gospodarirea apelor

Cod proiect: 128/2005

Denumire proiect: DOCUMETATIE TEHNICA NECESARA PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI DE GOSPODARIREA APELOR – FERMA NR.8

Beneficiar: S.C. AGRO-NUTRISCO IMPEX S.R.L.

CUPRINSUL DOCUMENTATIEI

A. PIESE SCRISE

Foaie de capat

Lista de semnaturi

CUPRINSUL DOCUMENTATIEI...................................................................................................................................1

1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI................................................................................5

1.1 DENUMIREA INVESTITIEI.....................................................................................................................................51.2 ELABORATOR......................................................................................................................................................51.3 BENEFICIAR..........................................................................................................................................................51.4 LOCALIZAREA OBIECTIVELOR DE INVESTITIE......................................................................................................51.5 PREZENTAREA CONDITIILOR SPECIFICE (AMPLASAMENTULUI)............................................................................6

1.5.1 Asezari umane si alte obiective de interes public...........................................................................................61.5.2 Elemente de geologie......................................................................................................................................61.5.3 Hidrogeologie.................................................................................................................................................71.5.4 Hidrologie.......................................................................................................................................................71.5.5 Potentialul seismic al zonei............................................................................................................................71.5.6 Resursele de apa.............................................................................................................................................71.5.7 Clima..............................................................................................................................................................71.5.8 Poluarea istorica............................................................................................................................................7

1.6 DESCRIEREA ACTIVITATII.....................................................................................................................................81.7 PROCESELE TEHNOLOGICE (DIAGRAMA PROCESELOR INSTALATIILOR)...............................................................81.8 SCHEMA GENERALA A LUCRARILOR, , CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SAU A FOLOSINTEI DE APA................9

2. INTRARI DE MATERII PRIME..........................................................................................................................10

2.1 MATERII PRIME SI MATERIALE UTILIZATE..........................................................................................................102.1.1 Efectivele de animale....................................................................................................................................102.1.2 Alte materii prime.........................................................................................................................................10

2.2 CERINTE BAT PENTRU REDUCEREA POLUARII...................................................................................................112.3 UTILIZAREA APEI...............................................................................................................................................12

2.3.1 CONSUMUL DE APA..................................................................................................................................122.3.2 CERINTELE BAT PENTRU UTILIZAREA APEI........................................................................................132.3.3 Sistemele de canalizare................................................................................................................................15

3. PRINCIPALELE ACTIVITATI............................................................................................................................17

3.1 INVENTARUL SI DESCRIEREA PROCESELOR........................................................................................................173.1.1 Sistemul de adapostire..................................................................................................................................183.1.2 Incalzirea halelor.........................................................................................................................................19

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 1/57

Documentatie tehnica necesara pentru obtinerea Autorizatiei de gospodarie a apelor

FERMA NR. 8 – S.C. AGRO-NUTRISCO IMPEX S.R.L.

3.1.3 Ventilarea halelor.........................................................................................................................................193.1.4 Iluminat.........................................................................................................................................................193.1.5 Curatarea halelor.........................................................................................................................................193.1.6 Nutritie..........................................................................................................................................................203.1.7 Materii prime utilizate..................................................................................................................................213.1.8 Asigurarea apei de baut...............................................................................................................................213.1.9 Colectarea si transferul apelor uzate...........................................................................................................223.1.10 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor solide..................................................................22

3.2 INVENTARUL PRODUSELOR (IESIRILOR).............................................................................................................223.3 INVENTARUL DESEURILOR. IMPACTUL ASUPRA APELOR....................................................................................223.4 DIAGRAMELE ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE INSTALATIEI..............................................................................243.5 SISTEMUL DE EXPLOATARE. MONITORIZAREA APELOR......................................................................................25

3.5.1 Monitorizarea apelor....................................................................................................................................253.5.2 Conditii anormale de functionare................................................................................................................27

3.6 CERINTE CARACTERISTICE SPECIFICE PROCESULUI DE PRODUCTIE BAT............................................................283.6.1 Tehnici de management................................................................................................................................283.6.2 Materii prime si materiale............................................................................................................................283.6.3 Folosirea apei...............................................................................................................................................283.6.4 Adapostirea puilor........................................................................................................................................283.6.5 Tehnici de nutritie.........................................................................................................................................283.6.6 Managementul dejectiilor.............................................................................................................................293.6.7 Controlul emisiilor.......................................................................................................................................293.6.8 Mirosuri........................................................................................................................................................293.6.9 Deseuri.........................................................................................................................................................293.6.10 Energie.....................................................................................................................................................303.6.11 Accidente..................................................................................................................................................303.6.12 Zgomot.....................................................................................................................................................303.6.13 Monitorizarea...........................................................................................................................................303.6.14 Sistemul de management al mediului.......................................................................................................303.6.15 Plan de prevenire si management al situatiilor de urgenta.....................................................................32

4. EMISII SI REDUCEREA POLUARII..................................................................................................................33

4.1 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME IN APA DE SUPRAFATA SI CANALIZARE...............................334.2 SURSE DE EMISIE. SISTEME DE EPURARE PENTRU FIECARE SURSA DE APA UZATA. METODE DE MINIMIZARE A CANTITATII DE APA CONSUMATA....................................................................................................................................334.3 MINIMIZAREA CONSUMULUI DE APA. STUDII.....................................................................................................344.4 APE METEORICE. ZONE IN CARE EXISTA UN RISC DE CONTAMINARE A APELOR DE SUPRAFATA.......................354.5 COMPOZITIA EFLUENTULUI EPURAT..................................................................................................................354.6 TOXICITATEA EFLUENTULUI EPURAT.................................................................................................................364.7 DESCRIEREA STATIEI DE EPURARE.....................................................................................................................364.8 BY-PASS-AREA SI PROTECTIA STATIEI DE EPURARE...........................................................................................384.9 PIERDERI SI SCURGERI IN APA DE SUPRAFATA, CANALIZARE SI APA SUBTERANA.............................................384.10 IMPERMEABILIZAREA STRUCTURILOR INSTALATIEI...........................................................................................394.11 ALTE RISCURI ASUPRA SOLULUI, ELEMENTE CE CONDUC LA EMISII NECONTROLATE IN APA............................394.12 EMISII IN APE SUBTERANE.................................................................................................................................40

4.12.1 Monitorizarea calitatii apelor subterane.................................................................................................414.12.2 Tipul monitorizarii si frecventa, substantele monitorizate, amplasamentul punctelor de monitorizare si caracteristicile tehnice ale lucrarilor de monitorizare.............................................................................................414.12.3 Masuri de precautie necesare prevenirii poluarii apelor subterane.......................................................424.12.4 Masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, precum si al conductelor, recipientilor si rezervoarelor prin care tranziteaza, respectiv sunt depozitate substante periculoase

424.13 RECEPTORI.........................................................................................................................................................43




4.13.1 Delimitarea suprafetei pe care se desfasoara procesul sau perimetrul amplasamentului utlilizat pentru instalatii noi si instalatii existente.............................................................................................................................43

5. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR......................................................................................43

5.1 SURSE DE DESEURI.............................................................................................................................................43

6. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR.......................................................................................................44

6.1 ACCIDENTE DIN CAUZE NATURALE...................................................................................................................446.2 ACCIDENTE INDUSTRIALE..................................................................................................................................456.3 PLAN DE MANAGEMENT AL ACCIDENTELOR......................................................................................................45

7. MONITORIZARE...................................................................................................................................................47

7.1 MONITORIZAREA EMISIILOR IN APA. MASURI PROPUSE PENTRU MONITORIZAREA EMISIILOR...........................477.2 MONITORIZAREA DESEURILOR SI RAPORTAREA LOR.........................................................................................487.3 MONITORIZAREA APELOR IN SITUATIA FUNCTIONARII NORMALE......................................................................507.4 MONITORIZAREA APELOR PE PERIOADELE DE FUNCTIONARE ANORMALA.........................................................51

8. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA. SINERGII................51

9. LIMITELE DE EMISIE.........................................................................................................................................52

9.1 EMISII IN RETEAUA DE CANALIZARE PROPRIE ASOCIATE CU UTILIZAREA BAT-URILOR PENTRU TIPURI SPECIFICE DE ACTIVITATE: SUBSTANTA SI PUNCTELE DE EMISIE....................................................................................529.2 EMISII IN RETEAUA DE CANALIZARE ORASENEASCA SAU CURSURI DE APA DE SUPRAFATA: SUBSTANTA SI PUNCTELE DE EMISII.......................................................................................................................................................52

10. IMPACT...............................................................................................................................................................53

10.1 EVALUAREA IMPACTULUI EMISIILOR ASUPRA APELOR PREZENTAT IN STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SAU IN BILANTUL DE MEDIU.............................................................................................................5310.2 LOCALIZAREA RECEPTORILOR, A SURSELOR DE EMISII SI A PUNCTELOR DE MONITORIZARE............................5310.3 MANGEMENTUL DESEURILOR.............................................................................................................................54

11. programul de etapizare..........................................................................................................................................54

B. PIESE DESENATE1. Plan de incadrare in zona

2. Plan de situatie - retele alimentare cu apa si canalizare

Intocmit,

Ing. Ana Daraban




DOCUMENTATIE TEHNICA NECESARA PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI DE

GOSPODARIRE A APELOR

FERMA NR. 8

S.C. AGRO-NUTRISCO IMPEX S.R.L.




1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI

1.1 DENUMIREA INVESTITIEI

„Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate de la ferma nr. 8 din orasul Mihailesti, judetul Giurgiu”.

1.2 ELABORATOR

Sediu: Str. Sanatescu, nr. 53, sector 1, Bucuresti

Telefon: 319.32.11/12, fax: 319.32.15

S.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L. Bucuresti detine certificat de atestare emis de MAPPM pentru elaborarea proiectelor si studiilor de gospodarirea apelor si ingineria mediului legata de ape, precum si pentru intocmirea documentatiilor tehnice necesare pentru obtinerea avizelor/autorizatiilor de gospodarirea apelor (Nr.125GAbde 1/29.12.2004-anexat).

1.3 BENEFICIAR

S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L.

Sediu: sat Draganescu, strada Abatorului, nr. 2A, oras Mihailesti, judetul Giurgiu

Amplasament Ferma nr. 8: sat Draganescu, Strada Abatorului, oras Mihailesti vis-a-vis de sediu.

Telefon/fax: 0723 181 981 / 0246/277876

Cod fiscal : R 134421621 / J 52/366/2003

Cont : RO80CBIT4210101982002000 B.C.I.T. S.M.B.

1.4 LOCALIZAREA OBIECTIVELOR DE INVESTITIE

Ferma 8 este amplasata in satul Draganescu, oras Mihailesti, judetul Giurgiu, pe terenul inscris in Foaia bunului imobil nr. cadastral al imobilului 102.

Suprafata terenului este de 35.710,148 mp teren intravilan din care suprafata construita este de 11.151,760 mp.

Accesul in ferma se realizeaza din strada Abatorului, care in dreptul sediului SC AGRO NUTRISCO SRL, se bifurca la dreapta din drumul judetean 412 Mihailesti-Bolintin Vale. (Anexa 1-Plan de incadrare in zona)

Zona studiata se incadreaza in marea unitate geomorfologica “Microplaca Moesica” amplasata intre limita dintre Campia Romana si Dunare. Amplasamentul lucrarilor se gaseste in bazinul hidrografic Arges - Vedea, codul cadastral aferent fiind X – 1.

Clasa de importanta a lucrarii conform STAS 4273 – 83 pentru constructii hidrotehnice (retea de canalizare, bazine vidanjabile si statie de epurare) este III.

Prezenta lucrare, reprezinta Documentatia tehnica necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Gospodarire a Apelor pentru: ”Ferma nr. 8” S.C. AGRO-NUTRISCO IMPEX SRL.




1.5 PREZENTAREA CONDITIILOR SPECIFICE (AMPLASAMENTULUI)

Ferma nr. 8 este amplasata in satul Draganescu, oras Mihailesti, judet Giurgiu, pe terenul inscris in Foaia bunului imobil nr. cadastral al imobilului 102.

Suprafata terenului este de 35.710,148 mp teren intravilan din care suprafata construita este de 11.151,760 mp.

In baza Contractului de vanzare-cumparare cu S.C. NUTRISCO IMPEX SRL conform incheierii de autentificare nr. 518/ 18.10.2000, S.C AGRO NUTRISCO IMPEX SRL a cumparat doua ferme, ambele inscrise in cartea funciara 4/N a localitatii sat Draganescu, oras Mihailesti, jud. Giurgiu:

Ferma nr. 8 Mihailesti compusa din teren extravilan in suprafata de 35.710,148 m2 si constructiile edificate pe acesta formate din: 10 hale, sopron, birouri, post trafo, toate constructiile din BCA acoperite cu carton bituminat, avand numar cadastral al imobilului 102

Ferma nr. 6 Mihailesti compusa din teren extravilan in suprafata de compusa din teren extravilan in suprafata de 35.710,148 m2 si constructiile edificate pe acesta formate din: 8 hale si magazie, construite din BCA, acoperite cu placi din azbociment, avand numar cadastral (provizoriu) al bunului imobil 103.

In prezent, Ferma nr. 6 nu este populata, aceasta va avea o alta destinatie. Astfel, Ferma avicola care face obiectul prezentei documentatii este Ferma nr. 8, cu toate ca in limbajul lucratorilor si al vecinilor, ambele ferme continua sa fie cunoscute sub numele de ”ferma 6”.

Fata de cladirile mentionate in Planul de situatie atasat titlului de proprietate a fost amenajata o alta cladire identificata prin codul B si avand destinatia de birou.

1.5.1 Asezari umane si alte obiective de interes public

Ferma nr. 8 este situata in vecinatatea urmatoarelor obiective (Planul de incadrare in zona):

- la Est – strada aflata la cca. 100 m de gardul fermei, intre gard si strada sunt amplasate cladirea unei mori si locuinte

- la Sud – strada, pe partea cealalta se alfa incinta Abatorului detinut de SC AGRO NUTRISCO IMPEX SRL amplasta pe malul Lacului Mihailesti;

- Sud – Vest si vest – SC AVICOLA DRAGANESCU SA, pe o latime de cca. 150 m DJ 412 A Mihailesti – Bolintin Vale, zona locuita a satului Draganescu pe partea stanga a DJ

- la Nord-Vest si Nord – Ferma de palmipede si Ferma nr. 6, in prezent nefunctionala.

1.5.2 Elemente de geologie

Zona studiata se incadreaza in marea unitate geomorfologica „Microplaca Moesica”, amplasata intre limita Campia Romana si Dunare.

Formatiunile sedimentare sunt din neozoic, cuaternar-pleistocen, reprezentat prin aluviuni, loess si terase. Aluviunile, reperezentate de nisip si pietris se gasesc pe un fundament vechi. Din punct de vedere al miscarilor crustale actuale, zona prezinta o sensibilitate relativa.

In zona stratul litologic conform forajului de observatie executat de SC GEASOL SA in august 2005 este alcatuit din:

- sol vegetal: grosime intre 0.3 si 1 m;

- argila nisipoasa pana la adancimea de 10 m,




- marna nisipoasa intre 10 si 35 m,

- argila sub 35 m.

1.5.3 Hidrogeologie

Panza freatica este intalnita in stratul de marna nisipoasa situat intre 10 si 35 m adamcime. Studiile de specialitate privind calitatea apei freatice, efectuate pentru inventarierea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole au pus in evidenta faptul ca terenurile din zona Mihailesti nu sunt zone vulnerabile. Se mentioneaza ca in judetul Giurgiu exista trei localitati (Gradinari, Comana si Gostinari) inventariate ca ”zone vulnerabile”; dintre acestea, cea mai apropiata este comuna Gradinari situata la distanta de cca. 8,5 km nord-vest.

1.5.4 Hidrologie

Reteaua hidrografica din zona este reprezentata de raul Arges si acumularea Mihailesti, al carui mal drept se afla la fermei la cateva zeci de metri distanta.

1.5.5 Potentialul seismic al zonei

Conform zonarilor seismice (STAS 11100/1-93 si Normativ MLPAT P100/1992), zona de amplasament se defineste prin intensitatea seismica J=4, zona seismica D, cu coeficient seismic Ks=0.16. Perioda de colt, este TC=0.7 sec.

Coeficientul de seismicitate Ks se defineste ca raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului, considerata cu o perioada medie de revenire de 50 ani si acceleratia gravitationala.

Perioada de colt, se defineste ca durata unei dezvoltari a formei proprii de vibratie (adica o singura abatere a pozitiei constructiilor de la normal).

1.5.6 Resursele de apa

Apa subterana a fost intalnita la adancimea de -5,20 m cu posibilitati de urcare pana la -1 m, de la suprafata terenului actual.

1.5.7 Clima

Climatul corespunzator zonei se incadreaza in tipul temperat continental cu usoare nuante excesive. Temperaturile medii lunare variaza intre -3,5oC (ianuarie) si 22,2oC (iulie). Fenomenele de inghet se produc in cca. 80% din ierni. Grosimea stratului de zapada este de 8-10 cm, iar durata medie anuala este de 36,3 zile. Directia vanturilor dominante este de la nord-est 23,2%.

Directia dominanta a vantului este din sectorul estic spre nordic. In ceea ce priveste zonarea potentialului vantului se precizeaza ca zona Mihailesti este in zona IV, reprezentand 2 500 ore/an, cu viteza vantului mai mare de 4 m/s.

