba din po0a In posts si care ajungeatota-deauna numal in trel r6te. Pe la aprinsulalumInarilora, in diva de patru-deci de Mucenici,imbracata tiptilu, erama introdusti ca calugarti Inodaia reposatului coconu Tache, tatala dumitale;par'ca-101 veda pe marginea patulul, Tanga scau-nula cu d6u6 luminarl de sett In d6u6 sfepicede alama cu mucarl. Condicaru in piciOre II ci-tea jalbile, intingenda din vreme In vreme con-

7

deiulti de pea. de gasca In calimarile de la brat,ca sa scrie hotarirea ispravniculul ; indata ce con-dicarula Nicolae Sprancenatula, cum II clicea luiIpatescu, mai in urma barbatulti eroinei de la 1848,scrise hotarirea ispravnicului, coconu Tache seuita la mine intrebandu-me :

De la ce schita esci parintele?Sunt de la Poiana-Merului, amt o jalba.

Si me apropiai de mesciOra cu luminarile si-Ipuseiti pliculu Domnescti in pOla, cu pecetea In suss,potrivinda sa nu o zaresca condicarula. Isprav-nicultl, indata ce vecja pecetea, o si recunosca darinal di se

Ha, este de la parintele Egumenti !Si dete ordina condicarului si stegarului , care

me bagase in casa, sa ne lase singuri.Despecetlui pliculti cu grabs , ilii citi si vequi

ca i se invesell obrazulti si-mi (Ilse :VOL numal asa daca nu s'ora stirpi man-

catoriile si angaralele, sa se invete minte ciocoil;pans n'o baga cati-va in ocna parasita , el totacreda ca Voda glumesce. Cluceru Alecu nu esteacum in orasti, s'a dust dupa lude in plasa To-hani, dar trebue sa vie asta sera ; du-te de te o-dihnesce ca te chiemti e0 la vreme.

Bata in palme si porunci feciorului sa-ml a-sterna in odaea copiiloril ; m'ama dust de m'ainaculcata in odaia d-vOstra. Sunt d'atuncl 55 ant,cocOne Iancule I D'abia me furase somnula, candaaucjiiu trasnete si pleosnete si doI surugil bataiosi

8

earl urlatl de ti se 'Area el anta; peste unto mi-nut6 auclii6 si glasulti lui cuconu Tache :

AY, scOla c'a venitti Cluceru.Pornitam6 amendoi pe jos6 spre casa Cluce-

rului la care in urma 'Astra ciausultt de slujitorlinsiruia Orneni de jury imprejurti; cand ajunse-ranati in pridvor6, cuconu Tache intr.& in casa.qicendu-ml :

Astepta, aci pang to -oiti chiama e6 , si a-tuici sä intri in odae cu doi stegarl.

Din pridvora, se vedea pe ferestra fOrte binein odaea Clucerulul luminata cu trey parecht deluminari; o gramada de mosafiri se si aseclaserala ghiordum cu Cluceru in mijlocu resturnatilpe sofa. Cand intra coconu Tache se sculara totiin susti, dar dumnialui 1u6. pe Cluceru de manssi-M trase in odaea d'alaturi; dupa vr'o cincl mi-nute audit eh me chiam6 , me luai indata, durdglasu si intraiti in iatacubl boerulul. Cluceru Li-nea porunca domnesca. in ma* si dintil IT clan-tAniau in gura. Cum intraiti, coconult1 Tache imldisc :

Indeplinesce porunca lui Voda.Atunci luaiti ferele din mana stegarului , me

plecaitl si le puseiti Clucerulul de piciOre; in cinclminute eramil pe drumu cu dOue caruciore deposta, intr'una e6 cu ispravniculti in fere, si inceal-alta doi arnautl cu pistelele incarcate, carorali se dedese porunca sa dea sä-l6 om6re, daca oauta cum-va sä scape.

9

and esiamu din Focsanl resaria luna ; nicigura de surughl, nici plesnitura de bicit, dar ca-ruciOrele mele fugiaft ca naluca cu umbra dupaele si sera , and batea meterhaneoa , rn damujost din caruciora si intrama cu ispravnicula meuin odaia lul Maciuca. unde amt. asteptatti panss'a sculata Voda de la mesa , pana s'a culcatabeizadelele , s'au osteiatti lumea din curte sieSittl una dupa alta calescile cu masalale a spa-tarului, a aghiT si a spravniculul de curte atunclintra reposatula Maciuca ciise «al susil.*

and mil intratu in odaia luT Voda, Maciucainainte, dupa elu Cluceru cu ferele de picibre si

dupa d'ensuhl. Voda, care sta resturnata pesofa cu manele incrucisate sub capil si cu picib-rele unula peste altulu gramaditti, se scula dreptdIn piciOre si adresandu-se restittil si necajita catreCluceru :

Nu ti-e rusine, slug necredinciOsa si boertizitcasti!

Si Intorcendu-se catre mine, imi gise :

Te fact' divictarti.Maciuca imi Mai semnil sa est. si cand

pe lane' densulti imi gise inceta :Tramite-ml sus' patru ciohodari.

Ce s'o mai fi petrecuta dupa aceea nu scitl,dar dupa ce m'ama culcata pare ca augiamil prinsomna una glasti, care se vaita strigandii : dar-ta-me, Maria ta! cine o mai face ca mine , camine sa

all

ea

tre-cuia

pata..

ei-ml

10

Ad6ua cdi pans in (lila Clucerul& era pornitasurghiun& la Snagovu cu camasa pecetluita peelt, si a r6mas& acolo pant( la venirea Moscalilorti.

Cand eram& pe la 1829 la Craiova, ram& ye-qui& de gata cu general& Roth, juca cart1 cu miilede galbenT, cad era peste proviantt.

II

POLCOVNICULU IONITA CEGANU.

Ghergani, 30 Iu lie, 1879.

Amice,

Aid, la mosie la Ghergani, aveamt pana malunit vecina bunti cu care amti petre-

cutd multe si lungs seri de ierna.Polcovnicula Ionitl Ceganu din Closani, betrana

verde, rumend la tap., fara sbArcituri pe obrazO,rasa regulabl in tote sambetele cu perdaftl, mu-stata si sprancenele albe ca colilia, era nascutacam pe la anula 1789 si a trUittl pana mai acus6se luni in satulu Gamlnesci, unde petrecea Inintimitatea a doi copol vestiti cu cars gonia ie-purele cliva bit& din resArita pan& la apus6; iart6mna cand se coceati cOrnele si smeura la munte,se ducea tocmai pe Vulcanti de impusca cute unitpuitl de ursti si o capra. negrA.

Acum unti anti era nunti mare la nunta lui

de- una -di,

12

Visanu doroban(a, curcana cu trey cruel pe pepta.Polcovnicula Ionita Muse in sanatatea insuratei-

lora unit pahara de vina rosu de Muhl Rasvadu-lul si prinsese la limba. Dupa ce se uita una dup.alta la semnele de vitejia ale militianului II (lice :

Mth Visane, tine ti le-a data tie astea ?Capitanu, II respunse Visana; mi le-a data

din partea Domnitorulul, ant cand ne-ama In-torsa din t6ra Turcesca.

Dar fost -al to la batalie ? dat-al pepta cuTurcu ? luat'al vr'una tuna, vre-o cetate ?

Ce sa dal pepta cu Turcula, domnule, ca nuto lasa nicl sa-I ve4i, sedeaa ascunsi ca viezurilsub pamenta ; si apol batalionula nostru s'a bro-dita sa nu fie nici cand s'a luata Grivita, nici lacaderea Plevnel ; erama trimisl tocmal la Radis-ceni, pandiamu sa nu lasamti sa intre nici con-voiurl si ajut6re, nicl sa idsa vre-una Turcu dincetate; planula Muscalulul era sa-I primla pe totirobl. Apol dupa predarea lul Osmant Pa.sa, ne-ama dusa de amt incunjurata Vidinu; acolo, pecand asteptama din c6sa in cesa sa iesa Turcilla lupta drepta, ne-ama pomenita intro buns di-

ca aridica .stega alba si tramita la Ghe-neraru nostru sa-I inchine cetatea. Amu intrataIn Vidint par'ca era s6rbatOre, cu musica in ca.-pula regimentulul.

Betra'nulu, dupa ce asculta povestea soldatulul,ofta clicenda :

El ! si ea m'ama batuta cu Turcu in tine-

mineta

13

retea mea ; ama intrata in Plevna cu Camenskisi cu Suvaroff si nu 'rni-a mal data nimenea nicio cruce !

Cand am) audit) de nurnele lul Camenski side batalia din alt1 timpl , m'ama apropiata sim'ama luata cu Polcovnicu la vorba.

Cum nene Ionita, (lid ca al fosta cu Suva-roff la Plevna ? dara scil dumniata ca d'atuncltrebue sa fie aprOpe septe-geci de anl ?

Ora fi nento, Imi respunse el), ca eramaabia baetandru , ca de vreo opt-spre-clece ani ,cand m'amt scrisa la cazaci cu bietula Tudor)al) nostru. Ne aducea ispravnicil palcurI, palcudsi ne da pe mana ofiterilora muscali de ne mu-struluia ; dupa sese lunl, and invetasema sa damncu sabia si cu sulita, ne-a trecuta dincolo In teraturcesca. Imi aduca aminte ca acuma , era incliva de Ignata cand ama trecuta Dunarea peghiata si ne-ama aseqata In meterezurl. Cumne -a) simtita spurcatil de Turd, au inceputa sadea navala asupra nOstra ; tramitea tote ZeibegTd'aia, cu cialmalele cab) o clae pe cap), si Arapid'aia negri si buzati incalecatl pe niste cal de sco-tea foca pe narl ; venia tot) iurusa cu iataga-nula In dintl si cu pist6lele Intinse in amand6uemanile, de ti le punea sub nasa. P'atuncl nuera) pusci d'astea lungile pana la batalie, ci ve-nia Inc:Idea -de-tl sta dinainte ciasurt IntregI, de-ovedeaT bine in fata. Dupa cate o batalie, cand nenumaramt, remaneama une orT numal patru cincl

14

sute din &Sue mil cats eramd ; dar peste cleceBile erama iar in para la loci], ca se umpleadgolurile cu all panduri tramisi din tea ; asa erainvoiala cu Ipsilanta. Razboiulti d'atunci intreTurd] si Muscald se iscase mai multi] din pri-cing lul si a lui Muruz ; ca dupe ce Sultanulti seinvoise cu Imperatulil Alexandru se.21 tie septe arilpe unult] domnd in Tera romanesca si pe cel-alaltti in Moldova, s'a maniata pe densil si i-ascostl dupe. doi anl; lul Ipsilanta tramisesechiarti sa-i iea capuld, cum facuse lui Hangerliula 1799. Ila simtise ca Linea cu Muscalil si caera intelest cu Pasvantoglu dela Vidina si cuCerni-George Serbu, cars amendol se resculaserain contra Porta. P'atunciSultanult] asculta depovetele Generarulului Sebastiani care umblase. -lu Una in partea lul Napoleont. Ipsilantd, mainorocita decent bietuld Hangerliu, a scapatt] degialatti ca prin urechile acului. Prevestitti de ta-ta-so dela Tarigrada si de ambasadorulu Italinski,a fugitti la Brasovtl, d'acolo s'a dusti la Peters-burg si in diva de sfantu Nicolae intra in Iasi cugeneralult] Michelson in capuld ostirii rusescl. Ge-neralula muscald ilia oranduise domnq peste a-mendOue Wile. Domnia aceea base a tinutfi si maiputintt deceiu cea d'intai0, cad peste cate-va luniImperaturd a tramisu pe generalult] Cusnicovtipresedinte cu deplina putere asupra Moldovel sipe Engelhart vice-presedinte cu resedinta in Bu-

15

curesci ca sa guverneze t6rile cu Mitropolitil si cucats -va boerl marl.

S'at batutt bine, fOrte bine, baetil nostri deastacli ; dar sa. sciti , domnule , a si nol n'amtfosta mal pe josti In vremea nOstra. Ne bateamtisabie cu sabie, spanga cu spanga, peptt cu peptt,dar tine ne-a mal sciutt ? a p'atunci nu eratd'alt de Alexandri sa ne ante vitejiile si sa ne In-nalte in ochil lumil.

Scil d-ta, domnule, ce °mu era capitanult no-stru Tudort ? Elu, care nu ridea nici o data ,

and auclia a vino Turcil asupra nOstra , a senapustia paganii ca vijelia, cand cu ganduld nugandescl, eld de bucurie Incepea sa ante si O.jOce ca unti copal. Intra in foct, domnule, par-c'art fi merst la nunta.

Romanil s'aa batutt tote-deauna; n'a fostt raz-boit fail ca el sa nu fie saritt asupra paganilort.Repausatult mosu-met Ciaus Vergea (familia no-stra a fostt nemt de pandurt din tats in fit% ioaducea aminte dupa la 1716, and a venitt in-taiasl data. Mavrocordatti; p'atunci avea tera Do-robanti, Rosiorl, Calarasi, Odivol, SeimenI, TalpasiLefegil si slujitorl; patru-cleci de mil de Omeni armatlpe care Grecu, cand a venitt domnti, i-a desfiin-iata ca sa nu ne mal putemil bate cu Turcu sisa ramae el Fanariotil stapanl pe tera. La 1807,dupa ce aunt trecutt Dunarea, ne-a luatt Gene-ralult Isaiov, ne a imbracatt azacesce, ne-a datamasdrace, ne-a pust pistolt si sabie la brat si,

16

dupa ce ne-a facuta smotru , ne-a orancluitd laTatargic, o batae de hand de Vidin, ca sa tinemupe Karjaliil lul Molo-Aga sa nu iesa din cetate;munca grea! pentru ca pe Mita cliva eramd ata-call de Arapi, si noptea cadead peste no! Manafica sa ne scOta din meterezurl; dar noT aveamdporunca de la Miloradovicl, moql taect sa nuparasimd loculd.

Asta era pe cand Bosniacu-Aga batuse pe Ca-menski la Rusciucd de-ld prapadise, si pe andMolo-Aga gonise pe Muscall din tote positiunilede prin prejuruld Calafatulul; arsese Caracalu siCernetu, pustiisera Vote satele pang. in Cra,tova siimprastiase Mta armata rusesca ; numal no! Ro-manii, unu pumnd de Omen!, amd tinutil pang.a venita Generaluld Pangration cu ostire nOug.din Rusia. Pe tOrnna rnurise Michelson si in lo-culd lul se oranduise Prosoroski generalu malmare peste tOta ostirea; atunci ne-a Juatd Isaiovsi ne-a dusd in Balcani , tocmal la Kisil-hisar,,ciece Bile tale; d'abia ajunsesemil, cand a ince-putd sa se vorbesca de pace si ne-a intorsd laLovcea, unde, dupa ce amd secluta unti and MA'sa ne batemil , ne-a venitu porunca sa luamdPlevna, ca iar se deschisese razboid. and amd.ajunsa acolo si s'ad aseclata tunurile la bataia zi-durilord , ne-amd apropiatd de cetate pang. insanturl, umplutd cu maracini si cu sacIde pamentd , amu pusd scarl si amd saritil incetate. Eramd numaI no! panduril lul Tudor la

le -amt

17

asalta, Muscalii cam greol au ajunsa tocmaltardia, cand not ne bateama de una ciasa cuTurcil pe ulite ; cadanele trageaa puscl si pistriledupa ferestre, de ploua glOnt.ele din bite partite cagrindina ; sburaa capetele ca mingele, unele cucialmale turcesci, altele cu chivere rusescj si cur-gea sangele garla; una glonca m'a nemerita Oreptain pepta, de-am zacuta sese lunl ; m'adusera laspitaluhl din CraiOva in casele lul Priscovenu demi-a scosa plumbula de sub costa.

«Lul Tudora i-a venita de la imparatie una inelacu p6tra scurnpa si cu numele lul Alexandru pedansula, iar not candu s'a facutil pacesi s'aff imprietenita' imparatil, ne amt.] pomenitacu o bucata buna din OrisOra nostra sterpelita :ne au luata Basarabia din Nistru pana in Prutasi a remasa buna luata pana in giva de ascii.

Amu traitu rea cu Muscalil, ca ne trata ca peniste cant; ofiteril lora ne injura, tote Durak, Mol-dovanski ne facea si ne da ghionturl prin falcl.Mancamil numal soharicl, Una fela de pesmetanegru ca noroiula si tare ca petra; trebuia sa -lumol o di InWga in apa, sa -lu fact tercia ca sa-lapoV baga in gura; vary mat bine mancama bu-rieni ferte. Candu ii scapamu prin vitejia mistrade cate o nevoe mare ne qicea Dobri Kazaki, iarnumele de Romant nu se pomenia nicI o data.Fara not nu mat lua el Plevna nici atuncl casi acutn.

Veep, Polcovnice, p'atuncl nu eraa jurnale,Soinart 2

dt

asti-lalV,

18

nicl reportori, ca sa, pOth lumea afla tine se batesi cum se bate, dar o sa vie ea o vreme, andsd se gds6sca cine-va sa scrie si despre vitejiileRomani lora din timpil canal eraU consideracl cacaclutl in ochil Omenilora si treceaft de molaticisi de fricosI. 0 sa se gasesca elu .tine -va s& spueRomani loru tine a fostil slugerulti Tudoru, cevoia elu, ce a facuth ce a dobanditil pentru

cu panduril lul, cdcl lul if datorimil scapareanOstra din ghiarele Fanariotilorti. Dar is spu-ne-mi, m rogu, ce s'ati facutti acel dOue mil depandurl, dupa ce s'a incheiat pacea de .1a 1812si a venial Caragea domnii?

Vre-o dOu6 sute au formatti potera sub co-manda Jul Slugeru Tudorfi, iar ceialalti ne-amarespanditil tot,1 in tote partite; unit ail mai mu-situ de ciumd.

«Ea dupd ce m'am tamdduitil de rana din peptU,m'am trasti a casa la unde am remastipan& la zavera, cand m'a chematu Slugeru sim'a Watt' cu panduril la Bucuresci. Amu seclutuintdiu la Mitropolie, pe urma ne-a bkgatO in Co-trocenl si d'acolo ne-a pornita spre Pitecsi, cane ducemil s& esimu inaintea Turcilorti carl in-trase pe valea Oltulul. Tabdriseffiti la Golescl,.unde amu aflatil c& Ipsilanth prinsese cu viclesugtipe Slugeru si it taiase capubl; atunci ne-ama ho-

sd. caldemti asupra Grecilora luIca sa -1 sccitemil din lard, si amt.' pornitO spreTargoviste, unde sciamu ca era tabara lore, dar

tarn

pdrintl,

sä

tarn

si

Ipsilantu,

19

era %Nit, ca it batuse Turcit la Dragasant ;Chehaia-Beg nu asase piciora de mavroforil.

cu Cnezu Cantacuzino sj cu Manu parlitufugisera peste hotarti si fuses prinsi de Nemtlsi InchisT fn cetatea Muncaciulut.

tDupti mOrtea Slugerulul au ramast numat vre-osuta de pandurt, acel cart s'ail aflata cu capita-nulti Solomona la bataia de la Dragasani sj cart

inchisti pe urma in manastirea Cozia, undeau tinutu voinicesce in contra lui Basbesli-aga,'Ana la venirea lui Grigore Ghica domnti la 1822.

tx Mal in urma, peste vre-o dot ant, Candu s'a fa-cuta unchiulti dumitale Costache Campinenu cai-macamti la Craiova, pe mine m'a facutti polcov-nica de venatori, sj amu fostu polcovnicti de ve-nb.torT pana cand deschisu jar razboifi cuMusca lit la 1828 si m'am dnsti cu apitanuliiSolomona sj cu Magheru.

INe-am lAtutti cu Turcit patru-spre-qece lunimeretl, qiva si nOptea, sub comanda lut Geismarsi a lut Roth vedeamil in tote qilele mOrlea- cuochil, ca ne puneati Muscalit tote inainte la avant-posturT.

t Geismar indata, cum a trecutu Oltu, a tramistipe generalula Roth inainte sa coprinql. Calafatu

s'a dusti de s'a aseqatti la Ciorol. candils'a pomenitti d'o data di. flu iea Pasa de la Dii cuvestitulti Ciapanoglu pe la spate cu 15,000 deSuvariT sj cu 30 de tunuri, care, dupa ce batusepe Roth linga. Maglavita topise, se arun-

Ipsi-lanta

s'ati

;

si elu

de-la

s'a

20

case asupra lul Geismar, II tdiase drumula si spreCiorol si spre Calafatti, ii luase t6te vitele si totilproviantuhl din magasiile de la Galicea si le tre-cuse la Vidinil. Muscalii speriatl, candil II rds-bise Turcil la Bailesd, fugiail in tOte pkrtile stri-gdndu cfn puteati : nazat! nazat 1 Tureschi duh!canal farmazonula nostru, bietula capitana Ciu-pagea, care nu scia ca pe muscalesce nazat vasti dies indarNil, inapoi, al6rga printre sireagurilenOstre strigandt : tauqitt baetl, ghindrarulti porun-cesce sd mergema la satin.) Altil satil nu mai erade cata -Bdilescii, de uncle "Turcii bateau cu tunu-rile in Muscali de II prapadiat; noT am] datil na-vald la sate, ne-am6 repalita la dealu si anvilpusti mdna pe tunurile turcesci; atunci Ciapano-glu, crectenda ca suntemia putere mare si ca fugaMuscahlora era numal o stratagems, s'a speriatasi a luaro la fuga spre CalafatO, lasandii tOte pro-visiunile si munit'ile, 1p-amil luatti in qiva aiadoue-cled si patru de care cu iarba si patru sutede care de zaherea. Roth, veciendii ca, fug] Turciidinaintea nOstrd, a luatu curagitl, s'a intorsa, s'adpusti si ei pe g6na Turcilorii. Astfela s'a ca-stigate cea mal vestitd, bdtd.lie din tOtd campania.Lupta a tinuta trel Bile si trel nopti; amti aler-gala dupd. Turd pans i-amu bAgatu in Dundre;ha;ibuzucii omorail pe agalele earl, voiail sä-I re-tie sä nu treed Dunarea si sa.-I IntOrca la bdtaliespre Calafatri.

4Sa sell, domnule, ca fard. Ciupagea ale nostru

21

mancati Muscalii o papara de n'o mai uitati niciodata; se prapadia si tara : paganii de Turd peunde treceail era foci si parjolti. and te uitainOptea dup. o movila, te lua jalea : vedeai numalfocurl in tote partile, catti lual -cu ochiulti; ardeaacapitele de fantl, claile si sirele de grail, ca eratocmal in stransul6 bucatelorti.

«Dupa ce ama ispravitt cu Turcii la Islas, la Ca-lafatu, la Ciorol si la Bailesci, ne-a trarnis ghina-ram Gavrilenko de ama maturate cats Turd mairemasese la Ciresa si la Cerneti, de n'amil lasattipicioril de Turdi in Mehtdinti si in Doljil.

Multi bine s'aii mai batuti Romanii si in ran-,

dull Oa.«La Ciresa, a dOua di dupa batalie, am cacjutti de

ciuma; in ordia muscalesca se incinsese b6la demuriaa cate (Mite trei sute de soldati pe qi. Amzacuta patru-ged de Bile pe manile cioclilora cadm'au tote ce aveamu in chi-

patru ciasornice de aura si cind sute demahmudele d'ale mol luate de pe la Turd.

«Cand anti esiti) din Lazareta se facuse pacea;Muscalii ne mai ciortise o bucata de pamenta lagurile Dunarii ; lul Solomon si lul Magheru levenise de la imparatulu Nicolae sfanta Ana deOtt si celuialalti sabie cu truce, iar n6u6 ne-adata drumulti p'a casa.

«Murise mama si imI lasase peticulti asta deparn'entti Cega si am venita de m'am ased,atti laGb.manesci. Pe la 1830, cand s'a facuti militia,

PIMA mi-au luatamire :

22'

n'am mat vrutti sa me scria; a state multa demine capitanula Ciupagea; vreati sd me primesca.parucicti, dar me saturasemq de train I'M, me lo-godisernit cu 13alasica cu care am trditti 'bine si li-nista(' patru-cleci si dol de anT; acum cand oitimuri voiti sd me ingrOpe la biserica alliturl cudensa.3.

L'am plansti pe polcovnicu Ionita ca pe matt(rate, ca era unii bung si pacinicil vecina si unijbund tovarasa de, vendtOre..

III

DOMNIA WI CARAGEA.

BucurescI, 24 Noembre, 1879,Amice,

Mazilia lul Ipsilahta §i a lul Moruza, unulildin domnia Valachiel si celalalta din scaunulaMoldovil, inainte de implinirea celon septe antstipulatj in tractatula de la Kuciuc-Kainargi, ada-ogandu-se la alte pricini de galceva ce imp6ratultiAlexandru cauta SultanuluT, a adusti razboiulade la 1806 ; si dupa sese ani de lupta crancenain care victoriile se precumpaniati, puterile Eu-ropel, c6.§unandri asupra Portil, ail silit'o sa in-chee pace numal §i flume. ca sA, lase Muscalu-lul manile slobode in lupta cu Napoleon.

Dupa clicetOrea romanescA «Turcula sii platescd,"Sultanulil a datil lul Alexandra Basarabia §i untlbum) haltaa In Asia pe malulti Maxii-Negre, i astft-fehl a facutti Englezulul pe placii; iar dupa Inchee-

24

rea pacil tie Bucuresci, Conte le Meternich, pro-fitandl de incurcatura in care se gasia Rusia pemalurile Moscovei, a impinsti la domnia Teritromanescl pe Iancu Caragea, amicull si prote-giatulti cavalerului de Gentz. Dar cu WO. staruintaInternunciulul la Constantinopole, Sultanull nua voitl sa -I dee domnia pana ce mai intall nul'a asiguratl Caragea ca-sl va da demisia dupatrel ant. Pe de o parte Suzeranull cata sa elu-deze stipulatiunea de domnie pe septe ant, sipe de alta voia sa aiba pe great la mana.

Dup. mai multe straganell cu in. aala, cu pe-cu batalum, pe la sfirsitull lul Octombre

Caragea a pututti esi din Constantinopoll si inqiva de Sf. Spiridonl aln anului 1812 ell si-a fadtutu intrarea in Bucurescl cu alaiu domnescti,calare pe Tabla bap, in sunetull clopotelort4 allsurlelorl si tobelorl. Dupa ce a, descalecatti lastantull Spiridonl cell non din podull Beiliculul(asta.-41 calea Serbanl-Voda), s'a dusl de s'a mi-run in biserica Curtea-Veche, dupa

Sosirea acestui Domnu in Bucurescl a fostl sem-nalull a marl calamiiatl pentru tail! Chiar innOptea instalaril sale palatull domnesca de laMihail-Voda din Mull Spirit a arse pana intemelie si Curtea domnesca a devenitl Curteaarsti pana in qiva de astacli ; tar a &ma 4i, la13 Decembre, s'a ivitu ciuma intre 6menil curtilveniti cu Voda. de la Tarigrad.

A fostu in multe randuri ciuma in tara, dar

1ei §i

pbiceia.

25

analele Romaniel nu pomenescti de o Ma maindprasnicd si mai grozavd. de catu Ciuma lui Ca-ragea I Nici °data* acesta flagelt n'a facutil atAteavictime ! A muritt pand la 300 de Omeni pe cji,§i se crede ca num6rula mortilora in tad Cara a1ostti mai mare de 90,000. Contagiunea era asade primejdiOsa, in cdtil celti mai midi contacti)cu o ciasa molipsita ducea mOrtea intr'o familieintr6ga si violenta era asa de mare, in cata unaomti loVitti de ciurnd era unii ornti mortti.

Spaima intrase in tote inimile si Meuse sddispara oil ce simtementti de iubire si de devo-tamentil. Muma isi parasia copiii si barbatultisotia pe manile cioclilort, niste Omeni fard cu-gett1 si fail fricd. de Dumnecietr. TO betivii, totsdestramatii i?1 atdrnati urA servetu rosu de gatir,se urcati interim:1 cart cu bol, si porniat pehotie din casa in casd, din curte in curte. El seintroduceat qiva si nOptea prin locuintele &lie-niloril si puneat maina pe ce gasiat, luau bani,argintarii, ciasornice, scule, saluri etc,, fdra canimeni sa, indraznescd. a li se impotrivi. Fugialumea de de'nil ca de mOrte, cad ei luau pebolnavi sail pe mortl in spinare, ii trantiati incare, clae peste grdmadd, si porniat cu carulilplina spre Dudesci sat spre Cioplea unde eratiordiile ciumatilorti. Se incretia carnea pe trupti,auchndu-se grozaviile si cruzimile facute de a-cesti talhari asupra bietilorti crestini ctiquti inghiarele Tort].

26

Rare on bolnavulti ajungea cu viata la campulttciumatilorti. De multe on o maciuca peste capsfacea Intr'o clip. ceea ce era sa faca bola in(Mile, trel clile ! . Si pOte ca acel ucisl asta-feltterati mal putinti de plansa, cad mai multa erati dejale aces aruncati vii in campa fara asternutti siWA acoperementn pe pamentuln udti §i inghe(att. Cale de jumaate de ciasti se aucleati tipe--,tele si vaetele nenorocitilora din campulti Dude-scilort 1 . . .

In urma mal multorti scene oribile, neome-nOse si bestiale petrecute la ordie, unde unuladin acestl miserabili fusese ruptt'i cu dintil de unittenera care apara cinstea soVeT sale lova& deciuma chiar in zioa nuntil si in urma revOltetciumatilorti, call ail saritti cu parulu si an omorituclece ciocli, autoritatea in sfarOtil a luata mesurade a organiza unn felt de servicin sanitaru. Eainfiintase ca(iva vatasei insarcinatl de a intovartisipe ciocli, din casa in casa, si acestia strigati de lapOrta : Sande° ii, copil ! Unuln din ei. inteunti ra-porta catre sefulti sea, clicea :

«Acp amti adunatn 15 mort1, dar n'amtl pututilcingropa de catti 14, fiindil-ca unultt a fugitn sif nu l'amn pututa prinde.,

Deasupra orasuluT se ridica unt fumti galben4si acru, fumuli) baligarului care ardea in cur(ile-hoerescY, si orasulti resuna de urletula jalnicti alitcanilorn r6tnasi fara stapann.

La fie-care porta era cate o 5andrama, una felat

27

de gheretd, in care se adapostia cate und servi-toril pusti acolo pazarghidan (comisionartl) pentrutarguelile de pane, de carne si de zarzavaturl. Ni-mica nu intra in curte deck dupa ce se purificala fumtl si trecea prin hdrdaulti cu apd sau prinstrachina cu

Cioclil, and treceati pe Fang o casa bogatd,nu lipsiaa de-a arunca sdrente rupte de la ciumati,ca sa respandesca corttagiunea. El nu sd temeaude molipsirea bblel, cacl mai toll erati dintre acesearl zAcuser6 de cate dOu6, trel on de acea grozavaepidemie. Ciuma, ca, tote bOlele mortaleca versatult, ca tifosula, ca IungOrea negrA, fOrteperiCulOse intaia OrA, devine putintl violenta la acelcall au mai fostu loviti de ea.

Jafurile si talhdriile Omeniloru, directil sail in-directu prepusl la serviciulilnepomenite. Multe avert si case marl s'atl ridi-cattl in Bucurescl dupd ciuma lul Caragea dinsculele si banil bietilora bolnavl.

Dupa unil anti, cam pe la Decembre. 1361a ainceputil a se domoli si lumea s'a readunata incetilcu incetula in orasu. Acel cart se regasiau se im-bratisaa, d5.deatl o lacrirrd celorti perdutl pe cam-pia de la Dudesci si porniati cu viata inainte, ui-tanda suferintele si insetati de placeri,

Totudeauna dupd o epidemie, ca si dup. umarazbOitl, omenirea cauta recapata nivelulti ;in aparenta viata devine mai lesne, averile flAcd-ilora si zestrele fetelor6 sporesca prin mosteniri

otetti.

si lipicidse

ciumatilorti, ari fostri

a-ei

28

si prin mOrtea fratilora si a surorilora cu cartar fi avutt sa imparld averea parintesca, dud arfi trdita el. Cand este o mortalitate mare, popo-rula dice ea se eftinf see pdnea, si racestd credintaavea pe atuncl dre care temeia, tact tara fiindape atuncI lipsita de esporta, grdula nu avea altacutare decal pentru consumatia interidird. Si Inasemene imprejurari casatoriile trebuiail sA 'devienumerdse, cu atatu mai multi) numerdse cu cabureula a sacerata mai multe fiinte. Decl, indatadupa incetarea bOleI, lumea s'a pornitt pe nuntl.

Pe atuncl nunta nu vrea sa (pca una petecade hartie velina., tiparith frumosil la Socecil saula Weiss din partea d-lui X sail a d-net Z, anun-tanda celebrarea cununiilora fiului sad fiicel lorain cliva cutare, la biserica Sarindara sail la Dom-nita Balasa, s'apoi... pe usd. afard ! -- Pe atuncinunta era dandana mare !

Mal intdI petitoril si coldceril cu aldamasa; dap&el logodnA cu archieret, cu diaconl, cu preoti,en cantaretl, cu 1A'utari si cu ziafetil tOta nOpteapan& la luceferula de di. Cu cdteVa Bile inaintede nunta, dacA mirele si miresa eraa de nemade boera, se facea cherofilima (sdrutare de mAnA)la curte, unde tineril cu tote rudele lora eraa dustcu alait spre a sdruta mana lul Voda yi a DOm-nel, cerendu-le binecuventare.

Cand se apropia giva nuntil mahalaua se im-podobia cu brallt de la casa ginerulul pdnA lacasa miresel. In ajunula nuntil, cam dupd.' amiacli,

29

porniail callundresele, tot cucOne alese dintre ru-dele cele mai frumOse ale ginereluT, in trasurTinhamate cu arma.sari de prep. IntAia altuna-resa intra la miresa purtandd o calie de argintticu florl suflate in aura, din care esia him& deudagacitl si de curse; ea mai purta si o stropi-t6re din care arunca apa de trandafirti, semnuliicurateniei, si ura miresel sa fie totti-deauna spa.-lata si parfumata. 0 a. dOua caltunaresa duceape tava de arginttl florile cu caiT se impodobiaiicununiile. A, treia caltuna'res'a aducea o tava cupet61a, semnulti bogatiei. Veniaa in urma cele-laltecaltunarese cu clece, dOuesprec,lece tave incarcatecu tom felulti de darurl : saluri, giuvaere, stolescumpe, bani, cofeturi, etc. Multime de fete in-cunjurail pe miresa si lautarii qiceati din viOre sidin gura canteculti vechiti :

Asti cu feteleMane cu nevestele . .

Dupa ce fetele deschideati boccelele si admire'darurile, ele taba.rati pe tavele Cu petela §i peflori ; unele impletiail cununiile : cruce intr6ga pen-tru ginere si cruce jurnalate pentru miresa. Cele-lalte desfasurail jurub4ele tle petela, le dapAna0si faceau o urzelja lung& de trel coci, podOba mi-reseT, unti rid de aura in care se putea ascundecopila logodita din capil pa.na.'n piciOre. Din vremein vreme fetele tragea0 cu coda ochiulul si arun-

30

cail Roil sau nodurl de petela in partea. flacai-lort ; acestia le ridicail si le aninati de fermenele;pe cand fetele, ca unele ce imparciati, isi faceati siele parte, agatandu-si la peptu, in dreptulu ini-mei, snopuri de petela.

Dupa claca se puneatI cu totil la jocuri : de-ainelustlinvertegusu, de-a baba-mija, de-a gaia,de-a carpa, si aceste se incheiail printr'o holtmare. Asti -felil mir6sa lua bund de lafete si surate ; jar b6tranii si babele, barbatil sinevesteje petreceati tad nOptea pe ziafeta, pe beresi pe mancare, in sunetula necurmatti alit lauta-Hort. . .

Dar a dOua di mat cu sema era ce era ! Nuntaincepea chiar din zori ; nuntasii numaI osteniejintr'una de la casa ginerelui la casa miresel. Cu-nunia se celebra la amiacjl la biserica enoriei, deunde apol miresa nu se mai intorcea la carni-nulii parintescil. Ea, impreuna cu mirele, se puneain trasura cu cei care purtati gevrele, si luau latrasura luminarile aprinse, infipte in tr'o pane.Iar dad cununia era a se face acasa la ginere,una din rudele cele mai deaprOpe ale acestuia,mama, sora, sail matusa pleca de lua pe miresa,si o aducea acasa, la mirele ei cu asternutil, cuzestre, cu totu. Trasura era incunjurata de totsRadii, 'rude si amid a! ginerelui, cart incurailtail lot* aducendil scire ca sosesce mir6sa.

Momentula desparteniel de pArinti era solemnapentru miresa, insa ea, and pasea pragulti case!

is! cliva

31

parintesci, trebuia sa, tragti din piciora pentruca sa se marite si cele-lalte fete. Obiceiula cereaca sa o podidesca plansula in acela momenta, silautarii cantat :

Taci, miresa, nu mai plangeCad' la mata mi to -i duceCand a face plopula pere

i rachita Ni§inele. . . etc.

Dupa cununie, masa mare cu zaharicale de labecerula Manolachi si cu cofeturi de la vestitulaPascu ; cu vint de Draga.'sanl, cu pelina de Delu-Mare si cu vutca de vanilie si pe curse. LAutarisi hora WA nOptea, iar in diva se trimiteaanunil, socril si nuntasil pe la casele lora culautari.

Acesta chefa, la cei de jos!), tinea trei Bile, iarla boeri tinea septe gine si s6pte nopti, dupa le-gea Domnilorli 0 a Imperatilora. 0 nunta se is-pravia si clece incepeaa, in Cad Bucurescii intr'oserbatOre o duceaa. Doliulti se schimbase in veselie !

Viata acesta II priia lui Caragea, cad popora siboeri, cufundati in ziafeturi, nu bagel in semajafurilt domnesci ; s'apol caftanele dupa earl aler-gaa insurateil ila ajutaa multa la sporirea pungii.Imbulzela la ranguri era atata de mare, ca se um-pluse din sc011a in scOrta condica pitacului dom-nesca, si se spune ca in diva fugil lui Caragea,Postelnicula de abia a prideditt sa citesca numelecelora din protipendadd si cate-va din starea a dOua.

32

Chematti de Vodd ea sä piece, eld a trdatitu pita-cula josu, striga'nclU cu glasu tare : iar voi cei-lal 1 : pitari serdari !

Caragea se urcase in trasura, clicendti ca mergesa se primble la Baneasa, dar acolo ila asteptatitrasurile inhamate earl dusi1 la Brasovil, chiartiin cpua candu sosia in Bucurescl Capugiulu cevenia sd-i tae capulti, find -ca recluse pe scaunulaDomnieT sdse ant in locil de trel, precum se le-gase catre Sultanta.

Venn Dorian pe putini anT, Caragea cauta saadune CORI mai curendil o avere cu care sä padtrai maretu in srainatate. Prin urmare eld a lasatuunu mare nume in felulu jafurilor0. Se cjicea intern pan& mai deunacJI ca se fur( ca in vremealuT Caragea.

In domnia lui bite slujbele si caftanele se delpe parale. Elti a suit') birurile inteum) modU ne-pomenitil de la 1,500,000 lei (115,385 galben!)la suma de 3,700,000 lei (284,848 galbenT), a-fara de ocne si de vami pe cari le vindea cuunu pretil de qece orl mai mare de Ma inainte,Wanda pe taxidari sä mpa catu puteati. apoipecetluiturT, mazilii, ndmuri si cdte si maT sate!...

Candil i se 'Area c& punga nu se umplea destulilde repede, avea si alte cOrde la arca. Scotea peAga in targti cu ciintarula si cu falanga; acestaprindea cu ocaua mica pe vre-unil brutaril, pe vre-tint" carcimaril, pe vre-unil macelartl, IT trantiaCate o sutd de nuele la WA sail ila tintuia de

fi

Yet

33

creche in mijloculti pietel. Voda era signal caisnafulti avea sA, alerge de la unulti la altuld casä fad. curama , iar pedepsa inceta indata cestarostele venia la curte cu unti poreadi de mah-mudele. Unu altu surupti ce gasise Mntanil deaura era porunca strasnica din vreme in vremeca to negustoril sa se rafuesc5. Intre dinsii casa nu fie datori unii altora. Pe atunci se lua

de la implinirile de bani. Bietil omens, spe-riati de ruina ce arc fi urmata unel asemenearaffia pripite, se adunati, faceati cis15. si ast-fehlmal dobandiati o amanare, cad suma cislel cur-gea in punga domnesca.

Caragea avea multa imaginatie in asemeneamaterie, darn si gAsise cats -va omens sdravenl carsilu ajuta la desAvarsirea tertipurilorti lul. Vorbamergea In tern

Belu belesce,Golescu golesce,Manu jupuesce

Dupa s6se alai de domnie, ela a dusti cu din-suit' la Pisa o avere de milidne, cu care a traitsIn belsugti si a ajutata Eteria si revolutia grec6s-c6.. Era, violenta si Infioratora! Unti poets lin-gusitora ii adresa o oda In care flu fdcea sa clic&in limba grecescti:

'Exp.) aziat xat Tozoigtas cotoT6vo) imps Sop.ouCt(1)

(1) Am sabie gi buzdugand,To °mord ca pe and pored.

Bcrisort. 3

de-ciuiala

Ca:

1

34

[Intl boera pe care-lti dojenia pentru niste hotil,din cad nu-1 daduse o parte indestulAb5re, 11

respuns e :

lafircw, xXiirretc, 9 Xbrce1.(1)

tar Caragea, in loco de a-lti pedepsi pentru a-tala indraznela, l'a irhbrkcatti in daftanti de bo-

cu barbel.Acesta Pomna ins/. era neimpacatii cu boeril

cart, nevoindtt a fi instrumentele hrkpiril lul, itWeer vre-o impotrivire §ati chiarti vre-o simply ob-servatie. Asttit-iela, pe Banultr Constantin& Filipescul'a tinutti dol ani la mosie, la Bucovii, cu paz/Tie arnavti ; pe Banulti Grigore Ghica l'a tinuttidol ani inchistr in cask, opritii de a vede fat& deonati; pe Vornicula Constantino Balaceanu, de carese temea, fiindtr-ck acesta avea relatiunl de fami-lie la Viena, l'a trimisti surghiunu la Castoria.

Lul Caragea it placeati femeile. Inteacesta pri-`vintk purtarea lul si a fluid' set]. Beizadea Cos-tachi era unu scandala de -Lae dilele. andti pu-nea ochiulti pe Cate o nevastk, trimetea pe bar-batula el intr'o slujba departatk ; la trebuintk ilosi surghiunia, si atunci lua cu dinsulti call -vaArnautl si se introducea la femeia pacientalui cuvoe, far. voe.

Beizadea Costachi, teneril frumosi), nu avea altkocupatie de catti a cata sä mak din fire pe cu-

(1) Furl, furl, furl.

erg

35

cOnele cele tinere si placute. Eli1 se inhaitase cucativa feciori de boeri si bateau mahalalele divasi nOptea. °data., fiindil urmaritti de barbatulil u-neia din conchistele sale .cu care se primbla intrasura, si v6clendu-se strimtoratt de aprOpe, scOtepistolulti si trage sa impusce pe sotula trAdatti ;glonculd 'MM. nimeresce In unulu din tail lul, ca-lulu cade din hamil si beizadeua soap& cu chicatoporti. A &Ala di femeea adultera era isgonitade sub stresina conjugala si lautaril improvisaracante cult). :

C. . . al fostii, c. . . sa. fii,«La mine sa nu mal vu !

Pe vremea aceea nu era lucru lesne de a figalantii si nu fie tine indraznia a fade curte.Ca.nd unt V&A-6 punea gandii r6ti pe o fats,elti putea sa dea cu ochii de tatalti sati de fra-tele el, si atunci, nici una nici dime, popa 11 sicanta pe Isaiia &Mimeses si casatoria, desi silita,era valabila. Daca bietuiti tenerti avea a face cuo muere ma'ritata, treba devenia mat seridsa,pentru-ca resplata depindea multa de bresla lacare apartinea barbatula ultragiatil. Macelaril lua-sera obiceiulti sa umfle pe galant.1 cu Ova ca peherbed si-1 trimiteati a casa in caruta. Croitoril seserviati .de fOrfecile cele marl de tesghea . , . Um).Want, ce gAsise pe unu cuconasii sub scars, lanevasta lui, dupa ce l'a dispoiatti In pelea gOla,l'a unst cu catranti din crescetil papa In talpl, i-a

36

push o pareche de cOrne pe capfi, l'a legatu rd-stignitia de maul pe until drugq, i-a legata unticalusil in gurd si ra luata in sfichiula biciuluI pepodia, de fugea lumea de dinsulil ca de uciga-lntOca, in cath. nici chiar slugile lui nu au voitilprimesca in casa. A &Sua di l'a gasitu vizitiuluascunsil in eslele din grajdiil. Pe unu alto cuco-nasa barbatulia l'a unsn cu. miere pe piele si ralAsatia o di intregd prada musceloria si a vespeloril.

Unde se pomenia trotuaril sat bulevard peacela timpt . . . Femeile erau incunjurate de toteprecautiunile profilactice ; ferestrele aveau zAbreleca puscdriile; portile se deschideati grew, cdcf erauinarmate cu br6sce tan ; iar cOnd o nevastd seducea la o rudd, la o prietend sail la bae, eaera intovArAsita de dOiA, trel jupanese betrdnesi credinciOse. Fetcie eraa (inute si mai aspru ;deabia avean voie st esd in gradina si gradina eraIncunjuratd cu zidu naltil sail cu uluci de scan -durl de stejaria. Nicl macaril petitoril nu le ye-dee' pant nu se ispravia vorba de cAsAtorie,Matti ginerele nu era totia-deauna siguria cd avedutU bine M.O. logodnicei sale.

fat de boerti mare, IntOrsa dinteunu clausterde la Viena uncle fusese crescutd si undo bobandiseunt talentil musicalft estraordinaril pea adusti cu dinsa in casa barbatu-seti pretiosuillinstrumentn. Intr'o sera boerula, zarindu cativainsi call se pitulaserd Fang uluci ca sa ascultefrumOsele melodil ale junel diletante, s'a sbarlita

sa-la

!

0

clavira,

37

de gelozie, si cand a dOua di tenera femee s'atredita, nenorocita f .. a gasita clavirula spartacu toporulain mil de bucati. Mahnirea el a fostaatata de mare incatu peste cate-va septemanl oduse la groapa. Ea lasase cu limba de moarte sa-ifats costiuguia din.scandurile clavirulul, dar popas'a impotrivita, dicenda ca fusese necura-tului.

Arta era lucru necunoscuta. In tota Bucuresciunu se aflaa de cata unu singurt piano $i o harps.Musica aparOnea lautarilori si cantaretilora dela biserica. PersOna cu inspiratil artistice eranumal Domnita Ralu, fata cea mai mica a lulCaragea, natura aleasa, posedanda gustula frumo-sului in cela mai mare grada, admiratOre a mu-siciT lui Mozart $i a lui Bethoven, hranita cuscrierile lu. Schiller si Goethe. Ea gasise in call-va tined greci, rude si amid din scola grecescade la Magareanu, studenti admiratorl aT tragedii-lora lui ,Euripide si Sofocle, unu elementa pentrua pune in scena cate-va piese de teatru. Cu ni-tea, panza croita si cu hartie poleita, Domnitaorganisase in apartamentele sale o mica scena,pe care se juca in limba elena Oreste, mOrteafiiloru lul Brutus $i cate-va idile ca Daphnis siChloe.

Mal tardit a zidita unu teatru a Cimeana ro-$ie in coltula stradel VictorieT $i a Fantanii, pelocula unde se vede astadi unu ielinara ascunsadupa o perdea -de felt ; unu teatru in tOta forma

vasulic

08

cu parterti, cu stale, cu scena si cu mai multe.randuri de loje. Ruinele aceluT edificiu, arsU la 1825,se mai vedeat pana, pe la 1840, cand s'a mistuittiIn zidurile lul Ioanti Caratasulti.

Domnita Ralu visa ridicarea teatrulul grecescu.Pentru acesta scopti ea _a tramisti pe Aristia laParis ca sa studieze pe vestitula Talma. Ea asi adusti de la Viena o trupa de artisti Nemti cartrepresentati opere si drame. Din acea trupa faceaparte vestita Dilly, cantOreta si tragediana de unamare meribl, ce venise la Bucuresci numal pentruo iarna. Iar indragindu-se de unula dintrenostri boeri, a remasu fn capitala nOstra pAn.sand a muritti, dandu nascere unuia din betranilnostri general.

Avantulti date de domnita Ralu artei dramatice-a incetatti cu fuga lul Caragea,\ dar mai in urma.,a gasitti o slaba imitOtOre in Smaranda Ghica dinGorgani, in casa careia, dup& zavera,. Aristia in-trase ca institutoril de copil. Acolo lancu Vaca-rescu a cautatu sa pue limba romanesca pe sce-ne; a incercatU sa jOce pe Britanicus si pe sgir-citul lul Moliere, dar turghiunele, razboiulti, Mus-calif, si ate si mai eke calamitaV au amanat4lucrulti pan& la 1833, and Campineanu a infiin-iabl Societatea

Tulburarile de pe'mprejurula terii, precum res-cularea lul Caragheorghe si a lul Pasvantoglu, in-,cursiunile Carjaliilorii, Eteria grec6sca si revolu-Va de la 1821, fOcuser& sa sbarnaie in tineril

tineril

Pannonia.

89

romans cOrda vitejiel. Loru Inceptl sa le placa ar-mele, venatOrea si 'calariea ; fecioril de boer4 W-alt unti felti de aert de Cabadaif, termer))) adop-tatti de dinsil si care avea semnificarea de voi-nict

In timpultOul Grigore Voda Ghica, pe la 1823cuconasii nu lasaa sa le scape nici unit

prilejil de a se Imbraca cu poturi, cu mintentisi cu cepchenU ; a se lega la capil cu tarabolusii§i incarca sileahulti de la bran cu pist6le sicu iatagantl, precuma si a-s1 atarna pala de gatil.Pentru cela mal mica lucru el se serviail en ar-mele Matti, din pacinici ce erail mal Inainte, de-venisera artagas1 si tulburatorl. Intre tool se de-osebiaa mal cu sama Iancu, feciorulti lui BeizadeaCostachi Caragea si ala Ralitel MoruzOel, fra-tifBarcatiesci, Barbucica, nopota de fats ala BanululBarbu Vacarescu, si cativa altil cart se tineati destrengaril si ajunsesera a fi spaimaEl petreceaa qiva in Cismegiu cu lautarl pe iarbaverde, si cum resaria luna, piece' cu ghitare sicu Haute- la serenade pe sub ferestrele fetelorti sia nevestelora frum6se. Pana'n cliva vuiau mahala-lele de cantece, de galcevl, de bataI si de latraride cant

Intrio 'negate tenarulu Palama, voinda sa go-nese& pe Don Juanulil Barbucica. Catargiu de laferestrele logodnicel lul, s'a pomenita cu una cu-OM in pantece. Nenorocitulu scaldata In -sangea pututa deabia profera numele acelul care-la lo-

mahalalelora.

.-1824

a -sl

40

vise; si muma lul, in desperare, a alergata lapalata si, a sculata pe Voda cu tipetele sale. Gri-gorie Ghica pornesce pe Basciohodara Maciuca, caresi aduce la Curte pe Barbuda, ilu trantesce lapamenta si din porunca domnesca trage o fa-langa, apoi flit trimite surghiuna la manastire.De acolo bietula Don Juana patita a pornita laParis cu grid sa studieze pictura, arta pentrucare credea a are o mare vocatiune.

Anarchia domnia in tote, si lesnirea de a dacu pistolulu in Omen! devenise la mods, ast-felftca ucisula fiindti tote -deuna presupusa ca s'ar4 fiimpuscata la vet-1516re, ucigasulti remanea nepe-depsitti.

In una din petrecerile la care luau parte maimulti tined, pe candu se intorceaa in BucuresciIntr'o car* cu patru cal, se. &lab trei tined:Iancu Caragea, Dimitrachi Barcanescu si IancuCretulescu poreclita Ursu mai tarzia, pentru ca oursOica iI desmerdase obrazula cu labele el. Ceidoi dintai luandu-se la certa, traga cu pist6leleunul u intealtula si caruta intra in curtea Morn-z6e1 ducenda pe fiulu si pe nepotula ei inecatiin sange. Peste trei Bile dOue dricuri se urmaaunulil dup. altula, ducenda la locasula celti veci-nica pe dol din tinerii cei mai eleganti si maifrumosi ai Bucurescilora.

Stranie epoca ! Numal venirea Muscalilorala 1828 a pusa capeta acestel vieti svapaiate atinerilora cuconasi, luandu-T ca comisarl (meh-

iT

41

mendarl) pe rangA generalil rust, pentru inlesni-rea aprovisiontiril ostirilorti cu provianta 0 cucare. La 1831 cei mai multi at incinsti sabia,scriindu-se In militia nationals.

IV

COLA DE ACM 50 DE ANT.

Bucuresci, 1880.

Iubite amiee,.

Pe cand In scOla de la Magureanu vestitil e-linistI Lambru, Comita, Vardalah, si Neofitg, e-mulil lul Corai, predag tinerilorg greci si feciori-lord nostri de boerg, Memorabiliile lul Socrate, (1)Phedon (2) si Metafisica lul Aristota pe candBanulti Brancoveanu discuta cu puristula DucaIn limba lul Tuchididti Apophtegmele lul Hypo-cratg si Ariometria luI Archimedg si se munciatisa isgongscg din limba grga tote cuvintele atenu er' curatg atice, precum unit din inve-tatil nostrI cautg curete Iimba, romans de tot'ce nu se terming, in - ciune, la biserica la Udri-cani, la sfantulg Gheorghe si la Coltea se auclia

(1) Esvocpovsoc 'Airomputhicacc Ecoxpkcouc.(2) 4e8ov 11Xeccovos.

so

44

glasula ascutita a catora-va copil cad strigail ingalagie pe

on, mislete, ucu :, omupocoiu, on, mislete, ucu: pomu.

