S t im a ţi c it it o ri Următoarele apariţii ale ziarului nostru vor fi în zilele de luni 30 noiembrie şi miercuri 2 decembrie. Serviciul de publicitate are program în zilele de 28 XI orele 9-14 şi 1 XII între orele 8-16. Contrar asigurărilor funcţionarilor din Primărie Placa de pe Ucetil Teoretic nr. 2 este ilegală Radu Sârbu a revenit pentru cîteva zile la Clui Preşedintele FPS a anuntat I 1 o lege <Zl' a privatizării revoluţionară C a i i *> IşK • înratesi Itasinş.. V" Cc IStn I.C. Bratianu 16, Tel/fax:191486; «ţ, - CopiatorulA3NP6216j : 11" cu avans de numai ’ 15 4 0 DM+ TVA! i \ î ■ i - i K w i * J fc & a r in d e p e n d e n t ( http://w w w . dntcj. ro /adevarul lAIMUL IX NR. 2446 ISSN 1220-3203 SIMBATA-DUMINICA 28-29 NOIEMBRIE 1998 16 PAGINI 1.000 LEI Inpagm a^lo M ihai N ăstase n-a reuşit să-şi „adjudece” m agazinul Dorna uiţi, dar proşti sar ’ ’ Prosti, dar mulţi? i 9 ILIE CÂLIAN ' O ri ger polar pe mustăţile pleoştite ale poli- ticienilor a venit dinspre ultimul sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania la cererea Fundaţiei Soros. Nu că n-ar fi fost cunoscute starea generală a ţării şi opiniile oamenilor. Despre starea ţării au scris, vorbit şi vizualizat toate sectoarele presei. Despre opiniile oamenilor au dat seamă toate mişcările sociale, de la demonstraţii şi proteste, la greve ca şi reportajele, sondajele ziarelor, rubricile de opinii şi scrisori ale cititorilor. Ca de fiecare dată, opiniile presei au fost bagatelizate. Totuşi, sondajul acesta arată că 50% din oameni au încredere în presă. Presa a arătat clar că ţara se află în cea mai gravă degradare de după decembrie 1989. Totuşi, politicienii de la Putere o scaldă mereu şi, dacă e să recunoască ceva, partidele şi alianţele dau vina unele pe altele. Explicaţia e clară şi situaţia a fost prevăzută chiar de la început: pentru orice analist neînregimentat doctrinar şi partinic era limpede că avem de a face cu o coaliţie contra naturii, al cărei singur scop a fost accesul la ciolan al unor politicieni. In asemenea condiţii, in care “algoritmul“ împărţirii funcţiilor şi foloaselor pînă la a cincea spiţă a măcinat toate eforturile politicienilor, nici nu ne putearrTaştepta la altceva. Chiar ultimele accese de furie politicianistă nu le putem bănui că ar avea la origine o sfîntă indignare morală sau doctrinară. Nici vorbă! Alianţa Civică se autosuspendă din CDR pentru că nu i se acordă atenţie în plasarea şi apărarea oamenilor propuşi de ea. Intransigentul Ticu Dumitrescu (care a recunoscut că el şi Ana Blandiana ar trebui să-şi ceară scuze românilor pentm că l-au cocoţat pe Emil Constantinescu pe cel mai înalt fotoliu de demnitar român) ar putea fi şi el bănuit de un exces de orgoliu. Ieşirea spectaculoasă a PAR de la Guvern şi din CDR pare a fi mai degrabă un acces emoţional decît un calcul politic rece (dacă luăm în considerare faptul continuare în pagina a 16-a Odrasle şl... copii sărmani ■ din banul public au fost daţi 30 de milioane de lei pentru odraslele salariaţilor din Primărie şi 70 de milioane pentru copiii sărmani ai Clujului ■ în finalul şedinţei Consiliului local de joi, consilierii aU fost de acord cu alocarea a 70 de milioane de lei „în vederea sprijinirii copiilor sărmani din municipiul Cluj-Napoca44. ■Prin acest vot, aleşii locali au încercat să îndrepte gafa făcută acum două săptămîni, cînd ău făcut cadou copiilor funcţionarilor din Primărie 30 de milioane de lei. Oricum rămîne o discrepanţă serioasă între numărul beneficiarilor şi fondurile alocate. Pentru miile de copii . sărmani din municipiu s-au găsit doar un pic mai mult de jumătate din suma acordată'celor 280 de copii ai angajaţilor Primăriei. Majoritatea consilierilor au avut comentarii „de fond“, cum ar fi modificarea sintagmei generale de „copii sărmani41în „copiii părinţilor sărmani44-şi au cerut sâ se specifice cine se va ocupa dc trierea acestora. Din gălăgia generală s-a dedus că funcţionarii din serviciul de protecţie socială, împreună cu consilierii din comisia socială, vor hotărî care sînt sărmanii ce vor primi ajutoare. Asupra sumei alocate, doar consilierul Ştefan Dimitriu a propus ca aceasta să fie rotunjită cu încă două zerouri (7 miliarde lei). Deşi, intenţia a fost bună, propunerea a fost considerată de colegi drept o glumă, pretextînd că bugetul este sărac şi nu au de unde aloca mai mult. j n anul acesta, consilierii au alocat peste un miliard de lei pentru manifestări de tot soiul. Pentru hotârîrile votate au fost prezentate acte justificative doar pentju cca 400 de milioane de lei, din care au rămas nedecontate peste 100 de milioane de lei. Directoarea economică, Livia Andreiaş, este rezervată în ceea ce priveşte găsirea surselor financiare din care se vor putea acoperi toate alocările. . . Luminiţa PURDEA Radu Vasile l-a înlocuit pa ministrul Dinu Gavrilescu cu Ioan Mureşan Premierul Radu Vasile a semnat, vineri la prinz, hotărîrea de revocare din funcţie a ministrului Agriculturii şi s Alimentaţiei Dinu Gavrilescu şi a decis numirea în acest post a tui Ioan Mureşan, actualul ministru al Reformei. Gavrilescu a fost înlocuit din funcţie deoarece “există întîrzieri foarte grave în aplicarea programului ASAL", a declarat premierul Radu Vasile. Primul ministru a precizat că a trimis la Preşedinţie hotărîrea de revocare a lui Gavrilescu, precum şi cea de numire a lui Mureşan. S k o d a O cta v ia p en tru co n fo r tu l p rim ă riei F im s® respectă, nu glymă! Parcul de maşini al CL se îmbogăţeşte cu încă două maşini. De data aceasta, maşinile achiziţionate nu sînt ori de care, Executivul Primăriei optînd pentru Skoda Octavia. Acestea au fost contractate în baza unui concurs de oferte, unde s-a ales maşina cea mai ieftină care respectă normele EURO 2. Preţul unei astfel de maşini este de 30.000 de DM (aproape 180 de milioane de Ici). Un autoturism a fost deja achiziţionat, iar al doilea, urmează. De unde a avut consiliul atîţia bani sâ cheltuie pentru aceste dotări? Greu de răspuns! Se pare câ executivul a găsit în sacul CL 450-500 de milioane de lei disponibili pentru maşinuţe. Primarul Ghcorghe Funar susţine câ nu ştie cît costă maşina în carc se plimbă, dar în orice caz este mai ieftină dccît un Mercedes. El afirmă câ la baza achiziţionării acestor maşini stă o hotărîre a CL. Dar trebuie sâ precizăm câ în consiliu a fost votată o hotârîrc carc prevedea mărirea Parcului dc maşini deţinute de CL, df la cinci la şapte, fără a sc specifica şi cuantumul investiţiei. Pînă acum, CL avea în folosinţă trei Dacii, un Renault Laguna, o autosanitară şi, în plus, o Lancia (primită în custodie în ’95 de la firmele SM). L.P. Estim înd că Guvernul Vasile va cădea în iarna aceasta - ^ D S R p r a g â ta şIa cin p ro g ra m q n fk r iz â , p e c a r e v r e a sâ-l p ro p em â cm cii v iito r g u v e r n d e te h n o c r a ţi • Partidul lui IonIliescu încearcă să ajungă la un acord cu marile centrale sindicale • Liderii PDSR au ajuns la concluzia că actualul Guvern dc coaliţie va cădea iama aceasta şi câ preşedintele Constantinescu va fi obligat să învestească un guvern de tehnocraţi carc să organizeze alegeri anticipate în primăvară. Partidul lucrează deja la un program economic anticriză, pe care îl va propune viitorului guvern de tehnicieni ca strategie de acţiune pe termen foarte scurt. în paralel, PDSR elaborează conţinutul şi strategia unei moţiuni dc cenzură la adresa Guvernului, pe care o va depune în Parlament în prima treime a lunii decembrie. Deputatul clujean Alexandm Lăpuşan afirmă că partidul său nu contează pe un posibil succes al moţiunii, dar crede că ea va fi respinsă la un scor strîns, fapt ce va 44da un semnal politic major”. ' : “Guvernul nu va cădea din pricina moţiunii, ci datorită înrăutăţirii situaţiei ţării. Dacă Guvernul nu semnează rapid acordul cu FM I,' România va intra în zona critică. Deja statul român se află în incapacitate de plată, neputînd să găsească 90 de milioane de dolari pentru a acoperi obligaţiile externe ale RENEL’ , afirmă Lăpuşan. Strategia PDSR exclude Varianta de a sprijini măsurile Guvernului Radu Vasile de redresare a ţării, partidul estimînd câ actuala coaliţie nu are potenţialul de a opri dezintegrarea economică şi socială. Lăpuşan spune că PDSR a avut contacte cu toate marile organizaţii sindicale, cu care a convenit să-şi pună acţiunile “într-o relaţie funcţională, astfel îneît societatea să fie readusă la parametri normali”. El ţine să precizeze câ un astfel de acord nu trebuie interpretat ca fiind unul de coordonare a acţiunilor partidului cu posibilele mişcări- sindicale de stradă. Surse din PDSR afirmă, însă, că s-a decis ca partidul să continue greva parlamentară şi să încerce, concomitent, să convingă sindicatele să iasă în stradă, cerînd demisia Guvernului. PDSR ar fi ajuns la concluzia că altă cale de înlăturare a Guvernului nu există, după ce ar fi aflatxă, la o întîlnire cu partidele coaliţiei, preşedintele Constantinescu ar fi spus câ nu va organiza alegeri pînă cînd nu va fi sigur câ Ie va cîştiga tot CDR. Comentînd o astfel de strategie a PDSR, deputatul PD, Iuliu Păcurariu, declară că partidul lui Ion Iliescu ar avea numai de pierdut. “Continuarea grevei parlamentare ar fi singura cale de sinucidere a PDSR, pentru că electoratul ar înţelege astfel demagogia unui partid care pretinde că este interesat de soarta ţării”, spune Păcurariu. Caius CHIOREAN Programulmanifestărilor dedicateZileiRaţionale la 6luf Napoca • Ora 10-11, Te Deum, Catedrala Ortodoxă. • Ora 12-12,30, Depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele Glorie Ostaşului Român, Avram lancu, Memorandiştilor; Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan, Şcoala Ardeleană, Blaga, Eminescu, Goga, CoşbuG, Baba Novac şi Matei Corvin. • Ora 13-13,30, Sfinţirea tocului şi punerea plăcii la amplasamentul monumentului Columna Iui Traian, Piaţa Unirii. i • Ora 17, Spectacol de muzică uşoară. Piaţa Avram • Ora 18, Spectacol muzical folcloric, cu participarea ansamblurilor Mărţişorul şi Românaşul, precum şi a soliştilor Dumitru Fărcaş, Sava Negrean Brudaşcu, Ioan Bocşa, Dumitru Sopon, Nicolae Sopon, Maria Marcu, Maria lobonţ,. Angela Nistor Mihai. Spectacolul va avea loc îa Casa de cultură a studenţilor,' • Ora 21 -Retragere cu torţe dinspre Piaţa Lucian Biaga (Păcii) spre Piaţa Avram lancu şi jocuri de artificii.
Transcript
S t im a ţ i
c it it o r i
Următoarele apariţii ale
ziarului nostru vor fi în zilele
de luni 30 noiembrie şi
miercuri 2 decembrie.
Serviciul de publicitate are
program în zilele de 28 XI
orele 9-14 şi 1 XII între orele
8-16.
C on tra r a s ig u ră r ilo r fu n c ţ io n a r ilo r d in P rim ărie
Placa de pe Ucetil Teoretic nr. 2
este ilegală
Radu Sârbu a reven it pentru cîteva z ile la C lu i
Preşedintele FPS a anuntatI 1
o lege < Z l ' a privatizării revoluţionară
C a i i *>IşK • în rate si Itasinş..V" Cc
IStn I.C. Bratianu 16, Tel/fax:191486;
«ţ, - CopiatorulA3NP6216j : 11" cu avans de numai ’
15 4 0 DM+ TVA!
i \î ■ i
-
i
K
w
i *
J
fc
& a r i n d e p e n d e n t
(h t tp : / /w w w . d n tc j. r o /a d e v a r u l
lAIMUL IX NR. 2446 ISSN 1220-3203
SIMBATA-DUMINICA 28-29 NOIEMBRIE 1998
16 PAGINI 1 .000 LEI
I n p a g m a ^ l o
M i h a i
N ă s t a s e n - a
r e u ş i t
s ă - ş i
„ a d j u d e c e ”
m a g a z i n u l
D o r n a
u iţi, dar p roştis a r ’ ’Prosti, dar m u lţi?
i 9
ILIE C Â L IA N '
O ri ger polar pe mustăţile pleoştite ale politicienilor a venit dinspre ultimul sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania la
cererea Fundaţiei Soros. Nu că n-ar fi fost cunoscute starea generală a ţării şi opiniile oamenilor. Despre starea ţării au scris, vorbit şi vizualizat toate sectoarele presei. Despre opiniile oamenilor au dat seamă toate mişcările sociale, de la demonstraţii şi proteste, la greve ca şi reportajele, sondajele ziarelor, rubricile de opinii şi scrisori ale cititorilor. Ca de fiecare dată, opiniile presei au fost bagatelizate. Totuşi, sondajul acesta arată că 50% din oameni au încredere în presă. Presa a arătat clar că ţara se află în cea mai gravă degradare de după decembrie 1989. Totuşi, politicienii de la Putere o scaldă mereu şi, dacă e să recunoască ceva, partidele şi alianţele dau vina unele pe altele. Explicaţia e clară şi situaţia a fost prevăzută chiar de la început: pentru orice analist neînregimentat doctrinar şi partinic era limpede că avem de a face cu o coaliţie contra naturii, al cărei singur scop a fost accesul la ciolan al unor politicieni. In asemenea condiţii, in care “algoritmul“ împărţirii funcţiilor şi foloaselor pînă la a cincea spiţă a măcinat toate eforturile politicienilor, nici nu ne putearrTaştepta la altceva. Chiar ultimele accese de furie politicianistă nu le putem bănui că ar avea la origine o sfîntă indignare morală sau doctrinară. Nici vorbă! Alianţa Civică se autosuspendă din CDR pentru că nu i se acordă atenţie în plasarea şi apărarea oamenilor propuşi de ea. Intransigentul Ticu Dumitrescu (care a recunoscut că el şi Ana Blandiana ar trebui să-şi ceară scuze românilor pentm că l-au cocoţat pe Emil Constantinescu pe cel mai înalt fotoliu de demnitar român) ar putea fi şi el bănuit de un exces de orgoliu. Ieşirea spectaculoasă a PAR de la Guvern şi din CDR pare a fi mai degrabă un acces emoţional decît un calcul politic rece (dacă luăm în considerare faptul
continuare în pagina a 16-a
O d r a s le ş l . . . c o p i i s ă r m a n i■ din banul public au fost daţi 30 de milioane de lei pentru odraslele salariaţilor din Primărie şi 70 de milioane pentru copiii sărmani ai Clujului ■
în fin a lu l şed in ţe i C o n siliu lu i local de jo i , consilierii aU fost de acord cu alocarea a 70 de milioane de lei „în vederea sprijinirii c o p iilo r sărm ani d in m unicipiul Cluj-Napoca44.
■ Prin acest vot, aleşii locali au încercat să îndrepte gafa făcută acum două săptămîni, cînd ău făcut cadou copiilor funcţionarilor din Primărie 3 0 de m ilio a n e de le i . Oricum rămîne o discrepanţă se r io a să între num ărul beneficiarilor şi fondurile alocate. Pentru miile de copii
. sărmani din municipiu s-au găsit doar un pic mai mult de ju m ătate d in sum a acordată'celor 280 de copii
ai angajaţilor P rim ăriei. Majoritatea consilierilor au avut comentarii „de fond“, cum ar fi m od ificarea sintagmei generale de „copii sărmani41 în „copiii părinţilor sărmani44-şi au cerut sâ se specifice cine se va ocupa dc trierea acestora. Din gălăgia gen era lă s-a d ed u s că funcţionarii din serv ic iu l de p ro tecţie so c ia lă , împreună cu consilierii din com isia socială, vor hotărî care sînt sărmanii ce vor primi ajutoare. Asupra sumei a lo ca te , doar co n silieru l Ştefan Dimitriu a propus ca aceasta să fie rotunjită cu încă două zerouri ( 7 miliarde lei). D eşi, intenţia a fost bună,
propunerea a fost considerată de co leg i drept o glum ă, pretextînd că bugetul este sărac şi nu au de unde aloca mai mult.
j n anul acesta, consilierii au alocat peste un miliard de lei pentru manifestări de tot soiul. Pentru hotârîrile votate au fo s t prezentate acte justificative doar pentju cca 400 de milioane de lei, din care au rămas nedecontate peste 100 de milioane de lei. Directoarea economică, Livia Andreiaş, este rezervată în c ee a ce priveşte găsirea surselor financiare din care se vor putea acoperi toate alocările. . .
Luminiţa PURDEA
Radu Vasile l-a înlocuit pa ministrul Dinu Gavrilescu cu Ioan Mureşan
Premierul Radu Vasile a semnat, vineri la prinz, hotărîrea de revocare din funcţie a ministrului Agriculturii şi
s Alimentaţiei Dinu Gavrilescu şi a decis num irea în ac es t p o s t a tui Ioan Mureşan, actualul ministru al Reformei.
Gavrilescu a fost înlocuit din funcţie deoarece “există întîrzieri foarte grave în aplicarea programului ASAL", a declarat premierul Radu Vasile.
Prim ul m inistru a p reciza t c ă a trim is la P reşed in ţie ho tărîrea d e rev o ca re a lui Gavrilescu, precum şi cea de num ire a lui M ureşan.
S k o d a O c t a v i a p e n t r u c o n f o r t u l p r i m ă r i e i
F i m s ® r e s p e c t ă , n u g l y m ă !Parcul de maşini al CL se îmbogăţeşte cu
încă două maşini. D e data aceasta, maşinile achiziţionate nu sînt ori de care, Executivul Primăriei optînd pentru Skoda Octavia. Acestea au fost contractate în baza unui concurs de oferte, unde s-a ales maşina cea mai ieftină care respectă normele EURO 2. Preţul unei astfel de maşini este de 30.000 de DM (aproape 180 de m ilioane de Ici). Un autoturism a fost deja achiziţionat, iar al doilea, urmează. D e unde a avut consiliul atîţia bani sâ cheltuie pentru aceste dotări? Greu de răspuns! Se pare câ executivul a găsit în sacul CL 450-500 de milioane de lei disponibili pentru maşinuţe.
Primarul Ghcorghe Funar susţine câ nu ştie cît costă maşina în carc se plim bă, dar în orice caz este mai ieftină dccît un M ercedes. El afirmă câ la baza achiziţionării acestor maşini stă o hotărîre a CL. Dar trebuie sâ precizăm câ în consiliu a fost votată o hotârîrc carc prevedea mărirea Parcului dc maşini deţinute de CL, d f la c inci la şapte, fără a sc specifica şi cuantumul investiţiei. Pînă acum , CL avea în folosinţă trei D acii, un Renault Laguna, o autosanitară şi, în plus, o Lancia (primită în custodie în ’95 de la firm ele SM ).
L.P.
Estimînd că Guvernul Vasile va cădea în iarna aceasta -
^ D S R p r a g â t a ş I a c i n p r o g r a m q n f k r i z â , p e c a r e v r e a
s â - l p r o p e m â c m c i i v i i t o r g u v e r n d e t e h n o c r a ţ i
• Partidul lui Ion Iliescu încearcă să ajungă la un acord cu marile centrale sindicale •Liderii PDSR au ajuns la concluzia că
actualul Guvern dc coaliţie va cădea iama aceasta şi câ preşedintele Constantinescu va fi obligat să învestească un guvern de tehnocraţi carc să organizeze alegeri anticipate în primăvară.
Partidul lucrează deja la un program economic anticriză, pe care î l va propune viitorului guvern de tehnicieni ca strategie de acţiune pe termen foarte scurt.
în paralel, PDSR elaborează conţinutul şi strategia unei moţiuni dc cenzură la adresa Guvernului, pe care o va depune în Parlament în prima treime a lunii decembrie. Deputatul clujean Alexandm Lăpuşan afirmă că partidul său nu contează pe un posib il succes al moţiunii, dar crede că ea va fi respinsă la un scor strîns, fapt ce va 44da un semnal politic major”. ' :
“Guvernul nu va cădea din pricina moţiunii,
ci datorită înrăutăţirii situaţiei ţării. Dacă Guvernul nu semnează rapid acordul cu F M I,' România va intra în zona critică. Deja statul român se află în incapacitate de plată, neputînd să găsească 90 de m ilioane de dolari pentru a acoperi obligaţiile externe ale RENEL’ , afirmă Lăpuşan.
Strategia PDSR exclude Varianta de a sprijini măsurile Guvernului Radu Vasile de redresare a ţării, partidul estimînd câ actuala coaliţie nu are poten ţia lu l d e a opri dezintegrarea economică şi socială. Lăpuşan spune că PDSR a avut contacte cu toate marile organizaţii sindicale, cu care a convenit să-şi pună acţiunile “într-o relaţie funcţională, astfel îneît societatea să fie readusă la parametri normali”. El ţine să precizeze câ un astfel de acord nu trebuie interpretat ca fiind unul de coordonare a acţiunilor partidului cu posibilele m işcări- sindicale de stradă.
Surse din PDSR afirmă, însă, că s-a decis ca partidul să continue greva parlamentară şi să încerce, concomitent, să convingă sindicatele să iasă în stradă, cerînd dem isia Guvernului. PDSR ar fi ajuns la concluzia că altă cale de înlăturare a Guvernului nu există, după ce ar fi aflatxă, la o întîlnire cu partidele coaliţiei, preşedintele Constantinescu ar fi spus câ nu va organiza alegeri pînă cînd nu va fi sigur câ Ie va cîştiga tot CDR.
Comentînd o astfel de strategie a PDSR, deputatul PD, Iuliu Păcurariu, declară că partidul lui Ion Iliescu ar avea numai de pierdut. “Continuarea grevei parlamentare ar fi singura cale de sinucidere a PDSR, pentru că electoratul ar înţelege astfel demagogia unui partid care pretinde că este interesat de soarta ţării”, spune Păcurariu.
Caius CHIOREAN
Programul manifestărilor dedicate Zilei Raţionale
la 6luf Napoca• Ora 10-11, Te Deum, Catedrala Ortodoxă.• Ora 12-12,30, Depuneri de coroane şi jerbe de
flori la monumentele Glorie Ostaşului Român, Avram lancu, Memorandiştilor; Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan, Şcoala Ardeleană, Blaga, Eminescu, Goga, CoşbuG, Baba Novac şi Matei Corvin.
• Ora 13-13,30, Sfinţirea tocului şi punerea plăcii la amplasamentul monumentului Columna Iui Traian, Piaţa Unirii. i
• Ora 17, Spectacol de muzică uşoară. Piaţa Avram
• Ora 18, S pectaco l m uzica l fo lc lo ric , cuparticiparea ansamblurilor Mărţişorul şi Românaşul, precum şi a soliştilor Dumitru Fărcaş, Sava Negrean Brudaşcu, Ioan Bocşa, Dumitru Sopon, Nicolae Sopon, Maria Marcu, Maria lobonţ,. Angela Nistor Mihai. Spectacolul va avea loc îa Casa de cultură a studenţilor,'
• Ora 21 -Retragere cu torţe dinspre Piaţa Lucian Biaga (Păcii) spre Piaţa Avram lancu şi jocuri de artificii.
2J sîmbâtă-duminicâ, 28-29 noiembrie 1998 AGENDA d e O i u f
• Azi: Calendarul ortodox: Sc. Cuv.Mc. Ştefan cel Nou; St.Mc. Irinarh; Calendarul greco-catolic. Cuv.Ştefan cel Nou (+764); S£ M. Irinarh (+298); Sf. Caterina Labure (+1876); Calendarul romano-catolic: Sf.
P re ţ bilet; 392.000 lei fnarjh Quj -> Budapesta 12,10-1220 joL B udapestaC lu j 11,10-13,25
P re ţ bilet: 119$ dus-întorsTELEFON; 13-01-16. 1
H - g O r s e P c u t o »
CURSE INTERNAŢIONALE . din Autogara II:
• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din 13udapcsta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.•Cluj-Napoca-Bremen (Germania),
cu p lecări miercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora5 si vineri ora 10.