Numarul anual de zile senine este de 80 – 100. Precipitaţiile medii anuale ating cifra de 540 mm/an (medie multianuală); cantitatile lunare maxime s-au inregistrat in iulie (92 mm) iar cele minime in ianuarie (21,9 mm).

1.5.8 Poluarea istorica

Folosinta anterioara a terenului a fost de ferma agricola si avand in vedere existenta a altor doua




ferme in apropiere este posibila incarcarea solului si a panzei freatice cu nutrienti, compusi ai fosforului si azotului, acestia nu sunt poluanti ai solului dar pot conduce la poluarea panzei freatice.

Deoarece situatia pe amplasamentul fermei nr. 8 a fost imbunatatita continuu din momentul preluarii fermei de la fostul proprietar, este de presupus ca eventuala poluare din zona se datoreaza mai ales activitatii anterioare pe amplasament si pe amplasamentele vecine.

1.6 DESCRIEREA ACTIVITATII

S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. isi desfasoara activitatea la punctul de lucru din Mihailesti-Giurgiu, unde detine:

Ferma 1 si 3;

Ferma 6 si 8;

Abatorul vechi si birouri;

Abatorul nou si cladirea social-administrativa (in executie).

In ceea ce priveste dotarea, la infiintarea firmei aceasta s-a realizat prin cumpararea fermelor si a abatorului (cu terenurile aferente) cu utilitatile de la societatile SC AGRONUTRISCO SA si SC NUTRISCO IMPEX SRL care aveau acelasi obiect de activitate.

S-au adus imbunatatiri multiple pentru ca activitatea sa se desfasoare in conditii calitative si fiabile si care constau in achizitionarea din mijloace proprii (profit reinvestit) de utilaje performante.

Demararea activitatii s-a realizat cu sprijinul imprumuturilor acordate de RAIL LIMITED – ANGLIA si asociatul principal MOUBARAK SLEIMAN.

Activitatea societatii se desfasoara conform organigramei S.C AGRO-NUTRISCO IMPEX S.R.L, astfel: conducerea societatii este asigurata de Consiliul Administrativ format din cei trei asociati; aparatul productiv este format din Fabrica de Nutreturi Concentrate, doua Ferme nr.1 si nr. 8 si Abatorul; compartimentele functionale ale societatii sunt reprezentate de secretariat, casierie, personal si contabilitate.

Activitatea fermei consta in cresterea puilor de carne ce se desfasoara astfel: puii de 1 zi sunt adusi din Olanda, durata unui ciclu de productie fiind de 42 de zile si 21 de zile vid sanitar pentru curatare si dezinfectare, adapostirea se face in 10 hale identice, fiecare cu o capacitate medie de 20.000 pui/serie, un total de 200.000 pui/an, greutatea atinsa la sacrificare este de 2.35 kg/pui.

1.7 PROCESELE TEHNOLOGICE (DIAGRAMA PROCESELOR INSTALATIILOR)

Procesul tehnologic consta in succesiunea urmatoarelor etape tehnologice:

cresterea puilor in serii de 42 de zile; cresterea puilor se realizeaza pe sol, cu asternut

permanent de rumegus;

dupa 42 de zile puii se sacrifica la abatorul propriu;

urmeaza o perioada de igenizare a probelor; asternutul si dejectiile se preiau de catre

terti si este folosit ca ingrasamant;




dupa abatorizare, igenizare si dezinfectie, urmeaza o pauza minima de 21 de zile, ca

repaus sanitar.

Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma Ferma nr. 8 sunt:

procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se bazeaza pe

procese metabolice

activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:

- adapostire si curatarea adaposturilor

- colectarea si transferul dejectiilor si a apelor uzate

- administrarea hranei

- administrarea apei de baut

- asistenta medicala de specialitate

activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor lichide si solide

Succesiunea proceselor de productie se prezinta schematic in diagrama din figura nr.1.

Fig. 1: Schema generala a activitatilor la Ferma avicola nr. 8

Diagramele proceselor specifice activitatii Fermei nr. 8 sunt prezentate in subcapitolul 3.4.


Adaposturi de animale

Descarcare sau incarcare animale

Depozitarea cadavrelor

Procesareexterna

Furnizare hrana

Dozare hrana

Ape de spalare

Dejectii solide si ape de spalare

Dejectii solide

Stocare in fose vidanjabile

descarcare in statie de epurare

Transport

Aplicare pe terenuri arabile



1.8 SCHEMA GENERALA A LUCRARILOR, , CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SAU A FOLOSINTEI DE APA

Alimentarea cu apa in scop potabil si tehnologic la Ferma nr. 8 se face din sursa proprie din incinta Abatorului functional apartinad S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L.

Sursa proprie o constituie un foraj amplasat in incinta unitatii cu urmatoarele caracteristici:

- adancimea: H= 114 m,

- debit: Q= 4,0 l/s,

- electropompe submersibile tip TWU 4-1619-DM cu Qmax = 22 m3/h.

Aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare din incinta Fermei nr. 8 se face prin intermediul unei conducte din PVC cu lungimea de 350 m. Inmagazinarea apei se face in rezervor suprateran din fibra de sticla, cu capacitate de 3000 litri. Aceasta capacitate asigura si rezerva intangibila pentru incendiu.

Distributia apei spre hale, cladirea de birou si filtrul sanitar se face prin intermediul unei retele de distributie din conducte PVC cu diametrul cuprins intre 2”-1/2” cu lungimea de circa 800 m.

2. INTRARI DE MATERII PRIME

2.1 MATERII PRIME SI MATERIALE UTILIZATE

2.1.1 Efectivele de animale

Adapostirea si cresterea puilor se realizeaza in 10 hale de dimensiuni identice, fiecare cu o suprafata utila de 1.115 m² si cu o capacitate de adapostire medie de 20.000 pui/hala.

Principala materie prima o constituie efectivele de 200.000 capete pui/ serie. Puii de 1 zi sunt adusi din Olanda si ating la sacrificare o greutate de cca. 2,35 kg. Durata unui ciclu de productie este de 42 zile productive + 21 zile pauza pentru curatirea si dezinfectarea halelor. Rezulta un numar de 5,8 serii de pui pe an.

2.1.2 Alte materii prime

Ca materiale periculoase se semnaleaza doar gazele naturale folosite pentru incalzire si vaccinurile.

Celelalte materiale nu sunt periculoase, nici prin compozitia chimica si nici prin modul de depozitare; din acest motiv, nu a fost luata in considerare nici o alternativa de inlocuire a acestora.

Informatii privind caracteristicile celorlalte materii prime si materiale utilizate sunt prezentate in tabelul nr. 2.1.2-1.




Tabel 2.1.2-1 Materii prime si auxiliare utilizate la Ferma nr. 8

Materii primeProces tehnologic /activitatea in care se utilizeaza

Natura Chimica(Compozita)

Cantitati zilnice/anuale/capacitatimaxime

Destinatie Mod dedepozitare

Periculozitate pentrumediu (prin naturachimica sau mod de depozitare)

Nutreturi combinate

Hrana pui Conform reteta cca 6870 tone/an

100%metabolizat

Se prepara la FNC in ferma nr. 1, se depoziteaza pe amplasament in buncarul cu care este prevazuta fiecare hala.

Nu

Apa pentru consum menajer si in scopuri tehnologice din care

Apa de baut pentru pui Prelevata din

subteran; calitate potabila

cca. 9.323 m3/an

sau cca. 25,54 m3/zi

Partial metabolizata,partial eliminata si evacuata o data cu dejectiile

In rezervorul de inmagazinare din beton, structurat pe 3 nivele, la nivelul inferior este rezerva de incendiu, V=300 m³

Nu

Spalare hale pui cca. 116 m3/an Evacuat in fose vidanjabile Nu

Rezerva pentru incendiu

-Rezerva pentru incendiu

Nu

Energie electrica

Iluminat interior si exterior; incalzitoare in hale; functionare motoare linii furajare, electropompe si ventilatoare.

-

Cca. 30.000 KWh/luna energie activa

Cca. 20.000 KWh/luna energie reactiva

-Se preia din Sistemul Energetic National.

Nu

Gaze naturaleIncalzire hale si spatii administrative

Cca. 360.000 m3

Se preia din reteaua Distigaz

Nu

MotorinaMijloace auto si functionare grup electrogen

Se cumpara de la unitati specializate

Nu

Talas Asternut in hale Material lemnos

Cca. 400 tone/an

Nu se depoziteaza in ferma, se aduce direct de la furnizori cantitatea necesara

Nu

Medicamente Medicatia necesara puilor (administrate prin dozator in apa de baut in amestec cu lapte)

Vitamine100 kg/an

1600 l/an

Absorbit in organism

In frigider special la Filtrul sanitar

Nu

VaccinuriVaccinuri specifice, nedeclarate

8.500.000 doze Da, datorita naturii biologice

Materiale degresante si dezinfectante

Dezinfectia/igenizarea halelor dupa fiecare ciclu de productie

VIROCIDFOGNET

3.000 kg/an1.300 l/an

Evacuat o data cu dejectiile

In bidoane de plastic, depozitate in magazia inchisa

Nu

2.2 CERINTE BAT PENTRU REDUCEREA POLUARII

Descrierea conditiilor in care se desfasoara activitatea in Ferma nr. 8 si evaluarea conformarii acestora cu cerintele BREF ILF (BAT)se prezinta in capitolele urmatoare conform cu:

Analiza conformarii cu cerintele BAT pentru tehnicile de management se prezinta in




Asigurarea apei de baut

Adapostire, curatarea adaposturilor; colectarea si evacuarea dejectiilor

Nutritie prin tehnici de nutritie (numar faze de hranire si reteta/compozitia nutretului

combinat pentru fiecare animal) si consumul de furaj.

Asistenta sanitar-veterinara

Managementul dejectiilor - sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor.

2.3 UTILIZAREA APEI

2.3.1 CONSUMUL DE APA

Alimentarea cu apa in scop potabil si tehnologic la Ferma nr. 8 se face din sursa proprie din incinta Abatorului vechi, apartinad S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L.

Sursa proprie o constituie un foraj amplasat in incinta unitatii, cu urmatoarele caracteristici:

adancimea H = 114 m;

debit Q = 4.0 l/s;

electropompe submersibile tip TWU 4-1619-Dm cu Qmax = 22 mc/h.

Aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare se face prin intermediul unei conducte PVC cu lungimea de 350 m.

Panza freatica este intalnita in stratul de marna nisipoasa situat intre 10 si 35 m.

Inmagazinarea apei se face prin pompare de la statia de pompare echipata cu 3 pompe tip LOTRU 50 cu Q = 20 mc/h, prin intermediul unei retele de distributie din conducte din PVC cu Dn = 2” – ½”

si lungimea de 1600 m, cu racorduri la fiecare consumator. Gospodarirea de apa potabila este alcatuita dintr-un rezervor subteran de 100 mc capacitate.

In conformitate cu „Notificarea pentru punerea in functiune Nr. 7/06.02.2006” eliberata de Administratia Nationala Apele Romane – Directia Apelor Arges-Vedea Pitesti – Sistemul de Gospodarirea Apelor Giurgiu, necesarul total de apa si cerinta totala de apa prelevata din subtern si utilizata in scop menajer si tehnologic sunt:

1. Necesarul total de apa:

- in scop igenico-sanitar (personal angajat 23 de persoane, norma 60 l/om zi, personal administrativ 4 persoane, norma 170 l/om zi; spalare echipament personal angajat si dezinfectie autovehicule):

Q zi maxim = 2,18 mc/zi

Q zi mediu = 3,27 mc/zi

- in scop tehnologic (igenizare hale):



- in scop zootehnic:






- total necesar:

Q maxim = 50,55 mc/zi

Q mediu = 70.69 mc/zi

2. Cerinta de apa

- in scop igenico-sanitar:



- in scop tehnologic:



- in scop zootehnic:



- cerinta totala de apa:

Q mediu = 56,72 mc/zi

Q maxim = 85,08 mc/zi

Volum anual de apa 22.096 mc

Regimul de functionare este de 365 zile/an, 24 de ore/zi (260 zile/an – perioada de crestere pui; 105 zile vid sanitar).

3. Instalatii de masurare a debitelor si volumelor de apa captate si evacuate

Fiecare hala este prevazuta cu aparat de masura a volumelor de apa la intrarea in incinta Fermei nr. 8 inainte de rezervorul de inmagazinare.

2.3.2 CERINTELE BAT PENTRU UTILIZAREA APEI

Reducerea consumului de apa la fermele avicole poate fi realizata prin evitarea risipei la adaparea animalelor si prin reducerea tuturor celorlalte folosinte, care sunt legate direct de nevoile de apa. Folosirea cu grija a apei poate fi considerata ca facand parte din buna practica zootehnica si cuprinde o serie de actiuni si tehnici de management.

Sunt in uz toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa, atat in ce priveste consumul tehnologic (adaparea puilor), cat si a apei folosite pentru spalarea si igenizarea halelor.

Sistemul de adapare a animalelor este tip rotund/farfurie cu picuratori, evitandu-se astfel risipa de apa. Intrucat sistemul de crestere este la sol, spalarea halelor se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu de productie, dupa colectarea uscata a asternutului uzat si evacuarea acestuia in exteriorul halei, folosind masina de spalat cu apa sub presiune si cu un consum redus de apa.

Performantele si tehnicile de management privind utilizarea apei implementate de societate la Ferma nr. 8 in comparatie cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT) sunt prezentate in tabelele nr. 2.3.2-1 si nr. 2.3.2-2.




Tabel nr. 2.3.2-1: Performanta privind consumul de apa conform BAT (BREF ILF)

Limita la sursa Limita conform BREF Performanta societatii

Consum de apa pentru adapare (l/loc/an)

40 - 70 46.4 sau

(8 l/pui)

Consum de apa pentru igienizare hale (m3/m2)

0.002 – 0.02 0.002

Tabel 2.3.2-2: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei privind tehnicile de management privind utilizarea apei

Activitatea la ferma nr. 8 Cerintele BAT

BREF ILF

Conformare

(Da/Nu)

Actiuni necesare pentru conformare

a) Apa de baut

In fiecare hala: 4 linii de adapare cu cate 288 (in halele 1 – 5) si 282 (in halele 6 – 10) cupe de picuratori TOP, suspendate; in total in fiecare hala sunt 1152 si respectiv 1128 cupe de picuratori pentru alimentarea a max. 18 pui/cupa;

Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica.Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru pasari.

S-au inregistrat consumuri mai mici la sistemul cu picuratori decat cele rotunde datorita pierderilor mai reduse dar nu s-a ajuns la o concluzie care anume dintre ele este BAT

Da Nu sunt necesare.

Consum de cca. 8 l/pui sau 46.4 l/loc/an Consum mediu pentru apa de baut: 40-70 l/loc/an si an


Presiunea apei si inaltimile liniilor de adapare se regleaza in functie de varsta pasarilor, astfel incat pasarile sa aiba in permanenta acces la apa dar fara a se produce scurgeri si deversari

Calibrarea periodica a instalatiei de baut pentru evitarea deversarilor.


b) Curatarea si igenizarea halelor

Halele se curata uscat dupa fiecare ciclu de productie, apoi se spala cu masina de spalat sub presiune, folosind apa la temperatura naturala si dezinfectanti

Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de productie. Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei


Se foloseste o cantitate de 2 mc apa/hala de 1.115 m², rezulta un consum specific de 0.0017 m³/m² de pardoseala.

Consumul mediu de apa pentru curatenie per ciclu: 0.002 – 0.020 m³/ m² de pardoseala.


c) Monitorizarea consumului de apa

Exista apometru la fiecare hala Evidente privind consumul de apa

Nu Monitorizarea consumurilor de apa specifice pe activitati/serie




d) Detectarea si remedierea pierderilor necontrolate

Scurgerile se detecteaza prin control vizual si eventualele defectiuni se remedieaza cat mai repede posibil

Detectarea si remedierea scurgerilor

Da Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei.

Pentru identificarea principalelor oportunitati de imbunatatire a utilizarii eficiente a apei si data pana la care acestea vor fi realizate se vor lua urmatoarele masuri: „Monitorizarea consumurilor de apa specifice pe activitati” si „Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei”. Implementarea va fi permanenta, cu sursa de finantare proprie.

In urma examinarii terenului, halelor, instalatiilor si a constatarilor semnalate se considera a fi necesare urmatoarele masuri pentru minimizarea consumului de apa:

- evitarea risipei de apa folosita la adaparea pasarilor;

- modernizarea tuturor instalatiilor de adapat in scopul reducerii consumului de apa;

- reducerea consumului suplimentar de apa, respectandu-se insa normele privind consumul si cerinta de apa in scop potabil, zootehnic si tehnologic;

- existenta aparatelor de masura a volumelor de apa consumate, la fiecare hala;

- verificarea si repararea eventualelor probleme legate de scurgeri sau defectiuni in reteaua de alimentare si canalizare;

- intretinerea corespunzatoare a instalatiilor, rezervoarelor, etc

- inspectarea canalizarii interne (din hale) si a racordurilor cu caminele de stocare exterioare; refacerea tronsoanelor deteriorate, daca este cazul.

2.3.3 Sistemele de canalizare

Sistemul de canalizare al platformei din incinta Fermei nr. 8 este in sistem divizor.

Canalizare pluviala

Ferma nr. 8 nu detine un sistem de colectare a apelor meteorice, cea mai mare parte a acestora infiltrandu-se direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei si drumuri sau se scurg pe sol de pe acoperisuri si suprafetele betonate ale incintei.