Baetil mar inaintat1 la Invetatura, and voiatisa- 1 cjica ceva care sa nu fie Intelesti de profanI,comunicatI intre din0 astii-fela :

az, iota, Jude, az, pocoiu, vita, ucu, nas, est (1)

i celalalt II respundea ;

mas, est, buche, az, tferdo, est, pocoit, on, pocoit, az.(2)

Cal de la bucOvna rivniaa la dinsil cum vor-biati pasaresce.

Dascalult1 Chiosea, betranti cu antered de ca-lemcheria, la evil cu cauca de taclitti v6rgatti cucerafti alba, se primbla pe dinaintea baeportilinarmatil c'o varga lunga, arclenda cand pe u-nula cand pe altultl, dupa cum i se parea ; seoprea dinaintea fie caruia, la unii le asculta lee-Va., la alti1 le maI adaoga cate uni1 ucu scurtii peid pe colea, sail cate a aruncatura (TOO pe dea-supra, ca sa fie slova ma! ciocoesca, Apo1 sa ficlusti sfantula pe vie unulti sa nu -fit scie lectia,a data nu-lti ajungea cu nuiaua apoI scotea imi-neu din piciora si-lti asvarlia dupa dinsula cu unii

(1)(2)

ai la prune.ne bate pops.

45

tFirai ala draculul cu tat'to si cu mata, ca n'alinvetata matima.)

Dascalula Chiosea nu era om WI, dar se ne-cajea, pentru ca-la durea inima and vedea ca.nu se silesca copiil la invetatura. Ela nu era ci-vilisata ca sa .1111-I pese daca elevil invata sat nu.Pentru ell! scOla nu era o chivernisela, nu segandia la: treel cli, treei nOpte, apropie-te leafs.Nu sta cu ciasornicula deschisa pe catedra ca nucumva minutarula sa treca peste semna.

La Chiosea, ca la Chirita, ca la Stant], lucrurilemergeaa alta-fela ; viata lore era cu copiil din scOla,nu scia Inc! sosea, nic! cafe-santan, nicl depu-tatie. Dimineta buchile, oftoicu si psaltirea, dupa.prancla psaltichia. Chiosea avea una

pa, vu, ga, di,

care-I esea pe pasu cale de o posts.De pe la de -alu de Chiosea esiail died de Vis-

terie si Calemgii ; la de -alt de ela au Inv6tata sascrie romanesce Logofatulu Grecenu, Vacarescil,Antona Pan, Nanescu, Paris Momulenu etc.

Ace! Met! dascalasl, cart au fosta depositarl Era-be! si nationalitatil nOstre, .duceaa o viata sdrun-cinata, plina de privatiun! si de cote sparte, farabene merenti si fara recompense nationale, farapensil si para-pensil ; plat* ca vaI de el cu unacodru de pane ; traiau si muriaa necunoscutl, farasa banuesca macar ca eraa patriot!, impinsI nu-

46

mai de unt instinctti bunt si generostr, TO fa-ceau cu sfir4enie datoria, fara sa alba consciintade binele ce faceati t6riT lora.

ET se delectat maT multi cu citirea intampla-lui Alexandru Machedon,' care s'a batutu

cu furnicile si cu paserile cu clocu de fedi, decatu cu citirea maniel fiulul lul Pe lea. Oi le, cavilsi fluerult pastorului intristatt alt luT VacarescufT era maT dragl decatii Afrodita si Bacusu lulAnacreon. Se pomenise de la tata si de la mama,Romani neosi din mosi-stramosi. Limba si ure-chea le spunea ca nu era nici Mari, nici Grecl,.nici Slavt ; purtaa nobleta n6mului fn inima si inspiritub1 lort, fara sa se preocupe de arborele genea-logicu, nict de fartalele de nobleta. Scriead rornanes-ce fara filologie si fara morfologie, fara sa scie datasunt etimologisti, fonetisti sat eclectici; dar scrieaucum vorbiaa si scrisulu ildnumiaa icOna, crecle'ndirca elu trebue sa fie reproductiunea esacta a vor-bei ; puneati catu mai putine buchi, ba pe unelele maT aruncail si pe deasupra, ca sa. faca econo-mie de timpti si de hartie. Unde sa le dea loraprin ganda ca averna dOu6 limbi, una in gurasi alta pe hartie, si ca trebue sa. vorbimti intr'unafelt si sa scriernti ; vorbeail totT aceasilimba. Acum lumen s'a subtiata, fie-care vorbescesi scrie limba sa proprie si scie ca suntemil stra-nepoti aT luT Traiana. Dar .multi credu ca de lavenirea acestul imperata in Cara pans la sosirealora in viata, nu s'a mai petrecutU nimica pe pa-

rilord

47

mentula romanesca ; nu incepa 1nsa a socotitoil tota de la aceasl epoca. Unil numera existentaterii de la Regulamentula organicu la care credaca au colaborata, fiinda-ca, An fosta chematl del'aa iscalita ; altil, mortl taetl, nu vora sa convieca sa fi maT fosta ceva pe lumea asta Inainte depa,tructecl si opt.'; spuna si scria intr'una ca s'aaplimblata pe ulitele Bucurescilora cu stegurl si cumasalale striganda pe : «trcliasca guvernulti provi-sorizi,) si ca eraa cel maT 'de dimineta pe cam-pula Filaretulut Pentru altil iar calindarula Ro-maniloru incepe de la Indoita alegere a Colone-lulul Cuza, sail din nOptea lul 11 Februarie ; 10*

Inchipuesca ca el au suita pe Alexandru I6na I, cael Yak data josa, si ca tota eT au adusa pe Ca-rol(' I. Cel maT infocatl astacp nu recunosca de ade-veratl patriotl de catu pe acel cars ail strigata : mOrteTivrcolui! si creda ca., desi n'aa fosta la batalie, darca far.. vitejia lore cei civick tiara romanesca eraperduta, umiak batjocorita, taiata de Turd, si caMuscalii il stergea o bucata de pamentu si maT mare.

Pentru muill politica este intriga si minciuna,nu creda in iinceritate si In adevera, despretu-esca cunoscinta lucrurilora petrecute si cercetareaevenimentelora ce se pregatesca. Nu lasa nimicatrecutulul, creda ca el au facuta cerula si pd.-mentula romanesca, ca el -sunt fnceputula sisfirsitula, alfa si omega. Dar gpoi creatoril stra-,inl! unulti se compara cu Lafayette, de si nufacuse pentru Romania nimica care sa semen

48

cu ceea ce Meuse generalula francesa pentru A-merica; altula, care vinduse participuri pe patrugalbeni ora si inregistrase clece, ani de-a randulacolorile si garniturile cocOnelorti la baluri, ase-zandu-le in ziarula sea dupa ordinula colorel dela putere si dupa importanta snbventiunii, credeca ela a scosti pe Romani la lumina ; altulacrede a a inventatti limba si istoria Romanilortidandu-se de unti fela de Columba, fiindtl-ca criticssi batjocoresce gloriile n6stre nationale. Acestifructe seci din tt rile str6ine, se creda genii, ince-feri luminatorl, indata ce gasesca until adapostusub cerula Romaniei, si el, sarmanil, nu v6diazimbirea ce inspira Romanilora cart in vorbirealorti sarcastica i -au poreclitu : Locuste doge.

Dar sa ne intOrcemtil la scOla nOstra de la U-dricani, scOla sub albastrulti cerulul, pe prispabisericel, unde and ploua copiii se ghemuiati inodaea tircovnicului josil pe caramicli, sati in do-potnita; cilia' si scrieau pe genuchi si pe brand.

Prin prejurulu bisericii in mahala pintre live-dile de merl, de pal si de duds se zariati vre-o cjececinci-sprecjece inv6lisuri cu stresina esita ca o una-brela, sub, cars locuia cati-va cavall, croitorl is-heart si cojocarl; acestia, cand plecati la pravalie,isl tramiteati copiii la dascalul0 Chiosea, ca sanu strengar6sca pe ulita si ca sa invete sa ca-nanarchisesca , sa tie isonti cantaretilortt dinstrana, sa citeasca apostolulti, sa qica tatala no-stru §i crequla si sa, merga de-a'ndaratele cu sfes-,

49

nicult intr'o mart& si cu cadelnita in cealalta di-naintea preotulul, and esia cu sfintele darurl.Le platia ce pe apa nu curge; dasctilult Stantde exemplu, celt mai bine plAtitt din tots, aveacate dOue-decis de parale 1 de copilot pe lunksi mai avea si de la biserica taint de malaiu, defasole si de 'mine.

Din acele scoll isi recrutat bisericile preoti sicantareti, acolo boeril cautat bae(I pe care II lu-au in casa pe procopselk de acolo a esitt Chirude la biserica Enii, Dumitrache Bondoliu tata re-posatului Vadica Calistratt, Unghiurlit de la S6.-rindart, Costache Stirbu de la Sf. IOnt de Tangapuscarie si Petru Efesiu, care mai in urma a a-junst cantarett in strana din drepta la Patriar-chik Acolo at fostt dap la invet'aturA AntonyPan, Petrache Nanescu, Nicolae Alexandrescu,Paris Momuleanu, Marina Serghiescu etc.

Pe Nicolae Alexandrescu, cum l'a auditt Gri-gorie Ghica, l'a luatt in cask Slu primbla cu din-suit nOptea in butca dinainte de-I canta cantecede lume. Cand Grigorie Ghica §'a fadutt Domnt,Nicolae Alexandrescu a ajunst, cafegi-basa.

Pe Marina Serghiescu l'a luatt Alecache Vilaracantaretil la biserica Negustorilort, l'a primblattcu dinsult pe la Petersburg cu regulamentult ;dar mai pe urma molipsindu-se de bOla patrio-tismului a fostt arestatt cu Maid. Filipescu, cu

(1) 40 banT, sad 4 leT 80 banT pe and.

Scrison. 4

50

Nicolae Balcescu si cu Telegescu, trimisu la Ocna,unde si-a spasitu pecatele sapte ant, pana canda venitu de l'a scosil revolutia din patru-elect sioptti ca sa-t procure dulcile fericirt ale unet pros-criptiuni de clece ant Ela a fostil cunoscutil matmultu sub numele de Marino Nationalu. Voda-Cuza flu iubia, flu avea adesa la masa si-16 man-gala cu numele de Mosu Marino.

Cando a venitu in Bucurescl dascalula Lazaril,baetil de la Udricani, de la Sfantu Gheorghe, dela Coltea si de la tote bisericile au golitu acelescoli si au alergata la Sfantu Sava cu Petracheoenaru, cu Eufrosinti Poteca, cu Simionu Mar -

covici, cu Pandelt, cu Costache Moroiu si cu multialit tinerI din scOla grecesca ; mat in urma unitau fostu trimist in strainatate la Pisa, la Viena,la Paris si s'ati ilustrata ca profesort si ca fnalttfunctionart, altit s'ad facutti cantareti; AntontiPan a devenitu Antonii Pan si cel mat multis'au adapostitu prin curtile boeresci ca gramaticl,vataft de curte, stolnict, trainda pe bere si pemancare fara grija de cliva de mane ; cand pu-neatt mana pe cate o para o batea la talpt pemustU, pe arnatI cu lautart la Filaretb. pivaaveau n'aveaq de lucru, dar sera cand era lunaresuna mahalalele de serenade; invetau fetele saante din chitara marsulti lut Napoleon si dingura pe

Antonti Pan, Nanescu si Chiosea fiu10, erativeselia gradinilortk lut Desliu, tut Pans, Breslea si

Seine-Minca.

51

lui Giaferii ; Mau ala Ralip MuruzOei, Barbudaalts Titi1 Vacareaschii, fratii Barcanesci, CostacheFaca si alti tinerl din lumea mare nu puteaafara din sit

Nanescu crescuta de Ghiculesci a fosta vatafade curte, vatafa* de spatarie, judecatora de tri-bunala si a murita ingtijitort la Spitalula Bran-covenesct. Canta bine din viOrA, eleva alu luY Di-mitrache; ela cornpunea cantecele lautarilora dinScaune.

Lul iI datorimil pe

Ah! iubito, cale buns,Dar to rogd nu and uita.

Rata id, rata eolea,Rata pasce papura.

Inima mea muBe areCulese dupd, 'ntemplare.

Pomd eramd eti pomd.

Arda-ti rochita pe tineCum arde inima 'n mine.

Jupane povarnagiti-

:

. . . . . . . .

. . . .

52

Ali! amore ainora§ti,Vede-to -a;$ calugara§a.

Fa -te oma de lumea neuaSA furl clo§ca de pe ouA.. .

Petra de ai fi te-al desfaceSi la mine te-al interce.

Frump verde o lalea,N'am cutitil ca m'a§u juoghea.

Cine la amore nu credeN'arii ma! calca jun. verde.

Canclii coconitile incepuse sa indruge frantosescecu :

Bonju 'Chesche vu parle franse munsiu 2Bonsua 8 §1A livoa 4

Nanescu in colaboraciune cu Costache Faca sicu Costache Balkescu ail facutti satira :

(1) Bon jour.(3) Est-ce que vous parlez francais monsieur.(3) Bon soir.(4) A revoir.

. . . .

. . . . . . . . .

-

63

Ah ma--$er sa-ml vedi mantelaMai sublim mg lucru fenC'o dublura 'nfricosatdi fata amur san fen,

Unghiurliu si Chiosea fiulti au fostri cel matmarl cantarep al bisericelora din Bucuresci. Veni-rea unei trupe de opera i-a facutti sa vacla in artamusicala orizonuri despre cart nu aveau nici oidee pan' aci; impresiunea pr-odusa asupra lortide operele WI Mozart si lul Ro"ssini a fosta atattlde mare incatti n'ati mal pututti se cante nicIcheruvica nici chinonicti ZIA se o dea pe.

La ci &rein la 'nano din Don Juan iiiZIna voce poco fa din Barbierult.

lntr'o Dumineca la liturghie scandala mare laSarindarti. Epitropulti, omil evlaviosta, recunoscuseIn :

Domnulit Dornnit Savaotharia Voyez sur cette roche! din Fradiavolo.

Pe Tanga grupulti Antonti Pan, Nanescu, Chio-sea si Unghiurliu, unulil si nedespartiti1, se lipiseunti copilandru, naltu, rumenti, sprintenelti, cupletele de tircovnicti ; se introdusese in societateaacelorii diletanti facendu-le totti felulti de misiuni;scia unde se gasia pelinulti celti mal bunti siunde se frigea trandafiril cel< mai gustosl ; IltI fa-ceati haz flindca era plinti de originalitate, deduhti si de veselie. Ace la era tinerulti Filimonti

54

care, dei aspirant(' la preotie, dar scia pe Arghirtipe de rosta din scarta pana 'n scarta. Indatace Iancu Vacarescu, Eliad, Alexandrescu sat" An-ton(' Pan faceaa o poesie, a daua di em o scia pedin afar& ; canta din memorie, si forte bine, toteariile operelora italiane jucate in Sala Slatinenu..Intr'o vreme a isbutita chiar sa fie admisa co-rista in trupa MadameT Carl; mai in urma l'ainagasitii flautist(' in orchestra si Candi" Papa Nicola,dupa nobilula obrceia al(' impresarilora, incetaseplatile artistilora si-t lasase muritorl de fame pestrade, Filimona a trebuita sa.-sI caute esistentainteuna alt(' isvort; si-a pus(' alta carda la arca,a parasite flautula, si a apucata condeiulti, s'afacutu foiletonista la cliarula Nationalulli. In colec-tiunea acelut jurnala in numerele 2, 3, 4 si 5din anal(' 1858, in numerele 8, 14, 16, 30,74 si 91 din 1859, si in numerele 11, 14, 79,82, 85, 89, 90, 94, 96, 97, 98, din 1860 , ga-sescl o serie de articole teatrale cart dovedescauna spirit(' cultivate, analitica si seriosti si o cu-noscinta adanca de sciinta musicala.

Critica lul era plina de drepta judecata si debunavointa; ela critica fail patima, fara interest'si fara venial; critica ca sa indrepteze iar nu pen,-tru ca sa descurajeze; articoli lul era(' plinl deinvetatura si de povete bune si folositare, sco-put(' lul era sa indemne pe artist si sa formezegustulu publiculul.

In acelasa qiaru poll citi in. anula 1859 in

55

numerile 77, 78, 80, 81, 83, 84, 85, 86, 87, 89,90, 92, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 102, 103,105, 106, 107, 108, 109, si din 1860 nume-rele 1, 3, 5, 6, 7, 8, 9, TO, 13, 15, 16, 18, 19,20, 21, 22 si 23 seria interesantelora foilet6ne in-titulate : Trei luni in straineltate, o descriere de dile-torie plina de spiritti si de impresiunl juste. In nu-merile 43, 46, 52, 80, 81 si 84 din acelasti anti,se gasescti de dinsulti mai multe nuvele fOrtebine alese ; dar elti a imbogatitu literatura ro-mans, cu dOue scrierl de unti adeverata man :Slujnicarii §i Ciocoii.

Aceste &Rae opere ale lul Filimona nu suntnisce romanturl in cars sa se desfasure peripe-ii1e unel intrigi; ele sunt maT multu o colectiune

de tablourl adeverate si vii ale obiceiurilora si mo-ravurilorti nOstre din epoca de transitiune.

Prologultz .cu care incepe cartea intitulata Ciocoiieste unti studio psicologicti, si scrierea in tota-litatea et o psichologie de care s'arti mandri nut'Labruyere si unu Teofilti Gauthier.

Filimona ne, spune ca s'a primblatti multatimpa cu acesta din urma a lug scriere in bu-sunarti, cautandii unti Mecena sa i-o dedice; s'auitatti la boerti si nu demnti, a trecutilpe Tanga, negustorulti camatarti si nu l'a bagattiin serna ; dar cand s'a lovitu peptil iu pepta cuciocoiula, a strigatti fara voia lul: Iata °multi !§i-10 saluta astir -felti:

(Acestoril luceferl al vitiulul, cart au mancata

l'a gasitu

56

«starea stapanuluT si s'aa ridicata pe ruinele a-«celora earl nu i -au lasata sa mdra de miserie,«acelora earl sunt putregaiula si mucegaiulu ce4sapa temelia easel, earl au furata cu sfarAula«din funqiunile cele mid si cu 'ale de galbeni«din cele marl, cars acurn si-au cumparata rnosil siupalaturt, si stropesca cu noroia pe facaorif lora«de bine, dedica scrierea mea.»

Filimon, care a cunoseuta tate celebritatile cur-plod' boeresci : pe Tudora Ciolanescu, vatafula decurte ale banulul Grigorie Baleanu, pe Gheorghitamate-gdle de la Filipescu Buzatu, pe Neagu Chiof-tea ale banului Constantino Balaceanu, pe StanicaGavanb din curte de la Modroganu, pe ZamfiraPlosea de la Isaca Ralet, pe Gheorghita de la Ar-masu Manu, pe Ilie Sgabercea de la Vulpe sipe Stolnieula Nadi, de la Brancoveanu; Oa carea studiata si a urmatu desvoltarea ciocoiulul sia cercetata sub tate fasele acasta class cu scal-

spiritulut sdu investigatora, ne (lice ca :«Nimica nu este maT periculosu pentru owl state.«de cata de a da franele guvernului in manile«acestora parveniti, earl din etatea de daue-cjeci«de ant sciu cum sa fare closca de pe 6116 farae ca ea sa carae.»

Si maT la vale : «Ciocoiold isl cresce copiil cuslugile pana if aduce in gradulu cela maT inalta

cde coruptiune si atuncl iT trimite in Francia.«Ciocoiula si puiula de ciocoia nu se pronunta.:definitive pentru nicl o doctrina politica, ca sa

pelula

57

4peta esploata tete doctrinele. Patriotismuld, li-tbertatea, egalitatea, devotamentula si tete vir-ctutile cetatenescl sunt vorbele care-I serva de4trepte ale scaril pe care se sue.

Dar scopula acestei epistole nu este de a faceanalisa insemnatelora -scrieri ce ne-a lasatil Fi-limonti, Did de-a esplica pe eroil sel. Cine voescesa-1 cunesca n'are decata sa citesca vol. II sivol. III alti Revistei romdne si sa se uite la ca-laretil cel mandri si la coconil resturnati indrosci si in calesci la sosea, si va recundsce sipe Vatafu Dinu Murica si pe Postelnicu Tuzluc,si pe Costea Chioru cu tete progeniturile lora.CM .pentru cocena Duduca de-o fi si mai tra-indtk, dar n'o mai cunosci. Alifia vaneta cu carese ungea sera, albusulti de oil, abusulti de ca.-ramida arsa stropita cu apa de salcamti si apade pelinti cu care-0 intindea pelita, buretele mu-iatii in apa de castravet1 cu care-0 scotea petele,dresulti, sulimanula si rumenela cu care se vapsia,gogosile de risticl) si piasturi negri cu care-si tm-bina sprincenele si-s1 punea murse si sbenghiuri,ail trasil largi si adanci brazde pe obrajil el ; sbar-citurile cad una peste alta ca valurile unel marl tur-burate, si pleepele vinete care-I incadreza ochil celrosii n'ard mai face pe bietulti Iordache Calemgiu,fiulil capitanulul Gheorghe Basma de la Doroban-(ie, sa ante pe :

(SE(Pov... pO)c p.o0 Aglice ikapbv

58

ba credit ca de-ar maT trai i-aril striga:

Retro Satana!

LuT Filimon II placea traiulti bum/ ; amiciT set1111 poreclise mdlail mare, fiindti ca manta bine.Cand vorbia de bucate, i se umplea gura si de-fectul ce avea la vorba disparea cand pronunta

Icre prOspete cu larudie de Mesina,Masline dulci de Tesalia,Icre de Chefald,Marinata de Stacoji,

11 placea cu deosebire ciorba de stiuca ferta in zemade varza acra cu hreana, iacniile si plachiile,crapti umpluta cu stafide, curcana cu varza urn-

cu castane si purcela friptti data era 1ntregti.Cand era la cate unti ziafeta 10 sufleca mane-

cfle si iata cum frigea mielulu : 116 injungbia, Ilispinteca, 4T scotea pantecele, ilu cosia la locaacoperia cu pielea, dupa aceca ilu bags inteogrOpa plina." de jerateca cu curpenT de vita sel-bated., unde-16 lasa pana cand pocnia ca unatuna, atunci ilu scotea, ilu invelia Intr'o panza

ungia fell de salta inventata de din-sul0, facuta cu vinti amestecatu cu usturoiii pi-satti si cu bacanil, cu lamaie si cu sare, si topoftea la masa lard cutitti si fara furculita s'apolsa nu-0 fi linsu degetele. Nici repausatulti Homer,bucatarula bucatarilorti, nu scia sa dea o fripturamaT buns.

pluta

si-la c'una

69

FilimoniA avea unti caractera Wanda, veselt,placutil si nepasatoril ; intristarea nu s'a lipitade dinsulti decatii o singura data, atunci candsi-a inchipuitil a bunula si scumpulii sea amid'Milo a voitti sa-la parodieze in rolult1 Paradise-rulul din Florica lul Alexandru.

Intr'o di ilil intalnesca pe strada ; din vorbain vorba iml spune Ca sufere de peptil ; ea a-vendii dinaintea mea unti omit catu unti munte,naitti, grosil si rumenti la fata, mi-a venita sarid(' si l'amti tratatii de ipocondru ; dar peste trels6pt6rhanl ne ma! vedendu-ba pe la mine, trimitilsa-16 intrebe de sanatate si mi se respunde caera grey bolnavii in asternutti ; m'amii dust sa-liivedil, dar canda amti intrata In camera undezacea nu l'amil maI cunoscuta, atatil era deschimbata. Peste trel dile avearnd durerea a-I in-tovarasi remasitele la ultimulti locasil.

Ace! car! l'ail cunoscuta perdeau unti arnicasincerti, lealti, indatoritorii, tote -deuna vesela sivoiost, totti-d6una multamitil cu putinulii ce t4-tiga prin munca si talentulii set ; caractera in-dependentu, nu s'a caciulita'nicl o-data la nimenT;ura si despretuia lipsa de demnitate si lingusi-rea ; modesty pana a rosi, and audea laudepentru scrierile lul ; n'a banuitu nid o-data ca eraunti scriitorti de mare meritii.

Literatura a perduta in ela pe unulti din lu-ceferiI sel.

V.

DIN TIMPULD ZAVERIT.

Gherganl, 27 Sqtembre 1880

lubite amice,

«De ce-mi scriI asa de rarti ?* Imi giceal maideunttcli, vorb& fOrte mtigulitOre cand iml vine dela tine; dar scil to de cate-ori lepAdti condeiu16.din mans pan& ce nimerescu ceea ce trebue Aqicil asupra unul evenimentil despre care amq a-udits sa6 la care am6 asistattl; despre unti omilpe care l'arnu cunoscd6, de care s'a vorbitusail pe care l'amil gasit6 In drumulil vietif mele,fie Intr'o directiune fie intr'alta; de ate on rupufol intregI, fiind-c& nu gasescil in memoria mea,sa6 in Insemnttrile mele, sciintele ce-ml trebuescupentru elucidarea fapteloru ce voescu s6 -ti po-vestescil ? Mie nu-ml este iertat6 sa scriti de cat('numal atunci cand potti spune unil adev6r6; si a cu-n6sce adeverulu si a-16 spune nu e lucru lesne,mal alesti cand in chestie se amesteca si putin6.

62

politics. Lorduld Possomby dicea pe patuld mortil :«Ce anevoe este a spune adev6ruld ! Chiar Intea-

ecestd momentd, cand am(' sa m6 infatisezti Ina-cintea Inaltulul judecatord, mi-e gred sa spun('«totd adev6ruld !x.

La nol cum O. to luminezl asupra celord pe-trecute pe la Inceputuld secoluluI? B6trani1 carlsciad at dispdrutd si dispard unuld ate unuld ;eel tinerl nu scid, sad dacs scid, scid red ; scrierlcontimporane avemd fOrte putine sad nicl-de-cum.Inainte vreme tot(' se mal gasia din timpil intimpti cate und boerd, ate und logofatd, undUreche, und Costind, und Neculcea, und Grecenu,uricarl, letopisetl si cronicarl istoriografi, care in-registrad di Cu di, ors cu ors cele ce se petre-cead in timpurile lul Grigorie Ghica, Jul Cantemir,lul Brancoveanu etc., vec,1 cs pe-atuncl nu endcluburl, press, bulevard si grd.dini cu cantart *iInantari, mat scriad Omenil §i de urn; de atuncipas(' de mat gasesce ceva pana mat acumd Mile-gecl de an!, de cand avemd Monitorulii pentru faptesi cliarele pentru aprecierl ; dar si .Monitoruiii nule Inregistrea, tote, nici nu le scrie cum sunt,iar cliarele, unele sunt albe §i altele r0I, uneleinjury ceea ce celelalte laudd., si vice-versa. Tot('ce este bun(', frumosd, patriotic(' §i sublime pen-tru unele, este red, ru§inosti si infernal(' pentrucele-alalte. Spune-ml dacs atuncl, cand le-al citittipe We mat scil ce sa creql despre Omenil carli-al v6clutti sad despre evenimentele la cart al a-

63

sistata ? Dupe, unele, omulti saa faptula desprecare vorbesce este unto orng de genii', ung pa-triot(' modela, ung cetatena mare, o virtute, fap-tele Jail sublime; dupe, altele nu e &cat ung prosta,una trkdatora, una rniserabila.

N'ai admirata adesea Inlesnirea cu care vor-besca si seri(' unit OrnenT, si nu to -al intrebatude unde lora acesta, and iT scii tine sunt sice sunt ? El, scil care e secretulg talentulul lora?Este ca pota spune si scrie. tota ce le vine lagull', ci sub condeia, si vercji si uscate ; vorbescgsi scria fare. se sä gandesck, nu credu ceea cespuna,-nicl ceea ce seri(' ; singura lore preocu-pare este de a face efecta asupra galeriel, saa de

1ndatorirea ce au luata catra patro-nil lora ; intelegi a pete scrie cineva multu sibine, cand cugetulu 11 permite se, imbrace Omenilcum II place si cum fT vine mai bine la socotelk,ca pOte lesne se.-1 arate pe uniT frumosi, chiposlsi placuti si pe altil ticalosi si miserabill. Eu,dac'asa face asa, tota mi s'ar parea ca -mi sunk laurechi, ca una Mane Tekel Fares cuvintele, :

(lath, cuing se scrie istoriasCe vrel, sunt sfliciosg si mi -aru crkpa obra-

zulg de rusine cand, laudandu sad critiandu peung omu sag ung faptu, s'arg pute scula cinevase, -mi click : (Nu este adeveraft..

Mai dilele trecute veda numele mea tiparitaInteo f6ie; ama curiositatea sä o citesca caaflu si ea ce-1 gresisemt, de me batjocorea; era

Indeplini

sa

64

vorba de o epistola cell adresasemt, si marturisesca ca eramti emotionatti; credeamti cine sciece, ca eramil caqutu in vre-o er6re, ca-ti rela-tasemi vre -unit neadevertl, dar m'amtl linistitilcand amti veclutti ca. fiindu vorba de ceea ce-t1spuneamti despre batalia de la Calafatu din a-nula 1828, unde Romanil ail luatti Turcilorti400 de care incarcate cu zaharea, redactorulu in6trata de mincinosti, nimica mat putinfi, pentruca era, clicea elU, cu neputinta ca Turcit sa fiavutil acolo atata zaharli. In nesciinta sa de limba,maretulti si razboiniculti redactoru confunda za-harea, cuventa turcescii, dar adoptatu in limbanOstra, de and Turcii; precum de la Petru side la Caterina, de cand cu Muscalil, s'a adop-tatti si echivalentulti sett proviantit, cuvinte cartamendOue insemneza provisiune de hranei. Pre-cumil veil confunda zahareua adica fain& , pes-metl, pastrama, until, sare, orztl etc., cu zalarulii,dulcea substanta ce punema in cafea sail in dab),cuventh luatri de la Greci, care si el pOte iltiluase din alte limbs de unde si Arabii au luattipe zakair alti lora.

Tinu multt, dar f6rte multu a nu-tt spune decatft ceea ce a fostti si asa cum a fostti. Matbine treat cu tacerea sau imi frangil pana de cattisa laudil vitejiile si virtutile unul omit care n'afosta de catti o secatura sau sa innegresed pecineva, pentru ca nu mi-a placutu ochil set sailpentru ca at mei nu ail avutd norocirea Sa-l.

placa lui.

66

Este si pacatt a pune pe lume sa citesca ceeace- n'a fosta. UnO turistO care a petrecutO

septament in Bucurescl , se destepta pestecite -va clecimi de an si vrea platesca dato-ria de recunoscinta pentru ospitalitatea ce pri-mise, apuca condeiulO de coda si spune, cob:Meintregi, ca d-nulti X. . . era una omit de spiritO,InvetatO, plint de talents, modelO de devota-Ynentil si de patriotism ca mostenise tote vir-tuOle,ceresdf si pamentescl de la mosil si stra-mosit lui, pe cand sarmanulit omt nu era de-cat" una prostO, nascutO si crescuta in pacate,ciocoiti -ca tocl ciocoil, slugs plecata generablorO,pasilorO si DomnilorO, ingamfatO cu numele unelfamiliT respectabile, cu care unula dintr'aT set fu-sese ordiniOra aliatu prin casatorie. Tats -sett, mo-susea, bunt si strabunt, toil ciocol zacasi si rel,slug plecate a tuturorit puternicilord si a tutu-rol) fanariotilorfi.

Ce vrel, traimO tntr'o epoca de camaraderie.«Nul n'aura de l'esprit que nous et nos amis.,

Ce ar zice Moliere dac'ara tral sa vacla cumOmenil cle gasca se tamae si se canoniseza intredinsit pentru cea mat mare glorie a istoriel ? Cevrel ? ProgresO

Dar sa lasamO si sä venima la corespondentanOstra.

Fit siguru, amice, c'orri pute gasi epistolelemele prOste, nesarate, lipsite de apretierl adancl,lipsite de simtu politico, fail idel inalte si patri-

Seriaort. 6

cate-va

sa-st

;

66

otice, prosl si stila anevoe de Inghitita, dar nicto data nu le vora pate gAst alaturt cu

sa.-p povestescil astaqt ceva din vremea zaveriIsi de and cu Grigorie Vod. Ghica si cu IonitaSturdza Voda, istoril pe cart cele mat multe le-

auclita de la Episcopula Ilariona, una arnicaala reposatulul tata-mea si unu confidenta allcugetarilora lul Tudora Vladimirescu. SA nu te.asteptt InsA la o istorie saa la o biografie a a-cestora OmenT ; de voia pomeni une ort de dinsiIca unit cart au jucata una rola mare in desti-nele Romaniet, o voit face-o numal Intr'una modaincidentabl. Dar cum sa faca ca sa, flu clara siscurta ? . . . Arm6za-te dar cu rAbdare I CAct toesct de vinA mi-al gisa sa-tt stria.

Pe la anula 1818 Caragea fugise in Austria,precedatu de multe miliOne luate din Cara si Ca-limaha era mazilita pentru multele esactiunt sinrevaricatiunt, cart Inteatattil adusese poporula ladesperare incAta rAbdAtorit. Tatar ,sent strigaa cuneincetare ;

tJosa Calimaha !,Pe- atuncl In mahalalele Iasulut nu se pome-

nia: piciora de ovreia.Asa amindOu6 tronurile RomAniel era& vacante

si Pt:Ida avea sa numescA dot Domnl deodata.Numirea de Bogdana Beg si de Iflah Beg

era dandanA mare la Tarigradii, cad to(I solit cutoil dragomanil si cu top secretaril lora sp pu-

ade-vrula.

arna

ca

67

neau In miscare di si nOpte, pe ape, si pe us-catti, alergandO si intrigandtil, care mai de care,sa susUe pe favoritula s60. Lupta era totO-de'unacrancena. De asta data ambasada ruseca era sta.-pana. pe situatiune; de asta data Rusia nu -aveape nimeni sa. i se impotrivesa ; cad imperatulaAlexandru era eroul0 timpului, era iubitu. si ma-gulitO de top suveranii si de tote guvernPle, pen-tru concursula seu incontra lui Napoleon; eratemutu pentru numerOsele sale ostiri din Europasi din Asia. Monarchic illi considerati top ca pestalpuld celO mai puternica aid edificiului politicosi alu .ordinii sociale si popOrele ilu aveati ca pecelO mai liberal0 dintre potentati, pe cand

emu pusi la indite ca barbari si ca apasatoricrucli ai crestinatatil.

Desi boerii din Valachia cerusera. printeunO Arz-mahzari sa li se dea Domnii pament6nO si chiarrecomandase pe betra.nul0 Priscovenu din Cra-iova, dar POrta, cedandO cerintelora BaronuluiStrogonof, a trimist pe Alexandru Sutu Domnilin Tara Roman6sca si pe Mihaiu Sutu, flula luiBeizadea Grigore si alit Catincal Dudescu, Domntin Moldova.

Familia SLAescilora fusese mai inainte vremeconsiderate ca devotata Franciei, dar -de la deca-pitarea lui Beizadea Alecu 2 pentru relatiunile salecu generalulti Sebastiani trecuse cu totulti fn

(1) Petitiune atrit NAIL(2) Tata Dolma Mavru §i a WI Costache Sutu (Sutieu)

Tur-cii

68

partidulti rusesca, singurula puternica atunci inConstantinopola.

Grecil era poporula cela mal luminata dintote OrientulU. aveaa Omen! Invetatl, erat singuranationalitate din Imperiulu Otomana cunoscutaIn Europa, aveaa scoli in tote orasele si in toteinsulele ; acele de la Chio, de la Kidonia si dinBucuresci dobandisera o adev6rata celebritate; de-rulti ortodoxa din. tata Turcia era compusa nu-mat de preotl si de calugarI greci; averile ma-nastirescl din Principate eraa tote pe manile lora;aveat comerciantT si, bancherI marl si boga11 intate porturile; marina 'lora de comerciti rivalisacu marina italiana si cu marina francesa. Coral,Comita, Vardalah si multl alt1 eleniscl se puseserain relatiune cu toil invetatil Europel. Prin lucra-rile lora literare asupra vechilora autori clasiclcastigase causel grecesci tote spiritele universita-tilora- si academiilora, II castigase inimile tutu-rora invetatilora si ale intregel tineriml scolare.Grecilora li se putea vorbi de nationalitate, lorali se putea dice sa se scale pentru natie si liber-tate, pe cand celoralalte populatiunl ale Turciel,cufundate in cea maT adanca ignoranta, cad nuaveat nicl o notiune despre originea si nationa-litatea lora, Bulgarilorti, Bosniacilora, Arnauti-lora, etc., call se credeat si se *eau top Greci,flindca erat de ritula ortodoxa, disc greca, nuli se putea vorbi decatu de biserica si de perse-

69

cutiunile Turcilord, lord Xi se clicea sk se scOlepentru religie, pentru credinta (2a-vera).

Poetuld Riga fostd secretard ald lui Alexan-dra Voda Ipsilante, in unire cu Scufa, and negu-Vitora Epirottk din Odesa 1, cu profesoruld Santofarmasonuld si cu archimandrituld Diced, infiin-Ose o societate secrets cu numele de Eterie (to-varksie), name modestd, care nu batea la auc,dvi nu putea s& dea banuell Turcilord, cad eradobicinuiti cu cuventuld eterie in porturi si- in in-sule, uncle Grecii avead multime de asociatiunide comercid.

Imprejurarile erati favorabile pentru desrobireaGreciel, cad putead sa se serve Ia luptk de totenationalitatile Imperiului Otomand.

Eteria era format& dup. tipuld vechilord fratil,a8eXcoonoLetc ltaeXcoonoLot (f rat( facut(), turcesce car-&Inc, usitate in totd orientuld si ma( alesd InAlbania. La no( barbatil se cliceati fray de truce sifemeile SU rate.

Acei earl se prindead fratl de truce mergeatiIn biserick imbrkcati in haine de serbatOre, siacolo .1a usa altarului se intepad fie-care cu andact' Ia kap, pan& scotea o picatura de sahge,pe care celalaltd o lua cu limba, schimbad ar-mele unuld cu altuld si pronuntad cuvintele :

eViata to a mea si sufletuld ted alt' med..)Juramentuld Eteristilord era a sacrifica familie,

(1) Ruda de aprope cu Minna Petrovipi Armis nIscutA Scab..

qi

70

avere si viga pentru libertatea patriel si supu-nere &ha ordinelora comitetulul.

Lozinca sau payola de recunOscere intre soilera cuventula TaCtp05XL (opined) la care celalalta respundea 7c0,06xt (par) si comitetulil centrala se nu-mea apxt (cap ')). Dua tine era acea apri, acellicapil ? Niminea nu o sciea, si p6te c nici nuexista. Se lasa Insd sa se creda cO. era Capo d'Istria,favorituth Imperatulul Alexandru I alil Rusielchiara insusI Imperatula.

Dupti mOrtea lul Riga, esecutatil de Turd laBelgrade la 1815, propaganda EterieT a mersitInuinte, dar nu §i-a luata adeverata el desvoltaredecatil pe la 1818 in urma numiril MI Alexandra

Sulu la tronultl Principatelor6.Iatd imprejurarea care a data unil mare creditii

acestel societatl in Principate : unulil din apostolilel, anume Galatis, trimisa sa faca prose141 printreGrecil din Rusia, deabia ajuns0 la Odesa a fostIarestattil de politie, dar peste cateva clile s'a

dandu-i-se 20 de galbeni cu indemnulilde a trece peste hotaril. Ajunsil la Iasi fu chematilla consulatutil rusescil; se credea perdutil, candIn marea sa mirare Consulula ii pure in mans5000 de lel, cjicendu-I ca acel bans era') din parteaImperatului. Acestd imprejurare adeverata sat"invented de Galatis alaturea cu atitudineaDomnando si a nepotulul lul Capo d'Istria, GheorgheLeventi, amindoI Impiegatl al Consulatulul rusescka data o mare credare saptelora ca imp6ratulil

si

si Mihail6

eli-beratO,

Jul

71

era capulti Etereiel &pro si dinteacestt momentan'a mai remastl in spirite Indoiala ca Rusia pro-teja Eteria si ca voia resculdrea In contra Turci-lora. De atunci propaganda a inceputt a face prose-liti fara sfiala in Principate. Apostolil cel mai activlerat In Iasi Teodorti Negris, secretarult fostuluiDomnt Calimahk Anagnostopolu si Lasanis, iar inBucuresci Caminarult Sava, Capitanult Ghiorda-che Olimpie si Gheorghe Leventi.

Nicolae Ipsilante, fiulti lui Constantint Voda sinepotulti lui Alexandru Voda, unult din affliatl,cautase sa traga si pe frate-set Alexandru, gene-Tait iri armata rusesca si adiutantt Imporatesca)dar acesta nu primise, aratanda pericolele unelasemenea intreprinderl fara una ajutort puternicadin afara. Mal in urma Insa, gasindil prilejt savorbesca cu Alexandru I despre starea misera-biia a Grecilort si de ajutorult ce el asteptatde la Rusia, imperatult fi dist :

cFaca -se o resculare in Grecia si Cazacil mgse vortl duce s'o ajute.)

Se crede ca numai in urma acestort cuvinteAlecsandru Ipsilante s'a hotaritti, la 1819, sa intrein Eterie si sa devie sefult ei

Alaturi cu Eteria mai lucra si o, alts societatecare acoperia- Ore cum In ochil Turcilort pe ceasecreta, acesta era societatea culturel 6tIrettaeotovilatrEPEct); alt cArel scopt era Inflintarea de scoli ali-lodidactice sat LancastRriane In terile grecesci.Invetatoril pentru eceste scoll se luau numal dintreeterilti si misiunea fort principals era de-a pro-

i-are

militara,

("11

72

paga rescularea in contra Turcilora. Astfelu for-mata, acesta societate ajunsese. la 1820 sa nu-mere 200,000 de tovarast,

0 fi fosta sate n'o fi fosta cu scirea guvernu-lul ruseca sail a imperatului Alexandru, adeve-rula insa este ca era forte incurajata. 1a Iasi sila Bucuresci de consulatula rusesca prin secre-tarula sea Domnando si prin dragomanula Leventi,amind61 tinerl greet din insulele Ionice, elegantl,amabill, cu spiritu si capabill de a inverti de odata intrigile politice si intrigile amortise.

Alexandru Sutu, Domnula Valachiel, mai pru-denta de cata con fratele sea din Moldova, ye-clenda ca valulti revulutionara se suia neconte-nita, si mai repede de cata ara fi voita, ca.utasä-la impedice sa6 celti putina sa-1 amae isbuc-nirea, prin Ore carl masuri de politie in contravenclaril armelora si a prafului de busca ; dar in-cunjurata cum era din trite partile de eteristi,ordinele lul ramaneaa fara efecta si comitetelelucraa fara sfiala, in Moldova mai alesa, undeMihaila Voda Sutu era chiar ela eterista, In Bu-curesci inscrierea arnautilora zavergil se faceatliva in amiaza mare in casa lul Constantino Sa-mureagt de sub Mitropolie unde este astacji ca-sarma sergentiloit de orasa si cuvintele iaruchi,paluchi era In gura tuturora.

Sub denumirea de arautti se intelegea once serba, arvatti, amanita, bosniaca, muntene-grenu, bulgara sa6 yea daca se lega cu untobrag tosu sau cu una tarabolus, cealma la cap,

73

fustanelt sail poturi, minteana si inimii rosii. Isitrantea la brat und sileaf cu una iataganil sichine pist6le, si intra in serviciuld cur iL dom-nesci, al6 hatmaniel, spatariel sat agiel, sat sesuia cu ciubuculil in man& dindarttulti calesciivre-unui

La anula 1820 Eteria se simtia in putere siincepuse a se gandi la actiune. Desi se ,fixase dela inceputa cliva de 25 Martie a anului 1825pentru resculare, epoct. la care, dupe clisa lul Ipsi-lante, Rusia era sa declare razboiti Turcilodi, dartdupa mai multe conferinte tinute la Kisinov si laSculenf de comitetula eteristu cu generaluld Ipsilan-te, cu Mihait Su(u Domnula Moldove1si cu cnezultiGheorghe Cantacuzino, colonels in armata rusesca,cumnata cu principele Gorciacof, actualulti cance-art imperiulul, .s'a hottrita st se devanseze e-poca Uucnirii inc6pt cu prima vara anului1821. Comitetul6 a fosta silitti la acesta precipitarede indiscretiunile si de imprudentele unora dineteristil cars desteptase banuelile Turcilora si tiitcuse sa iea mesuri crude in contra propagandi-stilor0, atatil in provincil catu.si in Constantinopola.

In Bucuresci si in Iasi multi din boeri si dincei mai considerabill faceaii parte din Eterie, dardin tots cela mai importanta era Slugeruhl Tu-dord de la Vladimirescl din Gorja, °mu de arme,IndriaziletA si patriots, care (Muse dovegi de omare vitejie, comandandt1 panduril in t6te batali-ile in contlu Turcilora de la anult1 1806 pans la

boeru.

alusi sa

74

1812, dobandise grads de ofitera in armata ru-sesca si fusese decorata cu cruces, sfantulul Vla-dimira. La 1814, refugitu la Viena de urgiaCaragea, care cAuta sA-10 prinda si predeaTurcilort, fusese presentata de Capo d'Istria side Strogonof imperatului Alexandru. In urmA, in-torcendu-se in tarn, cu recomanda(il de la amba-sadorula rusesca, Caragea l'a numita vatafa deplain la Closanl si avuta fOrte de aprOpe.

Slugerulu Tudort vrajmasti apriga ala abusu-rilora si ala prevaricatiunilort, alt ciocoflora sialu Domnilora fanarioti, credea in ajutorula Ru-siei ; intrase in Eterie creqend-o patronata deimperatula Alexandru ; fusese initiatu de Savasi de Olimpie, dAndu-s1 juramentula in bisericasfintului Sava, care era in locula din bule-yard unde este ast!dcli statua lui Mihaia Vile-zula; primise pe Ipsilanta de sefa pe cuventulaca Grecil, dupA ce se von) organisa in Prii/ICi-pate, vora trece DunArea ca sä. se batA. cu Turcilin terile grecescl, iar elu, fudora, sl re m.e cupanduril lui in tern ca se se lupte pentru 'redo-bandirea drepturilora etramosescit si pentru ster-pirea abusurilora. Eli) aducea In Eterie petovarasil tut de arme cu cart facuse razboiulti desese ani contra Turcilora, aducea ceva si mai multi),aducea numele sea si influenta de care se bucurapintre panduril Oltenia

La 3 Decembre 1820 Alexandru Voda Sutu

sä-la

toll

lut

Fa

:5

cade bolnavh si la 19 Ghenarie 1821 more, Dom-nulh scie cum.

Slugerulta Tudork chemath din vreme in Bucu-resci din ordinulh amiculuT si protectorului setaSamurcash, pornesce in qiva de 22 Ghenarie cu 40de arnauti eteristi, trece Oltulh, ajunge in munpGorjului si MehedirOlui si incepe a scula pan-durimea. In zadarh caimacamia it tratezd de hothde codru si trimite In contra lui pe Prodantl, peHagi Stoianta si pe Solomonh cu plaesi caprimpa mortti sah vita, poterile in loch de a sebate In contra lui Tudoru trech t6te in tab6ra luisi in cate-va septemani ilta gasimil in capulta a 8000de pandurl si 500 de arnauti, bulgarl cei maimulti, acesti din urma comandati de Macedonskisi de 1-lagi Prodanh, cu earl pornesce spre Bu-curesci si in qiva de 16 Martie tabaresce la Co-,troceni. Se clicea ch vine sa taia pe ciocol. La.Bucuresci .ConvOca pe mitropolith si pe boeri si-ipune- sh iscalOsca o adresa catre consululta gene-ralh Pini, prin care se cerea interventiunea osti-loru rusesci ca sa opresca pe Turd de a intrain teat. Asa Meuse si boeril moldovenY la Iasi.dupa -cererea lui Ipsilante.

Toth intr'o vreme inainta si Ipsilante sprecuresci si numele lui era in gurele tuturorti ; serclicea ca,, vine cu MuscaliY cum venise si tatalh,seta la 1806, desi POrta- se grO.bise sa numesca,Inca de la 7- Fevruarie, Douala pe Scarlatil Ca-limahh

Bus

76

Nici Ipsilante nu venia cu Muscalii, nici Tu-dora nu avea ganda sa taie pe boerl; adeverulaadeverata este ca unula cugeta sa-s" desrobescatera de sub jugula Musulmanilora si celalaltavoia sa o scape de fanariotT si de ciocol ; si u-nula si altula credeaa in ajutorula si in protectiu-nea Rusie". ,Imprejurarile politice din afara pe de oparte, necapacitatea si ingamfarea lul Ipsilante pede alta, au facutd ca lucrurile sa, iea una OMdruma si acest" dol capitani sa devie vrajmasIde m6rte.

Pradaciunile si jafurile Omenilora cu cart ye-niati si Tudora si Ipsilante spre Bucurescl, speriaseinteatata pe bietil locuitorl, incata tugeati toil intOte parOle dinaintea zavergiilora si a panduri-lora ca dinaintea unora inimici crucll si barbarl;familiile avute treceaa in Transilvania, in Buco-vina si in Basarabia, iar saracii se ascundeaacum puteaft la apropierea lora, si asteptaa peTurd ca pe nisce salvatorI. Starea OM era dejale, masurile aspre si chiara crude luate de Tu-dolt in contra jafuitorilora nu puteaa sa. aducanicl una remedid, cad panduril lul aveaa dinain-tea lore exemplele desirenate ale zavergiilora. Tu-dora astepta sa vacja pe Ipsilante trecendu Duna-rea, iar Sava si Olimpie, sefil arnautimil eteristesi zavergii, nu chiemaa Iii Bucurescl, fagaduindu-1unula Giurgiii si celalaltd Ada-Cale, si Mitropoli-tuld de la Filpopola im asigura ca-I da 15,000 deBulgarl. Ipsilante, dupa tOte aceste fagaduell, cre-

77

dea sä gAsesca de-a gata o armata organisata sidisciplinata, pe care nu avea de cata s'o comandepe cd.mpula de batae. Ast6-fe16 leganatil pe visurf frum6se iese pe fur4I din Ki§inov intovara-OW de caci-va amid, trece Pratula in nOptea de22 Fevruarie 1821, trage in Iasi la casa cnezu-

Gheorghe Cantacuzino, alergd la Iacovake Rizu,unde intalnesce pe Mihaitl Vodd Sutu, pune pe bo-ierI sa iscalesca o petitiune care imperatula A-lexandru, cerendu-I protectiunea Rusid pentru teraMoldovel, si espeduesce pe cnezuld Gheorghe Can-tacuzino s'o dud. la Laibach.

In cliva de 26 Fevruarie EteristiI si zavergii, a-dunatl In manastirea Galata din Mil de langa

pornescii in procesiune cu stegulit alba pecare erati inscriptiunile

'Ev zoktp vixai'Ex 'r xthveeic /.OD allaTiYWILOCC2,

cu crucea si cu fenixulti e§indil din flacarl ; facarugaciune in biserica Trisfetitele §i pornescu spreBucuresci. Pe strade se citesce proclamatiunea !IAIpsilante, prin care face cunoscuta ca s'a sculattipentru liberarea Greciel si ca trece in Turcia casa combata pe inimicd. Lasd pentru paza Iasulul§i a Domnulul pe Duca si pe Pendeduca §i eliipornesce cu 7,500 de Omeni in contra Turcilorit.

(11Cu acestd semnti veT birui,(s9 Renascd din cenusa mea.

lui

Iasl,

*i

78

Din nenorocire rescularea Grecilorti incepe cujafuirea a 600,000 lel de la bancherulti Pavel('kndreiti si cu macelulti a 80 de Turd, cart ur-mariV de Arnautl, se refugiase in biserica de laGolia.

Moldova era pusa la discretiunea Eteriel, cadMihaift Sutu numise din vreme pe tinerulu Ni-culache Rosnovanu visternicti mare. Slujba carepe-atunct se da boerilorft cefora mai maturl simai esperimentat,l, se daduse acestul fi-indca el(' lusese initiattl In Eterie, Inca la Parisflinch'', de grecula Minas Minaid bibliotecaru laInstitutulti Franciel.

Mersula lul Ipsilante spre BucurescI a fostti undadev6rata mars(' triumfala, pretutindent IT iestiinainte corpurl armate care i se inchina si sepun(' sub comanda lul ; la FocsanT este Intimpi-nata de 340 de final greci cel mat multi stu-der0 din scOla de la Bucuresci, fl6rea tinerimiT,cu care formeza legiunea sacra (fepbc Xdpc.)

La PloescI Ins& ajungu scirile rele : Impe-ratula nu voise sa primesca In audienta pe Cue-zulb Cantacuzino la Laibach, ordonase ca atatageneralulti Ipsilante precum si colonelulti Canta-cuzino sa fie sterst din contrOlele armatel rusesctsi trimisese lul Strogonof la Constantinopolu in-structiunt strasnice in contra eteriOloru si asigu-rarl de amicie Sultanulul, declaranda ca nu sus-tine nicl pe eteristl, nici rescularea Grecilorti pecare o desaproba. Tot(' acolo afla ca. Mitropoli-

tinera,

110

79

tula de la Nicopolt, care 11 promitea 15,000 deBulgari, fusese spanzurat6 de Turd si ca Vladi-mirescu se pusese in rela(ie cu guvernoril forta-retelorti Dunarii.

