Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVI • Nr. 176 • aprilie 2015 PAG. 8-9 PAG. 4 PAG. 12-13 CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA DIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ COMUNITARĂ TIMIŞOARA Serviciul pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice Către Parohia Giarmata Vii Părinte Paroh Vasile D. Suciu Vă rugăm să acceptaţi mulţumirile noastre pentru sprijinul pe care l-aţi oferit beneficiarilor Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice. Prin modificarea atitudinilor şi prin recunoaşterea nevoilor de către comu- nitate, pot fi prevenite şi limitate situaţiile de dificultate şi vulnerabilitate, ce pot duce la marginalizare şi excluziune socială a persoanelor vârstnice. Ţinem să mulţumim şi tuturor enoriaşilor Parohiei Giarmata Vii pentru că de-a lungul anilor, cu ocazia pomenirii celor decedaţi, la Sărbătorile Pascale, s-au gândit la persoanele vârstnice pentru a le oferi pachete. Vă dorim linişte sufletească şi succes în realizarea proiectelor Dumneavoastră. Director executiv, Şef serviciu, Maria Stoianov Maria Ciurcaş SCRISOARE DE MULŢUMIRE îNVIEREA DOMNULUI LA GIARMATA VII COPACII VINDECĂTORI
Transcript
Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVI • Nr. 176 • aprilie 2015
pag. 8-9pag. 4
pag. 12-13
CONSILIUL LOCaL aL MUNICIpIULUI TIMIŞOaRaDIRECŢIa DE aSISTENŢĂ SOCIaLĂ COMUNITaRĂ TIMIŞOaRaServiciul pentru protecţia Socială a persoanelor Vârstnice
Către parohia giarmata Vii părinte paroh Vasile D. Suciu
Vă rugăm să acceptaţi mulţumirile noastre pentru sprijinul pe care l-aţi oferit beneficiarilor Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice.
Prin modificarea atitudinilor şi prin recunoaşterea nevoilor de către comu-nitate, pot fi prevenite şi limitate situaţiile de dificultate şi vulnerabilitate, ce pot duce la marginalizare şi excluziune socială a persoanelor vârstnice.
Ţinem să mulţumim şi tuturor enoriaşilor Parohiei Giarmata Vii pentru că de-a lungul anilor, cu ocazia pomenirii celor decedaţi, la Sărbătorile Pascale, s-au gândit la persoanele vârstnice pentru a le oferi pachete.
Vă dorim linişte sufletească şi succes în realizarea proiectelor Dumneavoastră.
Director executiv, Şef serviciu, Maria Stoianov Maria Ciurcaş
SCRISOaRE DE MULŢUMIRE
îNVIEREa DOMNULUI La gIaRMaTa VII
COpaCII VINDECĂTORI
editorial Vatră nouă nr. 176 aprilie 20152NOTE DE CĂLĂTORII aCaDEMICE ŞI UNIVERSITaRE (IV)
O activitate didactică similară am întâlnit şi la profesorul H. Jacob la dis-ciplina de pajişti. Profesorul Jacob, pro-rector în acel timp şi şeful Institutului de Fitotehnie, conducea un proiect de cercetare, finanţat de Ministerul Agri-culturii din Baden-Württemberg, pri-vind cartarea şi conservarea pajiştilor şi a peisajului caracteristic al podişului Schwäbische Alb.
Fără a descrie toată procedura, voi aminti că la Staţiunea didactică de la Ihinger Hoff (una dintre cele cinci staţiuni ale Universităţii din Hohen-heim, în suprafaţă totală de peste 2500 de ha, donată fie de statul german, fie de familia regală de Württemberg), profesorul Jacob a „simulat” o pajişte ca în podişul amintit, unde studenţii au făcut cercetările programului.
Impresionantă este activitatea didactică şi de cercetare de la Insti-tutul de creşterea animalelor (în Ger-mania neexistând, ca dealtfel în mai toată Europa occidentală, facultăţi de zootehnie, ci specializări de creşterea animalelor în cadrul ingi- neriei agricole).
La staţiunea didactică de la Maierhof de lângă Hohenheim, pro-filată pe creşterea vacilor cu lapte din rasa Holstein, programul didactic al disciplinei de Producţia bovinelor este axat pe programul de cercetare al insti-tutului finanţat de asociaţia germană a crescătorilor de vaci cu lapte, având ca temă „Hrănirea optimă a vacilor cu lapte în condiţii de stabulaţie”.
Întregul program al grajdului de vaci cu lapte, în fapt, un laborator total automatizat şi computerizat, cu excepţia stomacurilor propriu-zise ale vacilor, este urmărit de studenţi. Şi în acest caz, aprecierea studenţilor se face pe baza raportului final al modulului.
De la Stuttgart – Hohenheim am plecat la Freising-Weinstephan, via Rotenburg ob der Tauber, un splen-did oraş medieval bavarez, aş zice un fel de Sighişoară transilvăneană, dar la alte dimensiuni, foarte bine con-servat, aflat în plin Octoberfest (care, de fapt, începe în fiecare an încă din septembrie).
Cu mic, cu mare, de la Oberburger-meister (primar) până la ultimul con-citadin, îmbrăcaţi în costume de epocă, cu fanfare, cu trăsuri şi cai având harnaşamente caracteristice evului mediu, conduse de birjari îmbrăcaţi în costume ca generalii la paradă, ar fi multe de spus despre acest oraş, dar las fiecărui cititor curiozitatea de a-l vizita, dacă paşii îl vor purta pe acele meleaguri atât de frumoase.
La Freising-Weinstephan, facul-tatea unde colegul Lauer predă un curs de herbologie la studenţii anului al II-lea, suntem primiţi cu interes de noul decan, care avea să conducă timp de peste 16 ani cu mult succes şi rezultate excelente în dezvoltarea facultăţii. Era interesat să cunoască Banatul, deoa-rece a cunoscut mulţi nemţi originari din zonă, foşti şi actuali studenţi sau ingineri, formaţi la Timişoara. Vorbea
admirativ despre seriozitatea, price-perea şi pregătirea lor.
Bavaria, fiind un land agricol, mare producător de cartofi, sfeclă de zahăr şi lapte, aici se află şi marea companie europeano-germană Sud-züker.
Am vizitat laboratoarele şi câmpu-rile experimentale ale institutelor de ameliorare şi de fitotehnie, cu teme de cercetare în domeniul sfeclei de zahăr şi cartofului.
În ameliorarea cartofului, având în vedere suprafaţa mare cu această cultură, integralmente recoltată me-canizat cu combinele, obiectivul urmărit, pe lângă calitatea culinară sau de prelucrare în amidon, funcţie de destinaţia soiurilor, viza uniformitatea dimensiunii tuberculilor şi distribuţia cât mai grupată a acestora în cuib.
Deoarece era luna septembrie, în plină perioadă de recoltare a cartofului şi sfeclei de zahăr, pe câmp, la Staţiunea didactică de la Weinstephan (aflată în apropierea episcopiei romano-catolice bavareze de Freising, unde la acea dată cardinal era Joseph Ratzinger, viitorul papă Benedict al XVI-lea, cel care a urmat pe tronul Vaticanului după Papa Ioan Paul al II-lea) lucrau mulţi, foarte mulţi studenţi.