Au existat rigole pluviale perimetrale, acestea fiind deteriorate si colmatate la preluarea fermei de catre actualul proprietar, o parte din acestea au fost refacute prin reprofilare si betonare. Rigola de pe latura sud-vestica se descarca intr-un put absorbant (camin) situat in apropierea portii de intrare in ferma. Initial, rigola de pe latura nord-estica dirija apele direct catre valea Argesului, amenajata ulterior prin Amenajarea Mihailesti, in prezent aceasta rigola fiind inchisa aval are rol de a stoca apele pluviale.

Este in curs de executie refacerea rigolelor din jurul spatiului central situat intre grupul de hale 1-5 si 6-10, care au rol doar de stocare a apelor meteorice, acestea sunt vidanjate periodic.

Trebuie sa se impuna conditii stricte pentru manevrarea asternutului uzat, astfel incat apele meteorice colectate sa nu vina in contact cu dejectiile si scurgerile de ape uzate.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate rezultate din activitatea fermei sunt reprezentate de:




- ape uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare din incinta filtrelor sanitare;

- ape uzate tehnologic, rezultate in perioada de igenizare a halelor.

Personalul fermei dispune de un grup sanitar cu apa curenta si filtru sanitar.

Apele uzate menajere sunt colectate intr-un bazin vidanjabil cu capacitatea de cca. 30 mc.

Q mediu.zi = 4.0 mc/zi.

Vidanjarea bazinelor de stocare se face cu vidanja o unitate abilitata.

Apele uzate tehnologice de la spalarea halelor rezulta in cantitati foarte mici deoarece se foloseste masina de spalat cu presiune foarte mare, care practic pulverizeaza jetul de apa. In acest fel, cea mai mare parte a apei se evapora. Cantitatile de apa uzata rezultate se descarca prin canalizarea interioara in bazinele de stocare situate in afara halelor.

Bazinele sunt construite din beton armat cu capacitatea de 10 – 12 m3 si sunt plasate cate doua pe latura lunga a fiecarei hale, la mijlocul aleilor betonate dintre hale.

Aceste bazine nu sunt functionale la parametrii proiectati, fiind prost intretinute. In acest sens in fata halelor 1 si 6, bazinele sunt acoperite cu capace varuite, insa in celelalte cazuri capacele lipsesc, adesea pe langa apa sunt aruncate sau aduse de vant diverse gunoaie.

Tuburile de canalizare prin care se descarca apele de spalare sunt in multe locuri deteriorate, astfel incat, daca apele uzate ar rezulta in cantitati mari, o parte insemnata s-ar deversa si infiltra in sol.

Compozitia apelor vidanjate se analizeaza trimestrial, de catre SGA Giurgiu (laboratorul H-H). Se mentioneaza ca, probele de apa sunt recoltate si trimise la laborator de catre personalul SC AGRO NUTRISCO IMPEX SRL, nespecificandu-se provenienta exacta; in acest fel, nu se stie exact daca apa analizata provine de la ferma nr. 8 sau de la Ferma nr. 1. Contractul incheiat cu SC AVICOLA SERVICE SA nu prevede obligativitatea analizei compozitiei apelor uzate.

In conformitate cu rezultatele analizelor efectuate pe proble de apa vidanjata in iunie si august 2006 valorile sunt in limitele prevazute de NTPA 002/2005 pentru descarcarea in statii de epurare si sunt prezentate in tabelul 2.3.3-1.

Tabel nr. 2.3.3-1: Rezultatele analizelor pentru apa uzata vidanjata din iunie si august 2006

Nr. Indicator Unitatea de masura

Valoarea admisa NTPA 002/2005

Valori laborator

08.06.2006

Valori laborator

22.08.2006

1 Materii in suspensie (MS) mg/dm³ 350 103 384

2 Reziduu fix mg/dm³ - 607 607

3 Consum chimic de oxigen- metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)

mg O2/dm³ 500 108,24 279,2

4 Azot total (N) mg/dm³ 30 4,46 1,94

5 Azotati (NO3) mg/dm³ - 15,56 8,1

6 Azotiti (NO2) mg/dm³ - 0,037 0,091

7 Fosfor total (P) mg/dm³ - 4,153 3,2

8 Detergenti sintetici mg/dm³ 5 0,82 0,15




In urma examinarii terenului, halelor, instalatiilor si a constatarilor semnalate se considera ca a fi necesare urmatoarele masuri pentru minimizarea consumului de apa:

verificarea si repararea eventualelor probleme legate de scurgeri sau defectiuni in

reteaua de alimentare si canalizare;

intretinerea corespunzatoare a instalatiilor, rezervoarelor, etc

inspectarea canalizarii interne (din hale) si a racordurilor cu caminele de stocare

exterioare; refacerea tronsoanelor deteriorate, daca este cazul.

Sunt prezentate in tabelul urmator activitatile specifice managementului apelor uzate privind conformarea cu cerintele BAT:

Tabel nr. 2.3.3-2: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor uzate

Activitatea in in Ferma nr. 8 Cerinte BAT Conformare (Da/Nu)Actiuni necesare pentru

conformare

Ape uzate menajere

Se colecteaza intr-un bazin vidanjabil, avand capacitatea de 30 mc fiecare si se descarca in statia de epurare exterioara amplasamentului.

Apele uzate menajere se vor descarca in canalizarea locala sau se pot colecta si transporta in vederea epurarii ulterioare intr-o statie de epurare.

Da Nu sunt necesare

Ape uzate tehnologice

Se colecteaza in bazine betonate (de 10-12 mc) vidanjabile si se descarca in statia de epurare.

In fermele de pasari, de obicei apa uzata este stocata in rezervoare si gospodarita separat, prin tratarea lor in statiile de epurare. Se va tine cont de reglementarile si normele de respectare a apelor uzate evacuate in emisar si statii de epurarare.

Da Nu sunt necesare

Ape pluviale

Infiltrare direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei sau drumuri. Rigolele de colectare a apelor pluviale de pe platformele betonate nu au punct de descarcare, acestea adesea sunt impurificate cu dejectii solide si sunt vidanjate ca apele tehnologice.

Apele care vin in contact cu dejectiile se vor gospodari la fel ca apele uzate tehnologice.Apele pluviale necontaminate pot fi:- lasate sa se infiltreze in sol;- colectate in rigole si descarcate in receptori naturali;- colectate separat si refolosite.

Da

Sunt necesare lucrari de finalizare a rigolelor din partea centrala intre grupul de hale 1-5 si 6-10.




3. PRINCIPALELE ACTIVITATI

3.1 INVENTARUL SI DESCRIEREA PROCESELOR

Ferma nr. 8 are ca profil de activitate cresterea pasarilor in conformitate cu normele si directivele Uniunii Europene si cerintele sanitar – veterinare in vigoare, ferma nr. 8 cuprinde 10 hale functionale, cu capacitatea de productie a unei hale de 20.000 pui/serie /hala, in total 200.000 pui/ferma.

In prezent in ferma nr. 8 prin specificul activitatii, se desfasoara urmatoarele procese de productie:

procese biologice de crestere a greutatii corporale a pasarilor care se bazeaza pe

procese metabolice;

activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:

- adapostirea si curatarea adaposturilor;

- colectarea si transferul dejectiilor solide si a apelor uzate;

- administrarea hranei;

- administrarea apei de baut;

- asistenta medicala de specialitate.

3.1.1 Sistemul de adapostire

Sistemul folosit pentru productia puilor de carne este de tipul la „sol”, cu evacuarea reziduurilor in stare uscata sau semisolida la finele ciclului de productie. Puii sunt crescuti pe asternut din rumegus (talas) in strat de 10-15 cm grosime, densitatea de populare a halelor este de maxim 18 pui/mp. O serie de crestere dureaza 42 de zile.

Adapostirea se realizeaza in 10 hale, fiecare cu o suprafata utila de 1.115 m² si capacitate 20 000 capete fiecare, identice ca dimensiuni si in general, ca dotare:

- dimensiuni: L = 90 m, l = 12,38 m, H = cca. 3,75 m la coama; suprafata = 1.115 m 2; volum = 4.181 m3.

- structura de rezistenta este formata din stalpi si grinzi din beton armat prefabricate pe care reazema chesoanele de acoperis;

- peretii sunt din BCA;

- acoperisul: a fost refacut recent si este format din mai multe straturi: de egalizare, amorsaj, termoizolant din polistiren si stratul final din membrana bituminoasa;

- usile: refacute recent din PVC la halele 6 - 10, in curs de refacere la halele 1 - 5;

- tencuieli exterioare si interioare: din mortar si zugraveli de var;

- pardoseli: strat de rezistenta din beton si strat de uzura din ciment sclivisit.

Compararea cu cerintele BAT arata ca sistemul este suficient pentru adapostirea pasarilor, fara masuri suplimentare de conformare.

Tabel 3.1.1-1: Conformarea cu cerintele BAT pentru activitatea desfasurata in cadrul Fermei nr. 8

Activitatea in Ferma nr. 8 Cerinte BAT




- Cresterea la sol pe asternut de talas de 10-15 cm grosime;

- Fiecare hala este incalzita cu aeroterme cu ardere completa;

- Instalatia de automatizare asigura reglarea temperaturii in functie de varsta puilor;

- Ventilare mecanica;

- Apa de baut se asigura prin intermediul unei instalatii dotata cu farfurii sau linii de picuratori TOP, suspendate, cu reglarea presiunii si inaltimii liniilor de adapare in functie de varsta pasarilor.

- Hala ventilata natural cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri;

- Hala bine izolata, ventilata cu ventilatoare, cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri.

3.1.2 Incalzirea halelor

Fiecare hala este dotata cu cate 14, respectiv 15 lampli de gaz metan marca ALKE, ardere completa a gazului combustibil cu control automat.

3.1.3 Ventilarea halelor

Ventilatia se realizeaza prin cate 8 ventilatoare/ hala.

Admisia de aer in hala se realizeaza prin compensare astfel:

in halele 1 – 5: 23 orificii (suprafata de admisie 0,48 m2) situate lateral la inaltimea de 0,9

m; cu actionare manuala;

in halele 6 – 10: 38 orificii (suprafata de admisie 0,27 m2) situate lateral la inaltimea de

1,3 m; cu actionare automata.

3.1.4 Iluminat

Programul de lumina asigurat pentru cresterea puilor este de 24 ore lumina, intensitatea variind in functie de varsta puilor de la 40 lucsi la populare pana la 22 lucsi la depopulare. Instalatia de iluminat este formata din:

In halele 1 – 5: 3 randuri cu cate 19 tuburi de neon a cate18 sau 20 W

In halele 6 – 10: 2 randuri cu cate 46 becuri economice de cate 11 W becuri colorate

actionate cu deemer.

3.1.5 Curatarea halelor

Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza de 21 de zile pentru curatarea generala si

dezinfectarea halelor, astfel sunt parcurse urmatoarele faze:

se ridica liniile de hranire si fronturile de adapare;

asternutul de talas imbibat cu dejectii de pasare se aduna prin raclare si se evacueaza in

exteriorul halei fiind incarcat direct in mijloacele auto ale beneficiarilor;




hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala) se degreseaza cu solutie detergenta, se inmoaie,

se spala cu masina de spalat cu apa sub presiune (200 atmosfere), cu consum 7-11

l/minut;

se face dezinfectie umeda;

se usuca hala;

se introduce asternutul curat si dezinfectat;

se face dezinfectie uscata;

dupa 24 de ore se incepe ventilarea spatiului;

se face dezinfectie finala.

3.1.6 Nutritie

Compararea tehnicilor utilizate in ferma nr. 8 cu tehnicile BAT indicate in BREF ILF se face pentru doua categorii de indicatori:

tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitia nutretului combinat

pentru fiecare categorie de animal);

consumul de furaj.

Furajarea puilor se face cu furaje furnizate de la Fabrica de Nutreturi Combinate situata in incinta Fermei nr. 1, apartinand de asemenea S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. Furajarea se aplica dupa retete diferentiate pe faze de crestere.

Fiecare hala este prevazuta cu un buncar pentru furaje cu capacitatea de 6 tone amplasat in exterior. Din buncarul mare, furajul este preluat automat de un snec tranportor carcasat care deverseaza in buncare de 60-80 kg fiecare, aflate in interiorul halei. Aceste minibuncare alimenteaza liniile de furajare semiautomate prevazute cu hranitori de tip rotund (furajul fiind la discretie).

Nutreturile combinate sunt rezultate din hrana puilor, alcatuita conform retetei din proteina si fosfor total, functie de faza de crestere a puilor. Cantitatea consumata este de cca. 6.870 tone/an, 100% metabolizat, din care 80% eliminat si evacuat odata cu dejectiile.

Materiile prime folosite pentru prepararea hranei pasarilor sunt formate din porumb boabe, soia boabe, faina de peste si PVM, compozitia fiind din produse agricole (naturale) si concentrate proteino-vitamino-minerale.

Tabel 3.1.5-1: Conformarea cu cerintele BAT pentru activitatea desfasurata in cadrul Fermei nr. 8

Activitatea in Ferma nr. 1 Cerinte BAT

Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat produs de FNC propriu pe baza de porumb, soia, faina de peste din productia interna, PVM, alte microelemente.

Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a puiului.




Faza 1 (1-10 zile)

Proteina - 24%

Fosfor total - 0.8%

Faza 2 (11-28 zile)

Proteina - 21%

Fosfor total - 0.77%

Faza 3 (28-35 zile)

Proteina – 20.2%


Faza 4 (35-42 zile)

Proteina – 18.99%


Cosum mediu de nutret de 1.8 kg/kg pui viu. Avand in vedere greutatea medie de 2,35 kg, rezulta o cantitate medie consumata de 4.23 kg furaj/pui.

Faza 1

Proteina – 20 - 22%

Fosfor total - 0.65 – 0.75

Faza 2


Fosfor total - 0.60 – 0.70%

Faza 3


Fosfor total - 0.57 – 0.67%

Nota:

Valorile sunt indicative deorece depind de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile trebuie sa fie adaptate la conditiile locale.

Cantitate medie consumata este de 3.3 – 4.5 kg furaj/pui/ciclu de productie.

3.1.7 Materii prime utilizate

Principala materie prima o constituie efectivele de 280 000 pui de carne per ciclu de productie. Puii de o zi sunt adusi din Olanda si ating la sacrificare o greutate de cca. 2.35 kg. Durata unui ciclu de productie este de 42 de zile productive + 21 zile pauza pentru curatirea si dezinfectarea halelor. Rezulta un numar de 5.8 serii de pui pe an. Adapostirea se realizeaza in 10 hale de dimnesiuni identice, fiecare cu o suprafata utila de 1.115 m² si cu o capacitate de adapostire medie de 20.000 pui/serie.

Ca materiale periculoase se semnaleaza doar gazele naturale folosite pentru incalzire si vaccinurile.

Celelalte materiale nu sunt periculoase prin compozitia chimica si nici prin modul de depozitare; din acest motiv, nu a fost luata in considerare nici o alternativa de inlocuire a acestora.

In procesul de crestere al puilor se folosesc ca materii prime utilizate (vezi sectiunea 2.1.2.):

nutreturi combinate, pe baza de porumb boabe, soia boabe, faina de peste, PVM, alte

microelemente;

apa pentru consumul menajer si in scopuri tehnologice;

energie electrica;

gaze naturale;

motorina;

talas;

medicamente si vaccinuri;




materiale degresante si dezinfectante.

3.1.8 Asigurarea apei de baut

Asigurarea apei de baut pentru pasari se face prin 4 linii de adapare cu cate 288 (in halele 1 – 5) si 282 (in halele 6 – 10) cupe de picuratori TOP, suspendate, profil anticatarare pasari, reglarea presiunii si inaltimii liniilor de distributie apa in functie de varsta pasarilor. In total in fiecare hala sunt 1152 si respectiv 1128 cupe de picuratori pentru alimentarea a max. 18 pui/cupa.

Se prevede regulator de presiune, filtru decantor, dozator de medicamente.

Instalatia pentru asigurarea apei de baut este dotata cu apometre; se va organiza monitorizarea consumului de apa pana la sfarsitul anului. Consumul mediu de apa este de 8 l/ pui.

Alimentarea cu apa pentru consumul menajer si in scopuri tehnologice se face din sursa proprie, dintr-un foraj amplasat in incinta Abatorului vechi, avand caracteristicile: H = 114 m, Q = 4.0 l/s. Aductiunea apei se face la rezervorul de inmagazinare prin intermediul unei conducte PVC de aproximativ 800 m. Rezervorul de inmagazinare este din fibra de sticla suprateran, cu o capacitate de 3000 litri. Distributia apei se face prin pompare.

Procesele tehnologice in care se foloseste apa sunt:

apa de baut pentru pui, cca. 9.323 mc/an sau cca. 25,54 mc/zi, partial metabolizata, partial eliminata si evacuata o data cu dejectiile;

spalare hale pui, cca. 116 mc/an, rezerva pentru incendiu, stocata in rezervorul de inmagazinare a apei;

apele menajere pentru necesarul de la grupurile sanitare.

3.1.9 Colectarea si transferul apelor uzate

Apele de uzate rezultate de la ferma sunt:

ape uzate menajere, ce se evacueaza intr-un bazin betonat vidanjabil, avand capacitatea

de 30 mc fiecare

ape uzate tehnologice, evacuate printr-o retea de canalizare cu 20 bazine betonate

vidanjabile, amplasate in exteriorul halelor, cu o capacitate de 10 - 12 mc.