Pos4iunea lul Ipsilant6 devenia critics si elaincepe a se gandi sa tree& Dunarea ca sa ajungain Grecia urmandu linia muntilor6 Bulgariei, darSava, Olimpie, -Farmache se impotrivescu la a-cestu proiectb, asa ca elti se hotaresce sa remaein Principate si sa prim6sca lupta cu Turcil, luandadrept6 bass de operatiune PloeScii, Targovisteasi Pitescil ; dar descurajarea a patrunsu in inimilezavergii.lor0; prin, scirile de la Laibach si rescii-larea Grecilorti isi perduse t6te simpatiile si totilprestigiula prin purtarea 1or6 vatamatOre si spai-roantatOre. Arnau0 desertail lagarula si se for-mat in bande de talhari. Ipsilante crap ca varidica moralula soldatiloru sei aducendu-I spre Bu-curescl si vent de-si puse ordia la Colintina. La25 Martie 1821, intra triumfal6 in Bucuresci, tragela casa Belului , fOsta locuinta a Vacarescilorti;face o rugaciune in capela din fundulti culla siclupa unti discursil infocatO al6 tin6rulul Dumi-trache Sulu Chiabap, fratele poetului AlaxandruSutu, ostirea face o primblare pe stradele prin-tipale cantandt Marselieza lul Riga :

ciaor p.m) aup.irercianatAo6Xot vcitleOcc ws wireTaw kpicov MooaoDAILivon

TAXaSoc Tdw Tupdvvwv?Tjc

so

se intorca la casa Be lu si infiga steagula in Or-strigandu :

A§a la portile BizantuluT!

A dOua cli Mitropolitulu Dionisie Lupu se pre-sinta cu boeril la acestil generalisima, aratandu -1suferintele teril din causa jafurflora si esceselorazavergillortz si -1i Aga sa pue cap6ta unel ase-menea start de lucruri. Ipsilantu ii asigura ca valua tote mesurite si le ariunta ca pornesce spreTargoviste, clicendu-le si lort sa se retraga la Cam-pu-lungu.

Scirea desaprobaril Imp6ratuluI Alexandru co-municata Domnului Tudora si boerilora de can-celarula consulatulul austriaca Udrischi, it face satrimita la Silistra-Velesi begler begusa-la asigure ca Romanil erau supusl credincios1al SultanuluI si ea Ora se resculase nu in contraPori ci in contra Fanariotilorft si in contra asupri-Honk ciocollorti si Grecilora.

Pe la inceputulti lul Aprilie amandOua corpurilesi ala Grecilora si ala Romanilora se aflaa inBucurescl cu sefil lora ; anarchia era la culme ;-sefil se uraa si se pismuiaa intre dinsil; amandol,si Tudora si Ipsilanta, porunciaa, oranduiati in sluj-be si ridicat dart ; jolt in visterie, jafa in caseleparticularilora. Zavergii si panduril vindeaa qivain amiaza mare pe strade salurl, scule si argin-taril furate si jafuite de pe la hoed si neguatorI.

ta

ai

, Rumelie1,

81

Mesurile aspre luate de Tudora nu aveati alit% e-fectu decatti sa irite si sa. nemultumesca, pe uniTdin comandanti in contra luT, fAcendu-1 sa rivn6-sca la libertatea de plesca de care se bucuraftIn presentti capitanil din ostirea lul Ipsilantu.

Deceptiunea luT Tudora era mare : in locil deall vede Cara libera de Fanariotl si de ciocol, ovedea prada talhariloru si jafuriloru zavergiilorii.In esplicarile ce are cu Ipsilantti IT cere inde-plinirea angajamenteloril sale, sfAtuindu-16 sa trecaDunArea. Ipsilantil, temendu-se de Turd carl se gl-Oat BA intre in tail, precum si de Tudor pe careila bannia de a fi intelesti cu Pasa de la Silistra, islirnparte ostirea in patru corpuri si le pornescesa ocupe Ploescil, Targovistea si Pitescil, lasandtipe Sava la paza si apb.'rarea Bucurescilorii, darmai cu deosebire ca sa survegheze miscArile sifaptele -WI Tudorti.

DupA pornirea lul Ipsilantil sosescu in Bucu-resd trel comisarl Turd trimisi sa se asigure deveracitatea aratarilora lul Tudorii. El se intorciila Silistra, incantatl de cele ce vecluse si de pri-mirea ce li se facuse de popor0, dar cert de lacomandantula trupelora romanescI sii curate Carade zavergil si de eteristi.

In partile grecescl rescularea lua untl caracteradin ce in ce maT grav : Epirulti, Tesalia, Pelo-ponesulti si insulele Archipelagulul se ridicat laarme uncle dupa altele si luptail vitejesce pemare si pe uscatu. Insa ceea ce preocupa maT

Serisori 6

82

mult6 pe guvernula otomanti era cele ce se pe-treceau la noT in tail. CacT, desi-imperatulu Ale-xandru daduse suveranilortt adunatl la Laibachcele maT solemne asigurari despre dorinta sa dea mantine pacea, deli se pronuntase intr'unitmoda categoricu in contra Grecilora revoluttonarlde pretutindenl, desi ambasadorula rusescil es-prima pe tota diva sentimente de amicie si desimpatie din partea imperatului pentru Sultanula,cu t6te acestea cabinetula din St.-Petersburg seimpotrivia Ia orl ce mesuri armate ce voiaPOrta sa iea pentru a inabu:A rescularea Jul Ipsi-lantb, sat cerea ce16 putin6, ca ocupatiunea Prin-cipatelorn sa se faca intr'un6 mod simultantl, cums'a facut6 buns -dra la 1848, cand Romania a fostilocupata totodata de corpul6 Jul Omer-pasa si alugeneralulul Ltiders. Ast6 -fel6 ordinile date ostiri-1or6 turcesci sa intre in Principate era6 revocatea dOua qi, du a cererea si staruinta baronululStrogonof. Si Ipsilant6 putea inainta in ticna, pre-cum am6 vedutO, nesuparatti de nim n1, asa cuma InaintatO si gene alula Cernaief Ia 1876, InSerbia.

Pe la Maiil insa ambasadorula rusesc6, rupandarelatiunile sale cu POrta si paraindil Constanti-nopolulti din causa decapita patria chulul Pcu-menicft si a crucjimilor0 lacut. in contra Greci-lora, n'a maT avutil tine sa se opue la ocupatia-nea Principatelor6; atunci data ordine lnT Si-listra-Valesi, beglerbegulu Rumeliel , Selim-pasa

..

s'ausa

83

trimita ostire ca sa potolesca catil mai in grabsrascOla din Valachia si Moldova. Acestil guvernorilgeneralu pornesce pe Cara-Mustafa kehaiaua sacu until corpn de 10,000 de Turd, Cazaci, Zapo-rojeni, Tatari si Manafi sa ocupe Bucurescii, peIusuf-pasa l'a trimisa la Galal,i cu 6,000 de Omenisa se suie in suss pe Prutti spre pe HagiAhmet Aga pornitti cu 5,000 de Turd de laVidin sa apuce pe valea Oltulul.

Indata ce sosesce Kehaja Beg cu ostirea sa laAfumati, Sava parasesce BucuresciT pornescespre Targoviste, unde se afla

Namai atunci a intelesii Tudor perfidiaatunci a vesslutil ca scopula lorti era sa-la

lase singu u in contra Turcilmt, atunci a parasitticapitala pornindu pe la Bolintintil spre Pi-

tescl.Pans inteatattil s'a demascatt Ipsilantil, in catu

capitanulq Iordache i-a trimisa respunst, ca deva merge mai departe flu va OA in tale gataalu combate. Dar Tudor nesocotesce amenintarile

urmeza drumula.Din nenorocire armata panduriloril nu mai era

ceea ce fusese la inceputtl, ea se demoralisasein contactula de dOu6 luni zavergii. Nesupu-nerea pusese pe comandantula loll In trista po-sitiune de a ordona mai multe esecutiunl capitalechiarti asupra unora din capitani, intre cars si ca-pitanulti Urdarenu, strasnicie care Mae mitt aindispust In contra lui mai cu deosebire pe Ma-cedonschi si pe Prodanti.

l'a

si

Gre-

si ela

,cu

Ia31 si

-

Ipsilanta.

cilora,

84

Ajungenda la Golescl tang Pitesci, Tudora ga-sesce pe Iordache si pe Farmache instalati acolocu arnautimea fora, dar in loch de a i se im-potrivi, cum se laudasera,116 primesca cu amiciesi cu onorurile cuvenite, 1 inchina stegurileImil altora , se ospateza impreunti si eteristilcedeza locula Romanilora, retragendu-se la Pi-tesci.

Dar clilele lui Tudora erat numerate, numaTplanula se schimbase : fusese franca si voini-cesca, acum devenise miselesc6.

Iusuf-pasa din Braila trecuse la Galati, gonisepe arnauti din °rasa si inainta cu 4500 de Turdspre Iasi, urmanda malulti drepta ala Prutulul,Impingenda tota in sus6 pe cnezulti GheorgheCantacuzino pane. la Sculeni, unde-16 silesce sa,primesca lupta; dupa o mica si slaba impotri-vire, Omenil comandati de cneazula sunt siliti se.treca Prutula si sa fug in Basarabia. Pende-deca urmeza esemplulu cneazulul fara a face ceamai mica impotrivire, numaT Atanasie Maurota-lasitula cu 500 de arnauti se lupta voinicescecu tc5ta armata turcesca pana la cela din umaoma.

Iusuf-pasa victoriosa ocupa Iasula, de undeMihaiti-Voda Sutu fugise cu clOue cjile mai naintesi trecuse Prutula.

Cele ce se petreceaa in Valachia eraa multamai grave. Acolo Kehaja Beg, .dupe. ce ocupaseBucurescil porni cu ostirea lul spre Targoviste.

85

Ipsilanta credea pe Tudortl intelesa cu Turcil si ca-nta sa -1 repue vi6ta..In perfidula s6ft proiectil a-yea chiarti pe unit din capitanii pandurilorti. IatAplanulu adoptatri pentru Indeplinirea crimeT.

In cliva de St Constantine, Olimpie sosesce laGolesci cu o mica escorta de arnAuti, clicendti caera chemata la Targoviste, ca sA. se IrAel6gA cuIpsilante despre planulu de campanie ce trebuiasA adOpte. Se asaza ca amid in cbioscu, vor-

si pretenesce, pftna. ce Olimpie is-butesce a convinge pe Tudor sa merga sa a-siste si elu la acelti consiliti de razboitl, fagadu-indirinterventiunea sa si a tuturoril amiciloru casa faca sA dispara hAnuelile §i animositAlile din-tre dinsula si Ipsilante. Unil din cApitanii lul Tu-dolt sustinti cu caldura propunerea lul Olimpie,si Iealulo romAnti, cu t6te cuvintele ce avea de afi In cea mai mare reserva, cu eteristil, se lasasa se Induplece §i pornesce cu Olimpie spre Tar-goviste, fait a lua cea mai mica paza cu

Abia esiti din ochil pandurilorti, cand ajungtiIn dreptulti vailora de la LeurdenT, le ese InainteOrfano cu trei sute de arnauti cars stall ascunsl,le taie drumula, fT IncunjOra se napustescii a-supra lul Tudorti, fT punt In flare mAnile si pi-.ciOrele ducti In tabAra luT Ipsilante, undeflu astepta Caravia, Cavaleropolo si Granowski, casa-la .judece. In cate-va minute i se hotarescedasAnda .si e luatti .de .dol talharl, cari-la duct' la

besca multt

klinsult.

si-lt

86

iazula mod' de la'nga gradina lui Giaraoglu dinTargoviste. Acolo a fosta asasinata miselesce e-roulti revolutiel romane de la 1821. Acesta afosta in qiva de 27 Maia 1821.

Daca. scirea mortis lui Tudora a pututa multumlpe Greci si pe dos sau trei capitanl de panduri,Romanil s'aa simtita lovitl in afectiunile, in spe-rantele si in demnitatea lore. Pandurii adoraqpe sefula lore si Romanil tot! not numiaa Dom-

Tudorii tonsideraa ca pe adev6ratulaDomna alu Terei Romanesci.

Disparitiunea sefului a fosta semnalula desfacerilostiril romanesci; soldatil n'aa mai voiti sa ur-meze nici pe Prodana, nici pe Macedonschi si a-fara de panduril din ceata lul Solomona, cart seluptaa voinicesce cu Turcii in Mehedinti, si a-fara de dOue sau trei sute, car!, atrasi de jafurtsi de hotii, s'aa dusa la zavergii, tot! cei cartcompuneap lagarula de la Golescl s'aa retrasti pela casele lora.

Kehaja Beg pornise din Bticuresci cu 8000 deTurd., in dOu6 colOne pe valea Dambovitei si ,pevalea Colintinil. Ajunsi aprOpe de Nuceta, se ga-sesca fata 'n fata cu trupa In! Colocotroni ase'-zata in ordina de batae. Ipsilante trimisese a-colo pe Duca si pe Orfano, ca sa sustie pe Co-locotroni, cu ordina ca unula sa atace pe Turetin cOsta si celalalta pe la spate. Iar Ipsilante,sosinda in timpula luptel, sa cada asupra centru-lul sa distruga armata turcesca. Planula insat

null

si

87

nu isbutesce din cans& ca. Duca, neputenda re-sista ataculul cavaleriel Jul Tahir-aga, se pune pefug., sperie pe celealalte trupe grecesd ale tutOrfano si Colocotroni, cart se retraga si ajungtiin desordine la Vacaresci, unde era Ipsilante cutrupele lul.

Asti -fela infranta, armata grecesa pornescespre Slatina ea s& tie valea Oltulul in contra lulHagi Ahmet-aga, venita cu ostire din Vidina. Ca-ravia, care comanda avant-garda compusa de ar-nautl, intalninda din josa de Dragasant o colOn&de Turd, care inainta spre orasa, are nesocotintas'o atace ; dar indat& ce se incordezA lupta, Turcilcart se aflail in Dragasant, in numera de 2000,daU foca orasului, alerga in contra Jul Caravia

inconjOra. Ipsilanta, insciintata in Slatina depositiunea critic& in care se afla avant-garda sa,porn esce pe fratele sea Nicolae si pe Olimpie cu501,0 de infanterie, 250Q cavalerie si 5 tunurl.Caravia, cum vede ca-I vine ajutora, iea curaja, ataca pe Carafefizi cu 800 de zavergil calari. Tur-cil resist& ataculut si se napustesca asupra unelcolone dup. deala, o rostogolesca si o distrugacu destivarsre: erail eroicil si nenorocitil Ierolochilin numera de 350.

Intr'acea lupta _cr&ncen& au dcluta gloriosa ti-neril greet cel mat distinst, Sutu fratelepoetulul Alexandru Kiabap, Draculi, Andronic §iLuca, cel patru c&pitant al legiunil sacre ; acoloa cacluta M. Sutu fratele lul Costache Sutu (Su-

04a

88

§i alu dOmnel Mavru, acolo au c6.4uta in-cuventd tots ofiteril si toti soldatii acelel

nemuritOre legiuni.In timpula luptel Ipsilantil a state neclintitil in

Slatina cu 2000 de Omen! calarI, opritu sedice de pIOe si de druma

In urma catastrofel de la Dragl.sani n'a matremasft din armata grecdscA de catil cete isolate,far& nici o coesiune intre dinsele, ratacinda prinv6.1 si prin munti, care in cotro putea, urmaritecu sulita in cOsta de cAlarimea turcescA.

Ipsilantu, aflandii a Sava si Ghencea impre-una cu Michailu, cu Kiuciuc Ciolac si cu totstrupa lore se inchinase lul Tahir-aga si ca fusesetramisl cu Sericoglu in &la zavergiilora, perdeor! ce sperant6., se indrept6z6. spre Turnu-rosusi trece in Transilvania.

Din vama Sibiiulul dateza elu ftiimosula ordintide di pe armata, o adeverata imprecatiune in con-tra zavergiilorii si o laud& meritata pentru vite-jia si patriotismuli1 nenorocitilorti Ierolochiti. Ip-silanta spera sa m6rga la Hamburg, ca sl seimbarce sä se duc5. in Grecia, sa iea parte la luptA;dar arestatti la Mohaci de Austriaci, dup& treiant de detentiune si de bellg, l'a ajunsti mOrteala Theresienstadt.

Farmache, scapatil din incunjurarea let BimbasaSava, isbutise all forma unti corpq de 800 de,arnauti si apucase in munti, day urmaritti de a-prOpe 1500 de Turd, s'a refugiatu in marastirea

ticu)

rea.

tr'untt

89

Secu, unde a tinutu in contra unef trupe de 2000de vrajmasi pan& la mijlocula lul Septembre, cand,inselatil de fagaduelile Turcilorti, s'a predatil. A-colo a fostil prinsil Olimpie si arnandoi ail fostilesecutati fara mila.

Cu caderea acestora dot bravi capitani a dis-parutti on ce urrna de lupta in Principate.

Desi Sava si Ghencea, cars acum faceau partedin armata turcesca, erati cel mai zelosl In gdngeteristilorti, taindu si spanzura.ndti fait crutare,totusl Kehaja Beg nu avea increderea inteinsii.

Intr'o di de parada la curtea generalisimululturcti, Bimbasa Sava, voindii sa intre in odae laKehaja Beg, Turcil tragil cu pistOle asupra lul s'a1111 Ghencea, le sbOra capetele si le primbla pestrade infipte In sulite. Turcil alergati in tote par-tile in &la zavergiiloril, la totti pasulti erati ca-pete infipte si trupurl puse in (6pa. Mu lta lamenevinovat& a peritil, pan& ce unii ()Henri turcitti,arnica ala lui Tahir Aga, a gasita o formula princare sa distinga pe Romani. Omu lig banuitti i sepropunea sa clica :

«Retevei6 de tehl pe miri§te de mein.,

Se (lice a zavergiii, cel peal multi Slav!, pro-nuntati :

aRetevela tela pe miri§tela mela'.

90

ittr Grecil :

,ReOevea Sa Oea pa miriffti Ea mea.

and (tolteanuhl dices Kes, capula si sbura. 1Pe strade Turcil (Mee' desghinuri cu cail, a-

runcanda giritulu in capete infipte pe la portilecurtiloru.

Pentru mantinerea ordinil Kehaja Beg in Va-lachia si Iusuf-Pasa in Moldova oranduise in fie-care plasa ate unu besliu cu 10 neteri, in ora-sele principale cate u-nd Besli-Aga cu 50 de ne-ferl si la Iasi si Buquresci cute unti Bas Besfi-Agacu cate 200 neferl ; politia tOta era in mana a-destora Turd. Catti pentru administratiune Turcilau trimisti la Brasovii si la Sibiiu, sa. invite peboerit refugiti ca sa vie in Cara.

Acosta stare de lucrurl a duratil pana in pri-.

mavara anulul 1822, cand au fost4 insciintati boe-ril ca POrta, dorindU sa cunbsca pasurile -Ora,Cerea sa se trimita la Constantinopolu o deputa-tiune cu care guvernula Otomanu sa se OM ti-

(1) In Iasi asemenea o anecdotl respanditd spune, cA totT eel sus-peep de a fi Grecl erad chemetl pe campia de la Frumesa sitTebuiad sd rostescd frasa : Ciriteitl de teii pe mirifte de mein. Celdcare 4icea tiritela tela pc miristela mela era executatd la momenta.De la o vreme. yeOndu-se ca. GreciT, diva muite Incercd.ft isbutescd.a rosti binisord frasa de ma! susd, semnuld de recunoscere seschimba. Grecil trebuiad sa qicx: Capra negrli in pr trti calcd, pdtracrap in patru, crape capult1 caprei negre, precum petra crapitin patru. Ce! intM GrecT, earl fusese chemati rostescd acestafrasa noul, clicead InsplimantatT : 4Ma fe piatra, capra, el OMiiritelu de teiu. . .)

sd

cL

91

telege. In deputatiunile trimiSe de la Iasi si de laBucuresci era si Ionita Sandulache Sturza, unticoboritoril ale luI Vlada Tepes0, si Grigorie Dimi-trie Ghica, nepotti de frate decapitatulul DomnuGrigorie Alexandru Ghica alai Moldovel.

Dap& mai multe conferinle -Cu VizirtiliiReis Efendi, conferinte cart ail duratti mai binede d6u6 luni, pe la Julie susmentionatil doi boeriau fostti anuntati ca. sunt numiti Domni, GrigorieGhica a1u Valachiei si Ionita Sturza ale Moldovei,si pe la Septembre el luau in mana, carma teri-lora respective, prin singura vointa a Portii deasta -data, fara ca Rusia sa fi participatti la ale-gerea facuta de Sultanulti.

La suirea lore pe trona, Ghica si Sturza, augasitti terile sguduite /Ana in temelie, Albite sisaracite de bandele de zavergii, de basbuzucl, dezaporojeni si de sute de bande de talhari respan-diti peste tOta tara. Pe de alta parte, boeril re-masi in Sibiiti si in Brasovil, fie de invidie, fiemiscati de indemnarl straine, urziati necontenituintrigi si conspiratiunl in contra Domniloril; eelmai indrazneti erail cei din Sibiiti, uncle se afla siconsulula rusescti. din Bucuresci, Pini.

Desi Gavanosoglu, care urmase lui Kehaja Beg,nu permitea ostirilorti de sub comanda sa ceamall mica abatere, dar presenta sefilora militaryTurd alaturi cu Domnil teril aducea cea mai marevatamare autoritatii domnesci, asa de esemplu, pe,o simpla denuntare facuta lei Silistra-Valesi in con-

i tar

92

ira boerulul Alecache Vilara, a carui femee era-chiard ruda de aprOpe, nepotl de sort,: lui Gri-gorie Voda Ghica, acesta boerd fusese arestatd deBas-Besli-Aga, pusil in flare si trimisu la Eski-zara, unde a fosta detinutd mai multi de doiant La Iasi boeruld Hasanache, care facea par-te din casa militara a lui Ionita Sturza, a fostaarestata de Kiuciuk-Ahmet-Aga si pusa in span-zuratOre fara macar a preveni pe Domnd, subcuventu a aceld Hasanache, dupes ce crestind fi-indd se turcise, s'ara fi Intorsd iar la religiacrestinesca, ca sa scape de pedepsa de care eraamenintatd pentru und omord ce savarsise asu-pra unui turcd.

Pini conta pe intrigile boerilord oposanti refu--gi0 in Transilvania, sperandd o turburare In contralui Grigorie Ghica mai alesd, care sa dea und pre-textd de interventiune.Rusiel. Ostirile stall pe ma-lulu Prutului gata a trece In Moldova.

Acesta purtare a lui Pini, care lucra pe fates la-o rescOla In tell, nelinistea fOrte multi, mai cudeosebire pe Englitera si pe Austria, cars cautadcu on -ce prep s6. Impace pe Rusia si sä faces saAispara neintelegerile si nemultumirile ei contraPortii.

Expeditiunea lui Buluc-basa Simiond, ornd aidBrancovenului, fusese nimicita de Magheru, care-ldsilise s6. se IntOrca rusinatu In Sibiid de unde fu-sese trimisa. Se crede a art' fi fostti arestatd siInchisd la Alba-Iulia, dupes cererea hi Voda Ghica,

93

prin Fleipz Akenan, consulula austriaca dirtBucuresci; altil creda ca ar fi trecuta in Serbiaamestecandu-se cu Carjalii.

Dar din t6te incercdrile boerilora cea mat se-riOsa a fosta a lui Ghita Cucuia cu Toma Bra-tianu si cu Serdarula Cristu, car' adunase 600de strains voluntari la pasula Vulcana, cu car'credeaa sä ridice panduril cum facuse Vladimi-rescu, dar el n'a6 tinutu nits (Mae Bile in contralui Magheru. La cele d'intal detundturl de pw6.au foga pdrasip de 6menil cu care ajunsese a-prOpe de Cozia. Toma 13ratianu §i cu Cristea aufugita la Petrosani, iar nenorocitula Cutuitt a ca-OM cu 20 de tovara§1 in puterea lul Maghentcare i-a dust dinaintea Domnulul la Bucurescl.Dap in judecata divanulul, au fosta condemnatica culpabill de inaltd tradare, §i Gbi0. Cutuiii cudos tovar41 au Igsta sOnduratl in Targuld de-afara, singura esecutare capitala in tote timpulaDomniei lul Grigorie Vodd.

Dupa acesta incercare, care se dice ca ar facostatu pe boerl 500,000 de lel , imprumutati deconsululu Pini, acesta, ne mat putenda pune te-meia pe vorbele boerilort, vedenda influenta lorescOdenda pe WU cliva si increderea terilora inDomni crescendo din ce in ce mat multu, lucru-rile ludnda o cale regulaa, a pardsita SibiiuI4orcipsita chiar de guvernula sea.

Contele Neselrode a luata alta cale, ca sa a-jungd la realisarea scopurilora sale; s'a hotarita

94

sä primesca bunele oficil ale Engliterilsperanda s& puna incetula cu Incetulti sa

cad& Wta vina asupra Portil si s& dobandesca,data nu aprobarea Europel, dar asigure celt1putinti neutralitatea el in razboiulti ce proiecta. LaMaiti 1823 consimte in sfil situ s& transmit& amba-sadorulul englesiI la Constantinopolu, lordululStrangford, o not& in care enumera nemultumirileel contra Portil.

De si dup5. instalarea Domniloril partea cea marea armatel turcesci, adus& In tar& contra zavergi-flora, se retrasese in cetatile Dunaril si se lasasenumal ca la 4000 de neferi cu beslii lorti subcomanda a dol unulti in Bucurescisi altulti in Iasi, ac6sta ocupatiune, de si putintinumerOsa, totti nu putea fi suferita de tarn, si Ru-sia se servia de acesta nemultumire. In nota dartransmisa lordulul Strangford figura In intaiuillrandil alft nemultumiriloril Rusiel in contra Por-iii ocupatiunea armat& ; in ala doilea randa fi-gura numirea Domniloril fara participarea Rusiella alegerea facuta in pers6nele ,numite.

Lordula Strangford credea in buna credinta aguvernuui rusesca si era convinsti ca t6te ma-noperele lul Pini erau far& scirea cabinetulul dinSt. Petersburg si contrare intentiunilorti

La intervederea ambasadorulul englesu Cu ReisEfendi, acesta-I T6spunde, c& numirea Domniloradintre boeril pam'entenl nu aducea nicl o schim-

si aleAu-striel,

s & -s1

imp6ra-tulul.

95

bare in sistemula de administratiune a 16ri lona,cad nu se calca nicl unti tratatt, nicl o stipu-latiune, cad nicaeri nu era cps& ca Domnil sa seiea dintre familiile grecesci; Catti pentru notificare

ca acesta neimplinire de formalitate prove-nise numai din lipsa ambasadorului rusesca dela Constantinopola.

In privinta be§liilora Reis-Efendi r6spundea, canumerulu lora nu era cu mull& mai mare de cat&fusese inainte de 1821.

Din partea sa internuOula, Baronulu Otten-feld, care avea instructiuni sa ajute din tateputerile actiunea lordului. Strangford, staruia pelanga Part& sa fac& concesiunile necesare si is-butise a indupleca pe ministrula Turca sä fag-duesca, ca va reduce numerula besliilora la 850si c& chiara acestia sa fie pusi sub autoritateadirect& a Domnilorti, cum fusese maihainte de 1821si ca va notifica inteuna moda oficialu numirealui Grigorie Ghica si a lul Ionia Sturza, indata ceva yen' ambasador& rusesca la Constantinopola0 se volt restabili relatiunile diplomatice.

In privinta Greciloril nota contelul Neselrod nufacea nici cea mai mica mentiune, dar ceva simai multd, Ia intrevederea celorti doi fmperati IaCernttuti in Septembre 1823 Alexandru esprim&unk adeverata desgusta pentru Greci din causaintrigiloru si neintelegerilora dintre dinsii, declaraca nu va cere nimica pentru el si protest& sustii tare in contra intentiunilora ce i se atribuia,

cjicea

96

ca art voi sa aduca turburarl si perturbatiunl,Ca si la Laibach, elt qicea ca voesce pacea

se arata furiost In contra agentulul set Pini pen-.tru Incurajarile ce da boerilort emigratT, fagaduindt ca-lt va destitui. Faptult urmeza cuvintelortisi Indata intorsil la Petersburg Imperatult or-dona rechemarea Pini si lnlocuirea lut cuehibaciult Minciaki.

Fata cu Lordult Strangford, adresandu-setye contele Neselrod, flu Intreba data noult numitt era rust si respunclendu-i-se ca era italiantdin statele papale

Atata mal bine, .11 dice Imperatult, Iml pare4 ca acestt omt este 'bunt pentru postula ce-I«Incredintezt. De me voit fi inselatt fit voit«destitul si pe dipsulti, cum are' destituitt pe4Pinie Nu voit ca agentil mel sa se amestece In4afacerile principatelort.,

Dupa asementa cuvinte fapte, marl trailsperantele pentru mantinerea pacil, Inca si malmare Increderea in sinceritatea ImperatuluI Ale-xandra, desi Linea ostirl gramadite pe malulUPrutulul.

Noult consult generalt Minciaki era insarci-natti sa m0g5. mal Intal la ConstantinOpolt sareguleze nisce afacerl comerciale cu POrta s'apolsa treca la postult sett la Bucuresci.

Ajungendt la Tarigrada, Minciaki incepe tra-tarile POrta prin nota din 24 Februarie 1824,In care, pe langa cererea de desertare a Princi-

lul.

ca-

si

cu

.

:

97

patelort de trupe turcesci, pe langd notificareaformala a numiril Domnilord si a restabilirii startde lucruri, asa cum erat inainte de resculareaGrecilort, mai cerea ca POrta, sat sä lase liberanavigatiunea Marii-Negre pentru corabiile Sicili-ane, Napolitane, Sarde si Spaniole, sat sa le per-mita a lua, ca mai nainte, bandiera rusesca ; sitermin& cerendu, in trecett, ca P6rta sa impacepe Greci acordandu-le respectult religiunil si sta-bilirea unei stall de lucruri juste si durabile.

Pentru intaia data Rusia punea cestiunea gre-cesca pe tapetti, desi nici vorbd nu fusese des-pre acesta in tratativele anteri6re cu LordultStrangford ; dar Rusia intelegea ca, desi guver-nele, atatd alt Franciel catt si alt Engliteril, nuaveau icl o simpatie pentru rescularea Grecilord,dar ca dinaintea desteptaril opiniunii publice, caredin qi in di se manifesta mai multi in fav6readescendentilort lui Pericles si al lui Leonida, gu-vernele Europel nu vorti pute sa nu sustie o ce-rere in fav6rea Grecilort. Si in adevert nu seinsala, caci, departe de a se opune acestei ce-reri neasteptate a lui Minciaki, at trebuitt säo sustie si pe dinsa ca si pe celealalte, sfatuindtpe POrta sa formeze trei principate sub numi-rile de Grecia oriental cu Tesalia, Beotia si A-tica ; Grecia occidentals cu Epiruld si Acarnania ;Grecia meridionald cu Morea si Candia.

Acesta soluti une, desi eta und inceputt de des-membrare a Imperiului Otomant, dar cela putint

SgrirorY. 7

98

avea avantajulu de a fi in aparenta o disolutiunein favOrea nationalitatilora, call compuneati acestaimperil. Dar cum in urma au ajunsa cele trelputerl, Francia, Englitera si Rusia, a consilia da-rea Moreil lul Mehemet-Ali, pao. de Egipta ? Aidse amesteca vederi personale si interesate. Asade esemplu Francia lul Carola air.' X-lea voia In-cetarea revolutiunil grecesci cu orl-ce pretti, pen-tru ca o considera ca o reproductiune a revolu-tiunil celei marl franceze; era speriata de numelede Carmaniotl cc-0 dal in insula Omenil parti-duluI celti mal neimpacatil Turcilora ; asa restau-ratiunea ajuta pe Rusia in ideile de desmernbrarea imperiulul Otomanu si sfatuesce darea Moreil JulMehmet-Ali, cu. speranta sa pOta pune mana peEgiptu, cand Mehmet-Ali aril fi avuta trite pute-rile sale in Morea.

Englitera, si ea, prin consideratiuni de o altanatura, ajungea totil la solutiunea de a se da Mo-rea lul Mehmet-Ali, intelegendti gandirile Francieisi temendu-se ca nu cum-va, printer) intelegerecu Rusia, afara de cooperatiunea eT, sa null perdapreponderanta ce dobandise in Turcia. Asta-feltsustine ideea Prancio si a Rusiei, pe and pe dealta parte ajuta pe Greci cu banI ca sa pr5ta re-sista luI Mehmet-Ali si ast-fell sa slabesca si saruineze pe acesta puternicA pace, in cat sa nuse mal pOta gandi la independenta Egiptulul.

gAvetl doI iMmicI, cilicea lorduki Strangford410 Pertef-pasa, pe Mehemet-Ali si pe Grecil re-

99

tvoltat,T, unul ascunsa Inca, dar care in curenda-tva ridica si elu masca, celalalta care lupta cu

SUCCeSa punell pe unula in contra altuia si se«volt slabi si se volt distruge unula prin altula.

cam pentru Rusia, on ce solutiune fl era buna,destula sa se rupa, cata mal multu din imperiulaSultanulul.

Asta-felt, . pe ca,l deosebite, catesi trele puteriledad Portil una data identica si care nu puteasa nu placa unul guverna de resbunare in contraGrecilora. POrta, urmanda acestorti sfaturl, fri-mite lul Mehemet-Ali una &mama, prin care-Iconfers. pasalicula Moreil, insarcin'andu-la sa tri-mith ostire ca sa potolesca cu on ce prep re-volta acelei provincil si punendu-I flota la dispo-sitiune pentru transporta de trupe.

In ceea ce privesce cestiunea Principatelora,POrta nici nu iea vre-o mesura, nici nu respunde,in MO din qi in Ili relatiunile cu Minciaki de-villa mai acute. Ministril intrebati de re-presentantil puteriloru despre starea in care se a-fla acele tratative, respund1 cu indiferenta, caPorta era hotarita, d-iparteze pe

Ibrahim, teribilula Ibrahim flula lul Mehemet-luase comanda trupeloru egiptene, debarcase

trupe in Morea si incepuse operatiunile sale, cuo cruclime care revolta pretutindenl in Europasimtula publica. Grecii se luptati vitejesce. Con-durioti, presedintele guvernului Moreil, isbutise, printrimisii sal, Orlando si Lusioti, sa, ridice 280,000

;

Portit,

s beslit

Ali,

100

lire din imprumutula de 800,000 facutd la Lon-dra ; subscriptiuni u veniall din tote partile siByron pregatia expeditiunea in contra Lepantutur.

Nu mat remasese nicl o speranO. pentru man-tinerea patil ; trupele rusesci stall gata WA. intreIn Principate, de nu pentru a declara rdzboill Tur-cilorl, dar eel& patina pentru a ocupa terilenarene ca o garantie.

Acdsta era starea lucrurilord candil, la 3 De-cembre 1825, sosesce la Constantinopole scireamortil imparatului Alexandra, patru dile inaintede a inceta din viatA, cacl acestil monarch a murite la 7 Decembre.

Fratele s6ti Nicolae II succedezti, dar turbur6.-cart au intovarasittl mOrtea imp6ratului A-

lexandra si spiritulti de revolt, si de conspira-tiune care s'a ivitu in armata rusesca, InlAturapentru momentti temerile until razboiti.

Austria si Englitera, profitanda de acesta rti-gaz6, atatu Labzaltern, ambasadorulti Austriel laPetersburg, precum si internuntiulil Ottenfeldcu lordulti Strangford la Constantinopole, 1ucr6z6.cu staruint a. si in Tunic 1826 dobindescu de laTWO. retragerea besliilora si reducerea loth lanum6rulti de 850, pusi sub ordinele directe aleDomnilorti, liberarea lui Vilara din inchisOrea dela Eski-zara si trimiterea de plenipotenti (mura-hasi) la Akermati, ca sti trateze si s5. determinerestabilirea de statu-quo dinainte de 1821 In Prin-cipate. ImpAratula Nicolae ins/. voesce, ca mat

du-

rile

101

nainte de Intrunirea plenipotentilora, sa esiste ointelegere prealabila asupra teritorielort1 in litigiudin Asia, conformandu-se tratatuluT de Bucurescldin 1812. Turcil cereaa sa li se remits Anapa,pe care o dOneati Rusil sub cuventa ca el po-sedati acesta puncta Inca cu 20 de anT Inaintede a face parte din teritorula Mingreliel si mareAbazi!, pe cand apartinea Georgiel a card prin-cipe o cedase Rusiei, pan& nu recunoscuse Incasuveranitatea PortiI ; pe de all& parte Turcil nuvoiaa sa remits Rusiei Kemhelu, Redul-kaleSukum-kale, stipulate in tratatula de la 1812, panace nu li se va reda Anapa. Intelegerea s'a facutala Constantinopole prin staruinta ambasadorilorasi generalulu Worontrof cu Ribaupierre au fostatrimisi la Akerman sa trateze cu Murahasi Turd.

In conventiunea incheiata s'a data deplina sa-tisfactiune cererilora Rusiel ; Intre altele s'a sti-pulate sa se dea Principatelora o organisapneregulata, articula care a fosta isvorula din careau esita regulamentele organice ce ne -au guvernattlpana la 1848 si la 1857. Nu s'a insa niciunit cuventa in privinta Grecilorti, si Ribaupierrea fosta trimisa, indata dup& Incheerea conventidde la Akermanu, ca ambasadora la Constantino-pole si Minciaki dusa la postula sea la Bucu-reset Acum pacea parea asigurata mar multi decata orT .cand si ori ce banuiala de ostilitate dis-paruse, cand lordula Strangford este rechematusi inlocuitt 1111u felaw (tovarasa) ale univer-

clisa

,cu

pi

102

sitgil de Cambridge cu Stratford Canning, v6--

rula vestituluT liberalU George Canning. Noulttambasadorti a16 Angliel debutase in cariera di-plomatic& in anal 1807 ca secretara de amba-sada la Constantinopole, pe cand deabia era de21 de ani, de unde apol fusese trimisti la Wa-shington ; era unti entusiasta alu causer Greciloriplinu de suvenirile nemuritOre ale clasicitatii siantichitatiloril Elene. Tinerula ambasadora aduceacu dinsula conventia incheiata la Londra intreFrancia, Rusia si Englitera privitOre la Grecia.

Desi puterile se intelesese la Laibach si decla-rase ca afacerea greca era o cestiune cu totulqde administratiune interiOra in care nimeni nu,avea dreptulti 8a se amestece, acum insa vo-

intervie si sa intervie cu forta, caci sestipulase in conventia de la Londra, ca flotelecombinate volt merge in apele Greciel sa opre-sca cruc,imile ce se comiteati de trupele egiptene.P6rta, refusandti de a da satisfactiune cererilorti am-basadorilorti celortt trel puterl contractante, Strat-ford Canning par5sesce Constantinopolula, se re-trage la Paros uncle-16 urmeza mar in urma am-basadorulti Latour-Maubourg si Ribaupierre. Gu-vernulti revolutionarti grecescti se transportase laNauplea, flotele sunt chemate, si consecinta a-cestel actiuni a fosta oprirea debarcaril de n6u6trupe egiptene si distrugerea flotei turcesci la Na-varin. Cine se pOte opt.i de-a nu gasi, si aicT co

iag s&

103

asem6nare cu cele ce se petrecti si cu cele ce sepregatescti asta-dl in OrientO?

Desi intentiunea Engliterel n'a fostii de a facedin refusula Portil o stare de razboiti si de os-UMW, dar nu era tote astir -felti si pentru Rusia,careia il placea sa considere Navarinubl ca unuinceputil de ostilitati. Intr'o explicatiune cu Per-tef-Pasa, care ar6ta lul Uszar, insarcinatula ruse,obstaculele ce existh. In Coranti de a da cestiunilgrecescl solutiunea ceruta de puterl, acesta it cji-cea, cu una tone put,inti curtenti, ca este o in-congruitate de a tote pune inainte legea sfanta aCoranului, cuvinte la call Pertef-pasa respunde :

40 credo si eu, cacl daca Crestinii are sci sataprecieze valOrea acestora argumente si a legita nOstre sfinte, s'ar fi facutti de multO. musulmani.,

De la Petersburg lordula Dudley scria ca, desi lupta de la Navarinti si incetarea relatiunilortidiplomatice cu POrta da drepta Rusiel sa se con-sidere In stare de razboiti cu Turcia, dar ca im-p6ratulti Niculae MI asigurase pe cuventula s6t1de onOre, ca nu avea de &Ida sa bage trupelesale in Principate ; vine ins& In urma circularaPortil din Fevruarie 1828, trimisa tuturora guver-noriloru de provincil, in care Rusia este tratatade inamica. a Islamului si de instigatOrea insa-rectiunil grecescl, in urma careia imp6ratulti Ni-colae trimite pe Leven la Londra cu 0 nota, Incare face cunoscutti guvernulul englezt, ca IRA-ratulft se vede provocatu prin n6u6 injuril din;

104

partea guvernulul PortiI si chiar prin acte de Os-tilitate, precum eraa incurajarile date Persiel de anu respecta armistitiula incheiata cu Rusia siobstacolele aduse necontenita navigatiunil in Ma-rea-Mgra, si declara ca Rusia se consider& deaid inainte in stare de razboia cu Turcia si ca,va impinge operatiunile militare pan& ce va do,bandi satisfactiune pentru ofensele ce i s'aa fa-cuta, desavarsita aplicare a articolelora tratatelorade la Akerman, garantil indestulatdre in contraobstacolelora naviggiunil rusescl in Bosfora si in-demnisarl de razbola. Mal adauge nota adusa deLeven, ca. Rusia se credea obligata prin tratatulade la Londra sa dea o solutiune satisfac6tOrecestiunil grecesd.

Guvernula portil, prin sistemulR s6a nenorocitade temporizare si prin ingamfarea sa, prin esi-tatiunile si imprudentele sale, daduse Rusiel o a-parenti de dreptate de a-1 declara razboiti si a-cesta inteuna momenta, cand WA opiniunea. inEuropa era in contra el, cand se afla cu totula iso-lat& si abandonata la discretiunea inamicului sea.

Acestea erat positiunile respective, cand in qivade 7 Maia 1828 ostirile rusescl, sub comandaprincipelul Witgenstein, treca Prutulti la Sculeni,si la Rea ocupa. Iasultt, inainteza spre Bucu-rescl, inconjOra fortareele de pe malula Dunarilsi Witgenstein pune mana pe guvernulu Principate-lora, numinda pe Conte le Palen presidentu plenipo-tenta ala divanurilora teril.

VI.

Iubite

Tu scit, ca si mine, a a foga unt timpt candtrebuia mare indraznela si abnegatiune unlit ro-mant, ca sa cugete nationalitate si libertate ; pen-tru acesta 11 trebuia mat intait sä renunte laort ce favOre, la ori-ce solicitudine, la orl ce drep-tate chiar din partea guvernulut, s. inchee pacttcu persecutiunile, cu exilult si cu proscriptiunea;sa lase orl ce speranta.Fericitt acela care-0putea conserva afectiunile familiet, cad pang,acolo mergea gOna in contra acelort- cart indraz-niat sa iasa din randurl. Acel cart se hotaratsa vorbdsca sat sa scrie despre drepturile Roma-

despre viitorult' si despre sperantele lort;sa pomenesca macar de desfiintarea robieT, deimproprietarirea clacasilort, de incetarea protectorratulut, de recuperarea autonomiel, de unirea Mol-dove! cu Valachia; sa critice nedreptatile si preva-

amice,

nilora,

106

ricatiunile in justitie si in administratie, trebuiaasa se duc . peste tell si peste marl, sa se ascundai sail schimbe numele, cad alts -feld se espu-

neat a fi trimisi sa -ill spasesca sentimentele siIndraznela in vre-o temnita sail cela pucina invre-o manastire. Nol am apucata timpuri grele,pe cand Campineanu, Mitica Filipescu, NiculaeBalcescu, se pocaiaa la Plumbuita, la Snagovd,la Margineni si in ocnele de la Telega, topindu-s1sanatatea si averea.

Acum lucrurile s'aa schimbatti. A striga peWe tonurile, cu vreme si fara vreme, din gurasi din condeia: patrie, libertate, egalitate, indepen,-denia ; a incrimina si a batjocori pe aces earl nutreca peste marginile moderatiunii, a bunel cu-viinte si a modestiei, a acusa de tradatori peOmenil eel mai devotatI binelul terei, a-I tratain mods irreverentiost, a-I lovi si a-I insulta, nunumal ca nu este periculosil, dar este gloriosasi chiar banosa. Apol cand invapaiarea patrioticatrece peste fruntaril, peste Carpatl sau peste Hema,ea da drepturl netagaduite la sinecurl bine plati-te, la misiuni cunoscute sail necunoscute in bugeta.

Ceea ce era paguba odinidra a devenita spe-cula si profitd, si numerula infocatiloril cresce inproportiune cu incurajarea ce gasesca si de lapublict si de la guverna. Lacs sa fie, broscemulte, dice proverbtila. Persecutarile si invecti-vele ate r6masil partea acelora cad nu se sue pestresina, ca sa strige la patriotisma, sail cart nu

107

se asocieza cu acel cart practica calomnia si in-juria in fav6rea vre -unul partidt coloratd, si a-supra acelorti cart s'ard rnultarni cu mai putina.ostentatiune, cu mai putina fanfaronada si cuceva mai multa incurajare data literelord, sciintiisi artelort, ceea ce ne-art face sa aducem t sinol contingentuld nostru la opera cea mare a ci-vilisatiunil si ne-ar da drepti la recunoscinta

celord marl, mai multi Ole decatd vi-tejia soldatilord nostri si sporiri de teritorid.

Peste clOue-deci, cinci-cleci, o suta de ani pOteca ecru gas). publicistl si istoricT, cad sa, arategeneratiilord viitOre in ce parte a fostd mai mull&si mai adeverata iubire de Ora si sa le inditedrumuld cell adeveratu ce trebue sa urmeze ;pans atunci ins& merituld si gloria von) fi par-tea sbieratorilord si dibacilord, si primejdia estemare.

Patriotil infocati nu astOpta judecatatall de sprijinuld ce gasescu in opinia public&cea ametita si ratacita si in partisanil factprin fell de felt de mijlOce, isi aproprieza tote fap-tele cele marl si frumOse ale natiunii, se proclama.Omeni marl, pi punt lauri pe frunte si cent sa fieadorati.

gRevolutia barbatit-rnio!)

cjicea o cocOna, cand votbia de revolutia din 1848.Erould cu mantaua alba nu voia sa. recunOsca,ca. acea resculare, aceld strigatti de durere si de

istorieIr

na-tiunilord

108

indignare alt natiunil era opera unel lucrarl sta.-ruitOre de mal multe generatiunI. In Ingamfarealul, credea a Inainte de dinsuld nimicti nu fu-sese si data Romania si romanismulti numal dela venirea sa pe pamentd. Inainte de dinsulu nicllimbs, nicl natiune nu esista inteacesta mita alitiumil, elti lumina si patriotismuth ; afara, de eltitnumal intunericd si tradare! Isl atribuia sill a-propria trite evenimentele politice in generalti, sirevolutia de 1848 In specialty, dar, in elastici-tatea sa de convictiuni, trata acelti mare si ge-nerosti act5 alit Romani lora de uneltire diavolesci.orl de cate orl trebile nu-I mergeati bine si pe-wig din articolil programel natiuniI II atribuiannel negre tradarI si unei tesaturI infernale, incare incurca si incrimina pe Romanil cel malagerl, pe acel a carora viata fusese mitt sire nein-treruptil de sacrificif si de devotamentil.

AstAzI partidele striga in gura mare si fallrusine.

«NoI si numal noi ne iubimil tara!»

«Nol si numal nol i-amti datti libertate, ega--ciliate, unire, principe strainu si positiune po--thuca si independenta!»

t Nol si numal nol amil salvat-o de cei re si* de cel viclenl !»

t Acel cart nu credit ca nol si nu sunt cu*nol, sunt inimicl al Romanilord si al roma-

109

«Thismului, tradAtori, vinduti TurculuT, Ungurulut«si Englezulul !

«and guvernulu nu este In mama nOstrA tote,«mergti r66, indat& ins& ce noroculio ne da, pe«Ivan& franele statulul, atunci intr'o clipA, ca«printr'unt fermect, lucrurile se schimbA !

«Increderea in viitora renasce, spiritele se li-«nistesca !

*Securitatea si justitia domnescu pretutindenl!*«Totti Romanulti traesce bine, la ,tara si In

«orastl, nesuparatu si nebantuitti, petrece cu por-«tile si cu usile deschise qiva si nOptea, far&«zavdre la usl si la ferestre, Mr& pusca, far& pis-«to16, lAr& temere de foal la c161, la magazil si4 la case!

*CaiI si boil nu se mai imbolnavescb, nu se mai«fur& din cosare nici de pe ampu; epizootia intl.&f in gaurl de serpe, lacustele fugti peste DunAre«satt sbOrA pe deasupra Carpatilork spiculi).gra-tului cresce lungu de-o palm& si desil ca padu-«rea, protiloril si betivilortk le cresce mintea de_«poti s&-1 fad si ministri data vrel, copiilorti le-«crescti condeele, ca sa ne ante n6u6 osanale si«celort cars nu vino in numele nostru sit as-,«varle imprecatiunl si injuril.

*Romanil se inarmeza, datoria flotanta se stin-« ge, finantele prosper& si, mai presusu de tote,«demnitatea t6ril si drapeluliI nationalu se ridica.«din umilinta in -care at fostu Mite de toil a-«eel cart nu erau nol. Lumea se linistesce in-.

110

4 data ce Agentia Havas si reporteril arm* Eu-«ropel ca ne -amts suita iar not la putere. l,

«Iscalituri de Orneni de WA varsta cu sutele«si cu miile marturisescd prin poste si prin te-flegrafa aceste fericiri, dandu grade cerulul c6.

«iar i-a Invrednicita Dumneclea sa vacil la pi-otere pe Omenil de genia si pe patriotii cei marl4 carl realiseza aspiratiunile natiunii.)

«Tota ce s'a facuta mare si patriotica s'a IA-

«cutti de mine si prin mine, qicea mai deunacli o«individualitate dibace; tota ce s'a facuta far& de«mine, s'a facuta rea si trebue stricata!*

Fatuitatea facticOlora si a demagogiloru, a al-bilora si a rosilora, este atatft de mare si-I or-besce si pe unit si pe altil 'Ana inteatata, incatSO atribue lora si numai lore evenimentele carsaa resultatti din cause marl si complexe, la callel a0 fostti cu totula strami.

Publicula crecletora si uimita se Inchina andunora cand altora; rail si tradatoril de eri devinageniurl bune si patriot! devotati de a dOua cli,pant-ce iar se inteircc sfera de esa ceialalti d'a-supra, Incat RomAnula, ne mai sciinda la ceSfanta sa. se Inchine, Isi da numele tuturorti ad-miratiunilora si reeunoscintelora telegrafice.

Dorinta ce are fie-care de a face sa se creqadespre sine, ca ela si numal ela a facuta tota ceeste bine, totti ce este mare, trage dap& dinsanecesitatea de a defaima pe ceialalti, de a Inne-

111

gri in ochiT natiunil tot ce nu este ela, si a sepune ca singurula capabila, curata si buna. De-aid s'a nascuta scOla calomniel si a injuriel, carea adust zizania, ura desbinarea, o scOla a careradeptl, pentru a popularisa neadeverula si er6rea,nu-sl cruta nicl una sacrificia, espresiunile ceIemar batjocorit6re curga ca din isvora.

Daca cineva are nenorocirea de a consilia mo-deratiunea si modestia, de a pomeni de economilin finance, de a dice ca progresula.unea nu sta in institutiuni earl nu au alta scopesi alta resultata decatt de a satisface vanitatea,daca denunta vre-o abatere, saa nu aproba.per-secutiunT nedrepte, conspiratii inventate, presupu-neri si acusatiuni infamante, indata. o suta decondee si mil de limbi tabaresca pe dinsulti, iludenunta opiniunil publice, ca vinduta streinului, caoma cu inima 'Agra, inimica alb mariril si ala glo-riei nationale; daca dice cui-va ca s'a abatuta de laprincipiile cele adeverate, de la principiile acelepe earl le sustinea err cu tarie si cu talenta sica apera reteveiula lul P. T., lul K. si I. G., deunde-la zombatea cand era in mana archiereululN. S. si a lul T. D.; ca astadi aproba influentamoral& in alegerl, influenta in contra careia a_

tunata si a fulgerata, cand era practicata de altii,inclata i se respunde ca e paraponisita, nebuna,ca veneza ministera, ca, voesce resturnarea sta-ril de lucrurl esistenta ; i se atribue gratuitti in-famil si fapte nedemne, si grape bogatiel de 6menT

. ,

si civilisati-

si

112

de bite specialitAtile, se gasescti tridestut cart saateste prin graiO si prin scristl, ca ad auchtu siau veclutu ceea ce n'a esistatu.