Fiind la numai un an după sep-tembrie 1989, când toată suflarea academică şi universitară românească, de la academicianul-profesor univer-sitar la portar, de toate profilurile şi specializările, de la facultăţile de electronică, actorie, arte plastice sau militare până la cea de agronomie, au participat la strânsul recoltelor, la prima vedere a câmpului plin cu studenţi, profesori şi cercetători, nu-mi prea venea să cred ochilor.
Când m-am apropiat şi am intrat în intimitatea câmpurilor experimentale, mi-am dat seama să aceştia, de fapt, recoltau probe, selectau elite, făceau determinări chimice cu aparatură mobilă foarte performantă. Fiecare student ştia cu precizie ce şi cât are de lucru, ce urmăreşte etc.
În schimb, la ei, în cultura mare de sfeclă de zahăr şi cartof nu recoltau studenţii (elevii şi militarii), ci com-binele de mare productivitate şi înaltă calitate.
(continuare în ediţia următoare)Academician PĂUN ION OTIMANsu
rsa
foto
: ww
w.m
ove-
it.eu
Rezervaţia Biosferei Schwäbische Alb – Germania
Vatră nouă nr. 176 aprilie 2015 3EDUCaŢIE
Familia este instituţia fundamentală a societăţii, fiind un grup social de indivizi legaţi între ei prin origine, căsătorie sau adopţiune. Membrii acesteia trăiesc împreună, au gos-podărie comună, sunt legaţi prin anu-mite relaţii natural-biologice, psiho-logice, morale, juridice şi răspund unul pentru altul în faţa societăţii.
Bine ar fi ca între aceştia să existe relaţii de înţelegere, respect, întraju-torare, să trăiască în deplină armonie, să ducă o viaţă cinstită şi onestă.
Copilul are în mod legitim dreptul de a ocupa o poziţie privilegiată în familie şi de a se bucura de un „trata-ment” specific. Sănătatea, dezvoltarea şi educaţia copilului trebuie să fie în centrul preocupărilor familiei. Influenţa acesteia este importantă în dezvoltarea unei personalităţi armonioase, în securizare fizică, afectivă şi materială a copilului. Familia reprezintă rădăcina educaţiei şi este cea mai în măsură să răspundă nevoilor copilului, cea mai adecvată trebuinţelor lui.
Fraza „cei şapte ani de acasă” face tri-miterea la familia copilului, credinţele şi concepţiile ei, respectiv la mediul în care s-a format individul. Familia are rolul de a introduce pe copil în societate şi de a-i implementa anumite practici edu-cative. Ca urmare, aceste practici pot fi sănătoase, atunci când au o influenţă pozitivă asupra individului, sau cu efecte negative, în cazul relaţiilor ten-sionate dintre membrii acesteia şi chiar a manifestărilor de violenţă domestică.
Deşi problematica maltratării par-tenerului şi a copiilor a avut loc în toate societăţile şi clasele sociale, fenomenul violenţei în familie a luat amploare mai ales în societatea actuală ca urmare a problemelor financiare declanşate de criza economică. Există o serie de fac-tori de risc care cauzează şi declanşează violenţa în familie, printre care pot fi amintiţi: nivelul de trai şi educaţional scăzut, dependenţa de alcool şi/sau droguri a partenerului, existenţa unui trecut agresiv în familia de origine, ge-lozia şi existenţa unor relaţii extraconju-gale, lipsa unui loc de muncă / şomajul, dependenţa materială a soţiei faţă de soţ, stima de sine scăzută a femeii etc.
În familiile în care „violenţa este la ea acasă”, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranţă, de viaţă ordonată, de dra-goste) sunt neglijate. Simplul fapt că ei sunt martori la violenţă, le poate afecta dezvoltarea fizică şi psihică, cu traume de cele mai multe ori ireversibile pen-tru viaţa lor. Cercetările sociologice şi psihopedagogice arată că trauma copiilor care cresc într-o atmosferă de violenţă, chiar dacă nu ei sunt victimele directe, este intensă şi cu consecinţe profunde şi de durată. Ei pot prezenta: probleme fizice (boli inexplicabile, in-somnii, dezvoltare mai lentă), pro-bleme emoţionale şi mentale (anxie-tate mărită, frică de abandon, izolare, mânie), probleme psihologice (neîn-credere în sine, depresie, comparare cu viaţa fericită a colegilor), probleme de comportament (agresivitate sau pasi-vitate la agresiunile celorlalţi, fuga de acasă, relaţii sexuale şi sarcini la vârste mici, mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament agresiv, minciună), probleme şcolare (chiul, schimbări bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale, abandon şcolar).
Un copil crescut într-un mediu violent va deveni un adult care îşi va maltrata, la rândul lui, familia şi pe cei din jur, deoarece persoanele maltratate sunt frustrate de dragoste, îşi pierd bucuria şi înţelegerea semenilor.
Pentru preîntâmpinarea constitui-rii conduitelor dezadaptive la copii şi tineri este nevoie ca părinţii şi cadrele didactice să realizeze un front comun în cunoaşterea reacţiilor elevului şi a stărilor lui interioare, să dea dovadă de spirit autocritic, respectiv să aibă capacitatea de a vedea în fiecare copil un exemplar unic. Metodele de prevenire au în vedere conştientizarea părinţilor că pot greşi în educarea propriilor copii şi că este nevoie de o colaborare permanentă cu şcoala pentru preveni-rea şi corectarea eventualelor aspecte negative ale conduitei acestora. Tră-sături cum ar fi: hărnicia, cinstea, sinceritatea, modestia, altruismul, so-ciabilitatea, cooperarea se manifestă în relaţiile copilului cu familia, cu cei din jur şi cu sine însuşi, în funcţie de situaţiile concrete în care copilul este pus. De aceea, este indicat să valorificăm experienţele pozitive din viaţa copilului, respectiv să-i oferim modele demne de urmat şi posibilitatea de îmbogăţire a comportamentelor dezirabile.
Ca urmare, încurajarea, susţinerea, promovarea suportului psihologic, to- leranţa şi înţelegerea reciprocă sunt modalităţi de rezolvare a conflictelor din interiorul familiilor, care apără şi monitorizează, indirect, respectarea drepturilor copiilor şi ale femeilor, ca premise ale libertăţii individuale şi ale democraţiei, în general.
Prof. ZLATINCA NEAMŢ
IMpORTaNŢa MEDIULUI FaMILIaL îN DEZVOLTaREa pSIHOSOCIaLĂ a COpILULUI
sursa foto: www.telegraph.co.uk
Vatră nouă nr. 176 aprilie 20154 ŞTIaŢI CĂ ...
Pagină realizată de LăcRimioARA tomiuc
Vă doare capul? Aveţi reumatism sau suferiţi din
dragoste? Mergeţi în pădure! Acum primăvara, copacii au incredibile puteri tămăduitoare pentru suflet şi trup. Vechii greci, dacii şi vechii ger-mani le cunoşteau, iar astăzi, tot mai mulţi adepţi ai naturismului folosesc aceste puteri pentru energizare şi calm sufletesc.
Fiecare om se poate lega strâns de uriaşul curent de energie a unui co-pac, îi poate folosi puterile şi îşi poate găsi alinare pentru suferinţele sale.
Cum ne atragem forţa dintr-un copac?