IN F O R M A Ţ II A utogara 1 :14-24-26
A utogara II: 43-52-78
~ J £ L ,
. Şindrilă, 28 noiembrie 5:00-8:00 Bună
rodit— dimineaţa! 8:00- NTACT 11:00 Super
w c c k - e n d
UNIPLUS Radio
(meteo, revista presei locale; 8:08 actualitatea locală, recomandări TV; 8:20 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 revista presei locale; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport; 9:50 horoscop). 11:00-19:00 Contact FM. 12:00 Contact politic - Roxana Mculcscu Costci. 13:00 Conlact Film-realizator Liana Slanciu. 16:00 Super 50 - rcalealor Cristian Schnebli.) 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-5:00 Fină inîinc dimineaţă - realizator Manucl Armând. Pmgran de discotecă la Radio Conlact.
Duminică, 29 noiembrie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-
11:00 Super wcck-end (meteo, 8:20 recomandări IV ; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, .agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:20 recomandări TV; 9:50 horoscop). 11:00-l9:00 Contact FM (11:00 Cheie, contact, motor-realizator Râzvan Măgureanu; 12:00 Ilit - interviu -realizator Toni Tcşiu; 13:00 Fir direct cu America -realizator AureliaBoriga). 19:00-21:00 Scara la Cluj. 21:00-22:00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramona Mânzat. 22:00-24:00 Sport Week-end - realizator Alexandru Gheorghiaş. 24:00-1:00 Noapte italiană - realizator Dotninique Iancu şi Piero Lombardo. 1:00-5:00 Dişcontacf'
j ’S i t d i a S o n i t ‘M UA.H Mt-U
1 Sîmbătă, 28 noiembrie 7-11 Cafeaua din pat (maxima zilei,
. "Grădina lui Ion”: muzică, lansări artişti (R. Ion). 16-18 "Cosmosul dintr-o‘ privire’ . 18-20 ”Slow Sonic” (Sebi Hetea). 20-21 "Auto magazin” (Ciprian Ţiprig®). 21 -2 Party la Radio Sonic
Duminică, 29 noiembrie 7-11 Cafeaua din pat. (maxima,
’ meteo, power-play, horosoop, reţeta de week-end, calendarul zilei). 11-13 "Astromagazin”. 13-14 'Sonic Junior” (Mihai Moş). 14-15 "...şimuzica”; 14- 19 "Top Sonic Boom", r. 19-20 "Sonic sport” (CodinSamoilă). 20-2FMusic f t a 21-23 ”La limita exasperării”. 23-1 Jazz Club (Raoul Dobrescu).
Sîmlrită, 28 noiembrie Ştiri: 15,16,17. Program informativ
BBC: 6,00-6,30; 14,00-14,30; 18,00- 18,45; 21,00-2130.6,00-10,00 ‘'Răsărit pe FM”. 6,45; 8,45 Horoscop Uniplus; Revista presei; Programul cinematografelor; 10,00-11,00 Totul despre sex -realizator dr. RolmdaRadu Vasiu; 11,00-13,00 “Careul de Aşi” - emisiune concurs. 13,00-14,00 "Roton Music”. 14,30-18,00 "Cocktail wcck- end magazin". 21,30-3,00 "Party ou the Radio”. 3,00-6,00 "Non-stop music".
Duminică, 29 noiembrie Ştiri: 15,16,17. Program informativ
BBC: 6,00-6,30; 14,00-14,30; 18,00- 18,45; 21,00-2130.6,00-10,00 “Răsărit pe FM”. 6,45; 8,45 Horoscop Uniplus; Revista presei; Programul cinematografelor, 11,00-12,00 Club sonor2000”, real izator Cristian Mureşan. 12,00-14,00 "Miracolul sunetelor”, realizator Cristian Mureş®. 14.30-21,00 "Cocktail weekend magazin ’. 2130-23,00 "Top Skrw”. 23,00-6,00 ”Nou-stop music”.
Sîmbătă, 28 noiembrie Ştiri BBC: 8:00-8:30,
14:00-14:30,18:00-18:30. 7:00-8:00 Transilvania Matinal. 8:30-10:00 Cafeaua' de dimineaţă.
10:00-11:00 Top şi-aşa - ClaudiaPalei. 11:00-13:00 Weekend sportiv. 13:00- 14:00 Muzicorama (r). 14:30-16:00 Weekend cu Heilha 16:00-17:00 Vechi si nou 17:00-18:00 Roton Music. 19:00- 20:00 Top Ten. 19:00-21:30 The Bomb: 21:30-22:00 Taxi music. 22:00-2:00 Radiodiscoteca.2:00-6:00 Music non stop.
Duminică, 29 noiembrie Ştiri BBC: 8:00-8:30,11:00-11:15,
14:00-14:30,18:00-18:30,21:00-21:30. 6:00-8:00 Transilvania Matinal. 6:00- 8:00 Evanghelia de dum inici 8:00- 10:00 Cafeaua de dimineaţă. 10:00- 11:00 Top Ten - Hertha Belnian. 11:00- 11:16 La sfîrşit de sâptămînă. 13:00- 14:00Fonoleca de suflet. 14:30-15:00 Gospcl music internaţional. 15:00-16:00 Rendez Vous duminical. 19:00-20:00 Concurs de cultură generală. 20:00- 21:00 Vechi si nou -Corina Motica. 21:30-23:00 tax i Music. 23:00-6:00 Music Non- Stop.
T e a t r a l N a | i o n a lprezintă duminică, 20 noiembries, ora 44,30; Ivan T u rb in c ă .
Suciu). 7,50, 8,50 Horoscop. 8,20 Agenda de week-end. 9,40 Programul cinematografelor. 10,20 Sinteze financiare (Muc ea Bucin). 10,50 "Plus”, pamflet (Adrian Suciu), r. 11,00-13,00 Dedicaţii muzicale. 13,15 “Ginem®ia”, Anca hlichefi. 13,30 “Tradiţional”, Ştefan Coroian. 14,20 "Reporter de cartier”, Cristian Grindean. 15,00-17,30 “Pe apa sîmbetci” . 17,30 "Cuiul lui Pepelea”, Laura şi Tudor Runcanu.21.00 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00-2.00 “Noaptea cu CD Radio” - dedicaţii muzicale.
Duminică, 29 noiembrie Ştiri: 9,10.13,15,18.8,00 -11,00
“Primul salut ’. 8,20 Agenda de weeke n d . 8,50, 9,50 Horoscop. 9,20 Programul cinematografelor. 10,20 Tn sănătatea Dvs.” (Cristina Stihi). 11,00-13.00 ”CD Country”, Dan Creta. 13,00-21.00 CD Mix Week-end. 13,30 Retrospectiva săptămînii. 15,20 "Divertis RadioBlitz” , retrospectiva săptămînii. 17,00 "Emisiunea fără nume” (muzică românească), Tiberiu Crişan şi Ştefan Coroian. 19,00 Traista cu poveşti (emisiune pentru copii). 21,00 Retrospectiva ştirilorzilci.
.yy//zz/.,ZN>vZi;<AXZ,!*y*v.,.v.,.w .v z .v .'.w .v z / /w ^ ,,
( R A D I O C L U J ) ;Simbătă, 28 noiembrie
6.00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi ş i ; muzică, realizat or Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri.10.05 Sesam deschide-te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure.11.00 Divizia B de fotbal, seria a Il-a, etapa a 18-a. 13,00, Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Habarn-ai că-s lîngă tine! Realizator Andrei Huţanu. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Cruda realitate. Veştile tranziţiei. Redactor Florin Zaharescu. 19,00 Weekendomania. Redactor Cornel Udrea. 20,00 Ştiri.20.05 Din grădina cu flori multe. Cîntece, .jocuri populare, muzica. Realizator Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 ŞtirL'22,00 închiderea programului.
Duminică, 29 noiembrie8.00 Ştiri 8,05 La izvor de cînt şi dor.
Realizator Codruţa Aron Vîrtic. 9 ,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Ştiri. 10,05 Mileniul HI. Redactor Constantin Mustaţă. 11*00-13.00 Radioduminica. Realizator. Cornel Udrea. 13,00 Diligenta de Bizanţ. Mizică fblk. Prezintă Florin Săsărman.13.00 Ştiri. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Breloc, redactor Cornel Udrea. 19,00 Apropo, redactori SM. Ivanes şi C.îvanes. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe. Prezintă Florin Munteanu. 21,50 Ştiri.22.00 închiderea programului.
REPUBLICA - Terminus Paradis, România’- premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - Salvaţi soldatul Ryan, SUA (11; 14^17; 20) * ARTA - Maiy cea cu vinoncoa', SUA (12; 143-0; 17, 1930) * FAVORIT - Arma mortală 4, SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - 27-29.11.: Drumul oaselor, România (13; 15; 17; 19); 01-03.12.: Colierul de turcoaze, România (13; 15; 17; 19).
Masca lui Zorro, SUA; 2.12 -06.12: 007 şi Imperiul zilei de mîine, SUA
Sîmbătă, 28 noiembrieProgramul 1: 7,00 Bună dimineaţa de
la... Iaşi (magazin-matinal); 8,25 Teleshopping; 8,30 Alta şi Omega; 9,00 TVR Info; 9,05 Aladdin (desene animate); 9,30 Tip~top,.mini-ţop!; 11,00 Film: Guvernantele (SUA ’90);12,30 Ordinea publică; 13,00 A doua alfabetizare; 13,30 Ecranul (magazin); 14,00 Info Magazin; 14;3Q Video Magiein; 16,30 30 de ani de dictatură stalinistă (documentar, p.IU): 17,45 Baywatch (serial); 18,30 Sabrina, vrăjitoare la 16 ani; 18,55 Teleenciclopedia; 19,45 Săptămîna sportivă; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo; 20,30 D-nul şi d-na Smith (serial); 21,20 Cum vă place: Alo, umorul? (div.y, 22,20 TVR Info; 22;25 Fraţii Karamazov (SUA 1958, ultima partC);23.40 Arena As (magazin).
Programul 2: 7,00 Căderea vulturilor(r); 7,55 De la Slatina la Olt... (melodii populare); 8,05 Delfy şi prietenii săi (desene animate/r); 8,30 Sporturi extreme (documentar); 8,55 Filmele săptămînii;9.00 Comorile lumii (documentar); 9,30 Pas cu pas; 10,30 Documente culturale (documentar); 11,25 TVR CIuj;.13,30 Actualitatea culturală; 14,00 Gabriela, managerul echipei de fotbal; 14,50 Bijuterii muzicale; 15,00 Reconstrucţia Albaniei; 15,10 Bank-Note (r); 15,35 Delfy şi prietenii săi; 16,00 Ţiganca (serial); 16,45 SantaBarbara (serial); 17,30 Tradiţii (magazin); 18,00 Serata muzicală, TV; 19,00 Istorie, memorie, recuperare: memoriile unui ziarist de stînga, Lilly Marcou despre Carol al Il-Iea, Gh.Gheorghiu Dej, Stalin; 19,30 Retro TV: show cu Colea Râutu; 20,30 Club 2020; 21,00 Teatru TV: „Un domn bine” de Walter Hansenclever, .23,00 Ateneu; 0,00 Panoramic jazz.
PRO TV: 7,00 Prichindeii (desene animate); 7,50 Criticul (desene animate);8.40 Superman (desene animate); 9,05 Mica Sirenă (desene animate); 9,30 Film: Incredibila aventură a Robinsonilor (SUA *98); 11,00 ProMoţor; 11,30 Âm întîlnit şi români fericiţi; 12,00 Acapulco Heat (serial); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Soţul şi soţia (serial); 13,30 Harriet (serial);14.00 Alo, Generaţia Pro; 15,45 Şut şi cîştigi!; 16,20 Lumea filmului; 17,00 Prwfashion (magazin de modă); 17,30
de la CIuj-Napoca (magazin); 8,25 * Teleshopping; 8,30 fTVR Info; 8,35 K ik i. Riki Miki (magazin pentru copii); 9,05 Povestirile lui Don&ld Răţoiul; 10,45 Lumiuă din himină (ediţie specială); 12,00 Viaţa satului (magazin); 13,00 Tezaur folcloric; 13,55 Fotbal Divizia Â; 15,50 Super Gol Show; 16,45 Video-Magazin; 18,25 'Atlas (magazin); 8,45 Serial de călătorii (documentar); 19,35 Duminica sportivă; 19,45 Rezultatele tragerilor Loto;19.55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo; 20,30 7 zile în România;21.00 Film: Titanic (Canada/SUA 1996,
de Ia Paris; 22,45 D-na King, agent secret; 23,40 Pop Show nocturn; 0,30 Fotbal Mondial’ 98.
Programul 2: 7,00 D-l şi d-na Smith , (r); 7,50 Cîntece bănăţene interpretate de Tiberiu Ceia; 8,00 Delfy şi prietenii săi (r); 8,30 Sporturi extreme (documentar);8.55 Filmele săptămmii; 9,00 Comorile lumii.(documentar); 9,30_ A doua alfabetizare (r); 10,00 Repere vitale (r);10.30 Cinematograful vremii noastre; 11,15 TVR Iaşi; 13,30 Creanga de Aur, 14,00- Gabriela,'managerul echipei de fotbal; 14,50 Vitrina personajelor de opa-ă;15.00 TVR Info;*.I5,I0 Întîlnire cu Gheorghe Zamfir, 15,35 Delfy şi prietenii săi; 1.6,00 Ţigancă; 16,45 Santa Barbara;17.30 Miniaturi instrumentale pentru
.violoncel şi pian; 17,45 Un secol de cinema: Paul Newman; 18,30 Alo, tu alegi!; 19,30 Un poet al taragotului: Dumitru Fărcaş; 19,45 Clepsidra cu imagini; 20,00 Ultimul tren; 21,00 Sportmania: Western Union Footbal 1998;
. 0,00 Reîntîlniri muzicale; 0,30 TVM.
PRO.TV: 7,00 Prichindeii; 7,40 Criticul; 8,20 Supeiman; 8,40 Mica sirena;9.00 Super Abracadabra/ Mowgli; 11,00 Doctor în Alaska; 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 O propoziţie pe zi - retrospectiva săptămînu; 13,05 Soţul şi soţia; 13,35 Harriet (serial);14.00 Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu;15.00 Benny HUI (serial); 16,00 AI şaptelea cer (serial); 17,00 Bufy, spaima vampirilor; 18,00 Beverly Hills; 19,00 Preţul corect; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00Ally McBeal; 21,00 Film: Evadatul (SUA
Conan (serial);. 18,30 Te uiţi şi cîştigi!; ’ 93); 22,55 ŞtirilePraTV; 23,00 Procesul19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Specialiştii etapei; 1,00 Atnoţ ctr bucluc; 1,30(serial); 21,00 Academia de poliţie, 21,55 Nemuritorul; 2,15 Legea lui Shannon; 3,00 Ştirile Pro TV; 22,00 Film: Brazii (SUA Se întîmpla în Waikiki; 4,30 Ally McBealÎ985j;0,30 Amor cu bucluc (serial; 1,00 (r);5,15 Buffy spaima vampirilor (r)ţ 6,15ConcertTcachersJazz; 2,00 NemuritoiuV,v Preţul corect (r)v .2,45 Efpcte speciale; 3,36 Crimă cu , R e d a c ţ i a n u î ^ i a s u m ă r e s p o n s a b i l i -
premeditare; 4*15 Suspect de crimă (serial).
t a t e a p e n t r u s c h i m b ă r i l e i n t e r v e n i t e î n
p r o g r a m e l e p o s t u r i l o r d e t e l e v i z i u n e .
Duminică, 29 noiembrie Programul 1: 7,00 Bună dimineaţa...
Opera Românăprezintă luni, 30 noiembrie, ora 16,30 în premiera: Cel şap te corbi.
T e a t r u l N a t i o n a lprezintă azi, 28 noiembrie, Dra 19: T itan ic v a ls , d e Tudor M u şatescy ; m îine, 29 noiem brie, Dra 10 ,30 : Iv an T u rb in că , d e B ogdan Utmu, după L Creangă şt mîine, 29 noiembrie ora 19,00, C om edia erorilor de W. Shakespeare,
Opera Maghiarăprezintă mîine, 29 noiembrie ora 17,00; Eroi anonim i.
Simbătă, 28 noiembrie6,00 /ideotext; 21,00
D e d i - c a ţ i i muzicale muzică; 21,30
închiderea
Teatrul de păpuşi Puckprezintă mîine, ora 10: C apra
cu trei iezi (secţia română); ora 12:> C e n u şă re a sa (sec ţia maghiară). Spectacolele au loc la Casa Municipală de Cultură, Piaţa Unirii nr. 24. ;
FARMAGINFarmacii de serviciu: sîmbătă,
28 noiembrie: Farmacia nr.2 “PERLA”; str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr. 27 “MERCUR”, Aleea Detunata nr. 1, telefon 14-51-37, orar 8-13, Farmacia nr. 116, str. Bucegi nr! 5, Complex Minerva, telefon: 16-18-27, orar 8-13, Farmacia “ZEA”, P-ţa Unirii nr.27, telefon' 19-75-96, orar 9-15, Farmacia “CERTA”, str.Clăbucet nr.5 (Mânăştur), telefon 16-47-37, orar 8-14, Farmacia“TERRAFARM”, B-dul 21 Decembrie nr.4, orar 9-14, Farmacia "ALMA", P-ţa Mihai Viteazul nr. 26, telefon 13-02-68, orar 8-14, Farmacia “REMEDIUM”, B-dul 21 Decembrie nr.150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia "QYNARA”, Calea Floreşti nr. 75, tel. 42-62-72, orar 8-20, Farmacia “ELIXIR",
str.Fabricii nr.5,'telefon 41-41-29, orar 8-20, Farmacia “EL1X1R- PLUS”, str.Dorobanţilor nr.21, telefon' 19-08-38, orar 8-20;duminică, 29 noiembrie: Farmacia nr.2 “PERLA”, str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar 8-20,Farmacia nr. 1, 'P-ţa Unirii nr. 37,telefon 19-46-06, orar 8-14,Farmacia “REMEDIUM”, B-dul 21 Decembrie nr.150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia "CYNARA”, Calea Floreşti nr. 75, tel. 42-62-72, orar 9-19, Farmacia “ELIXIR”, str.Fabricii nr.5, telefon 41-41-29, orar 8-20.
F a r m a c i i c u s e r v i c i u p e r m a n e n t :
Farmacia “CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.
Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia “1NTERPHÂRM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42-71-96, orar 8-22, Farmacia “CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda ie noapte: Farmacia nr.2 “PERLA”, str.Gh.Doja nr.37, telefon 1048-54. o m 20-8. ----- -
0 fereastri deschei spre UVideotext; 3,00 programului.
Sîm bută, 28 noiem brie8.00 Videotext; 17,00 Rock Out
The Earth - emisiune muzicală; 17,30 Tombik & B.B. .- desene animate;18.00 Un yankeu la curtea regelui Arthur - film; 19,30-Satul lui Quigley- desene animate; 20,00 ,Un tip liniştit- film; 22,00 Rock Out The Earth- emisiune muzicală; 22,30 Dreptate tîrzie - film artistic; 0,00 Electric Blue- program erotic.
D um inică, 29 noiem brie8.00 Videotext; 17,00 Rock Out
18.00 Prietenie americană - film; 19,30 Satul lui Quigley - desene animate; 20,00 închisoarea - f film; 21,35 Brigada de şoc - divertisment;22.00 Rock Out The Earth- emisiune muzicală; ' " 22,30 Psihopaţi îndrăgostiţi-film; 0,00 Electric Blue- program erotic.
Doro; 15,45 Videoclipuri; 16,15 Moda Nova; 17,15 Videoclipuri; 17,30 Lumea cu susu’n jos; 19,00 Cetatea muzicii; 20,00 Cine Nova; 21,00 Cocktail-ul de sîmbătă; 23,00
- închiderea programului. -Duminică, 29 noiembrie -
15.00 Cocktail-ul de sîmbătă - reluare; , 17,00 Interarte; 18,00 Documentar; 18,30 Videoclipuri;19.00 Film: Iarba este mai verde în grădina vecinului; 20,50 Videoclţxtri;21.00 Retro Nova; 22,00 V.J.Spirit;23.00 închiderea programuluL
- CLUJ-NAPOCA- ' str.PROF CiOpTEA &
(cartier G rigorescu}CONSULTAŢII-
P ro f .d r . LUCIAN L A Z - ^(Ginecologie, Chirurgie. O n c d 0 ® ^
L, Mi: 15-18; Ma, J :
Dr. VALENTIN P O P E A U(Chirurgie, O n c o lo g ie )
M a ,J : 14“ -16 \l A & - H S : 9 -1 1
D r.D A N -SO R IN P O P E S C U
(Urologie)L, Mi: 1 8 -2 0 ; Ma, J :; : V: 16-20
PROGRAMARE:' te l/fax (064) 1 8 . 7 6 - 0 4 -în timpul orelor de funcţionare
a cabinetului .
D r . T O M A T . M U G E U♦ chirurgie p l a s t i c ă♦ chirurgia s i n u l u i♦ a b d o m in o p la s tie♦ lipoaspiraţie♦ transplant d e p ă r♦ liftmg facial♦ rinoplastie♦ .varice
♦ tratament chimie al a c n e e i STR.PASai.YhR7, S
CLINICA
r PO LIC LIN ICA l IN T E R S ER V IS A JN
str- Pascaly nr.5, cart G b e o r & * « a i
STOMATOLOGIEINTERNE ♦ CARDIOLOGE ♦ N E U T R U I.OCJE ♦ PSIHIATRIE ♦ E N D O C R tN a LCX3E ♦ REUMATOLOGIE ♦ E C O G R A FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMA.TCXJ) G1E ♦ CHIRURGIE ♦ O R T O P E D !! ♦ O.RL' ♦ OFTALMOLOGIE ♦ G E M COLOC3E ♦ ONCOLOGIE ♦ P E D IA T R I , ♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFTE
'* - Examinări Doppler - Histerpsalpingagrafîi p e n t m
.. sterilitate feminină. LA B O R A TO R
(Biochimie - Bacteriologic Im unoloţpe - Parazitologie Determinare Rb. - Teste dt sarcină - Ântigen HBS - Eli sa T e s t ■ Examinări cjtologice pentm d ep is ta ră cancerului de col uterin • Investigaţii p estn sterilitatea feminină p masculină)ZILNIC, inclusiv D U M IN IC A
orele 7 - 2 1 . Medic de gardă: orele 2 1 - 7 . R e ze rv a re , e o n s n l t a t i l
L I a te l. 4 1 .4 1 .6 3 . j
s . c D e n t a l R O V A -
SO CO I . WCalea Moţilor 106, ap .S ~ j
T ra ta m e n te s t e m i t a l D g l ^ com plexe.
O terapieO protetici (ceramică)O chirurgie (rezecpi, iiîip IajtsteŢ
Programări la teLî 4 3 0 0 2 . S Zilnic orar: 9 -16
sîmbata 10-13.:;:-P en tru s tu d en ţi, p e n s i o n : şo m eri, reducere
C SINET PRIVAT DE OFTALMOLOGIE
T O « | g h ' . . . 3
PROF. OM Dr. MIHAI CALPGĂRtt Dr. ANGELA CALUGĂRU
S t r . P ra h o v e i n r . 1 1(ăngă biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGII^. L , M i , V - 1 7 - 2 0
S - 8 - 1 2 . -Tel.: 42.56.18; tel/tax:19.l4 ..6 a
ALIANŢA ANTISUIGIDL I F E L I N E ____
Sutldul iKStni la ci sţxxri ti-» -dunmeavoastil TeleftM-t»,» f de noapte, tdefooul v ie ţii *
1 9 1 6 4 r r 'Gardă de noapte, orele 2 0 - 0 R ş
Linia telefonică de intervenţie î n c r iz ă si prevenţie a suicidului iniţiată a .
LABORATORUL DE SlSfĂTATEMHTALĂ CLUJ stă la dispoziţiade luni pînă vineri, între orele 8 - -y>
Vi aşteptăm apelurile numărul 186864. .
E S T E N E C E S A R C A E U R O P A S Ă A I B Ă
0 P O L IT IC Ă D E A P Ă R A R E P R O P R IE ?
Dacă miniştrii europeni ai Agriculturii sau Economiei se reunesc în mod regulat, cei ai Apărării, în schimb, nu s-au reunit niciodată pînă acum . “Conferinţa neoficială”, organizată în zilele de 3 şi 4 noiembrie, la Viena, din iniţiativa ministrului austriac al Apărării, Werner Fasslabend, a fost o premieră.
. Darea nu ar fi fost la fel dc interesantă . firă intervenţia lui Tony Blair, care a
adresat Uniunii Europene apelul de a se dota cu o capacitate de apărare.
în timp ce pentru predecesorii săi politica de apărare europeană era considerată tabu, premierul britanic a relansat, în cîteva fraze, dezbaterea cu privire la acest subiect. La Paris,
..! iniţiativa sa a fost primită cu interes..., dar şi cu o oarecare neîncredere. “Este vorba despre o posibilitate reală sau se încearcă să se dea o tentă europeană politicii tradiţionale a Marii Britanii în favoarea supremaţiei NA TO ?”, se întreabă Pascal Boniface, directorul Institutului de Relaţii Internaţionale şi Strategice din Paris.
La originea acestei nelinişti se află viitorul Uniunii Europene Occidentale (UEO), care este, teoretic, singura organizaţie europeană competentă în domeniul apărării. Practic, însă, ea este com plet marginalizatâ dc NATO, care s-a implicat, în ultimii ani, în toate crizele importante din Europa. D eşi
afirmă că nu exclud alte opinii, britanicii doresc ca UEO să dispară în timp. “D ecizia politică ar reveni, conform Tratatului de la Amsterdam, Uniunii Europene. Mijloacele militare vor fi cele ale NATO, a cărei europenizare va trebui să fie consolidată”, declară un expert englez. Franţa se pronunţă, la rîndul ei, în favoarea integrării UEO - care ar deveni o agenţie europeană - în Uniune. “Ar fi periculos să acceptăm dispariţia UEO fară o alternativă pur europeană.”
