1

Modelul structural

SAP2000 analizeaza si proiecteaza structura (constructia) utilizand un model care

urmează să fie definit in interfata grafica a utilizatorului. Modelul are la baza

urmatoarele tipuri de componente:

Unitati de masura

Obiecte

Grupuri

Sisteme de coordonate si caroiaje

Proprietati

Cazuri de incarcare

Functiuni

Cazuri de analiza

Combinatii

Setari de proiectare

Definitii de iesire si afisare

Unitati de masura

SAP2000 lucreaza cu patru unitati de masura de baza: forta, lungime, temperatura si

timp. Programul ofera mai multe seturi de unitati compatibile de forta, lungime si

temperatura din care se poate alege, precum “Kip, in, F” sau “N, mm, C”. Timpul este

intotdeauna masurat in secunde (cu exceptia efectelor de deformare, contractare si

imbatranire care sunt masurate in zile).

O diferenta importanta este facuta intre masa si greutate. Masa este folosita numai

pentru calculul inertiei dinamice si pentru incarcari datorate acceleratiei gravitationale.

Greutatea este o forta care poate fi aplicata ca si oricare alta incarcare. Trebuie avut

grija sa se foloseasca unitati de forta cand se specifica valori de greutate, si unitati de

masa cand se specifica valori de masa.

Cand se incepe un nou model, SAP2000 va va cere sa se specifice setul de unitati de

masura. Aceste unitati vor deveni “unitati de baza” pentru model. Cu toate ca datele de

intrare pot fi furnizate, iar datele de iesire pot fi vizualizate in orice set de unitati de

masura, aceste valori sunt intotdeauna transformate in si din unitatile de baza ale

modelului.

Masurile unghiulare folosesc urmatoarele unitati de masura:

Cazurile de geometrie, de ex. Orientarile axelor, sunt masurate in grade

2

Deplasarile circulare sunt intotdeauna masurate in radiani

Frecventa este intotdeauna masurata in cicluri/secunda (Hz)

Obiecte si elemente

Elementele fizice de structura ale modelului sunt reprezentate prin obiecte. Se

foloseste interfata pentru a “desena” forma unui obiect, apoi se atribuie proprietati si

incarcari obiectului pentru a defini complet un model al elementului fizic.

Sunt disponibile urmatoarele tipuri de obiecte, enumerate in ordine dimensiunilor

geometrice:

Obiecte de tip punct, de doua tipuri:

o Obiecte de tipul articulatiilor: Sunt create automat la colturile sau

capetele tuturor celorlalte tipuri de obiecte, si ele pot fi adaugate la

suportii modelului sau altor puncte specifice.

o Obiecte de legatura incastrate (articulatie simpla): Folsite pentru a

modela comportarea suprturilor speciale, ca de ex. : izolatori,

amortizoare, rosturi de dilatatie (jocuri), arcuri in foi multiple, s.a.

Obiecte liniare, de doua tipuri:

o Obiecte de tip cadru/cablu/tendon (ligament): Folosite pentru a

modela elemente de tipul: grinzi, coloane, tiranti/suporturi, grinzi cu

zabrele, cabluri si tendoane

o Obiecte de legatura de conectare (articulatie dubla): Folosite

pentru a modela comportamentul elementelor speciale, ca de ex.:

izolatori, amortizoare, rosturi de dilatatie (jocuri), arcuri in foi

multiple, s.a. Spre deosebire de obiectele cadru/cablu/tendon,

obiectele de legatura de conectare pot avea lungimea zero.

Obiecte bidimensionale (de tip suprafata): Folosite pentru a modela

pereti/ziduri, podele si alte elemente de grosime mica, si de asemenea solide

bidimensionale.

Obiecte solide: Folosite pentru a modela corpuri tridimensionale.

Ca regula generala, geometria (forma) obiectului trebuie sa corespunda cu cea a

elementului fizic. Aceasta simplifica vizualizarea modelului si ajuta in procesul de

proiectare.

Impartirea modelelor fizice in elemente finite mai mici se facea pentru scopuri de

analiza a modelului. Modelarea bazata pe obiect elimina in mare masura nevoia de

impartire a modelului.

Cand este rulata (efectuata) o analiza a modelului, SAP2000 converteste automat

modelul bazat pe obiect intr-un model bazat pe elemente care este folosit pentru

analiza. Acest model bazat pe elemente este numit modelul de analiza, si consta din

elemente finite obisnuite si articulatii (noduri). Rezultatele analizei sunt afisate pe

modelul bazat pe obiect.

SAP2000 ofera optiuni de control asupra impartirii modelului, ca de ex. gradul de

marime al impartirii, si cum anume vor fi manuite conexiunile dintre obiecte. Este

3

disponibila si o optiune de impartire manuala a modelului, rezultand o corspondenta

de unu-la-unu intre obiecte si elemente.

Grupuri

Grup este numita o colectie de obiecte. Ea poate contine orice numar de obiecte de

oricare tipuri. Grupurile au mai multe utilizari, printre care:

Selectarea rapida a obiectelor pentru editare si atribuire de proprietati

Etape consecutive de constructie

Definirea sectiunilor prin model

Gruparea obiectelor care vor fi supuse aceleiasi proiectari

Rezultate (iesiri) prin sondaj

Pot fi definite atatea grupuri cate sunt necesare. Folosirea grupurilor este o modalitate

puternica de lucru cu modele de dimensiuni mari.

Sisteme de coordonate si caroiaje

Toate locatiile din model sunt definite avand ca referinta un singur sistem global de

coordonate. Acesta este un sistem de coordonate cartezian, tridimensional, de mana

dreapta. Cele trei axe notate cu Z,Y,si Z sunt perpendiculare una pe cealalta si respecta

regula mainii drepte.

SAP2000 considera intotdeauna directia pozitiva a axei Z in sus. Prin definitie,

gravitatea (atractia/acceleratia gravitationala) actioneaza in directia (sensul) negativ al

axei Z.

Pot fi definite si sisteme de coordonate auxiliare care sa ajute la dezvoltarea

sivizualizarea modelului. Sistemele sunt definite cu originea si orientarea in

concordanta cu sistemul global.

Pentru fiecare sistem de coordonate (cel global si cele auxiliare), se poate defini un

caroiaj tridimesional format din linii “de constructie” care se intersecteaza, folosite

pentru localizarea obiectelor in model. Fiecare caroiaj poate fi cartezian (rectangular),

cilindric sau de tip general.

Operatiunile de desen au tendinta sa “se agate” de intersectiile caroiajului daca

aceasta optiune nu este dezactivata. Trasatura “snap” (de a se agata) faciliteaza

constructia corecta a modelului. Cand o linie a caroiajului este mutata, poate fi folosita

o optiune care sa specifice ca punctele modelului sa se mute cu aceasta.

Fiecare obiect din model (punct, linie, suprafata, etc.) are propriul sistem local de

coordonate, folosit pentru a defini proprietatile, incarcarile si raspunsul pentru acel

obiect. Axele fiecarui sistem de coordonate local sunt notate cu 1,2 si 3. Sistemele de

coodonate locale nu au caroiaje asociate lor.

Proprietatile

4

Proprietatile sunt atribuite fiecarui obiect pentru a determina comportarea sa

structurala (fundamentala) in model.

Unele proprietati, ca de ex. proprietatile materialelor si sectiunilor (profilelor) sunt

entitati care trebuie sa fie definite inainte de a le atribui obiectelor. De exemplu, un

model poate avea urmatoarele proprietati:

O proprietate materiala numita CONCRETE (BETON)

O proprietate a profilului cadru numita RECT (RECTANGULAR) si o sectiune

circulara numita CIRC (CIRCULAR), ambele folosind materialul

CONCRETE

O proprietate a unui obiect bidimensional (de tip suprafata) numita SLAB

(PLACA) care de asemenea foloseste materialul CONCRETE

Daca se atribuie proprietatea RECT unui profil cadru, orice schimbari in definirea

profilului RECT sau a materialului CONCRETE vor fi automat aplicare acelui obiect.