Atingeţi-i trunchiul. Prin palme, energia se transmite foarte eficient. Vă puteţi sprijini cu spatele de copac sau îl puteţi lua în braţe ca un prieten. Vă puteţi culca pe spate în faţa cop-acului şi vă puteţi propti picioa-rele goale de trunchiul lui.
Stres? Circulaţie proastă? Căutaţi FagUL!
Fagul are o răsfrângere de energie deosebit de întinsă: forţa lui bine- făcătoare acţionează asupra omului până la o distanţă de 10 -15 metri de trunchi. Tocmai de aceea o plimbare printr-o pădure de fag este o baie de energie vitală pură.
Fagul creează o stare de spirit pozitivă, vă izgoneşte tristeţea
din suflet şi gândurile confuze. El vă armonizează sentimentele, vă sporeşte puterea de concentrare, vitalitatea.
Dacă aveţi o circulaţie proastă sau sunteţi în mod constant expuşi stresului, apropiaţi-vă măcar o dată pe săptămână de un fag – 10 minute ajung. Fagul face să crească randa-mentele bioritmic, frunzele sale alină durerile de cap.
CaSTaNUL vindecă rănile sufletului
Dacă inima vă este îndurerată, dacă vă simţiţi cuprinşi de îndoieli sau spaime căutaţi refugiu la castan. Nu seamănă acest copac impunător, în floare, cu o catedrală grandioasă, în care ard sute de lumânări? Exact ca într-o biserică, lângă un castan vă regăsiţi liniştea. Energia castanu-lui vindecă rănile sufletului, vă redă încrederea în voi.
Scoarţa trunchiului furnizează cele mai importante medicamente pentru vene; substanţele ei active se folosesc la vindecarea hemoroizilor, a crampelor musculare, contra reţi-nerii apei. Ceaiul din flori de castan calmează tusea, drenează şi fortifică ţesuturile.
FRaSINUL întăreşte voinţaÎntăriţi-vă voinţa prin frasin. Ast-
fel vă veţi realiza proiectele cu mai
multă consecvenţă, nu veţi mai fi duşi în eroare aşa uşor. Veţi putea recunoaşte mai uşor scopul vieţii, veţi şti mai clar pentru ce trebuie sau nu să vă decideţi.
Ceaiul de sămânţă de frasin (sco-ruşe) vindecă bolile de ficat şi fiere. Frecţia alină durerile reumatismale şi febră musculară.
Suferiţi din dragoste? Căutaţi TEIUL!
Când întâlniţi (în cale) un tei, se zice că întâlniţi dragostea curată. Teiul alină durerile sufleteşti, îmblânzeşte inimile, limpezeşte sentimentele. Conectaţi-vă cât mai des la curentul său de energie (dacă se poate înaintea meselor) şi veţi vedea că puterea minţii şi puterea sufletului vor fi în deplină armonie.
Încredinţaţi-i teiului suferinţa dumneavoastră spontan şi res-pectaţi-l sincer, iar el vă va alina durerea şi vă va stimula intuiţia, încât în mod spontan vă veţi comporta corect. El rupe închistarea pro-vocată de durerea din sufletul dumneavoastră şi vă veţi recâştiga forţa şi strălucirea.
STEJaRUL vă redă energiaCând vă aflaţi în preajma unui
stejar salutaţi-l în tăcere şi arătaţi-i respectul sincer. Copac cu o perso-nalitate cu totul aparte, el era onorat încă din antichitate ca arbore „sfânt”.
Stejarul întruchipează natura spiritual-înflăcărată, vă pune în mişcare energia, vă activează circulaţia sângelui şi a limfei.
Vă simţiţi slăbiţi în urma unui efort prelungit sau după o boală grea? Sprijiniţi-vă în fiecare zi timp de 4 – 7 minute de trunchiul unui stejar. În mai puţin de o săptămână vă veţi simţi refăcuţi, învioraţi. Puteţi gândi mai clar, vă puteţi concentra mai uşor.
Fiertura (decoctul) din coajă de stejar face adevărate minuni în bolile de piele, eczeme sau inflamaţii. În caz de dureri abdominale se recomandă băile de şezut cu coajă (scoarţa) de stejar.
Sursa: Almanah Formula As
COpaCII VINDECĂTORI
sursa foto: www.1ms.net
Vatră nouă nr. 176 aprilie 2015 5
Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREANU
SFaTUL SpECIaLISTULUI
Boabele de fasole sunt folosite în alimentaţia umană, constituind unul dintre alimentele de bază ale omului. Datorită conţinutului ridicat al boabe-lor în proteine de foarte bună calitate, bogate în aminoacizi esenţiali, fasolea a fost denumită „carnea oamenilor săraci“.
cerinţele faţă de climă şi solDatorită originii sale tropicale,
fasolea este o plantă termofilă, con-stanta termică fiind cuprinsă între 1400-19000C. Boabele germinează la temperaturi minime de 8-100C şi absorb pentru germinat o cantitate mare de apă din masa uscată a solului. În condiţii favorabile de temperatură şi umiditate, răsărirea are loc, de obicei, după 10-12 zile de la semănat. Deşi nu necesită o cantitate de apă mai mare decât alte culturi, fasolea este deose-bit de sensibilă la asigurarea umidităţii, mai ales în fazele de germinare-răsărire şi înflorire-formarea păstăilor şi a boa- belor. Plantele de fasole suportă mai bine seceta din sol decât seceta atmosferică. Fasolea preferă soluri bine afânate în adâncime, pentru a permite pătrunderea în profunzime a rădăcinilor. Reacţia optimă a solului pentru fasole este cea neutră.
AsolamentulFasolea este o plantă cu pre-
tenţii moderate faţă de cultura pre-mergătoare. Cere un teren arat din toamnă, curat de buruieni şi fără res-turi vegetale. Premergătoarele cele mai favorabile sunt cerealele păioase, precum şi prăşitoarele bine întreţinute, recoltate cât mai devreme.
FertilizareaFasolea are cerinţe ridicate faţă de
elementele nutritive din sol, în primul rând din cauza sistemului radicular slab dezvoltat. Totuşi, necesarul de azot îl poate asigura pe cale simbiotică (până la 75%). Se recomandă doze mode- rate de 30-50 kg/ha azot. Îngrăşarea cu fosfor a culturii de fasole este obliga-torie pe toate tipurile de sol. Dozele recomandate cu fosfor substanţă activă sunt cuprinse între 40-60 kg/ha. Necesitatea îngrăşării cu potasiu apare numai pe solurile insuficient aprovizionate cu acest element. Se folosesc doze cuprinse între 40-60 kg/ha potasiu.
Lucrările soluluiCultura fasolei necesită arături
adânci, cuprinse între 25-30 cm, execu-tate imediat după eliberarea terenului de planta premergătoare. Primăvara devreme se întreţine terenul cu grapa reglabilă sau combinatorul. Odată cu pregătirea patului germinativ se încorporează îngrăşămintele comple-xe şi erbicidele preemergente. Se vor evita trecerile repetate cu utilajele agricole, întrucât solul se tasează şi se favorizează evaporarea apei din sol.
combaterea buruienilorCea mai importantă lucrare de
îngrijire din tehnologia de cultivare a fasolei este combaterea buruien-ilor. Fasolea este o plantă sensibilă la îmburuienare, mai ales în primele faze de vegetaţie. Fasolea este concurată de o gamă foarte variată de buruieni. Pentru distrugerea acestora se folosesc
atât metodele agrotehnice (prăşitul manual şi mecanic) cât şi metodele chimice prin utilizarea erbicidelor.