Trebuie m enţionat că, în pofida declaraţiilor de intenţie cu privire la apariţia unei “identităţi europene” sau a unui “pilon european” în interiorul N A T O , A lianţa A tlan tică răm îne dominată, în mare măsură, de Statele Unite. Un acord de principiu a intervenit în iu n ie 1996 pentru a perm ite europen ilor să fo lo se a sc ă - prin intermediul UEO - m ijloacele NATO atunci cînd americanii nu doresc sâ participe la o operaţiune militară. Insă, îa Bruxelles, continuă să se vorbească despre punerea în aplicare a acestui acord... în plus, W ashingtonul refuză tot ceea ce ar putea să pară un nucleu european în in terioru l A lia n ţe i. “Americanii nu vor cu nici un preţ ca, într-o zi, unul dintre participanţii la Consiliul Atlantic sâ poată afirma câ vorbeşte în numele Uniunii Europene” - explică un diplomat. ^
Cu toate acestea, dacă europenii s-au
străduit atît de mult să se afirme în domeniul securităţii şi al apărării, acest lucru nu a fost exclusiv din cauza relei- voinţe a americanilor. Chiar atunci cînd
' în Europa izbucneşte o criză, multe ţări europene preferă ca americanii să se
' implice. Şi, în consecinţă, ele nu mai c h e ltu ie sc aşa de m ult pentru m odernizarea arm atelor lo r ...
' C h eltu ielile Statelor Unite pentru cercetare şi dezvoltare în dom eniul apărării se ridică la suma de 30. miliarde de dolari anual, iar cheltuielile cumulate pe ansam blul ţărilor europene nu depăşesc zece miliarde... Doar Marea B ritan ie şi Franţa depun eforturi ser io a se în vederea m odernizării propriilor arm ate. “Este im perios necesar ca europenii să conlucreze în vederea reducerii decalajului dintre ei şi americani in domeniul tehnologiei m ilitare”, afirm ă o o fic ia lita te - europeană - a NATO.
Pînă atunci, împărţirea rolurilor între amcricaiii şi europeni va face ca, de cele mai multe ori, primii să asigure supravegherea spaţiu lu i aerian şi maritim, iar ceilalţi să trimită trupe terestre. Aşa cum va fi în cazul Kosovo: Franţa va furniza jumătate din totalul de 1.500 de militari, care vor face parte din viitoarea Forţă dc Reacţie Rapidă, cu baza în M acedon ia . C e le la lte contingente vor proveni din trei sau patru ţări europene, printre care se numără si Marea Britanie. -
INDUSTRIAŞII EUROPENI DE ARMAMENT ÎN LUPTfi
ACERBĂ PENTRU CUCERIREA PIEŢEI SUD-AFRICANE
Constructorii de armament din circa şase ţări europene aşteptau eu sufletul la gură ca Guvernul sud-african să-şi anunţe, la 17 noiembrie, opţiunile cu privire Ia şapte mari program e de înarm are, în v a lo a re to ta lă d e aproximativ 5,5 miliarde de dolari, francezii temîndu-sc că lor nu le vor rămîne decît firimituri.
Această aşteptare a dominat prima zi a Salonului internaţional de armament de la Pretoria - DEXSA. Dar, ministrul sud-african al Apărării, Joe M odise, s-a limitat să declare, în .deschiderea salonului DEXSA, că Guvernul va lua o d e c iz ie “pînă la s f ir ş itu l lu n ii noiembrie”.
Guvernul sud-african a preseleeţionat, la începutul anului, circa douăsprezece firm e constructoare de arm am ent europene, dintre care patru franceze - D irecţia pentru Construcţii N a v a le (DCN), Dassault Aviation, Eurocopter şi GIAT Industries - pentru a răspunde la şap te cereri de o fertă v iz în d reech ip area ansam b lu lu i fo r ţe lo r armatelor sud-africane, care au nevoie să fie modernizate după mai mult de d o u ă ze c i de ani de em b a rg o internaţional împotriva fostului regim de aparheid. Constructorul de elicoptere franco-german Eurocopter este în cursă,
avîndu-i ca rivali pe firm a italiană Agusta şi pe cea britanică Westland, pentru dotarea armatei terestre şi a marinei sud-africane cu aproximativ 60 d e e lic o p te r e . D C N se a f lă , d e . asem enea, în concuren ţă cu două şantiere navale germ ane - H DW şi Blohm und V oss (filiale ale Thyssen) - în ce priveşte furnizarea a patru corvete şi a patru submarine convenţionale.
Africa de Sud preconizează, totodată, să achiziţioneze cel m ult cin cizeci de avioane de luptă (Dassault) se află în concurenţă cu Gripcn al constructorului SAAB) şi circa douăzeci de aparate de antrenament (pentru sum a de 2,7 - 3,6 m iliard e d e d o la r i) . P retoria intenţionează să cum pere aproximativ o sută de tancuri (în valoare de 540- 900 m ilioane de dolari) tip Leclerc de la constructorul G IA T sau m odelul Challeriger britanic). Guvernul sud- african, din lipsă de m ijloace bugetare, ar putea să-şi mai reducă ambiţiile. Această sursă de bogăţie justifică totuşi intensa bătălie cconomico-politicâ ce se dă între europeni. Pe plan politic, unele grupuri industria le fra n ceze şi-au exprimat desch is regretul că nu au primit din partea autorităţilor franceze un sprijin la fel de ferm, precum cel dc care au beneficiat din partea guvernelor
. lor concurenţii britanic, german sau italian.' ,
O P A T R E B U I E S Â - S I S T A B I L E A S C Ă F R O N T I E R E L E ”
LIMES: Care sînt, după părerea dv., frontierele Europei?
VEDRINE: Aveţi dreptate, de-acum, această întrebare poate chiar trebuie pusă. După Tratatul de la Roma din 1957, Europa a fost construită în cadrul unui proces continuu şi evolutiv, fară o preocupare în legătură cu punctul final instituţional sau geografic. Şi apoi, mai exista cortina de fier. Europa a trecut de la şase la nouă, la 12 şi apoi la 15 membri. Anul acesta, în luna martie, au fost demarate negocieri cu alte şase ţâri. Cel puţin alte cinci sînt deja candidate. Pe termen mai mult sau mai puţin scurt, ne vom îndrepta spre o Europă alcătuită din 25 sau 30 de membri. Pînâ unde vom ajunge?
După o lungă perioadă de vitalitate, această acţiune de lărgire sfîrşeşte prin a alimenta un sentiment de incertitudine dacă nu i se vede punctul terminus. Dar “Europa” este un concept geografic, politic sau geopolitic? Toate cele trei, fireşte, deoarece este vorba de o unificare a naţiunilor “europene” m sens istoric şi geografic înjurai unor valori împrăştiate şi al unui proiect. N ici o “ţară europeană” nu poate fi exclusă apriori, dar care sînt aceste ţâri?
Dar acest lucra nu clarifică pe deplin problema graniţelor. în mod concret, problema care se va pune, mai devreme sau mai tîrziu, va fi aceea a ţărilor Comunităţii Statelor Intependente şi, în mod cu totul special, a Rusiei. Ar putea face parte această ţară din Uniune - admiţînd câ ar dori-o - cu ponderea, dimensiunile şi geografia sa, fară a o tulbura foarte puternic? N u cred. Gît despre Turcia, Uniunea Europeană va trebui sâ dea în cele din urmă un răspuns clar cererii sale. în orice caz, odată clarificate aceste puncte, Uniunea Europeană va trebui să-şi definitiveze politica sa externă de apropiere şi de vecinătate cu primul cerc al statelor vecine nemembre, la Est şi la Sud, partenere politice şi economice necesare şi de prim plan, începînd cu Rusia.
î: Ne putem oare imagina un stat
european, sau chiar un “nucleu dur” în E u ro p a , în in te r io r u l u n or asem enea frontiere?' R: Termenul de “nucleu dur” trebuie evitat pentru câ ne duce cu gîndul la un nucleu central format întotdeauna din aceleaşi state şi din care celelalte ar fi excluse. în timp ce, dacă gîndim în termeni de “geometrie variabilă” sau de
-“cooperări consolidate” - cele ale căror mecanisme au fost puse la punct în cadrul Tratatului dq Ia Amsterdam - ev ităm această r ig id ita te . A ceste cooperări permit statelor care o doresc
. s ă meargă mai departe decît altele pe linia anumitor aspecte ale integrării europene, în timp ce pe alte planuri pot rămîne în limitele normale. D in artumite puncte de vedere, curo este o formă de “cooperare consolidată”. Există şi altele. C în d vorb im d esp re n eces ita tea imperioasă a unei reforme instituţionale, trebuie să avem în vedere o Europă cu pînă la 25 sau 30 de state membre, precum şi un proces de ‘închegare”, de catalizare între avangărzi (formate din
. diferite ţâri, în funcţie de dom eniile de acţiune) şi ansamblul Uniunii. Aceasta ne va determina să clarificăm în materie instituţională aceeaşi chestiune ce trebuie elucidată în termeni geografici: a c ee a a g ra n iţe lo r , a p u n ctu lu i “terminus”.
î: P reşed in te le J a cq u es C hirac declara în urm ă cu cîteva luni că euro nu trebuie "să presupună o uniunea politică m ai pronunţată”. Ca atare, să deducem că euro ar fi un scop în s in e , fără co n sec in ţe geopolitice, spre deosebire de ceea ce propu neau J a cq u es D e lo rs şi Francois M itterrand?
R: Preşedintele Chirac a vrut sâ spună câ euro nu presupune nici o obligaţie în termeni dc uniune politică; câ nu există o legătură directă. Dar este limpede câ crearea unei m onede unice europene este o .decizie eminamente politică! Pentru a nc convinge de acest lucru este suficient sâ amintim lungul drum al acestei idei după planul Werner;
acest drum este constelat cu num e prestigioase, cum sînt cele ale Iui Valery Giscard d ’Estaing,' Jacques D elors, Helmut Schmidt, Franţois Mitterrand, Helmut Kohl. în esenţă, totuşi, curo a fost o decizie politică.
Eu cred câ euro va crea un “şoc fe d e ra tiv ” , nu în sen su l unui “federalism” instituţional, ci pentru că va suscita o nevoie de coeziune şi de coerenţă care va depăşi domeniul strict al m onedei şi va im plica întregul domeniu econom ic, fiscal, şi social, pentru a oferi oportunităţi ulterioare, dacă vom şti să le valorificăm. în plus, curo conferă Europei responsabilităţi monetare m ondiale. N oi intrăm în această fază. Oricît de decisiv ar fi, nu mi se pare că euro trebuie să fie unicul factor de integrare în anii care vin. Cred că vor fi înregistrate noi progrese în domeniul politicii.exteme şi a securităţii com une (Pese), în special odată cu numirea înaltului reprezentant prevăzută de Tratatul de la Amsterdam. Dar se vor înregistra progrese pe etape. La fel şi în. viitorul spaţiu de libertate, de securitate şi de justiţie; şi chiar şi în domeniul armelor, odată cu apariţia unui pol european al industriilor aeronautice şi de apărare pe care Guvernul francez îl construieşte cu Germania, Marea Britanie, Italia şi cu alţi parteneri.
î : A c tu a la a c c e n tu a r e aeu ro scep tic ism u lu i, în sp ec ia l în G erm ania , nu se datorează oare
-faptului că, după 40 de ani -de la T r a ta tu l de la R om a, sc o p u l operaţiunii nu este încă lim pede? ~
R: Scopul este de a edifica Europa: nu este limpede? Este adevărat câ de cîţiva ani opinia publică s-a schimbat. Maastricht a marcat sfîrşitul unei faze lirice, şi intrarea într-o fază mai realistă.
Una din cauzele decepţiei actuale d ecu rg e p rob ab il d in fap tu l câ construcţia europeană este “fară sfirşit”; a fi într-un sistem politic în permanentă evoluţie poate crea-un sentiment de nesiguranţă. D e aceea trebuie trasat mai bine itinerariul nostru în co n tex tu l. istoric şi trebuie definite obiectivele politice, instituţionale şi geografice, în mod clar şi pe înţelesul opiniei pu b lice ..
î: Succesorul lui K ohl, G erhard Schroeder, a făcut aluzie la lărgirea a x e i fr a n c o -g e r m a n e la M a r e a Britanie. Dv. sînteţi de acord?
R: în locul formulei “axă franco- germanâ” eu prefer aceea de “motor fran co-germ an ” - m o to r pentru construcţia europeană, fireşte. Este un concept mai dinamic. Istoria Uniunii
. Europene este marcată de proiecte a căror, d im ensiu ne, in iţia l fran co- germanâ, s-a extins apoi la alţi parteneri: Airbus, Ariane, curo... Marca Britanic poate avea un loc perfect în acest proiect: asta. presupune să dorească şi ea acest lucra. Trebuie să mai adaug că nici unul din partenerii noştri europeni nu este exclus din această logică, atunci cînd eforturile sînt convergente.
î: Germania începe să se exprim e d in nou în te rm e n i d e in te r e s e naţionale, pe care Ie apără ch iar cu vigoare. Este bine sau rău pentru Franţa?
R: C um i s-ar p u tea tă g ă d u i Germaniei dreptul de a-şi apăra propriile interese naţionale, aşa cum fac F ran ţa ,. Marea Britanie sau Italia, sau ceilalţi parteneri ai noştri din cadrul UE? N u trebuie sâ nc mire: mulţi factori explică de ce Germania sc exprimă azi mai sincer decît în urmă cu cîţiva ani: sfîrşitul războiului rece şi reunificarea au fâ cu t-o m ai sig u ră p e s in e : „ problemele financiare pe care toţi le cunosc o fac mai atentă Ia contribuţia sa la bugetul european/landurile cer m ai m ulte com petenţe în n u m ele subsid iaritâţii,-care este răspunsul german - dar şi francez - la preocuparea de a fi “aproape de cetăţeni”.
î: Este adevărat că Franţa a dorit e u r o ca o c o n d iţ ie p e n tr u reunificarea G erm aniei?
R : Ideea U n iu n ii e c o n o m ic e şi . monetare (UEM ) era perceptibilă încă
din anii 70, cu planul Werner. C ei mai eminenţi oameni de stat francezi şi germani au construit această uniune pc
.e tap e: Şarpele m onetar, S istem u l monetar european (SM E) - precursorul UEM . La sfirşitul a n ilo r J 80 , totul fusese studiat şi pregătit. încă nu s-a hotărît nim ic ireversibil. C ontextul
special creat dc începutul rcunificârti, forţa d eja c o n so lid a tă a re la ţie i personale dintre Mitterrand şi Kohl, concepţia lor com ună cu privire Ia viitorul Europei au perm is adevărata decizie - iafStrasbourg, din decembrie 1989 - din carc decurge tot restul.
î: Franţa, E uropa, Statele Unite: s-âu a g r a v a t n e în ţe le g e r ile după încheierea războiu lu i rece?
R: în econom ia m ondială dc piaţă c o m p e tiţ ia c r e ş te - dar nu sîn t neînţelegeri sau dezbinări şi nu sc agravează. M ai a les în cc priveşte Europa. D acă vâ referiţi la proiectul unor noi p ie ţe transatlantice, este adevărat, noi nu ne-am dat acordul pentru în cep erea un or n e g o c ie r i, deoarece proiectul era nccorcspunzâtqr, în esenţă şi în formă, fară un mandat, ş i într-un m om en t n ep o tr iv it; pc deasupra, şi fară acordul Organizaţiei M ondiale a Com erţului, creată pentru asemenea negocieri. Totuşi, Franţa este favorabilă îm b u n ătă ţir ii relaţiilor econom ice dintre Europa şi Statele U n ite şi c o n s o l id ă r ii d ia lo g u lu i transatlantic.
Cît despre relaţiile franco-americane, le-aş rezuma spunînd câ Franţa este prietenă a Statelor U nite şi aliata lor, dar nu consideră că trebuie să sc alinieze automat la p o ziţiile lor. N oi avem identitatea noastră, o concepţie proprie despre lucruri în care credem şi care vrem sâ fie înţelese şi respectate. între Franţa ş i Statele U n ite nu lipsesc exem plele de bună înţelegere şi de cooperare. A ş aminti noul acord aerian încheiat pe 9 aprilie între Franţa şi- Statele Unite,'după doi ani de negocieri, şi care v a perm ite A ir France sâ exploateze în regim deplin alianţele sale transatlantice, indispensabile dezvoltării sale, consolid înd rolul Parisului ca poartă de intrare privilegiată în Europa. A ş p u tea c ita p r o c e s u l d e pacc, activitatea în cadrai Grupului de contact cu privire Ia K osovo şi.chiar Irak - da, Irak! -, unde poziţiile noastre au găsit în fine şi în m od util o convergenţă. Eu concep relaţiile euro-am cricane ia fel: cooperare, complementaritate, echilibru, respect reciproc.
&sîmbătă-dumlnicâ, _ ^ s «. "28-29 noiembrie 1998 P O L I Ţ I C A _________________________d e ^ f t î j
Boilă şi Ciorbea identifică drept cauză a crizei actuale duplicitatea “structurilor roşii” care domină PD
Semnatarii scrisorii deschiseadresată joi membrilor PNŢCDidentifică drept principală cauză adezastrului actual al ţării lipsa deloialitate, duplicitatea şi lipsabunelor intenţii ale PD faţă dePNŢCD şi faţă de reformă.' înscrisoare, care solicită liderilorPNŢCD să pună capăt colaborăriila guvernare cu PD, se arată: “PD,desprins din FSN, a demonstrat, ✓mai ales de cînd participă la această coaliţie, că urmăreşte, de fapt, nu reforma, ci următoarele trei Obiective.- A. Menţinerea puterii reale; aceasta o realizează, pe de o parte, prin reprezentanţii săi oficiali prezenţi în. fruntea .unor instituţii executive, legislative şi de altă natură, iar pe de altă parte, prin structurile roşii (clienţii săi, foşti nomenclaturişti, securişti privilegiaţi) infiltraţi în toate instituţiile şi la toate
nivelele, inclusiv servicii secrete şi ambasade.
B. Acapararea intereselor de grup şi ale clientelei sale (structurile roşii); acoperirea unor acte de corupţie, abuzuri etc.
C. Compromiterea principalului său adversar care, de fapt. a fost, este şi va fi PNŢCD. ' '
Metodele folosite de PD au fost: şantajul cu ieşirea din coaliţie, blocarea unor legi esenţiale, pentru reforma în diverse domenii (prin formarea cu opoziţia* a unei majorităţi paralele roşii), provocarea unor crize politice (criza Guvernului Ciorbea care a oprit procesul, reformei şi are consecinţe incalculabile pentru ţară), campania în mass-media demagogică şi calomnioasă la adresa PNŢCD.” Scrisoarea a fost semnată, între alţii. ‘ de senatorul Matei Boilâ şi de fostul premier Victor Ciorbea.
Păcurariu spune că “o grupare roşie” există, dar în filiala Cluj a PNŢCD
Comentînd referirile la adresa partidului său conţinute în scrisoarea
, ţărăniştilor rebeli, deputatul PD. luliu Păcurariu, precizează: - ■ “Domnul senator Matei Boilă şi domnul Ciorbea dovedesc că sînt departe de a fi în stare să facă aprecieri corecte privind situaţia politică din România. Criza de putere declanşată de Partidul Democrat, prin cererea demisiei premierului Ciorbea, a fost primită cu enorm de multă simpatie de cetăţenii ţării, lucru dovedit de sondajele de atunci. Domnul Matei Boilă continuă să avanseze aprecieri total eronate privind mecanismul politic şi economic din România. Mă întreb ce vrea să sugereze atunci cînd invocă acele “structuri roşii”, în condiţiile în
care toate mecanismele vechiului regim au fost desfiinţate în 1990 şi toate vechile pîrghii de putere anulate? Există într-adevăr grupuri de interese din care fac parte şi reprezentanţi ai tehnocraţilor de dinainte de 1990, Insă astfel de grupuri se întîlnesc în toate ţările foste comuniste. Surprinzător este faptul că, inclusiv în judeţul Cluj, PNŢCD înghite fără a avea vreo senzaţie de indigestie foşti directori PDSR şi PUNR, pe care îi promovează fără reţinere. Dacă ar fi să accept noţiunea utilizată’ de domnul senator, o grupare roşie s-a conturat chiar în cadrul PNŢCD Cluj.
în be priveşte deznodămîntul mişcării iniţiate în PNŢCD de domnii Boilă şi Ciorbea, sînt convins-că ea
. nu va avea succes. Ştiu sigur că sînt parlamentari PNŢCD care sînt indispuşi de acţiunile politice care promovează legi de restituţfb integrală pentru că semnalele care le Vin din teritoriu le sînt defavorabile, într-o ţară în care se trăieşte prost e grou să trezeşti simpatie cînd te încăpăţînezi să impui legi reparatorii mai severe decît cele asemănătoare adoptate în fostele ţări comuniste."
C a iu s C H IO R E A N
S u b s lo g a n u l „V reau să fa c po litică"Cerveni a iniţiat un periplu In teritoriu pentru a „menţine interesul electoratului pentru PLR“
Niculae Cerveni, preşedinte al PLR, partid aflat în procedură de înregistrare, a iniţiat un turneu prin capitalele de judeţ, pentru a demonstra, susţine dînsul, că .în ciuda unei campanii intense” împotriva sa, mai vrea să facă politică. în principal, vizita lui Cerveni la Cluj-Napoca are ca scop traducerea în faptă a proiectului Cafenelei Literare pe care PLR .luptă" să o înfijpţeze de cîlva timp. Amintim câ ultima încercare de alocare a unui spaţiu pentru Cafenea, la propunerea primarului Funar. a eşuat, fiindcă spaţiul cerut este revendicat de Biserica Reformată.
Un al doilea scop este .menţinerea” interesului electoratului pentru PLR, afirmă Cerveni. Cerveni susţine că filialele PLR există şi funcţionează, dar este greu de cuantificat numărul membrilor, după desprinderea aripii Patriciu din fostul PL, grupare care a fost absorbită de PNL. Faptul că Valeriu Stoica, prim- vicepreşedinte PNL, consideră unificarea liberală încheiată o dată cu comasarea grupării Patriciu este catalogat de Cerveni ca fiind o .minciună”. Liderul PLR argumentează prin faptul că trei partide liberale, PNL-Cîmpeanu, Partidul Liberal Monarhist şi cel condus de Cerveni, care, în prezent formează Federaţia Liberală, nu sînt înregimentate în PNL.
A . M .
Fostul ambasador Petru Forna s-a reînscris în PUNR
Prof. Petru Forna s-a reînscris, cu puţin timp în urmă, în PUNR. D -l Forna a declarat pentru ziarul nostru că PUNR întruchipează idealul său din totdeauna, pe care nu l-a trădat niciodată.
Petru Forna a fost preşedinte al PUNR Cluj şi consilier local din partea acestui partid. El a îndeplinit funcţia de ambasador al României la Viena (Austria) şi a d em isio n a t din partid d e o a r ec e pentru fu n cţia resp e ctiv ă se cerea o personalitate publică apolitică:
• PUNR nu doreşte alegeri anticipate, afirmă deputatul loan Gavra. "Alegerile anticipate nu ar aduce, nimic nou. Cine se amăgeşte cu ultimele sondaje - răstălmăcite şi umflate - îşi manifestă doar bucuria sărbătorilor de iarnă. La
La momentul oportun vom cere ca legile promovate în lipsa Opoziţiei sâ fie revotate. Aceste legi nu au nici o relevanţă. Ele nu vor fi recunoscute de Opoziţie” - arată Gavra.
Deputatul PUNR spune că Opoziţia
Tabără se pronunţă în proporţie covîrşitoare - 95 la sută - pentru o guvernare alături de PDSR, APR şi PS şi împotriva unei guvernări din care să facă parte PRM. “Se exclude o guvernare alături de partidele
PUNR este împotriva alegerilor anticipateora actuală nu există o alternativă Ja coaliţia aflată la putere” - declară loan Gavra.
Liderul grupului parlamentar al PUNR din Camera Deputaţilor spune că protestul parlamentar iniţiat de Opoziţie este doar o reacţie la încălcările Constituţiei remarcate la actuala Putere politică. Gavra susţine că încălcarea unor prevederi regulamentare a continuat în Pariament după ce Opoziţia a părăsit lucrările SenatuluLşi Camerei Deputaţilor. “Tot ce s-a adoptat, s-a adoptat în lipsă de cvorum, l-am filmat, am înregistrat tot.
parlamentară nu este suficient de unăă pentru a-şi permite, din punct de vedere politic, alegeri anticipate. Ei sugerează că includerea unui partid cu nuânţă extremistă de tipul PRM într- un eventual guvern al Opoziţiei ar determina adîncirea crizei în România
-şi izolarea internaţională “fn aceste • condiţii, alegerile anticipate nu numai că ne-ar îndepărta de Europa, ci ne-ar propulsa dincolo de Asia sălbatică.(...)“ - declară loan Gavra.
