Radu-Ilarion Munteanu s-a niscut pe 10 iunie 1946,laVulcan, jud. Hunedoara. Fizician. Fost cercetbtor gtiinlific,fost redactor LiterNet.ro, pensionar. Membru al UniuniiScriitorilor din Rom6nia. Debut in volum: Glissando(2001). Alte 15 volume de prozEo eseuri (inclusiv decinema), jumale de cdldtorie, aforismeo povestiri, croniciliterari. intre acestea: Cdldtorul de seruiciu (200g), De Iaparcul papagalilor la grddina Getsimani e012). public6,
in aceeagi perioadS" texte de acelagi gen, in periodiceculturale online qi tipdrite. prezent in antologii de proz6romdneasc5, alcStuite de Horia Gdrbea: Repetilie firdorchestrd (20Aq, Farse, lacrimi Si o gdleatd de sdnge(2008), l3l2 sirene (2017) 9.a. Contribuie, alituri decolegii de promofie, la volumele: NOI. Fizicieni fncdutarea timpului trecut Q}lI), NOI. Fizicieni Si timpulregdsit Q0l2), NOL Fizicieni Si poveStile trecutului(2015).
Blog: www.oldrimsix.info
Radu-Ilarion Munteanu
DEASIJPRA APELOR,TRECATORI $IPAMANTURI
LIMES2018
Care au ocupat deja o a treia genera{ie. Ci am dialogat _ inmine gi-n spiritual regii - tot timpul qi cu unii qi cu ceilarfi,devenea prezump{ios sd explicitez. A.r fi diminuat efectul, c0te' al rclatdrii contacturui meu, care nu sunt Heger, cu Alpii.Alpii cu frun{iie de gheafd nu admit giumbugrukuri. Fie ele gidesendnd umbre pe perelii interiori ai fiin{ei. in falaAlp'orn-ai dec6t sd nu faci apel la structura ta intema. sd respeclipropor{iile qi s5 te consideri un punct materiar dotat cu masd,moment magnetic gi tot ce defineqte numerele sale cuantice.Nu qtiu dacd tunelul circular al proiectului LHc-* ajunge, totarsau partial, sub Alpi. Dar tu, ca particuld raportatd.la cdmpul1or, asta e decent sd presupui. Mdcar ca rpotezE de lucru.
CUPRINS
cuvArur irunrNTE ......,..... ........,., s
rrrouA zrLE DINTR-uN AN ......,...9
PE URMELE CAVALERTLOR rOANlTr ,............33
TURCIA BY BUS ........................53
vncnru1Airu orrrA ..,..,...........80
REVERBERATTA MATERTnd n M EMoRET NABABULUT ..........".......... 84
JURNAL BALTTC ........................92
cAr vRrAU ALpn FRUNTTLE oe cHenlA?..,...,....,.,.,.,.,.,,,,,,.,....,,.,112
*x Large Hadron Colider.
148 149
NOUA ZILE DINTR.TIN AN
Premierd tripla care se va dovedi, de fapt, una marcatd
de vechiul meu obicei, de cdldtor de serviciu, va fi cumva
integratd in bulbul din foi invelite al experienfelor de gen.
Prima cdldtorie de unul singur, inchizdnd cumva cercul
formulei din anii celui de-al doilea serviciu, o zi, vn orag, intre
doud nopli pe cuqeta trenului. Dar diferenta e cd e prima
cdldtorie de unul singur in strdindtate. Prima cdldtorie de unul
singur cu avionul. Bucuregti Henry Coandd - Amsterdam
Schipol. Compania KLM. Avioane cu burta albd gi spinarea
bleu, te duc cu gdndul la echipamentul squadrei azzurra, care
mdine, 1 iUlie 2012, cdnd voi sdrbdtori separat 36 ani de rdie, in
sensul filmului lui Billy Wilder, cu Marilyn (atreiapremierS!)
va juca (gi va pierde categoric, dar nu le poli avea pe toate)
finala campionatului European, in fa[a Spaniei amarilla-roja.
Primesc un mic premiu pentru micul curaj al expeditiei solitare,
loc la ur lritblou care nu e pe aripd. Ba chiar locul din mijloc e
neocupat. l-a culoar, un domn distins, discret fistichiu, cu care
voi verificit o reguld din familia murphologicS: intre trei gi gase
ore de cdldtorie, indiferent de mijlocul de transport, rutier,
feroviar, naval sau aerian, in condilii similare de unu-la-unu,
conversalia se leagd doar in ultimele 45 de minute qi
debarcarea las[ o undb de regret, dar qi o cunoqtinJ[ ieqitd din
banal.