Apa vidanjata se descarca in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A., cu care s-a incheiat act aditional nr. 5/06.03.2006 la contractul de prestari servicii nr. 50/25.03.2006. Compozitia apelor vidanjate se analizeaza trimestrial de catre SGA Giurgiu.

Dupa finalizarea lucrarilor la abatorul nou si statia de epurare, apele uzate menajere si tehnologice vor fi transportate la statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L

3.1.10 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor solide

Dejectiile solide formate din asternutul de rumegus imbibat cu gainat de pasare, cu apa si resturi de hrana, care se aduna din hale, se colecteaza prin manuala si se transporta in capatul halei de unde sunt preluate direct de mijloace auto.

La iesirea din fiecare hala exista platforme betonate. Dejectiile solide sunt folosite ca material fertilizant.




3.2 INVENTARUL PRODUSELOR (IESIRILOR)

Principalele produse rezultate din activitatea de crestere a puilor din Ferma nr. 8 sunt pasarile de carne, care ajung pana la greutatea medie de 2,35 kg.

In fiecare din cele 10 hale din cadrul Fermei nr. 8 rezulta un efectiv de aproximativ 20.000 pasari de carne, in total pe ferma 200.000 capete pasari.

3.3 INVENTARUL DESEURILOR. IMPACTUL ASUPRA APELOR

Deseurile rezultate din activitatea desfasurata in cadrul fermei nr. 8 sunt descrise mai jos:

Deseuri menajere si asimilabile, formate din hartie, carton si plastic sunt depozitate in containere si transportate la depozitul de gunoi al orasului, pe baza de contract. Cantitatea rezultata intr-un an este de cca. 1.7 t/an.

Cadavre de pui, provenite din procesul de crestere si ingrasare a puilor, cca. 20 t/an, sunt depozitate in lazi frigorifice si preluate de S.C. Protan S.A. Bucuresti.

Dejectii pasare in stare uscata (pat epuizat), provenite din activitatea de igenizare si vid sanitar, cca. 15-20 t/hala, 1160 t/an, acestea sunt valorificate ca ingrasamant agricol de diversi beneficiari.

Flacoane de medicamente, seringi utilizate pentru vaccinare, ambalaje rezultate de la livrarea medicamentelor si a substantelor utilizate pentru igenizare, provenite din activitatea de igenizare, cca. 10 kg/an, deseurile rezultate fiind returnate la furnizori.

Deseuri metalice, provenite din dezmembrari, casari ale diferitelor elemente metalice componente ale structurilor sau piese ale instalatiilor tehnologice, cca 5 t/an, depozitarea pieselor de dimensiuni mici fiind stocate in magazii, iar cele mari pe platforma betonata. Fierul vechi este valorificat prin societatile specializate.

Uleiuri uzate de la motor, transmisie si ungere, folosite la intretinerea utilajelor, cca. 360 l/an, depozitarea facandu-se in butoaie metalice.

In ceea ce priveste impactul dejectiilor si a materialelor prime folosite asupra apelor specificam ca nu exista descarcari in receptori sau pe direct pe sol de asemenea efluenti, apele tehnologice fiind stocate in bazine vidanjabile si descarcate in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A., pe baza de contract de prestari servicii nr. 50/25.03.2003, act aditional 6/01.07.2006.

Apele de spalare a halelor sunt colectate prin reteaua de canalizare interna in bazinele de stocare, vidanjate periodic si descarcate in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A.

Compozitia apelor vidanjate se analizeaza trimestrial de catre SGA Giurgiu. Probele de apa sunt recoltate si trimise la laborator de catre personalul abilitat al S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.

Ferma nu detine un sistem de colectare apelor meteorice, cea mai mare parte a acestora infiltrandu-se direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei sau drumuri.

Conform cerintelor BAT apele pluviale necontaminate pot fi:

lasate sa se infiltreze in sol;

colectate in rigole si descarcate in receptori naturali;

colectate separat si refolosite.




Apele pluviale care vin in contact cu dejectiile, conform cerintelor BAT, se gospodaresc la fel ca apele uzate tehnologice.

Poate exista posibilitatea infiltrarii in sol si in panza freatica, a apelor de spalare de la hale colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarece apele colectate sunt in cantitati mici.

Caminele vidanjabile pentru colectarea apelor de spalare, sunt constructii din beton armat, iar reteaua de canalizare interna este formata din tuburi de beton. Conform cerintelor BAT, pentru a nu exista scapari, pierderi in sol si in apele subterane, este necesara o intretinere corespunzatoare a conductelor si constructiilor subterane. De asemenea, ca si actiuni necesare pentru conformare sunt: inspectarea retelei de canalizare interna, remedierea tronsoanelor deteriorate, intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare interna si a caminelor vidanjabile.

Nu exista descarcari controlate in apele subterane, iar posibilitatea unor scapari a fost analizata mai sus.

Monitorizarea calitatii apei subterane se va realiza prin analiza calitatii apei subterane prelevate din putul de alimentare cu apa. Frecventa de prelevare si analiza se face anual, metoda de analiza se face conform prevederilor Legii 458/2002 cu modificarile ulterioare

3.4 DIAGRAMELE ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE INSTALATIEI

Procesele operationale din cadrul fermei avicole nr. 8 pot fi impartite in secvente, cu instalatii specifice fiecarei activitati desfasurate in cadrul fermei, dupa cum urmeaza:

activitati de productie pui de carne: populare cu pui, adapostire, furnizare hrana,

adapare, asistenta veterinara, incarcari pasari adulte pentru a fi transportate cu auto la

abator, curatarea adaposturilor;

activitati de furnizare a utilitatilor pe amplasament: alimentare cu apa, alimentare cu

energie electrica, alimentarea cu combustibili pentru incalzire hale, canalizare ape uzate

stocare temporara apei uzate si transfer cu vidanja;

activitati de gospodarire a dejectiilor: curatarea si evacuarea dejectiilor solide.

Diagramele elementelor principale ale instalatiilor sunt prezentate mai jos.

Diagrama instalatiei de furnizare hrana

Diagrama instalatiei de adapare


Aprovizionare furaje speciale de la FNC Ferma 1 (S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.)

Descarcare in buncarul de 6 t, amplasat in exteriorul fiecarei hale.

Preluarea furajului automat din exterior in interiorul halei printr-un snec transportator carcasat si deversarea in 4 buncare de cate 60-80 kg, pentru fiecare hala.

Din buncarele interioare se face alimentarea liniilor de hranire semiautomate, prevazute cu hranitori tip rotund.

Captarea apei din foraj, amplasat in incinta unitatii.

Aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare.

Distributia apei prin pompare la consumatori.

Prin pompare apa captata ajunge la instalatia de adapat, formata din 4 linii de adapare cu un total de 1152 cupe picuratori TOP, suspendate profil anticatarare pasari cu reglarea presiunii si inaltimii liniilor de distributie apa in functie de varsta pasarilor.



Diagrama instalatiei de evacuare dejectii solide

Diagrama instalatiei de dezinfectie a halelor

Diagrama de evacuare a apelor uzate

3.5 SISTEMUL DE EXPLOATARE. MONITORIZAREA APELOR

Sistemul de exploatare este compus din:

reteaua de distributie a apei atat pentru necesarul menajer, cat si pentru necesarul tehnologic si rezerva intangibila de incendiu

reteaua de colectare a apelor uzate.

Sistemul de exploatare a retelei de alimentare cu apa si canalizare in cadrul fermei nr. 8 este prezentat in Regulamentul de functionare-exploatare si intretinere, care va fi anexat.

3.5.1 Monitorizarea apelor

Monitorizarea apelor in cadrul Fermei nr. 8 se va face pentru apele subterane si pentru apa uzata evacuata in caminele vidanjabile, respectiv in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A.

Monitorizarea calitatii apelor subterane se realiza prin analiza calitatii apei subterane prelevate din putul de alimentare cu apa potabila si cele doua foraje de observatie de 40 m adancime. Analiza calitatii apei subterane se face conform tabelului urmator:


Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza de 21 de zile pentru curatare si dezinfectare hale.

Se ridica liniile de hranire si fronturile de adapare.

Asternutul de talaj imbibat cu dejectii se aduna prin raclare si se evacueaza in exteriorul halelor.

Dejectiile si asternutul de talaj sunt incarcate direct in mijloacele auto ale beneficirilor si folosit ca ingrasamant agricol.

Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza de 21 de zile pentru curatare si dezinfectare hale.

Dupa preluarea dejectiilor prin raclare, hala se degreseaza cu solutie detergenta, se inmoie, se spala cu masina de spalat cu apa sub presiune.

Se face dezinfectie umeda, se usuca hala, se introduce asternutul curat si dezinfectat.

Se face dezinfectie uscata si dupa 24 de ore se face ventilarea spatiului. La sfarsit se face dezinfectie finala.

Apele uzate tehnologic provin din perioada de igenizare a halelor.

Pentru spalarea halelor,se foloseste masina de spalat cu presiune foarte mare, care produce pulverizarea jetului de apa.

Astfel cea mai mare parte a apei se evapora iar putine resturi sunt maturate si descarcate prin canalizare interioara.

Din canalizare apa ajunge in caminele vidanjabile, aflate in afara halelor. Se face vidanjarea apelor uzate, urmand ca apele uzate sa fie descarcate in statia de epurare.



Tabel nr. 3.5.1-1: Frecventa de prelavare si metoda pentru indicatorii de calitate ai apei subterane

Nr. Crt. Indicator de calitate Frecventa de prelevare si analiza Metoda de analiza

1 pH Anual

Conform prevederilor Legii 458/2002, cu modificarile ulterioare.

2 CCOMn Anual

3 Sulfati Anual

4 Azotiti Anual

5 Azotati Anual

6 Amoniu Anual

7 Conductivitate Anual

8 Cloruri Anual

9 Sodiu Anual

Indicatorii de calitate a apelor subterane din putul de alimentare apa potabila si cele doua puturi de observatie (F1 si F2) sunt prezentate in tabelul urmator determinate prin buletinul de analiza din 22.08.2006:

Tabel nr. 3.5.1-2: Rezultatele analizelor privind calitatea apei subterane

Nr. Crt.

Parametrul Unitatea de masura Valori de referinta

H.G. 311/2004 Ferma nr. 8

Foraj 1

Ferma nr. 8

Foraj 2

Ferma nr. 8

Apa potabila

1 pH - 7.12 7.16 7.32 6.5-9.5

2 Conductivitate μS/cm 436 431 410 2500

3 CCOMn mgO2/l 10,11 8,84 8,84 5

4 Duritate ºG 22,96 22,4 20,4 5

5 Amoniu mg/l 1,393 1,25 0,333 0.5

6 Azotati mg/l 19,37 18,85 18,04 0.5

7 Azotiti mg/l 1,826 1,171 0 50

8 Cloruri mg/l 73 77,2 70,1 250

9 Sulfati mg/l 66,53 62,84 54,2 250

10 Sodiu mg/l 24,3 31,5 22,5 200

Monitorizarea apei uzate evacuate din hale in bazinele vidanjabile, se va face la fiecare vidanjare, prin prelevare de probe pentru indicatorii prezentati in tabelul urmator:




Tabel nr. 3.5.1-3: Metode de analiza, frecvente de prelevare pentru apa subterana

Punctul de prelevare IndicatoriFrecventa de prelevare

probe si analiza poluantiMetoda de analiza

Bazin betonat vidanjabil ape

menajere

pH

La fiecare vidanjare.

SR ISO 10523-97

Suspensii totale STAS 6953-81

CCOCr SR ISO 6060/96

Detergenti SR ISO 7875/1.2-96

Azot amoniacal (NH4) STAS 8683-70

Fosfor total (P) STAS 10064-75

Substante extractibile cu solventi organici

SR 7587-96

CBO5 STAS 6560-82

SR ISO 5815/98

Se mentioneaza ca in conformitate cu rezultatele analizelor efectuate pe apa vidanjata in august 2006 valorile parametrilor analizati se incadreaza in limitele prevazute de NTPA 002/2005 pentru descarcarea in statii de epurare.

Tabel nr. 3.5-4: Rezultatele analizelor pentru apele uzate vidanjate

Nr. Indicator Unitatea de masura

Valoarea admisa NTPA 002/2005

Valori laborator

08.06.2006Valori laborator

22.08.2006

1 Materii in suspensie (MS) mg/dm³ 350 103 384

2 Reziduu fix mg/dm³ - 607 607

3 Consum chimic de oxigen- metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)

mg O2/dm³ 500 108,24 279,2

4 Azot total (N) mg/dm³ 30 4,46 1,94

5 Azotati (NO3) mg/dm³ - 15,56 8,1

6 Azotiti (NO2) mg/dm³ - 0,037 0,091

7 Fosfor total (P) mg/dm³ - 4,153 3,2

8 Detergenti sintetici mg/dm³ 5 0,82 0,15

3.5.2 Conditii anormale de functionare

In cazul functionarii anormale (ex.: opriri ale utilajelor/instalatiilor, functionare necorespunzatoare a unei parti din instalatie sau a instalatiei) intervine prompt mecanicul si/sau electricianul fermei pentru remedierea situatiei, in caz de urgenta poate interveni si seful de tura.




3.6 CERINTE CARACTERISTICE SPECIFICE PROCESULUI DE PRODUCTIE BAT

Tehnicile folosite in ferma nr. 8 respecta aproape in totalitate cerintele BAT (cele mai bune tehnici disponibile), fiind necesare un numar limitat de masuri de imbunatatiri pentru conformarea deplina cu cerintele autoritatii de mediu privind gospodarirea apelor.

3.6.1 Tehnici de management

Desi nu s-a implementat un Sistem de Management de Mediu si in general cerintele legislatiei de mediu sunt cunoscute in masura in care sunt specificate clar in autorizatia de mediu si respectiv in cea de gospodarirea apelor, conducerea S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. este preocupata sa asigure dotarea si functionarea ambelor instalatii IPPC pe care le are in exploatare in conditiile protejarii mediului ca intreg, astfel incat sa se respecte toate cerintele legislatiei nationale.

3.6.2 Materii prime si materiale

Cei 200.000 puu/serie sunt crescuti la sol pe asternut din talaj in strat gros; densitatea de populare a halelor este de 18 pui/m². O serie de crestere dureaza 42 de zile si este urmata de 21 de zile pauza pentru curatarea si igenizarea halelor.

Cu exceptia gazului metan utilizat, pentru incalzirea halelor si a medicamentelor necesare intretinerii productiei, celelalte materiale nu sunt periculoase pentru mediu nici prin compozitia chimica si nici prin modul de depozitare; din acest motiv, nu a fost necesar sa se ia in considerare inlocuirea acestora.

3.6.3 Folosirea apei

Sunt in uz toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in ce priveste consumul biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si igenizarea halelor. Sistemul de adapare a puilor este de tip automatizat, evitandu-se risipa de apa. Deoarece sistemul de crestere este la sol, spalarea halelor se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu de productie, dupa colectarea uscata a asternutului uzat si evacuarea acestui in exteriorul halei, folosind masina de spalat cu apa sub presiune si cu un consum redus de apa.

3.6.4 Adapostirea puilor

Puii sunt adapostiti in 10 hale identice cu dotari moderne. Incalzirea fiecarei hale se face cu, echipate cu termostate cu reglare electronica. Programul de lumina asigurat pentru cresterea puilor este de 24 de ore lumina, intensitatea variind in functie de varsta puilor. Instalatia computerizata asigura controlul microclimatului (temperatura, ventilatie, umiditate).

Sistemul de adapostire si de colectare a dejectiilor este BAT asigurand acelasi factor de emisie a amoniacului ca sistemul de referinta.

3.6.5 Tehnici de nutritie

Toate halele sunt echipate cu instalatii tehnologice mecanizate pentru furajare. Se aplica tehnica de furajare BAT care inseamna cantitate si compozitie a furajului dupa retete diferentiate pe patru faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat (produs in instalatia proprie de preparare a hranei). Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje cat si cantitatea zilnica de hrana administratat sunt conforme cu cerintele BAT.




3.6.6 Managementul dejectiilor

Dejectiile solide colectate la sfarsitul ciclului de productie se colecteaza in interior in capatul fiecarei hale, de unde se incarca direct in mijloacele auto ale beneficiarilor pentru aplicarea ca material fertilizant pe terenuri arabile. Tehnica este BAT. Eventual, se poate avea in vedere realizarea unei platforme betonate utilizabila ca tampon in perioadele care nu exista posibilitatea livrarii imediate a asternutului uzat catre beneficiari; aceasta ar trebui sa fie acoperita, inchisa, ventilata si prevazuta cu rigola pentru preluarea levigatului din dejectii si dirijarea acestuia in cel mai apropiat bazin de stocare.

In prezent, din reteaua de canalizare cu care a fost dotata fosta ferma avicola sunt functionale numai caminele de vizitare care au fost transformate in bazine vidanjabile, in care se colecteaza apele uzate rezultate de la spalarea halelor; din aceste bazine apa uzata este preluata cu vidanja si descarcata in statia de epurare a S.C. Avicola Service S.A.

Tehnica este BAT reclamand insa respectarea cerintelor stipulate atat in legislatia nationala, cat si in contractul cu operatorul statiei de epurare. Se mentioneaza ca pe de o parte, cantitatile de apa de spalare sunt mici, iar pe de alta parte conform analizelor trimestriale efectuate, valorile parametrilor analizati sunt in limitele prevazute de NTPA 002/2005 pentru descarcarea in statii de epurare.