O proprietate oarecare nu are efect asupra modelului decat daca este atribuita unui

obiect.

Alte proprietati, ca de ex. suporturile capetelor cadrului, sau conditiile de sprijin ale

articulatiilor sunt atribuite direct obiectelor. Aceste proprietati pot fi schimbate numai

dand o alta atribuire a aceleasi proprietati obiectului, ele nu sunt entitati oarecare si nu

exista in mod independent fata de obiecte.

Cazuri de incarcare

Incarcarile reprezinta actiuni asupra structurii, ca de ex. forta, presiune, deplasarea

suportilor, efecte termice, acceleratia gravitationale si altele. O distributie spatiala a

incarcarilor asupra structurii reprezinta un caz de incarcare.

Pot fi definite oricate cazuri de incarcare sunt necesare. Cazuri de incarcare diferite

vor fi definite pentru incarcari statice, incarcari dinamice (variabile), incarcari datorate

vantului, zapezii, temperaturii, s.a.m.d. Incarcarile care trebuie sa varieze independent,

fie din ratiuni de proiectare, fie dupa cum sunt aplicate structurii, trebuie definite ca si

cazuri de incarcare separate.

Dupa definirea unui caz de incarcare oarecare, se atribuie valori de incarcare specifice

obiectelor ca si parte a acelui caz de incarcare. Valorile de incarcare atribuite unui

obiect mentioneaza tipul incarcarii (de ex. forta, deplasare, temperatura), marimea

(valoarea) incarcarii, si directia ei (daca este cazul). Incarcari diferite pot fi atribuite

diferitelor obiecte ca si parte a unui singur caz de incarcare. Fiecare obiect poate fi

supus mai multor cazuri de incarcare.

De exemplu, presupuse cazuri de incarcare numite WIND (VANT), SNOW

(ZAPADA) si SUN15 (SOARE15) au fost definte.

Pentru cazul de incarcare WIND (VANT) pot fi atribuite diferite incarcari de presiune,

in vant si sub vant, obiectelor verticale situate pe parti opuse ale structurii. Pentru

cazul de incarcare SNOW (ZAPADA), forte actionand in jos pot fi atribuite numai

obiectelor de tip acoperis. Pentru cazul de incarcare SUN15 (SOARE15), pot fi

atribuite diferite valori de temperatura diferitelor obiecte din structura ca efect a

actiunii soarelui asupra structurii la ora 15:00.

Pentru a calcula raspunsul (comportarea) structurii datorita cazurilor de incarcare,

cazurile de analiza trebuie sa fie definite si rulate (efectuate) (descrise in continuare)

5

specificand cum sunt aplicate cazurile de incarcare (ex. static, dinamic, etc.) si cum va

fi analizata structura (ex. linear, nonlinear, etc.) Acelasi caz de incarcare poate fi

aplicat diferit in cazuri de analiza separate.

Pe langa cazurile de incarcare prezentate mai sus, SAP2000 are de asemenea trei

incarcari de acceleratie incorporate care reprezinta unitatea de acceleratie

gravitationala de translatie in fiecare dintre cele trei directii ale siatemului global de

coordonate. Incarcarile de acceleratie sunt atribuite automat tuturor obiectelor din

structura care au masa.

Functiuni

Optiunile sunt disponibile pentru definirea functiilor care descriu variatia in timp a

incarcarilor. Functiile sunt necesare numai pentru anumite tipuri de analiza, ele nu se

folosesc pentru analize statice. O functie este o serie de perechi de date numerice

abscisa-ordonata.

Sunt disponibile patru tipuri de functii:

Functia spectrala de efect/raspuns: Acceleratia pseudo-spectrala in functie de

perioada de utilizare in analiza spectrala de efect/raspuns

Functiile temporale: Valoarea incarcarii in functie de timp pentru utilizarea in

analiza temporala

Functiile de stabilitate: Valoarea incarcarii in functie de frecventa pentru

utilizarea in analiza de stabilitate

Functii spectrale putere-densitate: Valoarea incarcarii la patrat supra frecventa in

functie de frecventa pentru analiza de putere-densitate.

Pot fi definite atatea functii cate sunt necesare. Functiile nu sunt atribuite

obiectelor,ele se folosesc in definirea cazurilor de analiza.

Cazuri de analiza

Un caz de analiza defineste modul in care incarcarile sunt aplicate asupra structurii si

modul in care raspunsul structurii poate fi calculat. Sunt disponibile mai multe tipuri

de cazuri de analiza. Pe scurt, analizele sunt clasificate ca fiind lineare si nonlineare, in

funtie de felul incare structura raspunde incarcarii.

Rezultatele analizelor lineare pot fi suprapuse, adica adaugate impreuna dupa analiza.

Sunt disponibile urmatoarele tipuri de analiza lineara:

Statica: Cel mai comun tip de analiza. Incarcarile sunt aplicate fara efecte

dinamice.

Analiza modala: Calcularea modurilor dinamice ale structurii prin metoda

vectorului propriu sau vectorului Ritz. Incarcarile nu sunt efectiv aplicate,

dar ele pot fi folosite pentru generarea vectorilor Ritz.

Analiza spectrala de efect/raspuns: Calcularea statistica a efectelor datorate

incarcarilor de acceleratie. Necesita functiile spectrale de efect/raspuns.

6

Analiza temporala: Sunt aplicate incarcaturi variabile in timp. Necesita functii

temporale. Solutia poate fi obtinuta prin metode de suprapunere modala sau

integrare directa.

Analiza de flambaj: Calcularea modurilor de flambaj sub aplicarea

incarcaturilor.

Analiza incarcarilor mobile: Calcularea celor mai severe efecte datorate

incarcarilor mobile care se deplaseaza de-a lungul structurii. Foloseste

incarcari mobile definite si benzi de deplasare definite in loc de cazuri de

incarcare folsite la alte tipuri de analiza.

Analiza de stabilitate: Incarcari variabile armonic sunt aplicate cu una sau mai

multe frecvente. Necesita functii de stabilitate.

Analiza spectrala putere-densitate: Incarcari variabile armonic sunt aplicate in

concordanta cu date probabilistice de incarcare intr-un camp larg de

frecvente, si este determinata valoarea asteptata a efectului. Necesita functii

spectrale de putere-densitate.

Rezultatele analizelor nonlineare, in mod normal, nu trebuie suprapuse. In loc de

aceasta, toate incarcarile care actioneaza impreuna asupra structurii trebuie combinate

direct in interiorul cazurilor de analiza.

Cazurile de analiza nonlineare pot fi legate impreuna pentru a reprezenta secvente de

incarcare compexe. Sunt disponibile urmatoarele tipuri de analiza nonlineara:

Analiza nonlineara statica: Incarcarile sunt aplicate fara efecte dinamice. Pot fi

folosite pentru analize simple.

Analiza nonlineara a constructiei in etape: Incarcarile sunt aplicate fara

efecte dinamice, pe portiuni ale structurii care sunt adaugate sau retrase. Pot

fi incluse efecte dependente de timp, ca deformare, scurtare si imbatranire.

Analiza nonlineara temporala: Sunt aplicate incarcari variabile in timp.

Necesita functii temporale. Solutia poate fi obtinuta prin metode de

suprapunere modala sau integrare directa.

Pot fi definite oricate cazuri de analiza de orice tip sunt necesare. Cand modelul este

analizat, cazurile de analiza care vor fi efectuate trebuie selectate. Rezultatele pentru

orice caz de analiza pot fi sterse selectiv.

Rezultatele analizelor, daca sunt disponibile, pot fi considerate parte a modelului. Ele

sunt necesare pentru executarea proiectarii.