Pe r6ndul meu qi cele adiacente, total noud locuri, trei
c[l6tori au laptoptrile deschise pe genunchi. Al meu e unul
dintre ele, cu bateria incdrcatd la maximum de autonomie. Aqa
e6, fard a disprelui prima posibilitate de a vedea comod
exteriorul, nu-mi lipesc avid ochii de hublou. Md distrez doar
cu joaca preferatd, observAnd cb indiferent de perspectivd,
raccourci (de pe stradd) sau plonjeu (de la hubloul avionului),
centrul de prelucrare a senza[iei vizuale iqi pdstreazd forfa de
asociativitate, vbzddin nori tot felul de lucruri. Totuqi am timp
de a observa o anume diferenJs: privind in sus, spre cer, vdd cu
prec[dere, segmente de hdrfi, pe cAnd privind de sus figurile de
animale, reale sau fantastice, chiar nu conteazd, sunt majoritare.
Md arrnz cu un arhipelag britanic foarte puJin deformat dar
simetrizat dreapta-stdng4 cu o Irlandd spre nord-est de
Edimburg, dupd nici juma' de mi15 un Donald Duck (doar md
duc in {ara Dutchmen, nu?), ca apoi s[ inchei jocul remarc6nd
10 tt
Lrrr Atreyu, cdinele zburdtor din Neverending Story, intr-o
clezvoltare verticald de nori, a cdrei nume tehnic l-am uitat.
Dacd mi l-aq aminti oricum ar perturba tabloul. Semn cd e
cazul sd revin la laptop. Nu din spirit gregar gi nici ca sd fac pe
interesantul, ci doar pentru a menline la nivel rezonabil indicele
de folosire a timpului. Reugesc sd md concentrez pdnd, la a
reveni la atmosfera prequel qi v6nez o gdselnijd pe care numai
senzalia subterand a zborului ar fi reuqit s-o inducd. Ca apoi sd
conversez cu vecinul, plec6nd de la banala mea observalie cd
incepeam sd pierdem, discret, indlfime. Se dovedegte a finorvegian, pretinde a avea afaceri in Constanla (suma pe care
susline cd. ar fi investit-o in economia fdrii mele, pe care lardpretind eu cd o cunosc mai bine, md face sd. citez, pentru a nu
gtiu cdta oard, celebra replicd a lui Lino Ventura din Bulevardul
romului: ,,Dacd omul zice cd e mexican qi orb, atunci e
mexican gi orb") qi indiferent dacd e un milionar trdznit sau
doar un trdznit, e cult, ceea ce fu al doilea semn cd ingerul meu
binecuvdnteazd, cdldtoria. Oricum e primul strdin care, dincolo
de polite{ea de a-mi aprecia fluenla ingrozitoarei mele engleze
de mahal4 nu md crede rus, ceea ce face plauzibile contactele
lui cu romdnii. Sau, poate, oricdt ar fi de precard" engleza mea,
partenerii lui or vorbi una gi mai proast6.
in fine, primul punct de preocupare, contactul cu gazda
mea de ocazie, se fEcu mai lesne decdt mi-ar fi putut fi team[
(la anularea cdreiavoi reveni, necesarmente, cdci meritd). Dupd
un telegrafic intermezzo in familia doamnei care-l inso{ise la
aeroport, irr alt sat, asezonat cu excelente prdjituri cu rubarbara
gi cu mac, cumpdrate din Germania (dar frecvente in zona
noastrd inlracar:paticd pe vremea cAnd avea o identitate mai
pulin diluatil ca acum), sunt plasat in cabana unde voi locui. O
mostrd de inventivitate qi spirit utilitarist ale olandezilor,
amenajatd fiind, pentru vizitele fiicei mezine a pitorescului
personaj, dintr-un garaj. Cu tout d l'6gout. Undeva, sus, pe
fond fireqte alb, in incbperea duqului, patru litere negre, in
relief; format Times New Roman. Deduc, iar miinheer T. imi
confirmd cu un surds, cd e numele respectivei fiice. Studentd in
muzeologie la Amsterdam. $tiu deja cd inerentele qi perenele
dificultS{i de adaptare la un loc nou se vor evapora. Prenumele
mezinei e identic cu unul dintre nickurile unuia dintre duhurile
mele transparente. Fu ambnuntul 6sta, peste care cel pulin 17
oaspefi din 19 ai simpaticului neerlandez l-ar fi neglijat,
pecetea l[muritoare a binecuvdntdrii angeiice. Penultima avu
un humor mai agresiv: frcusem, din instinct dar qi din bune
calcule, care se dovedirS corecte, un minim de publicitate
incursiunii, pe ideea de a da minimum de informalii publicului
conexiunilor personale qi in nici vn caz informatii necerute. Cu
extrem de puline exceptii. O tAnArS doamnb din lumea literelor
gi surselor celor doud duhuri transparente, mereu insoJitoare.