Et din parte -ni, convinsO ce. In totil ce s'afAcutd bunk si bine In tarn, fie-care la randulu-set nu a fosth decatti unit instrumentO zelosu sidevotatu vointel nationale, si ca, propriuhl fiber-Op este de a nu se trichina la presumptiunile ne-drepte, nici a urma orbesce ratacirilord opiniunil,nu anti pututt fi admiratoruld dibacilor0 si sar-latanilord, nu m'amO pututti alipi de acel cleificallsi de acel cart se .punk dinaintea poporulul ca e-rot, pentru ca nu amil pututti da stima si afecti-unea mea deatil acelora cart o merits ; conde-ele cele agere, consacrate partidelora si factiunilort,au fostu si sunt totil-deuna dispuse a me lovi ;scriitoril de asemene felu abusa de libertatea decare se bucura presa; ceea ce el afectioneza matmultu In polemica lora este de a dice acelordpe care-I ataca ca au tra.datd si ca ad furatO ; e-ducatiunea si retorica lora se Invoesce fOrte binetu asemenea acusatiunl, cad ele convinu politicelsi aspiratiuniloril de cart sunt condusl, insa, glo-rie luminelora secolulul, nu mat suntemO In tim-puld Jut Basilio, pe and calomnia putea °moil,ea nu mat are acea putere; asta-c,1 und onitl In-veluitti In onorabilitatea sa pOte fOrte bine ne-socoti acele fovirl ; de multe orl ele cult' pe ca-puld acelora cart se servescd de dinsele.

Starea nOstra morals e de Ingrijitd. dar eh

113

Inca Ott' credo ca ma' sunt Omen' cuget0.si car' nu sunt molipsiti de suflarea ciumOsa acoruptiunii si a invidiei; ca el volt ajunge cutimpula 'la o comunitate de iclel politice basatepe principil adeverata salutare; am credinta caRomani' nu pota intarclia de a se grupa unulacate unula in jurula principiilora libertatil si aleconstitutionalismului sincera aplicate; credo in tri-umfula luminii si adeverului. Vine o qi cand 'sitn-tula ,morale se revolta Kecienda capacitatea, sci-inta si probitatea insultate, principiile morale' sijustitiei nesocotite si calcate in piciOre ; vine o qicand se indigneza veclenda pe guverna. ca facedin administratie si din justitie una instrumentaala patimilora si aid luptelora politice, pe favo-ritil ministrilora impunenda increderea in guvernacu reteveiula, aci-in numele libertatil si ale demo-cratiel, aci in numele autoritatil si alit bunel

Credinta mea este ca va vent curenda timpulkcand Romanil vora intelege, ca, nici libertatea nueste anarchie, nici legalitatea nu este despotismasi ca autoritatea, cu cata este indispensabila soci-etatifora, cu atatu ea trebue sa, fie mai intarita,facend'o sa derive de la lege, a Carel suveranitateeste singurila principia care pOte conduce soci-'etatile tnoderne ; si ca, libertatea cu cata este ma'necesara, cu atatu trebue sa fie subordinateunit si sciintil. Simtula morala nu pOte rabdamulta timpa a vede pe acei cad trebue sa fieausiliariT cei mat puternici aT civilisatiunii, pe pre-

&T Wart 8

earl

rati-

ordine.

114

pe invetatoril si pe invetatere, pe judecatortisi pe soldatti intrebuintatI ca instrumente politice,ca agentl electoral! si de coruptiune; nu peterabda multa timpti sa vada urmandu-se in afarao politica reprobat.a de natiune prin maI multeacte solemne si sa vada ca, sub cuventulti de atine sustl drapelulti nationalti, se alega loculu pe-riculosti alu intamplarilora, sa ne ducemil sa corn-promitemil demnitatea 'Astra, espunendu-ne la u-rnilinte si sa damti pe tOta c,iva ocasiune strai-nilorft de a se amesteca in afacerile nOstre dinlauntru si astti-felti sa se inaugureze o era de in-gerenta a stainulul.

Intel) societate bine echilibrata deosebitele ra-murl ale trebuintelorti nationale trebue sa mergAmana in mana, trebue ca nici politica sa nu fiesacrificata comerciulul si industriel, nici literaturasi artele sa nu fie sacrificate ambitiunii politicesi vitejiel. A sacrifica tote interesele politiceI sivitejiel nu pOte fi, nicl macarti in conditiunile celema! norocite, de catu until succesa trecetorti decare peste cats -va an! deabia mal aduce aminteo inscriptiune sapata in para.

Iata o profesiune de credinta; audti strigandu-se: Dar de ce sa nu-mI fie si mie permisti a ayeambitiunea sa contribuescii cii slabele mele mij-lOce la ceea ce se Pete face bunu si frumosu intera, nu yen. pentru ce apara de o pre-tentiune care nu aril aye nimica de reprehensi-bilQ, dar cu tete aceste linistesca-se temerile de

otd,

Masa

115

indata.. Daca o asemenea ambitiune nu se lipesceaStac,11 de mine, causa este ca et] scitt, ca pentrua guverna asa cum credti et] ca arit trebui guverna-la Romania, pentru a urma cu succesil politicape care o credit eu salutary pentru tarn, ariltrebui sä potti gasi o putere pe care sa me pott]razema. Nu sunt nici destulti de naivil, nici atatade presumptiosti, ca la virsta la care am ajunstisi cu esperienta ce am pututtl debandi, sa -ml per-mitti a -mi face ilusiuni. Nu ml-aril fi iertatt]a crede ca unit mil, care ml se bucura de bunaointa celorti cart dispunt de increderea publicasi in contra caruia s'att coalisatti totdeauna al-bit cu rosil, pOte fi chemata la trebile statului, sauca, chematti fiindu, arti pute sa se tie indestulti,ca sa vadd fruclult] cugetarilorti st osteneleloraSale realizate.

A fi ministru, taxa a pute face ceea ce trebuefacuttl, fi numai satisfactiunea unei vanitatlcopilaresci care nu pOte satura ambitiunea mea.

Partidele mil conduct] opinia sciti bine, canu poll.] nici lingusi patimile si hrani urile, niciincuraja eresurile si prejuditiele multimil,scia ca or! de cate on am avutil puterea, num'am servita de dinsa ca de unti instruments defavOre sail de persecutiune si ca nu am cantataa marl actiunea vre-unui partida, ci am lasattiopiniunile sa se formeze si sa se manifesteze in-tfunti moat Ebert] sub actiunea ratiunil. Sciti cd.

aril

et]

fiindil-ca

116

eta nu mi-am facutu din guvernare uniistrimta si Urania' pe care sa-ltt impunti in pro-fitula vre-unel secte sail vre-unei coterii, nu ampromisil nici acordatu favoruri vre unei coterii nicin'am persecutatil pe vre-unt partidO. Tendintele siaspiratiunile mele fort(' totdeauna de a vede pedmenil capabili units sub drapelult constitutiunil,bine hotariti a practica si a apara principiile depolitica, de ordine, de libertate si de justitie. Do-rescii din trite puterile inimii si spiritulul met" caOmenii onesti si invetati sa se grupeze in jurulil

celora bune si rationale, sa le sustie cutarie si sa le propage prin prin scrierisi prin fapte, cad numai astti-felt' s'arii pute formaconsciinta poporului. singurula fria ce pOte opripe guvernanti de a se abate de la prescriptiunileadeveratelort principii si a nu lasa locil la cre-dinte gresite si stricate prin urn. si prin patimi.Dorinta mea a fostti totdeauna de a vede pe acescare-si iubesca Cara legati intre dinsii printr'o co-munitate de idel si de principil, iar nu printerese de partidti, prin cabale cars nu pott" ayealto resultatt" de catti. a face pe Romani sa pa-:;esca din deceptiune in deceptiune si a-I aruncaintr'unii scepticism(' politico care 'Ate aye celemai fatale consecinte.

Condust" de aceste dorinte, credii ca fact' bineadresandu-ti acesta epistola, urmata de cate-va al-tele, in earl imi propuna a trata cate-va din prin-cipiile earl trebui sa conduca societatea nos-

ideal('

ideiloracuve'niti,

in-

art"

at

117

Ira. Le voiU trata astil-fela precum ele sunt in-telese de publicistii cel mal erninent,1 al Europei asupra carora asta-qi nu mai existh. Intre Omenil

de sciinta politica mal multe felurl de a vede.

VII.

lubite amice.

Ghergani, 6 Gltenarie, 1881.

aduci aminte de intdia nOstra intalnire, suntacum vre-o 45 de an.(, la Paris ; cam pe la a-nulil 1835 ? CincI sau sdse Romani Munteni dinValachia, cum se dicea pe-atund, locuiamq inrue St. Hyacinthe cu Niculae Cantacuzino Pascanusi cu Iancu Filipescu Vulpache. Vol alt.( ataxiaRomani Moldoveni, intre cars si fostulti Domn'dAledu Cuza, locuiati cu uni) profesoril anumeFurnarachi in rue .Notre-Dame des Champs.

tntr'o Duminicd micele nostre carduri se intdl-nird pe Quai Voltaire, si not si vol mergeamii tomspre Champs Elysdes, Mentoril nostri se oprirdunu minutft la vorbd. Nu Kiri cum, nici in ce

dar ne-ama pomenita deodata amestecatl sibratti la brag una munten c'una moldovenii ;vorbiam fie-care limbagiulu provincid nOstre si ne

1(1

--1-

felt',

12Q

intelegeama, par'c'amt fi vorbita aceiasi limba,Ce revelatiune! dinteacela momenta nu ama maihist& MuntenT nicT Modovenl. Erama tot'Romani !

Mie mi-a cacluta parte la bratil una tinera ma-runteiu, cam de talia mea, muchelef la haine;vengherca de postava negru cu brandebururi sicu chiostecuri, paritaloni nohutiT largi de se vedeanumal virfula botinel de Ina; jiletca de catifeavisinie cu &tan de lira de jura imprejuramai multe lanturi de aura la ciasornica. Mi-aspusu indata ca era bogata, fOrte bogatti, si cisera conte ; observandu-1 eu ca la nos nu esistaaasemenea titlurl de nobilime, ela mi-a esplicatuca se afla intr'una casti cu totula si cu totulaesceptionala, ca. M. S. Voda ilti imbracase cucaftana, dandu-i rangula de Comisti, cand era incain legana, si ca de cand inveta carte se convin-sese ca rangula de Comisa este latinescula Comes,eomitis. . Si ca. sa-mT dovedesca si mai bine drep-.tula sea la acesta titlu, mi-a data carta sa devisits pe care era scrisa in litere majuscule

MONSIEUR LE COMTE DE . . .

Lipsia Ins& armoriile ; acesta lacuna provenia,numal dintenna qui-pro-quo, fiinda-ca, scriinda acasa sa-I se tritnita armoriile familiei, se crecluseca cerea pusca de venatOre a betranului sea tats.Esplicandu-se insa maT bine in urma, glumetulasea frate i-a trimist una desemua representanda

olds

121

dot morcovi degerati si intrulocati sub o coronade patlagele.

Tot mergendil spre arcula de triumfti si dis-cutandil cu caniaradulti meti de bratti, caci nune prea intelegeamil in istorie, mai alesii asupradimensiunilora zidurilorti Babilonului, camaradulilpretindea ca erail destulti de largi ca sa Nta tracein randa cinch care in fuga mare, di tinearnt latrei ; ajunsesernti dinaintea palatului dupa Quaid'Orsay, fOsta casa a Consiliului de stall"' din tim-pulil lui Napoleon III, devenita, prin ajutorulapetrolulul, una trista suvenira ala domniei CQ1I1U-'net din 1871. Acea zidire, infasurata Inca in fe-sele schelelora pe cari lucrad mesteri petrari,parea si mai mare, dominandu tOta mahalaua cao namila. Camaradula, vec,endu-me in uimire, cuochil in susii si cu ,gura cascata dinaintea acestelzidirl atatil de marete, imi clise riclenda :

Ce? n'ai mai veclutti asta-fela de case ?Cum ? vol n'aveti in Bucuresci zidirl asa de marl?

Dar credU ca nici vol nu avert asta-felli depalate la Iasi, replicat ea.

Asa! sa yap to casa tata-mea; e multumat mare!

Acesta ilusiune a camaradului m'a costatti matta'rgit dot sorocoveti si o Ora de ratacire pe stra-dele capitalet Moldovel, cad, voindil sa-I fact vi-sits; m'am suita intr'o birja, clicendt birjarului same duca la Comitele de....

Dar unde Bede ? me intreba birjarula.

122

Casa cea mai mare din Iasi, 11 respunda.Las' ch. sciti ; la visternicu Rosnovanu, iml

dise birjarula.Nu! o cash. mare, mare, multi' mat mare.

La aceste cuvinte birjarula isi intOrce capulu,uitandu-se la mine cu mitt felii de mild.

Dar unde al mal pomenittl mata cash. matmare decatft a conului. Niculachi Rosnovanu ?

Sciti ca. tats -teti voia sa te fad medial si tote pusesesi pe chimie ; ne intalniama adeseori sub,castanii Luxembutgului si vorbiama oxigena sihydrogenti, dar observaseniti ch. de cite orl 10vorbiamil de , plantele marine din earl se scdteiodulOi sail de Osele cele mai bogate in fosforil,cascal din WA puterea falcilora ; mai observa-sema ca., vorbindu-0 inteo di de poesiile lui Va-carescu si recitandu-0 una din poesiile iubituluinostru amicti Gr. Alexandrescu :

«Culeatii p'aste ruing sub care adancita.E slava strAmosesca . . . . ,

al deschisti ochi marl si m'al intrebatti dach matscitl si altele. Din qiva aceea mi-anvil (list: ca n'osa te fact medicu.

Cate lucrurl s'ati petrecutti de-atunci pe lumesi mai ales inteacesta coltisora de parnenta, careWta astall numele de Romania, pe care pe -a-tunci nimeni nu-1t'i cunoscea in strainatate nici de,nume macartii Puteamti sa strigamil cattl ne-arilfi luattl gura, ch. suntQmti Romani, stranepo0 de-al

123

1uI Traianti, ca nimeni nu ne credea, nu ne as-culta, nu ne intelegea ; surda le cliceamil ca noteramti Valacht si ca vot eiatt Moldovent; ni serespundea :

cVa sa dica sunte(I Muscall ? sunteti Turdsi prin urmare hotariati ea eramil Greet, de vremeca eramti schismaticl si ne inchinamti la rasaritil;§i mat cu ajutorula Jul Likiardopulo, lul Picolo,lul Furnarache, tut Ventura, si voi si not, nu neputeamil cortorosi de numele de Greci. A trecutu

papa cand unit din Francezi au consim-titu ne dica Moldovalacs si prin abreviatie 11107-dao §i sa numesca principatele Moldachie sau Va-lavie. Nu de multu, Inca prin timpulti domnieilul Alexandru Cuza Voda, o dama italiana laTurin clicea de unti tineru roman% care-I era pre-,sentatil de filoromanula Vegezzi Ruscalla : ca Moj-dovalac (come ? cost giovane e gia Moldova-laco credea ca acestti nume era undunti cinu, Pasa sat Mamamusi!

Intr'o sera doctorulii Mihailidi , fostulti metidascaltI de elinesce in Bucuresci, unit elevti aleinvetatului Neofitti Duca, devenita doctorti in me-dicina pe cand eti dobandiamti gradula de baca-lauriatti, me duce Intr'o serata la vestita filelenad-na de Champy, sora colonelului Favier, unultidin, cel mai marl luptatori pentru independeMaGrecia Acolo amti intainita pe academicula Pa-tin, profesorit la Sorbona, care cu cate-va dilemat inainte me esaminase de limba elina

?

multu

!) rang!),

sa

si -mI

121

dedese o bit& alba nutnai si numai pentruca,citinda pasagiulil ce-mI indicase din Xenofon, pro-nuntasemti :

'Erei .petvto tiipx axead urtcloatve xai Etc

fn locft de a ceti :

EpeI de erent4 emera to schedoa ipefene cal els....

Cu WA ard6rea ce amu pusu, esplicandu-1 canu sunt grecii si ca eramti de rternaspunendu-I de Traiant, de colonii adusi de din-sul4 in Dacia, etc.,, nu am pututti face Asa inte-leg& ca nu eramii nici Turcu, nici Muscalti, nicisa pricepa cum de nu me simtiamu prea ono-rata de a me numi Greet... Si credil ca a re-masti, cat6 a mat traibi, totti incurcata desprenationalitatea nOstra.

In salonul0 dOmnei de Champy se aduna o-data pe septemana tote ce ParisultI contineaelenistfi si filelint; top Francezil Carl luasera partela Juptele de la Misolunghi, Arta si Navarin, top.cat]. scrisesera o carte, o brosurica saa una arti-cula de cliartl, sail cari gisera dOue cuvinte in.Camera deputatilorti in fav6rea Grecilorti ; caV-vastuden(1: fratil George si Nicachi Mavrocordatti,Coromila, Scalistira etc. erati primiti in ace16 sa-lonit ca pogoritori directi din eroil cantata deOmera.

Intr'una din seri d-na de Champy era intr'o

Si Si

Winn,

elina,

125

stare de mare agitatiune; sta cu ochil tintiti spreusa, si de cate on latheula anunta una musafirkdumneaiei salta din loci), par'ca astepta pe tine -va;and de odata se deschida amandOue usile salo-nului si una glasb mandru si resunatora anunta:-Son Excellence le General Coletti, envoye extra-

lordinaire de Sa Majeste le roi des Grecs), siindata apare una oma inaltu, trupesa, frumostimbracata cu fustaneld, cu minteana si cepchenaalba cusuta cu gaitanuri albastre. T6te cd'utaturile-s'ail intorsa spre noula venita ; asistentil is1 sop -tiau altuia : c'est l'ambassadeur du roi 0-thou!. toti si tate 116 ircunjOra, i se inchina.

Mentorula mea, doctorula Mihailidi, profita deuna momenta, se apropie de ilustrula 6spedice (Apxtie (generale) permite-mi sa-V presinta pe-(tinerula Ghica din Bucuresci.»

Generalula Coletti, dupa ce m'a intrebata despre-familia Ghiculescilora, mi-a disc :

(Si dumneav6atra sunteti tote Greci); dar cand,.in marea displacere a mentorulul mea, ama in-ceputa a protesta in contra numelui. de greet',esplicandu -1 cu caldura originea Romanilora, Co-letti me asculta din ce in ce cu mat multd aten-tiune si spre marea mirare a doctorulul Miha-

siml diceSi ea sboresca a ramanesce, dar sumt grecos..,

Desi n'ama intelesti bine de °data cuvintele-Sborescii si. a riimanesce, dar frasa fiinda roma-nesca, ama luata indrazneld si i-am dig' inlimba mea :

unula

si-1

:

128

Eseelenta, poti fi Greed prin sentimente siprin religie, dar dupa vorba si dupa chipd estiRomand.

Coletti avea figura cea mat romaneasca ce sepOte vede; al fi disc und mocand de la Bra-ovti.

Se uita cu dragti la mine, and vorbiamd ro-manesce si cu und suspind in glasd mt-a gisil ;

Parintili a mei sborescti masi a rama-neste, si mi pare ghine ca tini la miletea anOstra; him simpatrioti.

Staruinta de a nu vol sa fid de anti nem&de Oath Romani", l'a facutd sa uite tote prevenin-tele de cart era Incunjuratd, s'a pusti la vorba,cu mine si mi-a povestitti viata WI la curtea luiAli Pasa Tebedeled de la Ianina, uncle petrecuseanil copila'riel impreuna cu alit tined crestini,Intre cart und fiti all) dibaciulul Voia, und ne-potd ald crudulul Natu si unit Tricoliotd, fluid,unul ciorbagii), cu care Coletti locuia intr'o odae.

0 data pasa era forte superatu, tuna si fulgera;niment nu-I mai putea intra -in voe. Furia luiprovenia din causa ca fugise tinaruld Marco Boz-zari, pe care-ld avea otagid de la tata-sed KiciuBozzari, Beiuld de Sulli; lid Linea la Ianina cao garantie de pace din partea vitejiloru Sulioti.Ali Pasa banuia ca, tine'ruld Tricaliott, tovarasuldde camera a lui Coletti, inlesnise fuga lui Boz-zari, si intfo dimineta, cand bietuju baiatti it a-ducea cafeaua, ilti tratase rastitu de : ghiaur

127

hain ; baiatulul ii tremura mana si varsa cafeuape feregeacta pasit In cincI minute iataganula gea-latulul ii sbura

.Acosta imprejurare a facuta pe Coletti sa ca-ute sa fuga si e1i ca Bozzari, dar n'a isbutita!Prinsa si adusa la conaca ela se credea pierduta.Noro( u insa ca. Pasii ii trecuse necazula si, catotdeauna, se caia sail se facea ca se caesce demOrtea Tricaliotului, clicenda cu oftare :

KR= 26 iscanscipt !

Pacatu de voinied

Pupa obiceia insa isi mangaia durerea cu cuvin-tele aceste : mal bine ca l'a luata Dumnegea, ca4cine sere Cate rele arti fi facuta dac'ara fi traita.

Coletti s'a imbolnavita de tifosa si Ali Pasa,aflanda ca era pe m6rte, s'a dusa de l'a vequtain odaia unde zacea si, ca sa-la consoleze, i-a dishca. indata ce se va insanatosi, ilu va trimite irn-preuna cu fiulu lul Voia sa studieze medicina.

S'a tinuta de vorba, l'a trimisa la Pisa, undeColetti a dobanditu diploma de doctora in medi-cinit.

Pe la finele seratel. tend era sa piece Coletti,zarindu-m6 inteuna colta pe dupe uja, a venitala mine si m'a luata de mana

Vol aveti singrafizi ?.... vreama sa diavasescasi ea una carte a ramanesca, una piitis., Careeste singrafizulu vostru?

cjtc'dndu-m1:

,capula.

!

128

I-am vorbittl de Vacarescu si de Alexandrescu,si dumineca urma tOre i-am dust] o brosura carecontinea cele poesil ale lul Alexandrescu;

dust] si cea mica ediljune in 12° a poesii-'orb lui Iancu Vacarescu in care tiparise Prima-vara amoruluY, Peistorulli intristati si Ciasorniculiiindreptatit. Mal tardiu mi-a cerutti sa-1 gasescaistoria lul Fotino; procurata tomuld ITde la until buchinista de langa institutuld Franteisi i-am trimis-o.

Coletti era din orasula Saraco, cafe de 12 Orede la Ianina , familia lui exista acolo si astacji..La nol se afla mai multe familil precum stintFiliti de la Bucovia, Cantili etc., cars se inrudescucu familia lul Coletti Cutovlachii, ajunsl Intel)conditiune mai inalta, ca Sina, ca Turitza etc, sedice eel mai multi Greet, dar inima Jodi salt& onde cate oil el Audu vorbindu-se de Romani, deRomania si de limba Romanesca, pe care o nu-mesa' a ranuinesd.

Coletti, ca toti Cutovlachii Romani din Mace-donia, s'a batutu ca unti viteza pentru indepen-dents Greciel; a fostii guvernatoru all Cicladeloraorientale cu titlulti de :

'ExTaxtoc StvanIc Taw avattatxtiw Ktnagow((uvernatorn extraordinar0 ale Cicladeloril orientale).

Eli). a Watt" until nume nemuritorti in Insule,si dobandise o fOrte mare influents in tote Ar-chipelulu, ceea ce nu prea placea comi telu

d'intaidi-amd

129

Armansberg nici regelul Oton ; trimiterea lul caambasadora la Paris a fosta una fell) de esiladegh

Ce eramu nol Romanil pe atuncl? eine ne bagain soma? care qiarti, care revista sari care seri-itora se ocupa de noi? De la Del Chiaro si de laWilkinson nu se scrisese nici macar o liniedespre Romani. La 1836 a fosta una adeverataevenimenta, cand reposatula Chochelet, consululafranceza, se duse sa anunte lul Alexandru GhicaVoda ca era sa treca prin Bucuresci una inv6tatafranceza, una profesoru de la Sorbona, anumeSt. Marc de Girardin. Spuinda Domnitorulul caacesta turista avea sa scrie impresiunile 1111 de ca-latorie, ca venia sa visiteze malurile Dunari1 pen-tru cercetari archeologice, consulula franciel cereapentru eal6tora inlesniri de transporta prin

Indata ordine strasnice in tote partite pentrucaleasca, cal de posta si conace, puinda pe tollprefectit si ofiterii de pe granita DunariT la dis-positiunea ilustrului turista

Pe atunci fOrte putini ofiteri, fOrte putini is-pravnici saa ocarmuitorl vorbiaa frantuzesce.

Ajungenda la Islasti, St. Marc de Girardin ga-sesce una locotenenta Ochesa si maruntela care-1dice in buna fran(uzesca:

Escelenta, arna ordina de la sefula mea saflu la dispositiunea d-v6stre.

Caletorulu, incantata ca a gasitri una oma cucare O. se paii. intelege, 11 dice cu glasula cela

Berisorf. 9

tarn.

130

subtire si patruncletord pe care toti Fund auctitdin tinereta ribstra la Sorbona, de pe catedra sadla esamenele de Bacalaureatd :

Vous parlez tres biers le francais ; vous l'avezappris au college, n'est-ce pas?

Non, monsieur, iT respunde ofiterulti, je raiappris tout seul.

Ah ! je vous en fait mon compliment.Ed calatorescd, ii dice voiajorult, pentru cer-

cetarea de anticitati romane. Nu cum-va cunoscipe-aici pe aprOpe ceva inscriptiuni vechl ? Astivrea sa scid cum se numea acestil locd invechime.

Ofiteruld ii respunse ca. se afla. in dreptd cuanticuld Anasamum asta-di Nicopoli, aprOpe deUtus, si ca. pe maluld celalaltd ald Oltulul puteasa visiteze valuld lul Traiand.

Caletoruld incantatd 11 dice :Te-a1 ocupatd cu istoria si cu geografia antica,

domnule, negresitd ca. le -aT studiatti la colegid ?Nu, domnule, le-amd studiatd singurd, res-

punde ofiteruld.Ah ! je vous en fait mon compliment.La o mica departare, adauga ofiteruld la

Grosdipod, unde era antica Sigibida, s'au ga-situ tablele de arama, pe care este inscriptiunea

IMP. CAESAR. DIVI. TRAIANI. PARTHICI ect.

si pe care se afla mai multe nume de soldati,carora li se acorda dreptuld de cetatenie.

Aceste table se citescu astfeld :

:

131

Imperator Caesar Divi Traiani Parthici filiug DiviNervae nepos etc,

Si dincolo, peste Oita, la Turnu, vechia Turris,s'a gasitti o petra cu inscriptiunea :

IVL. CAPITONI. C. P. P. ILLYRICI

TR. T. OMNIB. AB. ORD.

FL..SIRIVIIATIVMHONORATO ET, etc.

care se citesce :Iulio Capitoni Consulari Praefecto Provinciae

IllyriciTribuni titulo, omnibus honoribus ab ordine etc.. Cum? scit latinescel domnule? at studiatti

negre§itti acesta limba la colegia?Nu, domnule, II respunse ofiterula, je l'ai

appris tout seul.Ah! je vous en fait compliment.

OfIterulti II mai recomanda tottl astfelti o petr5,cu inscriptiune grecesca.

Vous savez le Grec ancien, monsieur ? vousl'avez sans doute appris au college ?

Si ofiterula Iii respunde :Non, monsieur, je l'ai 6tudie tout seul.Ah ! je vous en fait compliment.

llustrulti archeologa. s'a folositii Mite multi' deindicatiunile date de tinerulti ofitertl, caruia atuncii s'a mai ingrop.tii epoleta.

St. Marc Girardin avea bunt memorie.Intr'o cli, fiindu de randd la esamenele de Ba-

132

caIaureatO, vede numele familiel ofiterulur de laIslas pe lista candidatilorti, si cand se infatisezarecipiendarulti, ilu intreba dad. cunOsce unu oflteracu acelasi nume pe care ilu cunoscuse la Islasti.Respunclendu-i-se ca i1 era frate, profesorula esa-minatorti crede ocasiunea bunii, de a-si areta re-cunoscinta, ajutandU pe frate sa straluc6sca inain-tea auditorului si a celora laltl esaminatori, siincepe :

Binevoesce tinere a spune ce scil despre untorege barbart, care domnia peste unti poporti viteztt,care locuia in partjle Dunarii de josti ?

Regele se numia Tisafernti, II respunde Una-poporulti era Paflagoni, iar tara aceea se

numia pe atunci Capadocia.Ce nest pas tout-a-fait cela, i1 (lice profeso-

rulti, dar voiti sa-ti areta mal lamurita cestiunea,asculta-me bine : Cum se numia Imperatula ro-mand care n'a mal voitti sa sufere umilirea dea plat' unti tributti rusinosa lul Decebala, re-gelui Dacilorti, care ocupa loculu unde se afla a-sta-e11 Principatele Valahiel si Moldovei? Elti Imipare ca, a facuttl o espeditiune in contra acelulpoporti, barbaru si l'a supusil puterii Romel, co-lonisandil Cara cu legiuni aduse din deosebite partlale marelul Imperil. Ce lucrare insemnata a e-secutatti acestti imp6ratti peste Dunare?

Imperatulti romanu se numea Tigranti, res-punde esaminatulti, si lucrarea pe Dunare a fosttiuna fatU.

rul6; si

133

'C'est .asset, monsieur; IT dice profesorulttda o bila alba, clicAndu-1:

Ce n'est pas tout-a-fait cela, mais vouspourrez le demander a. Mr. votre frer e ; it vousle dira, it l'a appris tout seul, lui.

VIII.

Iubite amice,

Bucureser, 1881.

Incepusemg mai deunacji urmarea unei epistoledin Convorbiri, cand Thai aqua In mani dOu6cliare, din cele mai marl, in call redactoril detow soium si de totil nemulg, scrig de maimulte on pe s6ptamana. politica, literature, artasi de trite, cu o cutezare si cu o siguranta care fa-ce pe multi gura-case sa cr6cla ca lucrurile suntasa cum le spung el.

Veclendil numele meg si alg teg tiparite cu li-tere distinse, am avutg -curiositatea sa citescg.Cand ce sa vkla t mie 'ml spunea verde inochl ca sunt ung prostg, par'ca eg asti fi pre-tinsg sa fig omg de spiritgl imi mai spunea canu scig sa scrig, ca si cum asil fi avutg vre-o da-ta pretenpunea de a trece de scriitorg, sag sa cerdde la cine-va vre-ung bene-merenti ; astea trees

136> r

merga, de si nu prea e politicosil a spune o-mulul in Ltd asemenea adeveruri, dar nu se o-pria aci, imi gasia felt" de felt" de alte defectepe carl le cita anume, negresitti ca sa dovedescarespectula si consideratiunea ce au el pentru a-cel cart it citescu. Si ca 0 nu crecja nimenl casunt aceia pe carl tot1 II sciu, iscalescil cu mi-me earl nu sunt nicl, in calindarti nici in con-dicile starif civile.

Bine, pe mine ca pe mine, ca sunt bietirmuritoru ca toil muritoril, dar Re tine !

Acestea tote pentru ca nu le-a placuttl Pepelea ! D'apol a cul e vina ?

Era st me duct si et" sa vecpi piesa teatnoun a domnulul Alexandri, imi cjicea unirde Kir Mistocli, dar audti ca e o nimica WU.

Cine ti-a spusti asta, domnule?Amu cititu in (pare ca e o secatura gOla,

o copilarie.Ia spune-ml, rogu-te, turn to chiama ?Ce, nu scil cum me chiama ? tranfi

scumpuld set" nume, totti de acele carl nu se aflaIn calindarula romanescu.

Apol cum vrei, domnule, c'unO astil-felt" denume, sa-tl placa baiatulti cu flueruhl de dolt:0Mae bine al facutil de nu to -al dust" veclica fi alesu nimica de dinsula ; al fi patittsi dumniata ca domnulU Ovreescu si ca domnuldElinescu, redactoril articulilora dupa carl itl re-guledl si petrecerile ; to -art" fi apucatU

unit

felt

n'al

ideile

si-ml

st-It

137

cascatult de care patimia Murgila si Papura. Casa-t1 placa Par lea si Lacusta, trebue sa fi fostftcrescutti si traita cu RomaniI, sa vorbesci si sacugetI romanesce.

Cum sa ceremii dela nisce biecl venetid,venitl in tara asta buna si manOsa dupa unitcodru de pane, sa fie el miscall de legendele ro-manesci, de suvenirile copilariel nOstre; sa leplaca doinele clise cu fluerulii ciobanulul, sa seInfioreze de muma paduriI, sa se tema de smell,sa guste basmele cu cart ne impaca mama Ilin-ca, cand incepea cu : a fosti odata ca niel Matti,ea de n'ari fi nu s'arii povesti, pe ccind se potco-via puricele cu nouatled gi riolid de oca de fern launit piciori Isi calaiiulii tote golii. Si termina cu :

dupe ce am jucatii la nunta si am mcEncatii cu tim-paratulii la masa, mil inctilicatil p'o ea §i yespuseiii dumniavostra a IF.

Cum vrel ca nisce nenorocitI, crescutl in I.&utate si branitI cu indivie, sa pal aprecia legen-dele din viata plina de iubire a unui popora po-eticil, cu care el nu ail avuta nick In dim) niciin maneca ? Nu pot) astepta de la nisce nenoro-citl, gonip de vicisitudinile din tara lor, sa, pO-ta intelege si gusta idiomele limbel nOstre; nuescl in drepth sa cell de la orbit sa judece co-,lorile, nici de la surdii sa apreciese musica

Iml aducti aminte ca, aflandu-m6 acum catl-vaand la o masa la ConstantinopolO, Beizadea -Gri-gorie Sturza avea ziafetti de qiva lul, si ne poftise

138

pe top Romani1 proscrisi; adusese pe cela mevestita tac&ma de MutarT, tote mesteri alesi dintrecei mai bunt, scripcarl, cobzarl si neisanl din sca-une din Bucuresti. Tragea Dinica cu arcusula deto ardea la inima, si cobzarula dicea din gurape Alimos; noT ascultama cu audula si cu sufle-tula; la masa era si una straina, una Perot careved'endu-ne induiosati, ne dice cu unti tone de dis-pretil.

Nu intelega ce gasiti in cantarile astea deye fact' atata impresie !

Iar Marina Serghiescu (Nationalula) se uitacu mila. la &insult', dicenda :

Perotule, Perotule! Saracule.! tu nu ca patrie, tunu scii ce e cdnteculti nqionalii.

Aceste putine cuvinte, dise cum au putuat fiqise, ne -at' facuta pe totl sa ne podidesca lacri-mile.

Acesti Omen1 nu simta romanesce, nu le placenimica romanesce. Noi astea get beget Oda vacii,nascuti, crescutl si imbetraniti in tara asta, caream v6duro fermecata si umilitA, pe cand Pasade la Diu si Silistra Valesi facea sa tremure donl-nil nostri ; pe cand una zaltachia asvirlea peboerT cu brand pe scara si surghiunia mitropo-litil; pe cand una Bazake s'una Rukman insaltape dornnl pe tronula lore si dictaa legi t6ri1 ; pecand, ca sa, ne ducema cu lanai cu peT, cu mie-re sat' cu unto peste granita sat' peste DunAre,ne trebuia pasusa nemtesca sat' tescherea tur-

139

testa, dam slava ceriulul ca ne bucuramtiasta-al de cea mal absoluta libertate de cugetare side scriere, ca amti ajunsti a aye Amu statu mare,puternicti si independenta, respectatti si conside-rata. Not, carl atria traitti tale de dol secull, nemulturnimil cu ceea ce ne potg da pe teatru de-alti de Alexandri si de-all de Millo; putema fitolerantl chiar pentru acel cart, dupa ce criticacu necuviinta, apol, and s'apuca sa faca si elcite ceva, nu produce decatti ineptil pe carl apolvoescti cu sila ca lumea sa le primesca dreptilcapo d'opere ; not putemu fi iertatorl chiar catraacel cad mere' cu nerusinarea pana ail ride degloriile nOstre nationale si a asverli cu noroitiin strabunil nostrI, in aces cart au luptatil secull

(intregl pentru apararea drepturilorti acestel patrilin care el gasescil o primire fratesca si milostiva.

Sa-t recum5scemti maistri in lingusirI, in inju-ril si in calomnil, si sa trecemil.

and am v6clutti ca acestl Omeni te critica site sfasie chiar pe tine, mi-am ridicata

clicendu-ml ca nu sciti ce (Pal si ca deli nule-o placea lorti cele ce amti spune, dar piteca sa intereseze pe unii din Romani si iata ca-mlurmeza epistola de unde amti la.sat-o.

Pe cand ne apropiama de teribiluld anti 1840,despre care se prorocia felts de felti de groza-vii, ba c'o sa ne friga, aiceati unit, ba c'o sa neferba diceat altit, c'o sa ne arunce in funduld

nol

conde-iula,

a-tl

140

vazduhulul, credeat unii astrologi, C'Q s& ne ri-dice In slava ceriulul, cum credeau multi pro-roci. Lumea era ingrijata si posomorita, nimeninu mai ridea, numai nol Romanii, studentil dinParis, eramil vesell si voioA pe Wta cliva diligentade la Strasburg sporia num6rulti tinerilor0 ye-nip la invetatura. In tOmna anuluT 1837 Moldovaa data unu contingent0 insemnatil, ajuseramq anumera, cu mid cu marl, la dOuecleci, si legatu-rile de amicie dintre Munteni si Moldoveni deve-niau din ce in ce mai strinse si mai patriotice.Ne intalniamti la Café Corneille, unde domniaglasulti invetatului studentti Bermuder, sal) laCafé Procope, unde cuventulti era alti unul altustudentri devenitu ilustru, a lui Jules Simon; necomunicamil unil altora scrisorile ce primiaml dinIasi si din Bucuresci, le comentamil, le discutamasi incepusemii a judeca pe Domni si pe Imperati.Epistolele lui Niculae Balcescu, lul Iancu Voinescusi lui Grigore Alexandrescu era Rule apreciate,mai alesil pentru noutatile ce ne daiz despre celece se petreceat1 cu ocasiunea revisuiril Regula-mentuluT organicti, in care Baronuld Rukmancerea suprimarea autonomies terii prin supune-rea legiloru nOstre la sanctionarea curtiloril su-zerane si protectrice. Colonelult1 Campinenu luasein man& apararea drepturilora Romania Cuvin-tele acestui deputatil au fostU toxinulu care adesteptatil pe Romani din letargia in care seaflati. Multi tinerl, cart petreceaU o viata de tran-

141

davie si de disolutiune, si asti pute cita numelustre paresita petrecerile si ce.rtil e,

alergata sub baniera Campinenului, s'ati pusttseriostl pe studil si as adusil mai in urme. teritservicii insem nate.

Cu cativa ani mai inainte, cam pe la 1835,poftitti fiindu la o venatOre de amiculti si consco-larulti meti Faugeroux, me intalnisemti cu Ar-mand Carrel, redactorulti, capulti iiiarului LeNational, si cu unti polonezu Mihailu CzaikaCzaikowski, cazacti din Ukraina refugita din 1831,unult1 din secretarii Principelui Czartoriski. Seradupe. venatOre ama pre.ndita la .Hotel des troisEcus la Avalon si ama petrecutti sera impreuna.pane. la miedulti noptil, asteptandil trecerea dili-genti1 Messageriei Lafite-Gaillard la care retinu-semil locuri pentru Paris.

Trel Bile dupa aceea, in marea mea mirare,am cititti in a &lila colOne a diarulul ((Natio-nalula2. unti articulti fOrte caldurosti despre su-feriMele Principatelora in timpula rezboiului tur-cescti de la 1828, despre ocupatiunea rusesce. desapte ani si despre scopurile atnbitiOse ale Rusiel.In acela articula am recunoscutil multe din celece povestisemti ea la otelulti de la Avalon. In-teunti alta articult, unti foiletonti intrega In Con-stitutionalulti doctorului Veron, M. Czaikowskipovestia lupta bandel lui Tunsu cu potera spa.-tariel, si mOrtea voinicesca a haiduculul intocmalcum le descrisesemt. 'rota cam pe la amilti

astl-qi, auau

142

publicasema o brosura intitulata Coup d'oeilsur Mat actuel de la Valachie, scrisa cu ajutorulaprofesorului mea Satur, dupa nisce note trimise deunchiula mea Ca'mpinenu.

Armand Carrel iml admitea in diarula seaon ce articule ii duceama sub titlulti correspon-dance de Bucarest. Me recomandase amicilora sicolaboratorilorti sel, Bastide si Maillefer, insarei-nap cu politica din afard ; sefula isl reservase,cestiunile interiOre si afacerile Spaniel, care peatuncl interesa mai cu deosebire politica francesa.Dupa mOrtea atata de regretata a Jul Carrel amurmata relatiunile mele cu reda0unea «Nationa-lului) si in tote timpula cata am state in Paris-colOnele diarulul din rue Lepelletier mi-aa fostudeschise.

Corespondenta din Bucuresci, publicatd regulatemai in tas septemana in unula din cele mai im-portante diare din Paris, intriga forte pe unil dincompatriotil nojtri, precum era fratil GheorgheBibescu si Balbu Stirbei, Barba Catargiu, Anag-nosti, fratil Niculae si Stavrache Niculescu etc.aflatorl p--atunci in Paris; el alergart in tote par,tile, cautanda sa descopere p- autorula aceloraarticule si acelora brouri, cad id ile espritnateintr'insele diferaa cu Lotulti de module de a vedesi de-a vorbi ala acestora domni. Eraa multi Ro-mani pe-atund cart ved.aa salvarea teril in in-tarirea protectoratului rusesca.

Czaica (mai tardia Sadyk -Pap) me presentase

1835

143

Principelul Czartoriski care avea o mare influentsasupra Omenilora politicl at Europei si maT cudeosebire asupra guvernelorti Franciei si Eng lite-rei; acestil barbatil era mai tote -deuna consultatilla Paris si la Londra in t6te afacerile privitOrela Oriente, ca unula care jucase unti role marein timpula imp6ratulal Alexandru I, si cunosceamai bine decatii on tine scopurile ascunse aleRusiel.

In fata celora ce se petrecea in tara nOstra cuocasiunea revisuirii Regulamentului, Principe leCzartoriski trimisese la Bucuresci pe unti secre-tart ala see, pe contele Voronici sub numele deVerner, ca M. se pue in relatiune cu Campinenusi cu partidulu opusti Rusiel. Betranulti Centrat,din ministerult trebilorti din afara, incuraja siproteja acesta actiune pe sub mans, deli in a-parenta politica Franciei in Principate era o po-litica cu total de espectativa. rdnerulti Filipt Co-leon, secretarulti Censulatulul frances din Bucu-resci, netinenainici o sema de instructiunile sefulul

lucra pe fata cu Campinenu si cu tineril pa-triotl romani; zelulu tenerului secretart mergeapan& compromite cariera, publicanda in anuld1839 una din cele mai bune carti care s'at scrisudespre Principate, o diagrama bine facuta si oesplica(iune asupra tratatelora. Domnilora Romanicu -POrta, basata pe principiele cele mai ratio-nate ale dreptului gintilora. In 1839 anti datauna estractil din acesta carte sub titlu de Précis

see,

144

des droits des Moldaves et des Valaques fonde sur ledroit des gems et sur les traites.

Cu venirea Campinenului la Paris la 1839 nolstudentil Munteni si Moldoveni ne-am apropiatasi mal multu intre noi; am organisata intrunirilen6stre inteuna mocla mal sistematica ; ne adu-nama regulata duminecile 1a Mavrocordatil Ursu,la Dumitru Bratianu, la Sandulache Miclescu sayla Ionti Docana, discutama interesele terii si vii-torula el, luama angajamentulu de-a fi totd6unaunitl in apararea drepturilora nOstre de autono-mie, ne invoisema ca la IntOrcerea nOstra In tarasa infiintamil una diary pentru propagarea idei-lora liberale si patriotice; hotarisema ca uniT dinMoldoveni sa vie sä se stabilesca In Bucuresci siuniT din Munteni sa merga la Iasi ca sa propa-gama unirea.

Intr'o sera, aflandu-me la principele Czartoriski,apare in salona una ten6ra mica de talie de ocomplectiune delicata, alba si sarbada la fata,pera galbena auria lunga, data pe spate, ochilalbastri vii si patrungetori ; totl catl eraft 6menr .

politici in salona ila inconjurara ; Thiers, pe a-tuncl ministru, se apropie de dinsula, ii stringemanile cu efusiune si se aseza una cesa la vorbacu dinsula. Acesta era David Urquhart. La E-ton si la universitatea din Edinburg facuse ad-miratiunea tuturora profesorilora ; copila Inca, seluptase alaturl cu amicula say Byron pentru in-dependenta Grecilora; Ia intOrcere castigase afec-

145

tiunea regelui William si a fosta numita de-o-data prima secretary la ambasada din Constanti-nopole. Acolo in putina timpt ela dobandise omare influents asupra TurcilorA, devenise arnicultisi consilierula Sultanulul Mahmud si purta cos-tuna turcescA ; s'a bAnuita chiar ca. imbratisaseIslamismula.

In cestiunea vixenuluT, capturata de Rust pecosta Circasiel, pentru a ducea arme si munitiunide resbela lui Abi Melek si lul Sarni], ela leasepartea fratilorti Iohn si Georges Bell proprietari-lora corabiel, si dusese lucrurile pans la o rup-tura. intre Rusia si Englitera, trecenda peste vo-inta si instructiunile sefului Wt.

Conflictula dintre secretara si ambasadora s'aterminate cu rechemarea celul mat teneru care,parasinda atunci cariera diplomatica in care de-butase intr'ung mode asa de stralucitti, infra incamera comunelora unde denunta de venduti Ru-siel si pe ambasadorula Ponsomby si pe minis -trult Palmerston.

Desi Urquhart a fosta desaprobatt de guver-nulA sea, insA ela a facuta sA. se inaugureze opoliticA de rivalitate si de ostilitate intre Engli-tera si Rusia. Ela era omula care studiase matbine Orientula si politica ruses* scrisese o carteimportant La Turquie et ses ressources si publicavegtitulti. Portofolio, in care tiparia documente se-crete de o fOrte mare important& politica; era a-rnica intimA alts luT Prokesch Osten si ale Fran-,

Corr. 10

146

cesulul Eugene Poujade, pe atunci secretardlul Drouyn de Lhuys, si mal tamp, de la 1849pang la 1856, consul(' general(' la Bucurescl; erain relatie cu Urquhart si me face cunoscutil cu

Intrandil in vorba cu dinsulu, dupace el(' m'a ascultatil cu cea mal mare atentiuneinterest' in tot(' timpula cat(' i-am vorbita depurtarea Rusiel in, Principate, de drepturile cecauta atribue si de scopurile el ambitiOse,and amt' trecutti a-I spune si despre abaterileTurciei de la tractatele ce avea cu Domnil nostricel vechi si de purtarea pasiloril de pe margineadrepta a Dunarii, me pomenescri cg se infurieza,chipuhl dulce si placutu iea o espresiune sel-bateca si inspaimantatOre, figura sa se &scorn--pusese in OM mal cunosceal. manile i secrispase, pumnii se Inchisese si bratele luase po-sitiunea unul atletil de box. Dac'amil veclutti asa,

lasatt" in voia lul Dumnedeil, si oil de Cateoil intalniamil, evitama.

Urquhart cgstigase o atatti de mare influents. inFranta, incatu conducea politica lul Thiers panga hotarl pe acestil ministru a rupe cu toteputerile cart se unisera in contra lui Mehmef-Ali.Prin influenta sa asupra preset si asupra opini-uniT in Englitera, combat'a politica lul Pal-merston denun(and'o ca favorabila Rusiel, sus(i-nea politica lul Thiers, care era de a lasa pe Me-hemet-Ali sa merga la Constantinopole, crellendd caacestu organisatoril ar pute sa regenereze impe-

si

ilu ilU

publice

aid

dInsuld.

sa-el

sad

nu-10

l'amd

147

riulti otomana. Urquhart cauta sa deslipesca pe An-glia de Rusia, de Austria si de Prusia si s'o faca.sa coopereze cu Franta la sustinerea lul Mehe-met-Ali. R zboiulti devenise atata de iminenta in-cata regele Ludovica Filipa nu l'a pututa inlaturade cata departanda pe Thiers de la guverna.

Trecuse vr'o trey lunT de la furtunOsa m .a con-vorbire cu Urquhart, cand, invitata de Bastide launa pranda, l'am gasitu intre espett. Conversati-unea veninda asupra felulul d a se hrani popu-latiunile din Oriente si facenda ea descrierea lap -telul nostru de oi, susa la munte vara intre SanteMaril, si spunendu-le ca este grosa ca mierea in-cata cutitula lasa dung cand ila treci pe taleril,spunenda cum este iarba de desk si de subtirein pasunile Carpatilora si povestinda despre vietaoriginals a pastorilora no5tri, m amt' pomenita de-odata cu Englezula ca sare de pe scaunt si came iea in brate, plangendu si clicendu-mI :

Ea to intelega! al o patrie, iubesce-o si nulasa pe nimenl sa faca dintr'insa ceea ce Angliaa facuta cu Scotia! Urquhart era scotiana.

Dintr'acea sera ela a devenita celil mai bunt' simal caldurosa arnica ale Romanies, pe catti timptinu are fi voita sk se desparta de imperiula oto-mana. L'am intalnita adesea in drumulp met' inFranta, in Anglia, in Svitera, in Turcia; deve-hise una apostola all autonomies si ale unirilPrincipatelora. Ela avea cea mai mare stima siadmiratiune pentru caracterula franca si leala alt'.

148

Turculuj adeveratti, era unt vrejrna§t aprigt sineimpecatt alt Rusiel, §i credea ca Turcia erasingura stavila ce putea esista in contra ambitiu-nil Tarilort. Acestil ornt art fi jucatt unt marerolt politict, dace nu art fi fostt absolutt inideile sale. Elt a murittil sunt acum 4 ant ; ami-cii seT in Englitera se intituleze Urquhartisti §ivenereze. memoria It ca a unul sfantt.

La anult 1841 terminasemt studiile mele, do-bandisemt titlult de inginert de la §c6la de minedin Paris si me intorceamt in tera cu sperantade a fi intrebuintatt la esploatarea salinelort nO-stre, sat se dobandescd o catedra in Mantilla. Sava.Dupe povata unul vart aid met, Iancu ,Mann,atunci directort la vornicie, am prelucratt untproiectt de esploatarea serif dupe o metoda care,s'a adoptatu mai tamp de inginerulti Caracionfla Slenict; acelt proieett datt lul Iancu Otetele-anu, care-mi era unchit, unulu din concesiona-

rii salinelort, a fostu respinsu de coasociatil setca costisitort ; dupe aceea, adresandu o cererede catedra, m'am pomenitt chiematt de Nenea-mare (asa -1 cliceamt in familie lul Mihalache Ghicafratelul celul mare alt lul Voda) care m1 propunese-ml alegt o prefecture on si care, afare de ceade Craiova si de Focsant; in marea neplacere atatalut met, am declinatt onorult ce mi se facea,clicenda ca nu me simtiamt in stare se indepli-nesct o functiune atate de importante, neavendtt

-

-149

nici esperienta, nici cunoscintele necesare pentruindeplinirea unorn asemenea indatorirl.

Banuelile ca ast fi fostn autoruln scrieril pu-tinn favorabile guvernulul de atunci si domi-natiunil strainulul, precum si staruinta de a visi-ts pe unchiulti met Campinenu in inchisOrea dela Marginenl si de la Plumbuita, faceati Ca eramren notate si la Pa labe si la Consulate. Ma-rele vornicti Mihalache Ghica si Consululti Daskofin mat multe rendurl Meuse observatiunl tats -met,prevenindu-ln ca., de nu voiti schimba moduli' mende a cugeta si de a me esprima, an sa fie, siliVsa iea masurt in contra mea. Cu putinn inaintese isgonise Vaillant din tell, se arestase si sesurghiunise la Snagov si la Ocna Mitica Filipescu,Niculae Balcescu, Marina Serghiescu si Telegescu.

In posiOunea in care me gasiamn, sfatuindu-mecu unchiuln men C'ampinenu, m'am hotaritn same duct la last.

Unit din boerl, afland4 despre decisiunea ce lu-asemn si cunoscendu ideile cart domnian intre ti-nerii Romani de to Paris, din cart unit se in-tOrsera in Moldova si ocupan posiIiunl insemnate,&an insArcinatn sa dual lui Mihain Voda Sturzao epistola , in care espunea Domnulul Moldo-vet starea Teril- Romanesci, aratandu-1 ca Domnialet Alexandru Ghica era pe sfarsite si propuin-du-I sä-ln alega Doman On Valachiel ca ast-feln sarealiseze scopula doritn de top Romanil. UnireaPrincipatelorti.

150

Epistola ace"sta era iscalita. de CA-mpinenu, deVillara si de Filipescu Vulpe.

Primesce fra,(escile mele salutArI si urmarea peeurenda.

IX.

LIBERTATEA.

Gherganr, 22 Iunie, 1881.

Iubite amice,

Dup. promisiunea ce datti, urmez& as-tadi epistola mea precedenta cu cate-va conside-ratiuni asupra liberta(ii, asupra acestul cuventumagicti, a acestel cleitap in numele careia de trelma de ani t6te se fan si se desfacti. Nu estepublicistti, economist& sat moralista, care -sa nudica ca vorbesce, scrie si lupta pentru libertate;nu este cap& incoronath, nu este untt .singuraomu de stet', ministru, cancelarii satcare sa nu-s1 dea, cu dreptu sat lara dreptti, tit-lul& de liberalil.

«0 patrie, cate crime nu se coma& in nume-le tetp,! striga unti filosofti alt antichitgii.

Acest& cuvent& s'art aplica inca si mai binelibertatii.

Istoria este plina de crudimile comise in re-

ti-arna

.

vizira,

152

vendecarea libertatiloth publice si private. Ateni-anil se Ole' cu libertatile loth, pe and inhamape flop la pietre de mora si-I invAsteati cu bi-ciulti la tescurile de unt-de-lemnil ; pe and daillui Socratti sa bea otrava, ca sa nu se mai vor-besca de unitatea dumnegeirii. Romania vorbiauin forum libertate, pe and manaii sute de milde robs cu biciuli", ca pe turme de vite, la lucra-rea edificiilorti colosale cu cars impodobiau ceta-tea eterna, si pe cand aruncati prada fiareloths6lbatice pe acel cars indrasniaii sa marturis6s-a in Christi'. Imp6ratii, baronil, -kite revolutiunilesi tOte conjuratiunile, pronunciamentele, lovirilede stab), toti si tOte ail juratti si jura in numelesacru alti libertatil, pretindendii ea tot(' ce sfaci"si au facutti aril fi pentru glorificarea libertatil.