Combinatii

O combinatie SAP2000, numita si “combo”, este o anumita combinatie a rezultatelor

unuia sau mai multor cazuri de analiza sau alte combinatii. Cand o combinatie este

definita, ea se aplica rezultatelor pentru fiecare obiect component al modelului.

Sunt disponibile patru tipuri de combinatii:

7

Tipul cumulativ: Rezultatele cazurilor de analiza incluse si ale combinatiilor

sunt adunate/cumulate.

Tipul absolut: Valorile absolute ale rezultatelor cazurilor de analiza incluse si

ale combinatiilor sunt adunate.

Tipul SRSS: Radacina patrata a sumei radacinilor patrate a rezultatelor cazurilor

de analiza incluse si ale combinatiilor sunt calculate.

Tipul invelis: Rezultatele cazurilor de analiza incluse si ale combinatiilor luate

impreuna pentru a determina valorile minime si maxime.

Cu exceptia tipului invelis, combinatiile trebuie de obicei aplicate numai cazurilor de

analiza lineare, deoarece rezultatele nonlineare nu sunt in general posibil de suprapus.

Proiectarea este intotdeauna bazata pe combinatii si nu direct pe cazuri de analiza.

Poate fi creata o combinatie care sa contina un singur caz de analiza. Fiecare algoritm

de proiectare creaza propriile sale combinatii. Alte combinatii pot fi create pentru

proiectare sau alte scopuri.

Setari de proiectare

Caracteristicile de proiectare ale programului pot fi folosite pe obiecte cadru executate

din beton, otel, otel deformat la rece sau aluminiu. Pot fi facute cateva setari care

afecteaza proiectarea unui anumit model:

Codul specific de proiectare folosit pentru fiecare tip de material, de ex.: AISC-

LRFD99 pentru otel, EUROCODE 2-1992 pentru beton, AISI-ASD96 pentru

otel deformat la rece si AA-ASD2000 pentru aluminiu

Setari preferentiale despre aplicarea acestor coduri asupra modelului

Combinatii pentru care proiectarea sa fie verificata

Grupuri de obiecte proiectate la fel

Valori optionale “suprascrise” pentru fiecare obiect care prezinta coeficienti

siparametri care modifica valorile definite in formulele codurilor de

proiectare.

Pentru proiectarea otelului, a otelului deformat la rece si a aluminiului, programul

poate alege automat o sectiune optima dintr-o lista predefinita a utilizatorului.

Sectiunea poate deasemenea schimbata manual in timpul procesului de proiectare. Ca

rezultat, fiecare obiect cadru poate avea doua sectiuni diferite asociate lui:

O sectiune “de analiza” folosita in analizele anterioare, si

O sectiune “de proiectare” rezultata din prezenta faza de proiectare.

Sectiunea de proiectare devine sectiune de analiza pentru urmatoarea analiza, iar ciclul

repetat de analiza si proiectare terbuie continuat pana cand cele doua sectiuni devinuna

singura.

Cu toate ca nu exista setari specifice proiectarii carcaselor de beton, programul va

afisa tensiunile si ranforsarile necesare rezistentei la componentele fortei de intindere a

cuplului intindere-compresiune folosind rezistenta la fluaj a ranforsarii specificate de

8

catre utilizator.

Rezultatele proiectarii pentru sectiuni, daca sunt disponibile, impreuna cu toate setarile

decrise mai sus, pot fi considerate parte a modelului.

Definitii de iesire si afisare

Definitia modelului SAP2000 si rezultatele analizei si proiectarii pot fi vizuzlizate si

salvate in mai multe moduri, printre care:

Vederi bi- si tri-dimensionale ale modelului

Tabele de valori in format text, foi de calcul sau baza de date

Documente formatate continanad tabele de valori in format rich text sau HTML

Graficele functiilor rezultatelor analizei

Raporturile proiectarii

Exportarea in alte programe de desen tehnic sau de proiectare

Sunt disponibile optiuni de salvare a anumitor definitii de afisare, seturi de tabele de

iesire, formate de documente si grafice de functii ca si parti ale modelului. Combinate

cu folosirea grupurilor, ele pot grabi semnificativ procesul de obtinere a rezultatelor in

timpul dezvoltarii modelului.

Interfata grafica a utilizatorului

Interfata grafica a utilizatorului (IGU) este folsita pentru a modela, analiza, proiecta si

afisa rezultatele structurii Dvs. Capitolul de fata va initiaza in unele concepte de baza

ale IGU si pregateste ternul pentru instructiunile descrise mai jos in acest volum. Mai

multe concepte si caracteristici in facilitatea Help on-line din cadrul IGU.

Va rugam sa cititi mai intai capitolul precedent, “Modelul structural”, deorece toate

opratiunile descrise in acest capitol se folosesc la lucrul cu un model SAP2000.

Ecranul SAP2000

Dupa pornirea programului, IGU SAP2000 apare pe ecranul Dvs. si arata la fel ca si

figura de pe pagina urmatoare. Diferitele parti ale interfetei sunt denumite in figura

sidescrise mai jos .

Fereastra principala

Figura 4-1 prezinta fereastra principala a IGU. Aceasta fereastra poate fi mutata,

redimensionata, maximizata, minimizata folosind operatiunile standard din Windows.

Bara principala de titlu, din partea superioara a ferestrei, da numele programului si

9

numele fisierului cu modelul.

Figura 4-1 Fereastra principala a interfetei grafice a utilzatorului

Bara de meniuri

Meniurile de pe bara de meniuri continaproape toate operatiile care pot fi efectuate

folosind SAP2000. Aceste operatii se numesc comenzi de meniu, sau mai simplu,

comenzi. Fiecare meniu corespunde unui anume tip de operatii. Operatiile vor fi

desrise mai tarziu in acest capitol.

Pe parcursul acestui manual, precum si in facilitatea Help a programului, comenzile de

meniu sunt indicate ca Menu > Command, unde “Menu” este numele meniului, iar

“Command” este itemul pe care il se poate selecata din meniu. In unele cazuri

comenzile se gasesc in sub-meniuri ale meniului principal, cazuri in care ele sunt

indicate ca Menu > Sub-menu > Command.

Bare de unelte

Butoanele de pe barele de unelte asigura unacces rapid la cele mai folosite operatiuni.

Tineti cursorul mouse-lui unui buton si o “indicatie (de unealta)” va apare aratand

functia butonului, comform Figurii 4-2.

Display Title Bar

Main Title Bar

Toolbars

Status Bar

Menu Bar

Cursor Coordinates

Current Coordinate System

Current Units

Afisare Fereastra

Afisare activa

Windows(Freastra)

10

Figura 4-2 “Indicatia” butonului Model Nou

Cele mai multe butoane corespund comenzilor din meniu. Daca o comanda are un

buton corespondent, acesta va fi afisat langa comanda, conform Figurii 4-3. Aceasta

va permite sa invatati repede butoanele care pot fi folosite pentru a executa aceleasi

actiuni ca si comenzile.

Figura 4-3 Comenzile meniului si butoanele coerspondente

Miscati barele de unelte in oricare dintre cele patru parti laterale ale ferestrei

principale, sau lasati-le sa “pluteasca” pe ecran tragandu-le in locatia dorita. Se poate

deasemenea controla care dintre barele de unelte sunt afisate dand click dreapta pe

bara de meniu si selectand barele de unelte care sa fie afisate. Alegeti butoanele de pe

barele de unelte dand click pe sageata in jos si selectand butoanele. Se foloseste aceste

metode pentru a crea bare de unelte personalizate pentru cele mai frecvent folosite

operatiuni.

Ferestrele de afisare

Ferestrele de afisare prezinta geometria modelului, si pot deasemenea include

proprietati, incarcari, analize sau rezuktatele proiectarii. Pot fi afisate intre una si patru

ferestre de afisare in acelasi moment.