T2
Nr-r md intreba{i de ce, de data asta, nu gi ScAnteinei qi nici dacd
voi mai fi spus cuiva. Prinlesa neagrd din pddurea de at\ar,
cdreia ii mdrturisisem vag doza de preocllpare, imi rdspunse
hohotind de rds: hehehe, KLM? Pdi eu le-am tradus websitul, e
ca gi cum te-aq insoli. N'aibi team6. Aqteptai in linigte gi fbrS
panicd o replicd echilibrantd, subtild, discretd, de la celdlalt
duh, replicd oricum anun{atd de rdspunsul sec, telegrafic: sper
sd-!i placd ce vei vedea. Care rdspuns, iatd, veni. Prin cele patru
litere negre, in relief, format Times New Roman. Ce litere?
ALMA. Ce legdturd au cele patru litere cu duhul meu
transparent? Acuma pot dezvdlui. Duhul meu transparent a
intrat vijelios, cu opt ani in urm6, in universul meu, folosind un
nick straniu, compozit, a cdrui primd componentd era format
din aceste patru litere. Doar ci nu cu majuscule. Insolit, deci cu
atdt mai rezonant. Ceea ce nu md impiedicd sd rdmdn sur mes
gardes luni diminea[d, chnd o prietend pictorild, graficiand gi
boemd., care-mi promisese cd-qi va sacrifica o zi pentru a-i ardta
contelui de septembrie care sunt, la exact trei ani dupd un
episod existenJial decisiv din biografra mea, Amsterdamul ei.
Fireqte, intrucOtva diferit de vagile mele proiecte oricum
flexibile gi chiar de ale gazdei, la fel de artist, dar cu altd
viziune. Dar totul merse ceas. Cdci prima senzalie a cdldtorului
debutant in Nederlandia e cd seamdnd, poate pzuadoxal, cu
Svizzera. Cum poate semdna o Jard de jos, cuceritd de sub
L3
apele M6rii Nordului cu una montand asta poate fi qi va fi
subiectul multor refleclii ulterioare. intre timp, ziua aniversara
fu dedicatd startului fructuos al unuia din punctele misiunii:
transfer selectiv de material video, de la documentare la filme
de coleclic.
Marfi, apatradin cele nouS zile dintr-un an ale misiunii
mele de cercetare prin 1upt6, fui cadorisit cu un aperitiv al
turului prin mirifica zond ambiental6 a satului unde locuiesc,
ceea ce-mi accentua senza\ia conturatS incd de la primul dnm,
de extragere din aeroport, cd zona teritoriala, din afara oraqelor
mari, aNederlandiei, e un parc nesfargit, numai bun de plantat
sanatorii virtuale de probleme neuropsihice, deqi nu cred cd
asta sd fie o explicalie suficienta a uluitorului calm al
baqtinaqilor, politicoqi pan6-n varfurile disp[ru1ilor sabofi, ba
chiar imi oferi, de plano, unadintre bicicietele personale @Anui
cd-i cea rezervatd pentru mezina cu numele reliefat cu
majuscule in reiief, negru pe alb, pe un perete interior al
cabanei), pentru a hdlSdui de capul meu, dacd qi cand a$ avea
timp qi keff. Dupd un scurt interludiu printr-o consignalie cu un
nume emblematic, Emaus, veni 9i prilnzuI, bogat qi
impresionant: un tur aI zonei lacustre din jurul Utrechtului,
oraqul mare cel mai apropiat. Pentru o latd despre care qtii cd o
bund parte din ea fu smulsd mdrii, prin indiguiri (doar numele
unuia din cele dou6 mari poffuri, Amsterdam, socotit Venelia
14 15
rrrrdului, asta gi inseamnd, digul de pe Amstel), nimic nu-i mai
liresc decdt o ;osea cu lac in dreapta gi lac in stdnga, dar pentru
cineva neobignuit, senzalia e stranie. Zona e un amestec de sate
cLr proprietdJi ale oamenilor boga{i gi extrem de bogafi. primii
iru case lacustre foarte greu accesibile, practic izolate, ultimii
castele, nu sunt doud la fel, de la stilul local, tradi{ional la cel
renascentist, cu debarcadere proprii toate. infloreqte o industrie
a vaselor, de toate mdrimile. in schimb, prin forfa lucrurilor,
potenlialul turistic e subdezvoltat, pufine restaurante, n-am
vdzut hoteluri. E o realitate specificd locului, proprietarii au
construit acolo ca sd scape de lume, banii le vin din alte surse.