Conform unui sondaj realizat între membrii cu funcţii în PUNR, spune loan Gavra, partidul condus de Valeriu
extremiste” - explică loan Gavra.Deputatul loan Gavra declară că
sondajele publicate în ultimele zile sînt contrafăcute şi' slujesc scopurilor acelora care le-au comandat. “Rezultatele sondajelor sînt în funcţie de cine le plăteşte” - arată Gavra. El spune că PUNR ar putea comanda la rîndul său un sondaj care să plaseze partidul pe primul loc..........
Potrivit ultimului sondaj Metro Media publicat joi la Cluj, PUNR are puţine, şanse să acceadâ în Parlament dacă ar avea loc alegeri în perioada imediat următoare. (D .B .)
P rin a p lic a re a p ro g ra m u lu i liberal.
Zeci de întreprinderi nerentabile vor fi închise pînă la sfîrşitul anului
PNL îşi propune să devină vioara; înţîi a redresării economice. In cursul săptămînii viitoare uri prim set de “ m ăsuri an ti-cr iză ”, cuprinse în Decalogul liberal, va fi adus pe masa Guvernului. Cea m ai importantă m ăsură se referă la sistarea operaţională a întreprinderilor-cu mari- pierderi. Aceasta ar urma sâ intre în vigoare încâ înainte de sfîrşitul anului 1998. Deputatul Anton Ionescu, fost m inistru al T ransp ortu rilor în Cabinetul Ciorbea, membru îri Biroul Permanent al PNL, afirmă că măsurile liberale împotriva crizei din economie vor fi promovate prin Hotărîri de '• Guvem.-Ionescu apreciază că în acest fel ritmul punerii lor în practică va fi mult mai rapid decît în cazul supunerii programului de măsuri dezbaterilor din
- Parlament Sînt vizate pentru închidere cu prioritate în trep rind eri din sectoarele construcţii de m aşini,
e n erg etic (term ocen tra le) şi petrochimic. Anton Ionescu declară că la Guvern există o listă maî veche a întreprinderilor nerentabile, între acestea aflîndu-se şi unele clujene.. L ideru l PN L Cluj a refu za t să numească întreprinderile clujene ce urm ează - conform program ului liberal - să fie închise. “Nu doresc să Ie sporesc pierderile, aducîndu-le, printr-o declaraţie, alte prejudicii” - arată Ionescu . Deputatul clujean precizează că “măsurile anticriză”, care prevăd, de asemenea, trimiterea în şomaj a unui număr imens dc oameni pînă la sfîrşitul anului, nu vor fi puse în practică fară măsuri compensatorii de protecţie socială. Din păcate, aceste m ăsuri de protecţie soc ia lă vor însemna doar ajutor de şomaj şi nu 20 de salarii cum s-a întîmplat în cazul minerilor.
(D .B .)
La Turda:
Organizaţia municipală Turda a P a rtid u lu i N a ţio n a l L ib era l, va organiza astăzi, 28 noiembrie, ora 12, în sala Teatrului de Stat, o serie de manifestări consacrate comemorării a 71 de ani de Ia moartea cunoscutului om politic liberal Ion C. Brâtianu.-
Dintre acţiunile ce vor avea loc cu acest prilej amintim: Inaugurarea F u n d a ţie i “ G heorghe B râtian u”,
simpozionul intitulat “Un om pentru contemporaneitate”, cu participarea unor profesori universitari din Cluj- Napoca şi profesori de istorie din Turda. în acest context, vor mai fi
: organizate expoziţii cu fotografii, expoziţie de carte veche, iar un grup de studenţi d in C lu j-N ap oca va prezenta , fra g m en te de “ teatru medieval”, şi un grup de colindători
din formaţia “Simpatic” din Turda vor oferi celor prezenţi un spectacol atractiv de colinde. Şi-au anunţat participarea N ico la e M anolescu , preşedintele Consiliului Naţional PNL,
' şi Anton Ionescu, deputat dc Cluj şi alţi fruntaşi liberali. .
V Io n C O R D O S
Primarul îi îndeamnă pe clujeni să arboreze cît mai
multe steaguri tricolorePrimarul Gheorghe Funar îi îndeamnă pe clujeni
să arboreze cît mai multe steaguri tricolore cu , prilejul Zilei'Naţionale. Prin intermediul urvuî comunicat de presă, primarul a lansat ieri un apel “tuturor- locuitorilor municipiului Cluj-Napoca” să arboreze pe clădiri drapelul naţional şi să marcheze astfel “cea de-a 80 aniversare de la Făurirea României Mari”. Aceeaşi solicitare a fost adresată "societăţilor comerciale şi instituţiilor de orice fel care funcţionează la Cluj-Napoca.
Responsabilii militari şi reprezentanţii puterii sărbătoresc
Ziua Naţională a RomânieiParada militară programată să se desfăşoare
pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, va reuni nu numai tehnică militară de toate tipurile şi militari ai tuturor categoriilor de arme, ci şi conducătorii ţării, de la preşedinteşi premier pînă la.capii Armatei române şi parlamentari, excepţia făcînd doar opoziţia, care îşi va trimite oamenii la Alba-Iulia.
Cel dinţii, al instituţiilor militare de învăţămînt, va fi compus din elevii liceelor militare şi studenţi ai Academiei Trupelor de Uscat, Academia Navale şi Academiei de Poliţie. Blocul al doilea reprezintă Ministerul Apărării Naţional şi cuprinde un detaşament de “Căşti albastre", un detaşament de infanterie, unul de paraşutişti şi unul de marinari. Cel de-al treilea bloc de paradă al Ministerului de Interne - este alcătuit din detaşamentele Jandarmilor şi Grănicerilor. Ai patrulea bloc de paradă aparţine trupelor din Serviciul Român de Informaţii şi Comandamentului Protecţiei Civile şi este compus dintr-un detaşament anti-tero şi două detaşamente deî, protecţie civilă - unul de femei şi unul de bărbaţr Trupele vor fi echipate în ţinuta de instrucţie tip .“mozaic” şi vor avea în dotare pistoale mitralieră cu pat rabatabil fără baionetă şi geantă încărcătoare. Militarii din brigada 30 gardă vor purta uniforma de protocol “Mihai Viteazul'.
MApN-a hotărît ca tehnica terestră de luptă care va defila în acest an să cuprindă blindate şi autovehicule, fără şenilatele care ar distruge şoselele din Bucureşti şi pavajul din Piaţa Constituţiei. Astfel, vor defila detaşamente de autostaţii radio, transportoare auto blindate, rachete antitanc dirijate “Konkurs", aruncătoare de grenade amplasate pe maşini ARO, aruncătoare şi tunuri antiaeriene, aruncătoare de proiectile reactive, rachete antiaeriene “Kub”, “Volhovi" şi “Neva" şi autospeciale de geniu. De asemenea, va defila şi un detaşament de transportoare autoblindate "Zimbru”.
în ceea ce priveşte defilarea Aviaţiei militare, âu fost programate să zboare aproape toate tipurile de aparate: elicoptere IAR 316 B şi IAR 330, avioane de transport C-130 Hercules, aparate AN 24 şi 26, IAR 99, avionul - şcoală L39 şi aparate MIG 21 Lancerşi MIG 29.;
Ziua Naţională îi găseşte din nou dezbinaţi pe politicieniIntenţia Opoziţiei de a nu participa la
menifestările oficiale de la 1 Decembrie nu este o noutate în peisajul politic postdecembrist. în cef puţin două rînduri, sărbătorirea Zilei Naţionale a fost însoţită de tensiuni majore între Putere şi Opoziţie.
Ziua de 1 Decembrie a fost sărbătorită pentru prima oară, ca zi naţională, în 1990. Atunci, la Alba-Iulia, a avut loc o adunare solemnă, pe Platoul Romanilor, lâ care au: participat: preşedintele Ion lliescu, premierul Petre Roman, j liderii principalelor partide politice, miniştri şi | parlamentari. Peste’ 100.000 de cetăţeni au ] participat la această manifestare, marcată de j pasiuni politice.
Discursul preşedintelui PNŢCD Corneliu Coposu a fost întrerupt, în numeroase rînduri, de huiduieli şi fluierături din partea mulţimii, îndeosebi din partea grupurilor reprezentînd Uniunea Vatra Românească.
Liderii PNŢCD şi âi altor partide de opoziţie i-au acuzat pe preşedinte, premier şi pe ceilalţi lideri ai FSN că nu au făcut nimic pentm a potoli aceste manifestări şi că, dimpotrivă, le-au încurajat prin anumite gesturi.
în 1991 şi 199*2, Ziua naţională a fost marcată prin depunerea de coroane de flori la Arcul de Triumf şi prin obişnuitele şedinţe solemne ale Parlamentului. Următoarea manifestare de amploare la Alba-Iulia, cu ocazia Zilei Naţionale, a avut loc în 1993, cînd se împlineau 75 de ani de la Marea Unire. Şi această manifestare a fost marcată de ruptura dintre Putere şi Opoziţie.
Convenţia Democratică a' refuzat să participe la dialogul interpartinic organizat la Palatul Cotroceni, în pregătirea manifestărilor de la Alba- Iulia. Preşedintele CDR, Emil Constantinescu, a motivat refuzul prin faptul că autorităţile refuzaseră viza de intrare în ţară a regelui Mihai, pînă la 24 noiembrie.
” sîmbătâ-duminică, ( I28-29 noiembrie 1998 W 1Â D E V A R U L
d e C B u i ARTĂ-CULTURĂ
Turneele A N T IF O N IE I
O muzică iummatâD r u m u r i l e e u r o p e n e d i n 1 9 9 8 a l e A N T I F O N I E I - c o r a l ă f o n d a t ă şi_
c o n d u s ă d e p r o f e s o r u l , d i r i j o r u l ş i c o m p o z i t o r u l d r . C o n s t a n t i n R Î P Ă
- a u c u n o s c u t s u c c e s e d e o s e b i t e ş i c u o c a z i a r e c e n t e l o r t u r n e e î n
P o r t u g a l i a ş i a p o i î n G e r m a n i a , p e m a r g i n e a c ă r o r a a m a v u t p l ă c e r e a
s a n e î n t r e ţ i n e m c u c o n d u c ă t o r u l f o r m a ţ i e i . . ,
- ' ,
’S u s d t jJ J l tueunu‘j rs t i . l J j f 'W jh p t ld i r- - A. W w ^ W
----^ ...
în Portugalia, ANTIFONIA a deplasat 8 solişti, care au avut de interpretat o lucrare a unui compozitor portughez din Lisabona, cel mai apreciaţ promotor al m uzicii noi, din generaţia tînără - Migucl Azguim e -, scrisă pc un text antic chinez, care doreşte să amintească drumurile vechilor portughezi către China şi legăturile cu această ţară. Lucrarea a fost acompaniată de o formaţie
• dc instrumente tradiţionale chineze, una dintre cele mai bune din China şi, trebuie spus, so liştii clujeni au cîntat în limba chineză! A u fost susţinute două concerte, unul la Lisabona, celălalt la Porto, în cadml Festivalului artei chineze, organizat de Fundaţia “M iso Music”, grupului de solişti clujeni alăturîndu-li-se alţi doi de la Opera, Bastille din Paris şi dirijoral american de
origine ch ineză T sum i Y eh . Prezenţa clujenilor Ia festival s-a datorat invitaţiei primite din partea Fundaţiei Gulbenkian, cea mai renumită şi mai puternică în susţinerea a cţiu n ilor cu ltu ra le d in Portugalia . Concertele s-au bucurat de un succes enorm, astfel îneît ne vom bucura să consemnăm, cît de curînd, că concertul va fi repetat în oraşe din Europa şi apoi în China. *
Popasul germ an a l ANTIFONIEI a însemnat patru concerte la Bayreuth, sub semnul a ceea ce se num eşte “Kulturelle Briicke Bayreuth - Cluj-Napoca” şi Verein zur' F orderung d e s m u sik a lisch en Nachwuchses und zeitgenossischer Musik e.V. Bayreuth”, iniţiative de care se leagă numele lui H artm ut K oschyk - membra în Bundestag -, respectiv Dem etrius Popp,
ambii distinşi cu titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică “Gh. Dima”; ambii sprijinitori activ i ai contactelor' culturale dintre muzicienii clujeni şi cei din Germania. Pentra membrii ANTIFONIEI, turneul la Bayreuth â reprezentat o experienţă^ fericită din toate punctele de vedere şi s-a adăugat seriei de su ccese înregistrate anterior. La invitaţia comunităţii româneşti din Munchen, ANTIFONIA a susţinut un concert după slujba dum inicală de la Lukaskirche, în prezenţa unui mare numâr de români care trăiesc în capitala Bavariei.
'Programul concertelor, atît la Bayreuth, cît şi la Munchen, a cuprins lucrări de: Bach, Mozart, Brahms, Bruckner, negro spirituals, pentra ca în partea â doua să cuprindă în exclusivitate compozitori români: Dima, Ţoduţă, Danga, Paşcanu, Rîpă; M uzica rom ânească s-a 'bucurat de o prim ire excepţională, publicul fiind entuziasmat, cucerit de-a dreptul de repertoriul românesc.
în momentul de faţă, ANTIFONIA este angrenată în pregătirea partiturii corale a operei Idom eneo de W .A. Mozart, care va fi prezentată în cadrai apropiatului Festival “M ozart” , aflat în acest an la cea de a VlII-a ediţie. în partea a doua a lunii decembrie a.c., ANTIFONIA va concerta, în 16 ale lunii, la Muzeul Naţional de Artă, respectiv în 17 decembrie la Reghin, unde va prezenta, în compania actorilor Dorel Vişan şi Maria Munteanu, un spectacol de m uzică şi poezie.' P en tru 'a n u L v iito r ,. ANTIFONIA are în program participarea, cu trei lucrări, la Festivalul Internaţional de Muzică Contemporană “Cluj Modem”, ediţia a IlI-a, din aprilie. Vor fi interpretate: Oratoriul “Cele şapte porţi ale Ierusalimului” de K. Penderecki, dirijat de compozitor, cu participarea sopranei Mariana hlicolcsco; în premieră mondială opera “întruchiparea Dorinţei” de Luis d e lo s Cobos Almaraz şi un recviem aparţinînd unui compozitor grec.
1 9 9 9 e s te a n u l a n iv e r s a r al A N TIFO N IEI, corala împlirfrad 30 de ani. O vîrstă frumoasă, cum frumoase şi încărcate de su ccese au fost toate anotim purile ANTIFONIEI. Festivităţile aniversare (ale căror costuri sînt estimate la 150.000.000 lei) sînt programate pentra perioada 4-6 iulie 1999, actualii şi, desigur, foştii “antifonişti”, din România şi din lume, fiind aşteptaţi cu drag la această sărbătoare.
M ic h a e la B O C U
F E S T IV A L U L N A Ţ IO N A L D E P O E Z IE “O R FE U ”
Pentra o singură zi, dar ce zi, Clujul a devenit capitala poeziei româneşti. Pentra câ aflat la cca de a treia ed iţie , F estiv a lu l naţional de poezie O R FEU nu numai că a cîştigat în importanţă dar a şi asigurat climatul necesar emulaţiei creatoare, cadrai de manifestare propice competiţiei valorice. Putem afirma pe drept cuvînt că festivalul clujean a marcat o nouă ş i importantă pagină în is to r ia lite re lo r româneşti.
Ştacheta valorică a festivalului a crescut an. de an, m eritele reven ind o rg a n iza to r ilo r : Prim ăria m unicip iu lu i C luj- Napoca, U niunea Scriitorilor din R om ânia - F ilia la Cluj şi Fundaţia C u ltu ra lă F orum Cluj-Napoca.
Premiile şi lansările de carte sînt deja cunoscute. M ă refer de data aceasta la o singură carte, un singur autor şi un singur titlu, la o editură ce şi-a asumat lin demers editorial îndrăzneţ. Este v o rb a .d esp re D ic ţ io n a r de poeţi. C lu ju l co n tem p o ra n , semnat de Petru Poantă, carte apărută la Fundaţia Culturală
• PETRU POANTĂ
DlCŢiONAB DE POET!d o m costempora#
S -N *
- j
fuudatia culturală forum
A *1**' s
{Petru POANTAFoto-Z REINHARDT
Forum . Este “un dicţionar critic ş i in fo r m a tiv , a t in s dc subiectivitate în măsura în care actul critic nu poate fi integral obiectiv” (pagina 5), dar care fa c e d in D ic ţ io n a r ... cartea anului 1998, şi nu exagerez cu nim ic cînd afirm acest lucfu. D ic ţ io n a r u l, un e x c e le n t instrument de lucra, cuprinde poeţi clujeni ilustrativi pentra toa te p e r io a d e le şi stilu r ile p o e t ic e , to ţi a v în d “ sen su l
apartenenţei la un spaţiu cultural”, excluzînd din start “sentim entalism ele provinciale si patriotismul loca1” .; '
Premiul pe care Petra Poantă îl obţine pentru D ic ţ io n a r d c p o e ţi. C lujul contem poran este m erita t. P entru câ ne aflăm in faţa unei lucrări originale, realizată dc un s in g u r au tor , num e c u n o s c u t ş i a p recia t, c o m e n ta r iile fiin d integrate unei perspective unice şi valorantc.
D e m o s te n e S O F R O N
F o t o : I o n P E T C U
m n i ă / i u r / a mAClUALllA lhA CU. ......................... ■.......... ............ ...l -l -l:-......
S im po z io nMitropolia Română Unită cu
Roma (G reco -C a to lică ), Asociaţia Generală a Românilor Uniţi (AG RU), Facultatea de T eo lo g ie G reco-C atolică şi Asociaţia Tineretului Român Unit (A S T R U ) organizează astăzi, 28 noiem brie a.c., la
. ora 17, în Sala Marc a Casei Universitarilor d i n Cluj-Napoca un s im p o z io n d e d ic a t împlinirii a 50 de ani de la scoaterea în afara leg ii a B isericii R om âne Unite cu Roma G reco-C atolice. Este anunţată prezenţa IPSS Lucian, Mitropolitul Bisericii Române Unite cu R om a, care va rosti cuvîntul de deschidere. în cadrai sim p o z io n u lu i vor su sţin e comunicări: prof. univ. dr. Camil M ureşariu , m em bru corespondent al A cadem iei R om âne - A cţiu n ea propagandistică în pregătirea şi desfăşurarea actului de scoatere în afara legii a Bisericii Române
•Unite cu Roma; prof. univ. dr. Marcel Ştirban - IPS Cardinal Alexandru Todea, un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac: o c to m b rie 1964 - octom brie 1989; prof. dr . Viorica L ascu - Fem eile Ia picioarele Crucii; prof. univ. dr. Eugen S . C u cerzan - O paralelă: 1967-1700 şi 1948. în încheiere, coru l C atedralei “Schimbarea-la Faţă”, dirijat de prof. Marius Cuteanu, va susţine un concert de cîntece religioase.
Ieri a fost lansat volumulROMÂNIA 1918 - MRRER UNIRE
Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la realizarea aspiraţiilor naţionale româneşti, Editura STUDIA Cluj-Napoca şi Societatea Cultural-Patriotică “Avram lancu” din România au organizat ieri, la Cercul Militar Cluj-Napoca, lansarea volumului ROM ÂNIA 1918 - M A R E A UNIRE. V olum ul reflectă prin text şi im agine materializarea acestui deziderat multisecular. Calitatea estetică şi tipografică, precum şi cea ştiinţifică îi conferă volumului valoare, pe măsura prestigiului actului istoric pe care-1 evocă.
« R m »
t
şi Cei şapte corbi, C odruţa O a n cea - ' Z îna P ădurii; G a b rie la Ş e r d e a n - Luna, Carmen Stan - O steluţă, Dan O rădari - S o a r e le , , S z irb G yorgy - L uceafăru l, Io a n D o r in C o şe r iu - C orbul Vrăjitor, A d riana O rădan - Piticul, Paloczy Iuliu - Bufonul. Asistent coregraf: Ileana Todea, concert maestru: Adrian Kis, regizor tehnic: V asile Neam ţu.
Despre viaţa în artă . a Silviei Ghelan
O carte emoţionantă, scrisă frumos şi cu căldură. O carte d ocu m en t d esp re c e e a c e înseamnă adevărata dragoste şi devoţiune faţă de un ideal. La Casa de Editură Sarmis din Cluj- N apoca - d irector D u m itru Onaca - a ieşit de sub tipar cartea, dedicată marii actrite S IL V IA G H E L A N , la
P rem ieră ab so lu tă la O oera R om ână
CEI ŞAPTE CORBIB a letu l (în două părţi şi
epilog) intitulat CEI ŞA PTE C O R B I a l : rep u ta teicom pozitoare Carm en Petra Basacopol, pe un libret semnat de Mihai Alexandra Canciovici, după un basm de Fraţii Grimm, va fi prezentat în prem ieră absolută lun i, 30 n oiem brie a.c., la ora 18,30 şi m iercuri, 2 decem brie, la ora 18,30 pe
scena Operei Românc din Cluj- N a p o ca . D irijor: C r is t ia n O roşanu; coregrafia şi regia artistică: A d ria n M ureşan; scen o g ra fia ş i co stu m ele: W itlin g e r M a r g it . în distribuţie: Anca Opriş - Fata de împărat, L iv ia T u lb u re G ună - îm părăteasa, D av id Is tv a n - îm păratul, S erg iu Popa, Adrian M icaciu, Tudor R us, M ircea B ariţk i, V asile la n c u , V lad Sab ău - A riei C h a k iro u , R a d uSântimbreanu - Fiii împăratului
împlinirea unei jumătăţi de veac de activitate închinată Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, scenei româneşti. Cartea, apărată sub semnătura lui Justin C euca, va fi lansată oficial în cadrul Galei T e a tr e lo r . N a ţ io n a le , programată să se desfăşoare la Cluj-Napoca în perioada 9-15 decembrie a.c.
JO C N E B U Nde Sorin Misirianţu
Premiera piesei J o c nebun, piesă într-un act scrisă şi regizată de tînârul şi talentatul actor S o r in M is ir ia n ţu , care semnează şi scenografia, va avea loc du m in ică, 29 noiem brie a.c.. la ora 22, în Sala Studio a Teatrului N aţional d in C lu j- . Napoca. D in cîte am putut afla, este vorba despre o piesă de factură post-m odem istă, în care autorul încearcă să adapteze teatrului românesc contemporan - tendinţe actuale din dramaturgia internaţională. în 'd istr ib u ţie studenţi din anii IV şi II ai secţiei A ctorie de la F acu ltatea de L itere, c la s e le p ro fe so r ilo r Cornel R ăilean u ş i Cristina Pardanschi. în rolul principal: Marius Bodochi.
‘P o f u U a n ă ,
M iercuri, 2 decem brie a.c., cu începere de Ia ora 17, prof.
univ. dr. Dum itra Protasc va vorb i despre: 1 D ecem b r ie 1918; O am en i d e seam ă al C etăţii: istor icu l C onstantin D aicoviciu (100 de ani de la n a ş te r e ) ; la o r a 18 este program ată expunerea: D in a m in t ir i le u n o r lu p tă to r i m aram ureşeni (1916-1918).
Prezintă c o n f. dr. G eorge Petrcscu.
SPECTACOL FESTIV
• D u m in ic ă du pâ-am iază , PNŢCD Gherla organizează ur spectacol de cîn tece şi dansuri c u p a r tic ip a r ea form aţii loi artistice ale L iceului Teoretic “Petra Maior”, a le Şcolilor nr. 1 ş i n r . ,2 ş i a A n sa m b lu lu “R om ânaşul” din Cluj-Napoca Tot cu ocazia acestui eveniment p ro f. A le x a n d r u N ic u la v i
susţine o expunere pe tema “8{ de an i de Ia M area U nire”. Lî Liceul Teoretic “Petra Maior’ echipajele form ate din elevi
• şco lii vor participa la concursu “C ine ştie cîştiga - Marea Uniri în conştiinţa naţiunii”, dotat ci prem ii în bani. După concun t in e r ii p r e z e n ţ i la aceasti manifestare culturală sînt invitaţ la o serată de dans.
S Z . C s
R u b r ic ă r e a l iz a tă d e M . B O C U
/VA sîmbătă-duminicâ,y J ' 28-29 noiembrie 1998 O M U L S I S O C IE T A T E A A D E V A R U i.
c f l e C l u j
3A -întrajutorarea continuă
Clujenii cu venit în sprijinul sinistraţilor din Maramureş9 9
înţelepciunea proverbială “prietenul la nevoie se cunoaşte" devine operantă şi în aceste zile cînd sute de familii din mai multe localităţi maramureşene au fost deposedate de bunurile agonisite de-a lungul vieţii, parte din oamenii locurilor rămînînd chiar fără acoperiş în această iarnă prematură, potrivnică şi vrăjmaşă.
Locuitorii judeţului Cluj, mulţi dintre ei cunoscînd nu demult urgia apelor învolburate, se solidarizează în continuare cu maramureşenii, acordîndu-le necesara mînă de ajutor în acest timp premergător sărbătorilor de iarnă, considerînd că prin gestul lor uman pot contribui la atenuarea pierderilor şi necazurilor suferite. Gesturile lucrătorilor de la RAJAC, Aeroport, IGSIC şi Consiliul Judeţean au fost primite cu tot respectul şi solicitudinea de către locuitorii comunelor Bistra şi Repedea, unde s-au descărcat, în aceste zile, două mijloace de transport cu pachete ce au conţinut haine, încălţăminte, alimente, înmînîndu-se comisiilor locale de repartizare a ajutoarelor, suma de 7.232 000 de lei provenită exclusiv de la salariaţii RAJAC. Aceştia au subscris faptelor notabile ale celor de la RADJ care au oferit zonei sinistrate din Maramureş 15.000.000 de lei, haine şi încălţăminte, punînd, totodată, la dispoziţia Primăriei din Rîşca un camion ce a transportat la Repedea 6 tone de cartofi oferiţi de locuitorii comunei Rîşca.