Fiecare fereastra poate avea propria orientare la vizualizare, tip de afisare si optiuni de

afisare. De exemplu, o forma nedeformata poate fi afisata intr-o fereastra, ii pot fi

aplicate incarcari in alta, o forma deformata si animata in a treia fereastra si proiectete

procente de solicitare in a patra. De asemenea, patru vederi diferite ale unei forme

nedeformate sau a unui alt tip de afisaj poate fi prezentat: o vedere in plan, la doua

cote si in perspectiva.

Numai una dintre ferestre este “activa” intr-un anumit moment. Vizualizarile si

operatiile de afisare afecteaza numai fereastra activa in acel moment. Faceti oricare

fereasra actica dand click pe bara ei de titlu sau oriunde in interiorul ferestrei.

11

Bara de stare

Bara de stare contine urmatorii elemente:

Informatii de stare despre ce anume executa programul in acel moment, sau

numarul obiectelor momentan selectate

Coordonatele cursorului mouse-lui

O casuta pentru a arata sau modifica unitatile de masura folosite momentan

O casuta pentru a arata sau modifica sistemul de coordonate momentan

Instrumente de derulare, cand sunt afisate rezultatele analizelor pentru cazuri

multiple (multi-pas)

Instrumente de animatie, cand sunt afisate forme deformate

Folosirea mouse-lui

Butoanele stang si drept ale mouse-lui au functiuni diferite depinzand de locatia

mouse-lui in interfata grafica a utilizatorului.

In suprafata meniului si a barei de unelte, butoanele mouse-lui au urmatoarele

functiuni:

Butonul stang

o Selecteaza comenzile din meniuri sau butoanele barelor de unelte

o Deplaseaza barele de unelte

Butonul drept: Personalizeaza barele de unelte.

Dand click pe oricare buton al mouse-lui intr-o fereastra de afisare face acea fereastra

activa. In interiorul unei ferestre de afisare activa, butoanele mouse-lui au urmatoarele

functiuni:

Butonul stang, in functie de modul programului (adica modul Select/Selectare

sau Draw/Desen):

o Deseneaza obiecte noi

o Selecteaza obiecte existente

o Executa operatiuni grafice, ca de ex. miscar, zoom si rotiri.

Butonul drept:

o Cand se dă click pe un obiect – prezinta informatii despre obiect

o Cand se dă click pe fundal – aduce la suprafata un meniu de

operatiuni

Oriunde altundeva in interfata, butoanele mouse-lui au functiunile standard din

Windows.

Optiuni de vizualizare

12

Multiple optiuni de evizualizare pentru fereastra de afisare activa pot fi setate pentru a

controla modul in care structura apare in acea fereastra. Aceste optiuni sunt

disponibile in meniul View. Optiunile de vizualizare sunt setate independent pentru

fiecare fereastra de afisare.

Vizualizari bi si tridimensionale

O vizualizare bidimensionala consta dintr-un singur plan sau suprafata. Sunt vizibile

numai obiectele cuprinse in acel plan sau acea suprafata. Coordonatele vizualizarii pot

fi modificate oricand. Prin definitie, vizualizarile bidimensionale sunt disponibile la

punctele caroiajului in sistemul de coordonate actual. Alte vizualizari bidimensionale,

ca de ex. dezvoltari la cota, pot fi create de catre utilizator.

O vizualizare tridimensionala arata intregul model dintr-un punct avantajos selectat de

catre utilizator. Obiectele vizibile nu sunt restranse la un singur plan. Directia

vizualizarii este definita de un unghi in planul orizontal si de un unghi deasupra

planului orizontal.

Perspectiva (vederea in 3D)

O vedere tridimensionala poate fi inserata intre o vedere in perspectiva si o proiectie

ortogonala. Vederea in perspectiva este de obicei mai buna pentru vizualizarea celei

de-a trei dimensiuni, exterioara planului. Daca perspectiva este pornita pentru o vedere

bidimensionala, vederea devine tridimensionala pana cand perspectiva este oprita din

nou.

Se setează unghiul de deschidere al perspectivei pentru a specifica distanta vederii fata

de structura. Cu cat unghiul este mai mare, cu atat vederea este mai aproape de

structura si vederea va fi mai distorsionata.

Miscarea, zoom-ul (marirea/micsorarea) si rotirea in 3D

Zoom-in (mariti) pentru a vedea mai detaliat, sau zoom-out (micsorati) pentru a vedea

mai mult din structura. Marirea si micsorarea pot fi executate in pasi predefiniti. De

asemenea se poate mari o parte a structurii folosind mouse-ul prin desenarea unei

ferestre in jurul arie de interes in timp ce tineti apasat butonul stang al mouse-lui.

Miscarea permite ca structura sa fie deplasata dinamic in fereastra de afisare apasand

butonul stang al mouse-ului in timp ce il deplasati/tarati in fereastra.

Se foloseste comanda Rotatie 3-D pentru a roti dinamic structura tinand apasat butonul

stang al mouse-lui in timp ce il deplasati/tarati in fereastra.

Limite

Limitele superioare si inferioare ale axelor de coordonate X,Y si Z pot fi setate pentrua

restrange portiunea din structura care este vizibila in fereastra de afisare.

Marirea/micsorarea si deplasarea/miscarea se aplica numai partii din structura dintre

aceste limite.

13

Optiuni de vizualizare a elementelor

Tipurile de obiecte prezente in fereastra de afisare pot fi controlate. Pot fi setate

deasemenea multiple optiuni care afecteaza modul in care obiectele apar si care

caracteristici sunt afisate, ca de ex. denumirea obiectului, denumirea proprietatii si

axele locale. Aceste optiuni afecteaza in primul rand vederea formelor nedeformate.

Numai obiectele prezente in fereastra de afisare pot fi selectate grafic. Vezi operatiile

de selectare descrise mai jos in acest capitol.

Obiectele pot fi aratate prin contur, suprafata sau ca si imagini 3-D umbrite. Ele pot fi

colorate in functie de tipul lor, proprietatile sectiunii, ale materialului sau ca si grupuri.

O optiune importanta este vederea obiectelor contractate/scurtate. Aceasta contracta

obiectele din articulatii, permitand o mai buna vedere a conexiunilor modelului. Cand

se vizualizeaza rezultatele analizelor, elementele analizate sunt scurtate intrucatva fata

de obiectele modelului, permitand vedrea modului in care programul a impartit

automat structura.

Alte optiuni

Alte optiuni pot fi folosite pentru a porni sau opri afisarea caroiajului si a axelor

sistemului de coordonate. Parametrii de vizualizare pot fi sub un nume specificat de

utilizator, si reinitiati ulterior pentru a fi aplicati oricarei ferestre de afisare.

Reinprospatarea ferestrei de afisare

Dupa executarea anumitor operatii, fereastra de afisare poate necesita redesenare. In

mod normal, aceasta se intampla in mod automat, cu toate ca o comanda din meniul

Optiuni poate fi folosita pentru a stopa aceasta posibilitate pentru a economisi timp

cand se lucreaza cu modele de mari dimensiuni. Cand posibiltatea este oprita, se

folosește meniul View > comnada Refresh Window pentru a updata si redesena

fereastra activa.

Operatii de baza

Este de ajutor sa intelegeti tipurile de operatii d ebaza care pot fi executate folsind

programul SAP2000. Programul raspunde diferit la actiunile mouse-lui in ferestrele de

afisare infunctie de tipul de operatie care se executa.

Restul acestui capitol prezinta o vedere de ansamblu a operatiilor SAP2000. Detalii

despre cum se executa aceste operatii sunt date in instructiunile din urmatorul manual,

si in sectiunea Help din interfata grafica a utilizatorului.

Operatii cu fisiere

Operatiile cu fisiere sunt folosite pentrua incepe un nou model, pentru a afisa un

model existent, pentru a salva un model si pentru a genera o iesire (un rezultat).

14

Operatiile cu fisiere sunt selectate dinmeniul File.

Modelele noi pot fi incepute de la zero sau din sabloane predefinite furnizate impreuna

cu programul.