in zond" e gi un castel al familiei regale, Drakenstein, dar inafara spaliului lacustru, in plind pddure. Nume neobiqnuit, ar
putea insemna Piatra Dragonului. Sau stdnca? int6lneqti totugi
multe'magini qi foarte multe biciclete. Departe, ins6, de a fi aqa
de multe precum in localitdfile urbane gi rurale. Olanda e plin6
de canale inguste, pe care vara nu vezi bdtci, dar iama se
pattneud,. Cel mai mare lac, cu satul aferent, numite identic,
Lostdrecht, il inconjurdm cam intr-o ord. Cum viteza limitd in
zond oscileazd. intre 40 qi 60 l<rn/h, aq putea evalua diametrul
mediu la 15-20 km. Comparabil, ca intindere, cu Snagovul, inunele porfiuni sunt gi baze sportive de canotaj. Vegetalia e
corespunzdtoare mediului local, dar malurile sunt bordate de
pddrri.
Dar viqina din glazura desertului fu explicalia morilor
de vdnt olandeze. Cu prilejul opririi ldngl un4 de muzeu. Mai
intAi rolul lor: elemente de reglaj ale sistemului acvatic. Unul
conceput de secole, cu scopul de a nu produce diferenlieri
inechitabile, datorate curgerii naturale, in alimentarea cu apd a
fiecdrei gospoddrii. Al doilea element al sistemului integrat de
reglaj il cotrstitr.tie ecluzele. Iar al treilea, sistemul de senzori, e
cel mai simplu: adAncimea misuratd a apei pe fiecare canal.
Morile aveau ro1 de stalii de pompare. Morile de vant. Pentru
industria mordritului se foloseau mori de ap6, doar apd e, har
domnului, din plin. Sistemul funcfioneazd qi acum, dar 1a
nivelul tehnologic actual. Iatd de ce morile de vAnt, celebre, au
devenit, cdte mai sunt, izolat%mrrzee. Toate asteagazdamtle
explicd cu rdbdare, ca unui neofit. Nici nu sunt altceva in
materie qi nici nu md simt. Doar un inv6!5cel care face
conexiuni. Doar asta mi-e firea.
Poate cd totuqi n-ar trebui trecut prea repede pete
sistemul de reglaj al nivelului in reteaua de canale' Cdmpia
olandeza e mult mai platd decAt c6mpia Dundrii. Dar nu e
perfect plat6. Suprafala unui lac e pland, dacd lacul e izolat.
Dacd comunicd cu alte cursuri de ap5, respectiv canale, numai
dacd w fi perfect pland apan-ar curge. Curge dacd alimerrteazd
lacul qi dacd preia deversarea din el. Dar pe ansamblul c6mpiei,
orice denivelare a solului ar determina curgerea apei de la cote
L6
mai ridicate la cote mai scdzute. Dupd un timp determinat,
canalele situate intr-o zonl mai inaltd fie gi cu un metru s-ar
dezgoli de apd. Iar solul nu poate fi fbcut perfect plan. Nu ar fivorba numai de dreptul proprietarilor riverani la cota lor de
nivel, ci de instabilitatea esentiald a sistemului de canale. Care
e definitorie pentru Olanda. De aceea s-a implementat in timp
sistemul de reglaj, bu,at pe mdsurdtoarea ad6ncimii pe fiecare
canal gi setul de stdvilare manevrabile. Istoriceqte, reglajul se
fdcea manual, la tehnologia actuald, cum am spus, sistemul e
automat gi integrat.