Din alt punct mărginaş al judeţului, comuna Luna, au plecat ieri după-amiază, alte două autocamioane spre zonele afectate din apropierea municipiului Sighetu Marmaţiei, unde sătenii din Luna, Luncani şi Gligoreşti au trimis ce au colectat din gospodăriile lor, adică 20 tone de cereale, cartofi, .fasole, rădăcinoase, diferite alimente şi haine a căror mijlocire spre a ajunge la familiile sinistrate a fost asigurată cu maşini de către unitatea militară din localitate şi drumarii de la Pontello.
Iată, deci, cîteva gesturi ce. vorbesc de la sine de o aleasă solidaritate umană probată în acest sfîrşit de noiembrie de către locuitorii judeţului Cluj.
Dumitru VATAU
Contrar asigurărilor funcţionarilor din Primărie
Placa de pe Liceul Teoretic nr. 2 este ilegalăIeri, reprezentanţii Primăriei au
dezvelit o nouă placă omagială pe clădirea Liceului Teoretic nr.2. De data aceasta, a fost comemorat marele patriot şi revoluţionar Aron Pumnul, care şi-a finalizat studiile liceale în acea clădire. La eveniment nu. au lipsit primarul Gheorghe Funar, preşedintele C.J.; V.R. Constantinescu, directorul RADP Liviu Medrea, directori şi simpli executanţi din Primărie. Printre participanţi', după cum era. de aşteptat, nu s : âu numărat reprezentanţii liceului sau ai Inspectoratului Şcolar Judeţean.
După cum am ' anunţat, funcţionarii Primăriei nu au reuşit să facă rost de toate avizele necesare amplasării plăcuţei. Dar, cu toate că. nu există o aprobare din partea Inspectoratului Şcoiar Judeţean (administratorul clădirii) şi. a Comisiei Monumentelor Istorice, placa a fost montată. Primarul Gheorghe Funar a declarat că pentru amplasarea plăcii au fost: obţinute toate aprobările necesare. Dl Gheorghe Popan, directorul Direcţiei de Învăţămînt-
. Cultură, continuă să susţină câ nu are nevoie de aprobarea inspectoratului şi că deţine avizul favorabil al Comisiei Naţionale
a Monumentelor Istorice. Domnia sa hu a putut prezenta la faţa locului acel aviz, pretextînd că îl are la sediu.
Dl Andrei Marga, ministrul MEN, ne-a declarat că, în cazul învăţămîntului preuniversitar, ministerul este proprietarul . clădirilor, iar inspectoratele sînt gestionarii şi, ca urmare, pentru orice modificare la aceste clădiri ; trebuie cerut acceptul inspectoratului!
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a infirmat faptul că şi-a dat acceptul în acest caz. Referentul de zonă, dna Paula Olteanu, ne-a declarat: că de-abia la ora 1 1 ,15 a primit
documentaţia prin fax de la Primăria Cluj-Napoca. , Noi nu emitem avize pe loc. Trebuie să fie întrunit acordul mai multor comisii pentru a se putea elibera' un aviz. Specialiştii urmează să se pronunţe asupra oportunităţii amplasamentului pe faţadă, a materialului ales, modul de inserţie a plăcii şi, nu în ultimul rînd, a textului inscripţionat. în acest caz, am comunicat deja Primăriei Cluj-Napoca că documentaţia este incompletă, lipsind din dosar chiar piesele de bază”, a mai precizat dna Olteanu.■ în concluzie, amplasarea este
ilegală, Comisia zonală a
V
1 Decembrie - ZIUA IV10NDIALÂ ANTI-SIDA
în acest an datorită extinderii şi gravităţii fenomenului HIV/SIDA, campania mondială anti-SIDA recunoaşte tinerii ca fiind forţa cheie în mobilizarea resurselor adecvate pentru m odificarea ev o lu ţie i v iitoare a pandcmici. De aceea deviza cam paniei din acest an este: “Forţă pentra sch im bare - C am p anie m ondială îm p o tr iv a S ID A , îm preună cu tinerii”.
Principalele idei ale cam paniei din acest an sînt:
- sprijin pentru accesu l neîngrădit al tinerilor la informaţii adecvate
- implicarea tinerilor în procesul adoptării deciziilor, mai ales în acelea legate direct dc vulnerabilitatea lor în faţa H IV/SIDA
- dreptu l tinerilor la tra ta m en te ncdiscriminatorii.
Cu ocazia Zilei M ondiale A nti-SID A va avea loc la sediul Com partim entului de Promovare a Sănătăţii, o întîlnire cu elevii dc la Liceul Economic, în cadrul căreia vor avea Ioc discuţii privind informarea corectă şi adecvată a tinerilor, cunoaşterea riscurilor pentru a sc putea proteja, comportamentul şi atitudinea faţă dc cei infectaţi cu H IV. Tot cu această ocazie vor fi distribuite materiale informativ-cducative.
Mutarea dosarului la Parchetul General nu-1 avantajează pe funar■ a firm a a v o c a tu l său, N ic o la e C erveni ■
N ic o la e C e r v e n i, m em bru al Baroului B ucureşti şi apărător al primarului Funar în dosarul peeal de abuz în funcţie, a declarat, ieri, câ clientul său nu e ste avantajat de mutarea dosarului la Parchetul GeneraL Cerveni a afirmat:,JDacâ Funar crede că este mai în siguranţă cu dosarul la Bucureşti, este n a iv “. Maestrul a
argum entat prin faptul câ orice concluzie luată de Parchetul General este „mai cu greutate dccît una luată de Parchetul din Cluj“.
Cerveni afirmă că dosarul „abuzului în funcţie“ are conotaţii politice, date de „un fel de răfuială de joasă speţă, rezultată din raporturile dintre PNŢCD şi Funar“. Totuşi,'expresia „dosar sau
proces politic11 nu este conţinută în legislaţia penală de după 1989, declară Cerveni. în op in ia avocatului, şi procesul de calomnie de Ia Alba-Iulia, în care, în prima fază, Funar a fost achitat,-are, de asemenea, conotaţii politice.
A. M.
Cardiopatiile congenitale la copii monitorizate de specialiştii italieni
" N i c u l a i e S t â n c i o i u " HEART INSTITUTE
INFORMAŢII privind locurile de m uncă vacante se pot obţine de la Biroul m edierea muncii, în zilele de luni, marţi, miercuri, jo i, orele 8-12, strada Coşbuc 2 sau la telefon direct: 979.
• Peste tre i an i de ij|l ţ co la b o ră r i m ed ica le f 1 „ rom âno -ita lie ne în * iţ t V dom en iu l c h iru rg ie i ^ V i . c a r d i o v a s c u l a r e pediatrice • c inc i centre c a rd io v a s cu la re în România insuficiente! • m ateria le de un ică fo losin ţă scum pe • în România pînă la 400 de operaţii cardiovasculare pe an, în Vest peste1.0001 • profesorul dr. A le s s a n d ro F r ig io la , membru de onoare al A cadem ie i de Ş tiin ţe Medicale din România •
• • ' v f ,* fe- n* l* î. . 'Ss* *** . *
i
( " A " / , N» » V , ' î t st ■*
%
Clujul medical înregistrează noi performanţe profesionale. De data aceasta într-o veche, dar perfectă colaborare româno-italiană, eveniment ce a debutat ieri, 27 noiembrie, la Clinica de chirurgie cardiovasculară
. din cadrul Institutului Inimii “Niculaie Stăncioiu” Cluj-Napoca. Onorat de prezenţa unor aleşi medici italieni, i-am numit pe prof. dr. Alessandro Frigiola, dr. Silvia Cirri, dr. Maurizio Marasinni şi dr. Marco Banini, specialişti reprezentînd Spitalul de cardiologie San Donatto Milanese, Milano, Italia.
Date despre cooperarea româno- italiană ne-a oferit domnul prof. dr. Mircea BlRSAN, şef la Clinica de chirurgie cardiovasculară şi director medical adjunct “Noi avem o colaborare de aproape trei ani de zile cu acest grup de specialişti de la Universitatea din Milano. Ei ne-au vizitat de cîteva ori, au fost şi la Spitalul Funde ni din Bucureşti, sînt relaţii care, de la un an la altul au cunoscut tot alte dimensiuni. De data
aceasta este vorba despre investigarea unor copii cu boli cardiace complexe. O parte dintre aceşti copii vor fi operaţi de echipele mixte româno-italiene. Pot spune că sîntem în faţa unui curs pentru educaţia continuă a medicilor. Este şi specialitatea care cunoaşte o pregătire continuă, medicul trebuie să fie la curent cu noutăţile din domeniu în dorinţa de a progresa. Numărul copiilor cu cardiopatii congenitale a crescut. Este vorba despre cardiopatii congenitale simple şi complexe. Cele simple se pot corecta prin operaţii cu risc mic, cele complexe se pot rezolva numai prin transplant cardiopulmonar. Nu se poate face o apreciere exactă a gradului bolii. Dar condiţiile noastre sînt foarte bune, dotarea noastră este foarte bună, facem parte din cele cinci centre de profil din România bine dotate, dar insuficiente numeric pentru cei peste 20 milioane de locuitori. Nu avem bani suficienţi pentru consumabile, pentru întreţinerea şi mărirea activităţii de diagnostic şi tratament. Materialele de unică
folosinţă sînt foarte scumpe, ele importîndu-se. Operăm în medie circa 400 de bolnavi cardiaci pe an; în timp ce un spital din Occident e considerat spital cînd înregistrează peste o mie de intervenţii pe an! Profesorul Frigiola are merite deosebite în dezvoltarea şcolii româneşti de cardiologie infantilă, în proporţie de 90 la sută vorbim de reuşite, de operaţii cu. succes. S-a şi murit, pentru că din bolile de inimă se şi moare. Sînt cardiopatii congenitale care depăşesc resursele umane, dar este singura soluţie pentru ca un copil să aibă o viaţă normală. Profesorul Frigiola, pentru meritele.de care aminteam, a fost ales membru de onoare- al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, titlu pe care îl vom înmîna astăzi, sîmbătă, 28 noiembrie, (ora 9) manifestarea urmînd să aibă loc în aula Clinicii de chirurgie cardiovasculară” .
Demostene ŞOFRON F o t o : I o n P E T C U
monumentelor istorice urmînd să sesizeze Inspectoratul de sta t în construcţii care va aplica sancţiunile cuvenite.
Luminiţa PURDEA1 F o t o : Z E N O R -
P.S. Se pare câ, fruntaşii Primăriei nu se astîmpără şi insistă ca şi de Ziua Naţională a României să pună ilegal o placă în Piaţa Unirii, pentru ă marca locul unde se doreşte a fi amplasată reproducerea monumentului Columna lui Traian. De data aceasta, lucrurile se complică şi mai tare : reprezentanţii Comisiei zonale sau naţionale a monumentelor istorice nici măcar nu ştiau de acest lucru. Mai mult, preşedintele Comisiei naţionale
, s-a pronunţat împotriva expunerii în Piaţa Unirii a unei copii care banalizează un monument clasic.
ŞCOLARII PRIMESC ALOCAŢIILE DIN
2 DECEMBRIE A.C .B anc P ost c o m u n ic ă
devansarea datei dc p la tă a alocaţiilor dc stat p e n tr u copiii şcolari. Începînd c u luna decembrie, acestea: s e vor plăti prin unităţile B a n c Post începînd cu prima z i lucrătoare a lunii, în c a z u l de faţă din 2 decembrie a .c . Reţeaua Banc'Post p entru ju d eţu l Cluj e s t e următoarea: Cluj-Napoca - Sucursala Cluj, str. G h . Doja nr. 21 şi Agenţia B a n c Post din Piaţa A. lancu nr. 17; Turda - Agenţia de p e str. Republicii nr. 24; D ej - Agenţia de pe str, M ioriţei nr. 2; Gherla - Agenţia d e pe str. Crişan nr. 16.
PREFECTURA S-A PREGĂTIT
PENTRU... ZĂPEZIîn data de 20 ,11 .1998
s-a desfăşurat la se d iu l Prefecturii Judeţului Cluj în tîln irea cu ş e f i i urm ătoarelor structuri judeţene, respectiv: Secţia Drumuri Naţionale C luj, R eg ia A utonom ă a Drumurilor Judeţene C luj, Inspectoratul de Protecţie Civilă Cluj şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului C luj - Serviciul Poliţiei Rutiere, u f cursul căreia au fo s t prezentate şi a n a liza te programele de acţiuni cu responsabilităţi p rec ise , pentru p reven irea ş i com baterea jn z â p e z ir ii drum urilor n a ţio n a le , judeţene şi comunale, în sezonul rece 1998-1999.
Pentru asigurarea unui flux informaţional rapid în situaţii deosebite (blocaje d e drumuri publice, izolări d e lo ca lită ţi din c a u z a fenomenului de înzâpezire) prezentăm în continuare numerele de telefon care pot fi a p e la te în r e g im perm anent în ca zu r ile amintite anterior:
- S e c ţia “Drum uri Naţionale” Cluj - 43-25-52; 43-23-50;
- R A a D rum urilor Judeţene Cluj - 41-66-22; 41-66-23; 41-66-28; (fax 41-62-00)
- In sp ectoratu l d e P rotecţie C iv ilă Cluj - dispecerat: 19-50-29
-urgenţe 982.
a ^ cu P i PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vinm8-16;sîinbâtâ 9-14; tcl/faxl9-73-04;SUBREDACŢIATURDA: ; luni-viom 8-16; feL1«3 M3-23; SUBREDACŢIA DEJ .-luni-vineri 8-16; kl/fax 21-60-75. ;
sîmbătă-dumimcă,28-29 noiembrie 1998
A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T E
oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centralăm a i
s im p lu
n u s e
ÂOEVARUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
telefax: 064/ 437434, 437601
M A G A Z I Nvă desch ide a cce su l spre p rodu se le co m p a n iilo r : ,
rar' i i l i i lH i P i P
i f t 7 mUNIVOLT 06CONTAVIIX
SEZa.s. SIMOVILL T u n g s r a m ! '
r f ^ p D ^ C."V
G a n zK K
în a te n ţia p u b lic u lu i c ă lă to r !RATUC Cîuj-Napoca face cunoscut programul
de tran sp ort pentru p er io a d a 28.11.1998 - 01.12.1998 ;
S îm b ă tă 28 .1 1 .1 9 9 8Ca urniare a solicitărilor venite din partea SC Clujana respectiv Terapia programul de transport începe la ora 5,00 pentru următoarele linii: '1 de troleibuze; 26,34,41, 48 şi 50 de autobuze, 100 şi 101de tramvaie.Menţionăm că pe liniile 26,31,41,50 transportul se va desfăşura între orele 5,00-8,00,12,00-15,00,20,00- 23,00. '/'■ TPentru celelalte linii programul de transport se va desfăşura între orele 5,30-23,00, conform repartizării pentru zilele de sîmbătă.
D u m in ic ă , 2 9 .1 1 .1 9 9 8 Programul normal unei zile de duminică 6,00-23,00.
L u n i, 3 0 .1 1 .1 9 9 8 vTransportul se va desfăşura între orele 4,45-23,00 pe toate liniile. :
M a r ţ i, 0 1 .1 2 .1 9 9 8Transportul în comun se va desfăşura în intervalul 5,00-23,00 pe următoarele linii:
în C lujrN apoca ş i ju d e ţu l Cluj B A N C A R O M Â N E A S C Ă
s iBANCA ROMÂNEASCA
F O N D U L R O M A N O -A M E R IC A N P E N T R U I N V E S T I Ţ I Iacordă :
; C R E D IT E Î N V A L U T Ă între 2 0 .0 0 0 ş i 1 5 0 .0 0 0 dolari S .U .A .
P E N T R U F IR M E P R IV A T E M I C I Ş I M I J L O C I IC O N D IŢ II A V A N T A JO A SE :
■ Termen până la trei ani F lexib ilita te la acceptarea garanţiilor
■ D obândă anuală fix ă■ Finanţare pentru im porturi ş i a ch iz iţ ii in terne *
A m ănunte suplim entare la te le fo n u l 431 7 2 1 .B A N C A R O M Â N E A S C Ă str. E . Z o la nr. 2 .
O F E R T Ă D E E X C E P Ţ I EPro fita ţi a cum ab o nâ nd u -vă la TV CABLU
Num ai In p e r io ad a 25.11.1998 - 15.12.1998 vă pu te ţi conec ta
\ c i r c i r * i w i n % a •la se rv ic iile de te le v iz iu n e p rin ca b lu , re a lizâ n d
astfe l o e c o n o m ie de 150.000 le iSe va achita doar abonamentul In avans pe 2 luni şi materialele utilizate
ATENŢIEI IN LU N A ÎNCHEIERII C O N T R A C T U LU I NU S E P L Ă T E Ş T E A B O N A M E N T !!!
Pentru Informaţii sup lim entare sunaţi la 13.62.33
- Societatea Cooperativa JO)Cs»
MeşteşugăreascăMODA SOCOM
cu sediul în Cluj-Napoca, str. G.Bariţiunr. 4-6
o r g a n i z e a z ă L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă
la data de 9 d ecem b r ie 1 9 9 8 , ora 10, pentru
vîn zare a u n u i s p a ţiu d e s tin a t activităţilor de producţie f i comerciale
R ela ţii suplim entare la sed iu l societăţii şi la telefon: 19 -38-93 sau 1 9 -3 8 -1 8 si 1 9 -4 9 -0 5 .
AUTOMOSIUSTI!• 4
s.c. I A T S A I I s.a .C L U J -C a le a D orobanţilor nr. 120 .
Tel: 0 6 4 -4 1 0 .7 6 8 F a x :0 6 4 -4 1 0 .7 6 9 .
Oferă mari facilităţi celor ce cumpără automobile
# 0 1 E W O O; AUTOM OBILE ROM ANIA S .A .în perioada 15.11 - 31 .12.1998 --• Reducerea cu 20% a valorii manoperei pentru
reparaţiile executate în atelierul propriu, pe toată durata deţinerii automobilului;
• Reducerea cu 5% a valorii materialelor de exploatareutilizate cu oca z ia efectuării lucrărilor de întreţinere în atelierul propriu, pe toată durata deţinerii automobilului; ;
• Oferirea, odată cu ridicarea automobilului, a unui
schimb de ulei /G R A T U IT !
M A R I R E D U C E R I D E P R E Ţ U R I Ş I A C O R D A R E A D E F A C IL IT A Ţ I:
organ izează C O N C U R S în data d e 4 d e c e m b r ie 1998 o r a 1 0 ,0 0 pentru funcţia de
J U R I S TCererea, curriculum vitae şi d ip lom a d e absolvire
a facultăţii d e drept se vor depune la b iroul Personal pînă la data d e 3 d ecem b rie 1 9 9 8 .
B ib lio g r a fie : C od u l c iv il, C o d u l d e procedură c iv ilă , C od u l com erc ia l, L e g e a 3 1 /1 9 9 0 , L egea 6 4 /1 9 9 5 , C od u l m u n cii, L e g e a 8 3 /1 9 9 5 , L egea 1 3 0 /1 9 9 6 m o d ifica tă , L eg ea 1 5 /1 9 9 1 .
prin e x e c u to r u l ju d e c ă to r e s c d e p e lîngă J u d e c ă to r ia ,G h e r la , v in d e , p r in l i c i t a ţ ie , următoarele bunuri ale SC A G R O C O M S A Cluj, Sucursala Ţaga:
1. F E R M A D E N U T R II Ţ A G A , ju d . Cluj - 4 grajduri, filtru sanitar;-birouri, co te ţe de porci cu an exele şi in sta laţiile a feren te, teren în suprafaţă de 3 ,0 5 ha, situate în Ţ aga f.n.
Preţ de pornire a licitaţiei: 1 .3 8 3 .0 0 0 .0 0 0 lei.
L icitaţia va a vea loc Ia sed iu l SC A G R O C O M S A-Ţaga, în ziu ă de 16 decem brie 1998 , ora 12,00.
In fo r m a ţii su p lim en ta re la B anca A gricolă - Sucursala G herla, cam era 2 , te le fo n 2 4 .1 5 .3 6 şi la executorul ju decătoresc de p e lîn g ă judecătoria Gherla, cam era 10.
( 1 3 5 3 2 8 7 )
s c NAPOCA PRESS saAngajează urgent persoane pentru în casarea ş i d ifuzarea d e a b o n a m e n te presă;
Relaţii la tel. 196.858 orele 8-16.
O Q S 0I^ b ă t ^ ‘ d U / T ,.î n i 5 ă " ^ P U P / i f ' i ' r A ' r r ' aUJ-NAPOCA:lumW-ri*-16;s?mbătă9-14;tt;l/faxl9-73-04;SliBREDACŢIATLHDA: A D E V A R IJ Lnoiembrie 1998 * E luni-vineri8-16;teI/fax31^»3-23;SUBREDACŢIADFJ:Iuni-\iaeri8-16;tel/fax21-60-75. gg Qlgjj
SC NAPOCA PRESS saa n g a j e a z ă u r g e n t
O VÎNZĂTO RI şi VÎNZĂTOARE ziare, reviste şi cărţi
C erer ile se vor d ep u n e la s e d iu l firm ei d in s t r .U n ir i in r .2 1 .
T e l e f o n : 1 9 - 6 8 - 5 8 , o r e l e 8 - 1 6 .
SCCHTRRNSBETON CONSTRUCŢII SRL
C l u j - N a p o c astr. Trotuşului nr. 3 bL Y6 ap. 33 .
a n g a je a z ă .
- e c o n o m istă vorbitoare lim ba germană.- in g in e r ă vorbitoare lim ba germană.
Cererile însoţite de curriculum vitae se vor depune la sediul societăţii, Biroul Personal pînă la data de 09.12 .1998.
In fo r m a ţii s u p lim e n ta r e 1la te le fo a n e le : 1 5 -5 7 -9 3 ; 1 4 -7 0 -9 8 ; 1 5 -5 8 -9 7 . &
De ce există RÂU în lume? |De ce există SUFERINŢĂ? |De ce există MOARTE? De ce...?
RĂ SPU N SU L, aşa cum apare în lumina ADEVĂRULUI BIBLIC:
« P E N T R U A C E A S T Ă C A U Z Ă »O proiecţie video despre misiunea Domnului Isus şi finalitatea acesteia în favoarea întregii omeniri, conform planului divin.Vă invităm s-o vizionataţi marţi, 1 decembrie, ora 17, pe strada Sunătoarei nr. 4 (zona «Ursus», în spatele Căminului de copii, lîngă Canalul morii). INTRAREA LIBERĂ Asociaţia Creştină Studenţii în Biblie, Cluj- Napoca.
CONVOCATORPreşedintele Consiliului de Administraţie de la
SC”CÎMPIASER”SA Cîmpia Turzii în conformitate cu art. 117 pct. 4 din L egea nr. 3 1 /1990 republicată, aduce la cunoştinţa acţionarilor convocarea adunării generale ordinare şi extraordinare a acţionarilor care va avea loc în data de 16.12.1998 ora 13,00 la sediul societăţii din Cîmpia Turzii str. Laminoriştilor 147, jud. Cluj cu următoarea ordine de zi:
1. A legerea membrilor consiliu lu i de administraţie şi a com isiei de cenzori; .
2. M odificarea statutului şi anume:a) Capitolul III art. 6 alineat 3 privind structura
acţionariatului astfel:- FPS urmează a avea 912 .645 acţiuni în procent
de 92,0828;- SIF urmează a avea 78 .372 acţiuni în procent de 7,9075;- H ârceagă Ioan 96 acţiuni în procent de 0,0097.
b) Capitolul X V art. 20 organizare. ; S ocietatea va fi condusă de un consiliu de
administraţie format din 3 m embri. . • s'
3. D iverse. , §
în cazul în care la prima convocare nu vor fi îndeplinite prevederile legale, adunarea va avea loc la data de 17.12.1998, ora 13,00 în acelaşj loc.
PIZZERIAARESCluj-Napoca, str. C. BRÂNCUŞI nr. 33
(cart. G heorgheni M ICRO 3 ) |
IN F O R M E A Z Ă sclien ţii fideli, precum şi pe cei ocazionali câ
spaţiul, insuficient pe timp de iamă, a fost mărit la 62 de locuri.
Reamintim onoratei d in te le că în cei 4 ani de cînd fu n cţio n ă m p ro d u se le noastre nu" au su fer it m odificări d ec ît în B IN E . La noi predom ină C A L IT A T E A , serv iciile prompte şi curăţenia. Pentru com enzi la dom iciliu telefonaţi la 414 .025 .
Program de fu n cţion are zilnjc 10-01.
F E D E R A L C O O P C L U J
vinde prin l ic ita ţ ie p u b lică:
- D E P O Z IT M O B IL Ă din localitatea Mihai V iteazu;
-M A G A Z IN C U B U F E T dinlocalitateaVîlcele com . F eleac. -
L ic ita ţ ia la sed iu l Federalcoop Cluj, B-dul Eroilor nr. 9 în data de 10.12.1998 ora 10.
în c a z d e nead ju d ecare lic ita ţia se repetă săptăm înal în z iu a de jo i a săptăm inii ora 10.
Informaţii la telefon 195.417 sau 197.828.1
FEDAS-REAL 2 0 0 0 IE F T IN E Şl B U N E !