Ne putemil intreba : cum se face a existentasi dobandirea acestui dreptii alti omului sa fieInca disputatd si contestata, de vreme ce totio voescil si toti o cera cerulul si pamentulul, deOre-ce fie care se (lice gata a face pentru doban-direa eY bite sacrificiile de vieta si de avere ?

Causa este ca, fie-care o voesce mai multi"pentru sine si asa cum crede el(' a i-aril yen!mai bine la socotela, fara a se preocupa dataactiunile sale nu atingti si nu jignesca libertatilealtora. Lumea nu este Inca petrunsa de adeve-ratulil sensil alit acestel prerogative. De aid co-lisiunl, lupta, pentru deosebitele moduri de a inte-lege, de a voi si de a practica libertatea; o incalcela

15'1

care nu se pcite descurca de secull, una adeverataantagonismil, de unde autoritatea trage mijlece dea oprima Impingendt pe unil in contra altora,si unde demagogil gasesca una mijloca de a seface popularl preconisanda lib,ertact stravagante,cart, nu se pota realisa, dar cart adesea uimescuspiritele slabe si inculte.

Multimea nu este Inca petrunsa de ideea calibertatea unora nu trebue sa impiedice liberta-tea celoralalti.

0 cucoana, care platise strafa la Viena pentru-ca Isl batea serviterea, o biata tiganca pe careo luase cu dinsa ,In calalorie , cand se intorceain tern, dupa cateva luni, indata ce a pusu picio-rula pe pamentula romanesca la Turnu-Severina,a salutata patria cu o pareche de palme pe o-brazula bietel Oprichi, esclarnanda :

«Te salutti o patrie de libertate, unde pottl batecand voiti !)

Sunt Inca. pucini aces cart intelega ca fericireaunul poporu sta in libertatea tuturora iar nu inprefectiunea unora si in apasarea altora si suntnumerosl aces cart, cert libertatea asttifela cum Le-ar place fora, far& a le pasa de ceialaltl, de a-ceea vedemi ca ceea ce numesca unil libertate ieafelt' de felt' de forme, si ca, in loco de a fi toilmultamip, striga unil in contra altora, simtindu-seloviV si impedicatI In interesele si In desvoltarealore.

Pentru uniL'supremula libertatii fi de a se

,

;

art

151

obliga tot! Romani' sa nu cumperemarfd de cata de la dinsii, altil mai patina esi-genti s'ara multami, ca sa nu s'aduca marfuristraine in tera, ca sa nu concure cu cele confec-tionate de dinsil , pentru altil ara. fi destula sase restringa catu s'ara pate mai multa numeral')acelora earl product aceleasi obiecte ce producasi el, si Mae putini intelega ca a protege in contraconcurentei, fie din Mantra fie din afaili, este apersecuta pe eel multi in folosula unora, ca estea supune pe fie care la nisce clan nedrepte sifara foloea pentru tera; cad on -ce mesura s'arilua in favOrea anal individa, unel meserii, si mi-ce forma ara lua acea mesura ea se traduce introcontributiune banesca, care apasa asupra tutu-.rora si devine unu adeverata imposita, care, decele mai multe ori, nu profita nici macara acelulpe care a cantata sa-la favoriseze.

Una. patriotisma re') intelesa face pe multi sacrecja ca a opt.' concurenta, a acorda scutirl sauprivilegiuri si a impedeca libertatea schimbululde la una orasa la altula, de la o tera la alta,aru fi a imbogati natiunea. Er Ore! cad nu sepOte admite ca legile cele mar! si providential&sa pOta aduce vre -odala saracie si peire ; nu sepate admite ca transactiunile libere, car! suntschimbula de servicil intre 6meni, sa pOta fi vre7odata vatametOre si pagubitrOe ; din contra elevon) imbogati cu atatu mai multa cu catu vori

marl si mid

I56

fi mai active, ele se micsoreza ca-cats li se aductimai multe restric(iuni si piedeci.

Atata ratiunea cats si datele statistice dovedescain mods netagaduitil ca, prin libertatea produc-tiuniT si a schimbului valOrea obiectelora mergescadenda si utilitatea lora merge crescendi. Cucats valOrea obiectelorO scade, cu atatti ramane unacapitals mai mare disponibila, capitals care /Atefi puss in serviciubl productiunii ca sa o spo-resca ; si vice-versa, cu cats valoarea obiectelorava fi mai mare, cu atatt capitalula ramasa dis-ponibila va fi mai mica si cu atatil productiuneava scade.

Terile despotice, unde s'a practicata cu maimulti asprime sistemula vamali, sistemula pro-tectionists si sistemula prohibitive, este doveditaastadi ca aa fosti si sunt cele mai serace sicele mai putina locuite, si totodata cele mac tur-burate si mai bantuite de conspiratiuni, de res-vratiri, de fOrnete si de fela de fela de epidemil,si ati mare dreptate econornistii cand raspundtttots intr'o glasuira fisiocraOlora si Malthusianilora,ca . libertatea transactiunilora si crescerea densi-tatil populgiunil inlesnesce sporirea productiuniisi a bogatiei.

Nu este esacta. a crede ca interesele se impungilunele cu altele ; tots ce se pOte dice intr'acestaInivinca este ca. omuli, ca flint& activa, tautasa departeze sae cela putina sa micsoreze cats'Ate, sa imputineze sensatiunile ostenitOre si ne-

1.-36

placute si sa maresca si s. Immultesa pe celeplacute si mulcamitOre ; ceea ce vine a (lice, aincunjura si a impuOna munca si ostenela, si aspori multamirile sari a produce patina si a con-suma multa. Pentru ca sa doba.ndesa insa. pecele placutP, nu o 'Ate face de COM prin schimbtcu ceea ce a produsa ela, munca e dar con-ditiune fatalti a existentel societaOlora omenesci.

Schimbula intre producte constitue tOta mil*politica si social., care reguleza relatiunile cetrebue s. existe intre dmeni si face ca ei nu potafi absoluti liberi, ci trebue reguleze acelerelatiuni ast-fela, ca libertatea sa nu fie jignitadecata intru ata acea a unora ara pute vatamapa a altora.

CA omul6 se nasce Hera, nu avema decatasa observama atesta flint& atunci canda Inca so-cietatea; obiceiurile si legile nu au pututa sa fiavuta nici o actiune asupra observamiin stare de prunci e. Copiil planga and suntlasa41 singuri, nu le place nici singuratatea niciintunericulti, le place sa fie in societatea seme-nilorti lora, preferindu pe cei de aceiasi etatecu dinsii ; tote de odata sunt egoisti si volun-tarl si cu atata mai voluntary cu cata sunt maiprunci, cu catu nu s'aa frecata cu resistentaceloralalti; se manic si se revolta and li se irn-potrivesce cine-va la vointa lora. Aceste cloud in-stincte naturale, cars amendoue cera a fi satisfacutesi cad lasate far& fral aril face din fie-care oma

sa-s't

lu1,sa-la

167

un4 despotti sail unti sclavu, ele cert.' a fi temperatesi regulate prin concesiuni mutuale de la unit la al-

facendu pe fie care sa intel6ga respectulii ce da-toresce drepturilorti celoralalti cu conditiunea, seintelege ca unit sa nu aiba mai multe drepturldeath altil, ci sa sacrifice fie-care o particica dirtlibertatea sa pentru posibilitatea de a trai in socie-tate cu altil.

Omulti nu pate trai in isolare, fiinda-c& orga-nismulu sal fisicti si intelectuald ilu pune in ne-cesitate de a aye trebuinta de ajutorulil semeni-kat seT, nu numal a ,celora cart ilu inconjOra dar aceloril de departe ; lucramt uniT pentru altii, find-ca in starea sociald ne procurama multumiri peearl nu le-amil pute dobandi prin noT insine. Ca sane convingemil de acestu adeveril, nu averml decatilsa consklerama ceea ce mancama, ce bemil si ceimbra.camu inteunti anti, pentru a ne incredintaca munca nOstra proprie si individuals nu ne-aru procura acele obiecte nici cu o lucrarestaruitOre de mai multe secule.

In starea de isolare trebuntele covarsesca pu-tintele nOstre, mijlOcele nOstre de productiune, pecand in starea social& din contra mijlOcele nOstreegaleza si covarsescea trebuintele.

Multamirile omulul depindti de repartitiuneaproducteloru si acea repartitiune da locti uneorl lao multime de regulari nedrepte, egoiste si reachibsuite, earl nemultamescil si turbura societa-tile, nelinistesca guvernele.

til,

pute

158

In fie-care societate individula lupta pentru li-bertate si pentru apropriare, pe cand, statula sailguvernula lupta pentru autoritate, si ast-fela seformeza chflue curente opuse.

Omu la slaba vorbesce totdeauna in numele li-bertatil, dar indata ce devine tare incepe a vorbiin numele autoritate, a fortel.

Parini bisericef, dice Cantu, proclamaa liber-«tatea credintelora in tota timpula persecutiunil"greligieT crestine, indata insa ce a incetata aceaI persecutiune si biserica a devenita autoritate,(a inceputa la randulti lora a vorbi in numele« puterild> Aceste dbue curente ala libertatil siala autoritatil le gasima in lupta in tote socie-tape, si chiar in cele mai inaintate in civilisa-Vune gasima o lupta neincetata intre justitie siputere, fie-care posedanda o actiuw,. puternica a-supra societatii lora si biruinda cand una candalta.

Lumea occidentals se svarcolesce de secule intreautoritate si libertate, lupta necontenita ca prin-cipiula autoritara, inimicula jurata ala societatiloralibere.

SA nu se intelega iar ca a fi libera va sadica a nu face nimica, de tem& sa nu aducemasuperare semenulul nostru, ci din contra 'a filibera insemneza a munci, a fi singurula seaarbitru de ceea ce face si de ceea ce nu lace ; cadlibertatea este activitate, este dreptula de intrebu-intare libera a timpului, alegerea libera a lucrarii

159

si a muncef nOstre ; nu este cum credil uniT tran-davia, sati dreptulil de a injura ::;i a calomnia, satldreptulti de a chiema ura si dispretula asupraceloralalkl sari asupra guvernulul si a provoca urn.si resvratirl. Nimicil nu garantdza mal bine pro-pride drepturl ale fiecaruia ca respectulti ce tre-hue sa avernil nol insine pentru drepturile carlk tina In cumpena.

Nurnal cu acesta conditiune libertatea se pdtestabili la unit poporti; ea este elthenta si capri-cidsa, voesce sa fi- incelesa, apreciata si iubita panala marte. Si cand dinteunti concurstl Ore-care decircumstance, libertatea se cobOra asupra unel so-cieta(.1, care nu scie sa o pretuesca si sa o prac-tice, ea se opresce putinil si data vede ca nu esterespectata si adorata, sbOra, fug3 lasandti unti re-gretiI lung') si amaru, cacl nimenl nu simte malbine lipsa el de cat') acel carl au avut o si atperdut-o, nesciindtl sa o pastreze. Voltaire qicea,ea pentru a sate despre libertate, aril vol sa fieInchisti la Bastilia.

Dbf-rtatea reil intelesa face afacerile despotis-mulul, precum si despotismult1 nasce mal curendasail mal tardii) libertatea. S'a clisti ca Bastilia afacutil mal mutt') pentru lib i.tate de cattl Voltairesi Rousseau.

Cu cat') intr'o societate cxista ma! multa igno-ranta si mal puOna educatiune, cu cat') simtultljustitief si drepta apreciare a intereselor0 suntmat putinti desvoltate ; si cu catu puterea morals,

160

care infrdneza patimele si desvoltA ratiunea, va fimal slabs, cu atAtti libertatea va fi mai putintzintelesA si practicarea el va fi mal anevoe si prinurmare pericululti de a se pierde va fi mai iminentil.

Una din conditiunile cele mai importante pentrulibertatea unul poporti este, ca in clasele de josilsa existe spiritulti de conservatiune si in cele desuss sA existe spiritultt de innovatiune si de pro-gresti. AcestA conditiune a facutil. ca in Engliteralibertatea a pututti inflori mal bine decatil in or'ce alta tail.

Abolitiunea robiei, desfiintarea glebe' si a c1A-cel, abolitiunea drepturiloru de nascere, procla-marea egalitAtil, liberarea exercitiulal meseriilorti,desfiintarea monopolurilorti, libertatea preset si aintrunirilorii, libertatea individuals habeas corpus,sent victoril ale libertAtii ; ele ins nu dati acelorticart au scApatti de nedreptate si de apasare drep-tula sA cre4A si sA pretinda ca la randult lortpots oprima pe ace' earl i-au napastuittl, cAci a-cesta nu ara fi decau o intervertire de rolurl,iar nu o biruintA a principiului libertatil ; 1'611111

aril remanea acelasi, aril fi pOte chiar si maimare, pentru ca nimicti nu este mai grozavil de-cattl apasarea multimii.

Pe cats timp0 nu voma cauta decatil ceea cene convine personalti, WA a tine sema de tre-buintele si de interesele celoralalti, sa tots dorimulibertatea, sa o tots chiemAmtl toil cu tocif, buntsi rel, betrAni si finer', ea va remAne surd, la

161

glasult nostru, va remane suspendata in aert cao simpld aspiratiune si va dispare ca o alucg.,tocmai atunci cand amt crede ca o tinernt ma!bine. Pe catu timpt nu vomii intelege ca, ea estedreptult de a face ceea ce voimti sub propria res-pundere a consciintei, recunosandt celoralalt,i umtdreptil egalt, nu putemt fi libert.

Cam vreme insa pentru brutart idealult liber-Valli art fi dreptult de a impune consumatorilortpane lipsa la dra int, necOpta si din Dina stri-cata, si pe catt timpti macelarult va striga incontra autoritatil, care-lt opresce de a vinde carnede mortaciune, si carciumarult va dori ca salo-nult set sa fie localt de intalnire a facatorilort derele, car! se multumesct a bea rachiult fabricatticu vitriolt si cu ardeit si a-lt plAti catu de -scumptdin beneficiile meseriel lore, pe strade, duplmieqult noptil; pe cata vreme tabacil, cavafii sicroitoril vorti crede ca libertatea consta in a nuse permite concetatenilort lorti sa cumpere pel,cisme si haine de la altil din tell sat din afarti,si a obliga, in numele patriel si alt patriotismu-14 pe totl locuitorii sa se imbrace si sa se in-calte cu haine si cu incaltaminte facute de dom-nia lore, qicerea libertafe va fi o ilusiune, si peWA qiva art fi unt past WM' apasare si des-potismt.

Autoritatea si politica DU sunt numal decattmetoda de a realisa libertatea si de-a o garanta.Intr'o societate civilisata numal legea scrisa tre-

Scriaori, 11

162

bue sa lie locula vointel arbitrare si a bunululplaca, ea trebue sa consacre si sa fact sa serespecte drepturile naturale si imprescriptibile alefie-caruia. Guvernele nu ail dreptula sa se consi-dere pe dinsele ca avenda prerogative si interesepropril, ci trebue sa intelega si O. scie Ca nusunt nimica alta decata puterea care se intrepuneintre acela care incerca sa nedrepta.tesca si acelaasupra earuia cauta sa se napustesca nedreptatea.

Omuta, ca sa fie libera, trebue sa inteldga si sascie, ca ceea ce da libertate, consideratiune si a-vere este munca, ca ele sunt singurulti drumacare duce la civilisatiune si la progresa ; pantcand nu voma inveta, lovindu-ne cu capula depragula si de susa si de josu, a nu mat credepe acet car!, ca sa ne esploateze, ne fagaduescaate in lame si in sore, cai pe pdreti. : libertateabsoluta, imputinare de dart, instrUctiune cu chila,guverna eftina, pana atuncl n'o sa vedema altadecata cloud sail Ire! partide politice vrajmasindu-se intre dinsele si striganda fie-care, la randulalora : «sculatl vol ca sa ne punema not'' ; partideegoiste si ambitiOse, car! pismuinda pe eel ajunsila putere, cart, de bine de I'M, se silesca catapota si pe cata se pricepa, sa laza cum credaca e mat bine, se muncesol sa-I dea jost si sase pue in locula lora ca sa fact tow ca et. Striga,desi sal ca lariat& ce se vora pune pe lucru larandula lora, are sa se sae opositiunea celoralaltiin contra lora ; ca ace! cart la randula lora art

168

vroi sa-I inlocuiasca a4 atace pentru tote catevolt face, precum si pentru cele ce nu vortiface, au sa-I denigreze, sa-I calomnieze, sa-I gra-tifice cu titlurile obicinuite de instrumente aleneamicului si ale strainulul, de calcatort de leg',de violator! de constitutiune; ca aft_ acuse derea vointk de nesciinta., sa-I impiedece la orl-cearti voi sa faca, sa-I insulte nu numal in vietalora public& dar chiarti si in cea privata, sa se legede nemurile si de amicil lora ; alerga pe la con-sult, pe la gazetele straine; intr'unti cuventti, In-trebuinteza tdiie mijlOcele pentru a-I discredita inoclnl poporulul si ai strainilorQ. Guvernutri ama-ritti. isI pierde cumpatulti si, ca °multi necajittl,cand nu este inzestratti cu o mare dosa de filo-sofle, aluneca pe povarniila maniel, lea mesurlaspre, lovesce si cade printr'un0 escesti de vigOre,sau prin descurajare si desgustil; se lash in voiaIntamplarilorti, si atunci cade prin apatie. Oposi-tiunea profita si de una si de alta ca sa se suepe ruinele celora cuclutl, cugetandu putinti la ceeace are sa fie. Dar a fagaduitii cal pe prep, sa-palate in vite, plOe la sorece, siguritate in casesi pe drumurl, la orase si la Wn, sterpirea abu-surilorti, a darilora de foci] si a hotiilorti de vite,micsorarea darilortl, satisfacerea aspiratiuniloranationale, Iatirea teritoriulul In drepta si in stinga,participarea statulul romanti la deslegarea tutu-rorti cestiunilor4 celora marl ale diplomatiel, simil si mil de alte frumusect, -- le uita pe tOte, pu-

sa-1

sa-I

164

tinti le pass de cele ce au fagaduitg. Atuncl o all&opositiune se formeza cu alte fagadueli si dan-tulti se invirtesce de atatia ani, reincependil tot-deauna d'a copo, jocil vatamatorti si periculosit

Cu tOte acestea sub ministerula de erl, ca sisub celil de acp, ca si sub celti de mane, lumeamerge inainte pe calea progresului, dovada inve-derata ca elf) nu emana de la partide ci de lanatiune si de la conditiunile in call se afla tera,

Nu voiti sa clicu ca in on -ce ministerit ca siin on -ce opositiune, nu se gasescil Omeni desin-teresati ; sunt departe de a crede ca tinil nu a-taca decatil ca sa pue mana pe putere, cei-alalti nu se apara dealt' ca sa traga foliose, dareste invederatil ca infocarea luptel nu-1 lass niclpe unit nici pe allil sa se ocupe cu .cea ce tre-bue teril.

Orbirea partideloril merge pana a refusa si acombate binele, cand aru veni de la partidulft

desi ratiunea ne dice sa-la primimu on deunde ne-ath veni, si sa fimu recunoscetori ace-lora cari in timpurl grele au aparata drepturileteril. Trecutulu de on -ce data, ca si presentulil, isiare pkatele sale; dar tot-odata si unultiau drepturi netagaduita la recunoscinta urmasi-lora, cand au sciutti sa le pastreze o patrie ; cutOte acestea se gasescu multi care-lt) defaima, 114despretuesca insults. Acesta ingratitudine silipsa de respectu catre Omeni vine din patima,din nesciinta si din orbire. Mal tardit, cand

si c

o-pusa,

si altulu

165

timpula va potoli patimile, atunci voma put ju-deca Omenil cu impartialitate, si 'Ate ca dieptateava apdre la multi ca o mustrare, ca n'aa sciuta sapretuesca si s& judece in deplina libertate. Pansatunci, ceea ce ne pOte servi de norm& in apreci-erile nOstre asupra Omenilora este sa.' scimil, caacela care nu face alta decdta sa samene ura sivrajba, zay,istuinda si calomniindil, nu este bunaromana, si ca aeltl care muncesc^, produce, scrie,traduce, ridicd o fabrics, o casd de comercia, zi-desce o' scold. o biserica, fie ela crestina, maho-medana sail israelita, ortodox(' sail papista,

defnocrata sau aristocrata, este bunt" romanu,fiind-ca prin faptele sale contribue la inaintareasi la desvoltarea Romdniel si pentru acesta merit&-stima si consideratiunea

Legea ne-a data tota ce ne putea da, nu malavema nimica cerema : suntema toil egall,inaintea drepturilora si a datoriilora nu depin-dem.a nicl de vointa nici de capriciula nimarul. Aces-ta este una mare bine negresita, dar ne impune sio respundere mare, fOrte mare, cad ne-a creata oordine "Ana de datoril, ne-a data o independent&care nu se !Ate pastra de cdta supuindu-ne la legilecarT ne garantezd pe unil in contra altora.

.mil aretata, ca una mode ,de a intelege liber-tatea' este de a o considera ca o tendintd absolutaa individulul, far& altd regula decal(' vointa propriea fie-cdruia, lard, nicl o consideratiune pentru cei-alalg membrii al societ4i1 : libertatea egoistului,

libe-raid

Orii.

sa-I

166

cum s'aru dice. Unq alta modtk de a o trite legeeste de a o privi ca absoluta numal pan& acolo,unde arty lovi ratiunea si justitia. Una estebbertateatiraniel, cealalta este libertatea cea adeverata.

Libertatea este unti drepW naturala alu omulul,cacl fiecare are consciinta liberel sale actiuni, aacelel libertati care nasce din notiunea binelul $i arOulul, pe care o numimu libertate moral& ; pedinsa se raz6ma totti edificiula sociala alu res-ponsabilitatil omulul, cu Mt& teoria pedepselortlsi recompenselora ; f &r& dinsa nu exsist& niclvirtute, nici vitiu, nici fapte bune, nicl fapte rele.

Dar data °multi se simte pe dinsulanu este eh) Ore, printr'acesta chiarti, constrinsua nu nega celoralalp Omen] aceeasl prerogativaSi prin urmare. nu a luatil elu, prin faptul6 acestachiarO, obligatiunea de a-s1 mtirgini libertatea saacolo- unde ea Incepe a lovi libertatea celoralalp,cerendri si el0 acelasi sacrificia din partea celor-alalti, ca ast-felu societp.tea sa devie garantia drep-turilorti mutuale ? De ad necesitatea de a recu-nOsce o autoritate care- sti. pbta judeca dup& ra-tiune intinderea cercului libertatiI fie aruia, cercua carul Intindere trebue s& fie aceeasI pentru top,ca s& pot& fi respectalti, ca sä fie necontestatti.Asa dar libertatea, egalitatea si autoritatea suntelementele primordiale ale vietil- sociale,

Incdta privesce libertatea individual& fie-care-oma este stdpanti absolutO, suveranu, are drep-tulti netagaduitii do a dispune de persona si de

libere,

"s7

averea sa; avema fie-care liberulU jocu alu activi-tAtil nOstre fisice si intelectuale ; iar incatu pri-vesce libertatea social4e care Englezil o numescaprincipiulic voluntarii, pe care Dupont White o nu-mesce individualismil, se cuvine a tine semA de res-pectulti libertatil cu alte cuvinte ca, tre-bue sa se respecte prescriptiunile autoritMil, adicaale legit.

Libertatea si autoritatea trebue sa se com-bine in folosulti fiecarui membru alu societatil,iar nu sa se combats, cad, de va fi luptA intreaceste dOue elemente, societatea se pericliteza, sio libertate, care nu recunOsce autoritate, cade desine prin anarchie, precum autoritatea cade prinabusuld puteril cu care a calcatu libertatea.

Societatile, al carorit membri nu-0 intelegb da-toriile ce at" unit catre altii, isi da0 mai tot-deauna libertati esagerate si reu irAelese, cart,mai curend0 saa mai tArditt, product' ciocniriintre interesele comune si particulare, degenere-zA intr'o anarchie, alu cares singur0 rernediu estedespofismult.

Aceltt cerct viOosil in care se invertesct u-nele societa(1 de secule, pi ovine din imperfec-tiunea morala a membrilortt earl le compund sidin puOna desvoltare intelectualA in care suntlasaii, cad libertatea trebue sa gAsesca in fie-carevointa si puterea de a se supune adeverului sidreptAtil, altfelti societatea este in tote minutulain periculD de a fi spulberatA..

celoralaW ;

168

4 Legea veghieza la usa cetatenulul engleza, nu-«mai justitie pOte pasi pragula, dice Taboulaye;«libera in casa, numal afara din casa este su-«usa autoritaliI; este inocenta pana in momen-«tula pronuntarif condemnaril, este judecata de«magistratl inamovibill sail de juria, in virtuteaIlegiloril cart au definite crima mal dinainte«si all regulate procedura si pedepsad>

Libertatea omulul nu trebue sa fie si nu p6tefi absoluta; sunt insa autoritatl marl. carl in se-culula trecuta, pe cand se punea piedici cuge-taril si desvoltarii, nabusinda si oprimandfi, allpropagate ideea de o libertate absoluta si au vo-ila sa ridice acesta idee la inaltimea unui prin-cipia, sa faca dintr'insa o dogma socials. Dacdacesta idee pOte fi unil adevera netagaduitu pentruunil individa isolate, nu se p6te insd admite inceea ce se atinge de relatiunile cu ceialalti Omeni,si consecinta el ar fi, ca nimeni sa nu se abtiedecdta de la faptele cad nu-I convina sail pecad nu voesce a le face, a nu recunOsce nicio lege alta decatil vointa sa proprie, sal) celamulta a nu se supune decatil numal la legileacelea, pe carl ela a binevoita sa le admits ; seintelege ca acesta aril pune pe fie-care la voiaintdmplarilora, adica la discretiunea celul maltare.

In fapta nu exists una principia recunoscutit sinetAgaduita, prin care sa se preciseze si sa se sta-bilesca marginile interveniril autoritatil in vieta o-

169

mulul. Fie-care opineza si hotaresce cum II vinemai bine; unit mergii pdna a crede ca guvernuliiart ave dreptulil si datoria de a intervene si a in-treprinde lucrArl si actiuni, on unde i s'arti Wireca. ar fi ceva de facutil, unti rai de indreptata;merga papa a vol sa fie in stata o unitate deputere care sa. ,facd binele cu sila, impue.Aceia art voi o societate omogena, o singurdputere la centru, ducendu actiunea sa binefacti-tO re, prin agent subordinat si disciplinat, pdnala punctele cele mar departate. Aceste idel auto-ritare se apropie fOrte multti in procedere de or-ganisaciunile dorite de socialist, ctrl si ele, por-nindu de la una principiu falsa, cauta sa into-cuesca libertatea prin silt, impunendil niscemoduli de train artificiale in locula celord na-turale. Sunt alt cugetatori ca Bukle de esemplu,earl trecendii in cealalta estremd, sunt pana in-tr'atata de gelosi de respectulil libertatil, mai a-lesu e vorba de cea intelectuald, in cata nuadmitu sa se atinga nimeni de dinsa nice inbine nicl in reti, nu admitil nice macaru ame-stecula autdritatil pentru a incuraja literatura,artele sati sciintele, nega ors -ce actiune altadecatii aceea a justitia

Tendinta autoritatil este do a se intinde COIpOte peste ceea ce trebue si de a calca libertateajndividului atatti prin actiunea opiniunil catil siprin acea a legislatiuhil. La trite guvernele gasimu

sa-la

and

170

tendinta de a se Intinde peste limitele dreptululnaturala.

In luptele partideloru politice, totdeauna mino-ritatile lupta In contra tendinteI autoritatil, in nu-mele respectuluI libertatil, dar lipsite de mijlOce-suficiente prin ele insesl, sunt fatalmente con-duse a-0 cauta de multe od puterea de actiunein intrebuintarea de mijlOce culpabile. S'a veclutatimpula canda una partida, amenintata in credin-Aele sale politice, merge pans a uita sentimentulade patrie si de nationalitate pentru favorula rea-lisaril ideel careia s'a devotata ; atata devina depasionate In cata uita orl ce ratiune, in cata ceeace partidele politice numesca toleranta, nu estedecata dreptula de a face tom ce volt si ceeace impodobesca cu numele de libertate, nu estede cata triumfula ideil lora.

Este peste pub* a se adopta um) sistemaesclusiva maI alesa canda este vorba de o so-cietate pupal desvoltata, al care! membri nu suntInca in stare sa judece si sa pretuesca ceea cese p6te face in folosula tuturoril ; de aci vine, ca,cu cata o societate este mal putina desvoltata, cuatata guvernula are o mal mare actiune asupramembrilora el si respunderea lul devine cu atatamal mare cu catil p6te intra mal ada'nca pe te-ramurile libertatil fie-caruia, si cu atatt este malobligatu a forma ratiunea, a implanta credinte a-devarate, a calma pasiunile, a combate ideile gre-site si a desradacina prejuditiile.

171

Tendinta mat tuturoru autoritatiloru de a inter-yen! in vista cetatenilora mat multu de-catil secuvine, a determinatil pe mat multi publicists mo-demi a se ocupa sa afle natura #actiunii ce secuvine autoritatil; si sa determine intr'unti modeprecise cerculti acelel actiuni; au cautata sa insem-neze pan& unde trebue sa se intinda suvera-nitatea individului si pan& unde trebue sa se in&ga puterea autoritatil, cat& parte din vieta secuvine individului si cata societatii.

John Stuart Mill proclama., ca principiulu caretrebue sa diriga raporturile societatil cu indivi-dull), fie ca forta materials sub forma de penali-tate legala, fie ca coactiune morals a opiniunilpublice, eSte (de a opri pe individ4 de a viitamape si ca acesta este singura ratiune legitimace !Ate avea o societate de a se servi de puterein contra membrilor0 seq. Acest6 mare publicistU,dupa ce arata ca asociatiunea este unti dreptil

inviolabilu si sacru, Ca ea resida inraporturile cart unesca pe Omenl intre dinsii si inlegaturile cart constitue aceste raporturi, sustineintr'unu mode generalu, c& «toiti ce este de doritiia se face in interesulii umanitalif, ale generatiu-nilori4 sag in interesului membrilorg cartau trebuintei de ajutorii, infra in atribursiunile auto-

afara de a remunera pe particulari sag,pe societati intreprinderile lora ).

Elu considers pe orl-ce individu ca respuncletoruceialala membri at societatii pentru ori-ce

altii, r

individuals,

viitore

ritatilora,

air&

la

172

reti pricinuesce, nu numai prin faptele sale, darchiaru si prin inactiunea sa, si conchide dicendilca «fiecare trebue sa iea parte la lucrdrile si la sacri-ficiile trebuinciose pentru apdrarea societatii qi amembrilord ei in contra amenintdrilord Ili a

drilordLaboulaye are si elu aceleasi idei asupra liber-

Amendol acestl publicist' marl apara prin-libert&til economice alu lul Adam Smith :

sd se fad,' lasd sd treed (laissez faire, lais-sez passer).

Barouuli) Wilhelm. de Humbold consider& li-bertatea individual& ca o conditiune neaparatiltrebuincids& desvoltariI si progresulul societatil,«Scope/hi omuhei, dice ela, nu scopuld acela petare ni -lit aratd nisce pofte treatore. dar acela carene este prelerisli de decretele eterne nestramutateale ratiunii, este desvoltarea intinsd armoniosti atulurord facultdpord intyeund totti completd ei con-stantd ; a2a dar scopuld eatrit care trebue sa tinoldnecontenitd on -ce fiintd °Incased, pi mai cu sendaceea care voesce s'd influinieze asupra semenilordse'i, este individualitatea puterii i a desvoltdrii ;pentru aceste doue' lucruri sunt necesare libertatea

varietatea de situqiuni, unirea lore' produce vi-gorea individuald diversitatea multiply care seconfopescit in originalitate.)

Basa societatilord celoru mal libere, a societatilengleze si americane, este guvernulil prin sineinsusI, ceea ce el numescu Sef-government.

vd-

lash

2iof

.2i

soil

cipiula

Sa

173

nu credemil insa. ca intelesulil acestuT cuventilaril fi a se guverna fie-care pe sine, tact acdsta arilfi negarea orl carer autoritati. Adeveratulil in-telesil este ca fie-care sa fie guvernatii de top pei-alalri, concetilteni.

Englezil, prin proclamarea principiului libertStilindividuale, luatil bite precautiunile in contraopresiunii, pe care multimea sail numerula arilvol sa exerciteze in contra uneT parti a socie-tatil sail in contra vre-unuia (Este deneaptiratei trabuintd, (lice Mill, a pune o ingrcidireacOunii legitime a opiniuniT colective asupra indepen-dent,e1 individuale;, acestl precatiune este tom atatude necesara ca si acea care s'art lua in contraon -carui alta abusil de putere. Tirania majoritati1trebue puss in numeral releloril de cars socie-tatea sä se fer6sca, ea patrunde in amanuntelevietii mai adanca decal(' tote tiraniile. Ideea calegitimitatea puterii consta in numeric, este o-

idee eronata, destructive a libertatilorti si a ade-verului.

Se vorbesce multi) de opiniunea publica, darmai niciodata ea nu este resultanta credinteloriltuturort membriloril unei societSti asupra unelcestiuni; de cele mai multe oil este numal cre-dinta guvernului sail a until partidil' care impuneglbteloril credintele si vointele sale, si Inca maiadese si guvernulti si partidele devina instru-mente si .organe ale tendi*loril gresite ale mul-timil, ca s6, o pOtA domina.

sit

dinte inpil.

174

Partiduld care impune credintele si vointeresale este de cele mal multe on o clask o cor-poratiune, and orast, o mahala, o factiune, undCiceronache, und Luminarick und qiarista, undambitiost, unil Catilina, care pune mans pe glOtesad pe acel carl le conducil, se proclaml opi-niunea publica, vointa nationals, si conduce so-cietatea dups ambitiunea sa, fait a tine sema deadeveratele sale interese ; face si desface, si gl.(5-tele primescd orl ce (lieu el cu aplause, cu mul-tamire si cu recunoscinp.

Multimea judeca mai multd cu inima de catdcu ratiunea; poporult iubesce sad urasce si nu areincredere de catil intr'acel pe care-1 iubesce. Binelece result:a este. mare, cand aceld preferitd, aceltidold, este la inaltimea asteptaril sale, precum estesi nenorocirea de mare, and acea afectiune seabate pe capulu unui ambitiosti de randd, sad aldunui incapabild care nu o merita. Guvernele sailpartidele, carl punt ghiara ast-fell pe vointa glete-lord, potd ave o aparenta de taxie ; dar acestanu face pe unil popord nici ferice nici liberti,pentru, ca nici puterea absoluta nu face taria sistabilitatea guvergulul, nici vointa multimil nuconstitue libertatea. Si una si alta, ca sa se Otasustine, ad trebuinta sa fie sprijinite de ratiunesi de dreptate

In atti privesce libertatea intelectualk adicalibertatea cugetarii, a consciintil si a scrieril, pu-blicistil eel moderns nu recunoscd autoritatiI nici

175

unf dreptf de ingerinta altulf de calf de a o-pri calomnia si apelulf la violent& ; libertateaintelectuala este ceruta de tott in generalf cauntt dreptf inalienabilft alt omulut, dreptft caretrebue sa fie absolutft. «Libertatea opiniuniloru fia discqiunii, dice Mill, este o necesitate pentru des-voltarea intelectualti, desvoltare de la care depindebung starea Moralei si materials a nemului ome-nescii.) Sieyes clicea ca presa este unit alit ie'seleasimrii datii poporelorei moderne, §i Georges Caningo punea asa de susf, ca o considera ca 'o a patraputere in state, putere cu care guverna pe

calf parlamentele nu eratt deschise.«Bolulii preset, dice Mill, este de a ajuta progre-

sulzi regulatii fi pacinicii in care mirarea se faceprin inteligentei, socialitatea se per fect,ionezil la flacaraartelorti, a sciintelorii fi la lumina tuturorti talente-lora .} Unt staff nu 'Ate exista Ebert fara presasi presa libera.

Intr'unu cadru restrinsf, ca alt unel epistole,arf fi fastidiosft a me intinde mat multf asupraacestut subiectf ; tote ce amt voitti este ca, in-tr'unf modii f6rte sumarf, sa daft o idee desprelibertate in esenta libertatil. Voiti urma cu celecincl libertati primordiale, enumerate de Thiers,pe cart elf le numesce : securitatea, libertatea elec-&raid, libertatea representaliunii rationale, libertateapreset si preponderania representaliunii, nationale indirectiunea facerilorli statului.

tim-pula

176

Termini, cum am inceputu precedenta meaepistola, Mal corige si to erorile ce am pututacomite pe id pe colea si implinesce lipsurile ceam lasatti.

X.

Iubite amice,Ghergani, 20 Rule, 1881.

.A41 te pul in trenil la 9 sera, dup, ce alpranzita bine la Hugues saii la Broft, arAti ti-chetulti conductorulul care vine si ti -lti timbrezAcu clestele, fumezl o tigarA &lie pang, la Ploiescl;acolo Al bei ceaiuld in ticna, te intorci in va-gond, apol te infasuri bine in tartanii, its pulpaltonult cApAtaitI, te lungesci pe canapeaua decatifea ro,-,ie sari in vagonulu patil, dormi ca a-cash vre-o nOue ciasuri, si la optic dimineta tedesteptl la Romanti. Aid cafea cu lapte, Cu um)kipfel dOue, si 17 ciasuri, minutil cu minutt,dupA ce ai plecata din Bucuresci, te gAsescl trans-portatii pe malulti imbalsamatti al6 Bahluiululin fOsta capitala a fostulul principatii alti Moldo-vel, unde ajungi dormitil, mancatti si odihnitti.Caletoria, mancare cu bacsisti cu to-la te-a cos-tatti 80 de frand. El vecli ! acumii 40 de ani nuera ay..

Serizort 12

178

ImT aducti aminte ca odata plecamil din Bu-curesci spre Moldova :

Dupe. mar multe visite pe la Vornicie, la Pos-telnicie, la Agie, la casa postel, alergAturl carsau dainuitu vre-o clece dile, intr'o Vineri in sfir-sitti, pe la orele 3 d. a., troscti, pleoscu, intr& incarte opt cal cu doT surugiT, precedati de unticiausa Ware. caw to stergi la ochl insiraseale dot doT la trasura, unti felt) de briscausOra, s'o dud cu ung calt1 ; intr'o clip& eramtila capulti podulul targulul de-afara, bariera naode ast&-41; chiuiau si plesniau surugiii pe u14eleBucuresciulul de ridicau lumea in piciOre, bar-bap si femel alergati la 1.10 si la ferestre ca salvada cine trece.

La streja un felt) de logofatu in scurteica. lung&de pambria verde se arata inaintea cailort.

Ho, ho I si opresce trenulti, cine suntetidumnia-vOstr&? me intrebA, apropiindu-se cu sapcain mane. de usa trasurel.

Sunta cutare, 11 respunda et), declindndu-1numele si pronumele.

Capitanulil de bariera scosese unti peticti dehartie din buzunara sl insemna cu creionulti,

mele, muindu virfulti creionulul de plumbilpe limb& la fie-care Mere..

Si unde mergetl dumnia-vOstra ?La Iasi.Sa nu fie peste granita ?In Moldova.

call,

di-sele

179

Dar pasaportd avetl?Scotu pasaportulti si aratil; capitanuld

mi-16 iea din mar* se uita la dinsulti, flu maisoptesce ceva cu secretarulu seu, apol

intra amendol in cancelarie, de unde esu drip&o jumetate de ciast cu pana dupa ureche, vi in-doindu pasaportuld pe cute mi-10 inapoeza cucuvintele :

Sa urnbli sAnatosti, coconasule.La bariera se ispravise caldardmulti si o luamtit

pe sleatI cu 1.4:Stele in noroift pan& la bucea, callla pas si surugiil croindu-le cu bicele la dunglbesicate pe spinare.

Dupa patru ore de racnete si injuraturi crudsi r6scruci, sfintl si evanghelil, pe la opth seraIntramti in curtea postiel de la indrilita; picki-rele cailorti pocnia0 de ate oil esiati din norolulti

si adandi. Facusemq 16 chilometri.Acolo, dupa, ce m'amtl rugatil si m'arriti cer-

tatil vre-o d(5116 ciasurl cu capitanulti de poste,cu capital:Asa si cu ciausuld, mi s'a datti de ha-tirti unU surugiu cu vase cal in locti de optilscrist in podorojnei; §i pe candti se ridica luce-farulti de cjiva eramt la Movilita, Alta posts. Aidrefurti complett de a me porni inainte, argu-mentuld capitanulul era convingetoru.

Cum sä-tl dati cal, domnule, pacatele mele,ca asteptil -din ciast in ciasu s& pice curierulti ru-sescil de la Tarigradt, si cu °multi imp6ratesctinu e de gluma, papara.

grog', cleiosii

scid

Mt

interce,

180

Iata-me dar opritl in drumb, Domnu16 sciecab).

Capitanulu, oml politicosl, m'a poftitti in odaeade mosafirl sä me incaldescl si sd me odihnesctipdn'orl sosi cal din sus(' sal din jostl.

Pe unil pall sofa, de la soba pana la ferestrd,dormia de-a lungull capitanesa cu unl copill la

alaturl cu culcusull cdpitanului, care, lastriga.Aula de tenorl alt surugiulul met, sdrisedin plapoma numal in papucl si in camasa deborangicl ; piciere la piciere cu capitanesa dor-miatl sfordindl dol.biet1 calatorl, cart, ca si mine,asteptal sosirea de cal. 0 cdldura amestecata cuduherea de Omeni adormiti de nu-tl puteal tragesufletull !

Sambdta sera ajungeamu in Urzicenl, capitalajudetuluI Ialomita, orast innecatl in mocirld din-tr'unti capdtl la altull.

Peste di incepuse unu yenta rece si noroiullse invertosa stringendu-se de frigti, in catl incetlinceta se facuse tare ca ferull. formandl o talesdruncinata ; retele sarial din hop. in hopt, a-runcandu-me la fie-care past all cailortt dintr'unlcoltl intealtulti all trasuril. Pand la jumetateapostel Margineni amt mersti cum anal mersl,dar acolo, dandl inteunu vagasl adancl inghe-Ott, pomenith cu trasura pest,se rupsese osia si remdsese in trel rote. Surugiildescdlecard, se uitard, detetd fie-care trel fluerede mirare, ceea ce insemna ca, era casull gravu;

Bind,

m'amil inteund

181

unlit(' dehama seuasula si porni pe fuga spreposts sa caute ajutora.

Din ce in ce mai multii' crivatulti se intetia sifrigula me patrundea, m'arna strinsil cata m'amastring", dar data amil vedutO s'ama veduttl, m'amdati) josh, imitandu pe surugiulla care remasesecu mine, m'am adpostifti la spatele trasuril,clanclli din maul si din pici6re ; dar si asa n'atrecutil multi' si n'am mai pututil juca, simtiamqca, amortiama, me apucase unti fella de pirotela. ;atuncl m'am hotaritn sa dehamil si ell pe ce-lalaltti -seuasti, si mil luat-o la fuga spre post5.in voia lupilorti cars incepuse a urla. Pe la ju-matatea drumulul venia rotarula postiel calare,aducenda unti drug" de lama' la spinare , sidespre cliva intra si trasura mea in posts. Amupetrecutil diva de Dumineca in fabricarea osiersi sera porniamil spre Focsani, °rag" a clOue Prin-cipatel capitala a Mile judete, a Slam-Rampi-cului pentru Muntenia si a Putnel pentru Mol-dova.

Lunl pe la ameadi, pa cand eramii in ulitamare in mijloculf" targului, iml ese inainte unaimpiegata cu guleri" rosu si cu spanga, face semnasurugiilorti sa opresc0i, se apropie de mine cuuna-aert" maiestogi si incepe cu :

De unde vii? unde te dud? cum te chiama?ce esci 2 II respund

Viii de la Bucuresci si me dual la Iasi.Uncle ti-1 pasaportult ?

182

cauttl si dati.Impiegatula autoritatii moldovene 114 intorce,

ilu observa, uitandu-se cand la mine cand la ca-racteristicele insemnate inteinsult1 comparandu-ledin ochi. Se sfatuesce cattl-va cu colegula see depe termulti muntenesct1 si me intreba unde tragu,ca se-mi aduca pasaportula la gazda. In zadarilprotesteza, cerendil sa, mi-111 dea indata ca sa-mipotti urma drumulti, mi se respunde ca nu sepOte pana ce nu l'o visa ispravnicultl, si faremai multa vorba, adresandu-se dire surugiultidinainte 11 clice :

Du-lti, me, la Mai la Petrea-Bacala.Petrea-Bacalu era pe atunci numele de mode

aid otelurilorti din Moldova, cum amti dice a-stacli Grand hotel. fie catt1 de mice. Acestanume fusese ilustratti de bogatultt Petre-Bacalultidin Iasi, unit vett alit vestitulu! Hagi-PetcaPristanda.

De abia scapasernt de intrebarile pazitorululgranite!, and trei past mai inainte cada in in-vestigatiunile unul alttl functionara; acesta eramulti otcupciului, care dupe ce me intreba dad.amu ceva marfa sati ceva haine nOue, incepea-m1 scotoci prin trasura si prin giamantaml. Eraconsiderate ca mare paguba pentru fericirea Mol-dove! Sae pentru a Munteniei data o bucata decascavalti, de postavil sau vre o sticla da rachiaare fi trecutti nevamuita dintr'o parte Intr'altapeste santulti care despartia Principatele. At

Ile i-la

183

intreba pe protectionistii sat' pe partisanii siste-mulul vamalti dacd, prin faptulu ca a peritti ba-riera de pe acela canalti, stabilindu-se liberuluschimbti dintr'o parte Intealta, Romania a pagu-bitil ceva si dace, nu std mai bine astd-di de catuatunci.

Peste sese ciasuri ispravisemil, se indeplinisetrite formalitatile prescrise de legi si regulamente,unti slujitorti imi adusese pasaportulti cu iscali-tura ispravniculul. Iordache Pruncu, chehajauaimI adusese podorojna si iatd-me iar pe drumu,trAsnirida si plesnindti.

Cail vestitului privilegitt aveati privilegiulli dea se hrani cu rdbddri prajite, cum clicea surugiulti,mancare care-I facea sect la pantece si usori lacame, to ducead intr'o gem& de la o posta la alta,alergati catu puteati bietele dobitOce, negresitti cusperanta tota-deauna inselatti, ca dincolo voltcapeta cate-va dramurl de ovesil. dust' dela Focsani la Iasi ca ventula. Zapada acoperisegrunzii, pusesemil trasura pe talpl de sanie si a-lunecamti ca ndluca pe result' albu.

A cincea di dupd plecarea mea din Bucuresclpriviamti de la Rapedea incantatorulti tablotl cese desvalue dinaintea ochilorti la aparerea Iasu-lui., me coboramti la otelula de Petersburg, incasele lul Beizadea Petrache Mavrogheni dinu111:4X

Suflama in niste lemne ude sa aprindfl nitelu

M'at'

Si

184

foc0 in soba, and audti unti glasu qicendil fru-mesa romanta. irlandeza :

Latt sose of somer

acompaniata de o harpa maeastra. Era frumesasi gratiOsa cantareta engleza d-ra Bishop si ma-rele harpist Boza; repetau concertula ce se ga-tiati sa dea a dOua Ili in salonulti generalului Tu-dorasti Balsa.

Calatoria de la Bucuresct la Iasi me costase800 de lei vechi, aprepe 300 de &and, afara decele 5 (Jae de ostenela, de suferinte si de ne-cazuri.

Cautamti sa me mute de la otelti, cand bu-nula §i ospatosula meU arnica capitanulti Alcaza venittl si m'a luatti la dinsult.

In casa unde sedea, in strada, sala despartia&Sue apartamente : la drepta locuia Nicolae Po-cant' cu verulti sea Alecu Cuza, fostulti Domnti dela 1859 pana la 1866, si cu Philadelph Conici; lastanga in (Mile camere s'unu salonti locuiamticu stapanult apartamentului. Masa era in comunaintr'o camera pe galerie.

Amu petrecuttt acolo mai o lama intrega panam'amti mutate la tine. Avusesesi nenorocirea sapierqi pe iubita to mama si tatalti tee era dust'la Viena cu slujba domnesca.

Gracie vOue, amicilora mei din Paris, in pu-tine (file eramti cunOscutil si bine primitti in tote

ea

185

casele cu o ospitalitate si o bunatate pe careuita-o nici °data.

Putinu dupa sosirea mea in Iasi amil fostuadmisil in audienta la Mihal-Voda. Sturdza, pre-sentatti de secretaruM seu, maioruliz Cogalnicenusi de adjutantulti de servicia capitanula Alcaz.Dupa ce anati r6spunsa respectuosa la intreba-rile ce Principele a bine voita adresa,inmanatti scrisOrea boerilorti din BucurescI, scri-sOre despre care ti-amti vorbita intr'una din scri-sorile mele precedente. Pe cand Domnula citia, chi-pula i.se lumina, figura 14 mai tota-deauna po-somordta, dobandise una zimbetti de satisfactiune,luase o espresiune de bldndeta. Dupa ce a is-pravitt1 citirea a r6masil cdte-va momente gdn-ditortI cu ochii in jog', intr'o stare de reflectiune me-lancolica, apoi pune scrisOrea pe mash si, ridi-cand ochii asupra mea, 1m1 dise ca era fortemagulita de sentimentele de stima si de increderece -i esprimaa boerii munteni, dar ca realisarea a-celora dorintl era intempestiva. Lucrult nu eraposibila in momentula de fats, pentru ca imp&ratulti nu permitea. Ii r&punda ca principiult erainscrist in regulamentulii organicil si ieau indras-/Ala a4 dice pe .Audaces fortuna juvat, cuvintela call intimpina, ca acelti care resp-unde inaintealui Dumnedeu si a Omenilorti de sOrta until no-

datoresce sa fie prudenta.Dupa aceste putine cuvinte schimba conver-

satiunea, intrebandu-me despre studiile ce facu-

rode,

n'oia

i-ama

186

Bunt la Paris, mi-a vorbitil filosofie, literature,estetica, m'a tinutt mai multt de um) ciast. Mi-hal Sturdza era, precum scil, unt omt Okla deinveta,tura si se complacea MI-le multu in ase-menea convorbirl.

Intr'o vara sedeamt la via lui Stratulat de laSocola, aprOpe de frumOsa vila a lui voda. In-tr'o di, ducendu-me la Maria Sa cu hartil de set-viciu, ImI clise :

Amt aucjitti ca-mi escl vecint, cine-ti Odade grija acolo, cine-ti face pranclulu :

Et ii respund :Nimeni, Maria ta.Si ce ? Traescl WA a manca ?Nu, Maria Ta, manancu dar nu pranclesct.Va sa clic& fad deosebire intre a manca si

a primp. El bine et prangescu, vino sti. manandla mine in t6te Vele.

DOmna si Beizadelele .erat dust In strainatatesi Voda era singurt la Socola numai cu vrultWI generalult Alexandru Sturdza, mult invttatultteologil, care venise sa petreca cate-va septemanila Socola. La masa erati numal el doi, et si iu-bitult nostru arnica, placutult colonelt Guluta Leon.

In tote qilele dup. masa treceamt In salonult1celt mare , unde Voda, fumandt din ciubuct ,conversamu si discutamt ciasurl intregi literature,arta, si sciinte, ba uneorl si politica pant ce venialogofetult celu mare Niculae Canta sat StefanicaCatargiu cu anarforale de intaritt.

187

Mihal Sturdza avea dreptate a crede ca tim-pula Uniril Principatelora nu sosise, dna. judeamadupa staruinta si dupa mijlOcele de tota felula pusein joca la 1842 de consulula generala Daskoff ,

ca sa scOtA pe ampindnu din lista candida-Won) si sa faca sa scuseze alegerea lui GheorgheBibescu, caruia-I lipsia si etatea de 40 de ani siinsusirea de nepota sail flu de fia de boeru, con -ditiunT de regulamentu pentru a putO fialesa Domna.

Asfeptama deschiderea navigatiunii DunArii insusa sail in josa. GAndurile-mi eraa impktite :sa me duct in Sicilia, unde unu camaradil allmea Villeroz se afla in capulti unel esploatkide Sulfura, care-mi scriea ca putea sä ml pro-cure o positiune bine platitti, sail sa me intorcain Franta, unde eram sigura de protectiunea luTElie de Baumont, lul Berthier si lul Dafiemoz,profesorii mei de la sail& de mine din Paris.Cand intr'o cli aflandu-me la Iorgu Ghica cellbetrana de la dealt'', ama fostu presentata luTBeizadea Niculache Sutu, unult din boeril cel malinvatati, atunci Postelnicti si Efora all scOlelorti.Elil petrecuse mai multi ani in Bucuresci pe la181-8 si 1821, pe candu tatala sal Alecu Voda.Sutu domnise in Tara Romanesca. Cunoscuse petOta lumea Bucurescena de pe atunci; a statamaT multi la vorba cu mine intrebandu-me de u-null si de altultt, m'a intrebatti despre scopurilece aveama si m'a sftituita sa primesca a rknane

cerute

188

in Moldova, oferindu-mi o catedra. in AcademiaMihailena, sir iata-me aseclata inaintea unel table cucreionula de creta in mama, ar6tanda tineriloradimineta proprietatile cercului, ale elipsel, ale pa-rabolei si ale iperbolel 5i dupa amiacji vorbindu-ledespre formatiunile muntilora s'a straturilorti pa-mentului.