3.6.7 Controlul emisiilor

Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac si gaz metan in atmosfera, care rezulta din procesele metabolice si din degradarea dejectiilor. Sursele de emisii in atmosfera sunt halele de productie si sistemul de management al dejectiilor.

Emisiile de azot se pot minimiza doar prin respectarea cerintelor BAT pentru adapostirea puilor in hale, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/transferul/stocarea si eliminarea dejectiilor.

Tehnicile utilizate in ferma nr. 8 pentru adapostirea si furajarea puilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand astfel ca atat productia de azot si fosfor, cat si emisiile de amoniac din hale sunt cele mai mici posibile. Deoarece dejectiile solide sunt livrate catre terti la scurt timp dupa colectarea acestora, emisiile de amoniac din gestionarea dejectiilor in exteriorul halelor nu sunt generate pe amplasament.

Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali.

Emisiile necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol sunt neglijabile si nu prezinta risc de poluare.

3.6.8 Mirosuri

Mirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi minime in conditiile in care si dejectiile sunt eliminate rapid de pe amplasament. Emisiile secundare de hidrogen sulfurat genereaza de asemenea mirosuri, dar in conditiile respectarii cerintelor BAT de adapostire a animalelor, cum este cazul fermei nr. 8, aceste emisii sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie, chiar si in interiorul halelor.

3.6.9 Deseuri

Pe langa dejectiile solide si lichide, principalele deseuri periculoase sunt cele sanitar-veterinare: ambalaje de la vaccinuri si cadavre de animal. Acestea se elimina in afara fermei conform




normelor sanitar-veterinare: cadavrele de animale se trimit la S.C. Protan S.A., iar ambalajele de vaccinuri se predau tertilor.

3.6.10 Energie

Energia electrica si termica se foloseste eficient, in conformitate cu cerintele BAT.

3.6.11 Accidente

Masurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv a celor de colectare, transport si eliminare a dejectiilor asigura prevenirea accidentelor de tip industrial.

3.6.12 Zgomot

In prezent nivelul zgomotului este redus si nu au existat plangeri. Se respecta recomandarile BAT (privind transportul si descarcarea hranei, incarcarea animalelor trimise la sacrificare, manipularea dejectiilor, instalarea si functionarea ventilatoarelor, functionarea celorlalte utilaje) pentru reducerea zgomotului specific si mentinerea acestuia in limitele acceptate.

3.6.13 Monitorizarea

Monitorizarea este in conformare cu cerinetele BREF. Se realizeaza urmatoarele inregistrari si evidente curente:

numarul/efectivul de animale la fiecare data de intrare/iesire;

greutatea corporala la fiecare data de iesire;

cantitatile de nutret intrate la fiecare data de intrare; consumul lunar se determina prin

calcul;

cantitatea de cadavre de animale.

3.6.14 Sistemul de management al mediului

S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. nu are implementat un Sistem de Management de Mediu conform ISO 14001/1996 pentru nici una din unitatile pe care le detine, dar aplica in fermele avicole procedurile de bune practici in domeniul zootehnic, fapt atestat prin autorizatia sanitar-veterinara. Analiza conformarii cu cerintele BAT pentru tehnicile de management, pentru asigurarea functionarii corespunzatoare se prezinta mai jos.

Tabel 3.6.1-1 Conformarea cu cerintele BAT privind tehnicile de management

Activitatea in cadrul fermei nr. 8 Cerintele BAT Conformare

(Da/Nu)


a) Responsabil pentru protectia mediului desemnat pe instalatie

Responsabil pentru intreaga societate AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L., inclusiv Ferma nr. 8

Partial 1.Emitere decizie de catre directorul executiv al S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.

2.Completarea corespunzatoare a fisei postului




b) Proceduri de lucru scrise

Exista proceduri de lucru scrise pentru exploatarea instalatiilor de furajare si de adapare mecanizata a puilor precum si pentru exploatarea aerotermelor de combustie

Instructiuni scrise privind proceduri de lucru

Da 1. Se vor afisa la loc vizibil la fiecare punct de lucru.

c) Training

1. Personalul este instruit pentru exploatarea instalatiilor de alimentare, adapare mecanizata a puilor si de exploatare a aerotermelor de combustie.

2. Seful fermei raspunde de instruirea angajatiilor cu privire la normele de protectia muncii.

Un plan (in scris) pentru activitati de instruire pe probleme de protectia mediului.

Partial 1. Se va intocmi si aproba de catre conducatorul unitatii in termen de 3 luni de la emiterea autorizatiei integrate de mediu.

2. Participarile la instruiri vor fi mentionate in fisele deprotectia muncii ale angajatilor.

3. Evidenta instruirilor pentru tot personalul angajat se va pastra de catre responsabilul cu protectia mediului si se va pune la dispozitia organelor de control la cerere.

d) Inregistrari/evidente/monitoring

Se va prezenta la capitolul scoaterea din functiune.

e) Planuri de urgenta: Incendii

Planul de prevenire si interventie in caz de incendii exista la sediul unitatii si se pune la dispozitia organelor de control, la cerere.

Plan (in scris) pentru prevenirea incendiilor.

Plan (in scris) de actiune in caz de incendii.

Instruirea personalului pentru actiune in caz de urgente

Da 1. Organizarea apararii impotriva incendiilor se va afisa la loc vizibil la fiecare punct de lucru; personalul va fi instruit periodic.

2. Evidenta instruirilor pentru tot personalul angajat se va pastra de catre responsabilul cu protectia mediului si se va pune la dispozitia organelor la cerere.

f) Plan de urgenta: Risc de poluare

Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor), exista la sediul unitatii si se pune la dispozitia organelor de control, la cerere.

Plan de actiune in caz de poluare accidentala, de ex. de la sistemul de colectare, transport si stocare dejectii. Instruirea personalului pentru actiune in caz de urgente.

Da 1. Masurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se vor afisa la aloc vizibil la fiecare punct de lucru; personalul va fi instruit periodic.


g) Programe de intretinere

1. Regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare a apei (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor), exista la

Implementarea programului de intretinere si reparatii care sa asigure mentinerea starii bune de functionare a

Da 1. Regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare a apei si programul de intretinere curenta si planificata




sediul unitatii si se pune la dispozitia organelor de control la cerere.

2. Programul de intretinere a celorlalte instalatii prevede masurile curente si planificate de intretinere a utilajelor, curatire periodica a halelor si igenizare a acestora intre ciclurile de productie.

aechipamentelor si a curateniei in instalatii

a celorlalte instalatii se vor pastra la fiecare punct de lucru; personalul va fi instruit periodic.


Tabel nr. 3.6.14-2: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de management

Cerinta caracteristica a BAT Da/NuDocumentul de referinta sau termenul de conformare

Responsabil

Aveti o politica de mediu recunoscuta oficial?

NuSeful Fermei avicole nr. 8

Aveti programe preventive de intretinere pentru instalatiile si echipamentele relevante?

Aveti o metoda de inregistrare a necesitatilor de intretinere si revizie?

Da

Regulament de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare a apei , exista la sediul unitatii si se pune la dispozitia organelor de control.

Programul de intretinere a celorlalte instalatii prevede masurile curente si planificate de intretinere a utilajelor, curatire periodica a halelor si igenizare a acestora intre ciclurile de productie.

Director executiv

Seful Fermei nr.8

Monitorizarea si masurarea performantei in domeniul protectiei mediului

- Aveti un sistem prin care identificati principalii indicatori de performanta in domeniul mediului?

- Aveti un sistem prin care stabiliti si mentionati un program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea performantei/acuratetei?

DaPe baza conditiilor din autorizatia de mediu.

Director executiv

Seful Fermei nr.8

Daca raspunsul de mai sus este DA listati indicatorii dvs principali

Inregistrari/evidente/monitorig

Plan de intretinere

Plan de urgenta

Director executiv

Seful Fermei nr. 8

3.6.15 Plan de prevenire si management al situatiilor de urgenta

Pentru minimizarea impactului produs de accidente si avarii se va intocmi un plan de prevenire si management al situatiilor de urgenta. Acest plan va fi compus din:

- Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexat la prezenta docuemntatie);

- Plan de prevenire si stingere a incendiilor;

- Plan de prevenire si combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase si a accidentelor la constructiile hidrotehnice (nu e cazul pentru activitatea din Ferma nr. 8 ).




Planul de prevenire si stingere a incendiilor va fi detaliat si prezentat separat de prezenta documentatie.

4. EMISII SI REDUCEREA POLUARII

4.1 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME IN APA DE SUPRAFATA SI CANALIZARE

Principalele emisii in apele uzate deversate in canalizare sunt reprezentate de compusi de azot si fosfor rezulti din dejectii produse de catre pasari.

Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de compusi ai azotului se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adapostire, compozitia furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/transferul/tratarea/stocarea si eliminarea dejectiilor.

Evaluarea conformarilor tehnicilor utilizate in ferma nr. 8 cu cerintele BAT indicate in BREF ILF se prezinta mai jos.

Tabel nr. 4.1-1: Cerinte BAT pentru tehnici utilizate in fermele de pasari

Activitate in ferma nr. 1 Cerinte BAT Conformare

(Da/Nu)


- Crestere la sol pe asternut de talaj de 10-15 cm grosime;

- Fiecare hala este incalzita cu aeroterme cu ardere completa; instalatia de automatizarea asigura reglarea temperaturii in functie de varsta puilor: de la 33-35ºC in prima zi, la 20 ºC in a 40-a zi;

- Ventilare mecanica;

- Apa de baut se asigura prin intermediul unei instalatii dotata cu farfurii sau linii de picuratori TOP, suspendate, cu reglarea presiunii si inlatimii liniilor de adapare in functie de varsta pasarilor.

Conform BREF ILF, pentru puii de carne BAT este:

- Hala ventilata natural cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri sau

- Hala bine izolata, ventilata cu ventilatoare, cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri.

Masuratori foarte precise au aratat ca ambele sisteme au acelasi factor de emisie pentru emisiile de amoniac si anume: 0.08 kgNH3/loc/an.


Prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru sistemul de adapostire, compozitia furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/transferul/tratarea/stocarea si eliminarea dejectiilor se vor reduce emisiile generate de activitatea fermei, in canalizare.

4.2 SURSE DE EMISIE. SISTEME DE EPURARE PENTRU FIECARE SURSA DE APA UZATA. METODE DE MINIMIZARE A CANTITATII DE APA CONSUMATA.

Surse de emisie a apelor de epurare




In cadrul Fermei nr. 8, sursele de emisii generate de activitatea desfasurata sunt:

- apele menajere rezultate de la grupurile sanitare din incinta filtrului sanitar

- apele uzate tehnologice rezultate din activitatea spalare – igienizare a celor 10 hale din cadrul fermei stocate in bazinele vidanjabile de 10-12 mc

- ape pluviale contaminate cu dejectii solide.

Sisteme de epurare pentru fiecare sursa de apa uzata

Apele uzate menajere sunt colectate intr-un bazin vidanjabil, avand o capacitate de 30 mc fiecare.

Apele uzate tehnologic sunt evacuate printr-o retea de canalizare in 20 bazine betonate vidanjabile amplasate in exteriorul fiecarei hale, cu o capacitate de 10-12 mc fiecare.

Apele uzate din bazinele betonate vidanjabile, se vidanjeaza periodic si se descarca in statia de epurare a S.C. Avicola Service S.A. Dupa finalizarea lucrarilor la abatorul nou si statia de epurare aferenta, apele vidanjate vor fi descarcate in statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.

Metode de minimizare a cantitatii de apa consumata

In ferma avicola nr. 8 se utilizeaza doar apa din subteran prelevata din putul de 114 m adancime, situat in incinta Abatorului vechi.

O reducere a consumului de apa la ferma avicola poate fi realizata prin evitarea risipei la adaparea animalelor si prin reducerea tuturor celorlalte folosinte, care nu sunt legate direct de nevoile de hrana. Folosirea cu grija a apei poate fi considerata ca facand parte din buna practica zootehnica si cuprinde o serie de actiuni si tehnici de management.

O metoda de reducere a consumului de apa de baut o reprezinta inlocuirea instalatiei de adapat de tip vechi, cu farfurie, cu sistemul de picuratori TOP. In cadrul halelor din Ferma nr. 8 exista instalatii de adapat cu sistem de picuratori TOP, astfel s-au inregistrat consumuri mai mici la sistemul cu picuratori decat la cele rotunde datorita pierderilor mai reduse.

De asemenea, o completare la metoda de mai sus, o constituie calibrarea periodica a instalatiei de baut (presiunea apei si inaltimile liniilor de adapare se regleaza in functie de varsta puilor) pentru evitarea deversarilor si scurgerilor.

O alta metoda de minimizare a cantitatii de apa consumata, folosita in procesul de curatare si igenizare a halelor, o constituie spalarea cu masina de spalat sub presiune, folosind apa la temperatura naturala si dezinfectanti. Se va pastra un echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei.

Detectarea si remedierea pierderilor necontrolate constituie o alta metoda de minimizare a folosintei de apa. Scurgerile se detecteaza prin control vizual si eventualele defectiuni se remedieaza cat mai repede posibil.

Pentru monitorizarea consumului de apa exista cate un apometru la fiecare hala.

4.3 MINIMIZAREA CONSUMULUI DE APA. STUDII

In ferma avicola nr. 8 se utilizeaza apa din subteran prelevata din putul de 114 m adancime, situat pe amplasament.

Minimizarea consumului de apa se face prin analiza conformarii cu cerintele BAT, prin cifrele indicative privind consumul de apa.

Pentru apa de baut, cerinta BAT prevede un consum mediu intre 40-70 l/loc/an, cosumul de apa de baut pentru ferma nr. 8 este de cca. 46.4 l/loc/an.




Pentru curatarea si igenizarea halelor conform cerintelor BAT, consumul mediu este 0.002-0.020 m³/m² de pardoseala. In cadrul fermei nr. 8 se foloseste pentru igenizare si curatire o cantitate de 2 m³ apa /hala de 1.115 m², rezultand un consum specific de 0.0017 m³/m² de pardoseala.

4.4 APE METEORICE. ZONE IN CARE EXISTA UN RISC DE CONTAMINARE A APELOR DE SUPRAFATA.

Ferma nr. 8 detine un sistem de colectare a apelor meteorice cu rigole, care descarca in subteran, cea mai mare parte a apelor meteorice infiltrandu-se direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei sau drumuri.

Dejectiile solide constand in asternut uzat sunt evacuate in interiorul halei dupa fiecare ciclu de productie, acesta fiind incarcat direct in mijloacele de transport auto ale beneficiarilor de material fertilizant, cu care exista incheiat un contract de prestari servicii. Daca manevrarea nu se face corect, resturi de asternut uzat pot ajunge pe sol direct sau prin antrenare de catre apele meteorice. Acest lucru nu are consecinte asupra poluarii solului data fiind suparafata de teren si cantitatii reduse de resturi dar, cel putin teoretic poate conduce la poluarea apei freatice, cu efecte si asupra calitatii apei din acumularea Mihailesti.

Conducerea fermei declara ca nu au existat cazuri in care asternutul uzat sa fie descarcat direct pe sol, pana la sosirea mijloacelor auto ale beneficiarilor.

Conform cerintelor BAT apele care vin in contact cu dejectiile se vor gospodari la fel ca apele uzate tehnologice se colecteaza si vidanjeaza ca si apele uzate de la spalari.

Apele pluviale necontaminate pot fi:

- lasate sa se infiltreze in sol;

- colectate in rigole si descarcate in receptori naturali;

- colectate separat si refolosite.

Nu exista descarcari controlate in apele subterane sau apele de suprafata.

4.5 COMPOZITIA EFLUENTULUI EPURAT

Apele uzate tehnologic sunt evacuate printr-o retea de canalizare in 20 bazine betonate vidanjabile, avand o capacitate de 10-12 mc fiecare.

Apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare din incinta filtrelor sanitare, sunt colectate intr-un bazin betonat vidanjabil, cu o capacitate de 20 mc fiecare.

Din bazinele betonate, apa uzata vidanjata este transportata la statia de epurare a S.C. Avicola Service S.A. urmand ca apele epurate, prin conducta de evacuare sa fie descarcate in Raul Neajlov.

Dupa terminarea lucrarilor la abatorul nou si statia de epurare, apele vidanjate vor fi descarcate si epurate in statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L., apoi urmand a fi transportate si descarcate in statia de epurare a S.C. Avicola Service S.A. si deversate in Raul Neajlov.

S-au efectuat analize pentru apa uzate provenite de la ferma nr. 8, metodele de analize utilizate fiind confom standardelor si normelor in vigoare.

Rezultatele determinarilor analitice sunt prezentate in tabelul de mai jos:




Tabel nr 3.6.15-1 Rezultate analize apa uzata vidanjata - iunie si august 2006

Indicatori U.M. Metoda de analiza utilizata de S.G.A.

NTPA 002/2005 Valori laborator

08.06.2006 22.08.2006

pH Unit pH SR ISO105223/97 6.5 – 8.5 7.76 -

Suspensii mg/l STAS 6953/81 350 133 384

CCOCr mg/l SR ISO 6060/96 500 413.28 279,2

Reziduu fix mg/l STAS 9187/84 - 473 -

Azot total mg/l SR ISO10048/2001 - 1.33 1,94

Azotiti mg/l SR ISO 6777/96 - 0.0066 8,1

Azotati mg/l SR ISO 78901/1/98 - 5.79 0,091

Fosfor total mg/l SR EN 1189/2000 5.0 0.88 3,2

Detergenti mg/l SR ISO 7875-1/96 25 0.1 0,15

Prelevarea probelor s-a facut din apa reziduala provenita de la ferma nr. 8, iar recipientul in care s-a prelevat proba este de polietilena cu capacitate de 2000 ml si a fost etichetat.