Un model si rezultatele sale pot fi salvate ca si fisier standard SAP2000 (cu extensia

.SDB), si deschis mai tarziu pentru a revedea rezultatele sau a face modificari.

De asemenea, un model si rezultatele sale poate fi exportat, intreg sau partial, intr-un

fosier text, foaie de calcul sau baza de date folsind formatul de date tabelar SAP2000.

Modelele pot fi importate formatul de date tabelar SAP2000 atat daca fisierul de date

(text, foaie de calcul sau baza de date) a fost anterior exportat din interfata grafica a

utilizatorului sau a fost creat extern programului in alt mod.

Geometria modelului poate fi exportata/importata in/din AutoCAD si alte programe

care folosesc formate de fisiere .DXF sau .IGES. Posibilitati similare de export/import

sunt disponibile pentru pachetele ProSteel sau Frame Works Plus. SAP2000 poate de

asemenea importa/exporta din/in programe care folosesc formate de fisiere CIS/2 Step

sau Steel Detailing Neutral.

Descrierea modelului si rezultatele analizei si proiectarii pot fi imprimate sub forma de

tabele simple sau generate in rapoarte care includ grafice, texte si capacitati de

formatare. Fereastra activa de afisare poate fi imprimata ca si grafic sau salvata in

bitmap si formate Windows metafile imbunatatite. Fisierele video pot fi create ca si

forme animate sau forme incovoiate temporal.

Alte operatii cu fisiere include definirea informatiilor proiectului pentru un anumit

model; mentinerea unui jurnal detaliat al proiectului; si o facilitate pentru rularea

analizelor modelelor multiple in mod pachet (impreuna).

Definirea anumitor entitati

Definirea este folosita pentru a crea anumite entitati care nu sunt parte a geometriei

modelului. Aceste entitati includ:

Proprietatile obiectului, ca :

o Proprietatile materialului

o Proprietatile cadrului, tendonului, cablului, suprafetei, corpului si ale

legaturii

o Proorietatile articulatiei

Sisteme de coordonate/caroiaje

Legaturile articulatiei

Grupuri de obiecte

Elemente in legatura cu incarcarea, ca :

o Modele de articulatii, pentru incarcari de temperatura si presiune

o Cazuri de incarcare

o Sursa de masa (substanta)

15

o Incarcarile podului (vehicule si benzi de circulatie)

o Functii spectrale de raspuns si functii temporale

Elemente in legatura cu analiza si rezultatul/comportarea structurii, ca :

o Cazuri de analiza

o Combinatii

o Deplasari generalizate

o Taieturi prin sectiune

o Parametri de tip simplu

Elemente de iesire si afisare, ca:

o Anumite vizualizari, pentru setarile ferestrei de afisare

o Anumite setari, pentru definitii de iesire siexport

Definirea acestor entitati se face folosind meniul Define si nu necesita o pre-selectare a

obiectelor.

Proprietatile obiectelor, grupurile, si unele dintre incarcari pot fi atribuite obiectelor

selectate. Multe dintre aceste entitati pot deasemenea fi denumite in timpul opratiei de

atribuire cu ajutorul meniului Assign.

Celelalte entitati se aplica modelului ca intreg si nu se atribuie obiectelor componente.

Desenarea

Desenarea este in primul rand folosita pentru a adauga obiecte noi modelului sau

pentru a modifica obiectele pe rand. Obiectele care pot fi desenate pot fi puncte

(articulatii si legaturi la sol), linii (cadre, cabluri, tendoane si conexiuni) si suprafete

(carcase, planuri, corpuri solide). Obiectele solide nu sunt desenate, ci sunt create prin

extruziune; vezi urmatoarea sectiune “Editing/Editare” pentru mai multe informatii

legate de extruziune.

Articulatiile sunt create automat la capetele liniilor si obiectelor de legatura si la

colturile suprafetelor si obiectelor solide. Articulatii suplimentare pot fi adaugate in

mod explicit. Dublurile articulatiilor siobiectelor in aceeasi locatie sunt eliminate

automat de catre program, cu exceptia cazului in care obiecte de legatura duble sunt

permise ca si optiune.

Pentru a desena, porniti Draw Mode/Modul desen selectand una dintre comenzile de

desenare a obiectelor din meniul Draw. In timp ce desenati, in fereastra de afisare va

“pluti” un formular. Acesta are butoane de control pentru desen optiuni de proprietati

care pot fi atribuite in timp ce desenati. Formularul poate fi deplasat sau inchis daca va

sta in cale cand desenati.

Modul Desenare si Modul Selectare se exclud reciproc. Pentru a va intoarce in Modul

Selectare, se foloseste meniul Draw > comanda Set Select Mode, sau executati orice

operatie de selectare. In timp ce desenati, butonul stang al mouse-lui poate fi folosit

pentru marire/micsorare(zoom), deplasare (pan) sau rotire (rotate), dupa care

programul va reveni in modul de desenare.

16

Desenarea obiectelor

Se foloseste butonul stang al mouse-ului pentru a efectua operatii de desen. In functie

de operatia de desen, dat click, dublu-click, sau click-si-trage (tineti apasat butonul

stang in timp ce miscati mouse-ul):

Desenarea articulatiilor speciale – Click simplu pentru a desena o articulatie sau

se trage o fereastra pentru a desena articulatii in toate intersectiile caroiajului

cuprinse in fereastra respectiva.

Desenarea de cadre/cabluri/tendoane – Click simplu pentru a desena fiecare

punct dintr-o serie de obiecte conectate la margini, apoi click dublu pentru a

termina seria.

Cadre/cabluri/tendoane desenate rapid – Click simplu pe un segment al

caroiajului pentru a desena un obiect, sau se trage o fereastra pentru a desena

obiecte pe toate segmentele caroiajului cuprinse in respectiva fereastra.

Desenarea rapida a suporturilor – Intr-o vedere 2-D, se dă clock intr-un patratel

al caroiajului pentru a desena suporturi diagonale.

Desenarea rapida a grinzilor secundare - Intr-o vedere 2-D, se dă clock intr-un

patratel al caroiajului pentru a desena un set de grinzi secundare (obiecte

cadru)

Desenarea unei suprafete stea – Click simplu pe cele patru colturi pentru a

desena un patrulater, sau click-dublu pe al treilea colt pentru a desena un

triunghi.

Desenarea unei suplafete dreptunghiulare – Intr-o vedere 2-D, click simplu pe

doua colturi opuse pentru a desena obiectul.

Desenarea rapida a suprafetei – Click intr-un patratel al caroiajului pentru a

desena o suprafata, sau se trage o fereastra pentru a desena obiecte in toate

patratelele din fereastra trasata.

Desenarea unei legaturi cu o articulatie (legatura la sol) – Click simplu pentru a

desena o articulatie, sau se trage o ferastra pentru a desena articulatii in toate

intersectiile caroiajului incluse in fereastra.

Desenarea unei lagaturi cu 2 articulatii (legatura de conectare) – Click simplu

pentru a desena fiecare punct de margine dintr-o serie de obiecte conectate

margine-la-margine, apoi click dublu pentru a termina seria.

Desenarea rapida unei lagaturi cu 2 articulatii (legatura de conectare) – Click

simplu pe un segment al caroiajului pentru a desena un obiect, sau se trage o

fereastra pentru a desena obiecte pe toate segmentele caroiajului cuprinse in

respectiva fereastra.

Modificarea formei obiectelor – Click simplu pe obiectul de modificat, apoi

click-si-trage partea obiectului care trebuie mutata pentru a obtine o noua

forma.

In vederile 3-D, plasarea cursorului este limitata la locatii cunoscute, ca de ex. linii de

caroiaj si obiecte de tip punct existente. In vederile 2-D, plasarea cursorului poate fi

oriunde, de vreme ce a treia (in afara planului) dimensiune este cunoscuta.