Grei dar placuti an! arna petrecuta not impre-una ; ama luptata not tinerii de pe atuncicu prejudetele si cu obiceiurile cele rele, multi"alma apropiata not clasele intre dinsele; multe idelgresite de ale b6tranilora si de ale boerilora ain't"spulberata si multe idel moderne ama implantattiin spirite; multa rugina ama curatita de pe multi.Amti facut'o , respectandu credintele fie- caruia,cinstindu peril cei albi, laudanda si admirandafapta bund on de unde venia si venerandu peaces cars iubiati tam si dreptatea.

Lucrama si luptama nu impinsa de setea deposturi bine platite, saa de dorit* de ranguripe scara atchontologiel, dar numal de dorinta dea desvolta in spirite si in inimi sentimentula bi-nelui, ala frumosului si iubirea de tail. In banserama platiti cum da Dumnecjeti, eu pentru dOu6lectil pe di adica 24 de ciasurl de catedra peternAna primiama 300 de lel vechi, 8 galbenl,ceva ca una franca pe lectiune; dar erama bineresplaita prin satisfactiunea ce simtiama v6clendape Mta diva cum se largia cercula ideilora celorabune. Lucrama fie-care cu cuvintula si cu con-

multi)

s6p-

189

deiula dup. puterile mijlOcelora mistre, la des-,voltarea nationalita(ii romdne. i scil Ca lucru nuera lesne inteuna timpa pe cand chiar cea maimica alusiune, era pedepsita cu inchisOre si cuesila.

Ca sa alba urmasii nostri o idee despre liber-tatea cugetarii .de atunci, le voia spune, ca ma-rele nostru poeta Alexandrescu fusese inchisa laAgie la Bucuresci fiindca consulula generala Ri-tof descoperise ca in fabula Lebcida psi puii cor-

prin Vulpe poetula voise sa intelega peRusia, prin pail corbului pe not RomaniT, pe cartVulpea voia sa-1 amagesca si prin Lebada, pe Fran-(ia care voia sa ne scape din labele Rusiel.

Una profesora din Academia Mihail6na, Laza-rescu, era destituita pe spusa until calugara mus-cala din manastirea Nemtulul, care raportase Con-sulatului rusesca ca, ascultanda la o ferestra, au-qise pe acesta profesort enuncianda idel liberale.Consulula Kotzebue ceruse destituirea lui si niciministrula instructiunii publice Alecu Balsa, niciVocla nu indrasniaa sa-la scape.

Cuvintula progresa era proscrist. Vestitula cen-sora Florescu s'a spariata si s'a scandalisata candi-ama dusa No. 1 ala revistei ce incepusema cutine, cu Cogalnicenu si cu C. Negruzzi, intitulata(Propkirea, foe sciintificli literarli, ; a stersa cucondeiult sea cela aspru cuvintula din frunte in-durandu-se a lasa numal foe sciintifial fi literarti.Multa resuneta a avuta acea publicatiune, desi

baled,

pi,

190

fara titlu, pana cand fOrfecele censorulul ail ye-nita taiatt firula vietil.

Ti-aducl aminte de impresiunea ce a produsucetirea intaelora tale poesil acasa la Alecu BOOLungu, unde incepusemti a ne aduna in WA luna,ca sa petrecemtil sera in convorbire si cetiri lite-rare, serate la cars asistaa multi din boeril celmarl, intre cars unula din cel mai regulatl eraGrigorie Ghica fostulti Domnii de la 1849 panla 1857.

Ti-aduci aminte cu cata caldura si devotamenttiamil sustinutu candidatura la scaunula archiepis-copalii a episcopulul de Romani' in contra stari-tulul de Nemtu Neoniilt, care era patronatti deconsulatula rusesct, si cum amil convinsti petots boeril sa voteze pentru Meletie, care era unitbuna romana.

Ti -aduci aminte cu cata energie ama smulstidin manile politiei o damn care avusese impru-denta de a profesa intr'o sera sub masa cu-vinte cu alusiune politica , cum ne-amil gru-path tots tineril intr'o gandire, puindil in capultinostru pe cavalerescula Gheorghe Canta-cusino si cum ama resistatd soldatilora car!aveati ordinti sa intrebuinteze baioneta in contranestra. Par'ca vecla si acum pe regretatulli.nostruarnica Alecu Mortizti tavalindu-se intr'unti terciude noroiu cu trel soldatl in brate.

In Academia. Mihailena organisasemti cate-vacursurl libere. La interesantele lectil de lIstoria

si i -au

cnezu

191

teriT tinute de Cogalnicenu, amfiteatruld era totti-deauna plind, la cursuld med de economie politicca incepuse a veni multi boerl si ascultad cu a-tentiune.

Not tineril devenisernd simburele imprejuruldcaruia se grupad ideile vitorulul.

Eramd sustinup in societate, in propaganda cefaceamt in favoruld ideilorU liberale de Elena Ne-gri sora luT Costache Negri, de amica sa, fru-mOsa si gratiOsa Emelia Reymon, de flicele dOrn-nei Maria Rosnovanu, Catinca si Zoe Sturza. Ideileegalitare si democratice incepuse a se introducechiard in salOnele elegante si aristocratice aleplacutel si spiritOsel contese Elena Sturdza.

Cu cata parere de red amti parasitd Iasuld sim'am despartitt de vol, bunii meT 'amid ; o da-torie de familie sacra si durerOsa chema laBucuresci, tatald med cacluse gred bolnavd.

ma

XI

labile amice,

22, Octonivre, 1882,

AT mai aducl aminte, amice, de

...vremea cea frumosaChind un dascalos grecosInarmat c'o varga grosaParadosa faneros

AritmetichiKe gramatichiKe istOriehi,Ap'edo 'p echi ?

Cu aomniile fanariotilora se introdusese in sari;, o.muAime de dascaleci (loghiotati), ca institutors princasele boerescl. El invecall pe coconasi sa yor-besta limba fanarulul cu Voda si cu marele pos-telnicU, cand s'ora face marl.

Nam apucata pe dascalii cal ilustri : pe Lam-bru Fotiadi, pe Vardalah, pe Comita, cars purtau

Scriaorl. 13

194

islic si ciacsiri, dar am cunoscutu pe vestitultiKirkireti de soiOsi memorie, care crescuse pe Ba-null) Manolache Menu si l'a dadacitti pan& lamOrte; am vecluta pe elegantulti Mitilineu Cu unitochiti la faina si cu altula la slanina, cu palariain forma tingiril, larga in funda de dOue orl c'attidiametrula capulul si "pusa pe o ureche; glti, dupa,cue ispravise pe Niculache si pe Stefanu Golescu,fecioril lui Dinicu Golescu, trecuse la Cretulesclsi la urma urmel se facuse negutitorti de ciorba,hranindil cu o deopotriva ingrijire si stomaculaspiritulti tinerimil care ii incapea in mana. Amcunoscuttl pe crudulti Corita, care ba.tea pe- veriim0 de-I svanta. Am,parastisit4 pe flu lul Bru-tus cu epiculO Aristia si am traits una anti in-tregOi la Paris cu blajinulti Likeardopolu. carecanta din Norma pe psaltichie.

De la zavera 0 lepadase lebadeaua si tomba-tera si se imbracase nemtesce; purtati mal tollfracu cafeniti deschist) cu ccidele lungt pan& laglezne si bumbi de alarna, pantaloni verdl, strimtlpe picioru, jiletca vargata, cravat& liliachie si gu.-lera scrobitti batu, nalta poste urechi.

Metoda si programulu lorti de invetatura eraacelasI pentru toll. Incepeati cu Eclogarion dela file Grigorie (amice Grigore), unit felt' de cris-tomatie ad usum, delphiizi (delfinulti era amiculanostru Grigore Caracasil, in onOrea caruia unit das-calt1 Crisorora scrisese acelu opti). Cand ajungealla scOrta din urma. a cartil, to trecea la Terpsitea,

al

19511,111IMIN=1..

asa se numia gramatica compusa de prea inve-tatuld dascald Neofitd Duca ; itl da de citeal dindialogurile mortilord lul Luciand si te punea la tec-nologie. Daca decimal bine numele si conjugal ver-buld, eral scapatd, data nu, tipto ! Loghiotatuld nuse turbura de intelegeal sad nu ; de scieal tineera Carona, ce era Stixuld si ce putere avea Joe.Dupa trel sad patru ani ajungeal la Xenofond sadla Plutarhd, cu care te deprindea la sintaxa ; potri-veal altl trel sad patru ani numele cu adiectivuld, cuadverbuld si cu pronumele ; de le nimereal, bine,eral scapatd ; de nu tipto !.. Nicl nu vrea sa sciedata intelegeal copildria lul Ciru, de cunosceal sadnu locurile pe unde ad trecutd cel dece mil, sadsa caute sa te interesezl la viata Jul Timoleonsad a lul Epaminonda; totuld era, tecnologia sisintaxa sa-1 fie cu bine, si te trecea la poett in-cependd cu Minin aide si in qece ani te da gatatelios. Fara notiunl seriOse de istorie, fara filo-sofie si fara elemente de matematica te Ina demana si te ducea, intr'o Duminica, la parinti, cli-cendu-le cu ingamfare:

,Baiatuld a ispravitd cartea !1Vestea se ducea, din dascaTh in dascald, pant

la palatil ; si data erg de parintl bogatI; Voda teImbzaca cu caftand si te insura cu fie-sa, cu ne-pOtd-sa, orl cu vre-o fata din cast, uitata de Dum-necled. Cand Dumitrache Buzoianu, feciord de ho-er!) bogatt din Buzed, a ispravitd cartea, Carageara insuratt cu vara-sa Sultanica, pe care 61 fi v6-

196

slut -o si tu. Cand Niculache Ghica a esitt1 telios,Voda i-a data pe nepOta-sa Smarandita, fata Dom-nitei NastasiicaI si fa facuta Aga. and tenerultiManolache Menu a fostil dust] la Curte de Kir-kireu, Voda Sutu i-a lasatil barba si i-a data denevasta pe fiica-sa, Domnita Catinca, inzestrand-ocu mosia orasulul Targogistea. VedI atunci s'atlsculatii TargovisteniI cu mica cu mare, s'ail ye-nitti la divanil la Bucurescl cu rogofinl aprinse incapii si cu jalba in protapu, s'ati dust] la bisericala sfantult Niculae celil saracil, din strada Vic-toriel, si dupa liturghie, esindu in curtea bisericelto(I cu faclil de cera galbena aprinse, le stingeainteural butoii) cu smOla aprinsa, strigandil :

Afurisitu sa fie Vorniculia.... si asa sa setopesca casa lul!

Se dice ca (i se facea pArulti mAcincil. Vorni-cult] pe care ilL1 afurisia era boerulti roman6 careiscalise darea mosiel.

N'a trecutil una ant] si Domnita, nevasta Ba-lenulul, muria din facere. Voda tatalti el muriaotravitti de al lul, si mat tardiu casa boerulul carea iscalita in adev6ra ca s'a stinsti.

De atunci a Etitil vorba «Gura de Targoviste».De acea mosie nimeni nu s'a pututti apropia,

si a remasil si pana in cjioa de astatli tots a o-rasulul. Se dice insa ca s'ara fi cam stirbitti peicl pe colea in timpurile din urma.

Pe cand cu dascalii Gred, diva copiiloril ince-pea cu resaritula sOrelul si se ispravia pe la dOue

197

ore dup& apusti. Dimineta dulcet& si cafea, la a-mead& pranzti taptinti cu ceorb& si cu rasolti ; dup.aceea somn6 unt cias0, dOue; dup& somnti iar-dulcet& si iar cafea, sera rancare s'apol culcare.'Ora cea mat asteptat& de copil era somnulti dupa

dacd Green la nu-ti incuia ca s& nu tepoll duce s& te joci in curie sat" in gradina. Candte inchidea nu-ti remanea alt& scapare de 614de a prinde cate-va muste, a le agata bumbaciinetorstl si a le da drumula sd se duca sa mangenasula adormitulul ; Grecula se detepta furiostl si,ca s& pot& dormi in pace, it' deschidea usa teda afar& din odae, atata pagubd ! Pe sera te duceala primblare pe &NM Mitropoliel, la gr&AinaBreslei sat a lul Desliu, unde se gasia cu alttOreci. Apo' acolo se fi auditti novitale si man-date, strategil si filonichii; fi disti voinicil voi-niciloru; mancaii Praticti si beau flacara.

Sa fi fostu ell in locula luI Bozzari, qicea vi-tezulti Corita, nu atacamti pe la aripa drepta, citrageama dreptil, in mijloculti ordiel si nu lasamtlsa scape nici picioru de Turct.

MintosulU Mitilineu, .ca insularti ce era, cu cu-noscint& despre ale maril, striga catri putea :

De eramti acolo nu lasamll pe Miauli sadea drumulti brulotului pe crivetu, asteptaintiaustrulti si ardeam0 tote corabiile turcescl. Audisa-1 scape Capitan Pasa!

De eke on imi venia s& le dicta : Bre Omenibunt., dad sunteti ac5a de yitejl, de ce nu ye

amegi,

al

use

J98

ducetT sa ye batetl acolo si sa me lasatl pe mineis pace !

La ochil lora top eroiil aceleT lupte gigantice:Bozzari, Colocotroni, Coletti, Miauli, Canari, Sah-turi eraa numal Greci, nu voiaa se. scie ca. Su-lioti, Manioti, Specioti si Epiroti sunt mai totsArnauti si Romani. De cata -va vreme venise unafell de Abated], care Candi] auclia ca trata peBozzari de greca se infuria, se rdstia la ei stri-ganda :

Nu Greca, Arvanita bre !Acela venia de la batalie.Gheorghe Serifu, asa era numele lui, fusese

crescuta de mica copila de Kiciu, tata lui MarcuBozzari, ]a Suli in munte. De si Ali-Pasa Tebe-deleu intrebuintase trite espedientele credinciosi-lora sel, Nutu si doctorula Voia, cu ajutorula ca-rora curatise multi Bel feodall din Albania mu-sulmani si crestini, nu putuse insa nici sa princranici sa birue pe Beiultj de la Suli, pe Soirxmlamuntelul, si in fine, ca sa traesca fratesce, fusesesiliti dea copiii amaneta unula altuia. Ki-ciu Bozzari dedese Pasei pe fluid sea Marcu, copilade doi-spre-qece ai 1. Serifula camaradula seal'a intovilrasita. Dupa dol ,ani de rabdare, Marcuse scOld intr'o nOpte, destepta. pe Serifula si-1 ()ice

Gheorghe, hal sa. fugima !Cum au dist] au si facuta. Copiii pornesca a-

mendol peste zidurile si peste santurile laninel;dar, cand sa pue piciorulu pe pdmenta

sa -sl

libera,,

199

iata ca-I ajungti Omenii luT Tebedeleu, duct'peschesii indaratti la Ianina. Pe Marcu cru-tatil Pala, ca-I era frica de Kiciu, dar pe bietultiSerifulu, dupa cate-va bastOne, l'a tinuth dolani in fiare. Marculil, cum a vequtti pe cama-radulti seu cu piciOrele usurate, iar a luat'o lapiciork, si cu tote descArditurile de puscl ale ar-nautiloth luT Ali, a pututil rtisbi la Preveza.Serifulti a traiLii de atunel tote pc' Fang Marcu.La r-volutia grecesa l'a intovarasitil in dOu6-'re-qece batalil, pana l'a scostl morta in braledin ordia turcesca. Apol cu trel glOnte in pepttis'a tatitil din vizunie in vizunie si, urmandil dupa

calea robiloru, nimerise la Balteril l'angdGhergant. Acolo cu Cate-va bucali de pastrama,covrigl si trei patru papusi de smochine Lineabacanie, care bacanie mai in urma s'a facutuhant s'a prefacutq in mosie cu casamare boeresca, in care a traitil ca una derebehlpana la anula 1874.

Casa era o adeverata fortareta si odaea lulunti arsenalti, trel patru sisanele tot-d'a-una in-carcate pana la gura, sabil, iatagane, pistOle, su'IitT si topOre acoperiail prep de jutt imprejurulaicOnelorti. Din pridvoril la drepta si la stanga por-,niaq poncistl dOue meterezuri, prin zidu, care du-ceall bataia puscel drepta deasupra user, din capuluscares. NicI cu tunula nu puteaT rasbi la dinsulu.Cea d'intaitl grip. a lul Boer) Gheorghecanda se scula din a;iternutil, era sa-si iea pis,

si-Ira

§i banultS

cera

dimineta,

200

t6lele de supta capitiia si s& le bage in buzu-narti. Avea bani ascunsi si Se ternea de hop.

Intr'o di rasadia nisce flori in gradinA, candiata ca intr.& dol insI care -la intreba dad. aveasa le dea de lucru, clicenda ca sunt dulgherrPe cand se tocmia cu dinsir pentru nisce ulud,unula ii arunca o legalura de gata stringe.Pana sa scOti pistOlele din buzunara era sitrantita la pa.enta si luata pe susa. Curtea erainconjurata pe din afar& de clOue clecI de Omen1inarmatI cu pusci; era Mihale Bonea, cjece anispairna a doue judete. Satenil din Bilten1 saracu ton dar n'aa arme, si hotil ii lina in respecta,1mpusanda mere.' din Orli si din pridvora. Ne-vasta primarului, o frurnusete de femee, ,cadeimpuscata. Bietula betrinti, Serifula, e dusti_ susin odae si chinuita hotesce, sa mirturisescti. banil.Inecatti in singe, cade lesinata ; hotil daramisobele, giuresca pareti1, gasesca cinci-spre-qecemiI de lei si se retraga in bunA. ordine.

Gheorgbe"erifula a zacuta dupil aceea vre-oclOue luni si a murita, tota in cliva cand a fostaimpuscata Bonea la ()bora.

Pe Ganda cu dascaliI greci, fecioril de boerainvetaa romanesce numal din intimplar peapucate, si unit nu Invetaa nici de cum. Imiplicea sa asculta pe logofatula Matache, sera,cand citea vietele Sfintilora sau faptele 1111 A-lexandru Machedona, calare pe Ducipala, care s'abatuta cu Pora imperata Si cu pasarile cu cio-

si

201

culu de ferti; de si nu Intelegeamti prea bine povesti-rile lui Arghirb cell) frumosti, dar l'am6 cetittide mai multe oil. Petrache Nanescu, unil se-cretara alu tata-meil, fosta elev6 alu lui Lazara,numal in cate-va seri me Invetase sa scrifi ro-manesce ; citiamti slova cea mat ciocoesca siscrieamil cu trei aruncaturl pc d'asupra.

Mama Elenca Dudesca, sora bunica-mea, va-duva poetulul Alecu Vacarescu si muma poetululIancu Vacarescu, avea sipeturi pline cu sineturi;me lua acasa de-i citeamti, ciasuri Intregi, ana-o r ale de-ale divanurilorti de cinci, divanurilorti desapte.si de >ale Velitilortiboeri ; norocti ca se mulca-mia a le cunOsce numai de la decd in josti. Dupace ispraviamu, me cinstea cu o dulceta si-ml dasi o bucata de pasta de gutul invelita in hartiei,iar eti ii sarutarnti mana. Nu lipsia niciodata demil dice :

Vino sa to saruta evghenisul0 mamel, ca eu,cand me gandescu la evghenia families nestre, uiteiml vine ametela. Not cu toil boeril cei marlsuntema rudar si cu Candesci, si cu Barcanescisi cu Campineni, si cu Filipesci, si cu Cantimi-resci, si chiar cu Maria Tereza.

Apol incepea sa-ml povestesca; cum ne-amti in-cuscritti si re-amti .ruditti cu fie-care din caselebopresci, imi spunea cum Cndescu si Dudescueraii Nemesi, Graf Boer si Graf Kendefy; cum VA-carescil se trageati din Fagarescil din Ftigarasti,nearnti cu Radu-Negru, dupa frate-seti BanuM Cra-

202

iovescu; cum o Dudesck se mkritase cu -una Cantemira etc.; uita insk sk-m1 spue do unde si pan&unde era ruda cu Maria Tereza; si daca o intre-barna imi respundea :

Veil aci nu prea sciu bine cum vine spitaneamulul, dar scia de bunk sem& ca ne rudima.

Imi placea cu deosebire sk auda pe IancuVacarescu and venia la not si recita Pastoruliintristatti, Ciasorniculii indreptatii, Oda la marcaierii....,.. Mal in urma Eliada imi da lectil de gra-matica romana si invetama pe dinafara tradu-cerile din meditatiunile lul Lamartine. Pe la 1830Vaillant deschisese scOld tang Stavropoleos sitop fecioril de boeri : Filipesci, Gradisteni, BA-laceni, Ghici, Roseti, Bus:listen!, Golesci pArasiaadascalii gee' si alergaa la *cella frantuzesca.

Transitiunea de la scOla grecesck la cea frau,-tuzesca si la cea romanesca incepuse de multiInca, din timpula revolutiei franceze, cu, Lau-rencon Ricordon, Colton, Mondoville etc toteconti si marchizi emigrati, transformatl in das-call. Pe la anula 1806, cand au venita Muscalil,mai multi tined si mai multe fete de boera vor-biaa frantuzesce.

Cu Lazara, cu domnia luT Grigore Ghica, cuEfrosina Poteca, cu Costache Moroia, SimionaMarcovici, Petrache Poenaru, scOla romanescasi-a luata aventula. Scolile straine ale lei Lambru,Vardalacha si Vaillant s'aa prefacuta in scolInationale sistematice, cu sute de profesori de isto-

203

rie, de filosofie, de matematici, de limbl strainevii si merte. Gimnasil, licee% colegil, facultati delitere, de sciinte, de dreptu, de medicina, nimicanu ne lipsesce, si cu bite acestea nu se vedtirasarindti luceferl pe orizonulti literelorti, ins&posderie de advocatil si jurnalisti. 0 ceta care demaI multU de dOuecleci de and se tamae unit pealtil cu cuvintele :

HOlorn! Talharilorti si traciatorilorti l nu vol,ci no! amti facutti indoita Domnie, Unirea Prin-cipatelorti, Domnulti strainti, Constituciunea, Ar-mata, Independenta, Finance le, Regatulti etc.

Si cejalalti respundti cu aceleasIvorbe frum6se :Ba nu vol, ci noI!

S'o duc6 hojma, fara a li se uri. Unil s'atiexaltatti Inteatata, in catti credo sincere ceea ce(pal si cea ce scria. Sunt convinsl ca fara eln'arti fi existata Romania si ca, data aril lipsi el,Cara s'ar4 cufunda.

Odata me ducti sa yen pe unula dintr'acestlexaltatI, Era bolnavti, ilti prindea nisce frigurlrele, imi dice :

Uite , inie roe de totti, o sa molt; nu dOraca mi-e frica de mOrte, scil Cate glente arnti intrupti ; mertea am i vequfo de multe or! In fatasi sunt obicinuitti cu dinsa, dar me gandescaca tie -oia muri se prapadesce Cara!

Intr'o c,11 me intorceamt de la Camera si intalnesctipeunti venerabilti betranti, strainu, caruia tocmalIn qiva aceea i se votase o pensie viagera de o

204

rnie de lel vechl pe luna, pentru sentirnentele luifilo-romane ; credeama ca-I placere, dandu-Io veste placuta. Cand ce sa me pomenesca! case intOrce furiosa la mine, clicendu-ml :

Ce? Atata facuta Americanil pentru La-fayette ? Si cum se pOte compara ceea ce a fa-cuta Lafayette pentru America cu ceea ce arnacuta pentru Romania ?

Una turista ne spune in cartea sa ca marenoroca a caduta pe Romania cu venireaX , franceza venita acum tali -va ani in urmaimprascieril Comunei din Paris, care, dice ela, ainzestrata limba Romany cu gramatica 1-0 cu dic-Oonara, si cu felt" de felt" de cart,I sciintifice siliterare.

Una bacalaureatil scrie inteo gazeta delua treiranduri intr'o limba Ca val de ea, si indata iluv. di ca se exalteza [Ana a se crede leformatorii,creatora si salvatorti.

Nu se psi50 tagadui ca scolile nOstre, afar& defacultatea de drepta s:i de medicina, ail data slaberesultate pana acum. TineriI cart dobandescilbacalaureatula la nol, nu se potti compara nici inlimbile vechi nici in istorie, nici in filosofie, niciin sciinte, cu cel cart esti din colegiile Frantlei,Germaniel, Italiei, Belgiel sat Elvetiel; inveta-tura m5stra gimnasiala nu este destula de seri-6sa, profesoril nu sunt destula de exigenII, nicidestulti de rigurosi la esamene ; gradula universi-tart se acorda prea lesne si a devenita accesi_

faca

au

fa-eu

d -nulul

205

bile inteligentilorti celoru mai mediocre. Lipsa deseriositate in invetatura umanitara face ca,cart au mijlOce, trimita copil loth in scolile stri-ine astacli aver-nil numai in Paris peste a miede tinerl la scoll. In locii de-a incuraja inteligen-tele slabe, aru fi multil mal bine a deturna cu-rentulii si a impinge tinerimea si spre mestesu-gurl meseril, si a pune ast-fehl inteligentelemediocre In stare de a deveni producetOre In locude a fi sterile si de multe orl perniciOse prinpretentiunile si exigentele 1oru. A face Omenl In-vetatl este unil bine, a face numai advocatl si jur-nalisti este untk

Audu qicendu-mi-se ca unt asemenea sistemaarti fi o tendinta a impedica pe fiii poporulul dea pute sa aspire la positiunile cele inalte ale so-cietatil, facendu-le accesibile numal acelora carsau mijk5ce de-a sacrifica cjeciml de and la studil.Nu ! Inteligentele alese nu se oprescil dinainteanici unul obstacolil ; aril fi fatalu sa nu averniidulgheri, timplarl, zidari, croitori, cismari si saavemu numal Omenl stropitl cu literatura si cufilosofie ; emu ajunge la agoraua Atenei si in cu-renda Filipri aru fi in cetate. Dana Omenil inve-tap sunt folositorI, cel mesteri sunt indispen-sabili.

Cea ce credti eu ca arti conveni Romaniel sifiiloril el, aru fi ca invetatura clasica si sciinti-fica sa devie seriOsa, nu numal o spoiala ; iar

parintil,sa-sT

:

si

reu.

206

aceloril earl nu sunt destula de bine inzestratl, casA pal deveni adeptii literaturil si al sciintil, sali se deschidA scoll in call invetatura sa mdrgaman& in mama cu atelierula. SA se infiinteze infie-care orasa trel, patru, dece, dOuadeci de ate-liere, in can copiil sA invete meseria la care sedestina si totodata sa aibA trel sari patru lectilscurte, pe fie-care di, in earl sA pets dobandi cu-noscinte de religie, de limba nationals, de isto-ria terii, de calculi, de geometrie si desemna a-plicabilu la meseria lul. Acolo unde s'aa infiintataasemenea scoli cu numele de half time ail dataresultatele cele mat norocite, resultate neasteptate.Meseria n'a opritti geniulu lui Franklin, lul Ed-dison si lul Watt de a se areta, pentru ca ge-niula petrunde orl ce imbulzela socials, cum pe-trunde tint vulcant cOja pamentuluT si ese haivela. Tinerult din ateliera, cand ara simti caare dispositiuni literare sari sciintifice serieise, lesnearil gas' drumula colegiulul si ala facultatil.

StrigAma cu totil industrie ; dar pare ca amacrede di s'arti pute infiinta industrie fara mes-teri, si ea s'ara putd produce Ma producetori.Una singura rama de productiune, pictura, a.'Pirisulul patrudeci de miliOne pe ana ; micile o-rase ale Belgiel : Valenciena, Malina, Bruxela,traga cate dece miliOne pe anti de pe dantele.Dar nici tablourile nu se faca far& pictori, nictdantelele fara mad! dibace. Geneva traesce in

207

mare parte din ciasornicarie si cu tote acesta nicide Saussure, nici de Cando le, nicT de Jussieu, niciLavater n'ail fostti opritl de a deveni nisce lu-minY ale sciintei.

XIT.

Iubite amice,

26 Devenibre, 1882.

Hitatii-te-al vr'odatA printeuna °chianti de ingi-nera? SA vec11 cum inteinsulti tote se arata in-tarse cu susula in josu. °date. imi aduca aminte,ce, ridicamt planula unul petica de mosie ; o fe-tita lasase secerea si venise langa. plansete ; seuita la mine, par'ca mi'arti fi gist' : «lasa-me same uitt si et °date, domnisorule.) I-ama inte-lesa pofta, i-am indreptata ochianula spre una cio-ban°, in depArtare, care sedea in mijlocula oiloracu piciorula incrucisata, razematu in maciuce.; tiapotrivil bine, si poftil pe fata se se uite. Ea isiastupea una ochia cu mana, si pune pe celalaltala sticla, se uita s'odata striga:

Aoleo! A intorsa pe Nitecu gaibele insusul

De atunci orl de eke on indreptama ochianula.ocrisorl. 14

210

spre tenara fata, ea isl stringea rochia cu amen-dOue manile.

lata efectulu ce-ml facil mie unit Omeni, candii privescn prin consideratia de care se bucarain societate, pe cand it sciamn si-1 seal ca nusunt si n'an fostu decatd. niste pigmelpomenitn cu dinsiI omens marl, ilustratiunl farascirea lord si a lul Dumnegen, pe cand altil, decart nici nu se pomenesce, aru ave. pOte sta-tul si epitafe, dac'ar fi o dreptate in lumea a-c6sta.

Istori6ra ce voin sa-t1 povestescd, este unu e-semplu de feluln cum se scrie istoria. De o fipentru cine-va o deceptiune, iml pare red, darcum (lice povestea vorbel latine

Amiens Platc), sed magis arnica veritas,

sau pe elinescecpiXo BUrom cpaterril ai &Wm

Muscalil adusese ciuma in tarn de peste Du-nare. Maidanele Bucurescilorn gemean de soldatl.,cart zacean cu sutele in plOie si in frign, ghe-muiti in noroin, invelit,I in mantale transparentede vechitura si de &Once turcesci. Era opritil dea se vorbi de naprasnica bola, nicl macar dea-I pomeni numele, sub pedepsa pazarniculul.

Pazarniculn era unn feln de ovreincinovnicti de cei citinzatit-clas ; betranu, scurtil,

obrazuhd numal mustati si favorite de-

, neamii

[thy

muscalitri,

si slabt1,

211

se, albe si sbdrlite, printre earl se zarea numalverfula nasului, ca o ciresd vinata, si unit gob.in barbie, rasatura ca de o earbOvd. Din desisultisprincenelora doi °Chi galbeni capril, cade pisicd. selbaticd.

Intaiasi data, cand am veclutil o Mend laSchonbrun amt.' strigatit :

Mama! Uite pazarniculit !Elu purta surtucii verde cu gulerit rosu, nas-

turi cu pajura, pantaloni largi cu piele, septa demusama, spanga si unit garbaciii cu care necon-tenita bdtea. Calare pe unit calit mica, vinatasi urmatil de trei cazaci cu Sulitele intinse, cu-triera targulit di si nOpte. Era spaima ordsenilorit;cand se ivea intr'unit coltit de ulitd, barbati, fe-mei si copii fugiait fAcendu-si truce ca de uciga-littOca.

Una din operatiunile pentru earl 'Area ca a-vea o deosebita plecare si pe care am vequttlpracticaud-o in mai multe randuri, cu unit de-phut) succestl, era de-a porunci cazacilorit sdsc(51a nAdragii bietilorti negustorl si de a-i pu-rse goi pe vine in piramidele de norott, grdmd-dite mormanit pe hang. usile pravaliilioru. Aceabae de sequtit dura, cand mai multi), cand mai

dupd impregiurdri totdeauna insa pandce -i abatea sa eadd pe o altd. victimd. Tratamen-tulit, se termina cu trel patru garbace peste pie-lea gala si cu cate unit Sukensen, adied puitt decane.

luciaa

putina,

212

In tots dimineta cate-va sute de care, adusecu biciula de prin sate, pline cu cosciuge de la,fabrica lul Buhuricula, ocolia tote maidanele siaduna pe mortl, printre earl se strecura adesea,si cate unula sail dol vii.

Doftoril de pe atunci, nisce doftorasl, NemtI,Ovrel sail Greci, Mesici, Bubuki, Grunau, Spo-rer, Esarcu, Gusi etc., ere] poruncit1 sa nu cum-va se spue cui-va, sail unde-va, cs bola de ca-re muriaa cu sutele era ciuma, ci sa qica ca eraasa ceva, ca una fela de dalaca amestecata cububa, cu ferbintela si cu mOrte. Politaiula fere-mia Pavlovic1 Barzof, i1 imbracase in musamasi le prescrisese sa se frece la nasa si pe manlcu usturoia si cu ladina. Era oprita d'a tineportile inchise, de-a arde gunoiulii in curte, sailde-a lua vre-o alta mesura profilactica, ca ss nuse sperie oraula.

Acel din locuitorl earl aveaa mosii, sail ,rudela tars parasise capitala, iar ceialalt1 se lasail samOra cu miile, nespoveditI si negrijitI, si se in-grope.' fara preota.

Nol fugisema cu URA familia la Cara.111 aduci to aminte de unit stejara stufosa din

gradina? Langa tulpina acelui arbore asezasemasofrageria.

Intro sera, pe and erarna la dna cu doneluminarl de sea in sfesnice de tinichea, cu hasicTde sticla, Marina Ispravnicelula, s'apropie inceti-

§ort1 de taa si cu until glastii jumatate sfiosu, ju-metate hotarita H dice

Cocene, cocOne ! to chiama um) ()mil, laportita Ring, gardu, dice ea are sa -t] spue ovorba.

Tata. fara sa para catusl de putinu atinsil deo invitatiune asa de porunciLere, Iasa furculitain friptura, pune servetultl p masa si se indrep-teza ultra aratattI, unde se audiati :;ieptede mai multe gurt

Scurttl si coprindetoth.Cocene Tache, i-a dis0 otnult1 cu vorba,

nu maILmanca sera acolo, ca ni-e drumula une-orl pe alc1 si vedendu-te la masa le fad poftabaetiloril. Ca de !... Omen] suet si el, rivnescil.a nu me pomenescu odata ca face unula vre-oborobOta.

Trecetorult1 era fiorosulu Tunsu. fostu paracliserbsi tircovnicti si canditatil de diaconil. Nu era sep--tamana lasata de la Duinnedeb, sa nu se audaLate o vitejie (MO de ale lul, k la Fla Diavolo.Cu vre-o dece Bile inainte, calcase la mosie laocosultil, pe vorniculu Tacheverulu nostru ; ii luase saluri, scule, argintarie,tottl. 1111 lasase pe dinsuiu si pe cocena numalin camase.

Pastl de nu asculta, data non, de pove(ile ami-cale.ale unui astil-felu de bine-voitora.

Tata, cum se interse, porurici sa stinga luml-narile si sa ridice masa de acolo. A della di pa-

213

loculti'

Ralet, vecinulti si

211.

na'n diva una dulghera cu cate-va scandurl debrada improvisa una feta de pavilions rotunda dupdmodelula templulul Vestel de pe malula Tibrului,cu singura deosebire ca avea numal o ferestra.despre apustl; ca sa nu se vaqa lumina de la drumasi sa nu induca pe baet,I in ispita, numai asaama pututa urma a ne folosi de umbra si derecOrea botranului stejara.

Eramti Inca sub impresiunea poveteloru ban-ditului, cand intr'o di infra in curte o cdruta cupatru cal si trage la grajda. Tatd-mea trimiteIntrebe tine a venita ; feciorula se intOrce fuga,spariatt.

CocOne, Jianu!Mama si noi copiil ingalbinisema, iar tatar

uitandu-se zimbinda catre feciora, it clice:Du-te de-I spune sa poftescd, ca chiara acum

ne ama pusu la masa,Prin gradina se vedea veninda una oma scurta,

indesata, rumena la fats, rasa si cu mustea des&si scurta; imbracamintea Jul : &lama, pantalontsi scurteica, pe cape septa peste fest), la branpistOle si una cutita cu plasele de osii, Si pusca incumpand in maim. drepta.

Tata ila primesce vesela si prietenesce, dandu-1mana sa i-o sdrute.

Ce mai fad, Iancule! Bine-ai Arenitu! Seql demananca. Bre ! sa -1 aduca ciorba; veql sa fiacalda.

Cand amu auqita ciicendu-1. si, lanculz. mi-amci

sa.

215

clisti: nu mai incape indoiala, ela e I Mi-a venituin minte canteculti.

lancule, Jianule!It,I e murgulu cam nebunb,Trece Oltuli1 ca pe drumil.

Cum sa sedemii la masa cu unti hotti de codrusi sa ciocnimil cu elti pahare de pelinti ? Tottiimi parea ca-la aucliamti dicenda,

Tine gazdti nu m6 da,CA -ki-oitt face-o maloteaCu samuruld catn palma.

Polcovnicula Ionita, cum l'a vecluta de departe,a datu fuga la cornu de venateire : canii alergaiidin tote partile chelalaindti, cu botulti plinti demamaliga. Iiateo clip& Braica, Dudas, 'pea siNearntula, sariati si jucati cu bucurie imprejurulticornuluT de venatOre.

Aucll, lancule, nici sa imbucamii nu ne lasaPolcovniculti, cum te-a zaritti, numai de cattl, ha!la venatOre!

Bine face, ca e tardiu, deabia o sa avemavreme pana, dise'ra sa IntOreemu do!, trel vatul.

Se sculara de la masa, sorbira din cafea, tra-sera de (kla trel ori din ciubucti. Pletea, Manta,uta, Dobre, punea0 lantugurile (re gatulti co-

216

cate dot dol si poruia Cie -care cu pare-chea

Tata da ordine si instructil pe a &Sim di, cadasta era numal um) preluditi de venatOre.

Maneo, mane in dorl sa Iii aid cu Coj4tenilsi vedi data cum-va verulu Costache o fi la Cor-nese!, spune-I sa ne gasesca mane pe Crevedia,doar om incolti lupOicele cele fatate.

Cand resaria luna, de era &Sue ciasurl pan' ase crapa de diva, curtea era plina de venatori deprin catunele vecine.

Polcovnicnla Ionita in mijloculu lorti cu o lad&plina de cutil dinainte le impartia iarba si alit e,cate patru umpluturl de pufca, desemnandil fie-caruia loculu unde sa se tie, cand sa dea gurasi incotro s'apuce.

Vol Sabiescenilorti sa ye tineti la meruliirosu. Tu Dobre. sa-mi pul pe Colaceni pe Barangasi pe Gamanesceni sa mi-I asezI cu Cojascenil lalacurile din Mariuta ; Pletea sa se duca sa cautela BolbOce; sa nu cum-va sa ve audu gura caye iea draculn! Tinetl canil legatl langa vol. Manto,cand II simti ca a saritu lupOica da drumulti JulSamsonu, ca ala, cand o da de urma-- el odata,n'o mai slabesce ; lasatl pe Ovreica acasa ca mintesi ne insela. Na si tie, baetica, dices unul betranubondocri, versandu-I iarba in corn si alice inbasma,. Vedi sa me dal iar de rusine ca maldeunadi, de-al lasat6 bunatate de lupil sa tree&pe langa tine si sa se ducti sanatosil.

poilora,lul.

--,

217

Da lasa, deft, cucOne tonita, nu mar dice, Cati-amu adusu alaltaerT doT lupI in loch de unulti. Denecazti m'am dust) de am stabe trel noptl lapanda langa scorbura fagulul celul mare ; i-am a-dusti pe amendol in spinare tocmal de la ograchleciobanuluT. Hite atunci parc'a fost until facutu. Candera sa treca spurcaciunea itni razetnasemil puscade-untt copacu si scaparamil sa -mT aprindti luleua,si p'ana sa-I feat) de veste, s'a facutti neveclutilprin hatisti, par'ca avea tichiuta draculul in captl.

Sera in aprinsulti luminarilort), una care plinticu lupT tinerl si betranl, cu vulpl si cu epurl,venia cu venatoril dupa dinsula. In mijloculttcurtit jupanesa Mica asezase de cu cliva o butecu virtu, imprejurula careia aprinsese patru but6ecu calti muetI in pacura ; clece fete, fie-care lavatra el, unde se frigeail herbed si se fierbeall ma-maligI, unit tigantt clicea din gura si din cobza is-toria lul Alimosti.

Pletea si cu Manta descarcati caruca cu venatti.Pusese pe bute unit pate de maracini, pe care

asezase epurii cu botulti si cu urechile afara, sicu piciOrele la centru; la patru colturi ale baseresiati de unit cote c6dele bine imblanite a patruvuipl legate impretnra de gall, de unii part) infiptuin mijlocula gramadii de epuri si Minute in pici6repe part); deasupra capetelorti vulpilorti. Pe o mes-giOra rotunda sedeati in patru piciOre cinci puT deWO cu gurile cascate catre venatorl, si deasupralott dOue lupOice nhprasnice, legate spate la spate

218

de parulti infipta in mash ; forma astiela un feltde monument) cinegeticti, cam in forma fanta-nilorti moderne, adoptate in capitalele tArilorticivilisate.

Chelaresa umplea Ole cu vim) din bute si fe-tele ajut6re cinstiati pe venatori, dandu-le impreu-na cu 61a de vine si Cate una hartana de frip-tura, o bucath de pastrama, un codru de ma-maliga, thiath cu sfOra, s'o vorba bunk.

Chutat-o-al in pOntece, nea Gheorghe, shveqI &eh nu cum-va avea pe vhcsOra nOs-trA ? adi e o septemana, de cand ne-a mancat'odin cosarti.

Bea, GamAnescule, ch o sA-ml dea mie co-conula vulpea cea impwcatk de tine, sa-rni fact)de iarnA, o scurteica cu care o sh-ti joca la nunta,ca veda ea, ca de caslegi iti pui pirostriile in cap).

Tie, Comane, mi-a Gist jupanesa sA-t1 maidaa o 61A, ca to ai data intai in lupOica ceamare, care i-a rnancatti scr6fa cu purcel cu tote,i-a luat-o chiar din bataturA..

De ce n'al impuscata bine puiula de lupa,mei Sgabercio, trantita via in can*, deera sh ruph mama, cu colt% lui nea DumitruCiuruiana ? Ia uite, colti ca nisce brice.

Patru Bile, cat) a sezuta Jianulil, a fosta nu-mai veselie si petrecere; fah nOptea antaa 'Au-tad si fetele intindeaa hora si batuta cu

Me obicinuisema sa me uita la dinsulash.-ml fie frich, ba inch aveamtt si una felt de

si l'al

taxa[Mead.

219

respecta, de cand ila vedusema nimerinda cuglontele, de trey orl de-a rdndula, in piatra din mar-ginea padurii, care de abia se vedea din foiora;si de candu sdrise peste santula din c6da

mal bine decata tail de la ipodrorna. Orlcum insa, cand me uitamti in ochil lul, tota imipdrea ca avea in maul tigaia cu cera ferta, cucare Ikea pe ciocol si pe negustorl sä-I spueunde aveaa haul ascunsi.

Dar apoi iar imi diceama : = Curna se pOte,tata sti fie prietena cu unula

Din eel cu pasta lung,Care dab chiori0 la pung.Feciori de lele nebuna,Care miptea 'n frunda sung ?

Iancu Jianula era de peste Olta, din judetulaRomanati, de pe Valea Tasluiului. Ela a lasatauna nume de haiduca, dar nici n'a fosta, nici gandan'a avuta sd se facd vreodata hota de codru.Insa o poveste, data ajunge a deveni legends, a-deverula n'o mai pOte scOte din capula poporulul.

Tata-sea, Welt de tars, isi crescuse baiatulala mosie, fara carte greCeSCa si lard ambitiuneade-al face una concurenta feciorilora de boerlmarl la ispravnicii si la divanurI. Ilu obicinuiserang plugurl, cu cal si cu pusca; vara la muncacampului, iarna la ursl si la capre negre ; ajun-sf se de o dibacie vestita in caldrie si in vend-tare ; inctileca Mil a pune piciorula in scars,

,

220

nici mh.na pe coma calului si baga glontulti prinverigh de inelti.

Se indragise cu o lath de t6rana, si vrea s'oiea clA nevasta. Jianul6 betranult), desi habarti n'a-vea ca era stranepotti alti lul Cesianus, secre-tarultt Jul Traianti, vera cu Salusta si mai inurma proconsul') in Dacia ; desi nu se potriveacu Banil Filipescl, cu Vornicil Cre(ulesci si cuLogofetii Barchnesci, dar purta ciacsirl roii cumess galbenl si iActi cu Perna verde, in patrucolturi. Boerulti tot') boerti ! Cum sa lase pe fiulaset) sa iea o mojica, sa se incuscresca elti cu unt)clAcasti. Wendt) ca se ingrOsa gluma si ca dra-gostea se intetea, a hothritil sh-si duch baiatulala Caracalti. Thrierulti, a dOua qi dupa ce a a-junsti in orasti, a incalecatti pe murgula si fugainapoI ; tata-set) iar l'a Watt), elti iar a fugita ;l'a inchisti in cash, elti a saritu pe ferestra ; l'ainchisti in pivnita, elti a spartti usa. Tata-setada& a vequtti si-h. veljutil ca nu-I vine de hac,s'a adresatti la sta.panire, cerenda sa -lil surghiu-nesch. Caiinacanulti a si poruncita ispravniculuisa-h) inchida la Strehaia; bhiatulti teptinti, a tram-titti slujitoril si egumenuh), si a scapattl ; sluji-torii s'at) luatu dupa dinsulti ; elti data s'a ye-OM strimtoratu, s'a inhhitatti cu vre-o cativaflAchl, cu cars copilhrise,

Teta ca dinsula de barbatii pi, ca! ineAlecati

si ail apucata campii.

221

Septe and a pribegit6 prin padurl si prin mun(i,hranindu:se cu came necantarita de pe la cio-bani si desfidand6 potira. Niel nu omora, nicinu schingiuia, nicl nu jafuia, ci numal se gaz-duia; fugia de potira. si de pandurl, cattl putea;dar cand 116 incoltea, apol se apara,

Cad nu vreaVia sa se dea.

GIOntele lut mergeall mai drept0 decat6 alearnautilorii domnesci. Caragea perduse doT care-serdarY s'un6 tufeccia, lovitl de glOntele Jianululdreptil in piepftl.

Nu vecluse pe Stancu(a de doT anT, si-I era dor6de se topia. Intr'o n6pte de pl6e si de vijelielasa pe tovarasI la gazda din Valea-Rea, isl in-caleca murgulu si sbOra dupa clod'. In satt in-tunerict bezna, numal o zare de lumina la ocasa. Se apropie, da cu degetultt in hartia lurni-nata, pune ochiulti si ce vede ? Stancuta, gatitaca miresa, lungita pe patO, cu o luminarica decera galbena in mana. Da cu piciorul6 in 11sa siintra, cade in genuchT pune iataganula si pistO-lele lauga mOrta, ii da cea de pe urma sarutare,incaleca calulti. si drepta la zapciti.

Sunt Jianult ! Capulu meti este pusti lapretil ; du -me la Voda, si-t,I iea mia de lel.

Balbaia zapciult somnurosa si speriatt, nu sciaunde sa s,e ascuncla de frica.

222

Peste trei clile, ciocoiula infra in curtea dom-nesca gloriosu, cu vitezula legata cotti la cota ;tendril, frumosa, cu pletele lungT, cu poturT si cucepchena, la capa legato cu una tarabulus.

Caragea se ddduse in capula scarii, ca sa-la'mid ; ferestrele erail impanate cu femeile curtildomnescI.

Jianula impuscase Omeni donmescI, si era o-sindita la spanzuratOre.

Caragea ridica ochil in susa la ferestra, undesta DOmna. clicenda :

Kptp.ce Tb 2Takosapc ! (pecatu de voinica !)Auclindil aceste cuvinte, una din fetele easel

cade la piciOrele Deminel. Caragea o vede, se im-blanclesce ::;i dice fetel :

Av thy 00,7N cis Tay xccpioa (dacd-la vrei, ti-laddruesca).

Jianulti n'a vruta sä se insOre, si a petrecutarestula qilelorii flacda, MITA plugula ce iubia sipe care in viat,a sa aventurOsk ila canta mereacu dory :

Dare-art bunuld DumnedetSa umble §i plugult. met.Din baltagn sa-mi fact unit plugtPist6lele sa le 'njugtCa sa brazduescii piezest,S'undefa fi crangult mat dest,SA tragt brazda draculuiIn calea bogatului.

2 ?.,1

Tata fusese ispravnicela de Curte, cand zap-ciula a adusti pe Jianuld la Voda. Acolo s'aticunoscutil amendoI si faceau adeseori venatoriimpreuna.

XIII.

Iubite amice,

Londra, 27 lie, 1883.

In mat multe randuri am apucata condeiula,cu gandula sa-ti spunti o istorie; dar m'am tottioprita dinaintea temerii, Ca at obiceiula de aratiscrisorile mele lui Negruzzi-; si elu, ca unula cese afla In capulu unel publicatiuni, cand punemaria pe ceva scrisa si tramisa de tine, ilu sitiparesce. M'am tote oprita, cum vecli, dinain-tea temerii de-a nu intra in gura lumii, care 0-sesce pete chiara in sore.

Am mat esitata si pentru ca-mi cliceama capote n'oai fi credutt, chiara nici de tine, in spu-sele mele, si sa nu me pomenescti tractata deoma cu stafli si cu strigol. Am insa convictiu-nea, ca ceea ce voitt sa-t,I spun% este curatulaadevera si ca o sa vie o cp., cand 4isele melesa se OM intemeia pe documente si pe dovecli.

.114

ScrisorL 15

226

Gate din povestirile lui Herodotti n'aa fosta,sute si mil de ani, tratate de fabule, pan& ce auvenitu itnprejurari earl au dovedita, limpede calumina cjilei, veracitatea spuselora si observatiu-nilora sale ; si at facuta ca marele istorica sanu mai fie tratata de basnara !

In timpurile domnilora fanarioti, boerii tereiajunsese a nu mai ave glasa in state; it napadiseGrecil cu totulU. Rare se mai pomenia, pe icipe colea, de cafe unit Cantemira,una Dabija, saade -unit Berendeia; numai cate-va boeril : Logofe-tille si Vorniciile cele marl, de Tara -de -susu side Tara-de-josa, cu vistieriile, se mai daa pa-mantenilora, 5i acesta pentru ca nu se puteaaltfela ; dar si acele putine slujbe devenise apa-najula a trel patru familii, earl fiinda fOrte avutein diamanturi, argintaril, saluri si mosil, domnilGrecl isi recrutaa In casele lord gineril si nuro-rile pentru domnile si beizadele.

Totusi insa la milt trebuia sa lase sa le tree&inainte placintaril, lAptarii, si bucataril fanarultil.Una postelnictl V15.huti, unit logofAta Arghiro-pulo, sari una armasa Mano eraa pusi in ar-chontologie mai susa de cala unit Barcanescu,unit Candescu, una Campinenu, sat unit Dudescu.nutesci, Calonfiresci, Movilesei si Buzesci trliaauitaci pe la mosiile lore, Mr& a indrasni sa as-pire la slujbe mai inalte decata unit zapcilicu, ovatasie de plain, sail o samesie; caftanele la canle era iertata s& se urce cu gandulu, eraa multa,

227

multa, acele de satrard sail de slugeru, Yi acesteadata se invredniciau sa castige protectiunea vre -unul medelnicern Costacopulo, a unui caminaraRasti, sail a unui becera Mano lathe.

Cu WA decadenta lorti, boerii indigent tota is!Ostrase multe din obiceiurile si traditiunile celevechi ale terii, mai alesti acea de patroni si cli-enti. In fie-care casa boer6sca se cresceau copitde mazill, de boeri de nema si de poslusnicl.Baetii invetail carte romanesctt unulil de la al-tubl, sub directiunea vatafului sail a vre-unullogofdtu din curte; si fetele se dadeau pe manaunel mame Sande, sail a unei jupgnese Cristina,de le - mustruluia si le inv6ta cusAturl de vape-lurl, de gevrele si de sangulii, impletituri de bi-biluri, fierturi de felu de Lela de dulceturi : rodo-zaharti, serbeturi de trandafira si de vOne, peltelede gutul si de mere, tetrea de chitra si deosebitevutci.

CAM unft boerft isi casatoria copiii, se da cu-conasului unti baiatil crescutti in casa, caslujesca pe procops616.; si fete! i se dadea copilatea mai cu minte si mai invetata, ca s'o imbracesi sti-1 casa; cu conditiunea de-a o marita dupevre-unti logofatti, cand si-o vent in versta.

La insuratOrea caminarului Tachi Ghica, i s'adata din casa banului Scarlatti Ghica unil flacauanume Grigorie, fiula poslusnicti, caredregea gugiumanele si islicele case! banului; tarMaritel, fete! vorniculul Scarlatil Campinenu, i

sd-lii

islicarului

228

s'a data Sofiana, fata Aspasiei, greed adusd, dinTarigradti de cucOna Luxandra Campinenca, cands'a intorsa din surghiunO din Cara turcesca.

Grigore islicarulo, tinera, nalta, rumena si pia-cuttl; Sofiana, fat& numai de sese-spre-ileceOchesa, sprincenata si frumdsa; tota Imbracandasi desbracanda dimineta si sera, Grigore pe cu-conu si Sofiana pe cuconita, de si nu sciaa niciunula limba celuialalta; dar WW1 soptindu-si dinochi si din sprincene, s'aa intelesa la vorbd asade bine, in cata a resuitata una copilu, care, desi conceputa din florl, dar gratie binecuventarilpdrintelui Lesviodax, mai Cargill : Kir Neofitzi,Inert Pra SAiAztitu Mitropolit? alzi Ungro-Vlachiei,'s'a nascuta flu legitimu si s'a botezatu in Chris-tosa, dupti legea ortodoxa a rdsdritului, cu nu-mele de Teodora, fiinda ca venise in lume inintdia Samba Id a postului celui mare.