O FERTĂ SENZAŢIONALĂ!UN TV COLOR GRATUIT!Până la 1 dea! Reiaţii la magazinele din: Bdul 21 Dec. 150 sau Str. Primă
verii 1, Tel: 435171,435195ADEVARATA CALITATE GERMANĂ!
fSZOTfîT 7 1 .0 0 0 /sa c
COMPLEX 9 7 .0 0 0 /sa c
ATENŢIE!C upoanele sînt va lab ile p înă la data de 3 0 .1 1 .9 8 orele 10 ,00.
DepozitC l u j , str. P levn ei 61 . |
G i l ă u , str. Ş c o lii 1094A .
AXX0N RQMMIÂ TRADUSangajează agenţi de vînzări i J
în urm ătoarele con d iţii: vîrsta peste 24 ani; perm is c o n d u c e r e c a te g o r ia B ; m a şin a p ro p rie ta te p ersonală constitu ie un avantaj. Se o feră: salariu atractiv ş i p osib ilităţi de prom ovare. ş-
R e la ţii Ia te le fo n : 4 1 -9 4 -0 0 |
Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj
cu sed iu l în Cluj-Napoca, str. G. Coşbuc nr. 2 organizează C O N C U R Ş în data de 14.12.1998
ora 1 0 ,0 0 pentru ocuparea a două posturi în cadrul O fic iu lu i Forţei de M uncă şi Şom aj, pentru activitatea de inform are ş i consiliere profesională - un p o st de so c io lo g şi unul de p sih olog .
Condiţii de participare:- ab so lven t ăl facultăţii de so c io lo g ie , respectiv
de p sh ilo g ie ;L ;J şă ,cu n oască b ine lim ba en g leză .,\ R e ia ţ ii su p lim e n ta r e la sed iu l D G M P S Cluj, C om partim entul Personal cam era 8B , telefon 195214-.
D a ta îim ită d e depunere a dosarelor de concurs: 1 0 .1 2 .1 9 9 8 . '
ANIVERSĂRI, MULŢUMIRI
* Cu ocazia îm plinirii a 4 9 se an i d e v ia ţă , o r g a n iza ţia PR M , ca,rtier G h e o r g h e n i u r e a ză dom n ulu i Corneliu Vădim T ud or un sincer La M ulţi A ni! (340030)
* C u ocazia îm plinirii a 49 ani de viaţă filiala Cluj a PR M , urează senatorului C orneliu Vădim T udor un s in c e r L a M u lţi A n i! (340034)
• Vînd garsonieră confort I str. Parîng nr. T 1 sc. B et. 4 ap. 116, preţ negociabil 85 milioane lei. Tel. 15-27-54 orele 10-12;16-20.(343127)
• Vînd un garaj' m etalic d em ontab il situat în str. Clinicilor nr. 29. Informaţii la tel. 16-16-93. (343139)
• Cumpăr apartam ent 2 camere, confort I, cu rămînere în spaţiu un an. Ofer 90.000.000 lei sau variante: Tel. 14-41-96 sau 16-51-92. (345598)
* Posed abator în Oradea. V înd carne de porc şi vită în c a rc a să , în fu n cţie de cantitate.' Preţ negociab il. T el. 059-42-74-86, 094-81- 96-41. (345552)
• V înd ţuică de prune o r ic e ca n tita te . P re ţ a v a n ta jo s . T ei. 4 1 -5 5 -2 2 (345466)
• Vînd Dacia"1300 carte de identitate, num ere noi, unic proprietar. Tel 094-22- 70-81. (340011)
• închiriez urgent garsonieră cu balcon, mobilată la persoană serioasă. Plata anticipat pe şase luni. Str. Cerriei nr. 7 bloc A scara I ap 2, luni 29.11.1998 o re le -11-19. (340025)
• închiriez apartament cu 2 camere mobilat. Tel. 41-37-50. (343107)
• Dau în chirie garaj casă particulară/zona Hermes. Tel. 14-97-89. (345599)
• Dau în chirie apartament două camere, mobilat, cu telefon, în Gheorgheni. Plata anticipat, în valută. Tel. 15-93-19. (345629)
• Persoană serioasă caut chirie apartament 2 sau 3 camere. Ofer maximum 150 USD. Tel. 19-14- 29. (345479)
DIVERSE• V înd D acia 13 1 0 , an
fabricaţie 1988. Tel. 17-71-32. 345457)
• V înd televizor color, ie f t in , ca lita te , g a r a n ţie , peste drum de punctul de. co n tro l de p e F e lea c . Inform aţii la tel 16-05-94 seara. (340031)
■ Vînd casă cu 3 camere şi grădină. Tel 41-70-36 la orice oră. (339994)
• V înd sau schim b două cam ere confort II parter cu garsonieră confort II cu diferenţa 25 milioane, negociabil, sau preţ 90 m ilioane lei. Str. Retezat nr. 6 ap. 44. (343102)
• Vînd apartament în asociaţie 3 cam ere, confort, cu garaj, cartierul Grigorescu. Tel. 18-09- 55 între orele 13-18. (343122)
• V înd Renault 11 D iesel 1984, înmatriculat pe persoană fizică RAR 2000. Tel. 19-28-37. (345609)
Vînd teracotă şi 30 bucăţi şamot. Tel. 18-72-36. (343135)
• Cumpăr mobilă ţărănească veche, 50-100 ani, din lemn de brad, natur sau vopsită. Plata pe loc. Tel. 43-29-01. (345612)
ÎNCHIRIERI* în c h ir ie z b irou
avocaţial-notarial-firmă, cu to a te am en a jă rile , zonă c en tra lă . T e l. .18 -52-82 . (345621)
• C asa de M odă ( îm b ră că m in te fe m e i), a n g a jea ză c o n fe c ţ io n e r i calificaţi. Str. 21 Decembrie nr. 102, tel 43-06-41 şi 19- 21-17. (339952)
• Societate com ercială, producţie de m edicam ente angajează în C luj-N apoca, farm acist în u rm ătoarele con d iţii: - _ fa r m a c is tspecialist sau cu vechim e de5 ani; - e x p e r ien ţă în a c tiv ita tea de d e p o z it , constituie un avantaj; - se oferă c o n d iţii de m un că d eoseb ite şi nn sa la r iu atractiv. R ugăm tr im iteţi CV la tel/fax 064-14-63-65 sau 092-31-66-56. (345513)
> Dau în chirie spaţiu bun pentru băcănie. Vad comercial bun. Tel. 13-62-37. (345619)
Societate comercială angajează urgent: director comercial, agenţi vînzări, d irec to r> econ om ic , secretară, economist, merceolog, ş e f serviciu ofertare, inginer constructor. Informaţii tel. 43-15- 50,43-15-52.(345624)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Direcţia Generală Judeţeană pentru Protecţia. Drepturilor Copilului, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru o b ie c t iv u l centrală termică aferentă Casa de copii şcolari cu 200 locuri şi cantină - Gherla str. Plugarilor nr. 24. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vo t depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (340033)
• Angajez vînzător. Tel. 16- 23-28. (343137)
• Consiliul de administraţie al SC Apolodor SA cu sediul în Cluj-Napoca str. Byron nr. 1-3, convoacă Adunarea Generală a A cţionarilor pentru data de1 7 .1 2 .1 9 9 8 , ora 15, cu următoarea ordine de zi: situaţia eco n o m ico -fin a n c ia ră la3 0 .0 9 .1 9 9 8 , schimbarea structurii acţionariatului, alegerea^ adm inistratorului, diverse. în cazul neîndeplinirii cvorumului necesar, adunarea se va tine în data de 18.12.1998, ora’15. (343143)
• Angajez vînzătoare. Tel. 43- .30-17. (343149)
• SC Cadep SA societate în lichidare, cu sed iu l în Cluj- Napoca str. Gh. Bilaşcu nr. 74, telefon 19-07-71 organizează licitaţie cu strigare în vederea vînzării activelor. Licitaţia va avea loc în data de 04.12.1998, ora 10, la sediul societăţii, unde poate fi consu ltată lista cu mijloacele fixe şi obiectele de inventar. (343141)
• P en sionară de origine germană cu experienţă, predau ore d e lim ba . germană la preşcolari pentru admiterea la secţia germană a Liceului G. Coşbuc. Informaţii la tel 13-28- 9 3 .(3 3 9 9 9 0 )
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ ia z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .
I L
saa d e v ă r u ld e GBui___ P U B L I C I T A T E
• Profesoară, meditez limba română orice nivel. Tel 13-49- 80. ( 3 3 9 9 3 3 ) __________
PIERDERI
Găsit cîine Dog G erm an negru, în 27 noiem brie. Tel. 41-28-14,15-50-14. (345615)
Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Truţa Alin. O declar nulă. (340018)
• Pierdut carnet de sănătate pe numele Botezan Roxana. II declar nul. (340020)
• pierdut camet de sănătate pe numele Sinai Maria. II declar nul. (340023)
• P ierdut talonul de înmatriculare cu nr. motor seria 1083080 Fiat 850 an 1967. îl declar nul. (340024)
• Pierdut camet de student şi permis de bibliotecă pe numele Horvath Eniko. Le declar nule. (340036) ;
• Pierdut legitim aţie de călătorie pe num ele D u lfu Cristian. O declar nulă. (343125)
• Pierdut camet student pe numele Tăm âianu Elena. î l declar nul. (343126)
• Pierdut abonament RATUC pe numele Albu E. Valeriu. îl declar nul. (343133)'
• Pierdut camet de sănătate pe numele Buzan Floarea. î l declar nul. (343148)
• Gadul T eodor pierdut legitimaţie veteran de război. O declar nulă. (345620)
• Pierdut carnet de sănătate pe numele Imre Margit. îl declar nul. (345632) _________
DECESECOMEMORĂRI• Cu profundă durere în
suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui’ ce a fost cel mai bun soţ, tată, socru şi b u n ic R U S P E T R U . Comemorarea va avea loc în data de 28.11.1998, ora 15 la C ap ela N o u ă M ă n ă ştu r . F a m ilia îndoliată. (340019)
• Cu durere în su fle t anunţăm încetarea din viaţă a dragei n o a stre m am e, soacră şi bunică BERECZ IL O N A . D orm i în p a ce suflet bun. A ncsa, Ion el, M arcela , M ih a ela . În m o rm în ta rea , lu n i 30.11.1998, ora 15 Ia Capela Nouă M ănăştur. (340028)
• Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm că scumpul nostru so ţ, ta tă şi socru GHERLEA GHEORGHE, în vîrstă de 79 ani, s-a stins din viaţă. Înmormîntarea va avea lo c d u m in ică 29 noiembrie 1998, ora 12, în sat Văleni. Chipul lui drag şi dragostea ce ne-a purtat- o nu Ie vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească. Pe v eci în d u r e r a ţi so ţia F loarea, co p iii A rdelean , Ghiţă şi Lucica cu familiile. (343131)
• Cu profundă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic, SZ E K E L Y F R A N C IS C . Dumnezeu să-l odihnească. Înm orm întarea va avea loc azi, 28 noiem brie 1998, orele 12 în satu l G iula. Familia. (345608)
• C u a d în că d u re r e anunţăm decesul regretatei n o a s tr e M A R IO A R A FEURDEAN, soţie, m am ă şi b u n ic ă . D u m n e ze u s -o odih nească . Soţul M ircea, fiu l M ircea, nora Sim ona, n e p o ţ i i M irce l, M o n a , Cristina. Înm orm întarea va a v e a lo c în d a ta de 30 noiem brie 1998, ora 12, în Cim itirul Central. (345614)
• Sîntem alături în gînd şi suflet de colega noastră N ic o a ră I le a n a îm p ă r tă ş in d u -i m a rea d u rere la tr e c e r e a în n e fiin ţă a so ţu lu i iu b it . C o le g ii de la D ir e c ţ ia M uncii Cluj. (343129)
• S în tem a lă tu r i de fa m ilia M ago în m a rea d u rere p r ic in u ită de m o a rtea so ţu lu i iu b it . A sociaţia de locatari str. N ic o la e P a sc a ly n r . 9 . (343130)
. • C u a d în că d u re r e anunţă încetarea din viaţă a scu m p ei n o a stre so ţie , m a m ă , so a cră ş i b u n ică B R A D M A R IA . Înm orm întarea va avea loc
.d u m in ic ă , 29 n o ie m b r ie 1998, ora 13 din str. Jan H uss nr. 1. Dum nezeu să o odihnească în pace. Fam ilia. (345617)
• Un gînd p io s' pentru D O R IN , ia r ţie d ra g ă Lenuţa să-ţi dea Dum nezeu p u tere în a c e a s tă g rea încercare. D orina, tanti şi nenea Duma de pe T ache Ionescu. (343132)
• Cu a d în că d u re r e anunţăm încetarea din viaţă a scum pei noastre m am ă, so a c r ă şi b u n ică , B R A D M A R IA . F a m ilia M o ld o v a n . F ie - i ţă r în a uşoară. (345618)
• în aceste mom ente grele sîntem alături de tine, dragă R o d ica , la tr e c e r e a în nefiinţă a tatălui tău drag. Dumnezeu să-l odihnească. Colectivul Grădiniţei nr. 16. (345587) .
• C u a d în că d u rere anunţăm stingerea din viaţă a scum pului nostru soţ, tată, so cr ii şi bunic, D A N C IU IO A N ,; în vîrstă de 82 anî. Soţia Maria; fiica E lena cu soţul Iosif şi nepoţii Cristi şi Son ia . O dihnească-se în p a c e . În m o rm în ta rea va a v e a lo c în .z iu a d e 29 noiemt>rie 1998, ora 13 în cim itirul Cordoş. (345623)
• S în tem a lă tu r i de M ăriuţa Bere şi fam ilia sa, în aceste c lipe de durere p r o v o c a te d e p ie rd er ea ta tă lu i d r a g . S in c e r e condoleanţe. Fam ilia Buziaş şi SimOn. (345601)
• Cu inim ile îndurerate am p r im it v e stea m o rţii fu lg eră to a re a su ro r ii şi cu m n a te i n o a s tr e FEURD EAN. M ARIOARA. Dum nezeu s-o odihnească. Jeni şi Puiu. (345613)
• Cu a d în că d u re r e anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, g in e r e ş i f iu , M A G O Ş T E F A N IO S IF . Înm orm întarea va avea loc la C im itirul Central, azi, 28 noiem brie, ora 14. Fam ilia îndoliată. (345631)
• A c ee a şi n e s f îr ş ită d u re r e , la c r im i şi dor nestins ne m acină de cînd ai plecat, fără să ne spui un cu v în t Flori şi lacrimi vom aşterne pe m orm întul tău. îndureraţi ne luăm răm as bun de la bunicu l nostru G H ER LEA G H E O R G H E . Dumnezeu să-I odihnească. N ep oţii: G h iţă , M ih a ela , C ip r ia n , S im o n a , S e b i, C o d ru ţa cu fa m ili i le . (345616)
• Sîntem alături de colega n o a s tr ă B ere M a r ia în m area durere pricinuită de m oartea tatălui său. Sincere c o n d o le a n ţe fa m ilie i îndurerate. Colegii de la SC N apotex Sa. (340001)
• D ra g ă R a m o n a şi M arius, sîntem alături de voi şi de restul fam iliei în aceste clipe grele pricinuite de pierderea bunicii dragi. C olectivul firmei Transart, Cluj-Napoca. (340010)
• C u v in te le nu p o t exprima m area durere ce o sim t la pierderea scumpului m eu f in , D O R IN N IC O A R Ă . S in c e r e condoleanţe fam iliei. Naşul N e lu P etr ic ş i C o r in a . (345622)
• S în tem a lă tu r i de c o le g u l n o stru G h e r le a G h e o r g h e în a c e s te m om ente grele pricinuite de m o a r te a ta tă lu i d r a g . Colegii de la SC Sada SA Cluj-Napoca. (340026)
• Un ultim om agiu celui c a re a fo s t v e c in u l şi prietenul nostru NICOARA D O R IN . S in ce re c o n d o le a n ţe fa m ilie i îndurerate. Fam ilia D inte. . (345625)
* Sîntem alături de d-na M argareta Elena G iurgiu, ş e f serviciu coordonare, la m area durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a m am ei d r a g i G IU R G IU M A R G A R E T A , d in c o m u n a L u n a , C lu j şi to to d a tă îi tr a n sm ite m s in c e r e c o n d o le a n ţe . C o lectiv u l de sa la r ia ţi ai Sucursalei judeţene B ihor a B C R SA. (340029)
• S în tem a lă tu r i de familia Maria şi Vasile Bere, în aceste clipe grele datorate trecerii în nefiinţă a m ult iubitului tată. Dum nezeu să- 1 o d ih n e a scă ! F a m ilia Tiberiu M arişeu, A dolfina H ales, Ilonka Krauss şi Gică M ereu. (345630)
• S în tem a lă tu r i de fa m ilie în m area d u rere p r ic in u ită de m o a r te a tragică a colegului nostru M A G O ŞTEFAN . S in cere c o n d o le a n ţe . C o le c t iv u l taxim etriştilor de la Terra Fan. (340032) '
• Cu inim ile zdrobite de d u rere adu cem un u ltim răm as bun celei ce a fost so r a şi m ă tu şa n o a s tr ă FEURDEAN M ARIOARA. S o r a V io r ica cu n e p o ţii M ir e la şi C r is t ia n cu fam iliile. (345633)
• Se îm plinesc şase luni de la trecerea în nefiinţă a scumpului nostru soţ şi tată RUSU IL IE . Am intirea va rămîne veşnic vie în sufletele noastre. Slujba de pom enire va av ea lo c d u m in ic ă ,2 9 .1 1 .1 9 9 8 , la B ise r ic a Ortodoxă Som eşeni. Dorm i în pace su flet blînd. Soţia Adriana, copiii L iana, Iliuţă şi Cristina. (339984)
• Dum inică 29.11.1998 se îm plineşte un an de cînd ne- a părăsit pentru totdeauna iubita noastră soţie, mamă şi noră EL V IR A PINTEA din C o r u ş . L a c r im ile , tr is te ţe a şi d u r e r e a vor răm îne v e şn ic în in im ile n o a stre . O r u g ă c iu n e , o lacrim ă şi o floare vor fi mereu p e m orm în tu l tău. Rugăm pe bunul Dum nezeu să-ţi odihnească sufletul în p ace . S o ţu l N e lu , c o p iii N elu ţu ş i A lin ş i m am a soacră M aria. (340035)
• D e 14 a n i d o r u l, d ra g o stea ş i n e u ita r e a s tr ă ju ie sc n e c lin t it am intirea dragulu i nostru SOCINĂ IO NEL. Fam ilia. (342865)
■ în 2 9 n o ie m b r ie se îm p lin e sc 4 a n i de la tr ec er ea în e te r n ita te a iubitului nostru soţ, tată şi b u n ic d r . M U L E A M IR C E A C A R A IM A N a cărui lipsă o resim ţim din ce în c e m ai m u lt. Dum nezeu să-l odihnească. P a r a s ta su l v a a v e a lo c d u m in ică , o r e le 12, la Biserica “ Sfîntu l N icolae” . (343104)
• A stăzi se îm plineşte un an de lacrim i şi durere de Ia moartea celui m ai bun soţ şi ta tă B O J A N E M IL . Dragostea şi bunătatea lui ne va lipsi întotdeauna. Fie ca sufletul tău bun 'şi plin de dragoste să se odihnească în pace. A m fost şi sîntem cu tine, rugîndu-1 pe bunul Dum nezeu să te odihnească şi să te p r im e a s c ă în îm părăţia Cerurilor. în veci nemîngîiaţi, soţia T ina şi fiul Gabriel. (343111)
• în g en u n ch ez în faţa m e m o r ie i iu b iţ i lo r m ei părinţi V A SIL E şi A N A şi a d r a g ilo r m e i fr a ţ i A N D R E I şi R O Z A L IA , p le c în d în lu m e a c e lo r drepţi, Ia bunul Dum nezeu. Z iln ic m ă ro g p e n tr u su fletu l v o str u . P e v o i şi u n ch ii m e i V A S IL E şi E C A T E R IN A , D u m n ezeu să vă a ib ă în p a z ă . Parastasul va avea Ioc la Catedrala O rtodoxă în 29 n o ie m b r ie d u p ă s lu jb ă . Familia. (343123)
• S -a scu rs u n an de lacrim i şi d u rere de c înd m o a rtea tr a g ic ă şi nedreaptă a răpit-o dintre noi p e sc u m p a n o a s tr ă m am ă, so a c r ă ş i b u n ic ă T R IP O N L U C R E Ţ IA lăsînd un adînc şi dureros gol în in im ile noastre. Fie ca sufletul tău bun şi plin de dragoste să se odihnească în pace. în veci nem îngîiaţi fiul loan cu soţia A na şi fiica Roxana. (343145)
• Se îm plinesc 5 ani de cînd ne-a părăsit scum pul nostru so ţ, ta tă , so cru şi bunic DO SA IO A N . N u te vom uita niciodată. Fam ilia. (343138)
• Cu adîncă d u rere în suflet anunţăm că s-au scurs şa se s ă p tă m în i d e la trecerea în eternitate, m ult p rea r e p e d e a iu b itu lu i nostru soţ şi tată AU REL CĂTINAŞ. R odica, O ana şi Radu m ulţum esc rudelor, prietenilor şi tuturor celor care au fost alături de ei în c lipe le de g rea su fer in ţă . Slujba de pom enire va avea loc dum inică, 29r noiem brie, o ra 12 la B ise r ic a “C onstantin şi E len a” str. M o ţilo r n r . 2 5 . D r a g u l nostru R E L U , D u m n ezeu să -ţi o d ih n e a scă în p a ce su f le tu l tă u g e n e r o s . (343146)
• Se îm plinesc 3 ani trişti şi un dor nestins, de cînd a plecat dintre no i, la num ai 21 a n i, lă s în d u -ş i v ise le neîm plinite, scum pa noastră f iică şi so ră , M U R E Ş A N C R IS T IN A IO A N A . N e lipseşti şi te vom plînge, iar în su f le te le n o a s tr e v e i răm îne veşnic aşa cum ai fost. Com em orarea va avea loc du m in ică,-29 noiem brie 1998, ora 12, la B iserica din M ănăştur (cim itir). în veci n e m în g îia ţ i p ă r in ţ i i şi fratele. (345569)
• A u trecu t 6 lu n i de lacrim i şi dor în su fletele n o a stre de c în d m o a rtea nem iloasă l-a luat d intre noi pe cel m ai drag so ţ, tată, so cru şi b u n ic M IT R U V IŞ A N . C ît a tr ă it l-am iubit, c ît vom tră i îl vom plînge. Slujba de pom enire va avea loc în data de 29 noiem brie 1998, la B iserica o r to d o x ă d in D îm b u l Rotund, ora 12. Soţia M aria şi cei 5 copii cu fam iliile lor.(345590)
• A zi, dragul nostru fiu P U IU C O M A N ar fi îm p lin it 45 d e a n i, dacă viaţa nu i-ar fi fo st curm ată de un tragic accident. Va răm îne veşn ic în su fle te le n o a stre . P ă r in ţii ş i f iic a .(345591)
• Se îm plinesc 6 lun i de lacrim i şi adîncă durere în sufletele noastre de cînd ne- a părăsit cel care a fost soţul şi % ta tă l n o s tr u R A D U BĂLAN. C om em orarea va a v ea Ioc s îm b ă tă , 28 octom brie 1998, orele 17,30 Ia B iserica P etru ş i P avel din G rig o rescu . Z a m fira , Radu şi Ingrid. (345611)
* Cu in im ile cern ite de durere, cu im aginea lui în suflet şi în g înd , cu prezenţa m ereu vie în m ijlocu l nostru a d u cem to a te a m in t ir i le într-un pios om a g iu , acum la 1 a n d e Ia n ă p ra zn ica despărţire de iub itu l nostru fr a te , u n c h i ş i c u m n a t , C O D O R V IO R E L . N e c o n s o la ţ i ş i t r iş t i ne rugăm pentru od ihna ta şi a m ăicu ţei n o a stre d rag i. V a ly , M ir ce a , C r istin a şi M ircea Rusu. (345626)
• Som n uşor M IL U drag. T e vom iubi la fel d e mult. D orina , N icu , D aciana , Alin şi F lorin . (S)
• S e îm plin esc 5 ani de la trecerea în nefiinţă a celei ce a - f o s t p r o f . B A B O T A M A R IA . F a m ilia îndurerată . (345604)
• A trecut un an de lacrimi şi du rere n em ărg in ită , de cînd scum pul nostru fiu şi fr a te , C O D O R V IO R E L A L E X A N D R U ne-a părăsit fu lgerător. N e vom am inti m e r e u d e s p r ij in u l şi dragostea ta şi te vom purta m ereu în su fle te le noastre t r is t e ş i n e c o n so la te . Parastasul d e pom enire va a v e a lo c d u m in ic ă , 29 noiem brie 1998. Dum nezeu, să te o d ih n ea scă în pace! T a ta D o r e l ş i C h e ţa . (345627)
• S -a sc u r s un an de la cr im i şi d u rere d e cînd sc u m p u l n o s tr u fr a te , cum nat şi u n ch i, CO DO R V I O R E L , n e -a p ă r ă s it fu lgerător. C hipul Iui blînd şi su fletu l ales Ie vom purta vii în inim ile noastre triste şi în v e c i n e c o n so la te . O dihneşte în pace alături de scum pa noastră m am ă, care s -a s t in s d e d o r u l tă u . R o d ic a , A l in a , T o m a şi M axim B ogdan (345628)
• M ulţum im tuturor celor care au fost alături de noi în m area durere pricinuită de pierderea scum pulu i nostru so ţ , ta tă , fiu şi fra te dr. B O D O R AN D RAS. Familia îndurerată . (343144)
• Cu a d în că durere în su f le t a n u n ţă m în ceta rea fu lg e r ă to a r e d in v ia ţă a iub itu lu i nostru soţ, tată şi bunic RUSU EM IL, în vîrstă dc 66 ani. O m agiu l nostru, la cr im ile şi f lo r ile te vor în so ţi cu durere la Capela n o u ă a c im it ir u lu i M ănăştur. D um nezeu sâ te o d ih n ea scă în pace . Soţia L etiţia , fiii Ilor ia şi Călin, n ora A n gcla şi nepoţelele N ora şi C ristina. (g)
• P rezent în sufletele a mii de cop ii, lacr im ile noastre vor răm îne săd ite în inimile noastre şi a foştilor tăi elevi. Eternitatea va însoţi sufletul celu i care a i fo st dascălul em erit R U SU E M IL . Adio bunicule. C u d rag Cristina şi N ora . (g) . -
• C o le c t iv u l S ocietă ţii T r ix e x p r im ă în tr e a g a com pasiune fam iliei Rusu în urm a pierderii tatălui drag. (g)
• S incere sentim ente de com pasiun e şi condoleanţe fam ilie i R usu Ia dispariţia ta tă lu i drag , R U SU EM IL. F am ilia C iurea. (g)
• C o le c t iv u l S C T op S e r v ic e e x p r im ă în trea g a co m p a siu n e fam . R usu în urm a p ierderii ta tă lu i drag. Sin cere condoleanţe, (g)
* . în t r e a g a n o a s tr ă com pasiune p entru fam ilia R u su Ia p ierd erea celui care a fo st R U SU E M IL . Fam. P op R adu. (g)
i qN sîmbătă-duminică,.. 28-29 noiembrie 1998 D I V E R S E d ® O Im|
_De-i poveste. încă este..