Miscarile cursorului pot fi controlate folosind instrumentele “snap/agata” si “drawing

control/controlul desenarii” in timpul desenarii si al modificarii formei obiectelor.

17

Instrumentele snap / “agatza”

Instrumentele snap gasesc cea mai apropiata locatie fata de indicatorul mouse-lui de

care sa se “agatze” in timp ce mouse-ul este deplasat peste model. Instrumentele snap

sunt un mod rapid si precis pentru a desena si edita obiecte. Instrumentele snap pot fi

pornite sau oprite pe masura ce obiectele sunt desenate. Mai multe instrumente snap

pot fi pornite in acelasi timp. Optiunile de snapping (agatare) pot fi:

Obiecte de tip punct si intersectii de caroiaj

Margini/capete de obiecte (colturi) si puncte mediane (mijlocul muchiilor)

Intersectii de obiecte

Proiectia perpendiculara a unui obiect linie sau margine pe o suprafata sau un

obiect solid

Obiecte linie si marginile obiectelor suprafata si solide

Caroiaje fine, si punctele uniform distantate ale unui caroiaj invizibil

tridimensional definit de utilizator

Comenzi de desenare

In vederile 2-D, instrumentele de control ale desenarii asigura capacitatea de a impune

plasarea unui punct de-a lungul unor linii specificate care trec prin ultimul punct

desenat. Comenzile de desenare includ:

Constant H – Linia este desenata paralel cu axa care apare orizontal in vederea

2-D

Constant V - Linia este desenata paralel cu axa care apare vertical in vederea 2-

D

Constant A – Linia este desenata la un unghi constant fata de axa care apare

orizontala in vederea 2-D

Constant L – Linia este trasata la o lungime constanta masurata in vederea 2-D.

Constant S – Linia este desenata sub un unghi constant si la o lungime

constanta, masurata in vederea 2-D.

Constant D – Linia este desenata la lungimi constante de-a lungul axelor care

apar orizontale si verticale in vederea 2-D.

Se selectează comenzile de desenare din formularul “plutitor” care apare cand

desenati, sau apasati litera corespunzatoare (“H”, “V”, “A”, etc.) de pe tastatura.

Apasarea space-bar-ului de pe tastatura anuleaza comenzile de desenare.

Optiunile snap pot fi folosite in legatura cu comenzile de desenare. Numai

componenta neobligatorie a a punctului de snap selectat este folosita cand o comanda

a fost selectata.

Selectarea

Selectarea se foloseste pentru a identifica obiectele existente carora li se va aplica

urmatoarea operatie.

SAP2000 foloseste un concept “substantiv-verb”, adica mai intai se face selectarea

18

obiectelor si apoi se executa o operatie asupra lor. Operatiile care necesita o selectare

anterioara includ Editing, Assignment, Design, Display, and Output {Editarea,

Atribuirea, Proiectarea, Afisarea si Iesirea/Trimiterea}.

Pentru a selecta, activati modul Select folosind meniul Draw > comanda Set Select

Mode, sau alegand orice comanda din meniul Select. Modul de desenare si cel de

selectare se exclud reciproc. Orice operatie inafara desenarii poate fi executata cand

programul se afla in modul Select.

Se selectează obiectele grafic, sau prin alte caracteristici ale obiectelor. Operatiile de

selectare sunt cumulative, adica fiecare operatie de selectare adauga obiecte la cele

selectate deja, si fiecare operatie de deselectare scoate obiecte din setul selectat.

Obiectele selectate sunt afisate grafic cu linie intrerupta. Numarul de obiecte selectate

de fiecare tip este indicat in bara de stare. Este o idee buna sa verificati bara de stare

cand efectuati operatii de selectare.

Dupa ce selectia a fost creata (“substantivul”) este executata o operatie(“verbul”)

asupra acesteia. Aceasta curata selectia, si programul este gata sa inceapa o noua

selectie pentru o noua operatie.

Trei comenzi importante de selectare sunt disponibile din meniu sau de pe bara de

instrumente:

Meniul Select > Select > comanda All – selecteaza toate obiectele din model,

indiferent care sunt afisate in fereastra

Meniul Select > comanda Get Previous Selection - selecteaza aceleasi obiecte

care au fost selectate in ultima/precedenta operatiune de selectare

Meniul Select > comanda Clear Selection – deselecteaza toate obiectele.

Celelalte operatiuni de selectare(si de deselectare) sunt descrise in urmatoarele

sectiuni.

Selectarea grafica

Obiectele pot fi selectate grafic folosind butonul stang al mouse-lui in ferastra de

afisare. Cateva tipuri de selectari grafice sunt disponibile:

Selectarea cu indicatorul (mouse-ului) – Click pe un obiect neselectat pentru a-l

selecta, sau click pe un obiect selectat pentru a-l deselcta.

Selectarea cu fereastra inconjuratoare – Se trage/se trasează o ferestra de la

stanga la dreapta pentru a selecta toate obiectele pe care le cuprinde fereastra.

Selectarea cu fereastra de intersectie – Se trasează o fereastra de la dreapta la

stanga pentru a selecta toate obiectele care sunt total sau partial cuprinse in

fereastra.

Selectarea cu linia de intersectie – Se trasează o linie pentru a selecta toate

obiectele pe care ea le intersecteaza.

Selectarea cu cutia/casuta 3-D – Se dă click pe doua puncte intr-o vedere 3-D

pentru a selecta toate obiectele cuprinse in interiorul unei cutii a carei

diagonala este data de cele doua puncte si a carei laturi sunt paralele cu axele

X,Y si Z.

19

Primele trei optiuni sunt disponibile prin definitie si sunt executate cu indicatorul

obisnuit al cursorului mouse-ului. Ultimele doua optiuni necesita ca tipul selectarii sa

fie setat folosind meniul Select sau bara de unelte. Aceste optiuni sunt indicate de

cursoare speciale. Dupa o singura selectie, cursorul revine la modul de selectare

normal/prin definitie.

Numai obiectele afisate intr-o fereastra pot fi selectate grafic. Cand se selectează, se

foloseste butonul stang al mouse-ului pentru zoom, deplasare sau rotire, dupa care

programul revine in modul de selectare.

Selectarea dupa caracteristici

Din meniul Select, se selectează sau dese selectează obiectele dupa caracteristicile lor,

ca de ex.:

Toate obiectele de pe un anumit plan

Toate obiectele care au o anumita sectiune sau proprietate

Toate obiectele apartinand aceluiasi grup

Toate obiectele care sunt conectate in acelasi punct

Toate obiectele care denumiri specifice

Aceste metode de selectare opereaza independent de ferestrele de afisare, si afecteaza

toate obiectele cu o anumita caracteristica, chiar daca ele nu sunt afisate.

Folosirea grupurilor este de ajutor mai ales atunci cand se facselectari complicate.

Daca acelasi set de obiecte ar putea fi selectat mai mult decat o data, construiti un set

de selectare si apoi se atribuie un nume de grup obiectelor selectate. Dupa ce a fost

atribuit numele de grup, setul de selectare poate fi reselectat folosind numele de grup.

Editarea

Editarea se foloseste pentru a face schimbari asupra modelului. Cele mai multe

operatii de editare se fac in urma unei selectari a obiectelor. Urmatoarele operatii de

editare, taoate selectate din meniul Edit, pot fi folosite:

Taie sau Copiaza geometria obiectelor selectate in clipboard-ul Windows.

Informatiile geometrice din clipboard, pot fi accesate de alte programe, ca de

ex. foile de calcul.

Lipirea geometriei obiectului din clipboard in model. Aceasta ar fi putut fi

editata intr-un program de foi de calcul dintr-o anterioara Taiere/Copiere.

Stergerea obiectelor selectate.

Multiplicarea obiectelor selectate, intr-o retea/serie liniara sau radiala.

Mutarea obiectelor selectate intr-o noua locatie.