Grigore II slicea Tudora si Tudorache, pe ro-manesce; iar Sofiana, ca o greea ce era, II qiceaTheodoros (0eoacopoO, nume cu care ne obici-nuisema mai tots in casd, atatu pentru ca ni se'Area mai originals, catu si pentru ca erama, cacopii, in contacta mai desa cu kera Salta, decab) cu logofatula Grigore.

In vremea molevmii feciorulu care ne slujia inodae la dascdla, murinda de ciumd la Marc*,tata ni l'a .inlocuita cu Teodoros care vorbiagrecesce, citea si scriea romanesce, slova de tipara,slovd popescd si slovd ciocoiasca, dupa isvodula

ant,

229

data de logofatulu Matache; era desteptti sillprindea mana la tete. Am audit') ma! tarcliii caavea unghiile cam lung!.

Sofiana, care era din insula Tinos si caleto-rise prin Tesalia cu mama et Aspasia, ce fuseseclece ant chelaresa la mitropolitulft de la Larisa,ne povestia sera despre minunile si frumu-setele manastirilorO de la Muntele Athos, ne spu-nea de sfir4enia calugarilorti de la Stavros ,

de la Simopetra si de la Vatopedi , unde nucalca piciorti de parte Iemeeasca, unde nici insbort) nu putea sa intre de catu cocosit. Cu cataevlavie ne istorisea scandalulu ce fusese la Nim-fios, cand o barza obrasnica a indrasnitil sa-'st aeze cuibulti langa cosula buca'tariel, cumsfintit parinti au statti trel Bile si tret noptt inrugaciunt si privigherl, cum ail daramata cuhneacu ogeacti cu tota si au zidita alta nOua din te-melie pe care au stropit'o cu aiasma de susilpana jost ; remanendu trel septemani intregl,Met-it calugar!, fara fiertura de fasole, In cattislabise de gandeal Ca era') sfinte mOste.

Teodoros asculta in estasa acele povestiri aleSofianet, si acum visulu lui era sa Ota samerga , cand s'o face mare , sa visiteze acelelocurl sfinte, sa se repeda pana la manastireaSfantulul Sava si la Sfanta Ecaterina, si chiartipana la Ierusalimil.

Nu scifi, din sfintenie sa') din ce, dar Teodo-ros nu putea sa sufere pe ovra CA.nd au4ia

230

strigandu pe ulita : Marfa! Marl ! lAsa tote sialerga dupa jupanulti cu bocceoa la spinare, rA-zemata de cote, ca pisicele, si4 a-runca racy vii in boccea, strigandu -I :

Septe rate a'und bobocuHal jidand la load,

epte rate a'ana mOrtii.HAisu Iarlanil la DMA.

CAM duceall Ovreil pe cate una mortil la grOpa.,cu t6tA paza de arnAuti al agal cars intova-

rasia0 totdeauna cortegiulu, facea ce facea si treceafuga pe sub cosciuga striganda «Cruce!* Ovreilsparieti si disperati arunca mortula jost si cadeaucu ruga.ciuni, cerendu-1 sa tree& inapoi, ca sa nuse faca mortuliI strigoiti. Acesta complesenta le-ovindea uneorl forte scumpil : pe unu pepene, saucela pucint pe o oca de mere.

lntr'o vreme tata, de jeluirile Ovreiloru, flu o-prise de a mai esi in pOrta, atund gasise alttimarafetil de a-I necaji : Casa unde sedeamti, eralanga podulti &lei din Beilicu, asta-41 strada

erbantl-VodA, avea unu sacnasiti scosti la ulita,pe sub care treceati Ovreil, cand se plimbati

Sambata. PlAcerea lul Teodoros era sa steaplecatil pe ferestra, cu undita de prinsti pesce inmama, o potrivia asa de bine in catti apuca gu-giumanula ovreiulul de fund's" Linea span-zuratti, de nu putea sa -lu ajunga judanulti cumanile ridicate in susii.

miorlaindu-I

elu,

pt -la

DU

Una iar din petrecerile lui favorite era salege sera o sfOra de parulti de la casa de pestedrum') si ela, ascunsti sub gangti, o tragea decdpatdiulti celalaltil tocmai candti da tartanulti sapasesca peste gird, si-la trantia in bottl.

Imi aducil aminte ca intr'o sera, pe candil eraodaea cea mare plina de boeri si de cucdne, in-fra unit bietti judana cu falca umflata si cu barbaincalcita, de nu putea sa vorbesca. Teodoros iiaruncase sfarleza in barba, dup. ce-10 spoise peobraztl masca, cu unit pumnti de mazare Mai-lutta. Tata, dreptti satisfacere, a chematti pe vatafilsi i-a poruncitu sa lege pe Teodoros de piciorultipatului, totdeauna de cu sera, ca sä nu mal pet&esi la pOrtd.

Teodoros era mesterti de frunte in bite jocu-rile de copii. Reputatia lul de giolaru era marede la Antimil pand in Lucaci, averea nOstra inarsice se suia intr'o vreme pdna la dOu6 mil, tot')capre curatite in varti si ingropate in pan-lentilin donite. Ott clicea totdeauna pe

Opus pocus imperator,Tangar mangAr nacaftn,Tacafta melengher Buf!

i le potrivia asa de bine, cd. Bufuli cadea tot-deauna pe ceilalti juatori, si remdnea tow eltiBaciula. Apoi dacd intra o-data cu ichiulti in ar-menu se punea pe lenghiti, de nu mai ldsa osciortipentru ceilalti bdeti.

232

Nimeni nu scia sa dea puiti de giolu to din-nici sä potrivesca spetezele la smeti; Ikea

nisce partiitori, de gandiat ca bate toba in cera,asa urla de tare smeula nostru. Cand treceasfOra vre -unul smei) streinti peste grAdina., saapeste casele mistre, flu prindea de gusa cu glon-tula cu sfOrk sau flu incurca cu alu nostru, iiada peste capti trageama in carte.

Teodoros crescea sub patu si in poduld easelporumbl de toff' n6inu1t si de tata pana : si decel mot,0 si de cel incaltatl, dar mat cu deo-sebire de cel judtorl si de cei soptitortCand zaria unula straina pe susu, indata inaltaun jucAtora, care prin inv6rtiturile lug ilu atra-gea, si Cand flu aducea bine in orizonula nostru,II trimetea dot trel soptitort care-la lua intre

aducea, vrendii nevrendu, dreptil inporumbarie la not ; atunci alergama de-la

pana se obicinuia cu ceialaltl porumbtfaceama

Teodoros era ceea ce Francezil numescti ungamin, iar pe romanesce unit itrengar4.

CA,nd m'a trtimist tata in strainatate, Faintltisatil la GherganI pe lang5. kir Ianus Cioba-noglu, arendasula mosiei ; iT servia de isprtiv-niceltil; !Astra via dorulil de a se face hagiti.Cand m'am intorsd, l'am gasitu *lora logo-fatulul Marinica, epistatulti unel mosit ce aveamuin Teleormana. Cunoscea hotarele tuturora pro-prietatilora de pe'mprejura si sciea pe dinatarii

suit,

si heti.,

inchi-deama si-la

robs.

ai-la

dinsa

233

claca, si dijma datorita de fie-care Wend dinplasa Veda 41 facuse and nume asa de bunt',in specialitatea de cautare de mosie, in cad tre-cea epistatd de la o mosie la alta, or de cateon tats -met' sad Costache Cantacuzind, BarbuCatargiu sad Iancu Slatinenu nu &eau sd.--si deain arena. mosiile lord Secara, Petra, Voevodasad Lisa. Uneorl cauta ale dOue si trei deodatd.

In contactd de afaceri cu Sistovuld, vorbiabulgaresce ca apa, si legase cunoscinte cu negu-tatori de peste Dundre. Intr'o di, sad ca -nu pu-tuse sa inchee socoteli bune cu Iancu Slatinenupentru gestiunea mosiei Lisa, sad ca iar i se fa-cuse pofta de hagialicd, s'a pusii intr'o saica sd.treed. la Nicopoli, qicendil ca se duce sd. cumperevite; nu s'a mai intorsd nici rand in cliva deastdcp. S'a facutd neveclutd, afantos, cum clicea,biatd. ma -sa.

Multd l'a mai AMU sermana Sofiana, multd amai alergatd cu acatiste si paradise pe la bise.rici si pe la icOne fdcetOre de minuni; multd amal umblatu pe la vrajitori §i carturarese sa-1ghicescd, s6.4 dea cu bobil si s6.4 cate la stele.Nimicti si iar nimicd, par'ca l'ar fi inghititd.pdmentuld !

Feld de fell de emeni veniati de -i spunead bie-lei mume totd feltild de povestl : unil ca art' fiaflatil de bund sema de la unit corabierd ea ca-tcciuld care -1t'' luase .sa.-ld treca Dunarea, simtin-klu-ld cu parale in chimird, Para fi omoritd ca

234

sa-la jefuesca. A101 ii spuneau ca l'aril fi vecluttt inTatar-Bazargic6, unde se turcise de dragosteafetes unuT Muftiti, ca s'o pOta lua de nevasia. Altiiiar ii spuneati, ca princlendu-Iii unil Imam la ca-dana lul, rani fi legatu inteunti saca c'o petrade Wu si l'ar fi aruncatg in Dunare.

Sofiana septe ani de-arandulu il facuse totesor6cele cu coliva si cu colaci, ca la mor(i. Candintr'o cdi vine vesela la mama, cu o scrisOre Inmans. Era de la Teodoros, care traia si-iscriea :

cSa nu spin la nimeni a sunt in viata.«Voiti sa scil numal to ca traescil, surit sana-Itosu, tare si mare, si de-o vrea Dumnec,eti amtsa me facti si mai mare. 0 sa tramitu sa to a-«duca si pe tine aid, pentru ca-mi esti mama if betrana. A

Nici data, nici nume de loch! ScrisOrea i-o da-duse jupant Stoiana, bacanti din hanulil. Gabro-venilorti, caruia i-o tramisese frate-sea din Uzun-giova, caruia si lul i-o daduse Tatar-Mizilulti,care trecea cu iasacciulti unui elciu.

Unti an6 dupa aceea, alta scrisOre in care iarIT cjicea 0, in curanda o sa tramita s'o iea. Isca-lita Teodoros si dedesubtti Magdala.

Imaginatiunea bietei betrane se ratacia in tot6felulti de ganduri. Aci i se parea ca Magdala erafata Muftiului de dragostea careia se turcise, cadacum nu mat avea Indoiala call schimbase le-gea, de vreme ce in scris6rea lui nu pomenia

235

nicl de Maica Domnulul, nicl de vr'o manastire;aci iar credea, dupa esplicatiunile until Manafilbetranti din curte, di nu era scrisd Magda la ciAbdula, numele luT celd not in Mahomed. In-tr'o di vine veselk la mama, ca -1 spusese Archi-mandrituld greed din Stavropoleos ca Magda laera nume de Crestink, de la Maria Magdalinadin Evanghelie, si ca trebue sk fie numele neve-stel ce luase.

Pe la 1848, cand am plecatti din (ark, So-fiana se lipise pe lknga fiSsta mea doica,maica Eudoxia, cklugarita la Tiganesci; hota-ritk sä se calugaresca si ea. Cand m'am in-torsd in tarn la 1859, biata maica Eudoxia, betranasi caclutti la asternutd, n'a sciutd sk-m1 spue altadespre Sofiana, de catil O. plecase de la schitd devre-o optd anT, cu gandil sa-sT iea metania, sad lamanastirea dintr'unt lemnd, sad la vre-und schittidin tam grecesca. Cluceruld Scar lata larca mi-aspusd ca o vequse cu vre-o cincT an! in urmkprin Bucurescl, si ca intreband-o de scie ceva des-pre al-sell, i s'a parutd ca nu prea tinea Bird lavorba.

Pe la 1864 eramd ma! multi adunall la ciaidla reposatuld Tfilos, consululd generald aid Fran-(iei, gazdele erad pline de peripetiile espeditiuniiEnglezilord in Abisinia si de marsuld lord spreMagdala ; nu mai era pe- atunci all& vorba de catdde vitejia Negosulul. Numele de Magdala din scri-

236

-sOrea Sofianel mi-a adusa aminte pe Teodorosulanostru, si adresandu-me catre Slatinenu i1 dic i :

«Ti-aduci aminte cucOne Iancule de epistatulatata-mea de la Secara, pe care NT avuta si dum-niata la mosia Lisa?3.

Nu ispravisema vorba, si reposatula Slatinenubatendu-se pe frunte, imi respunde :

AT dreptate, ela trebue sa fie, s5 scii ca elue, numal ela avea tote-deauna vorba de imperatain gura: tScia ca n'o sa me faca imperata, d6r«nu mi-o lua imparatia. Nu-tt fie frica de mine,«ca dOr nu sunt imperatrp. Una &Sueparata.

Negosula, dupa tote descriptiunile lui Bell si ale.altora calatorl englezi, cu earl as fosta in mareintimitate pe la 1861, cand era cu ostirea lui lalagarula de la Dobra Tabor, unde adunase 150

de Omen!, semana cu totula cu. Teodorosulanostru. tIu descria Ochesa, dar nu de o coldreetiopica, nasula pronuntatu si incovaiata, buzelesubtle, fara nicl o asemanare cu a soiurilora a-fricane ; perula creta si despartita in trel coditeimpletite, obrazula mal multa rotunda de catu

multe fire de Ora albe in barba si in mus-tate, talia de mijloca, dar legata si tepana.

La 1864, and all intrata Englezil cu asalta inMagdala, Teodoros, dupa ce s'a luptata vitejesceca una lea, ne lipsita din mijlocula soldatilora lul,or! unde era primejdia ma! mare, apol s'a inchisaIntr'unt turna cu vre-o cat! -va ofiterl, gece la nu-

si lin-

mil

o-vala,

2 :37

melt cu dinsul& impreuna, si de-acolo tragea inEnglezi. Cand Sir Charles Stave ley a sparta tur-nulti si a intratii inauntru. Teodoros intorandu-se catr6 servitorulti sati Valde Gabir, singurultiluptatorti care mal remasese in viata, S'acsfarsith ! fugi, to deslega de juramentti, Cala pen-«tru mine, eb nu potti cade via in manile

punendu teva pistolulul in gull si-asburatti creeril.

Nimeni nu' scia ca unulti dintr'acele cjece ca-davre era Mil Negosului, cand unti prisonierti

zarindti inelulti din degetti, a strigatti :Teodoros !

Patru dile mat inainte de lupta de la Magdalapostise si se impart&sise; Markham spune a erafOrte piosu si cumpatata, dar a de vr'o cats -va anicacluse la patima femeilorti si la beutura de ra-chit, se insurase cu o a clOua femee, areia. itdaduse numele de Dedjatsh Vobye (aura curatu),ceia ce oprea de-a aye maT multe tiitorl,dintre cars cea maT favorit& era o Gallas, anu-me Yatamanya.

Una omil, care din soldatti aventuriern ajunseseImperatu, nu pate s& fi fostti until oma ordinarti,si cu drepta cuventa Plowder ill considera cape unti omti cum de multe vecuri nu s'a maiv6clutti in Africa. Venn in Abisinia pe la anuli1854, pe and acesta tar& era intr'o adev6-rata anarchie militara, a luatti partea episcopu-lul catolicti (Abuna Salamah) Andrei& in contra

II dise:

ina-cmicilora,* si

abi-sinianti

nu-la

238

lul E4a, unt1 pribegO, capft alti unel bande detftlharT, care ajunsese stap'an6 pe tote posesiuni-le lul Ras-Ali, pe care-111 detronase. KW nu vo-ise sa se supue bisericei romane iacobite *i fa-vorisa biserica Copts. Andreiii, cand a vedutil peK4a invinsti la Dobra, l'a afurisitti si a procla-matt], in mijloculti o§lirii, pe Teodoros rege alregilora Etiopiel, §i i-a pusil corona pe capil.

Bell dice ca avea conceptiuni mart, ca cuge-ta la isgonirea tutulora Musulmanilorti din Abi-sinia, §i intinderea Cre§tinismului in WO. Etiopia,'Si cauta sprijinula 'Engliterei la realisarea scopu-rilorti lui; in archivele engleze se pastreza o scri--sOre a lui cara regina, cu data de 12 Februa-rie 1862, prin care 'sere sa-1 tramita unti amba-sadorti.

«In nurnele SfinteI Troite, Ell Alesubl lul Dum-f nedetl, Begele Regilorti, Teodoros ala Etiopiel,4catra, M. S. Victoria, Regina Englitereb

Si incepe ast-fehl :«Spelt ca. M. V. este sAnet6s6., ca si et% cu

f mila Domnului sunt sanetos 3.

Apol sa nu dicemu ca e dupa modelulti ro-manesca Oa logofetului Matache, de la care Teo-dorosulti nostru a invetatil carte; §i incepea cu:

«Mal intaiti cercetezu de fericita sans tatea dum-4(niavOstra, ca aflandu-se pe deplinti forte s5. me-tbucuru., cä. §i nol cu mila proniel ceresci sun--«temti cu top senAto0 . . . )

Causa de capetenie, pentru care s'a certatil

239

intaia data cu consulula Cameron, a fost5 spe-culatiunea ce fame.' bunil Abisinianl cu bietilcopil din Cordofana, pe care-I prindeall, ve-'nandu-I ca pe nisce dobitOce selbatice, IIscopiati si pe cel call supravietuiati, dupa a-acesta barbara §i periculOsa operatiune, II vindeallla Turd, pentru paza haremuriloru. Se Meuse ba-nuitoru, reti si cruda, §i ca, era prinsa de beutura,on ce nemultamire a poporului, orl ce rescOla,o atribuia intrigiloril lul Cameron, intr'o di a merstipana a -lu aresta si a -lu inchide ; de aci espedi-tiunea Engleziloru din 1864.

Nu sciti dace., in intervaluhl de la fugirea luidin tarn pana la 1854, Teodorosulil nostru s'o fifrecatu cu fruntea de piatra cea negra de la Kaaba,sau de s'o fi scaldatti in Iordanti, dar nu me in-doesca ca Imbratisase Catolicismulti §i ca s'a lup-tatti si a murita ca unii viteza. 4liearii pota fimandri de una flu ala isnafului lora.

Oportet Imperatorem stantem mori.

XVI.

Brighton, 30 Octombre, 1883.

Scumpul meg amicii,

Indeobsce Englezil, precum sell , sunt cunos-cuci de OmeniT cel mat activi si mai ocupati dinlume. Nu perdu unti minut din viata lorti. Dieu ca

Time is money.Dace. intalnesci pe drumti vre-unti cunoscutti si

vrei sa stal la vorba cu dinsulti :How do gm. do ?

Si -lu intrebi :Da ce mai fad, domnule ? Decandil nu te-

amti vOutti! Ce-ti face cucOna, copilasii sana-tosi ?...

Sail IT spui ca, e vremea frumOsA.Fine wether.

Elti trece Wa sa-ti respunda; fir.. sä to vacla.mticarti.

Dad. at sa -1 vorbesci ceva, e tr6196 lung ; tre-Scrisorr. 16

242

bue sa-1 scriY, sä-ti respunda, s'apol sa ye intele-geti bine prin corespondents, despre loculu in-talnirii, a cass la tine sat la dinsulti, la clubsail la ofice, e afacere :

Business.Nu este totti ast-felti cu Englezil de aid. Mtia

stall tOta qiva pe malulu marif la sore sail laluna pe Deck sati pe Pier ca falnienti Napolitani,cu deosebirea ca Napolitanulti se trantesce orizon-talti pe nisipu, Cu pantecele in susti, §i nu semat mica tots diva; pe cand Englezulti dinBrighton se tine tepanCi yerticaltl, alergandti decolo pans colo, cand pe josu, cand Ware, candin trasura, and cu yelocipedula, cand in per-ambulenterti ; sail se arunca in mare, face _Match,inotandti ca unu pesce, aspiranda sa egaleze in-tr'o di pe nemuritorulti Boyxton. Apoi fie sOrE.,plOe, yendt, caldu sati frigt, putina II pass.

Daca. sunt eu aid, intelegi bine ca, lenea simarea m'ail adusil, dar eu sunt din cel plap'ancllsi acji bate unti yenta de nu to potl. tine pe pi-ciOre, ba nici de ferestra sa m'apropiu, nu melass; me tine inchisa in casa. De necazil amluatu condeiulil sa stall cu tine la yorba. Dedbue on aruncatti din mans, qicendu-m1 :

Dar de m'oiti pomeni iar cu scrisOreamea in Convorbiri ce-o sa qica publiculi.1 ? nueste asa ca are sa dojdnesca pe bietulti Ne--gruzzi, care le da sa citesca ce-1 trece prinminte until °mu fara titlu uniyersitarti, fie ma-

l'amt

243

card de la Salamanca sail cela putina de laSadagura.

Ast-felt' cugetamti si me smeriama. Cand mi-a-dusel aminte ca nu sunt fara titlu. Si sa veciica n'o sciama nici ea papa- mai deunalp. Ba ceInca? me credeama una prosta, traiama cufundafain viata campenesca cu oile si cu vacile ; stamucu ochil sticliti pe cera, dOrtt oia vedea vre-unasemna de pl6e,.ascutiama secerile cOsele, car-piama sad, dregeama suruburile masinelora si of-tama merea dupa o recolta buna, care de la ovreme incOce, nici din septe in septe anf, dupascripture, nu se mai vede.

Scil ce s'a intamplata acuma una ana arnica-luf Hiacynthe de la Vaudeville ! Bietuldorna, burghezuld cela mal linistitil si mai paci-nicti din tote Parisula, bunt' fit), bung sop sibunil parinte ; face si ela odata una chefs labirta cu cati-va amid ; dar tota golinda la, pa-hare, cand in sanatatea unuia, cand a altuia, sescOla de la masa cam ametita, incata intorcendu-se n6ptea tardia a case mergea pe dOua cararisi in ooltula ulitei Jeffroy Marie emi-e frigii Mar-ghiolti# cuma clicea Kirita, se impiedica de o fe-mee hetrana, cacluta in noroia pe petre. Milosulade Hiacynthe nu-0 cauta de drums, ci temendu-se sa n'o calce vre-o trasura, da, s'o ajute sa sescOle. Femeea se destepta din somna si incepesa strige

SariV, saricil hoti, asasini !...

nostru

244

Eta speriatg o iea la fuga, ajunge inteung su-fieta acasa, ostenitg ; se trantesce pe patty, incal-tata, imbracatg cum era, si adOrme ca ung preafericitt. Adgua di de 2 Maig se trezesce cu ea-pulg camg greg. Nu-s1 prea da sema bine des-pre cele petrecute. Cand pune mana pe jur-nalulg care era pe toaleta nevesteT, citesce chiarpe pagina intaia , jalnica povestire a unul gro-zavg omorl comisg in nOptea de 1 spre 2 Malt,asupra uneT skmane bkrane in coital uliteiJeffroy Marie ; tocmai in loculu unde incercasesa dea ajutorg. PeripeOle infioratOrel drameerag povestite pe patru colOne. La citirea a-cestel povestirl, °multi incepe a se ingriji, cautasa-s1 aduca aminte, se pipae, se uita la mans, isIvede manile pline de sange: se sgariase opintindusa ridice pe ferneea adormita; se uita la haine,halnele pline de noroig. Cu catg citea si se gan-dea, cu atatg se convingea ca ueigasulg nenoro-citel bkrane din jurnalg, era elg. 0 sfeclesce,ingalbenesce, ilg apuca fiori de mOrte, tremura cavarga. 1St inchipuesce ca-la cauta politia, ca-10urmaresce, ca i-a data de urma; se vede arestatg,acusatti, judecatg, condamnatu si cu capulti ta-iata. Zapacitg si desperatg se hatarasce sa fuga;parasesce casa, masa, nevasta, copir, totU, si seduce de s'ascunde sub pamentg, in catacombe.

Inchipuesce-I starea spiritulul until negutatorticinstitg, blandg ca o gie, milosg ea ung copilg,bung ca panea calda, care ajunge a se convinge,

245

elu pe sine insusl, a este until hotti, unuNorocire ca in pripa

de-a parksi casa ii ramasese jurnalulil agatatil deaptusala surtucului, si and arunca ochi1 in ca-pula foil citesce.

cAnula 1830, Maiii 2.)Era descriptiunea unei crime intamplate acum

trel de ani, pe cand amicula nostrunici nu era nascutil.

Jurnalula facea parte din bogata coleciune,consacrata zulufilorti madamel Hiacynthe.

Cam asa am patit-o si eu mai deunkcji :Cautandtl i'ntr'o lady uitata, datip este o gazeta,

de cele marl, si ce sa v6dil : numele mein stra-lucia de-o suta de ori, pe patru colOne, impodo-bitu cu fell de feld de epitete, care mai de care.

totil imi puneamil mana cand peand pe cugetu, chiaru si prin buzunare, intre-bandu-me nu cum-va din sciinta sail din nesci-inta, in visa sail de diavolula ispititu, oitl fi co-misu ce mi se imputa: violatiuni de legs,prevaricatiuni, tradari, etc. Si data imi mai re-manea alta de facutil, de cat sa-mi pin') saculilcu cenusk pe capu si-a o pleca pe ulite, stri-gandq:

Ertare Omen' buns pentru unu packtos0 !tinerilor6, b6traniloril, viiloru si mortiloru, er-tare !

Acele patru colOne erail razemate pe umeriiputernicl a unul ILL cu mai multe puncte (U....)

scele-ratti, unu ucigastl..

inima,

cincl-decl si

Citiaml

crimele

246

Urus, Ursus, Urechiatus sail Urbanus. Ba nu t.Urbanus nu putea fi, cAcT nu continea nicT ma-cart unU dramti de urbanitate.

Dupa ce me facea cu oil si cu otetil, iml maitragea vre-o cateva sfichiiturl cu Muscald, TurcilyEnglezu, Aristocratil.... Aristocratti ! e cuvintulticelti mare alti democratilorti de ocasiune. Scil c&nimica nu le place mal multi" de catu sa se trag&.dintfunil nume mare, si sa fie decoratl.

Aveamil in salt' la nol unil notara, secretarulikprimariel, cum se dice ; de c&te orl me Intalniaiml repeta :

EU, domnule, nu sunt numal democratil,.sunt chiaru demagog'. Imi place egalitatea. Nuadmitil eu deosibirt si distinctiunl d'alea Intrefapturile lul Dumnecletl. Ceril sa fimU totl aapa

Ili" chema Gheorghe Bulamacu, dar de la o.vreme iscalia scurtil Burlamache; clicea ca asa Ili'povatuise untt arnica din Bucuresci, °mil Inve-tatti, democratic si demagog], ca si dinsuli" ; Bur-lamache fiindil unt nume mai cunoscuta si malpotrivitii cu positiunea sa de depositary alti le-gilora.

Odata, vecjendu-Iti cu und inela de Mama indegetu, pe care era sapata o edera incolacita peunil arbore, cu devisa «Je tiens ferme), i-amaclisu in glum& ca acea veriga parea a fi ceva pre-tiosii, unti felil de monumentti,' istarick si c& a-

247

celti je tiens ferme, trebue sa fla o alteratiune acu vintel ort :

«Je Etienne Terme,(Eu Stefanu cela tare).De atunci ilu dedese de suflase cu our ü ;

si cand m'a rugata sa-I botezil um) copilt1 siintrebatil ce nume sa-I puiu, mi-a respunsu:Apol Stefant, toff' ii amU

Or! cand me vedea, me intreba ce s'a maIfacutt. cu Statua lul Stefanu celu tare ? Umblacand cu barba, cand fara barba, dup. cum eracurentulil septamanel la sedinta din urma a Aca-demie1.

A facuta ce-a facutu, si mal anu Varna ve-dutu serviciula credinciost, cu indipendentasi cu trecerea DunariI pe peptu, ca unula ce In-tovarasise pana la Zimnicea carale cu faina dinsate ; ma! avea si la gath o medalie mare, do-banditti nu sciti la ce espositiune, pentru lemnedin padurea statulul.

Mi se jeluia ca era persecutatti de guvernt,care nu scie sa-ss cinstesca adeveratil amid.

De ! judeca si dumniata, Iml qicea, nu mise cuvenia si mie macartz Cortina Romania

Dar sa venimu la diploma mea:Domnulti U.. . dupa ce me spinteca de sus

pana josu, citea sin inima mea ca lute() bucOvnadenunta /Agra ca unU bulgare de smOla,

ImI cerceta matele unulti cate unulti si le declarapestrite ca pelea de naparca ; apol se suia la

i -1

l'amt)eti indult).

cu

,

si-o

248

capti, s'acolo imi resfira creerif cutiuta cu cutiutA,si-1 proclama buns, forte bunt si in sfArsita in-cheia diagnosula sea psichofisiologica prin sen-t* :

«Om rea, dar inteligentti.)Cum veil dar, ama titlu, si inca de la una.

mare diarists.... soil ca diarele faca si des-facti reputatiunile ; ele 160 si deslega cum vorasi cum le vine. Te potti face patriots, onorabila,capabilu, invetata, ba si frumosa, numal sa vrea,Asa !

Am trecuta buretele peste °mei reit si m'amoprita la inteligentii, salutanda acesta titlu cu re-cunoscinta, imi venia sa striga :

«Anche Io son' pittore !)Irni venia sa parodieza pe marele Corneille si

sä«La haine d'un grand homme, est une recom-

lnandation des cieux.)Sunt oma inteligenta de par Mr. U. . . .

Acesta aducere aminte m'a facutd sa ridicacondeiula de joss, si sA dicu :

«Alt right!) si sA m'apuca sa-tl vorbesca de unabieta originala, de una nebunt, cuma ii cliceauniT, de una entusiasta, Romany cu inima, des-pre care nu ama veclutu .s6, se fie scrisa unaranda macara. Una oma uitata, deli pOte a con-tribuita, maT multA de catu s'artt crede, la stareade astacli, cu tote di nu trAia la 48.

Multi din Omenil cel marl aT secolulul, Fourrier,

jica :

si

249

Michel Chevalier si altil, vorbitti de din-sulti cu celti mai mare respectil si considera-tiune, intrebandu-m6 ece face, cu ce se ocupa?),«A muritip, le respundeamir cu lacrimile in ochT,cad iii iubiamti ca pe unti frate ; mi-a fosta a-

mi-a fosta dascalti, mie si la mai multialp din generatiunea nOstra.

Intrasema in anul0 1828, pe cand se luptaprimavara cu iarna.

De vre-o doT ani se aratase pe cera, despremiada-nopte, o stea cu coda s'o sabie de focti;imparatula Alecsandru murise si frate-seti, Nico-lae, se suise pe trona ; lacustele se ingropaserain Baraganti; s'audia de ciuma si se vorbia deCarjalii, de Zaporojani si de Zavera.

Desi Ribeaupierre iscalise de curanda pace siprietesugti cu Turcula la Cetatea Alba, Akermanti;desi Meternich era mandru ca asigurase prindibacia sa pacea in Europa, dar dupa eresultide la noT ca fie-care Taro este datorri, ca celtipatina, odata in cursulti domniei lul, sa Incercesa iea Tarigradulti cu sabia, tots lumea dicea cavinti Muscalil.

Intr'o dimineta unu fustasti de -al curtil dort-n-nesci intra sufleta cjicendil :

CucOne Tache, to poftesce Maria Sa.Tata-met', care pe-atunci era hatmanti, se lega

in graba cu saluld la capil, pune capotulti celtirpsu si incaleca placea sa umble maimultu calare. Avea una armasarti arapescu, cum

mi-au

mica,

inteung

calulg. IYIsl

250

n'amil v6duta mal frumosa, si una Manafil Kurd,rnuchelefa, numal firti de susa pana joss, HagiAbdul lah ; MI avea numal si numal pentru a in-griji de mandrula dobitoct. Ott traia diva si nop-tea alaturI cu Nejdiu.

Hagiului, fie (list] in treceta, it cam placea vi-nulti si Ilie Arnautulti; Bosniacti fanatica, profi-tanda de acea slabiciune, ila facuse sa crecla ca.pentru Mahometan1 apa e apa, si panea pane,b6utura si mancare prOsta si fail gusta ; in vremece pentru Crestinl apa are gustulu vinulul de Dra-gasani si panea este intocmal ca curcanula um-pluta cu castane si friptu la cuptora. Apucandu-laasta-fela de stomachti si de cerula gurel, din Ab-dullah Meuse um) Grigore, drepta credinciosa,,desi gasia ca lingurita popel era prea de totmica..

Tata calare cu hagi Grigore Manafu pe langacalif, cu maim pe harsa, dupa sada, pornesce laCurte. Dar nu trece multa si-la vedema veninda_

in fuga calulul, semnt de grabs mare. Descaleca,vorbesce ce vorbesce cu mama si indata ne po-menima aruncatl toll copiil intr'o trasura, claepeste gramada, cu mama d'impreuna, cu o mul-time de boccele ; si in trepadulu celti mare alacailora ne duce la Campinenca, in casele undeeste astacll Eforia spitalelora.

'acolo spaima si pregatirl de drumti. Unchilmel Campinenl, Costache, Dumitrache si Iancu, sintorsesera si el de la Curte fOrte ingrijitl. Voda.

251

adunase pe boeril halea si paea, ca sa le spue caCazacif trecusera Prutulu, c'ail arestatil pe 'mitaSturdza si ca eM pled. la Brasovil.-

Sefula garnisOnel turcesci din Bucurescl aveaporunca de la Seraskierula, ca indata ce-a afla caMuscalii au pasitu peste hotartl. sa parasesca Bu-curescil cu Witt ordia si sa se traga in cetate laGiurgiu.

Casa nOstra era in drumulil pe unde era satr6ca Turcil,_ in capataiula despre apusil alu po-dulul de peste Dambovita, in uli(a. Beilicului, as-tacil Serban-Voda. Dincolo de apa era _Caslava,(casarma Des' Miralaiulu Iusuf Beg,comandantuhl, nP era prietinu, si ca vecintlpia desti in casa la nol ; dar tata voia s6. fima.la idapostra, temendu-se nu cumva neferil ple-candu sa faca neoranduell, si de aceea ne trimi-sese inteo casa departata.

Nu am veclutO ostirea turc6sca cand a trecutilpe sub ferestrele nOstre, dar ni s'a spus0 Ca aupornitil pe la amiacji, soitarii inainte imbracati. inhaine pestrite, cu code de vulpe la caciulT, ju-cand6 chiocecurile, strambaridu -se la lume pe u-

si facendU felii de felil de caraghioslicuri ;_dupa dinsii veniau meterbaneoa si tumbechiurile.in sunetulu surleloril si tobelortl, si in urina Os-tea. Fie-care turc0 avenal pe umeri sau pe cialmaeke o pisica, o maimuta sau unil coroiil.tatj facuta, dar speria lumea, clanda desghi-

Beilicului),

13.641-

lila,

n'aa

252

nurl cailoret si tragendti la pistOle, in semnti debucurie.

Am petrecutil uOptea la bunica si a dOua 4i,in god de OA, eramil pe drumulti Campinel.

Cand treceamti pe podulu MogosOei, de prin totecurtile eseau card, carute si calesci incarcate culume si cu calabalicuri. Cand am ajunsti la podilla Banesa, Kervanula se Linea lantti ; sute de tra-suri mergeau lin6 pe sleau, una dupti alta. Dea-bia se miscatl in pasuld cela gretiSe ingropail rOtele in noroid pana la bucsa. Deinceta ce mergeamii, primeamtl pe that cesulti sciridin Bucurescl, cu calarasi de-al Hatmtiniei.

Bine, pace.Filipescu 4 plecattl, apucandii spre Focsani.Vilara cu Nenciulescu se certa de-acu pe

vistierie.Cumnatulu Scarlatti Gradistenu -rem'ane in

Bucurescl.Brancovenu a ajunsa la Pesta...

Cand era s6rele de-o sulita, ajunsesemt la Po-ciovaliste ; facusemti aprOpe o posta. Poposisemildinaintea hanului. Catu vedeal cu ochil, camputhera acoperibl cu trasuri; In mijlocula fie-caruiapalcu se ridica ate una focu mare, cu flacarapana la certi, ocolita de feciorl, de, vizitil, de ran-.dasi si de chirigil sta.nda pe vine, pe langadarile de mamaliga. Boeril si cocOnele dormiaiiprin calesci si prin carute. Dimineta ne urmamil,drumulu, care mal de care s'apuce inainte. Am

alil cailorti.

cal-

253

aflatti ca peste nOpte trecuse si Vodg, cu tote beizadelele, mergenda spre Brasovu.

Mal multi tinerl cuconasi si negustorlcats care turcesce, care nemtesce, urmati caravana,cAlari, incurandti si jucandu tail pe Tanga calesci,Intre cei ma) dichisiti si mai sprinteni, doT maTcu sema trageati atentiunea sexului : fratii Meh-tupciu. Unchiu-meti Cretulescu, care dibuia fOrte-bine poreclele, un_uia 11 clicea gamalie, cad in a-dev6r6, modulo cum isi umfla perula si favorititit da aparenta unel Omni de acti, pe celalaItutin. poreclise Zlatauzi1, pentru ca vorbia totti insentinte:

Bogatulti sa nu asupresca pe celti saracti.Legea e de la Omeni, iar dreptatea de la

Dumnegeti.lubesce pe vrajmasult1 tea, ca pe unti frate

rataSari in ajutorulu celul ce se ga.sesce in

nevoeJertfesce interesulti teu, pentru fericirea

prOpelui.Folosula dobanditti prin viclenie, ti se stre-

Ora printre degete..,Si o mie de altele din scripture si din filosofie,

si gars% omeliile sale cu :Ce tie nu-t,1 place, altuia nu face.

Pe celt d'intait ilu chema Barbu qicea Bar-bucica, pe celalaltti Teodora, Tudorachi. Tatahllore era unula Diamandi Mehtupciu, nepotil Bats

imbra?

a-

254

.stranepoth de-al sfantului Dimitrie de la Mitro-polia din Bucuresct Era saa nu era rude. cu

Dumnedea scie, adeverula insa este catatala, mosula saa strAmosula lul Iamandi venisein tail de peste Dunare cu mOstPle facetorulul.de minuni; it dicea Mehtupciu, pentru-ca fusese-scriitora de limba turcesca. la Postelnicie. Fiulasea Tudorache adoptase numele de Teodora Dia-mantti, sail mai scurta Diamantit.

Pe BArbucica l'am cunoscutu. Scil ca nici na-tura, cici apuchturile nu-la impingeaa la carte;n'a. invetata Did se. scrip, nici se. citesca, era,cam idiot& IT qicea Balbuitu, din causa anevo-intel ce avea la vorbire ; nu era cu desaviri-re surd, dar era tare de ureche, fOrte tare, intea-tail de tare, Incatu glumetil miscanda din buze,fara a scOte glasa, nu fAceati se. creda ca-1 spunea,ceva, asculta si-i respundea ce-I venia, case. nu lase se. credA ca n'a audita. Devenise ju-caria celora. far& de ocupatiune. Se credea omulucell) mai frumosa din lume si era convinsti catote damele cele marl craft inamorate de dinsuld.Traia din munificenta celora ce petreceau cu pro-stia lui. In urma, inchiriase una apartamentq instrada Victories ; ill) mobilase, asezase in mijlo-cula salonulul o masa mare asternuta cu postavaverde, imprejurulti careia venial) de se adunail ju-cAtoril de carts, diva si nOptea, Bert de ori-cepriveghere si tare. Mina de politie sail de procu-

Ela platia luminatula, incalditulu si servi-

cu-viosula,

si elu

xora.

255

ciuld 0-0 scotea chiria si tote cheltuelile, cusosd, din monopoluld cb.rcilord, si traia bine.

Dupa mOrtea lul, stabilimentuld s'a continuatdde domnil:

CiocOxlanti,Puicu siGucu

in tovarasie. Sub firma :gLa trel paserb, (aux trois oiseaux).Celalaltd frate, Teodord, era um) °mil de frunte,

inteligentd, muncitord, staruitoril, si plind de de-votamentd. Celli d'intaid elevd in scola grece-sea, celd d'intaid la dascaluld Lazard, celd d'in-taid la Santulli Sava, sub Efrosin Poteca, inimacurata si sentimente nobile. Vorbia si scriea maimulte limbl straine, frantuzesce, nemtesce, grece-see si italienesce ; sciea bine limba latinesca sielinesca. Baiata seracd, elil se destina la cari-era didactics.

Caud l'am intalnitd calare, pe drumuld Cam-pine!, elu se ducea la Munich prin Brasovti siViena; dobandise o bursa din fonduld Mitropoilitu-lu!

CM limp) a tinutu aceld ajutort, WI a urmatdregulatii si cu celd mai mare succesd in soilacadetilorti; dar a venal"' o cji cand acea bursaa incetatd, atuncl orfanuld a traitti Catd-va dingenerositatea lul Dinicu Golescu ; ingrijia de M-OT cel mai tineri, de Radu si de Alecu(Alb* dar in urma, Golescl mutandu-se la

pri.--

Nectarie.

Jigfrail

256

Geneva si la Paris, si ceilaltl tinerl parasindtinub) Cate unulti capitala BavarieT, unde incepu-sera a trai ref' cu studentil Germani si faceati peVita cliva galcevuri si dueluri, Diamantti s'a ho-taritti sa, se duca si elu la Paris, unde cunosceape toti Romanil de acolo, cu speranta ca-I voruveni in ajutorti, pentru putea completa stu-diele incepute.

In urma revolutiunil franceze de la 1830, i-deile de inovatiunl sociale, luasera unti avant)asa de mare, incattl coprinsera tote spiritele, sitinerimea de pe atunci se aruncase mai WI invartejult) reformelorti celonl mai stravagante simaT chimerice. Prietenil si camaracjil pe cadi-a gasitu in Paris: Iancu Vladoianu, Costica Bra-iloiu, Iancu Balacenu, Niculache Niculescu, Bar-bu Catargiu, Stavrache Niculescu si altii, era) peatuncl, care mai multn, care mai putinti, adeptial Sainsimonismulul, si incetulti cu iucetulti s'apomenitti si elu distrasti de la inv6tatura si inva-luitti in cercultl ideiloru comuniste, cu deosebi-rea, ca fiinda dotatti cu unti temperament) entu-siasttl, cand imbratisa o idee, o strangea cu totacaldura tineretei si se consacra ei cu trupulti sicu sufletultl. Si iata-lti devenitil unulti din ceimai InfocaV si mai aprigi adepti al scOlei dela Menilmontant, apostolti si portarti. Pere En-fantin Imi clicea, vorbindu -mi de dinsulti:

Diamant etait un homme priecieux; personne

u-

a -31

257

n'a fait autant de proselytes que lui ; precher etconvertir, c'etait sa vie.

Dar vine catastrofa I .. Guvernula lui LudovicuFiliptl, ingrijitti de latirea propagandel comuni-ste, decreteza isgonirea sfintilora parinti de la Me-nilmontant si atunci Sainsimonienii cei mai in-semnati : Michel Chevalier, Felicien David si altifse risipesca, care cum apuca, in Orientti, in Ame-rica , in Africa.... si Diamantu al') nostru , dataafara din cuibil, remane pe drumuri fara,post') si periton) de fdme. Atunci a traitti maimulte saptamani alergandu din spitalu in spitalb,dandu-se de bolnavq, dar era data afara, indatace mediculti constata ca. starea sanatatii sale nuavea trebuinta de ingrijire medicala , ceea ce ise intampla din trel in tree (pie; atunci pieta sise ducea de batea la usa altui spitaln, rana cele-a colindatu pe tete.

EM se afla in cea mai mare nedumerire, candintr.() di intalnesce pe um) Irate iubitti de la Me-nilmontant, pe Considerant, unn entusiastt si unavisionartl ca si Considerant gasisepe Fourrier si adoptase sistemulti Falansterianbdespre care ii face o descriere incantatere. Di-amanta IM urmeza la conferintele lui Fourrier sise pomenesce falansterianti, de o mie de onmai fanatic') decal') fusese pentru sistemula luiSaint Simon. EM nu cunoscea terminti de mijlocuin apucaturile lui; clicea ca, apoftegma gyp' asv

&risori. 17

ada-

dinsult.

258

«Tecv a luT Socrata, era o eresie filosofica anti-social, si antiumanitara.

Intr'o Dumineca, ducendu-me la una curse ceurmama la Gradina planteloru, zaresca inteo res-pantie din strada Mosstar o figura care mi se'Area cunoscuta.. Era eh), incunjurata de cati-valucratori, barbatI si femel, destula de rea imbra-cati, nespalati si nepeptAnati, carora le esplicafrumusetele si multumirile atraeliunif pasionate insocietatea armonicit §i le descria miseriile Omeniloradin societatile civilisatiunii, damdu-le de esemplu,despre acesta, starea nenorocita a celora ce aveadinaintea, lul. Cate l'am cunoscuta i-am. sarita inbrake, strigandu-i : Nene Tudorache !

Din momentula acela n'a lipsita o di de-a venisa me vad5., de-a me cerceta despre studiile mele,despre viata mea; me punea de repetama cu din-sula lectiile, imi esplica nedumeririle ce aveamain geometria descriptive, in analitica, in teoriaseriilortt si me pregatia pentru esamene. Era fOrtetare in sciintele matematice si fisice; avea o ap-titudine deosebita pentru integrarea seriilord al-gebrice si potti dice ca, putea sa tie pepta lul De-launey si luT Puiseux in calculula diferentiala siintegrahl

Dumineca venia regulate de me lua si me du-cea la Conferintele lul Fourrier. Era ceva incan-tatora, elocinta si poesia ce betrannla reformatothpunea in esplicarea cercurilorb simpatice; avea a-nta putere si dulceta in vorbirea lul, in c'ata era

259

peste putintd de-a nu captiva auditorula. Esiamtide la acele conferinte uimitd si esaltatd, convinstipotti dice. ImI pdrea ca me yea primblandu-mein CampiT Elisel, inteo trdsul a trasd de dol man-dri lel, devenitl anti-lei, mai blandI de Old

numal prin puterea armonica ; delfinil sibalenele transformati in anti-delfinl si anti-balene,me purtad lind pe tOte marile; vulturii, devenitlanti- vulturl, me suiad in slava ceruluT pe aripelelord. Era und farmed' descrierea frumusetelord,a placerilord si ale dPsfdtdrilord spiritulul si aleinimil, in cetatea falansteriana.

Fourrier a muritd fara ail ye& visuld cuchii, nu s'a invrednicitd sä ridice celd maT micafalansterd. Economistii ad invinsd pe socialisti sipe comunistl, si scOla lul Fourrier, curendd dupdmOrtea maestrului, a. fostd pArdsitd si uitatd.

Diamantd insa s'a intorst) in Cara, bine hotd-rata a persista 111 acele ides si a Jorganisa socie-tatea nOstrd in quadrate pe falanstere ca tablade jocti de sand

°mil de spiritu, invetatd, placutd la vorba, Dia-manta a fostd primitti irdtesce in tOte casele sia devenita amiculd intimd si cantata alti tuturordOmenilord liberals si de progresti, ald lui Campi-nenu, ald lut Grigore Cantacuzino, alu lui Mano-lache BAlenu, aid lancu Rusetd, alu tuturordomenilord cu sentimente si cu iubire de tara. Incasa. la Campinenu, era ca acasa la dinsuld. Casasi masa ii era deschise onT cand si la on ce Ora. Nu

mie-

o--

lur

260

Bunt la indoiala a era initiatit in societatile franc-rnasonice, judecandti dupa intimitatea sa cu docto-ruhl Tavernier, venerabilulai logel din Bucuresci,din care faceatt parte eel mai luminatl din tinerilnostri de pe- atuncl, Grigore Alexandrescu, IancuVoinescu §i altil.

In societatea tinerilorti nostri boeri, Diamantua gasitti auditorl, data nu si proselitl.

Cand era sa incepa sa vorbesca flu apuca o tre-muraturg din buze, care dura clOua trel secunde,si cele cinci sese vorbe d'intal esiati din gura luicu anevointa, tremurate si pripite, iar dupg ce-itrecea emotiunea, elti devenia de o elocinta rara;vorbirea lui era patrundetOre si convingetdre; erapeste putinta a nu-la asculta cu placere si cu a-tentiune. In timpti de dol satt trel and facuse opropaganda atatti de puternica prin tote clasele,in catty numerulti proselitilorti si adeptilonl ajun-sese 'a fi indestula de mare, ca sa se pOta gandlla organisarea seriilorti si la edificarea unui fa-lanstertt.

4Je ne compte pas sur les Francais, chcea«Fourrier, pour la realisation de mon systeme ;«ils sont comme les Italiens, les Espagnols etdes Allemands, trop enfonces dans la civilisa-«tion, mais je compte sur l'Orient et surtout sur«les E.usses qui sont tres enclins au Commu-«nisme, comme tous les peuples Slaves.,

Tenerula Manolache Balacenu, fiula lui NaeBalacenu din Ploescl, chsti prin abreviatie Naiba,

261

care devenise unulu din adeptil cel mai infocatial Furierismulul, mostenise o avere insemnatd sia consacratti rnosia sa din Prahova, numita Sca-enT, pentru infiintarea unui falanster. Diamantuera acolo Mare le Mapa si domnia ca unCi Suve-ranti.

Ace 14 rudimentary falanster ar merita o men-liune Cu totulti speciald, pe care ti-o reservti,daca to pOte interesa.

De-abia ineepuse stupulu a se popula de al-pine si rOta a se Invarti, ca guvernula temendu-se sä nu se inradacineze credi*le comuniste inlard, a si luata masurl, a ordonata impastiereaseriilora si grapelorti, si trimiterea in exile a se-Cora Manolache Balacenu si Diamanta.

La liberarea lul din Snagovti, Diarnanth n'a maigdsitti ospitalitatea la care era obicinuita ; Campi-nenu era inchisti la Caransebesu, Manolache13alenu confinatu la mosia sa Bolintinu, altii in-timidatl se temeati a-I face primirea ospatersa sicordiald de mai inainte, si careia datoria in mareparte succesele lul din anil trecuti.

Fara, a renunta la ideile lui si la sperantade all realisa planula, a imbratisata, ca mijloctide train, naeseria de inginerft topografa si hotar-nica.; ridica planurl de mosii pe unt1 sfanta stan-jenulu masa, cum se clice; bani n'a castigattl,dar ceea ce a cistigatil In muntil Telegel, a fostitunft junghiu bunk care in putine saptamani l'adaft Ira @ galopanta. Catinca Campinenca,cilia.

262

care se afla la mosie, a trimisa de l'a transpor-tata de la Telega la Campina; I-a fosta insa pesteputinta a -lu face sa admita una medico si a re-nu* la tratamentula Leroy, pe care l'a urmatapan& s'a stinsa. Ela a muritti cum a traitti, cauna stoics, nevoinda sa se abata de una fire deOra de la credintele sale, si-a data sfirsitula inbratele servitorului sea, recomandandu-i sentinta :

Ceea-ce tie nuit place, altuia nu lace.0 cutie din patru scanduri de brada,

caruta cu una cala a dusu ramasitile lui la bi,serica. Ca to' ofticosil, in ultimile momente vor-bia de mijlOcele ce cugeta si proiecta pentru in-fiintarea until falanster.

Multi, Mile multi din Omenii car' au jucataunit rola in tarn, is datorescu lui Diamanta i-deile generOse si patriotice. Ela a formata inimagi spiritula multora din Romani ; intre altii, A-lecsandru Constantino Golescu (Albu), clisa AimeMartin, era unula din ucenicil sec; a trait')multa cu dinsula la Munich si la Paris.

Nu am cunoscutu una omu mai blanda, matmodestO si mai devotatu decatu dinsula. Filantropusi umanitara, era din rremulu acelora din cart

esitu Apostolii, Martirii si Sfintii.0 fi avenda ela Ore o piatra pe morminta?

Intro

-au

xv.

Iubite amice,

Ghergani, 15 Mail; 1881.

0 lune. ca qiva, dame si cavalerl multime isiindreptaa pasil spre gradinile din strada Acade-mia Nue tinere elegante mergeat Inaintea mea,taranda de mana una haetela ca de vre-o patruanisorl, in costuma de mica dorobanta, cu Ca-ciula turcanesca de die pe capti si cu pusca delemna de teia, sistema Davila.

Ele '110 comunicaa astfekt una alteia ideile lorasociale si fasionabile :

Pune-t,1 in garida, soro, ca. MO mea, unai buna, vrea sa me duca sa veda pe Mateescu

jucandti pe Millo Directorti ! quelle idee, ma there 1Cu mitocancele ! Apo nu e smintita ? Atunci sa.mai vacja ela! Audi, sa nu vrea sa merga la Sta-vri? unde merge nobleta mare! unde gasesci so-cietatea cea buna, pe toV tinerii a la mode! Lu-mea chic, ma there ! nu-1. POte intra prostulul in

264

cap a astacji nu maT sunt hoer' Si negustorl, sun-temu top egali, tottl o apa I Ce s'aucji la Millo,ma chere ? romanesce i iar romanesce. C'est avous faire degobiller, cum dice Zizica mea. Unclemat e libertatea, soro ? Te Intrebu.

Stal se. ne Illtamti la AO, intrerupse tova-rasa, se. vedema dace se cant& La chose. Ce ro-manta delick5sa! e de nebunie, cela vous trans-porte.

MT-a spusa vara ministrutuT, Tincuta, ca.=rade mea de pensiona, ca Stavri a adusti una,n'are a face Gandon, dice a are nisce costumenumal fluturl, §i ce in opera : on demande des in-genues o sa jOce cancanu frantozesce numal intrico. Se.-1 sput barbatu-tau ca, dace. vrea sa fitin societatea mea, eU nu merge la teatru roma-nesce ; am fostO trite° sera 'am adormitu, j'aipiqué le chien toute la soiree, ma chere.