C.L. va deveni asociat cu CASAROM SA, firmă ce susţine că va construi 25.000 de locuinţe în Cluj-Napoca
în-şedinţa de jo i a CL, 22 de consilieri locali au fost de acord cu constituirea societăţii pe acţiuni „CASAROM ", care are drept scop finanţarea şi realizarea de locuinţe în municipiul Cluj-Napoca. în noua societate, Consiliul local deţine 10 Ia sută din capitalul socia l ( 10.000 de dolari), restul, revenind societăţilor Oudashe Investm ent LTD, în r eg is tr a tă în C ipru (5 0 .0 0 0 d e d o la r i) , Eurostructurcs din Insulele Cayman (1 7 .5 0 0 de dolari), Barak Group din Insulele Virgine Britanice (17.500 dc dolari) şi Oudashe Investment Romania SRL (49 ,25 m ilioane de lei).
Societatea CASAROM are în plan construcţia a 25 .000 de locuinţe intr-un interval d e '10 ani. Consiliul s-a angajat să pună la dispoziţie terenul şi sâ sc o cu p e , acolo unde este n e v o ie , de
.introducerea tuturor reţelelor edilitare. Partenerii prevăd câ lucrările pentru primele 100 de locuinţe sâ înceapă în primăvara anului viitor. Preţul estimativ al unei locuinţe este dc 25.000 de dolari, plătibili în 30 dc ani după achitarea unui avans de 3 0 la sută. Mandataţii clujenilor speră ca acest proiect să fie o soluţie pentru criza de locuinţe existentă la ora actuală în municipiu. Contractul între C onsiliu l local şi investitorii străini va fi sem nat pc data dc 1 decembrie a.c.
. L.P.
.Lgîndu-se după modelul guvernanţilor
F u n a r pune de^un ospăţ de 39 m ilioane de lei
în p ro g ra m u l m an ifestă r ilo r dedicate Zilei Naţionale a României nu a putut să lipsească şi în acest an o m asă fe stiv ă . Pentru această fantezie a Primăriei au fost alocate 39 de m ilioane din cele 200 puse la bătaie p en tru organ izarea manifestărilor. La şedinţa de Consiliu local, de acum două luni, consilierii au susţinut ca nici un ban sâ nu fie cheltuit pentru masă, iar dacă cineva vrea sâ participe la un festivism de acest gen nu are decît să-şi plătească singur consumaţia. Cu toate acestea,
executivul a dispus organizarea unui dineu respectabil, unde sînt invitate 300 de persoane. - v-.
Consilierii au protestat în van la şedinţa de jo i că hotărîrea nu a fost respectată aşa cum au votat-o. Atît rep rezen tan ţii o p o z iţie i lo ca le (liberali şi ţărănişti), cît şi ceilalţi (foşti ’peunerişti) sînt de părere că âcşst lucru este deplasat, cînd bugetul este atît de sărac. «Primarul susţine că Legislativul nu a votat un astfel de amendament, iar el nu a făcut decît să urmeze exemplul guvernanţilor
care organizează cu această ocazie m ese festive.
Restul banilor publici au fost împărţiţi astfel: 61 milioane pentru broşuri, felicitări şi invitaţii, 45 de milioane pentru focuri de artificii, 35 milioane pentru artiştii care susţin sp ecta co lu l fo lc lo r ic (onorarii, transport, cazare, masă, coşuri de flori), 9 milioane pentru jerbe de flori (13 la număr) şi 6,8 milioane pentru
' 300 de efigii.
.■ ■ . • . L.P.
Iarna 1998-1999 nu va fi mai grea decît de obicei
Iama 1998-1999 se va caracteriza printr-un regim termic apropiat de - valorile normale, exceptînd centrul şi sud-estul ţării, unde va fi mai rece decît de obicei, iar precipitaţiile, în general normale, vor înregistra valori excedentare în Maramureş, Banat, Oltenia, şi D obrogea, informează Institutul Naţional de M eteorologie şi H idrologic (IN M H ). în ultima parte a lunii decembrie, începutul lui ianuarie şi toată luna februarie există posibilitatea producerii viscolelor: Vremea va fi caldă în prima parte a Junii decem brie, cînd precipitaţiile
vor fi sub formă de ploaie, lapoviţâ şi ninsoare şi cînd se va produce polei, însă se va răci simţitor mai ales în ultim ele zile ale anului, c în d : v a n in g e . C e le mai r id icate temperaturi se vor situa între 9 şi 13 grade, iar cele mai scăzute între -15 şi -6 grade, izolat mai coborîte în depresiuni şi în nordul M oldovei.
Luna ianuarie se va caracteriza prin alternanţe de intervale reci şi calde, în prima şi ultima decadă a lunii vor p red om in a a n o m a liile term ice negative, iar în decada a doua cele pozitive. N opţile vor fi geroase în
toate zonele ţării. Cele mai scăzute temperaturi nocturne se vor încadra între -22 şi -12 grade, mai coborîte în d ep resiu n ile d in e stu l Transilvaniei, sub -25 de grade. Cele mai ridicate maxime vor atinge valori cuprinse între 8 şi 13 grade.
Februarie va fi o lună de iarnă aspră, cu temperaturi coborîte şi ninsori frecvent viscolite. C ele mai coborîte temperaturi se vor situa sub -20 de grade, în d e p r e siu n ile intramontanc, iar cele mai ridicate vor depăşi 10 grade, în sudul ţării.
Bistriţa Bîrgăului va rămîne
cu cale ferată' Ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, a fost prezent ieri în Bistriţa Năsăud pentru a sărbători 100 de ani de la darea în folosinţă a liniei de ca le ferată . B istr iţa - Bistriţa B îrgău lu i. E l a fost însoţit de directorul regionalei SNCFR Cluj, dl Vasile Tulbure, şi alţi membri din conducerea SNCFR. în cadrul acestui eveniment au fost dezvelite două plăci, una la Bistriţa şi cealaltă la Bistriţa Bîrgăului, pentru a imortaliza centenarul acestui tronson de cale ferată. în cuprinsul ceremoniei âu fost acordate medalii şi diplome pentru cîţiva dintre, fo ş tii angajaţi ai Departamentului SNCFR din Bistriţa. Etapa cea mai gustată de public a manifestării a fost plimbarea gratuită cu un tren de epocă pe ruta amintită. Prezent la manifestare, şeful Direcţiei infrastructură a SNCFR, dl Viorel Simuţ a declarat: “Motivul acestei sărbători este faptul că aici calea ferată este singura construită de români în zonă. Cu această ocazie s-a hotărît menţinerea în continuare a secţiei Bistriţa - Bistriţa Bîrgăului. Aceasta înseamnă că oamenii vor beneficia în continuare de trenuri ş i . vor avea locuri de muncă. E foarte bine sâ ne sărbătorim Istoria ca să ne cunoaştem viitorul”.
_ R aluca POP D a n a TIUCA
Ion Diaconescu apreciază că scrisoarea grupului Ciorbea îi plasează pe autori în afara vieţii de partid
P re şe d in te le PN ŢC D Ion D ia c o n e s c u co n sid eră câ scrisoarea deschisă prin carc şase lideri ţărănişti, printre carc şi V ic to r C io r b e a , so lic ită conducerii şi filialelor partidului- c o n v o c a r e a C o n g resu lu i E x tra o rd in a r a l P N Ţ C D , reprezintă “o procedură total deplasată”, carc îi situează pe autori în afara vieţii de partid.
“A trag atenţia câ regulile politice şi procedura partidului nu permit asem enea gesturi”, a declarat, ieri, Ion Diaconescu a d ă u g in d câ tr im iterea de circulare şi întreţinerea unei stări d c te n s iu n e “seam ănă a d isid en ţă”, d eşi nu crede câ autorii s-ad gîndit Ia aşa ceva. El apreciază câ “agitaţia creată Ia n ivel naţional” prin reluarea u n ei d ec la ra ţii elaborate la sim pozionul de la Satu Mare ‘l i pune în afara vieţii de partid” pe ce i şase iniţiatori.
Ion D iaconescu apreciază că observaţiile critice em ise pe 'parcursul seminarului de la Satu Mare sînt “în marc parte juste şi de înţeles”, dar a remarcat câ so lu ţiile p o lit ic e nu au fost id e n t if ic a te . în op in ia sa , “concluziile vor fi foarte greu de tras” la întrunirea unui Congres Extraordinar sau a D elegaţiei- P erm anente, foruri largi de conducere ale partidului. EI a admis că cererea de convocare a unui Congres Extraordinar poate sâ însem ne şi organizarea de a le g e r i p entru co n d u cerea partidului. ' -
Preşedintele PNŢCD a spus că, la şed in ţa de sâptămîna trecută a Biroului de Conducere, C oordonare ş i Control, c e i prezenţi au conchis că nu se p o ate fa c e un C on gres
Extraordinar, chiar după regulile statutare, fiindcă o astfel dc întrunire nu ar aduce soluţiile aşteptate. El a arătat câ, fie în luna decem brie, fie Ia începutul lun ii ianuarie, va fi întrunit Com itetul de Conducere, for reprezentativ de dimensiuni mai reduse ca Delegaţia Permanentă sau Congresul. Ion Diaconescu consideră câ faza negativă prin carc trece Rom ânia trebuie depăşită prin soluţii pe care G uvernul este abilitat să , le identifice.
“Ca să meargă treaba, nu se schim bă prim ul ministru, ci f ie c a r e treb u ie sâ -ş i facă datoria”, a spus Diaconescu.
în ceea ce priveşte susţinerea textului scrisorii de către filiale, D iaconescu a menţionat că, “în afara de familia Boilă şl George Achim , oam enii reprezentativi din judeţe nu au marşat la aceşte acte de indisciplină”.
Ion D iaconescu a precizat câ nu va propune sancţionarea lui Victor Ciorbea, Matei Boilă, Liviu Petrina, Iftenie Pop, Ioan Boilă şi V asile Vctişanu, autorii sc r is o r ii d e s c h is e . ad resa te conducerii ş i filialelor partidului.
Scrisoarea deschisă a celor şase lideri ţărănişti a reluat o parte din constatările critice ale seminarului de Ia Satu-Marc, dar a mutat accentul pe atacarea PD şi criticarea Guvernului, subiecte a tin se în p lan secundar la seminar. Cei şase lideri persistă, însă, în solicitarea convocării unui Congres Extraordinar, fapt afirmat ş i în declaraţia propusă la Satu M are, care însă a fost contracarată de toţi c e ila lţi m em b ri d in co n d u cerea partidului. '
P N T G
i m b r a t i p i
î§>Filialele P N Ţ ^ ^ i
îmbrăţişează poziţiâ|f||| adresa partidu jtîjj^Guvernului, exprjm af semnatarii scrisorii des printre care şi Cic adresată, joi, ^ organizaţiilor judet^
Ş a se persoria PNŢCD, în frunt Ciorbea, au scrisoare: deschis solicită conducerii! partidului să se cu demersul lor priv convocarea - Congresului <Extraordinar al PNŢCD.
Semnatarii scrisorii desch ise, Victor Ci orbea,Matei Boilă, Liviu Petrina,Iftene Pop, Ioan Boilă şi Vasile Vetişanu, solicită: modificarea "foşt convocat de Delegaţia statutului PNŢCD, “ pentru a ,.|.&manentă a partidului. “ Eu consacra un . profunc|j£i|J||k înţeleg cum domnul democratism intern “ Ţtfpnorbea nu pricepe că statutuldescentralizarea partidului ş Ţ l care este în vigoare trebuie pooptarea în toate structurrl^> respectat. El, cum este învăţat centrale şl locale ale acesturaŢ, cii ordonanţele de urgenţă, a a. persoanelor competente şiŢyriaî scornit o "urgenţă, de a tineretului; schim barea*J||pnvocare a Congresului
:u m:
>moff
, heceisj'tăţii şi a minerii partidului Coaliţie, avînd în
indiţiile minimale stabilite de Comitetul de Conducere al partidului la aprilie a.c.
Prezentăm reacţiile unor filiale judeţene ale PNŢCD faţă de documentul elaborat de grupul Ciorbea:
i - Vicepreşedintele PNŢCD Vasile Lupu a declarat, ieri, că organizarea unui Congres Extraordinar al PNŢCD este nestatutară dacă acesta nu a
strategiei şi tacticii partidului inclusiv în relaţiile cu aliaţii partenerii, care să consacre noi raporturi în coaliţie şi asumarea responsabilităţii faţă de actu l de guvernare; apărarea identităţii, partidului, a tradiţiei, idealurilor, valorilor şi modelului de om politic pe care acesta î-a promovat în decursul îndeîungatei sale existenţe, precum şi , a uriaşului capital moral acumulat prin milioane de jertfe în lupta pentru unitatea naţională şi împotriva oricăror forme de totalitarism ; revigorarea CDR prin refacerea structurilor ei de
ixtraordinar” , a afirmat Lupu. ,a precizat că, potrivit
atutului aflat în vigoare, jrigresul extraordinar nu se ate întruniţ decît la Evocarea ^Delegaţiei
Permanente- Vicepreşedintele, PNŢCD,
Sorin Lepşa, a declarat că demersurile- grupului .Ciorbea privind convocarea Congresului Extraordinar se situează în afara partidului.
Filiala judeţeană a PNŢCD Braşov nu a p r im iţ^ c ă scrisoarea deschisă smjpatăş de cei şase lideri a l^ ^ ^ jlu r) în frunte cu V icttm Ci o r Be a, Sorin Lepşa spune că.,el
şte conţinutui să îlexistă deja un comuni
Biroului Consiliului Coordonare şi Condjr PNŢCD în care orga răspunde motivelor înv' în scrisoa.rea deschisă; suficiente şi necesare peni convocarea Congresului.
“ Probabil că do Ciorbea nu cunoaşte fa Delegaţia - Permanen
.desemnat o conŢsie care a analizat şi discutat 250 de amendamente propuse şi că există deja un raport al acestei comisii” , a adăugat Lepşa, referindu;se la cererea celor şase de a schimba s partidului.
Cu privire la atacurile Ciorbea la adresa Guvernului Radu Vasile şi a Partidului Democrat, Lepşa este de părere că acestea sint generate de frustrarea pierderii postului de prim- ministru. “Cu aceste lucruri ne-a • obişnuit domnul
(Ciorbea”,: a încheiat Lepşa. î si :- Deputatul PNŢCD de Bihor Mircea Negrău este de acord cu convocarea unui Congres;: Extraordinar şi cu unele;
. modificări în statutul partidului pentru a'fi eliminate lacunc'i- existenteja nivelul organizării partiduiuiin teritoriu şi pentru
-(--în in te r io ru l PNŢCD există . ^ “d iv e rg en ţe d e opinii”, care
ă pot fi d iscu ta te . - “Nu c red că - un Congres tra o rd in a r : p o a te ssă saducâ "B u n ă tă ţîr i ia nivelul
p turilor d e conducere ale TCD a v în d în vedere că
(dlij lideri acţionează irr rm ita te c u statutul în
g oare; .Ar fi necesare insă sc h îm b ă rld e s ta tu t în vederea d e sc en tra liză rii partidului şi g ă s i r e e |i l n o r m odalităţi de prom pVâre în to a te structurile cerffrâ îP şi locale aîe acestuia
a stab.ili noi criterii de promovâre în partid.I Deputatul Negrău, care este
şî vicepreşedintele Filiale Bijior a^RN^jD,, a deciai
^nti a -''ErjiE^Ţdeocar^ scrisoart a dLSChisa a celor s.ise lideri .11 pj-tidului m nu poate sa se pronunţe îisca asupra acestui document Mircea Negrău recunoaşte că
î a ^ Ţ d D f d i n f ' H * Ş'îprimit nici ea scrisoarea!
reşedinţele filialei, Miron ;! Puşaf a -declarat că cei şase ' “ se comportă ca . nişte- copii cărora ii s-a luat jucăria preferată” şi spune că nu este statutar ca o filială să solicite convocarea Congresului Extraordiriar.”în cazul în care con vocarea ' Delegaţiei Permanente nu este suficientă, este evident că' insistenţa grupului , Ciorbeâdemonstrează că cineva vrea Să-l ia locul preşedintelui partidului”, a mai spus Duşi
- Organizaţia judeţeană a PNŢCD Sibiu nu a intrat încă îri posesia scrisorii. Laurenţiu Fufezan, membru al Biroului Judeţean de Conducere a PNŢCD Sibiu, a trimis un comunicat prin care a anunţat ca această problemă a fost discutată, ieri seara, în cadrul şedinţei ordinare a Biroului şi va fi reluată în şedinţa Comitetul Judeţean de astăzi. Cu această ocazie. Filiala Sibii) îşi preciza poziţia. , S j
ADEVĂRULd e C lU i SPORT sîmbătă-duminică, YtîV i
28-29 noiembrie 1998 V_7 J
J U C A Ţ I F O T B A L !l'ltim de două înfrîngeri ale studenţilor clujeni, la acelaşi scor: 0-3
eu Steaua (în Cupă) 4 F.C. Argeş (Fn campionat), după 60 minut; tara gol, au fost puse pe seama slabei pregătiri fizice. S-a considerat că mai mult dc o ora fotbaliştii clujeni nu pol tine lilmul. C'cea cc nu este adevărat. Altele sint cauzele eşecurilor. în opinia mea, carc nu am pierdut nici un meci al lui “U” dc pc propriul teicn si am fost prezent si pc Stadionul "Tineretului'' din Braşov, parcursul cenuşiu sc datorează inconsecventei tacticii dc joc. Tibi Poraczky este şi va rămîne în continuare un excelent tehnician, dar... la nivel dc echipe dc juniori sî tineret. Saltul tăcut in această vară nu a adus si rezultatul scontat în schimbarea relaţiilor de joc. haosul si hazardul punînd stăpinirc pc evoluţia tuturor jucătorilor. Ba. mai mult, la meciul cu Farul sc poate spune câ Moga, Voica si Sărmăsan au jucat 45 de minute separat dc restul echipei, m onopoii/înd balonul si improvi/înd acţiuni dc “mai nare i îm i" . De persoana lui Poraczky nu tiu minte sâ sc tî legat cineva, nici articole dc presă critice nu s-au publicat. într-un cuvînt a fost ccl mai menajat antrenor pc carc “Şepcile-roşii” l-au avut!
Ac um, la cîrma echipei a revenit Dan Anca deal cărui nume sc leagă - iiiatîic.i tînduii- icvigoiaieaT ’"-istilor, “Baciul” reuşind să-i mobilizeze, >alv ind Cetatea Clujului dc o eădetc ruşinoasa. Pentru el. jucătorii s-au ambiţionai, au uitai dc datoriile clubului lată de persoanele lor si au cîştigat partide în care sansa nu le oferea decît un prea mic procent. Astăzi, îr.tilnim ( Incstiul. o debutanta "scîiboasâ" cu gazdele, băutioasa şi eu un joc “ineilcii" pentru adveisatul d iieel. Speranţele noaslie lâmîn doar în cazul unei victorii, altfel... “B”-ul nc mânînca.
C o d in S A M O IL Ă
CU PORŢILE ÎNCH ISE»M a n ifestă r ile h u lig a n ice a le
galeriei stcliste la partida din etapa anterioară (Steaua - F.C. Naţional 1-0) au fost sancţionate, jo i , de C.C.N. cu o amendă de 10 milioane de lei şi disputarea proximului meci acasă cu... porţile închise (este vorba de întîlnirea Steaua - Astra din ultima etapă).
" B A T IG 0 L " ANCHETATCunoscutul internaţional Gabriel
Omar B atistuta (“B atigol”) este anchetat de justiţia argentiniană pentru... evaziune fiscală. EI este acuzat de o “datorie” către fisc în sumă dc 124.000 de dolari. Suma în speţă ar proveni din diferenţa dintre cea de transfer reală şi cea trecută în acte. Concret suma de transfer trecută în acte a fost dc 1,8 milioane de dolari, dar în realitate transferul a fost perfectat pentru 3,3 m ilioane de dolari, susţine Direcţia generală a impozitelor din Argentina.
DATOR CU 6 . 3 0 0
DOLARIDupă cum se ştie, antrenorul Ion
Moidovan â fost demis de conducerea Clubului “Poli” Iaşi. Şi cum în vară contractul prevedea o anumită sumă de dolari, acum, după demitere, Ion Moidovan are de retumat suma de 6.300 de “verzi”. Asta-i piesa: -te bucuri cînd încasezi dolari, strîngi din dinţi cînd trebuie să-i retumezi.
ATITUDINE
N E C O R E SPU N Z Ă T O A R EComisia de disciplină a Federaţieiv
braziliene l-a suspendat pe Wanderley Luxcmburgo pe o perioadă de 60 de z ile . Concom itent cu funcţia de antrenor al naţionalei B razilie i,
.Luxemburgo a pregătit şi echipa de c lu b C orinthians (e lim in a tă în "optimile” campionatului de Gremio). Pentru discuţii neprincip ia le cu arbitru l partid e i retur d intre Coţjnthians şi G rem io el a fost expediat în tribună. Se pare că nervii îl cam trădează pe Luxemburgo, din moment ce în urmă cu un an, cînd antrena pe F.C. Santos, a mai avut parte de o sancţiune asemănătoare.
INVITAŢIEIFederaţia balonului rotund din
S.U.A. a trimis la Teheran o invitaţie ca naţionala Iranului să susţină un m eci amical cu naţionala S.U .A ., pe terenu l a c e s te ia . R ă sp u n su l iranienilor, prin antrenorul naţionalei, Mansour Pourheidari, a fost pozitiv. Urmeazâ sâ se stabileaşcă formaţia Iranului care va voiaja în S.U.A.: va fi naţionala clasică sau cea olimpică?
Romeo V. CÎRTAN
AR0N HUZU LA CENTRUP a r t i d a d e azi, s î m b ă t ă 2 8 n o i e m b r i e , d i n t r e “ U " ş i F . C . O n e ş t i ,
î n c a d r a i p e n u l t i m e i e t a p e a t u r u l u i D i v i z i e i A d e f o t b a l , v a f i c o n d u s ă ,
l a c e n t r u , d e s i b i a n u l A r o n H u z u . A s i s t e n ţ i d e l i nie s î n t A L N i c o l a e
şi G h . B i z i n i c h e ( a m b i i d i n P l o i e ş t i ) . A r b i t r u d e r e z e r v ă S o r i n
 l t m a y e r ( T i m i ş o a r a ) . . ,R e a m i n t i m c e l e o p t p a r t i d e c a r e a u a v u t l o c azi, s î m b ă t ă , 2 8
n o i e m b r i e , î n p e n u l t i m a e t a p ă a D i v i z i e i A : “ U ” - F . C . O n e ş t i , F . C .
A r g e ş - F a r u l , D i n a m o - C e a h l ă u l , F o r e s t a - P e t r o l u l , O l i m p i a •
S t e a u a , A s t r a - C . S . M . R e ş i ţ a , G l o r i a - O ţ e l u l şi F . C N a ţ i o n a l -
F . C . M . B a c ă u . U l t i m a p a r t i d ă a e t a p e i , U n i v e r s i t a t e a C r a i o v a - R a p i d v a a v e a l o c m î i n e , d u m i n i c ă , 2 9 n o i e m b r i e !
O r a d e î n c e p e r e a p a r t i d e l o r e s t e 1 3 , 0 0 , e x c e p ţ i e m e c i u r i l e A s t r a
- C . S . M . R e ş i ţ a şi F . C N a ţ i o n a l - F . C . M . B a c ă u , ă c ă r o r o r ă d e
î n c e p e r e e s t e 1 6 , 0 0 , a m b e l e a v î n d l o c in... n o c t u r n ă .