Ca erbicid recomandat a fi aplicat înainte de semănat prin încorporare, amintesc DUAL GOLD (1-1,5 l/ha). În perioada de vegetaţie, când plantele sunt răsărite şi au 4-6 frunzuliţe, iar buruienile sunt în faza de rozetă, se recomandă erbicidul BASAGRAN (2-3 l/ha). Acest erbicid combate buruie-nile cu frunză lată. Pentru distrugerea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din perioada de vegetaţie, se recomandă erbicidul: AGIL(0,8-1 l/ha).
Sămânţa şi semănatulSămânţa de fasole destinată se-
mănatului trebuie să posede puri-tatea fizică de minimum 97 %, facul-tatea germinativă de minimum 80 % şi să provină din culturi neinfestate cu boli. Tratarea seminţelor înainte de semănat, cu scopul distrugerii agenţilor patogeni prezenţi pe tegu-mentul seminţei este obligatorie. Se recomandă folosirea unuia din următoarele preparate: Tiradin 70 PUS – 4 kg/t sămânţă, Benlate 50 WP-2 kg/t sămânţă, sau Metoben 70 PU - 2kg/t sămânţă. Tratarea seminţelor înainte de semănat cu NITRAGIN-FASOLE, folo-sind o suspensie bacteriană preparată din 4 flacoane de Nitragin şi 2 litri de apă pentru cantitatea de sămânţă la hectar. Deşi suntem la începutul lunii mai, totuşi recomand semănatul aces-tei culturi în această perioadă, întrucât fasolea poate să ajungă la maturitate în perioada optimă.
Densitatea la semănat este de 35-40 boabe germinabile/m2 la ne-irigat şi 50-55 boabe germinabile/m2 la irigat. Cantităţile de sămânţă nece-sare pentru semănat corespunzătoare densităţilor recomandate, sunt cu-prinse între 100-200 kg/ha, în funcţie de mărimea seminţelor. În condiţiile din ţara noastră, fasolea se seamănă în benzi de câte trei rânduri distanţate la 45 cm şi lăsând 75 cm între benzi (pe urma roţilor de tractor).
Adâncimea de semănat este în funcţie de umiditatea şi textura solului. Pe solurile mai grele şi mijlocii, adân-cimea de semănat va fi de 4-5 cm, iar pe solurile uşoare de 5-6 cm.
FaSOLEa pENTRU BOaBE - REpERE TEHNOLOgICE
sursa foto: www.healthtap.com
Vatră nouă nr. 176 aprilie 20156 pOLIŢIa COMUNaLĂ – 0256.205118
Șeful postului de polițieAgent șef principal de poliție
MATEI IONEL
Art. 89. – (1) Amenzile contraven-ţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor – amendă aplicate.
(2) Un punct – amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(3) Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă li se stabilesc clase de sancţiuni cărora le corespunde un număr de puncte – amendă, în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă.
(4) Clasele de sancţiuni sunt următoarele:
a) clasa I – 2 sau 3 puncte – amendă.
b) clasa a II -a – 4 sau 5 puncte – amendă.
c) clasa a III - a – de la 6 la 8 puncte – amendă.
d) clasa a IV - a – de la 9 la 20 puncte – amendă.
e) clasa a V - a - de la 21 la 100 puncte – amendă.
(5) Contravenţiile prevăzute la clasa a V - a de sancţiuni se aplică persoane-lor juridice .
Art. 91*2 – (1) Suspendarea exerci-tării dreptului de a conduce autovehi-cule se dispune:
- pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare.
- pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului de condu-cere cumulează, din nou, cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce.
(2) În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai săvârşeşte într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere, din nou o nouă faptă prevăzută la art. 90 alin. (3), art. 91 alin. (3) şi art. 91*1 alin. (3), perioada de suspendare se majorează cu încă 30 de zile.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se
comunică titularului de către serviciul poliţiei rutiere care are în evidenţă con-travenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenţii.
(4) Punctele de penalizare se anu-lează la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei.
(5) Suspendarea exercitării drep-tului de a conduce anulează toate punctele de penalizare acumulate până în acel moment.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (1), contravenientul este obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază sau, după caz, are reşedinţa, în termen de 5 zile de la pri-mirea înştinţării scrise, pentru a preda permisul de conducere.
(7) Neprezentarea contravenien-tului în termenul prevăzut la alin. (6), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce, prevăzută la alin. (1) lit. a) şi b).
pOLIŢIa îN SpRIJINUL COMUNITĂŢII LOCaLE
ASPEctE LEGiSLAtiVEo.u.G. nr. 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice
surs
a fo
to: w
ww
.tele
graf
onlin
e.ro
Vatră nouă nr. 176 aprilie 2015 7După primele trei etape câştigate
(relatate în ediţia trecută a publicaţiei „Vatră Nouă"), FC GIARMATA VII se poate mândri în continuare cu o formă sportivă excelentă a echipei, obţinând următoarele rezultate:
- Cea mai importantă partidă, FC GIARMATA VII - VULTURII LUGOJ s-a finalizat cu un egal 1-1, Vulturii Lugoj fiind contracandidata noastră la pro-movare. Faptul că am jucat împortiva unor jucători de liga a III-a şi ne-am păstrat poziţia fruntaşă în clasament, ne face să considerăm acest egal ca o adevărată victorie!
- MEGET REMETEA - FC GIARMATA VII 0-5
- FC GIARMATA VII - AS BOLDUR 4-0- AS AUTOLIV LUGOJ - FC GIARMA-
TA VII 1-8- GIARMATA VII - AS BAVOVA 10 - 0- VIITORUL ŞTIUCA - FC GIARMATA
VII 1-3Aceste rezultate ne dau încredere
că putem reuşi să finalizăm acest retur neînvinşi şi, mai mult decât atât, avem speranţă la promovarea într-o ligă superioară (Divizia D), o performanţă nemaîntâlnită pentru fotbalul din Giar-mata Vii !!!
Ne bucurăm în continuare de susţinerea d-lui primar Vasile Dorel Cădariu, d-lui secretar Prelipceanu Sorin, d-lui viceprimar Cinca Marcel, Consiliului Local Ghiroda şi a priete-nilor echipei: SC Hundery SRL, SC Angy Market SRL, SC Ducodan SRL, SC Myky Schummy SRL, SC Marius Schummy (Marius Olteanu), SC Tuşa Ana SRL, CS. PR. Dan Ursu, Coblis Viorel şi, nu în ultimul rând, suporterilor, care sunt alături de noi meci de meci !!!
8 Iconostas nr. 176 aprilie 2015îNVIEREa DOMNULUI La gIaRMaTa VII
Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xVi nr. 176 aPriliE 2015
Sfânta Lumină adusă la Giarmata Vii Veniți de luați lumină!
creștinii primind lumină de la preot Înconjurarea Bisericii în noaptea Învierii
citirea Sfintei Evanghelii Binecuvântarea pâinii și a vinului (Paștile)
9 Iconostas nr. 176 aprilie 2015 îNVIEREa DOMNULUI La gIaRMaTa VII
Sfânta Liturghie - citirea Apostolului corul „Sfânta maria” în cafasul Bisericii
miruirea credincioșilor la Sfânta Liturghie Împărtășirea copiilor și a credincioșilor
Grupa de cateheză cântă imnul Pascal Daruri și ouă roșii impărțite copiilor
10 Iconostas nr. 176 aprilie 2015CaTEHISM
•Nu socoti drept lucru mare că pari mai bun decât cei răi, ci întristează-te că te întrec cei buni.