Extrudarea/marirea obiectelor selectate pentru a crea obiecte de dimensiuni mai

20

mari:

o Extrudarea punctelor in linii

o Extrudarea liniilor in suprafete

o Extrudarea suprafetelor in corpuri. Aceasta este unica modalitate

grafica de a crea corpuri.

Impartirea obiectelor selectate in obiecte mai mici de acelasi tip.

Conectarea sau deconectarea obiectelor selectate la/de la o articulatie comuna.

Adaugarea la model dintr-un sablon.

Editarea interactiva a modelului in format de date tabelar.

Schimbarea denumirii obiectelor si a altor entitati.

Lipirea si adaugarea la model dintr-un sablon nu functioneaza asupra unei selectii de

obiecte. Editarea interactiva tabelara si schimbarea denumirii pot functiona pe o

selectie sau pe intregul model. Toate celelalte operatii au nevoie de o selectare

anterioara pentru a putea fi efectuate.

Atribuirea

Proprietatile si incarcarile sunt atribuite unuia sau mai multor obiecte selectate.

Operatiile de atribuire sunt selectate din meniul Assign, si includ:

Atribuirea de proprietati articulatiilor, incluzand limitari, fixari, arcuri, sisteme

de coordonate locale

Atribuirea de proprietati obiectelor cadru/cablu/tendon, incluzand sectiuni,

legaturi la capete, sisteme de coordonate locale, iesinduri de capat, puncte de

insertie, locatii de iesire, proprietati nonlineare, originea liniei, parametri de

impartire automata, si altele

Atribuirea de proprietati obiectelor de tip suprafata, incluzand sectiuni, sisteme

de coordonate locale, originea suprafetei, parametri de impartire automata, si

altele

Atribuirea de proprietati corpurilor solide, incluzand sectiuni, sisteme locale de

coordonate

Atribuirea de proprietati si sisteme de coordonate locale obiectelor de legatura

Atribuirea de incarcari de diferite tipuri fiecarui tip de obiect

Atribuirea de modele de valori articulatiilor pentru utilizarea in definirea

incarcarilor de temperatura si presiune

Atribuirea de nume de grup obiectelor, afilierea obiectelor la acel grup

Copierea atribuirilor de la un obiect selectat si, intr-o operatie separata, lipirea

acestor atribuiri pe unul sau mai multe obiecte selectate de acelasi tip

Anularea si Refacerea

21

SAP2000 memoreaza toate operatiile de desenare, editare si atribuire efectuate. Este

posibil sa Undo o serie de actiuni efectuate anterior. Daca procesul de Undo este

suprafolosit, actiunile ar putea sa inceapa sa se refaca (Redo). Undo si Redo se

acceseaza din meniul Edit.

Important:

Undo nu se aplica la definirea operatiilor

Undo nu se aplica la editarea interactiva a tabelelor

Dupa ce un model a fost salvat, o analiza a fost efectuata, sau un tabel a fost

editat interactiv, operatiile anterioare nu mai pot fi sterse.

Analizarea

Dupa ce un model structural complet a fost creat, analizati modelul pentru a determina

deplasarile, tensiunile si reactiile rezultate datorate incarcarilor aplicate in cazurile de

analiza.

Inainte de analizare, se setează optiunile de analiza din meniul Analyze. Acestea sunt:

Se setează gradele de libertate disponibile pentru analiza, care sunt folosite

pentru a restrictiona modelul la un comportament in plan

Se setează daca definirea modelului si rezultatele analizei vor fi salvate automat

in format tabelar SAP2000 intr-un fisier Acces sau Excel.

Pentru a efectua analiza, se foloseste meniul Analize > comanda Run Analysis si se

selectează care cazuri vor fi rulate. Oricare cazuri care au fost rulate deja nu necesita a

fi rulate din nou. Oricare cazuri care nu sunt rulate pot fi rulate nai tarziu.

Daca un caz de analiza care necesita rezultatele altui caz este ales, cazul celalalt este

rulat primul daca nu a fost deja rulat. De exemplu, daca un caz response-spectrum este

rulat, cazul care defineste modurile va fi de asemeanea rulat daca este necesar.

Inainte de a rula analiza, SAP2000 salveaza modelul. In timpul analizei, apar mesaje

de la motorul de analiza intr-o fereastra-monitor. Cand analiza este completa, revedeti

mesajele de analiza folosind bara de derulare a ferestrei-monitor. Se dă click pe OK

pentru a inchide fereastra dupa ce ati revazut mesajele. Mesajele sunt de asemenea

salvate intr-un fisier cu extensia .LOG, care poate fi vazut mai tarziu folosind meniul

File > comanda Show Input/Output Text Files.

Nici o operatiune SAP2000 nu poate fi efectuata in timp ce se ruleaza analiza si

fereastra-monitor este prezenta pe ecran. Oricum, alte programe Windows pot fi rulate

in acest timp.

Afisarea

Afisarea este folosita pentru a vizualiza definirea modelului si a rezultatelor analizei.

Afisarea grafica, afisarea tabelara si planul functiilor sunt toate disponibile. Toate

22

tipurile de afisare pot fi alese din meniul Display, cu exceptia afisarii rezultatelor

proiectarii care este efectuata din meniul Design.

Afisari grafice

Un tip diferit de afisare grafica poate fi selectat pentru fiecare Fereastra de Afisare.

Fiecare fereastra poate de asemenea avea propria sa orientare a vederii si optiuni de

afisare.

Definirea modelului

Se vizualizează geometria modelului folosind meniul Display > comanda Show

Undeformed Shape. Aceasta afiseaza numai obiectele si atribuirile care sunt alese

folosind meniul View > comanda Set Display Options. Toate celelalte atribuiri date

obiectelor pot fivazute folosind meniul Display > comanda Show Load Assigns si

meniul Display > comanda Show Misc Assigns.

Cand se vizualizează forma nedeformata, cu sau fara atribuiri, un click dreapta cu

mouse-ul va prezenta un formular cu informatii cu toate detaliile geometrice, legaturi,

atribuiri si incarcari pentru acel obiect.

Rezultatele analizei

Rezultatele analizei pot fi afisate grafic pentru fiecare caz rulat. Aceste afisari includ:

Forme deformate

Reactiuni si forte elestice pentru articulatii

Diagrame de forte si momente pentru cadre, cabluri si legaturi

Planuri de contur ale rezultentelor solicitarilor de forte si momente pentru

carcase

Planuri de contur ale solicitarilor pentru carcase, plane si solide

Solicitari de proiectare pentru carcase de beton

Linii de influenta pentru deplasari, reactii, forte elastice si forte si momente in

cadre/cabluri

Planuri virtuale pentru toate tipurile de obiecte.

Formele deformate pot fi animate folosind comenzile de pe bara de stare. Animarea

ajuta uneori la clarificarea comportarii structurii.

Pentru cazurile de analiza cu rezultate multiple (moduri multiple sau pasi multipli), se

foloseste comenzile de derulare de pe bara de stare pentru a avansa prin rezultate.

Exista o optiune de a reprezenta grafic maximul si minimul dintre mai multi pasi.

Detaliile rezultatelor afisate pot fi obtinute dand click-dreapta pe un obiect.

23

Grafice de functii

Graficele de functii sunt grafice de o variabila functie de alta. Ele includ:

Curbe spectru de raspuns – Aceste curbe pot fi generate in oricare articulatie a

structurii bazate pe rezultatele cazului de analiza temporala.

Curba/traseul functiei grafice – Acestea sunt graficele oricaror raspunsuri

(deplasari, tensiuni, etc.) in functie de timp sau de alt element de raspuns. Ele

sunt valabile pentru orice caz static temporal sau multi-pas nonlinear.

Curba statica simpla – Acesta este un grafic a unei singure deplasari masurata

fata de reactiunea bazei pentru cazuri de analiza multi-pas, cu deplasare

controlata nonlineare.