Pentru analizele efectuate in data de 08.06.2006 si data de 22.08.2006, proba de apa era tulbure, cu miros intepator si culoare inchisa.

4.6 TOXICITATEA EFLUENTULUI EPURAT

Pe amplasament nu se realizeaza epurarea apelor uzate, acestea fiind vidanjate si transportate la statia de epurare apatinand S.C. Service Avicola S.A.

In prezent, epurarea apelor uzate nu se realizeaza in incinta Fermei nr. 8 apartinand S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L., evacuarea lor se realizeaza prin vidanjare catre Statia de epurare S.C. Service Avicola S.A., unde are loc doar o epurare partiala, deoarece aceasta nu functioneaza la parametrii tehnologici conform NTPA 001/2005 privind evacuarea in emisar Raul Neajlov. Aceasta statie de epurare este in program de retehnologizare.

Pe viitor se prevede epurarea apelor uzate de la Ferma nr. 8 in cadrul statiei de epurare de la Abatorul nou situata in imediata apropiere a fermei.

4.7 DESCRIEREA STATIEI DE EPURARE

Dupa terminarea lucrarilor la abatorul nou si statia de epurare, apele uzate vidanjate de la ferma nr. 8 vor fi descarcate in statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.

Statia de epurare este prevazuta cu doua trepte de tratare mecanica si biologica, fiind dimensionate astfel incat sa indeplineasca conditiile de descarcare intr-un receptor natural, conform normativului NTPA 001/2005.

Statia de epurare a fost dimensionata pentru un debit Q = 800 mc/zi.

Principalele obiecte tehnologice componente ale statiei de epurare sunt urmatoarele:

treapta mecanica:

- camin pentru colectarea apelor uzate provenite din procesul de productie si a apelor




igenico – sanitare, cu V = 2 m³, D = 4.3 m, H = 3.30 m, de unde acestea sunt pompate prin gratar; acesta fiind amplasat la intrarea in statia de epurare, subteran;

- gratar, construit din otel inoxidabil; avand suprafata curbata, iar distanta dintre bare de 0.7 si 1 mm; materialul retinut de gratar este colectat intr-un container, gratarul fiind cu autocuratare;

- camin pentru colectarea apelor uzate amplasat dupa gratar, subteran, cu V = 2 m³, de unde acestea sunt pompate la unitatea de flotare;

- unitatea de flotare, din otel inoxidabil, 50 m³/h (cu posibilitatea de alimentare max. 60 m³/h); aici toate grasimile libere sunt indepartate mai mult de 95%; include panoul de automatizare pentru treapta mecanica si treapta biologica, in executie cu PLC Siemens.

- bazin pentru colectarea apelor uzate provenite de la unitatea de flotare, subteran, amplasat dupa unitatea de flotare, alcatuit din beton armat, protejat anticoroziv, cu V = 150 m³ si dimensiunile 1.5 x 2 x 2.5 m;

treapta biologica:

- treapta biologica este construita ca un sistem compact, cu 2 linii biologice in paralel, cu functionare continua, fiecare linie fiind compusa din: selector, bazin de denitrificare, bazin de nitrificare (aerare) si bazin de sedimentare namol, toate aceste bazine vor fi integrate in bazinul SBR proiectat, prin recompartimentare;

- bazinul biologic (de tip SBR) va avea dimensiunile: 25 x 20.8 x 7 m (6 m nivel de apa util), volumul util, total de 3120 m³, din care pentru treapta biologica propriu-zisa 2820 m³ (selectoare, denitrificare, nitrificare), volumul garantand eficienta procesului biologic;

- bazin anoxic, unde are loc procesul de denitrificare prin amestecarea cu apele evacuate din unitatea de flotare si cu namolul activat provenit de la bazinele de aerare; apele amestecate aici vor fi transportate in bazinele de aerare pentru tratarea aeroba; bazinul anoxic va fi construit din beton armat, protejat anticoroziv la partea superioara si avand un volum V = 643 m³ si dimensiunile 7 x 6.5 x 14.14 m;

- bazinul de aerare cu bule fine care va asigura procesul de tratare aeroba a apelor uzate, cu V = 1.306 m³ dotat cu echipamente de aerare cu bule fine si suflante pentru insuflarea aerului comprimat, cu rol in procesul de nitrificare; bazinul de aerare este construit din beton armat avand dimensiunile 14.21 x 6.5 x 14.14 m;

- o unitate de deshidratare a namolului in exces si a namolului primar.

Gospodarirea de namol

Namolul in exces rezultat din tratarea biologica este transportat cu ajutorul a 2 sisteme de pompe air-lift, in instalatia de flotatie.

Din instalatia de flotatie namolul rezultat din procesul de tratare a apelor uzate este introdus intr-o instalatie de deshidratare mecanica si tratat cu ajutorul unui decantor centrifugal. Decantorul centrifugal este alcatuit dintr-o unitate de decantare a namolului in exces cu capacitatea de 2.5 – 3 m³/h cu o concentratie initiala de aproximativ 1% solide uscate, cu puterea instalata de 7.5 kW., include si panoul de automatizare pentru deshidratare namoluri.

Namolul deshidratat va fi colectat in containere si transportat la depozitul de deseuri menajere a localitatii Mihailesti.




Prin descarcarea apelor uzate in statia de epurare, se va crea posibilitatea obtinerii unui efluent care sa corespunda sa corespunda limitelor maxime admise ale indicatorilor de calitate ai apelor evacuate stabilite de NTPA 001 aprobate prin H.G. nr. 188/2002 – modificata si completata cu H.G. nr. 352/2005. Astfel au fost prevazute urmatoarele limite la indicatorii precizati in avizul de gospodarirea apelor nr. 18 din 24.02.2006 emis de “Administratia Nationala Apele Romane” – Directia Apelor “Arges – Vedea”, Pitesti.

pH 6.5 – 8.5;

materii in suspensie 35 mg/l;

CBO5 25 mg/l;

CCOCr 125 mg/l;

NH4 2 mg/l;

azot total 10 mg/l;

fosfor total 1 mg/l;

rezidu fix 2000 mg/l;

detergenti 0.5 mg/l;

substante extractibile 20 mg/l;

sulfati 600 mg/l.

Ceilalti indicatori de calitate se vor incadra in limitele maxime admise de NTPA 001/2005.

4.8 BY-PASS-AREA SI PROTECTIA STATIEI DE EPURARE

Pentru situatia actuala nu se pune problema unui by-pass deoarece statia de epurare nu se afla pe amplasamentul S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.

La noua statie de epurare de la abatorul nou al S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. este prevazut un by-pass inainte de intrarea in procesul tehnologic de epurare cu deversare direct in conducta de evacuare a efluentului catre statia de pompare ce apartine S.C. Mixalim S.R.L.

4.9 PIERDERI SI SCURGERI IN APA DE SUPRAFATA, CANALIZARE SI APA SUBTERANA.

Ferma nr. 8 nu detine un sistem de colectare a apelor meteorice, cea mai amre parte a acestora infiltrandu-se direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri sau aleile betonate.

Au existat rigole pluviale perimetrale, acestea fiind deteriorate sau colmatate la preluarea fermei de catre actualul proprietar; in prezent o parte dintre acestea au fost refacute prin adancire si betonare. Rigola de pe latura sud-vestica descarca intr-un camin situat in apropierea portii de intrare in ferma.

Initial, rigola de pe latura nord-estica dirija apele catre o retea de canalizare printr-o conducta catre valea Argesului amenajata ulterior prin acumularea Mihailesti. In prezent, rigola nu are descarcare in capatul aval, avand doar rolul de stocare a apelor meteorice. Sunt in curs de refacere rigolele din jurul spatiului central situat intre grupul de hale 1 – 5 si 6 – 10, care vor avea de asemenea




doar rol de stocare, acestea fiind vidanjate ulterior.

Apele pluviale care vin in contact cu dejectiile solide sunt colectate in rigole betonate si vidanjate periodic. Ferma trebuie sa isi realizeze un sistem de colectare a apelor pluviale neimpurificate cu descarcare in receptori naturali sau stocare-reutilizare in caz de seceta.

Apele uzate rezultate de la spalarea halelor fermei nr. 8 sunt in cantitati mici, care sunt descarcate din interiorul halelor in cele doua camine vidanjabile situate pe latura lunga a fiecarei hale. O parte din acestea sunt prevazute cu capace, conducand astfel la minimizarea emisiilor fugitive, iar celalata parte sunt descoperite si in care pot patrunde diferite alte deseuri.

Reteaua de canalizare, formata din tuburi de beton este deteriorata in unele parti si pot exista pierderi, pentru a evita scurgerile si pierderile trebuie instituit un program de intretinere corespunzator a conductele si constructiile subterane.

Exista astfel posibilitatea infiltrarii in sol si deci in panza freatica, a apelor de spalare din hale colectate in bazinele vidanjabil sau a apelor care rezulta de la spalarea platformelor betonate.

Se propune inspectarea retelei de canalizare interna si externa halelor cu remedierea tronsoanelor deteriorate si intretinerea permanenta a retelei de canalizare si a caminelor vidanjabile.

Nu exista pierderi in apele de suprafata deoarece nu exista emisar in apropierea Fermei nr. 8. Posibilitatea scurgerilor in apa subterana a fost prezentata mai sus, in acest sens se realizeaza o monitorizare permanenta privind calitatea apei subterane din cele doua puturi de observatie de langa hala 6 , respectiv hala 10.

4.10 IMPERMEABILIZAREA STRUCTURILOR INSTALATIEI

Reteaua de canalizare interna este formata din tuburi de beton (diametru cca. 300 mm), aceasta asigura colectarea apelor uzate si descarcarea lor in caminele vidanjabile. Tuburile de canalizare prin care se descarca apele de spalare sunt in multe locuri deteriorate, astfel incat, daca apele uzate ar rezulta in cantitati mari, o parte insemnata s-ar deversa si infiltra in sol. Impermeabilizarea retelei de canalizare interioara se face prin remedierea si intretinerea corespunzatoare.

Bazinele vidanjabile in care se descarca apele uzate au capacitatea de 10 – 12 m 3 si sunt plasate cate doua pe latura lunga a fiecarei hale, la mijlocul aleilor betonate dintre hale.

Aceste bazine nu sunt functionale la parametrii proiectati, fiind prost intretinute. In acest sens in fata halelor 1 si 6, bazinele sunt acoperite cu capace varuite, insa in celelalte cazuri capacele lipsesc, adesea pe langa apa sunt aruncate sau aduse de vant diverse gunoaie.

Rezervorul de inmagazinare, al apei captate din foraj, este din beton, semiingropat, structurat pe 3 nivele, avand o capacitate de 3000 litri, ce reprezinta si sursa pentru rezerva de incendiu. Aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare se face prin intermediul unei conducte PVC cu lungimea de 350 m.

Avand in vedere cele prezentate mai sus, atat conducta de aductiune, cat si rezervorul de inmagazinare sunt considerate impermeabile.

4.11 ALTE RISCURI ASUPRA SOLULUI, ELEMENTE CE CONDUC LA EMISII NECONTROLATE IN APA

Principalul risc asupra solului poate aparea din emisiile de azot si fosfor ramase in dejectiile solide care se transporta pe terenurile agricole din vecinatatile societatii Agro Nutrisco Impex S.R.L.

Sunt prezentate mai jos cantitatile de fosfor si azot calculate pe baza diversilor factori:




Cantitatea de fosfor:

- 27,95 tone/an, conform calculelor efectuate pe baza factorilor din BREF ILF;

- 9,74 tone/an conform calculelor bazate pe factorul din „Codul Bunelor Practici Agricole”

Cantitatea de azot:

- 67,21 tone pe an conform calculelor bazate pe BREF ILF;

- 33,38 tone/an conform calculelor pe baza factorului din „Codul Bunelor Practici Agricole”;

- 97,69 tone/an conform calculelor pe baza factorului din proiectul „APRA”, raport final 2003;

- 62,73 tone/an conform calculelor pe baza factorilor din CORINAIR.

Se mentioneaza ca azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp sunt componente fertilizante dar in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, azotul este considerat poluant pentru mediu. In aces caz este necesar a se respecta norma specifica de 170 – 210 kg de azot pe hectar si an, tinand cont si de rezervele din sol. Desi comunele din jurul localitatii Mihailesti nu se afla in zona vulnerabila, aceasta conditie trebuie respectata de catre cei care aplica dejectiile pe camp, daca terenurile pe care se face fertilizarea se gasesc in zone vulnerabile.

Pentru determinarea continutului de fosfor si azot atat in dejectii, cat si in sol, in vederea realizarii fertilizarii controlate a terenurilor agricole sunt necesare efectuarea de analize chimice.

In lipsa unor asemenea analize se poate lua in considerare cifra de cca. 67,211 tone/an obtinuta cu factorii de emisie din BREF ILF. Aceasta conduce la o suprafata necesara de minim 395 ha pentru aplicarea intregii cantitati de asternut uzat provenit de la Ferma nr. 8.

Exista posibilitatea infiltrarii in sol si in panza freatica a apelor de spalare de la hale, colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Apele pluviale sau de spalare a platformelor betonate pot fi impurificate cu dejectii solide, acestea sunt colectate in rigolele de ape pluviale, stocate si vidanjate periodic.

Emisiile necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol (din canalizarea interna, din bazinele de colectare si stocare temporara existente, de pe platformele betonate unde mai pot exista resturi de asternut uzat) sunt foarte mici si riscul de poluare e minor. Se realizeaza o monitorizare a calitatii apei subterane din puturile de observatie (adancime de 40 m), conform cerintelor autorizatiei integrate de mediu anual.

4.12 EMISII IN APE SUBTERANE

Se mentioneaza in cadrul acestui capitol potentiala infiltrare in sol a substantelor specifice dejectiilor, in special compusi ai azotului, continute atat in asternutul uzat cat si in apele de spalare care, desi benefice pentru aportul de nutrienti in sol, pot sa conduca la poluarea cu nutrienti a apei freatice.

Dejectiile solide constand din asternutul uzat, sunt evacuate in afara halei dupa fiecare ciclu de productie, nu exista o platforma speciala pentru depozitarea asternutului uzat evacuat din hale, acesta fiind incarcat direct in mijloacele auto ale beneficiarilor. Daca manevrarea nu se face corect, resturi de asternut uzat pot ajunge direct pe sol sau prin antrenare de catre apele meteorice. Acest lucru nu are consecinte asupra poluarii solului data fiind suprafata mare de teren si cantitati reduse de resturi, dar cel putin teoretic poate conduce la poluarea apei freatice, cu efecte asupra calitatii apei din acumularea Mihailesti.

Conducerea fermei declara ca nu au existat cazuri in care asternutul uzat sa fie descarcat direct pe




sol, pana la sosirea mijloacelor auto ale beneficiarilor. In caz de vreme nefavorabila sau alte motive care ar putea conduce la intarzieri la incarcarea asternutului, acesta se depoziteaza in interiorul halei.

Emisii fugitive in apele subterane pot aparea si prin infiltrarea in sol si in panza freatica, a apelor de spalare de la hale colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarece apele colectate sunt in cantitati foarte mici. Bazinele vidanjabile sunt prevazute doar partial cu capace ceea ce conduce la minimizarea emisiilor fugitive.

Emisii fugitive pot exista si datorita retelei de canalizare invechita si degradata in unele parti, pentru aceasta se realizeaza un program de intretinere si verificare a starii instalatiilor de canalizare pentru a se evita scurgerile de ape uzate in sol si apele subterane.

4.12.1 Monitorizarea calitatii apelor subterane

Monitorizarea calitatii apelor subterane se realizeaza prin analiza calitatii apei subterane pe probe prelevate din puturile de observatie cu adancimea de 40 m situate langa hala nr. 6 si respectiv nr. 10.

In activitatile de colectare, stocare si vidanjare a apelor uzate se vor lua masuri de de precautie necesare prevenirii poluarii apelor subterane.

Astfel se va inspecta reteaua de canalizare si remedia tronsoanele deteriorate, de asemenea caminele vidanjabile trebuie etansate la baza si peretii exteriori, acoperite si intretinute corespunzator.

Daca este cazul se va amenaja o platforma betonata pentru depozitarea dejectiilor solide, preluate de diversi beneficiari, in scopul eliminarii posibilelor infiltrari sau scurgeri de substante poluante in sol si panza freatica.

Referitor la fertilizarea terenurilor agricole cu dejectii fermentate provenite de la ferma, pot aparea efecte indirecte daca terenurile pe care se aplica materialul fertilizant sunt inventariate ca zone „vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole”. In acest sens beneficiarii de material fertilizant vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.

Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.

4.12.2 Tipul monitorizarii si frecventa, substantele monitorizate, amplasamentul punctelor de monitorizare si caracteristicile tehnice ale lucrarilor de monitorizare

Monitorizarea calitatii apelor subterane se va realiza prin analiza calitatii apei subterane prelevate din puturile de alimentare. Metoda de analiza se va face conform prevederilor Legii 458/2002 cu modificarile ulterioare, iar frecventa de prelevare si analiza s-a stabilit prin autorizatia de mediu anual. La putul de alimentare cu apa potabila, frecventa de analiza este lunar conform cerintelor sanitar –veterinare.