Sfântul Grigore Teologul
•Nu te măsura cu stânjenul, iar pe alţii cu şchioapa. Socoteşte pe orice om că stă mai presus de tine.
Sfântul Varsanufie cel Mare
•Părerea de sine este semnul goliciunii lăuntrice.Filaret mitropolitul Moscovei
•Mândria este dovada unei minţi sărace.Sfântul Ioan Gură de Aur
•Mândria este asemenea unui copac înalt şi putred ale cărui ramuri sunt şubrede; şi dacă cineva se va urca în el se va prăbuşi îndată de sus.
Sfântul Efrem Sirul
•Nu te ridica la înălţime, ca să nu cazi în adâncime.Sfântul Grigorie Teologul
•Chiar dacă cineva ar face nenumărate fapte bune şi ar săvârşi orice virtute, iar despre sine însuşi cugetă înalt, un asemenea om este mai sărac şi mai ticălos decât toţi oamenii
Sfântul Ioan Gură de Aur
CUgETĂRI aLE SFINŢILOR pĂRINŢI
Sfântul Grigore teologul
Pagină realizată de prof. VALEntinA PoPA
BĂTRâNI ŞI TINERINicanor avea doi fii. Odată, vecinii i-au spus că feciorii lui s-au pur-
tat necuviincios cu o femeie bătrână, care nu le făcuse nicio supărare. Tatălui nu i-a plăcut aceasta. El îi chemă pe copii şi îi mustră cu
blândeţe. Băieţii, ascultând cu respect povaţa părintească, i-au promis că
pe viitor nu vor mai face asemenea fapte. Degrabă însă, uitară de cuvântul dat.
Văzând în stradă un moşneag bătrân, băieţii s-au luat la ceartă cu el şi l-au poreclit „hrean bătrân”.
Şi fapta asta a ajuns la urechile lui Nicanor. S-a întristat omul şi nu ştia cum să procedeze.
Peste câteva zile era onomastica lui Nicanor. Toată familia se pre-gatea să petreacă cum se cuvine această zi.
Ziua aşteptată sosi. Copiii s-au sculat dis de dimineaţă, s-au înfăţişat tatălui şi l-au felicitat frumos.
– Să fi sănătos, scumpul nostru părinte! Să trăieşti ani mulţi şi fericiţi...
– Băieţii mei, răspunse tatăl, dacă-mi doriţi binele, să nu-mi doriţi ani mulţi. Anii mulţi duc la bătrâneţe, iar cei bătrâni sunt porecliţi ,,hrean bătrân”. Asta-mi trebuie!? Mai bine să-mi doriţi ani puţini, să mor cât de curând, ca să nu mai aud şi eu porecle urâte.
Feţele copiilor s-au înroşit pe loc, nu ştiau cum să-şi ascundă pri-virile. Îl iubeau foarte mult pe bunul lor părinte şi numai atunci au înţeles cât de urâtă a fost purtarea lor.
De atunci ei şi-au schimbat cu desăvârşire purtarea faţă de cei bătrâni.
TRESCHIN
SpRE ŢĂRMUL VEŞNICIEI
de Sfântul Ioan Iacob HozevitulPrivesc în vale apaCum curge zgomotos,Grăbindu-se s-ajungăLa ţărmul mării de jos.
Asemenea cu dânsaSe scurge traiul meuDe ţărmul veşnicieiSe-apropie mereu.
În cale apa geme,Lovindu-se de stănciSe-aruncă-n sus şi cade În gropile adânci.
Cu-aceeasi zdruncinareCălătoresc şi eu, Căci trupul mă apasăŞi drumul este greu.
Precum în urma apeiRămâne drum bătut,Şi-n urma mea uitareaVa fi ca aşternut.
11 Iconostas nr. 176 aprilie 2015 MINUNEa LUMINII SFINTE
Veniţi să luaţi Lumină! răsună chemarea lui Hristos în fie-care an. Răsună peste veacuri cu dragoste şi speranţă. Hristos s-a răstignit, a murit şi omorând moartea a înviat, dăruind lumii Lumina. Lumina Mântuirii, Lumina Învierii care să ne ridice din păcat. Şi pentru a despietri inimile noastre, pen-tru a ne arăta Calea, Adevărul şi Viaţa, a lăsat peste veacuri minunea Sfintei Lumini. Dincolo de orice explicaţie stiinţifică, dăinuie coborarea din cer a Sfintei Lumini, la Paştile nos-tru ortodox, ca o dovadă a dreptei credinţe. Cine nu crede încă în Hristos, cine nu crede în singura lui Biserică, Biserica Ortodoxă, să meargă la Ierusalim de Paşti şi sufletul i se va lumina şi trezi la viaţa cea adevărată. Vă reproducem mai jos câteva mărturii despre Sfânta Lumină. Cercetaţi-le şi credeţi!
1. AŞA SE APRINDE SFâNTA LUMINĂ LA IERUSALIM, LA PAŞTELE ORTODOX, consemnat de Părintele Ilie Cleopa în „Pelerinul român“
Când am fost la Ierusalim în anul 1974, am slujit Prohodul Mântuitorului cu Patriarhul Benedict, ce avea 97 de ani, în Vinerea Sfintelor Paşti. Prohodul s-a terminat aproape de ziua în Sâmbăta Sfintelor Paşti. Iar, când citeşte Evanghelia: „şi au pecetluit Mormântul împreună cu custodia“, atunci intră armata în Biserică şi se duce şi stinge cele 40 de can-dele de aur de la Sfântul Mormânt şi pe lespedea Sfântului Mormânt ce are 3.5 m lungime şi 2.5 m lăţime pun pecetea, preoţii au pus deja vată foarte groasă acolo, ca atunci când va veni lumina să o ia şi s-o dea aprinsă la popor. Vine armata şi pune trei sigilii pe uşa Sfân-tului Mormânt, sigiliul arma-tei evreieşti, engleze şi arabe, am văzut cu ochii aceasta. Pe urmă s-au stins cele 2770 de candele din tot Mormântul, căci cele 40 de candele de aur sunt în Sfântul Altar, unde este piatra pe care a fost pus trupul lui Iisus. Sfântul Mormânt are mai multe Altare, armenii şi monofiziţii şi maroniţii au altarele lor. Sâmbăta dimineaţa s-au stins toate candelele şi la Mor-mântul Domnului şi pe Golgota, peste tot. Iar în Mormânt rămâne numai puţină lumină ce vine prin niste gemuleţe mici de la zi, căci sus sunt galerii la Sfântul Mormânt. Rămân călugări de strajă, căci Biserica are multe odoare, se închide Biserica şi se duc toţi acasă dupa Prohod, până Sâmbătă la orele 11.