Discutandu astfelik intre dinsele, tinerele dameau trecuta pe sub literele de fool ale gradinel,unde se jOca i canta frantozesce.

EU am urmatO inainte §i am intrata in gra-dina unde jOce. Millo cu trupa romanesce, inain-tea 'unui publica putinU numerosti in Adevera,dar care faces una haze nespusti, ridea de se pra-padia.

Me apzasemil la o masa, and iata ce. vine dese punti in vecinatate doT tineri parfumap, cuperula pe frunte desparptU pe sprincena, a lacocodes. Veniail discutandu.

265

-- Cum vrel sa progreseze o tarn. unde nueste egalitate? Imagines-toi, mon ami, c& sunt de dolanY supleanta de tribunalii I Cela tue le Write. SAtraescu eu cu done sute cinci decI lel pe luna!Ce sa manand si ce sa imbrad? Apo! nu-t1 maitrebue mtinusl, birja, mal o inghetata sera, um)ferberil? Omft escl I Daca am cerutil ministruluisa me numesca in locul0 vacantu de directortila Casa de depunerl si consemnatiuni, cemi-a respunsq? «Acolo, domnule, trebue unti omucare sa cunbsca serviciula. und omit cu sciintasi cu experienta.) C'est triste, man ami, it n'y apas de carriere chez nous.

Cand dice ca nu le place egalitatea, sciuce replica celalaliti ; nu vorU sa. intelega,nene, ca fara egalitate tote sunt numal moftur!,des fantasmagories. Ce maI astepti de la o ter&unde se permite lu! Licorescu sa aiba dbue-qedde mil de galben! venitt. Ce face cu el? Je vousle demande. Aduna la hartil, dreptate e asta? . .

Sell ca eram ca unu frate cu Tilica, sa vecp cumsi-a ridicath nasula, nicl nu me mal baga in se-ma ; are patru mil de galbeni pe anti, mon ami,defile de la tata-sea si delue de la nevasta. Car-natescu i-a data fata oicendti ca e de nemt.Siet s'asteptti pana o muri tata-meil, care DOmneferesce I. pOte sa mal traesca Inca clece dOue-c,ecide ani d'aci in colo, et meme alors, tote, tote cinclmil de franc! venitu. Ce mal treba! Apoi dreptatee asta, egalitate e, libertate ? Te lntreba I

scil

dick`

.

266

Sujetula pe care l'am tratata ea alalta sera,la putula cu apa rece 1 Le-arnti disa : «egalitate, li-bertate si dreptate, iata ce ne trebue.) Scil ce delume era? Gemea, nu mal incapea. Am pusti ces-tiunea pe teremult subiectivitatil, n'am voitti sao trateza din punctula .de vedere obiectivti. Quevoulez-vous, mon ami; it faut combattre les prejuges.Totl functionaril administrativI, judecatorescI sifinanciari, generall, coloneli si locotenentl tolltom o lefa.

Trebuie numal de cata sa incepema revistanastra Tefelugul, c'est indispensable. mon ami, sa iasa.rnacara de (Wile ors pe luny., ecraser les asperitessociales et egaliser le sol de la patrie; sa aratama bie-tulul popora ca nu e de catu o victims, sa-I spu-nem& ca fr, egalitate absoluta nu pate fi fericitu;sa-la iniOamb la ideile cele marl si generase. Totsomenii deopotrivei sa fie devisa noastra, nicl mare,nici mica, nicl bogatzi , nici sdrazzi. SA dispara acestecuvinte din dictionara. Figurez-vous, ca septarnanatrecuta me chiama presedintele mea si-ml dice cuunt tong, par'c'arti fi fostu monsier Ducoroy and nepreda Pandectele : «Ve previa, domnule, ca de yeti.,mal lipsi de la datoriile d-vastre, precum facets, osa fia pusa in penibila necesitate de a raporta

si a-1 cere inlocuirea d-vdstra. Cest revol-tant, qu'en dites-vous? que devient la liberte, mon ami,dites-le moi, je vous prie! Desi lefa mea nu e vre-otreba mare, dar de nu curge tots pica; era catsp'aci sa-1 carpesca o palm& sa-1 scapere ochil.

Mi-nistrului

267

Lass, bine al facuta de nu to -al potrivita lul,e oma haulm), s'apol i s'a cam slabita bala-malele capulul.

data e baranu, ce nu sunterna tot' egali?Asa e, aI dreptate ! uitasemtl.Dupa ce au golitu (Mlle halbe de here, s'at luata

rapede dupa cl6u6 fetite s'aa disparutu printre be-curile de gam) si printre salcamil gradinil.

Ideile pronuntate asupra egalitatiI si a liberta-til de grupurile ce intalnisemtl m'aa push peganduri; iml diceamu ca sunt aprOpe clOue deci sicincl de and de nand s'ati inscrisa in legile mis-tre fundamentals, ca toll Romani' sunt liberl siegall si pana acum n'am vequtit macarti &Suelinil in vre-o carte, in vre-unt jurnaM, care sa neesplice ce este egalitatea, ce este libertatea cumtrebue sa le intelegema si cum trebue sa lepracticama. Am lasata pe fie -care sa-sl lac& despreaceste drepturi ale omulul ideea care-I place sicare crede ca-I vine mal bine la socotela. Ace-ste reflexiuni m'aa facutu sa-tl adreseza acestaepistola. Mal indrepteza si to pe icl pe colea e-rorile ce am pututtI comite in cugetarile si apre-ciarile mele si implinesce lipsurile carl au re-masa.

Egalitatea

Egalitatea este o aspiratiune nobila si generdsaa omulul de bine, a omulul inzestratti cu simtulti

268

clreptatil si ale echitatil, este indemnula si spe-ran (a celpi inteligenta, celul Inv 6tata si muncitorti,a acelul care doresce suirea nivelului sociala, des -voltarea progresului si a civilisatiunii.

Filona qicea ca. egalitatea aduce cu sine pa-ecea si armonia : da societatilora 0 democratic re-.gulat si bine-facetare si le apara in contra ochlo-cratiei aceleia in care multimea ignorenta si pa-sionat voesce sa comande. picea a ea este Ina-inte merg6tOre a libertatil, care nu pate trai nicl.esista taxa dinsa.

Egalitatea, deli e dorita de totT, dar Maeo intelega, si multi o intelega ca tineril nos-

Ill de la Rasca, cum le vine mai bine la soco-; maT toti o voesca, cum dice poetula nostru

Alecsandrescu, Cu lei iar nu cu cater, cu eel desusa iar nu cu cel de josa.

Prostula si natangula cere egalitalea cu omulade genii), lenesula voesce sa stee tat. diva cufata la sane} si In loco de lipsa cere sa bea sisa manance mar multa si mar bine de cata acelatare muncesce di §i nOpte ; desfrenatula si corup-tula voesce sa fie considerate deopotriva cumulti virtuoso. Negrula americans de Suda sl aleinsulelora oceanice (lice a este albs « moi etre blanc,Vane comma vo Massa* (sunt albs, alba ca dum-viata, domnule). Parvenitult si ciocoiula voescanumal de cute safie de vita ; isI cauta originandmului in vre-una cronicaril, printre Domnil ceimar', saa printre boeril cei ilustri 4, se Imbraca .cu

pu-tint

tela

0-

269

cate unt nume care nu este alit sett si se umflkinteinsuld ca una curcantt, si daca scie sa scrie-adopta unto stiltt archaicu ca sa samene cu stra-mosult1 see.

Sunt cars nu se multumescu cu o nobleta de,trey patru secull si merge cu originea familiel prin-tre negurile timpilorU, vorti sa se -Inga de la untiiSeptima Severn sat celti putinti de la vre-unto Sa-lust'', si numele lort bulgarescl, armenesci saagrecesci iea de. o data o terminatiune in us, apolse to mat tit patriotti infocatu, etimologisth la,scrim), ca sa se scie ca e vita de Romani ade-veratA. Altii, de un temperamentt mat atrabilaro,si-at imaginattt o nobleta mat nthia, mat tare, a-ceea a opincei.

Nu esci romentt ca mine, vere, qicea unttteranft ciocoittt unui feciorti de boerti, .nu esctfill alt poporului, esitti din opinca, nepota, stra-nepota de plugara, get beget Oda vacei; esciciocoi0, pal de naparca.

In societatile omenesci &lite feluri de inegali-tati at ocupattt si ocupa pe moralist si pe le-giuitori, acea de clase si de nascere si cea indi-viduals. Cea d'inteitt este nedrepa si tinde a dis-pare, pe une locuri a si disparuti ; cealalta este-inevitabila, fatale., cad isi are originea In natura o-menesca si este consecinta a o multime de im-prejurari independente de prescriptiunile organt-saril sociale si a legilorii.

Crestinismulil, si in urma revolutiunea francezi

270

de la 1789, ail proclamata si al) rep.lisatu egali-tatea drepturiloril si a datoriilora, lasanda indi-vidulul ingrijirea si putinta de a-s1 lua in socie-tate locula ce i se cuvine dupa munca, talentulasi meritele sale.

Acea revolutiune franceza a caret actiune s'aintinsil asupra Europe' intregi , mat multil sailmat putina, a garantata pe oma in contra opre-siunil facendu-la egalulil tuturoril, a proclamattidreptuld pentru tot' de a nu se supune de CMlegit, i-a recunoscutd dreptulil de a participa lafacerea legilord, de a vota impositele si de a con-trola intrebuintarea banilora publicl, lasanda pefie-care Liberia esprima ideile si opiniunile prinscriere si prin cuventa ; a recunoscuta pe toll e-gall inaintea legilord si a sarcinelora, a procla-matil pe toti admisibili la slujbele statulul

Daca cineva s'ara incerca sa inlocuesea ine-galitatile naturale printr'o egalitat& artificiala, arilcadea intr'o gresala si mai mare de catti acea aregimurilora trecute, aril pacatui in sense inversa,cad acea egalitatea nu s'ara pute mentine decata oprimanda puterile individuale si aril suprimacu totula miscatorula cell) mat puternicil ala pro-gresulul socialil.

Egalitatea conditiunilora este o imposibilitate,o chimera. Acesta insa nu va sa clic& ca, desvol-tarea Omenilora prin educatiune si prin inveta-tur6., prin imbunatatirea traiulul materialti, a sta-ril igienice si a. salubritatil nu micsoreza deose-

271

birile cele marl dintre Omeni si a nu face cadistantele morale si materiale sa devina din ce ince mal putina simtitOre.

0 societate bine organisata trebue sa caute sainlesnesca, cats se 'Ate mal multa, miscarea dejosa in susu, interveninda in ajutorula celora slabl,nu pentru a-I pune deasupra altora, nici pentru ale supune lora pe cel tart, dar pentru a-I ajutasail desvolte intelegenta si energia; a face acestanu cautand a cobori pe cel de susa la nivelula ce-lora de josa, ci cautanda a pune pe fie care inposiljune de a se ridica singuri.

Consecinta acestora ingrijirl ara fi ridicarea sia-ril morale a omulul, suirea nivelulul sociala. Sanu uitama insa ca esista tot-d'auna pentru fie-..care o limita peste care mijlOcele sale nu-I per-mitt sa treca, si aru fi o en:5re a crede ca des-voltarea ara pute merge pans a pune vre-odatape toti membril unel societatl intr'una si aceiaslconditiune.

Legile au fa'cuta tota ce puteat face pentru re-alisarea egalitatil si astac,i in societatile civilisateomula nu mal depinde de cata de lucrarea sa li-bera si staruitOre.

Orl unde ne-ama arunca vederile, in Romania,In Elvetia saa In State le-Unite, pretutindenl o sagasima Omenl de deosebite conditiunl; pe unitII vedema trainda in palate cu indestulare si luxa,pe altil in case modeste castiganda cu multamunca si ostenela hrana de trite Vele; unit mi-

272

lionarl si altil fOrfe sarad; unit sanatosl de mintesi de corpti, 41 slab! si neputinciosl; uniT eser-citandu meseril mat comode si mal banose alaturlcu altiI supusl la lucrarile "cele mal ostenitOre simaI putinfi retribuite. Acesta insa nu ne 'Ate facea dice ca esista clase, cad numirea de class e-ste consacrata grupeloru celorti carl se formase-ra prin privilegil si prin nascere, prin drepturlrecunoscute de leg!. far acolo unde s'a procla-mata libertatea cu tote consecintele el, acolo undelegea recunbsce pe totl egall, distincciunile ce ye-dema provinu numal din deosebirea conditiunilorainnascute nature! omenesci.

Invidiosil si demagogil, folosindu-se de deose-birile ce esista in conditiunile omensci, esploatezaignoranta multimii presentandu-le ca distinctiunIde clase si de nascere; desgrOpa numirl mOrtecart nu mal ail importanta de catu in istorie sile arunca asupra acelora in contra carora isl e-serciteza invidia si reutatea ; facti pe Omenil -ere -dull si simpli sa crecla Ca privilegiile nu sunt des-fiintate, ca tot! Romana nu sunt egall dinaintealegilora si isbutesca prin frase sunatOre a face pemultime sa 'crecla, ca tote aril fi mal esistandudrepturl si privilegil.

La no!, ca si in celealalte terl libere, legea nu apututu desfiinta de cata inegalitatile capitale, peacele de conventiune si de nascere; dar n'a pu-tutu si nu va pute nicl odata sa desfiinteze niclinegalitatile de inteligenta si de activitate, nicl pe

273

acele de aver', cad ele sunt o consecinta fatalda nature' omenesci.

N'apututd desfiinta de cad inegalitatile artificiale,l&sandu curst liberd distinctiunilord naturale, ld-sandd individulul telt& libertatea si respunderea.Si nu putea face mai mita, cad de ard fi merstimai departe, precum and voi s& lac& unil socia-list' si de aril fi incercatd sa tnlocuesca inega-litatea natural& printr'o egalitate artificiala, ard ficaqutd intr'o er6re de o mie de orT mai mare decat( aceea a regimulul trecutd, o er6re in sensdinversd a celei d'intal. 0 asemenea egalitate nus'ard pute mantine de cata numal comprimanddputerile individuale si suprimandd cu totuld mis-catoru.ld progresulul social(.

Omenii nu all dreptuld de a-si impune unitaltora de Mil und singurd lucru, Justitia, cad eaeste casuld de legitima apArare. Nu se pOte im-pune unul omd nici de a fi religiosti, nici de a fimilostivd, invetatd sad laboriost ; si on ce actiuneguvernamentala este o umiliatiune a intelegintii,a consciintil, a muncil, a libertatil mului.

Proclamarea principiilord cart trebue sa con-duca societatile omenesci, a facutd sa dispar&inegalitatile legale, dup& cum amil constatat-omai sus(. La noT, ca si la tote societatile car'ad apucatd pe calea civilisatiunii, remand si vordremane eterne acele &Rid inegalitAti, car' pro-virld din diferinta ce esist& in facultatile fisice si

Scriaort. 18

274

morale ale indiviclilord si din imprejurarile dinafara cart sunt in puterea legiuitorulul de a le regula.

Ace le iacultAti difera de la und omd la altuld;patimile, vointa, si .intr'und cuvintd WWI ce constitue caracteruld, sunt atatea. cause de inegali-tati. Doi frail lugu dintr'o conditiune inalta incepdvieta cu acelasd capitald de invataturg., de edu-ciatiune si de avere; unuld se ridica pe scara so-cial& in avere si in consideratiune mai susd decatu ail lost& .parinti1 sel, pe cand celalaltdp&desce si ceea ce a avutd, si in locd de a se sulca frate-sed, s'a coboratd. Iata doi Oment nascutiegali si carl, dup . cfttl-va ani, se all& despartitiunuld de altuld prin mal multe trepte ale scarilconditiunilord sociale. Din dol frac( n&scutI intr'u-na din conditiunile cele mai modeste, unuld sesue prin ajutoruld facultAtilord sale superiOre, prinvitejie, prin virtute sad prin activitatea sa, panala treptele cele mai inalte ale- societatil, pe cAndcelalaltd cade si mai josu de conditiunea in cares'a nascutu. Nimeni si nimicd nu !Ate opri acestdcursd naturaid aid lucrurilord si exemplele Nordfi cu atata mai multe cu cg.td institutiunile voltfi mai democratice si activitatea Omeniloril maimare.

Tota ce se pOte dod este ca acei earl se suesa fie mai numerosi de catd acel car) se scobbra.Lucrarea social& trebue sa tinda a sul pe cel dejosd la und niveld mai inaltil de capacitate, deavere si de moralitate, iar nu sä cauta a scobori

pra-

275

pe eel de susti la conditiunile celorii de josh,ad acesta are 11 a scade nivelulti sociala.

Miscarea de josti in susu si de susti in josileste o conditiune inevitabila, fatal& a vielil ome-nesci. Ceea ce distinge natiunile civilisate de celeremase Tnapol, este c& miscarea d'intaiii, Eindilmai mare, nivelula socialii se ridica necontenitNconditiunea indiviclilora se imbunatatesce si so-cietatea se inavutesce.

Am gisti di imprejurarile din afara sent siele o causa de inegalitatl. Nu depinde de vointanimaruT, nici de prescriptiunile legilort de a senasce si de a cresce la stand, la padure, la salt'sail la orasti, in coliba sate in palatti; a cresceinteunti cog' de pamenta, unde nu exista nictmiscare, nici viata intelectuala, unde nu exista nicTindustrie, nici comerci6,sae a cresce inteunt o-rasa centru de lumini si de activitate : iata o in-tamplare care Vote ave o influenza fOrte insem-nata asupra viitorului until omit. Unulti va esi inlume cu putine cunoscinte si cu maT putina es-perinta de catil celalalti), si acesta va face pe unulasa intreca pe celaltala prin luminile si prin espe-rienta ce a dobandith din frecarea cu Omenii sicu lucrurile; dar totodata unulti si-a create si tre-buinte maT multe, pofte si aspiratiuni maT marl,si necunoscute celuialalia, dar i s'ar'i aretatu si mij-lOcele de activitate ce p6te pune in miscare pen-tru dobandirea lora. Unula mai capabilti, dar maineastamparatil, mai ingrijatti, are de multe off

276

unt trait mai greu de cat celalaltt : nenorocirlsi griji cari-lt sue sat non cobOra.

In lume sunt atatea coditiuni all si Omen!,unt lantt de inegalitati. Oil si care din noi inor! care conditiune ne-amt afla, avemt pe alpdeasupra si dedesubtulti nostru; si dad. rivnimula multi, sunt altii atatia , Vote si ma! multi ,cari rivnescu la nos, o infinitate de stark si desituatiuni carl se incruciseza si se superpunt.Chiart dad. amt lua dOue conditiunl carl ni separt forte departate una de alta, gasimt ca, destin unele privinti una este deasupra celeialalte, Inmulte altele inse ea este ma! jost.

In societal!, si in cele mai democratice, se aflao multime de elemente de clasare pentru Omen!:averea, meseria, valOrea personald, cunoscintele,moralitatea etc. ; multumirile insd car' constituefericirea adev6rata, nu sunt tot-d'auna in raporttcu imprejurarile; ele sunt mai multi in raporttcu caracterult si mai alest cu vointa omului.

Inegalitatile esista, si vort esista tot-d'auna,dar clase nu mai esista astagll la Doi; fie caretrepta este atatu de aprOpe de trepta care pre-cede si de cea care urmezd, incatt art fi pesteputinta a trage linii de demarcare intre tmele si al-tele. De vomt lua, de esernplu, averea ca termentde comparatiune, gasimt ca o multime 1e artistlde talentt, medic!, ilustratiuni literare si sciintifice,Omen! venerati si admirati chiart In viata, desti-nati pOte a li se ridica intr'o di statul, dar car!

277

Isl tins vieta cu greutate, in vreme ce Omeni obscuriail adunatd avert marl, traescd in bogatie si in lux ('.Be vomd luaund alt' termini' de comparatiune, func-tiunile statulul de esemplu, cart maT pretutindenesunt o conditiune rivnita de Omenii vanitosT, eleSlant accesibile tuturord Romani lord si scimd caele nu sunt o conditiune sine qua non de bunttrait' si de consideratiune, ca s5 fie asa de rivnita.

In arte, meserif, in industrie, in comercid, siIn agricultura este mal multa avere de eastigatil§i celd putind tad atata consideratiune, daca nusi maT multA.

Dorinta de a se sui pe treptele sociale este oaspiratiune naturala a omulul, ea este miscatoruldcell mai puternicd ald progresulul si ald civilisa-tiunii; dar nerabclarea face de multe orl pe celde josd sa, pe'rdd curajuld si persistenta pa.nti acauta aiuria, de tat(' in munca, naijloculd de aajunge acolo unde and pute ajunge prin drumuldcell dreptd si natural(' ; 'II face de multe orl ne-dreptl in apretieri si putinn scrupulosl in intre-buintarea mijlOcelorti.

Acestia, eand devind numerosl, devind andinstrument(' puternicd alt' ambitioilord; intrigase abate asupra loth, si ambitiosil isl fact' dincredulitatea loth and mijlocti de popularitate a-magindu-1 prin promisiuni cars nu se pot(' rea-lisa. Astfeld in loci' de a activa si a grabi im-bunatatirea conditiunilord, tamaduindil saferintele,intarqie mersulk abatenda atentiunea multimii

278

de la calea care duce la imbunatatirea societatilsi la desvoltarea el.

Tactica lingusitorilora care esploatezAignorarrtasi patimile populare, consta mai tota-deauna in atrage o linie despartitOre in multimea conditiuni-lora sociale, avenda Ingrijirea de a lasa flume-rula cela mat mare trite° parte, sub numirea de-popora, si calificanda minoritatea de class pri-vilegiata, de aristocratie, de boerismt, de proprie-tart si de capitalistI, pe earl II- denunta poporulutca inamici, ca esploatatorl aI muncel etc.

Gruptila numerosa, in mijlocula caruia ,IsT a-sezd ambitiosil bateriile lora, este clasa munci-tare. La va Era lucratorulul ostenita si superatiiambitiosula cauttt a depretia si a inegri pe acetcart s'aa ridicafa prin munca si prin talenta.

Astdcli munca si activitatea este necesar6. tu-turora Omeniloru de orl-ce conditiune; proprieta-rula, arendasula, medicula, artistula; inginerula,avocatulti, judecatorula, tots muncescaca si comerciantula, -ca si artisanula ; atata nu-_mai ca felula muncil diferft de la unula la altula-conditiunile nu -mai esista death in deosebireatmeseriilora, cai I tote Concur& la lucrarea socialasi ridica natiunile in avere, in consideratiune siin putere.

Lucrarea manilora pe care el voescti s'o de-considere, clasdnda pe cel ce o esercitezb. intec,stare de inferioritate, este de o potriva nobil6. caIdte celealalte. Sunt lucrAri de mans cart sunt ge-

ministrula;

279

niale, carl at imortalisatt pe acel cars le-at sa-varsitti, lucruri cad at facutt gloria patriei carea nascutil pe ceI ce le-au facuth. Museele si es-positiunile productelort industriel sunt pline degloria celort ce s'at numitt : Fidias, Scopas,Rafael, Buonarotti , Benvenuto , Palissy. Dacaunele din lucrarile manilorti at mat mutts insem-natate de CAM altele, acesta nu provine nici dela legi, nici din impunere, ci numai de la im-prejurari, ceea ce nu constitue nici nu pOte cons-titui clase.

Orl ce lucrare este susceptibila de perfectibi-litate. La cea din urma espositiune universalsdin Paris, aces earl at visitat-o at pututt vedelucrarl de dulgherie, de curelarie, de cismarie, detabNcarie etc., cad faceati admiratiunea visitatori-lord, carl echivalat cu arta si puneat pe lucra-toril carl le-at produs0 in celt mai inaltu gradtalt meritului industrialt, desi aceste meseril trectilde forte modeste in ordinul6 socialt.

Gratie desfiintaril maestriselort si jurandefort,astacli mai pretutindene in Wile civilisate, orl ceomt tinerti sat barand pOte trece Ebert dintr'oconditiune intr'alta. Arendafulti 'Ate cump6ra mo.§ie si devine pi oprietarti de pamentil, calfa de-vine stapanti sat se face Comerciantt, si nimictnu opresce pe fiulti argatulul si alt artisanululde a ajunge, prin munca si prin studii, profesort,judecatort, generalt si ministru.

Daca printre bogatl se gasesct Omeni carl nu

280

muncescil si carl ductl o vieta de trandavie, a-ceia nu intarclie de a trece curandil in condi-tiunile celort saraci, precum saracii, cad mun-cescti bine, trecti in conditiunea de bogatl. Le-nea si desfranarea sunt vitiuri carl se gasescuIn tote clasele, nicl activitatea, nicl virtutea nubunt. unti monopolti. Si unele si altele sunt con-ditiuni sociale.

Daca esprimatil bine, amil esplicattipana la evidenta ca in societatile libere nu e-sista alta diferinta intre Omeni de catti aceea .a

iar nu de clase ; inferioritatea sisuperioritatea in conditiuni nu esista de catti inimaginatiunile amagit. si in prejudete iar-- nu inrealitafe; diferintele curl esista nu sunt de tubaceea ce esista intr'o strie mai restrinsa, precumaril fi intre cheresteghi, dulghenl, tamplare, strun-garti

intr'o tera unde a esistattl mai multi) timpuinegalitati de privilegiuri si de nascere, unde pre-juditiile nu aft avuti) timpa sa se sterga, este les-,ne de intelesa ca pOte esista invidie si ura ;-?cia-sele car! fostt . oprimate sunt totdeauna dispusea, se crede apasate ; si and acea superioritate sauacea suprematie a incetatt), sentimentulti demni-tatil, desteptatti prin abolitiunea privilegiuluT siprin proclamarea egalitatii, dar lasatu fara mij-lace de imbunatatire imediata a staril materiale,a luatti untl caracterti de iritatiune si de sfiala,astfelti ca unit credit ca vechiult) regirmi apare

indeletnicirilora,

si .ebenista.

ail

ne-ama

281

sub alte forme, pe cand sunt ingrijaci, te-mendu-se ca nu cumva sa li se cera si ceea cenimeni nu este in dreptft a le lua ; si unit si al-til se credu amenintati, cei d'intaiii de reactiune,ceialal(1 de o revolutiune socials, destrugetOre.

Acestu reu imaginarti nutrith de intriga si dezavistie este anevoe de vindecatti trebue timptpa.na s disparg. Legea a pututil distruge

cele adeverate, privilegiurile de clase, robia,claca, monopolurile, boerismulti, dar nu a pututtiordona infriitirea inimeloru

Respandirea luminiloru, instruOunea puss cat)mai ingraba la dispositiunea tuturorti, invetaturaadeverulul, lupta in contra intrigii si a minciunii,respandirea ideiloru sAnatOse si folositOre, poto-lirea patimilorti, a urel si a invidiel, sunt singu-rele paijlOce de a inl6tura o mare primejdie in carene arunca vrajba atitata. de Orneni fara inima si!Ara cugeth.

Termini) acesta epistolg. (liana Romaniloru deon -ce cond-itiune «Aveti incredere unit intealtil, nutcredeti pe cei cart vA 4icil ca aru esista intrenol dmeni car! caut'a s'a oprime sau earl vo-

fesca sa se intOrca la trecuta, cad lucrulaeste peste putinO, si far& esemplu. Chiaru data inspiritulti cuiva art clod asemenea nebunie, a-

4cela aril fi numal vrednict de plansil iar nu«de temutil. Folositi-v6 de binefacerile ce Bocie,tatea nOstra pune la dispositiunea vOstra.,

tdati ura, lepgdati invidia si temtrea, recunoscett

altil

lepa-

1i -i

inegali-tAtile

282

tsuperioritatea meritului si a virtutiT, apropiati-v6tunil de al(il qi unip lucrarile vOstre intr'o acti--tune comuna.*

i (lieu guvernului : (Datoria to de guverntit patriota si liberaltt este de a nu-ti face din pre-cjuditil una mijlocti de guvernare, a nu lingu0cignoranta, a nu alga patimile; datoria to estecsa cautt a potoli urele, ca concordia sa deviegdrapelula intaririi nationale. Tnlaturareasi perse-«cutiunea talentulul §i a sciintei, chemarea la ono-c rurl si la consideratiune a ignoranteT*i a prejudi0-tilorb, potO une -orl sa duca pe unt guverna a sevbucura catu -va timpu de o popularitate aparenta.«si trec6tOre, dar vine, mat curendia sail maittarcliti, o di cand va fi trasa la mare re§pundere'tqi judecat cu aspOme de istorie, pentru totevnenorociriie In mil aril arunca era grin ase-/menea procedarl.*

XVI.

V. ALECSANDRI CATRA ION GHICA.

Mirceaci, 1880.

mice,

Am perduta in Vele trecute unti tovarasade- copilarie care purta una nume mai multil' desatra decata de salona, cact se numi& Porojana tEta a fosta unula din robil nostri, tigana lingu-rara (19 soiula luT, insa 'Atari" de meserie.

,Marturisesca ca m'am simtita cuprinsa de oadanca mahnire cand am aflo,ta ca ela s'a mu-tatil cu satra pe ceea lume, ca multi din con-timporanit mei, boierl, Want si tigani, cu cartm'am incalqita la s6rele Moldovil limp de ju-metate de secola si mat bine ! Am perdutain Vasile Porojan pe cela de pe urma marturaale inceputulul vietil mele, rivalula mei in jo-cula de arsice si In asverlitura de petre pe dea--supra bisericei Sfantului Ilie din Iasi, vecina cucasa parintesca.

rl

284

Valurile lumil si treptele sociale ne -au desrar-situ de multu enulti de ultula, eu inaltandu-mepe scara mal pant in verfulti el si elu rema-nendil josu fait a pute pune piciorulft nici ma-caret pe intaia trepta insa acum 50 de anT e-ramri amandol egall dinaintea sOrelul fiindil deo potriva parlitl de dinsulti, si formama o pg.-recbe nedespartita decum resaria lumina gilelpans ce apunea. Nmele din gradina nupucati nici odata a se cOce din causa nOstra,cad amandol sciamil a ne acata ca veveritele peverfurile cele mal nalte ale copaciloril roditorI.Evreil mu mai indrasniat1 a trece pe strada ca-se' nOstre din causa sburatairiloru de petre cu.call it improscamil

Mesterl in arta de. a fura merele- si perele depe crangi; indraznetl la asaltulti stogurilortl delenti, din verfula carora ne placea a ne da de-arostogolu , neobositl la «Puia Gala), la «Nrca»14 girca* si chiartI iscoditorl de nOue jocuri, e-ramt mandri unul4 de altula! Singura deosebire ce exista intre nol dOl consista tntr'aceeaca pentru far'de-legile nOstre copilaresci numaiPorojanti era pedepsitil de catra jupanesa din casa,mama Gahita! Cate WIN a mancatu elu serma-nulti , pe socotela mea! . . De-abia scapattidin marine jupanesei cu chica toporti si cu o-brajil bujorati de palme, elu alerga la mine siultandt1 usturimea, me indemna sa ne jucamtl inpufu. Eu flu mangaiamil dandu-I cate-va parale

,a-?

, ,

286

turcesci ca sa cumpere halvita si simitti, dOu6friandize cum (lieu francezil, dOue delicatessen cumclict1 nempl, pentru cars Porojanti era in stare sailvincla caciula data ary fi avut-o, si eti in stare sa -m1da6 papuciT din piciOre.

Ce talenta avea elti pentru cunfecponarea ar-&lora de nuele cu sagetl de sindrila ! Cum sciade bine sa inalte smeil de hartie poleita pans subnod si sa le trimeta ravase pe sfara 1 Acelsmel cu cods lungl erati fabricap de dascalulti bi-sericel si purtati pe lata lora urmatorele cuvintescrise cu slove cirilice

«Afurisitti sa fie cu' tott n6multi lul, si sa ar-«a in jerateculii iadulul acelti care ar gasi acestii4 smet caqutu si nu l'ar aduce in ograda Stan-ftulul Hid).

Smeula sforainclu purta acestil blestemil pedeasupra orasulul, fiindti panditti de toV baepimahalalelorti, :?.i cand i se intampla sa oda dinvazduh4 devenia prada lorti; blastemulu nu pro-ducea nicl unti efectti, din causa ca hop nu sci-eati carte, Inse Vasile Porojanti pleca indata ca sailgasiasca paguba, saria peste zaplaze, peste gar-dull, pang ce da de hop, Incepea certa cu elsi Cate odata isbutia a se intOrce cu o bucaticadin Oda smeuluI in mana, iar mai adese-orl elilvenia cu parulti velvoiti si cu camera rupta.

AtuncY fata lul se posomorea si ochil lul se a-prindeau de doruhl resbunaril. Cu, o iscusinta desgbaficti elti 41 pregatia armele, adica o piatra

/

286

rotunda legata de capatulu until pen de sfara,si cand vedea pe deasupra capului indltandu-sevre until smei strains de odata asvirlea 'Arain vezduhn si o asvirlea cu atata maestrie in-catti petra sbura tot-deauna pe deasupra 8forilsmeulul si cadea iar Fang el ').

cAlti nostru-1, cuconasule striga Porojana cuglass triumfatorn ; si in adevern, tragendil sfaralul incalcita de aceea a smeulul, acesta in cu-re'nda cadea in manile nOstre.

Ce bucurie !... Nicl o comdra nu putea platlacea isbanda.

Tovarasuln men, pe langa aceste dispositil desciinta strategics, mai posed& si apleca.rl artistice;eln suna din drambd cu unn talents la care nuama pututti ajunge nicl odata si pe care ild ad-miramn mai multi decatti ama admiratd maitardin talentuln lul Liszt... scia sa imiteze suerultiserpilorn si sa-1 theme ast-feln la eln, cand neratacearna impreuna prin. fanatele inflorite dinlunca de la Mirce$1 . . . si insa trite aceste ap-titudini ale lul fiinda nesocotite, ela a fostn des-tinatti a deveni pitarn.

Intr'o buns dimineta. Porojana a fostti data pemains until brutarn pentru ca sa Invete a pia--math pant, ciurecurT, colaci, cozonaci, etc., si.-

en ama fostn trimisti la pansionulti. d-lul VictorCuenim, ca sa inveta tot') ce se inveta pe a-tunci : unn pica de frantuzesca, unti pica de

I

287

nemtesca, una pica de grecesca i ceva istoriesi ceva geografia pe deasupra.

Adio nepasare a copilarien adio libertate ! adiofericire !

Ce-a fi Mita tovarasula mea sub lopata bru-tarulul, nu nit, dar cata pentru mine Iml aducaaminte ea, Jipsita de Porojantl, Iml parea c e-rAma o fiinta fart, umbra.

Acea viata nOua de scolara Inchisa in salade studia, ghemuita pe una pupitru si con-damnata a invela pe de rosta verburl franceze,germane si grecescl 1; obligatia de a ne trezidimineta In sunetula unui lighiana de alama lo-vita ca una tamtam chinezesca de (Minna Cue-nim ; sila, la call elevil eraa supusi de a mantabucate cu cad nu erat deprinsI; o mie de midmiseril ce sunt legate de bietula copila esita din

Obiceiuld era la pansiond de a inv5ta lectiile pe de rostd. Ele-vil cel marl, studiindd istoria, ajunsertt la secolulti ald XVII si reci-tal In gura mare pasajurT din istoria GermanieT. Sala resuna decuvintele : paix de Westphalie... paix de Westphalie, care mi se tipl-rise In creerl, far'd ca sit scid ce Insemnezl, dar ele mal tarclid mi-adfostd de mare ajutorit Inteund momenta forte criticd. La 1836 tre-cendd esamenuld de Bacalaureattt In Paris, profesoruld de istorieine IntrebA cum se numesce pacea care all pusd capOtt razboiululcunoscutd sub numele de rlzboiuld de 30 de an!? N'aveamd Dido cunoscin tg. de istoria evuluT media rem6,seid ninth dinainteaprofesorulu!. Momenta, grozavd cacl de la r6spunsuld meg aternasorta esamenulul . . . De-odatl Incepu sA-ml resune capuld de cu-vintele : paix de Westphalie atulite cu patru ma! lnainte, si Innedomirirea ce mg coprinsese, amd rostitil cu glasuld uimitd : paixde Westphalie !

Tres bien ! mon ami .. a replicatd profesorultt si mi-a datd,o

Multd am binecuventatti pansionuld d-lul V. Cuenim, and amaflatil a am fostd primitd bachelie lettres I

anT

alba.

ei

as

288

casa parintescd, Mimeo., friguld, neodihna si e-samenele gilnice a profesorilora, me adusese lao disperare amard.. . Desi luama parte la jocu-rile camaradilort met cdnd suns 6ra de recrea-tie, ins& cea mat scumpa petrecere a mea con-sista intru a me sui pe capra unel trAsuri vechlsi parasita sub o surd deschisa din tote partile.De acolo priviama cu melancolie (Muffle Socolei,miscarea nourilora pe intinderea cerului, trecereacarduriloru de cucOre prin aera, drumula estitaa Bordii ce ducea in Cara de josa si mat alesaorisonula albastru , orisonula necunoscuta sipiing de-o atragere misteriOsa. .. Dorula de cd-latoril se desteptase in mine de cdnd intr'o n6ptedot scolari, fratil Cuciuca, ne povestisera, nenoro-rocirile lui Robinson Cruzoe, si de atunci minetea mea devenise una mused de tablouri ce re-presentatt cordbil sfarmate de stand, valuri demare umflate cats muntii, cete de selbatici cartfrigiau Omeni pentru ospetula lora, etc.

Mare inriurire au exercitata asupra imagina-tiei niele de copila intampldrile lui Robinson po-kvestite de fratii Cuciuca! Acesti elevi aveaa omemorie extraordinary si aptutidine la invetatura,dOue calitati cart eraa de natura a-I duce de-parte. .. data nu i-ar fi dusa in spanzurdtOreade pe campulu Frum6sei, ca paricidi, indemnatila crima de insasi mama lora ..,.

Una rege alungata din Cara lul si-a fi adu-

289

cenc16 adeseori aminte de tronulti seu aurit4.Astfelti imi aduca aminte ea de capra trasurelde sub sopronti. In momentele ce stamu urcattipe ea, imagina lui Porojana trecea pe dinainteaochilorti mei tintiti, insa nu ne'gra si vesela, cipudruitalEcu Mina si umilita de ac6sta alb6ta ne-firesca. Dupa dinsa veniaiz figurile celoralalti roblservitoil din casa parintesca,, si anume : Stoica,vizitiulu tatani-met1 care avea mania de a furatingirile cu bucate din curtile boerescl pe undeparintele meti se ducea in visits, si le ascundeain ladita trasurei, fara a se gandi ca va fi tra-datil de mirosulti bucatelora. si de zinghenitultitingirilord urducate pe pavea. Ana, femeea lui,pe care eft cerea sa o lese sub cuvinttl ca: i

invechitti iganect. Costachi bucatarulti, carenimeria Mile bine sarmalele, ihnelele, ostrop6tu-rile, etc., dar se incurca in blanmangele, cad leda una mirosti de sopontl inde era obligatilsa le manance intregi. Casandra, Maria si Zan-fira, trel fete frumOse pe cari mama Gahita leluase Cu deasila din tiganimea de la Mircesci,pentru ca sa le crests in cask sa le deprinda acOse la gherghefti, etc. Casandra, albs ca o fatade boerti, se inamorase de Postolachi cobzarulfide la taxa si sa se marite cu eluz insajupanesa o casatori far' de voe cu Costachi bu-catarulti, obligandti pe Postolachi sa-I ante lanunta ! Zamfira mar norocita, isbuti a fugi cuDidica scripcarulOi de la care am adunata mai

ScrisorT. 19

doria

200

multe antece poporale, si a duce o viata nomad&cu iubitulti el pana. a muritti, Am se scie cum stunde.

cam pentru Porojanti, elu deveni anti pitarti defrunte sub ciomagultt profesorulul sou si fu ri-dicatti la rangult de ciurecarti a cases. Carieralul fu astfelil desemnata pe gura cuptoriului culitere neterse de carbune ! . . Domnil teril pu-teatt sä se mazilesa, datinile putea') O. se schimbein Moldova, lap, lumil putea sa se prefaa inorl ce modti; ett, tovarasultt lul de odinibra, pu-teamti sa devinti din simplu Comisa ce eramti, Pos-telnicti mare, Ministru, Domnti chiartt !. . Poro-janti avea sä ramaie pitartl si numal pitarti pAnala slarsitulti vieteI sale ! . , Stranie nedreptatea sOrtel!

Din cliva trista a despartirii nOstre, numal Du-.minicile ne mal intalniamu in cuite,,_ apd ne In-torceamti de la pansionele nOstre, si aunts rea-stigamti totti timpuhl perdutti cu studiulti. . . Am-bitia nOstra era de a chiti si a sburutai cu pe-tricele late si rotunde pe palamarula bisericelSfantului Ilie, and eltt, suit') In clopotnitti, bateatdca, esecutandU variatil fantastice cu ciocanultide lemnu pe scandura spanzurata alature cu clo-potele. Intr'o di avul satisfacerea de a-la lovi pestemans. tocmal and obtinea unit* admirabiltt efectOde toca. Aucliramil unu racnettt In naltulu cerululsi pe urma o grindina de amenint6ri care adeatide susti pe capulti nostru. Fiindu insa. ca distanta

291

ce ne despa0a, de palamarulti virtuosi' era mare,i-ama respunsa prin o nOua bombardare si, caParVI, ama rupt'o de fug voinicesce. VictimanOstra se planse la dascala, dascalula la diatoms,diaconula la preota, preotula la jupanesa Gahita.liesultatula acestora plangeri succesive a fostaca indata furama prinsI pe 'mprejurula bisericelsi dusl dinaintea maicel mele care me dojeniputint cu bland* si apol me sterse de sudOrepe °brazil. . . Iar Porojana plati glOba pentru a-mandot . . Sermanula! Multi' l'a costata onorulade a fi tovarasula de nebunil a cunonasulul.

Asemenea o Ott si Inainte de a d dacl la in-veVtura.

Pe la 1827 aveama de profesora pe calugarulaGhermant, acela care a vandutO lul Gr. Ghica-Voda manuscriptula lul incai. al sedea la nol,si afara de mine, avea si alti elevI externI, din-tre cart pe M. Cogalnicenu. Acesta venia In bite(Vele, imbracata in anteret de cutnie si purtandauna islicti rotunda de pele de miela surd, . . Valde nenorocitula islica! ela devenise o minge inmanile nOstre si ne atragea ocarl aspre din par-tea parintelul Ghermant, ba uneorI chiar si pal-me. Cum sa ne resbunamti? , . Vasile Porojanugas' moduli' de, resbunare! . . . Dascalula nostruavea obiceiU sa dOrma dupa amiacll si sa bora-esca de se resuna ograda. Ela atuncl se afla in-tr'una soil) de letargie din care nu l'arti fi tre-zitii nici tunula. Profitandd deci de acesta Im-

292

prejurare, ne-ama apueata de ama zugravita cucern61a visinie sprincenele, barba si mustatile ca-lugarulul. Efectula produsa a fosta de minuneParintele Ghermana nu mat indrazni sa iasa inlume vr'o dOue luny de dile pentru ca sit scapede glumele Omenilortl, iar bietula Porojana facupentru prima Ora cunoscinta cu sfantulu Neculadin cilia.

Sunt dator insa a marturisi ca amicula megscia sa rabde suferintele cu una stoicisma antica.

Opa, nits varsa lacrimi, dar plangeama eapentru dinsula.

Insfirsita suns, Ora unel despartirl complete !...In vara anulul 1834, d-nula Cuenim dusese

s6I pe malula Prutulul pentru petrecerea va-cantiilora. Erama in gazda pe la casele Oranescidin satula X , si ne gasiama la largula nostru ;vesell, nebuni, sburdalnici ca randunelele. Intresata si WI se ridica una bucheta de copaci ranisi pletosl, care devenise arena jucariilora nOstre.Adapostitl la umbra lora, priviama Cazacii pevela mala, inarmatl cu sulitl lungl si cand nescaldama strigama la el : zdraste clolovec, ca siand am fi salutata pe Cesar.

Sedeamtl intr'o amiadi culcata la tulpina unelrachitI, credendu-me ca-sa Robinson Cruzoe, siasceptanda sa apara de diva copaci o ceta desalbaticl, cand zaril de-odata figura lul Porojana !

Vasile !... am strigata cu bucurie... Vasile!...

!.,

NicT

e-levil

(11

293

cuconaple, respunse Porojana. Am a-,dusa o scris6re a boerulul lul domnula Cuenim.

$i te-a trimisti pe tine ?Ba nu; dar m'am luata pe urma slujitoru-

Jul de la Visterie care a fosta insarcinata cu scri-sOrea. Imi era dolt sa te mai \Tea odata, cuco-naple, pan' a nu te duce la Paris.

La Paris ? eu ?...am auclita vorbinda fetele de susa, ca

boerula a hotarita sa te trimeta la carte, tocmalin fundula lumiT... §i am venita sa te rogil ca same iel cu d-ta.

Lasa pe mine, Vasile; ... far' de tine nume ducu, am respunsa cu siguranp..

Insa peste vr'o dece Bile mi-am luata adio dela maica mea care plangea, de la tatulu meacare se stapania ca sä nu planga, de la frate,de la sore., de la mama Gahita, de la servitorl,si am plecatti, lasanda in urma mea pe bietulaVasile Porojana... Ochil lul se umplusera de la-criml pentru intaia Ora de canda ilu cunosceama.Am plecatu odata cu Alecsandru Cuza caruia no-rocula iT reserva tronula Romanies, cu verulasea N. Docan si cu pictorulu Negulici care a mu-rail la Constantinopole in urma evenimenteloride la 1848. Conducetorula si guvernatorula no-stru era insult secretarulu vestitulul Corai,Filipu Furnasaki.

Cinci an' intregi am stata in Paris, cercandu,dupa dorinta parintelul mea, se. me pregatescu

Ea,

Asa...

/94

pentru studiulu medicines, apol pentru studiu%dretulul... Cercare zadarnica f flint% contrara,maginatiel !bele vagabonde §i aplecaril mele pen-tru literature.

La intOrcerea mea _in tara, pe la sfirsitult1 a-nului 1839, dup. o placuta caletorie prin Italia,am gasitil casa parintesca completa... Porojantsingurri lipsia, cad fugise a dOua di dupa pleca-rea mea la Paris §i nu se mai intorsese la sta.-pani, de frica sgardel -cu clime de tern, si matcu sema de greza poNaiulul Urzica prin manilecaruia era obiceiti ca sa treca toll iganil lenesl,talharl sat Area iubitori de libertate... Nu trecuInsa multil timpa si elu aparu in curte, cad au-clise de intOrcerea mea. Dom% de mine iitl facusa infrunte asprimea pedepsei ce maltase-. daram avutil nespusa multamire de scapa i dea-16 reintegra iara0 in postulti sea de pitartl aidcases.

Dupe. mOrtea parincilora mel, am eliberatO totsrobil no§tri, voinda ast-felti sa recunosctl amicialuT Porojanti pentru mine. Frumesa di a fosta a-ceia tend din balconula cases de la Mircesct, amdeclarata Tiganilora adunati ca cunt liberi Ca nuli se vora mai lua copiii pentru a fi crescuti sideprin0 ca servitorl in casa boeresca, si ca potilsa merga unde le place fare impedecare din par-tea nimerui.

Surprinderea lora s'a manifestatti prin o escla-mare selbatica, §i bucuria lora prin o mie de sa-

a-la

i-

296

riturl d.esantate ca OmenT muscall de tarantela.Veo trel baranl insa as inceputa a plange si a-rnl. clece

a Stapine, stapane ce ti-ama gresita ca sa ne«urgisesGI -ast-fela, pecatosil de nol L. Ne fad slo-chocil?... Cine o sa ne parte de grija de acll ina-«inte?... Cine o sa ne hranesca, tine sa ne in-«brace, tine sa ne cunune, tine sa ne In-«grape?... Stapane, nu to indura de nob si nu ne«departa de mila Marie' tale !»

Vorbe desarte pentru multimea ce intrase inparocsismula betiel !... Totl, parasindull bordeele,plecara adOuacli cu tota avutula lora ca sa maga?...Uncle ?... Nu o sciaa nicl el, dar se pornia casa calve peste orizona si sa afirme dreptula lorilde amen1 liberl... Laia se opri, la cea intai crasma,pentr ca sa celebreze naua lora positie sociala,apoI se opri la a ddua crasma pentru ca sa ein-stesca in sanatatea cuconasulul, apoi se opri lala a treia pentru ca sa boteze cu vina /ibertura,apoI la a patra pentru ca sa guste data rachiulaliberi4 e maT bung decata cela-lalta etc., etc., siast-fela at dus-o inteuna pana ce, bendu-s1 panasi caciulele, si apucandu-se de furturl, as ajunsain inchisorile de la Romania, de la Para si dela Bacati.

Peste sese Rini, s'aa intorsa cu totil la Mir-cesel, got, bolnavl, morti de fame, inghetatl degera si at cacluta in genuchb cu rugaminte easa-I primesea lar robs ca in vremile cede bane, dupa

296

cum spuneau el. . . Acesta, reintercere de bunavoie la sclavie, m'a facutd a cugeta multd a-supra modului de a libera popOrele ce sunt sclavedin nascare, si m'am convinsa ca pre catd e deneomenosd faptulti de a lipsi pe and omti de li-bertate, pe atattl e de necumpatatil faptulu de alibera de o data pe until sclavti far& a-ld pregatila fericirea ce -16 astepta si feri de neajun-surile unel libertkl pripite.

Porojanu insa nu impartasi sOrta celorlaltl ci-ganl. Devenitti liberu, elti se duse sa exercitezefn tinuturi meseria lul de pitarti si in sfa.rsitti sestabili la Petra. Astfeld ne perduramt din vedereans indelungati . . Mi se spusese chiarti ca arufi murittn. . .

Intr'o cji, pe cand sedeamd la masa in umbracopacilorti din gradina de la Mircesci, zarescuund straint cu surtucd de Nankint1 si cu pici6-rele gele. . . Figura lul nu-ml parea necunos,cuts.... o privesca cu luare aminte. Ce sa.vedti ?. . . Porojanti !. . . Cine pOte spune bucuriamea !. . . Tovarasulti med de copilai ie ! traesce I. .

. . iata-le plangenda si sarutandu -mi ma-nele !. . Nu sciamq ce sa-I dad ca sa-I facU mul-Omire. . . fml venia sa-lu poftescti la masa ;propuna o partida de arsicl.

Dupa. cele intal momente de uimire, chi imi po-vesti Odisea lul, un6 lung silt de miseril o-menesci, apol se ruga sa -16 primescil a fi pitartila Mircesci, qicenda ca voiesce sa mera unde s'a

.

.

sa-I

a-la

iata-lal.

297

nascutO. Am primitft cu recunoscinta, l'am im---brAcattil din capti pang, 'n piciOre, i-am hotArittlo WA, !An& si i-am OM o odae deosebita inograda.. Elu s'a instalatu si dupa ddue Bile s'a f&-cutil nevticluttl impreuna cu until calf alts vata-fului.

De atunci l'am mai intalnitti odata la PetraSlabAnogitt, plinth de reumatisme, plecatti sprepamenta de aspra man& a betranetel si desgus-tatti de lume. Sermanulti! a ptirasit'o in sfftrsitil,luanda cu elt1 partea aceea din tabloulu socialticare ne arat& familiile boeresci inconjurate de ser-vitors tigani, precumu erati casele PatricianilortRomani pline de sclavi adusi din lumea intrega,

GREELT DE Tipa_Rtt

Pag. rind. in loe de : clime .2

1612

8 qi 11c4Molo -Aga

eaMola-Aga

55 20 psichologie fisiologie59 6 Alexandru Alecsandri64 8 0 18 zaharea zaharea73 1 inimil imine!93 1 Akenan A kenau

101 11 Redul-kale Redut-cale. 15 Worontrof Worontzof

102 23 Paros Poros126 18 Voia Vaia. 19 Natu Nutu

127 19 Voia Vaia128 16 Turitza Tositza129 9 Chochelet Cochelet138 22 fermecati frAmintata

24 zaltachid ZaltuchindD 26 Bazake Bazaka

140 13 Bermuder Bermudes143 20 Coleon Colton. r Censulatuld Consulatuld

184 3 latt lastr 6 Boza Boxa. 19 Conici Cunin

187 6 scuseze reuqescdr 14 Villeroz Villeroy. 18 Dafiemoz Durenoy

189 9 Ritof Titof190 20 profesa profera191 10 Reymon Reymond198 16 Tebedeleu Tebedelen199 1. . r235 26 gazdele gazetele239 8 ca cand248 23 Alt All252 8 Kervanul Caravanulti254 10 l'am Pal255 6 Puicu Puicd257 26 falansteriand Fourrieristil258 6 Mosstar Muftar

-3,

4

3..

CO

RA NDULC SCRISORILORO

Paging.

Princulut Ion Ghica de V. Alecsandri .

I. Clucerulfi Alecu Gheorghescu 1

II. Polcovniculd Tonita Ceganu 11III. I)omnia lul Caragea 23IV. Sc Ola de acum 50 de anT 43V. Din timpuld ZaveriT 61VI. Libertatea de alts data cea de acum 105VII. Genera lulu Coletti 119VIII. David Urquhart . .... 135IX. Libertatea 1.51

X. 0 calatorie de la BucurescI la IasT inainte de 1848 177XI. DascaliT Greet $i dascaliT Romani . . 193XII. Tunsu Jianu 209

Teodoros, imparatuld Abisiniel. 225XIV. Teodord Diamantd . 241XV. Egalitatea , . 261XVI. V. Alexandri eatra Ion Ghica :

Vasile Porojand 283

. I

§i

_XIII.

. .

. .

gi

.