Indicatorii de calitate analizati sunt prezentati mai jos:

pH

CCOMn

Sulfati




Azotiti si Azotati

Amoniu

Conductivitate

Cloruri

Sodiu

Echipamentele de monitorizare si analiza trebuie exploatate si intretinute astfel incat monitorizarea sa reflecte cu precizie emisiile sau evacuarile.

Analizele de calitate a apei prelevate din cele 2 puturi din incinta fermei, la adancimea maxima de 40 m, efectuate in august 2006 pentru poluantii specifici arata ca in cazul amoniului si azotitilor se depaseste valoarea concentratiei admise pentru apa folosita in scop potabil conform STAS 1342/1991. Depasirea valorilor la indicatorii amoniu si azotiti poate sa se datoreaza poluarii de tip istoric a freaticului si a altor activitati zootehnice si agricole din zona.

Rezultatele buletinului de analiza din data de 22.08.2006 au fost prezentate in tabelul nr. 4.1-1 pentru probele de apa potabila prelevate din cele doua foraje de observatie.

4.12.3 Masuri de precautie necesare prevenirii poluarii apelor subterane

O prima masura de precautie in cazul manevrarii dejectiile solide evacuate din hale si incarcate in mijloacele auto ale beneficiarilor, ar fi realizarea unei platforme speciale pentru depozitarea asternutului uzat provenit din curatarea halelor si evitarea impurificarii apelor pluviale ce se infiltreaza in sol si apele freatice.

Sunt necesare si alte masuri de prevenire a poluarii apelor subterane:

Intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare si remedierea tronsoanelor deteriorate, de asemenea necesitatea intretinerii etanseitatii caminelor vidanjabile reprezinta masuri necesare pentru protectia apelor subterane.

Beneficiarii de material fertilizant vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.

4.12.4 Masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, precum si al conductelor, recipientilor si rezervoarelor prin care tranziteaza, respectiv sunt depozitate substante periculoase

Masurile de control si de service pentru canalizare constau in inspectarea canalizarii interne (din hale) si a racordurilor cu caminele de stocare exterioare, refacerea tronsoanelor deterioarate daca este cazul. Intretinerea corespunzatoare a caminelor vidanjabile si asigurarea etanseitatii lor, inspectare la fiecare golire completa in vederea depistarii eventualelor fisuri si remedierea acestora, decolmatare.

Pentru alimentarea cu apa se va intretine corespunzator si inspecta rezervorul de inmagazinare, aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare prin intermediul unei conducte PVC si se




va avea in observatie buna functionare a statiei de pompare.

Cadavrele de pui provenite din procesul de crestere si ingrasare pui de carne vor fi depozitate in lazi frigorifice si preluate de catre S.C. Protan S.A, pentru a se evita contactul deseurilor de animale cu sursele de apa.

Flacoanele de medicamente, seringile utilizate pentru vaccinare, ambalajele rezultate de la livrarea medicamentelor si a substantelor utilizate pentru igenizare sunt preluate de S.C. Selserv Ecosistem S.R.L.

4.13 RECEPTORI

Apele de spalare colectate in bazinele de stocare se vidanjeaza periodic cu vidanja proprie si se descarca in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A., apele epurate sunt deversate prin conducta de evacuare in Raul Neajlov. Dupa finalizarea lucrarilor la statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L., apele vidanjate urmeaza sa fie descarcate in noua statie de epurare.

Se mentioneaza ca rezultatele analizelor efectuate la probele de ape uzate vidanjate se incadreaza la indicatorii de referinta sub valorile prevazute de NTPA 002/2005 privind descarcarea apele uzate in retelele de canalizare cu in statie de epurare.

Conform celor prezentate mai sus nu se produce nici o descarcare directa in apele de suprafata, existand doar o descarcare indirecta a apelor vidanjate in statia de epurare si dupa epurarea mecanica in Raul Neajlov.

Referitor la fertilizarea terenurilor cu dejectii fermentate provenite de la ferma nr. 8, pot aparea efecte indirecte daca terenurile pe care se aplica materialul fertilizant sunt inventariate ca „zone vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole”. Beneficiarii de material fertilizant vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

4.13.1 Delimitarea suprafetei pe care se desfasoara procesul sau perimetrul amplasamentului utlilizat pentru instalatii noi si instalatii existente

Amplasamentul complexului este inconjurat pe trei laturi de terenuri cu folosinta agro-industriala:

nord-est - teren neutilizat apartinand primariei Mihailesti, dincolo de care, la cca. 50 m se afla lacul Mihailesti

est - strada aflata la cca. 100 m de gardul fermei; intre gard si strada sunt amplasate cladirea unei mori si locuinte

sud - strada, dincolo de care se afla incinta Abatorului detinut de SC AGRO NUTRISCO IMPEX SRL, amplasata pe malul lacului Mihailesti

sud-vest si vest - SC AVICOLA DRAGANESCU SA, pe o latime de cca. 150 m, DJ 412 A Mihailesti – Bolintin Vale, zona locuita a satului Draganescu pe partea stanga a DJ

nord-vest si nord - Ferma de palmipede si Ferma nr. 6, in prezent nefunctionala.




5. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR

5.1 SURSE DE DESEURI

Principala sursa de deseuri o constituie dejectiile solide provenite din activitatea de crestere a puilor desfasurata in cadrul fermei nr. 8

Cantitatea medie anuala de dejectii solide (amestec de dejectii si asternut uzat), conform estimarilor pe baza capacitatii mijlocului auto care efectueaza transportul) este de 15 – 20 t/hala, adica maxim 1160 tone/an.

Dupa fiecare ciclu de productie dejectiile solide sunt evacuate prin raclare in afara halei si incarcate direct in mijloacele auto ale beneficiarilor si utilizate ca material fertilizant in agricultura.

Deseurile menajere si asimilabile (hartie, carton, plastic), provenite din materialele, alimente etc folosite in cadrul unitatii, reprezinta cca. 1.7 tone/an si sunt depozitate la depozitul de deseuri al orasului.

Din activitatea de casare a diferitelor elemente metalice, componente ale structurilor sau piese ale instalatiilor tehnologice, dezmembrari rezulta deseuri metalice, aproximativ 5 t/an, depozitarea se face pe platforma langa filtrul sanitar, pentru piesele mari. Piesele metalice de dimensiuni mici provenite de la instalatiile tehnologice sunt depozitate in cadrul magaziilor din incinta unitatii.

Deseurile rezultate din activitatea de intretinere a utilajelor folosite sunt uleiurile uzate de motor, transmisie si de ungere, cca. 360 l/an, depozitate in butoaie metalice.

Tot din activitatea de crestere a puilor rezulta si deseuri periculoase constand in amabalaje de la vaccinuri, flacoane medicamente, seringi utilizate si cadavre de pui.

Cadavrele de pui rezultate intr-un an de zile constituie 20 t, urmand a fi eliminate prin preluarea lor de catre S.C. Protan S.A. Bucuresti.

Cantitatea de flacoane de medicamente, seringi utilizate pentru vaccinare, ambalaje rezultate de la livrarea medicamentelor si a substantelor utilizate pentru igenizare reprezinta 2 kg/serie, avand in vedere ca se desfasoara cca. 5 serii/an rezulta 10 kg/an sunt preluate de catre SC SELSERV Ecosistem SRL.

Din punct de vedere al recuperarii si refolosirii deseurilor, dejectiile solide sunt eliminate din hale si incarcate in mijloacele auto pentru a le refolosi ca si material fertilizant pe terenurile agricole ale diversilor beneficiari.

Deseurile menajere (hartie, plastic, carton) pot fi colectate selectiv si valorificate prin societatile comerciale care le recicleaza.

In ceea ce priveste conformarea cu cerintele legislatiei sanitar-veterinare si protectiei mediului, ambalajele de vaccinuri, se vor elimina ca deseuri periculoase conform normelor sanitar-veterinare. De asemenea cadavrele de pui, conform legislatiei sanitar-veterinare vor fi depozitate temporar in frigidere si apoi eliminate in conformitate cu prevederile OM 723/2003 al MAPAM art. 5.

Deseurile rezultate de la materiale dezinfectante si degresante folosite pentru dezinfectia si igienizarea halelor dupa fiecare ciclu de productie sunt preluate de S.C. MARAVET SRL, cu care s-a incheiat contractul din 11.01.2006 si de SC SELSERV Ecosistem SRL cu care s-a incheiat contract de prestari servicii nr. 67 din 1.06 2006.




6. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR

6.1ACCIDENTE DIN CAUZE NATURALE

Ferma este situata intr-o zona de campie in care pana in prezent nu s-au inregistrat incidente legate de inundatii.

Amplasamentul se afla in zona seismica D pentru care, conform normativului antiseismic P100 – 92, coeficientul Ks = 0,2 si perioada de colt Tc = 1,6 sec (grad seismic VIII pe scara MKS). Nu au existat actiuni seismice care sa afecteze starea cladirilor si a platformelor in zona Fermei nr. 8.

6.2ACCIDENTE INDUSTRIALE

Este in uz un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/inccidentelor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor de intretinere.

Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile de prevenire instituite sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 6.2-1: Tipuri de accidente potentiale

Tip de accident Cauze potentiale Impact potential Probabilitate de producere

Risc estimat Tehnici preventive

Explozii Avarie la reteaua de gaz metan

Pierderi umane

Pagube materiale

mica Mic Intretinerea corespunzatoare a retelei; instruirea personalului.

Incendii Scurtcircuit electric; neglijenta; intretinera necorespunzatoare a echipamentelor

Poluare atmosferica.

Impact vizual.

Pagube materiale

mica Mic Intretinere corespunzatoare.

6.3 PLAN DE MANAGEMENT AL ACCIDENTELOR

Aspecte de management

Operatorul instalatiei este S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. cu sediul in Bucuresti, B-dul Unirii nr. 14, bl. 6, sc. 2, ap. 45, sectorul 4, inmatriculata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J/40/9069/2000. Structura organizatorica este de tip ierarhic-functional, alcatuita din compartimente operationale/sectoare si functionale (servicii/birouri financiar-contabil, comercial, tehnic-administrativ, de personal).

S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. aplica in ferma nr. 8 ca tehnici de management al accidentelor planurile prezentate mai jos.

1. Planul de urgenta in caz de incendiu, consta in planul de prevenire si interventie in caz de incendii, existent la sediul unitatii si se pune la dispozitia organelor de control.

In ceea ce priveste conformarea cu cerintele BAT, sunt necesare urmatoarele planuri; plan (in scris) pentru prevenirea incendiilor, plan (in scris) de actiune in caz de incendiu si instruirea




personalului pentru actiune in caz de urgente.

Actiunile necesare pentru conformare constau in:

- organizarea apararii impotriva incendiilor se va afisa la loc vizibil pentru fiecare punct de lucru si personalul va fi instruit periodic;

- evidenta instruirilor pentru tot personalul angajat se va pastra de catre responsabilul cu protectia mediului si se va pune la dispozitia organelor de control la cerere.

2. Plan de urgenta. Risc de poluare

Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor), exista la sediul unitatii si se va pune la dispozitia organelor de control, la cerere. In conformare cu cerinetele BAT se face si instruirea personalului pentru actiune in caz de urgente.

Actiunile necesare pentru conformare sunt:

- masurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se vor afisa la loc vizibil la fiecare punct de lucru, personalul urmand a fi instruit periodic;

- evidenta instruirilor pentru tot personalul angajat se va pastra de catre responsabilul cu protectia mediului si se va pune la dispozitia organelor de control, la cerere.

S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. nu are un sistem de management de mediu conform ISO 14001/1996, dar aplica in fermele avicole procedurile de bune practici in domeniul zootehnic, fapt atestat si prin autorizatia de functionare sanitar-veterinara.

Analiza conformarii cu cerintele BAT pentru tehnicile de management se prezinta astfel:

1. Responsabil pentru protectia mediului desemnat pe instalatie,

2. Proceduri de lucru scrise

Exista proceduri de lucru scrise pentru exploatarea instalatiilor de furajare si de adapare mecanizata a puilor precum si pentru exploatarea aerotermelor de combustie. Cerintele BAT prevad instructiuni scrise privind procedurile de lucru, afisate la loc vizbil pentru fiecare punct de lucru.

3. Training

In cadrul fermei nr. 1 personalul este instruit pentru exploatarea instalatiilor de alimentare, adapare mecanizata a puilor si de exploatarea a aerotermelor de combustie. Seful fermei raspunde de instruirea anagajatilor cu privire la normele de protectia muncii. Cerintele BAT prevad un plan (in scris) pentru activitati de instruire pe probeleme de protectia mediului.

Actiunile necesare pentru conformare sunt:

- se va intocmi si aproba de catre conducatorul unitatii in termen de 3 luni de la emiterea autorizatiei integrate de mediu;

- participarile la instruiri vor fi mentionate in fisele de protectia muncii ale angajatilor;


4. Programe de intretinere

In cadrul fermei nr. 8 exista la sediul unitatii si se pune la dispozitia organelor de control, regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare a apei (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor) si programul de intretinere a celorlalate instalatii, ce prevede masurile curente si planificate de intretinere a utilajelor, curatire periodica a halelor si igenizare a acestora intre ciclurile de productie. Pentru programele de intretinere cerintele BAT prevad implementarea




programului de intretinere si reparatii care sa asigure mentinerea starii bune de functionare a echipamentelor si a curateniei in instalatii.

Actiuni necesare pentru conformare:

- regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare a apei si programul de intretinere curenta si planificata a celorlalte instalatii se vor pastra la fiecare punct de lucru; personalul va fi instruit periodic;


5. Planuri de urgenta: incendii, a fost prezentat mai sus.

6. Plan de urgenta: risc de poluare, a fost descris mai sus.

Conformare cu cerintele BAT pentru tehnici de management a fost prezentat in capitolul 3.6.1.

7. MONITORIZARE

7.1 MONITORIZAREA EMISIILOR IN APA. MASURI PROPUSE PENTRU MONITORIZAREA EMISIILOR

In conformitate cu OUG 34/2000 art. 17, f) care precizeaza ca in cazul fermelor de crestere intensiva a porcilor si pasarilor, masurile prevazute pentru monitorizare „iau in considerare costurile si beneficiile”. BREF ILF arata ca aceasta prevedere trebuie interpretata in sensul evitarii unei monitorizari excesive, actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniu, azotati si metan) are in vedere nu masurarea acestora, ci estimarea prin calcul. Se vor raporta anual cantitatile de emisii care depasesc valorile prag prevazute in OM 1144/2002 pentru a fi incluse in Registrul poluantilor emisi.

Cele mai importante emisii sunt cele provenite din compusii de azot si fosfor, continuti in dejectiile solide din halele de crestere a puilor.

In general in fermele de crestere a pasarilor emisii fugitive in apa pot aparea din canalizarea tehnologica, dar si din activitatea de descarcare a hranei in buncare. In cazul fermelor de pasari cu crestere la sol, canalizarea contine doar ape de spalare cu un continut mai mare sau mai mic de resturi de dejectii, in functie de calitatea actiunii de indepartarea a asternutului uzat.

In cazul fermei nr. 8 a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L., apele uzate de de la spalarea halelor rezulta in cantitati mici si pot conduce la emisii fugitive.

Monitorizarea emisiilor in apa se va efectua pentru apele uzate vidanjate conform prevederilor tabelului urmator specificat in autorizatia integrata de mediu:

Tabel nr. 7.1-1: Metode de analiza, frecvente de prelevare pentru apa uzata

Punctul de prelevare Poluanti analizati Frecventa de prelevare probe si analiza poluanti

Metoda de analiza

Bazin betonat vidanjabil ape menajere

pH

La fiecare vidanjare.

SR ISO 10523-97

Suspensii totale STAS 6953-81

CCOCr SR ISO 6060/96

Detergenti SR ISO 7875/1.2-96




Azot amoniacal (NH4) STAS 8683-70

Fosfor total (P) STAS 10064-75

Substante extractibile SR 7587-96

CBO5 SR ISO 5815/98

Monitorizarea calitatii apelor subterane

Monitorizarea calitatii apelor subterane se va realiza prin analiza calitatii apei subterane prelevate din puturile cele doua puturi de observatie de langa halele 6 si 10. Analiza calitatii apei subterane se face conform tabelului urmator:

Tabel nr. 7.1-2: Frecventa de prelavare si metoda pentru indicatorii de calitate ai apei subterane

Nr. Crt. Indicator de calitate Frecventa de prelevare si analiza Metoda de analiza

1 pH Anual

Conform prevederilor Legii 458/2002, cu modificarile ulterioare.

2 CCOMn Anual

3 Sulfati Anual

4 Azotiti Anual

5 Azotati Anual

6 Amoniu Anual

7 Conductivitate Anual

8 Cloruri Anual

9 Sodiu Anual

7.2 MONITORIZAREA DESEURILOR SI RAPORTAREA LOR

Evidenta deseurilor produse in cadrul Fermei nr. 8 va fi tinuta lunar, conform HG 956/2002 si va contine urmatoarele informatii:

- tipul deseului;

- codul deseului;

- instalatia producatoare;

- cantitatea produsa;

- data evacuarii deseului din instalatie;

- modul de stocare;

- data predarii deseului;

- cantitatea predata catre transportator;

- date privind expeditiile respinse;

- date privind orice amestecare a deseurilor.

Vor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri: numele, specificul activitatii, autorizatia de functionare.