Pe la orele 11, armata este de foarte mare folos, te întreabă: Eşti ortodox, treci aici! Eşti catolic, ai un alt loc. Fiecare religie are locul ei. Apoi intră toată lumea liniştită în Biserică şi deodată intră 20 de mitropoliţi îmbrăcaţi în veşminte şi 400 de preoţi. Nu se intră în Mormânt cu aparate de fotografiat cu blitz, în Mormânt nu-i voie, trebuie să fie numai lumină de la zi. Fiecare are în mâna lui câte un smoc de 33 de lumânări, atâtea câţi ani a avut Domnul nostru Iisus Hristos. Pe la orele 12, la amiază, vine şi Patriarhul, desculţ şi cu capul gol, îmbrăcat într-o cămaşă albă de mătase cu mâneca largă. Lumânările, cele 33, sunt lipite deolaltă şi au pictată Învierea lui Hristos pe ele şi se vând în magazinele din Ierusalim. Patriarhul este controlat de armată în faţa a mii de
oameni, ca nu cumva să aibă ceva de aprins şi să se spună că a făcut ceva şi s-a aprins Sfânta Lumină. După aceea, episco-pii îl îmbracă. Stiharul alb rămâne pe el, îl îmbracă cu toate veşmintele de Patriarh. Numai bine se fac orele 13, iar pe la orele 13, Patriarhul se roagă în trei limbi: „Să ne rugăm să vie Sfânta Lumina!“ Arabii strigă, bat din palme, aclamă. Patriar-hul este ţinut de diaconi atunci când cade în genunchi şi ţine rugăciunea lui cam o jumătate de ora. Pe la orele 12 a fost începută Vecernia, iar când se termină rugăciunea de che-mare a Sfintei Lumini, numai ce auzi în Biserica: „Kirie eleison, Gospodi pamilui, Doamne miluieste“ - fiecare strigă în limba lui. Patriarhul stă în genunchi şi exact când a ajuns Vecernia la cântarea „Lumina lină a sfintei slave a Tatălui ceresc...“ a intrat în Biserică un nor azuriu albastru, la care nu te puteai uita, că te orbea. Din nor a fulgerat de 3 ori, un fulger a trecut peste Catapeteasmă (Iconostas), peretele ce desparte Altarul de popor, şi s-a dus lin, drept la Mormântul lui Hristos, când a atins piatra de pe Sfântul Mormânt, toată vata de pe el s-a aprins şi toate candelele s-au aprins singure. La cei din balcoanele de sus li s-au aprins singure lumânările în mâini. Patriarhul a chemat armata, care a rupt sigiliile şi când s-au deschis usile de la Sfântul Mormânt, înăuntru era un cuptor mare de văpaie de foc, o văpaie albastruie-albă. Patriarhul
are niste cutii mari cu cheiţe şi cu mânere şi cu multe găuri. Patriarhul ia vata aprinsă şi o bagă cu foc în cutii şi lumina tâşneste prin găurile cutiilor şi apoi le încuie cu cheiţa şi ia cutiile de mânere, iar diaconii merg înainte şi havashi (soldaţi) cu culioane roşii, ca protopo-pii, şi cu bastoane de argint, care-l păzesc pe Patriarh şi merg prin mijlocul Bisericii cu vasele cu lumină şi strigă: „Veniţi de luaţi Lumină!“
De la lumina Patriar- hului mii şi mii de lumânări
se aprind, că tâşneşte prin găurile acelea ca razele soarelui. Catolicii, ca să nu ia lumină de la noi, de la ortodocşi (sunt 6 candele în dreapta şi 6 candele în stânga), catolicii iau din candelele din dreapta, iar armenii din stânga, iar la noi s-a aprins chiar pe Mormântul lui Hristos
Lumina aceasta a Învierii se aprinde numai la Paştile Ortodox, la cele catolice nu se aprinde. Lumina Sfântă s-a aprins în data de 14 aprilie 1974, în Sâmbăta de Paşti, la orele 13:30, când s-au aprins lumânările, încep toacele cele de argint, clopotele cele făcute de Constantin cel Mare, sute de cadelniţe şi în glasul lor începe a se înconjura Bisericuţa şi a se cânta: „Învierea Ta, Hristoase Dumnezeule, îngerii o laudă în ceruri...“ când cântă atâtea coruri, în mireasma de tămâie şi în marea de flăcări, parcă nu mai eşti pe pământ, parcă eşti în cer şi nimeni nu s-a ars vreodată de atâtea lumini.
Aceasta cântare, de la Vecernia Duminicii, ţine până Duminică dimineaţă. Se cânta acum „Hristos aînviat!“ în toate limbile pământului. Lumina este imaterială, timp de 2 minute dai pe faţă cu ea şi nu te arde.
LUMINa DE La IERUSaLIM (I)
(continuare în ediţia următoare)sursa: www.sfant.ro
12 Iconostas nr. 176 aprilie 2015DIN VIaŢa ŞI aCTIVITaTEa BISERICII
DUMINICa TOMII - paŞTILE MICIDuminica întâi după Paşti se numeşte Duminica Tomii,
pentru că în această duminică s-a arătat Domnul nostru Iisus Hristos pentru prima oară, dupa Învierea sa, iar apostolul Toma, îndoindu-se de cuvintele celorlalţi învăţăcei, ce-L văzuseră mai înainte pe Iisus Hristos că a inviat din morţi, a zis că doreşte să vadă şi să simtă semnul cuielor în palmele Mântuitorului. Nu va crede până ce nu-L va vedea cu ochii lui şi până nu o să pună degetul său în semnul cuielor şi în coasta Lui. Din această cauza a fost el mai apoi numit şi Toma necredinciosul.
Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor prin uşile încuiate, pen-tru a doua oară după Înviere. Toma nu a crezut, însă îndem-nat de Mântuitorul să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii sale, a mărturisit – fără nicio îndoială – că Iisus Hristos este Domnul şi Dumnezeul nostru.
În Banat, această sărbătoare mai are şi denumirea de Duminica Tomii - Paştile Mici / Paştele Mic sau Paştile Morţilor. În această zi oamenii merg să pună pe morminte vase, colaci şi lumină pentru sufletul celor răposaţi. Pe alo-curi se dau ouă roşii şi colăcei. E o pomană, iar produsele se împart de obicei celor prezenţi, după ce a slujit preotul toate pomenirile.
La Giarmata Vii, an de an creştinii din localitate se adună în Duminica Tomii la cimitirul parohial pentru pomenirea celor răposaţi şi pentru a da de pomana în numele celor
dragi plecaţi dintre noi. La iniţiativa parohiei, de foarte mulţi ani, se adună pachete cu alimente, dulciuri, colaci, ouă roşii şi sucuri pentru cei aflaţi în aşezămintele sociale, orfelinate sau azile de bătrâni.
În anul acesta s-au strâns peste 900 de pachete care au fost distribuite, prin bunăvoinţa unor tineri inimoşi din localitate, în Timişoara, Recaş, Ghiroda şi Giarmata Vii.
Mulţumim tuturor celor ce au dăruit din prinosul inimii lor întru pomenirea celor răposaţi în Domnul.