Moara l6ngd aare atrr oprit e plasatS, firesc, l6ngd un
canal, aproape de o ecluzd.Ecluzatrebuie sd afli unde e, ca s-o
vezi. Ce vezi de la distanJd e o roatd ca un vinci de ancor6, cu
opt brale, dar in plan vertical. Lanfurile pe care le trage
malreyreazd. ecluza. Dar nici pe departe lucrurile nu se opresc
aici. Cdci altd,roatd,, identicd, tot verticald, e plasatd exact l6ngd
moard". Lanfirile ei trag, orientdnd moara cu planul aripilor
frontal, pe direcJia vdntului. Partea de sus, mobild, rotativd injurul unui ax vertical, infipt temeinic in pdmdnt, in mijlocul
pdrfii fixe, de jos. $i ultimul element care sugere,az\ asociayia
ce-o fdcui. Pozi[ia fixatd pentru cdt timp vdntul nrr-pi schimba
direcfia se ob{inea rotind capetele lanlurilor de tracf irrne in jurul
unor piloni cu forma de babale. Da, ca pe cheiurile portuare.
Care piloni inchipuie un cerc in jurul axului morii. Logic. Dar
L7
elementele mecanice par imprumutate din murn6.. Pentru un
neam de marinari nimic nu pare mai firesc. Dupd fenicieni,
cretani, greci (ca termen generic, nedeosebind intre ahei qi
eleni), dupd vikingi, venelieni qi genovezi, dupd spanioli qi
portughezi (a cdror expansiune se datoreazd academiei gi
bibliotecii prinfului Enrique zis Navigatorul), olandezii au fost
inaintea francezilor qi a englezilor marii navigatori ai lumii
postrenascentiste, modeme ai zice, intemeind imperii coloniale.
Uite-aga au ajuns dgtia dintr-o mlaqtind un imperiu, spunea un
prieten, cu ani in urmd, pe vremea cAnd Olanda juca (qi
pierdea) doud finale consecutive de campionat mondial de
fotbal. Iar tpoteza plauzibild a transfbrului de tehnologie
marindreascd spre or ganizarca teritoriului face legdtur a. Gazda,
cdreia ii expun, intrerupAnd prezentarea, tpoteza mea, clatind
sceptic din cap: d4 e posibil, spune tezervat, cu politelea celui
care se indoieqte de ce va fi gAndit altcineva, darla care nu se
gAndise personal. in fine.
A patra zi, practic cea mijlocie a sejurului, scoldnd din
socoteald prima zi, a zborului qi a acomoddrii qi ultima, care va
fi cea mai grea, a zborului invers qi pentru care tocmai aflu cd
incd nu am solulie operafional5, o iau de unul singur la Utrecht,
sd vdd baremi Domul. DacS tumul se intrevedea qi ieri de pe
drum, in unele pur:rcte qi drumul de la gara centrald,, aldnxata
nucleului staliilor de autobuze e lesnicios, tumul se vede de la
js
18
rlistanti, surpriza vine de aproape: e complet separat de corpul
catedralei. Abia indrurtru vezi o explicafie care cere informare
Lrlterioard: o schild de plan a clddirii, in doud vadante: inainte qi
clurpd uragan. Care uragan? O sd aflu, deocamdatd pare sd filbst unul care sd fr dfudmat aripa dintre tum gi o absidd laterald,.
Care, completd, conform schilei, ar fi datansamblului formd de
cruce privitd de sus. Sigur cd toate bisericile cregtine au aceastd
lbrmd, dar abia sugeratS, mai accentuatd la unele catedrele.
Domul e prima catedrald, vdzutd, care, in presupusa formd
inifiala accentueazd forma de cruce la propor-fiile clasice.
inclind spre gotic din exterior, numai bolfi ogivale, idem in
interior, dar natura lutheran[ se eviden\iaz6, prin tipicd
sobrietate. Ce n-am mai vdzut pdnd acum in nici un ldcag de
cult cregtin e dispozilia neobiqnuitd a bdncilor, perpendicular pe
linia scaunelor, cei care qed pe bdnci privind nu spre altn, ci
spre participanJii la liturghie aqeza\ipe scaune. Configuraf ia are
oarecum, pdstrAnd proporliile, aerul parlamentului britanic.
Amvonul, opus mesei liturghiale de la intrarea liberd in altar
(pe dos decdtla bisericile oftodoxe), la fel de sobrd, iar orga de
deasupra aduce, firesc, cu cea de la biserica lutherani de ldngd
catedrala catolicd Sfentul Iosif din Bucureqti.
E momentul sd md intorc laziua de luni. Care avu patru
timpi. O croazierd"pe canalele Amsterdamului, oferitd de artista
care-qi luase in serios oficiile de gazdd,, cdrmaciul fiind un
19