Graficele de functii sunt afisate in ferestre speciale de grafice si pot fi imprimate.

Tabelele cu valorile graficului pot de asemenea fi imprimate sau salvate in fisiere.

Afisari tabelare

Se foloseste comenzile din meniul Display pentru a afisa pe ecran definirea modelului,

rezultatele analizei si ale proiectarii sub forma de date tabelare. Alegeti tabelele de

vizualizat. Daca obiectele sunt selectate inainte de a afisa tabelul, vor fi afisate numai

datele pentru obiectele selectate. Altfel rezultatele sunt produse pentru intrgul model.

Sunt disponibile optiuni avansate pentru a controla formatul tabelelor, si pentru a crea

filtre care vor afisa numai datele care satisfac anumite criterii. Un exemplu ar fi sa se

afiseze proportiile de tensiuni ale cadrelor mai mari de 0.9.

Datele tebelare pot de asemenea fi exportate si imprimate din aceste afisari pe ecran,

sau folosind comenzile disponibile in meniul File la formularele de tabele.

Proiectarea

Proiectarea este folosita pentru a verifica obiectele cadru din otel, otel deformat la rece

si aluminiu fata de cerintele codului de proiectare. Proiectarea poate fi efectuata dupa

ce structura a fost analizata. Cele mai multe operatii de proiectare sunt disponibile din

meniul Design, inclusiv afisarea.

Obiectele cadru din otel, otel deformat la rece si aluminiu pot avea o sectiune de

greutate minima aleasa automat dintr-un set de sectiuni specificate de utilizator.

Obiectele cadru din beton pot avea aria longitudinala si de forfecare a otelului beton

aleasa automat infunctie de codul de proiectare selectat.

Elementele singulare pot fi desenate interactiv, incercand diferite sectiuni si verificand

rezultatele. Daca o sectiune a fost schimbata manual, sau daca cestiunile optime au

fost alese automat de catre program, re-rulati analiza si repetati procesul de proiectare

pana cand sectiunile rezultate din analiza si proiectare sunt aceleasi (coincid).

Sunt disponibile afisarea grafica a raportului de tensiuni si a parametrilor de

proiectare. Informatia tabelara de proiectare poate fi obtinuta pentru obiecte-cadru

singulare dand click pe ele cu butonul drept al mouse-ului. Altfel, informatia tabelara

de proiectare poate fi afisata folosind comenzile din meniul Display si imprimata sau

exportata folsind comenzile din meniul File. Daca obiectele sunt selecate inainte de

24

afisare, printare sau export, numai cele selectate vor fi afisate, printate sau exportate.

Altfel, rezultatele sunt produse pentru intregul model.

Pe langa proiectarea bazata pe coduri oferita pentru obiectele-cadru, poate fi afisata si

proiectarea specifica non-cod a tensiunilr si ranforsarilor rezistente la intindere pentru

carcase de beton. Spre deosebire de obiectele-cadru, aici nu exista setari explicite de

proiectare in meniul Design pentru carcase de beton. In loc de asta, valorile de

proiectare sunt disponibile din meniul Display si sunt calculate pe baza unui cuplu

tensiune-compresiune in carcasa si rezistenta la fluaj a otelului beton specificat de

utilizator.

Blocarea si deblocarea

Dupa ce o analiza a fost efectuata, modelul este automat blocat pentru a se preveni

orice modificare care ar invalida rezultatele analizei si de aici rezultatele de proiectare

care ar putea fi obtinute. Modelul poate de asemenea blocat in orice moment pentru a

preveni modificari ulterioare, sau deblocat pentru a permite modificari. Blocarea

sideblocarea sunt accesate din meniul Options.

Daca modelul este deblocat dupa o analiza, SAP2000 va afisa o avertizare ca toate

rezultatele analizei vor fi sterse. Pentru a salva rezultatele analizei, salvati modelul sub

un nume diferit inainte de a-l debloca. Orice modificari ulterioare vor fi facute noului

model.

Cazurile de analiza pot fi definite fara a debloca modelul. Cazuri noi pot fi

adaugate,iar cazurile care nu au fost rulate pot fi modificate sausterse fara nici un

efect. Daca un caz care a fost deja rulat este modificat sau sters, rezultatele analizei

pentru acel caz si pentru toate cazurile care depind de el vor fi sterse.

Introducerea datelor numerice

Cand se introduc date intr-un formular, toate valorile numerice folosesc unitatile de

masura indicate in bara de stare. Unele formulare dau o optiune de unitati de masura

direct in formular care va inlocui setarea din bara de stare.

Se pot specifica unitati diferite in momentul in care valoarea numerica este introdusa.

Deexemplu, presupunem ca este setat metrul ca unitate de masura. Daca se introduce

“3500 mm” valoarea va fitransformata in 3.5.

Cand unitatile de masura pentru forta, lungime si temperatura sunt combinate,

enumerati toate unitatile folosite, despartite prin virgula sau spatiu, in ordinea

urmatoare: forta, lungime, temperatura. De exemplu, un modul de elesticitate

(forta/lungime2) poate fi specificat ca “30000 kip in” si un moment (forta x lungome)

poate de asemenea fi specificat ca “30000 kip in”. Se observă ca numai numele unitatii

este necesar, fara a se indica daca este multiplicat, impartit, ridicat la patrat, etc.

Ca si un caz special, valorile de lungime pot fi introduse in unitati ahitecturale USA ca

picioare si inch, ca de ex. in formatul : 9’-3”. Semnul (’) pentu picioare este necesar,

dal liniuta (-) si semnul (”) pentru inch sunt optionale.

Datele pot fi introduse si cu ajutorul fomulelor. De ex. o valoare poate fi specificata ca

“1000+40” sau ca “100*sin(30)”. Daca de indica si unitatile cu formula lasati un

spatiu intre ele, de ex. “1000+40 m”. Formula este evaluata mai intai inainte de a

25

aplica unitatile, de aceea nu pot fi folosite diferite unitati in diferite parti ale unei

formule.

Un calculator complet este disponibil intrari mai complicate. Se dă dublu click pe

campul numeric in timp ce tineti apasate tasta Shift pentru a afisa calculatorul. Se

foloseste meniul View > comanda Show All de pe formularul calculatorului pentru a-

i dezvalui toate posibilitatile.

Optiuni de setare

Pot fi setate mai multe optiuni pentru a controla comportarea programului. Aceste

optiuni sunt accesate din meniul Options, si includ:

Dimensiuni si tolerante - tolerante de imbinari, de selectari si de snap; marimi

de litere, pasi de zoom; si altele

Coduri de proiectare si parametrii lor

Culoarea obiectelor si rezultatele pentru afisare si printare

Formate pentru datele tabelare

Numarul d eferestre afisate

Alte optiuni de afisare care afecteaza toate ferestrele de afisare

Blocarea si deblocarea modelului

Fereastra pentru vederea de sus, care permite deplasarea si zoom-ul rapid

Licente activate pentru module de adaugat

Facilitatea Help

Pentru a accesa facilitatea Help a programului SAP2000, se folosește meniul Help >

comanda Contents & Index, sau apasati tasta F1 oricand.

Daca este deschis un formular, dand click pe tasta F1 va afisa informatii despre cum sa

se foloseste acel formular. In celelalte cazuri, tasta F1 deschide facilitatea Help, care

permite urmatoarele:

Cautarea prin mai multe teme/subiecte folsind Table of Contents

Folosirea Index-ului pentru a afisa o lista alfabetica a temelor din Help

Folosirea componentei Search pentru a gasi temele care contin anumite cuvinte

Din meniul Help se accesează toata documentatia SAP2000 in format Adobe Acrobat

.PDF, sau de pe web-site-ul CSI.

Meniul Help > comanda About SAP2000 va afisa atat versiunea programului cat si

informatii despre sistemul de operare al calculatorului, care sunt foarte importante

cand contactati CSI pentru sprijin tehnic.

26