13 Iconostas nr. 176 aprilie 2015 DIN VIaŢa ŞI aCTIVITaTEa BISERICII
PRocES – VERBALÎncheiat astăzi 19 aprilie 2015 între PAROHIA
ORTODOXĂ ROMÂNĂ GIARMATA VII, prin preot paroh Vasile D. Suciu și SERVICIUL PENTRU PROTECȚIA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE AL D.A.S.C. TIMIȘOARA, prin șef serviciu Maria Ciurcaș, cu oca-zia predării – primirii a 300 de pachete colectate de la enoriașii Parohiei Ortodoxe Giarmata Vii, cu ocazia Sărbătorilor Pascale 2015, pentru persoanele vârst-nice din:
• Compartimentul de îngrijire la domiciliu;• Centrul de zi „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”;• Centrul pentru persoane cu dizabilități
(Alzheimer).Pachetele au conținut: ouă roșii, colaci, dulciuri
diverse (ciocolată, napolitane, biscuiţi, bomboane, prăjituri, etc.), conserve de pateu, conserve de carne, cozonaci și sucuri.
Am predat, Am primit,Preot Vasile D. Suciu Șef serviciu Maria Ciurcaș
14 Iconostas nr. 176 aprilie 2015DIN VIaŢa paROHIEI • 1 - 31 martie 2015
Donaţii
Comemorări
Hotărâri adoptate de Consiliul Local ghiroda în lunile martie şi aprilie 2015
Cu adâncă durere în suflete şi cu lacrimi în ochi, amintim că s-a împlinit un an de când ne-a părăsit pentru tot-deauna scumpa nostră
mamă, socră, bunică şi străbunică DOBRa aNa. Te vom plânge mereu şi nu te vom uita niciodată. Dumne-zeu să o odihnească în pace!
S-a împlinit un an de lacrimi şi de durere de când scumpul nostru soț, tată, socru, bunic şi străbunic SURDEa IOaN a păşit în lumea
celor drepți. Îl vom păstra veşnic în inimile şi în sufletele noastre şi nu-l vom uita niciodată. Fie-ţi țărâna ușoară, suflet blând și bun!
Timpul trece dar durerea este tot mai adâncă la împlinirea unui an de când ne-a părăsit pen-tru totdeauna cel care a fost scumpul nostru
soț, tată, socru, bunic şi străbunic pOMUȚ VICTOR. Te vom plânge mereu şi te vom purta de-a pururi în sufletele noastre. Familia îndurerată. Să-i fie țărâna ușoară!
Amintim cu durere în suflete şi cu ochii plini de lacrimi că s-a scurs un an de când a ple-cat pentru totdeauna din mijlocul nostru, cel
care a fost scumpul nostru soț, tată, socru, bunic şi străbunic aNDREICa IOSIF. Te vom purta de-a pururi în sufletele noastre şi nu te vom uita niciodată. Familia. Dumnezeu să te odihnească în pace!
Andreica Nicolae 100 leiBlezniuc Vasile 50 leiBoici Vasile 100 leiDiaconu Cristian 50 kg făinăIepure-Crişan Darius 50 leiPetrovici Gheorghe 50 leiSuciu Rafael 100 leiSuciu Vasile 200 lei
" HOTĂRâREA nr. 33/31.03 - privind modificarea şi com-pletarea ANEXEI nr. V – „Lista bunurilor proprietate publică transmise spre folosinţă operatorului” la contractul de dele-gare de gestiune a serviiilor publice de alimentare cu apă şi canalizare nr.932/19.01.2010.
" HOTĂRâREA nr. 34/31.03 - privind modificarea şi comple-tarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului privat al comunei Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 35/31.03 - privind modificarea şi comple-tarea inventarului bunurilor care apartin domeniului public al comunei Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 36/31.03 - privind atribuirea de nume unei străzi fără nume în comuna Ghiroda - str. Lăcrămioarei
" HOTĂRâREA nr. 37/31.03 - privind atribuirea de nume unor străzi fără nume în comuna Ghiroda, străzile Nera, Mureş, Timiş, Arieş, Bistra.
" HOTĂRâREA nr. 38/31.03 – pentru revocarea Hotărârii Consiliului Local nr. 117 din 24.09.2014 privind respingerea Planul Urbanistic Zonal „Realizare zonă rezidențială, dotări şi funcțiuni complementare” în intravilan extins, parcelele 400870, 400881 înscrise în CF nr. 400870 şi 400881 Ghiroda
" HOTĂRâREA nr. 39/31.03 - privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „ Zona rezidenţiala, dotări şi funcţiuni complementare” în intravilanul extins, parcelele 400870, 400881 înscrise în CF nr. 400870 şi 400881 Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 40/29.04 - privind rectificarea bugetului local al Comunei Ghiroda pe anul 2015 – Rectificarea nr. 1.
" HOTĂRâREA nr. 41/29.04 - privind aprobarea contului de execuţie pe trimestrul I anul 2015.
" HOTĂRâREA nr. 42/29.04 – privind acordarea normei de hrană pentru personalul Poliţiei Locale Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 43/29.04 – privind constatarea apartenenţei la domeniul privat al comunei Ghiroda a terenului pentru drum înscris în CF nr. 407250 Ghiroda, intravilan comuna Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 44/29.04 – privind intabularea parcelei nr. cad. PS304/12/89/2, intravilan extins, comuna Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 45/29.04 – privind actualizare şi modifi-care limite cadastrale pt. imobilul cu nr. top. 403208, înscris în CF nr. 403208 Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 46/29.04 – privind intabularea terenului cu nr. cad. F391, extravilan com. Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 47/29.04 - privind actualizare şi modi-ficare limite cadastrale pt. imobilul cu nr. top. 25/1/1/6/2, înscris în CF nr. 401470 Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 48/29.04 - privind actualizare date imobil înscris în CF nr. 404871 Ghiroda cu nr. top. 1270/a/8, locali-tatea Giarmata Vii, com. Ghiroda.
" HOTĂRâREA nr. 49/29.04 - privind semnarea unui acord de parteneriat public-privat împreună cu actualii şi viitorii membrii ai asociaţiei „Grupul de acţiune locală – Timişul de centru”.
Vatră nouă nr. 176 aprilie 2015 15INFO ŞaH
Pagină realizată de ELEonoRA și PARtEniE miHAi, antrenori la c.S. mediator
FINaLELE CaMpIONaTELOR NaŢIONaLE INDIVIDUaLE pENTRU COpII ŞI JUNIORI
La ŞaH CLaSIC desfășurate la căciulata în perioada 30 martie – 6 aprilie 2015
În acest an, la ŞAHUL CLASIC, s-au prezentat în total 511 sportivi după cum urmează:
GR. B. 8 ani = 75, GR. B. 10 ani = 100, GR. B. 12 ani = 74, GR.B. 14 ani = 58, GR.B. 16 ani = 25, GR. B. 18 ani = 26, GR.B. 20 ani = 8. Total băieţi * 358.
GR. F. 8 ani = 27, GR. F. 10 ani = 44, GR. F .12 ani = 36, GR. F. 14 ani = 32, GR. F. 16 ani = 25, GR. F .18 ani = 26, GR. F. 20 ani = 6. Total fete * 173.
Clubul Sportiv Mediator a obținut un loc 12 şi un loc 13. A participat cu 11 sportivi după cum urmează:
Grupa începători: Stângă Daniel (8 ani), puiuleț Mihaela (8 ani), Cădariu andrei (9 ani).
Aflați la prima prezență într-un con-curs de o asemenea anvergură, copiii menționați mai sus au dat dovadă de seriozitate şi combativitate. Însoțiți de părinți, care au dat dovadă de tact pedagogic şi părintesc, ne dau speranțe mari la ceea ce numim rezul-tate viitoare în competiții şahiste. Le mulțumim şi le dorim o continuare la fel de frumoasă şi pe viitor!