Principalul tip de deseu, provenit din activitatea desfasurata in cadrul fermei il reprezinta dejectiile solide pentru care, utilizatorul are obligatia sa:

- sa pastreze evidenta cantitatilor de dejectii aplicate pe camp si datele efectuarii actiunilor respective;

- sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.

Cerintele BAT pentru monitorizarea dejectiilor provenite de la ferma nr.8 prevad inregistrari, evidente, monitoring privind:

- cantitati de ingrasaminte anorganice si fertirigatii aplicate pe sol;

- balanta cantitatilor de azot si fosfat si starea generala a solurilor pe care se aplica dejectiile pentru a stabili necesarul de nutrienti de aplicat.

Actiuni necesare pentru conformarea cerintelor BAT in privinta dejectiilor:

- se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, sub semnatura, obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.

Pe terenurile agricole pe care s-au aplicat dejectii fermentate provenite de la ferma nr. 8, pot aparea efecte indirecte in stratul freatic si asupra apei din lacul Mihailesti, daca terenurile pe care se aplica materialul fertilizant sunt inventariate ca zone „vulnerabile cu nitrati proveniti din surse agricole”. In acest sens beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si se vor respecta specificatile, cerintele si masurile prezentate mai sus.

Calculul productiei anuale de azot si fosfor la ferma nr. 8

1. Calculul conform BREF ILF s-a facut pe baza urmatoarelor premize:

- categoria de pasare: pui de carne;

- tipul de adapost: sistem de crestere la sol cu asternut de pai sau talas pentru 10 hale;

- numar locuri 200.000;

- zile efective de productie: 42 x 5.8 = 243.6;

- cantitatea de asternut uzat inregistrata la ferma nr. 8 este de cca. 20 de tone/hala/serie, adica 5.8 kg/loc/an, dar se admite limita inferioara a intervalului de variatie indicat in BREF ILF, adica 10 kg dejectii/loc/an;

- se considera un continut mediu de materie uscata (dm= 65%) deoarece in cazul puilor crescuti la sol pe strat gros de asternut, dejectiile au in mod uzual un procent de 50 – 80% materie uscata;

- se folosesc valorile medii ale factorilor de emisie azot si fosfor (adica 6.35% x continut materie uscata pentru azot si 2.15% x continut de materie uscata pentru fosfor) tinand seama de faptul ca puii din ferma Agro Nutrisco sunt hraniti cu un procent redus de proteina cruda si fosfor ceea ce asigura si o productie redusa de azot si fosfor.

Rezultatele se prezinta in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 7.2-1: Productie de dejectii nutrienti

Productia de dejectii Continut Dm (%) Continut Dm (tone) Nutrienti (tone)




(tone/an) N total P

(1) (2) (3) (4) (5)

(1) x (2) (3) x 6.35/100 (3) x 2.15/100

2.000 Mediu: 65% 1.300 82,55 27,95

Luand in considerare factorii de calcul din „Codul bunelor practici Agricole” din tabelul de mai jos si celelalte elemente de calcul (numar locuri 280.000, zile efctive de productie 243.6), se obtin urmatoarele valori:

azot: 68.208 tone/an;

fosfor: 13.636 tone/an.

Tabel nr. 7.2-2: Continutul zilnic de nutrienti

Specia Greutatea (kg) Continutul zilnic de nutrienti (kg/zi/loc)

N P K

Pasari la ingrasat 0.9 0.001 0.0002 0.0003

Folosind factorul de calcul din proiectul „APRA”, raport final 2003, rezulta o productie de azot de 158.242 tone/an;

Luand in considerare factorii de calcul din CORINAIR, rezulta productia de azot prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 7.2-3: Productia anuala de azot

Etapa Factor de calcul (kg azot/cap/an) Productia de azot (kg/an)

Pui = 133.479 capete

N excretat 0.6 80.087

7.3 MONITORIZAREA APELOR IN SITUATIA FUNCTIONARII NORMALE

Alimentarea cu apa in scop potabil si tehnologic se face din sursa proprie printr-un foraj amplasat in incinta unitatii, cu adancimea de 114 m.

In conformitate cu „Notificarea pentru punerea in functiune nr. 6/06.02.2006”, necesarul total de apa si cerinta totala de apa prelevata din subteran si utilizata in scop menajer si tehnologic sunt:

- necesarul total de apa: Qmaxim = 75,83 mc/zi ; Qmediu = 50,55 mc/zi;

- cerinta totala de apa: Qmaxim = 85,08 mc/zi ; Qmediu = 56,72 mc/zi;

- volumul anual de apa 22.096 mc.

Pentru alimentarea cu apa din forajul de mare adancime, debitul optim de exploatare recomandat este de 3,9 l/s.

Panza freatica este intalnita in stratul de marna nisipoasa situat intre 10 si 35 m.




Studiile de specialitate privind calitatea apei freatice, efectuate pentru inventarierea zonelor vulnerabile de la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, au pus in evidenta ca terenurile din zona Mihailesti, nu se incadreaza in zonele vulnerabile.

Pentru urmarirea periodica a calitatii apelor au fost forate in incinta fermei nr. 8, doua puturi de observatie la adancimea de 40 m, langa halele nr. 6 si 10, din care se recolteaza probe. Analizele privind apa potabila se efectueaza trimestrial de catre SGA Giurgiu.

Monitorizarea apelor in perioadele de functionare normala se va desfasura conform celor descrise in capitolul 7.1 – Monitorizarea emisiilor in apa. Masuri propuse pentru monitorizarea emisiilor.

In ceea ce priveste monitorizarea speciala a emisiilor in apa pentru a minimiza riscul asupra apelor, pentru ferma nr. 8 nu este cazul.

7.4 MONITORIZAREA APELOR PE PERIOADELE DE FUNCTIONARE ANORMALA

Exploatarea in perioade de ape mari

Pentru sistemul de alimentare al fermei nr. 8, regulile de exploatare în perioadele de ape mari sunt aceleasi ca si în perioadele de debite medii, adica de exploatare normală. Mai mult, captarea, aductiunile functionează cu debit constant si numai ceea ce exista dupa rezervoare functioneaza la debite variabile, in functie de necesarul consumatorului.

Exploatarea in perioade de inghet

Din punct de vedere al exploatarii obiectelor tehnologice din cadrul sistemului de alimentare cu apa pe timp de iarna, nu se pun probleme datorita zaiului, sloiurilor sau podurilor de gheată. Pentru o buna funcţionare a sistemului de alimentare cu apa pe timp de iarna este suficient să se respecte masurile de exploatare si intretinere specifice acestei perioade.

Exploatarea in perioade de seceta

In timpul perioadelor de seceta se vor respecta restrictiile temporare in folosirea debitelor prevazute in planurile de exploatare a sursei de apa, intocmite de Autoritatea de gospodarirea apelor. Modul de exploatare al surselor de apa va fi stabilit de comun acord cu Directia Apelor Arges-Vedea, SGA-Giurgiu.

8. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA. SINERGII

Din punct de vedere al detinatorilor care pot avea o influenta comuna asupra emisiilor, evacuarilor si pierderilor produse in instalatii, se mentioneaza ca pot exista mai multe surse emisii, avand in vedere ca zona Mihailesti este o zona in care exista mai multe ferme avicole si ferme de crestere a porcinelor.

Astfel apele uzate vidanjate, provenite de la ferma nr. 8 vor fi transportate la statia de epurare a societatii Service Avicola, iar de aici prin conducta de evacuare sunt deversate in Raul Neajlov.

In statia de epurare a S.C. Service Avicola ajung apele uzate provenite si de la alte fermele din vecinatatea S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.

Solutia de descarcare directa a apelor uzate in statia de epurare, mentionata mai sus, este una provizorie, urmand ca dupa finalizarea lucrarilor la statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. din cadrul Abatorului Nou, apele uzate de la ferma nr. 8 sa fie descarcate si epurate in aceasta statie de epurare. Efluentul se evacueaza in statia de epurare a S.C. Service Avicola si




deversate in Raul Neajlov.

Concluzionand influenta asupra posibilelor emisii, deversari apartine mai multor societati ce detin ferme, situate in vecinatatea fermei nr. 8, ale caror ape uzate trec prin aceeasi statie de epurare.

Un aspect al influentei comune asupra emisiilor produse in apele de suprafata si cele subterane, avand in vedere ca in zona exista mai multe ferme, apartine tuturor detinatorilor de ferme avicole si de crestere a porcinelor din zona.

9. LIMITELE DE EMISIE

9.1 EMISII IN RETEAUA DE CANALIZARE PROPRIE ASOCIATE CU UTILIZAREA BAT-URILOR PENTRU TIPURI SPECIFICE DE ACTIVITATE: SUBSTANTA SI PUNCTELE DE EMISIE

Din reteaua de canalizare proprie fermei nr. 8 exista posibilitatea emisiilor si infiltrarii in sol a apelor uzate incarcate cu dejectii solide si de aici in panza freatica a apelor de spalare de la hale colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarece apele colectate sunt in cantitati foarte mici.

Emisiile posibile rezultate in reteaua proprie a canalizarii interioare ar putea proveni in principal din emisiile dejectiilor din hale. Aceste emisii provin din cantitatiile de fosfor si azot continute in dejectii, in ceea ce priveste cantitatea de azot, emisiile posibile provin din ceea ce mai ramane din cantitatea de azot dupa pierderea in aer sub forma de amoniac si protoxid de azot din hale.

Rezultatele analizelor efectuate pe ape uzate vidanjate din cadrul Fermei nr. 8 prezentate in tabelul 2.3.3-1 prezinta caracteristicile emisiilor in apele uzate, care sunt vidanjate si transportate la statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A.

Conformarea cu cerintele BAT pentru prevenirea producerii de emisii fugitive in ape este prezentata mai jos.

Reteaua de canalizare interna este formata din tuburi de beton, deteriorata in unele cazuri, iar bazinele vidanjabile sunt constructii din beton.

Cerintele BAT prevad:

conductele si constructiile subterane sa fie etanse si intretinute corespunzator pentru

evitarea pierderilor.

Pentru actiunile de conformare cu cerntele BAT se vor lua urmatoarele masuri:

inspectarea retelei de canalizare interna;

remedierea tronsoanelor deterioarate;

intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare interna si a bazinelor vidanjabile.

9.2 EMISII IN RETEAUA DE CANALIZARE ORASENEASCA SAU CURSURI DE APA DE SUPRAFATA: SUBSTANTA SI PUNCTELE DE EMISII

In ceea ce priveste emisiile in reteaua de canalizare oraseneasca, nu este cazul.

Apele uzate vidanjate, provenite de la ferma nr. 8 au incarcari mici si respecta limitele prevazute




de NTPA 002 facand posibila descarcarea in statia de epurare a S.C. Service Avicola.

Deasemenea indicatorii apelor uzate epurate sunt cuprinsi in NTPA 001/20005 privind evacuarea in cursurile de apa de suprafata, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 188 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificata si completata prin HG nr. 352/2005.

Nu este cazul emisiilor in ape de suprafata.

10. IMPACT

10.1 EVALUAREA IMPACTULUI EMISIILOR ASUPRA APELOR PREZENTAT IN STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SAU IN BILANTUL DE MEDIU

Evaluarea impactului emisiilor asupra apelor de suprafata, nu este cazul. Nu se produce nici o decarcare directa in apele de suprafata. Se apreciaza ca si efectele indirecte care se pot produce asupra calitatii apei din Lacul Mihailesti prin intermediul freaticului afectat, nu se datoreaza activitatii prezente din ferma nr. 8.

Analizele de calitate a apei prelevate din forajele din incinta fermei, la adancimea maxima de 35 m, efectuate in august 2006 pentru poluantii specifici amoniu, azotati, azotiti si fosfor total, arata ca in cazul amoniului si fosforului se depaseste valoarea concentratiei admise pentru apa folosita in scop potabil, conform STAS 1342/1991.

Depasirea valorilor la indicatorii amoniu si fosfati se datoreaza poluarii de tip istoric a freaticului sau altor activitati zootehnice si agricole din zona si nu activitatii desfasurata in prezent in Ferma nr. 8.

Emisii necontrolate pot aparea si in cazul in care terenurile agricole pe care se aplica materialul fertilizant sunt inventariate ca „zone vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole”, fiind zone saturate cu material fertlizant. In acest sens beneficiarii vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

10.2 LOCALIZAREA RECEPTORILOR, A SURSELOR DE EMISII SI A PUNCTELOR DE MONITORIZARE

In zona nu exista cursuri de apa sensibile pe care activitatea desfasurata la Ferma nr. 8 sa o afecteze in mod direct, nefunctionarea la parametrii

Monitorizarea apelor se va face pentru apele subterane prin analiza calitatii apei subterane folosita in scop potabil si pentru a determina , cat si pentru apa uzata evacuata in caminele vidanjabile, respectiv in statia de epurare a S.C. Service Avicola. Punctele de monitorizare in interiorul fermei nr. 8 sunt reprezentate de cele doua foraje de observatie, din care se racolteza probe pentru monitorizarea apei subterane.

Nu exista pana in prezent puncte de monitorizare a calitatii mediului dincolo de limitele amplasamentului. Pentru activitatile de crestere intensiva a pasarilor, BREF ILF nu prevede o astfel de monitorizare.

Pe amplasament si in imprejurimile acestuia nu exista arii naturale protejate la distanta mai mica




de 20 km sau specii de plante sau animale protejate, pentru care sa se impuna restrictii mai severe.

Nu exista pana in prezent puncte de monitorizare a calitatii mediului dincolo de limitele amplasamentului. Pentru activitatile de crestere intensiva a pasarilor, BREF ILF nu prevede o astfel de monitorizare.

Puncte de monitorizare in interiorul fermei nr. 8 sunt reprezentate de cele doua foraje de observatie, din care se racolteza probe pentru monitorizarea calitatii apei subterane.

10.3 MANGEMENTUL DESEURILOR

Referitor la deseurile cu risc de poluare a apelor sunt amintite dejectiile solide, provenite din interiorul halelor aferente din fermei nr. 8.

Dejectiile solide, utilizate ca material fertilizant pe terenurile agricole, pot afecta apele subterane, daca aceste terenuri sunt saturate sau inventariate ca „zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole”.

Masurile suplimentare luate in acest caz sunt:

- informarea si atentionarea beneficiarilor de material fertilizant asupra zonelor vulnerabile si saturate;

- beneficiarii de material fertilizant trebuie sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Cerintele BAT pentru aplicarea dejectiilor solide, in scopul ferilizarii terenului sunt:

- cantitatea de dejectii aplicata trebuie sa tina cont de necesitatile prognozate ale culturilor in ceea ce priveste azotul si fosforul precum si aportul din sol si ingrasamintele aplicate;

- trebuie sa se tina cont de de caracteristicile terenului: panta, tipul de sol, conditiile climatice, ploaie, irigatii, practici agricole si de folosire a terenului, asolament;

- dejectiile nu vor fi aplicate pe teren atunci cand campul este saturat cu apa, inundat, inghetat, acoperit cu zapada;

- dejectiile nu vor fi aplicate pe terenurile cu panta accentuata sau pe cele din apropierea cursurilor de apa;

- aplicarea dejectiilor trebuie sa tina cont de vecinatati pentru a evita neplacerile din cauza mirosurilor.

BAT pentru aplicarea dejectiilor de pasare, uscate sau umede, este incorporarea intr-un interval de 12 ore.

Actiunea necesara pentru conformarea cu cerintele BAT este ca in contrcatele incheiate cu beneficiarii dejectiilor, sa se stipuleze conditiile de aplicare a dejectiilor pe camp care sa reflecte recomandarile de mai sus.

S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. are incheiat un contract de prestari servicii cu Lazar Nicolae, persoana care preia dejectiile solide si le valorifica in agricultura ca material fertilizant.

11. PROGRAMUL DE ETAPIZARE

In ceea ce priveste obiectivele, masurile de remediere pentru reducerea efectelor prezente si




viitoare ale activitatilor asupra solului si apelor subterane putem enumera:

Manipularea cu grija a deseurilor si evacuare ritmica in vederea prevenirii poluarii solului

si implicit a apelor subterane – realizarea unei platorme de depozitare temporara a

dejectiilor solide in conformitate cu cerintele legale de proiectare si protectia mediului

Verificarea periodica a sistemului de canalizare si repararea sau inlocuirea tronsoanelor

de canalizare fisurate

Verificarea etanseitatii bazinelor vidanjabile si intretinerea lor corespunzatoare

Finalizarea sistemului de colectare a apelor pluviale

Pastrarea curateniei si ordinii in activitate.

Programul de conformare pentru asigurarea conformitatii cu cerintele legale privind gospodarirea apelor va fi intocmit impreuna cu Responsabilul autoritatii de gospodarire a apelor –Directia Apelor Arges-Vedea.

12. ANEXE

PIESE SCRISE

1. Buletine de analiza – apa prelevata din forajele de observatie si apa uzata vidanjata

2. Contract de prestari servicii S.C. Service Avicola S.A. nr. 50/25.03.2003, act aditional

nr. 06/01.07.2006

3. Notificare pentru punere in functiune nr. 7/31.12.2006

4. Regulament de functionare – exploatare

5. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale

PIESE DESENATE:

1. Plan de incadrare in zona

2. Plan de situatie – retele alimentare cu apa si canalizare

Intocmit, Verificat,

Ing. Ana Daraban ing. Anca Balasoiu







ANEXE


Date post:	04-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	bogdan-tutu
View:	798 times
Download:	7 times

gospodarirea apelor

Documents