Grupa de performanță: ghițoiu Stelzner Mario (12 ani), Iarca Irina (12 ani), Caraşca Bogdan (14 ani), Caraşca andrei (14 ani), Rohlicek anca (14 ani), ghițoiu Stelzner Luigi (18 ani), Corolea Diana (18 ani) şi andraş Cristina (18 ani).
Pe toată durata concursului, sporti-vii noştri de la grupa de performanță (Mario, Irina, Luigi, Diana şi Cristina) au beneficiat, pe lângă antrenamen-tul obişnuit cu d-na prof. Narcisa Drăgulescu, de suportul tehnic şi sprijinul valoros al d-lui maestru internațional Ioan Mărăşescu de la Clubul Studențesc Medicina Timişoara. Mulțumim!
Revăzând şi analizând partidele acestor sportivi, am simțit alături de ei bucuria unei victorii, dar şi tristețea înlăcrimată a unei înfrângeri. Niciodată nu i-am văzut atât de dor-nici şi motivați ca să câştige. Erau atât de aproape... dar nu se poate totul dintr-odată. Noile cunoştințe primite de la d-nul maestru internațional Ioan Mărăşescu într-un timp atât de scurt, vor trebui completate cu altele şi cu altele, apoi cernute prin experiența mai multor concursuri importante şi abia atunci vor fi şi rezultatele scontate.
Textul de mai jos redă atât de bine tot ce s-a întâmplat cu elevii noştri
de la grupa de performanță în acest campionat:
„În orele de joc, de concurs, șahistul trăiește cu încordare și pasiune, mutare după mutare, bucuria atingerii țelului propus sau (de câte ori !) durerea aproape fizică a unei singure mutări nesocotite, care face să se năruie speranțe, dorințe, ore de muncă... Este dulceața și amărăciunea vieții sale”. (Elisabeta Polihroniade, 64 premii de frumusețe în ȘAH)
1) Gr. Băieţi 8 ani Stângă Daniel 0 1 0 0 0 0 1 0 0,5
2) Gr. Băieţi 10 ani Cădariu andrei 0 0 0 1 1 0,5 1 0 0
3) Gr. Băieţi 12 ani ghiţoiu Mario 0 1 0 1 0 1 0 0 0
4) Gr. Băieţi 14 ani Caraşca Bogdan 0 1 1 1 1 1 0,5 0 0
5) Gr. Băieţi 14 ani Caraşca andrei 0 1 0 0 0 0 1 1 0
6) Gr. Băieţi 18 ani ghiţoiu Luigi 0 0 0 0,5 0,5 0,5 1 0,5 0
7) Gr. Fete 8 ani puiuleţ Mihaela 0 0 1 0 1 1 0 0 1
8) Gr. Fete 12 ani Iarca Irina 0 1 0 0,5 0 1 0 1 0,5
9) Gr. Fete 14 ani Rohlicek anca 0 1 0 1 0,5 0 0,5 1 1
10) Gr. Fete 18 ani andraş Cristina 0 0 0 0,5 0 1 0 0 0
11) Gr. Fete 18 ani Corolea Diana 0 0 0 0,5 0 1 0 0 0
Vatră nouă nr. 176 aprilie 201516
Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda
ISSN 1584-4323
Tehnoredactare şi tipar S.C. partoş S.R.L. , Timişoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: [email protected], www.tipografiapartos.ro
periodic al comunității din giarmata Viiadresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: [email protected]; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-şef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA
- 2 ardei capia- 1 ţelină- 200 g smântână- 2 ouă- 3-4 căţei de usturoi
- 1 legătură pătrunjel- 1 lingura Delikat - Gust de găină- sare şi piper, după gust- puţin oţet, pentru acrit
Mod de preparare: Se fierbe pieptul de pui împreună cu legumele în 2-3 l de apă cu puţină sare, până când carnea este foarte bine fiartă. Se scoate carnea şi legumele, iar supa se strecoară şi se pune iarăşi pe foc. Carnea şi legumele se taie bucăţele şi se pun înapoi în supă. Când fierbe, se pune Delikat-ul şi apoi se toarnă smântâna bătută cu gălbenuşurile de ou, amestecând repede. Se acreşte cu puţin oţet, se adaugă usturoiul făcut mujdei şi se potriveşte de sare şi piper. Se serveşte fierbinte, presărată cu verdeaţă tocată mărunt. sursa: www.retetaperfecta.ro
Vulcan de ciocolată (Lava cake)Ingrediente:
- 200 gr ciocolată amăruie- 200 gr unt nesărat- 5 ouă- 50 gr zahăr
- 50 gr făină- 1 linguriţă ness, opţional- 1 linguriţă esenţă cafea, opţional- după gust, se pot folosi alte esenţe: vanilie, cardamon, rom, etc
Mod de preparare: Într-un vas, se rupe ciocolata şi untul în cubuleţe mici. Se pune vasul la foc mic şi se amestecă încontinuu până ce devine omogen. Se bat ouăle cu zahărul, se adaugă făina şi se omogenizează. După ce amestecul de unt şi ciocolată s-a răcorit îl incorporaţi uşor în amestecul de ouă şi făină. Nu puneţi amestecul încă fierbinte, fiindcă riscaţi să transformaţi ouăle bătute în omletă. Adăugaţi ness-ul şi esenţa de cafea, sau celelalte arome preferate. Se ung formele de brioşă cu unt şi turnaţi compoziţia, cam pe trei sferturi. Se dau 10 minute la 200°C în cuptorul încins în prealabil. Sunt încă uşor umede deasupra când sunt gata. La servire, le răsturnăm pe un platou şi facem o tăietură mică, ca să eliberăm ciocolata din interior. Se decorează cu zmeură sau căpşuni şi câteva frunzuliţe de mentă şi zahăr pudră vanilat. Se pot servi şi cu sosuri de fructe dulci-acrisoare. Optional, puteţi adăuga îngheţată de vanilie. sursa: www.caietulcuretete.com
Doamnelor şi domnilor,Parohia Ortodoxă Giarmata Vii vă adresează rugămintea de a direcţiona 2% din impozitul pe venit pentru anul
2014, către Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, prin formularul fiscal 230. Parohia noastră desfăşoară o mulţime de activităţi în folosul comunităţii şi are în derulare un proiect foarte important pentru toţi cetăţenii localităţii noastre: amenajarea Capelei Funerare din cadrul aşezamântului comunitar preot Filip Doboş. Orice sumă de bani este binevenită pentru susţinerea acestor activităţi şi pentru continuarea unor proiecte aflate în derulare, cu atât mai mult cu cât putem direcţiona către Parohie o parte din banii pe care deja i-am plătit către stat. Datele de identificare ale Parohiei noastre sunt următoarele: paROHIa ORTODOXĂ ROMâNĂ gIaRMaTa-VII, Cod fiscal: 7008826, Cod IBaN: RO88ROIN2010363850101195.
Am ataşat formularul fiscal 230, împreună cu împuternicirea de depunere, care trebuie multiplicate (dacă este cazul) în funcţie de numărul de salariaţi care doresc să direcţioneze 2% din impozitul pe venit, plătit pentru anul 2014, către Parohia Ortodoxa Giarmata Vii.
Aceste formulare se pot completa acasă, dar şi la Biserică, pe baza Cărţii de identitate. Conducerea Parohiei le va depune la Administraţia financiară.