" ' • ' (v.r.)
D u pă R ev o lu ţia d in 1989 au fo st nenumărate problemele, aspectele, situaţiile, evenimentele, pe care nu le-am înţeles sau le-am priceput foarte greu. Cu deosebire în domeniul de care ne ocupăm: educaţia fizică şi sportul. Concret, iată care sînt nedumeririle mele vizavi de sportul românesc.Mai precis de sportul de performanţă (performanţa aş pune-o în ghilim ele). Şi mult mai precis în legătură cu fotbalul, subiect de care nu mă prea ating.
în primul rînd - hai s-o luăm metodic - nu înţeleg cum de unii jucători de fotbal - din diviziile fruntaşe, pot să joace azi Ia Cluj, peste o săptămînă la Bistriţa, peste o lună la AEK-Atena şi peste 3 luni la R apid B u cu reşti (num ele proprii sînt evident fictive).
P entru un ju cător de handbal sau volei - din Divizia B sau campionatul judeţean şi care vrea să se transfere - de la o echipă la alta - sâ zicem de la Cîmpia Turzii - la Apahida - sînt necesare nenumărate forme birocratice. D e ce oare?
A poi antrenorii: azi la Bacău, peste o lună la Satu Mare, în sfîrşit la Reşiţa. Pentru nişte sume cu multe zerouri. Pe lună; un antrenor care de-abia leagă două vorbe Ia un interviu şi nu obţine nici un rezultat mare pe plan profesional, este remunerat cam cu sumă pe care o obţine un profesor universitar - filolog, medic,- sociolog - pe un an - doi - zece.
Arbitrii. D e ani şi ani de zile aceiaşi “ca v a ler i ai f lu ier u lu i” fac le g e a în
CIVILIZAŢIE Şl S P O R T
NU MAI ÎNŢELEG
’ IC!
campionatele noastre. Deşi s-a dovedit cu acte în regulă câ ei, cei cîţiva, cei “aleşi”, cei desemnaţi, fac greşeli - intenţionate sau (mai mult nu) - tot ei - sînt cei care “oficiază” săptămînă de săptămînă: Sau nu înţeleg cum de unii crainici sportivi, de la radio sau televiziune, rămîn încă pe “scaunele” de pe care transmit? Pentru că unii dintre ei - repet UNII - sînt insipizi, bâgâreţi, neştiutori,
sfă tu ito r i, r e c i, , l ip s iţ i de profesionalism, lipsiţi chiar de cunoştinţe sportive elementare, enervanţi, etc. etc.
A ş m ai putea am inti de preşedinţii de cluburi, despre m u lte le m atrap azlîcu ri petrecute cu diverse echipe dar - pur şi simplu - nu m ai am chef. N o i scriem , noi vorbim, noi criticăm. Şi ceilalţi îşi văd de treabă, m erg înainte, cu spor.
Spuneam, în titlul acestor rînduri, că nu m ai în ţeleg n im ic. N u e adevărat. Mă fac câ nu înţeleg. D e fapt înţelesul este unul singur, B A N U L . Şi acesta explică totul.
D o r in A L M Ă Ş A N POST SCRIPTUM . Cu jenă, ruşine şi
tristeţe semnalez şi eu ce au făcut - cred - alte publicaţii. Singurul nostru campion olim pie de box, marele N icolae Linca, după ani de zile petrecuţi în mizerie, a fost internat - prin m ia publică - într-o clinică din Alba- lulia. în timp cc unii sportivi de doi bani îşi cumpără automobile scumpe şi îşi construiesc vile.
PNTCD Gherla schimbă politica cu... sportulLa s fîr ş itu l a ceste i
săp tăm în i O rgan izaţia P N Ţ C D G herla o feră o sutprizâ plăcută amatorilor de sport. Pentru o zi, membrii partidului de guvernămînt uită de toate problem ele politice şi acordă o mai mare atentie mişcării si educaţiei
fiz ice (ce bine ar fi dacă aceste preocupări s-ar simţi zi de zi, nu numai ocazional). Duminică, în sala de sport a L iceu lu i T eo retic “Petru Maior” vor avea loc întreceri de volei, fotbal şi fotbal-tenis dotate cu “Cupa Unirii”. De a sem en ea , c e i m ai buni
şahişti sc vor întrece în cadrai unui interesant tumeu-fulger.
La aceste com petiţii vor participa e lev ii liceelor din localitate, dar şi foarte mulţi amatori de sport, trecuţi de prima tinereţe.
SZ. Cs.
2 8 n o i e m b r i e• La J.O. de la M elboume din
1956, o rd in ea pen tatlon iştilo r m oderni n-a fost stabilită după num ărul total al clasărilor lor în cele cinci probe (călărie, scrimă- spadă, tir, îno t, cros), ci după noua tabelă internaţională introdusă nu cu m ult timp înaintea jocurilor. Suedezul L ars Hali a reu şit a-şi ad judeca , din nou, t i t lu l o l im p ic , ap ă rîn d u -ş i întîietatea cucerită la J.O. de la H elsink i. E l a cum ulat .4.833 p u n c te fa ţă d e ce le 4 .774,5 , respectiv 4 .750 puncte totalizate de finlandezii O lavi M annonen şi V ăjn5 K orhoncn , care l-au u rm a t în a c e a s tă o rd in e pe podium ul de prem iere. în proba pe echipe prim ele trei locuri au re v en it în o rd in e fo rm aţiilo r Suediei, S.U.A şi F in lan d e i Pe p is ta de a tle tis m so v ie tic u l V la d im ir K u ţ a c îş tig a t cca de-a doua m edalie de aur, învin- gînd în proba dc 5.000 m cu un nou record olim pic de 13:39,6 min. Acesta a fost primul timp sub 14 min. obţinut pe această distanţă în istoria olimpiadelor!
2 9 n o i e m b r i e• Râmm înd tot la J.O. de la
M elboum e din 1956, în această zi fioretista clujeană O rbân Olga (devenită pc urină, după căsătoria sa cu poloistul dc la “Ştiinţa”, Szabo A lexandru , cunoscută sub num ele dc Szabo Olga), eleva renum itu lu i an trenor O zoray- S c h c n k c r L a jo s , m em bră a secţiei de scrim ă dc la “Progres u l” C lu j a d e v en it v icc- cam pioanâ în proba individuală dc floretă fem ei, după un baraj su s ţin u t cu b r ita n ic a G illian M ary Shccn, baraj cîştigat dc aceasta din urm ă. Locul III i-a re v e n it f ra n ţu z o a ic e i R endc G arilh c . LÂSZLâFr.
Turneul Campionilor de la Hanovraziuă a treia
n i.
i
S A M P R A S
S C R I E
T 0 R I E L A
O l f R A -• A fost şi ziua "le ilo r b ritanici" •
Joi, în ziua a treia a Masters-ului de la,Hanovra, Pete Sampras, la vîrstă de doar 27 de ani, a intrat definitiv în istoria tenisului mondial. Abandonul lui Marcelo Rios, singurul care, teoretic, l-ar fi putut detrona din vîrful ierarhiei computerizate ATP, i-a oferit americanului, scutindu-1 de em oţiile unei lupte directe, senzaţia ameţitoare pe. care ţi-o dă clasarea pe prim a p o z iţ ie a clasamentului ATP la finele celui de al şaselea an consecutiv, depăşind reco rd u l d eţin u t dc Jimmy Connors care, cinci ani Ia rînd, între 1974 şi 1978, a fost regele neîncoronat al tenisulu i m ondial. O luptă directă ar fi fost m ai m ult d ec ît interesantă pentru că avantajul lui Sampras fâţâ de R io s era dc num ai 33 de puncte.Locul rămas vacant în Alberto Costa -adou a rezervă care grupa albă, în urma joacă In Masters-ul de la Hanovra
abandonului chilianului M arcelo R ios, a fost ocupat de Alberto Costa (nr. 14 A T P ), care a şi jucat jo i cu G reg Rusedski în ceea ce s-a constituit „partida rezervelor”. Englezul a învins relativ uşor şi, personal, îl văd jucînd finala, deşi are
.handicapul unui meci mai puţin disputat, şi asta nu neapărat pentru că este posesorul celui mai rapid serviciu din
1 lume (239,5 km /h), ci că e s te unul
j dintre cei mai puternici jucători „indoor”. în cea la ltă partidă din cadrul grupei albe, Tim Henm an a trecut de A le x C o rretja asigurîndu-şi un loc în se m if in a le . L up ta pentru celălalt loc în sem ifin a le se v a da în tre R u se d sk i şi Corretja care îi vor în tîi n i p e H en m an , respectiv Costa, adică o partidă engleză şi o partidă sp an io lă , în
care nu p o t fi e x c lu s e „ ca lcu le le” determinate d e ... principiul prieteniei şi co -n a ţion a lită ţii. în cea la ltă grupă, Sampras-Kucera 6 -2 , 6-1 . înainte încă de a se disputa partida, Sampras era calificat şi lider al grupei, în vreme ce Kucera se consolase cu gîndul că părăsea masters-ul. A l doilea loc calificant se va decide între M oyâ şi(Kafelnikov, în meci direct. ...
Rezultatele zilei a treia:GRUPA ALB Ă ;* Henman-Corretja 7 -6 ,6 -7 ,6 -2 ‘* Ruscdski-Costa 7-6 ,6 -1 ;Clasament1. H enm an 2 4-1 4 p ' - -2. R usedski 1 2 -0 2p3 . Corretja 2" 3-3 2p :4 . C osta t 0 -2 Op ' ■GRUPA RO ŞIE ** Sampras-Kucera 6 * 2 ,6-1
, GRUPA RO ŞIE ;1. Sampras 3 6 4 ) 6p -2 , K afcln ikoy 2 2 -3 2p
M oya 2 2 -3 2 p '4 . Kucera 3 2 -6 Op
Cristian BARA /
12 sîmbâtă-duminică,28-29 noiembrie 1998 E C O N O M I A ADEVĂRULcBe C lu j
R a d u S ârb u a re v e n it pen tru c îteva z ile la C lu i
P r e ş e d i n t e l e F P S a a n u n ţ a t
o l e g e a p r i v a t i z ă r i i
r e v o l u ţ i o n a r ăRadu Sârbu, preşed intele C o n s iliu lu i de
Administraţie al FPS, a venit ieri la Cluj pentru trei zile . El spune că pentru a putea face această vizită a fost delegat din partea ţP S -u lu i la şedinţa Comitetului de Direcţie a FPS Cluj. întrebat cum comentează rezultatele recentului sondaj de opinie, în care majoritatea celor chestionaţi erau convinşi câ privatizarea celor mai multe societăţi s-a făcut prin fraude, Radu Sârbu a spus: „Este o stîngăcie a FPS-ului, pentru câ imaginea pe care şi-a creat- o e departe de realitate. Adevărul e câ lumea reţine numai eşecurile şi uită realizările. N u există pădure fără uscături, iar corecţia se v a face d in mers. Cazul Ncptun-Olimp este un exem plu că există voinţă în acest sens. Chiar dacă în acest caz neregulile au fost semnalate de presă, de regulă
acest lucru este realizat de funcţionari ai FPS-, ulu i” . Sârbu a anunţat câ, în prezent, se concentrează în vederea realizării unei noi legi a p riv a tiză r ii care va aduce „ m o d ifică r i revoluţionare”. Preşedintele FPS spune că a obţinut o serie de aprobări pentru iniţiativa sa şi speră că cel tîrziu în 17 decembrie să fie emisă o ordonanţă de urgenţă în acest sens. „Nu sîntem mulţumiţi de spiritul actualei legi pentru că se închide pe cazuri concrete. Are o manieră dirijistă de a conduce funcţionarul FPS pînă la ultimul pas. în plus, nu face referiri la lichidarea şi restructurarea societăţilor. Noua lege va fi mult mai permisivă şi deschisă. Ea va da funcţionarilor FPS o marjă de manevră cît mai mare” - a declarat R. Sârbu.
Referindu-se la afirmaţiile apărate în presă
potrivit cărora societatea grecească OTE nu are posibilitatea să plătească acţiunile cumpărate la RomTelccom, acesta le-a catalogat ca „aiureli”. Preşedintele FPS a spus că nu se pune problema ca grecii sâ nu poată plăti. El a adăugat câ OTE este o societate cu capital de stat, echivalentul RomTelecom în Grecia, care este în proces de privatizare. OTE s-a implicat şi în privatizările sim ilare din Bulgaria şi M acedonia şi este interesată şi de M oldova. Sârbu a mai spus că pînă la sfîrşitul anului vor fi privatizate BRD, Dacia Piteşti, Petromidia şi Banc Post, urmînd ca la începutul anului viitor să fie vîndute societăţile din Industria tutunului si aluminiului.
C ris tia n B E R IN D E A N Foto: Z E N O R.
în premieră. Expo-Poiaissa
TURDENII VOR AVEA TÎRGUL LOR
Camera dc Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj o rg a n izea ză în prem ieră o manifestare cxp.oziţionalâ la Turda. Este vorba de Tîrgul cu vînzare dc bunuri de consum Expo-Potaissa, care se va desfăşura între 18 -2 2 'decembrie. Manifestarea este organizată cu sprijinul direct al P rim ăriei m un ic ip iu lu i Turda şi al Expo Transilvania şi îşi propune introducerea acestui oraş în circuitul localităţilor carc găzduiesc astfel de evenimente, cu scopul dc a servi atît oamenilor de afaceri, cît şi consumatorilor din această zonă. Locul de desfăşurare al Expo-Potaissa va fi sala de sport a Grupului Şcolar-Industria Sticlei şi Construcţiilor de maşini. Organizatorii spun că au fost lansate invitaţii la peste 350 de firme, iar impactul a fost pozitiv. Conform acestora, la tîrg vor participa între 25-30 de firme ale căror standuri vor ocupa în jur de 250 mp. Fiind la prima ediţie, organizatorii acordă tarife reduse la spaţiile închiriate. Expoziţia va fi bine venită, în condiţiile în care zona Turda este cea mai afectată de şomaj, în spaţiul exterior al sălii de sport, Primăria Turda va organiza tradiţionalul Orăşel al copiilor, însoţit de activitâti specifice.
- O .C .B .
M inistru lFinanţelorsusţine încontinuaremajorareaaccize lor lacarburanţi
iMinistrul Finanţelor, Traian
D cccb a l R cm cş , su sţine în continuare proiectul dc majorare a a c c iz e lo r la carburanţi, m o tiv în d câ d c la u ltim a scu m p ire a preţurilor la carburanţi, din 3 martie 1998, şi pînă în prezent a avut loc dc fapt o ie ft in ir e a preţurilor la carburanţi determ inată dc
.deprecierea monedei naţionale.“Leul dc astăzi este un leu mai
pricăjit dccît leul din 3 martie. Deci acest produs (carburantul) s-a ieftinit’ , a declarat Remeş.
“Nu m:am împăcat şi nu mă îm pac cu existenţa preţurilor false pc piaţa românească”, a spus e l, explicînd câ preţurile fa lse în sea m n ă întotdeauna ammarca unor plăţi.
Preţurile false Ia alimente şi la importurile dc ţiţei au adus treceri pc datoria publică ale su m elo r c c trebuiau sâ f ie recuperate de Banca Agricolă şi Bancorex, a menţionat Remeş.
D c a se m e n e a , m in istru l F in a n ţe lo r a afirm at câ şi accizele la carburanţi s-ar putea calcula în lei, dc la 1 ianuarie 1 9 9 9 , c u p o s ib ilita tea reactualizării acestora trimestrial, aşa cum se va întîmplă în cazul accizelor la alcool, tutun şi cafea.
Facilităţile fiscale pentru investitori sînt numai necesare, nu si suficiente
D acă oportunitatea acordării- d e fa c il i tă ţ i fisca le - pentru investitori nu este contestată, în teorie, d e nimeni, modul în care aceste facilităţi vor fi suportate de bugetul pe 1999 va putea fi a p r e c ia t doar odată cu prezentarea proiectului de buget pentra anul viitor.
Atît m embrii Cabinetului, cît şi a n a liş t i i eco n o m ic i s-au declarat în repetate rînduri, în ultim ul an, în favoarea unor reduceri sau scutiri dc taxe pentra investitori, atîta vreme cît econom ia românească nu a fost susţinută de investiţii străine în p ro p o r ţia aştep tată , iar întreprinzătorii români nu au încetat să reclame politica fiscală dcscurajantă pentru capitalul autohton. Economia României nu este com petitivă, întrucît costurile de producţie sînt mari, d in c a u z a in su fic ie n ţe i investiţiilor în retehnologizare. P e de altă parte, investitorii stră in i a p rec ia ză m ai m ult facilităţile fiscale şi stimulentele acordate de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, considerînd câ în prezent este mai puţin rentabil să vină în România decît în alte ţări în tranziţie doritoare să atragă capital străin. Ceea c e . p o t e i p refera pe p iaţa ro m â n e a scă sîn t, c e l m ult, investiţiile de portofoliu, bazate pe speculaţii cu acţiuni, pentra că reticenţa generalizată faţă de pieţele în curs de dezvoltare, accentuată în ultima perioadă din cauza crizei financiare ruseşti, se
Napolact majorează preţurile la lactate
, Liviu Fodor, directorul com ercial de la Napolact, spune că de lâ 1 decembrie societatea v a fi nevoită să opereze o nouă majorare de preţuri la produsele sale, mai puţin la brînzeturi. Măsura se dato rează solicitărilor primite de la producătorii agricoli care acuză costurile ridicate pe care le au cu. an im a le le în p e r io a d a de iarnă. în consecinţă, Napolact va spori preţul de achiziţionare a laptelui cu 20 la sută. Fodor spune că această creştere a costurilor cu materia primă va a vea ca efect creşterea cu 6 -8 la sută a preţului produselor cu marca Napolact.
’ O .C .B .
manifestă cu precădere în cazul ţă r ilo r care nu o feră , în co m p e n sa ţie , stim u len te
. a d ecvate pentru in v e stiţ iile directe.
Problema care se pune este în ce măsură finanţele ţârii pot suporta efortul bugetar necesar pentru facilităţile fiscale recent a p rob ate , v atîta v rem e c ît ministrul Finanţelor s-a opus de Ia bun început oricărei reduceri de taxe şi impozite, considerată in a ccep ta b ilă în c o n d iţ iile serviciu lui ridicat de plată a
l d a to r ie i externe în 1 9 9 9 . R o m â n ia va treb u i sâ ramburseze, anul viitor, peste 2,2 miliarde dolari, rar posibilitatea de acoperire de pe piaţa externă a a c e s te i sum e prin a lte împrumuturi decît cel preconizat cu Fondul Monetar Internaţional este redusă.
L a adoptarea O rdonanţei priv in d in v estiţiile d irecte , Senatul şi Camera Deputaţilor au aprobat, recent, scutirea de im p o z ite pentru p ro fitu l re in v e stit , resp ectiv pentru , sumele din profit utilizate pentra modernizarea tehnologiilor şi extinderea activităţii societăţii. D e asem enea, sînt scutite de plata taxelor vamale şi a TVA- ului importului de bunuri care
-constituie aport în natură la capitalul social al unei societăţi, precum şi a achiziţiilor de pe
-piaţa internă de echipamente tehnologice, ee constituie active amortizabile. Pentra investiţiile ce se vor realiza în econom ie, în s o c ie tă ţ i nou crea te , care depăşesc 500.000 dolari (cu
.excepţia sectorului bancar), se vor acorda reduceri fisca le . A ceste reduceri pot ajunge pînă la 100 la sută, pe o perioadă de zece ani, pentra investiţiile mai mari de 50 milioane de dolari.
Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Rem eş, a afirm at că acordarea acestor facilităţi fiscale po a te condu ce la scă d erea veniturilor bugetare cu o sumă cuprinsă între 5.000 şi 12.000 de miliarde de lei. Remeş a spus chiar câ, în cazul în care vor fi adoptate facilităţile respective, R om ânia se va a fla “ într-o
situaţie nccontrolată'din punct de vedere economic”, putîndu-se ajunge la incapacitate de plată. Referindu-se la condiţiile de austeritate bugetară formulate în mod obişnuit de FMI pentru acordarea de îm prum uturi, ministrul Finanţelor a arătat că, “în perspectiva încheierii unui acord cu FMI, este necesară oprirea robinetelor risipei”.
M ai nou, în să , R em eş a afirmat că a identificat anumite su rse de ven ituri care vor contrabalansa in flu e n ţe le n eg a tiv e asupra b u g etu lu i, determ inate d e ap licarea măsurilor dc relaxare fiscală. El a precizat că va face publice aceste surse de venituri în m om entul prezentării L eg ii bugetului de stat pe 1999.
fn op in ia a n a liştilo r econ om ici, asem enea surse compensatorii ar putea proveni fie din instituirea unor noi taxe ş i im p ozite , în sp eţă a impozitului pe venitul global, fie prin majorarea unora existente, cel mai probabil a accizelor pe carburanţi. în lipsa unor noi surse de venituri, ar fi necesară reducerea cheltuielilor bugetare ş i , ev id en t, am eliorarea co n sid era b ilă a c o le c tă r ii veniturilor fiscale. Pe de altă parte, aceiaşi analişti spun că stim ularea in v e s t iţ ii lo r şi încurajarea unor noi afaceri pot majora veniturile bugetare, prin lărgirea bazei de impozitare.
Condiţia fundamentală pentra ca aceste facilităţi să aibă efect în eco n o m ie e s te în să ca investitorii şă vină în România în scurt timp. Iar ca investitorii sâ vină la timp, facilităţile fiscale sîn t num ai n ecesare , nu şi su fic ien te . Pentru că atractivitatea unei pieţe nu constă în “chilipirurile” pe caje le oferă investitorilor, ci într-un climat e co n o m ic unde prob lem a in f la ţ ie i a fo s t rezo lv a tă , deficitele externe au fost limitate,
-iar întreprinderile producătoare de pierderi au fost asanate. Adică un climat economic sănătos şi concurenţial - exact ceea ce nu are . România în momentul de fată.
D acă p riv a tiza re a s e încheie cu s u c c e s
T e rm o ro m a re şanse să se redreseze
Recent s-au încheiat probele de atestare a performanţelor pentru „ca za n u l de aburi supraîncălzit” de 25 tone/oră (19bar*380 grade Celsius) pe com b u stib il g a ze naturale, executat în premieră naţională de Termorom. Cazanul, realizat în 1997, e s te d e con stru cţie monobloc, ignitubular şi este dotat cu douâ tuburi de flacără, supraîncălzitor şi economizor de prelungire . A g reg a tu l este echipat cu instalaţie de ardere şi echipamente de automatizare de mare performanţă şi fiabilitate, im portate d in G erm ania. Proiectul, punerea în funcţie şi măsurătorile de atestare au fost efectuate de specialiştii unei alte firm e din Cluj. P robele de atestare au fost efectuate la beneficiar, SNP Petrom SA Bucureşti, Sucursala Arpcchim Piteşti, unde se mai află montat un cazan similar. Atestarea s-a făcut numai pe combustibil gaze naturale, urmînd ca o dată cu
existenţa combustibilului lichid rezidual de la rafinărie să se treacă la efectuarea probelor şi cu acest combustibil. în urma trecerii cu succes a probelor de atestare, sînt create condiţiile omologării cazanului şi trecerii Ia producţia de serie.Termorom a mai cîştigat o licitaţie cu două astfel dc cazane la Rotras Tumu- S cv er in , contractu l fiind abandonat datorită trecerii fabricii pe lista de lichidare.
loan Pascu, administratorul societăţii, spune câ în România nim eni altcineva nu produce cazane cu o capacitate mai mare de 10 tone, existînd cereri pentru produsele Termorom pe piaţa internă. în condiţiile în care privaţizarea societăţii se va încheia cu succes şi ţinînd cont câ dotarea tehnică este destul de bună, se vor crea premisele ca societatea sâ revină pe un loc de frunte între producătorii de cazane.
O.C.B.
t i ■ ■ ■ ■
sîmbătâ-duminică, f - i v )28-29 noiembrie 1998 V—/[a d e v ă r u l
d e C i m B U R S E - F I N A N T E - B A N C I
BURSA DE VALORI BUCUREŞTI2 7 n o i e m b r i e 1 9 3 8
ISimb ~ Denumiresocietat. I VN I Pr.med. I Var I Cump. I Vin;. 1 Pac. I Inch. I Val.totala IM) I Nr.trz'Categoria I (20 societati)
ALRBET# [alto s lati wARCBETSI tcşwesti
NVR#CMPBET#I pa sibiuELN#£|J | j£L£CTPCAPARATAJ BXURES'
EXC# [EXCELENT aupURESTIOIL ToiL TERMINAL CONSTANTAOLTBET* lOLTCHIMRM VAXEA ■\m IOTEUNOXTARGOVISTEPCLBET# jPOLJCOlOR BXURESTIASP# • H V M M ASTM RCWWA PIOE5T1
In fo rm a ţiile re fe ritoa re la Bursa de V a lo ri B ucureşti s i la P la ta de va lo ri m ob ilia re RASDAQ provin de Ia S.C, 1NTERDEALER CAPITAL 1NVEST SJL TeL 433212.
Piaţa mobiliară RASDAQ - 2 7 . 1 1 . 1 9 9 8S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u j
SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACT» VOLUMTOTAL VALOARETOTALA PREŢ MEDIU ÎNCHIDEREPRECEDENTĂPREŢ MAXIM PREŢ MINIM PREŢÎNCHIDERESA tC 0 \M X -1J « \'t 11 20O1/1 >180136960; 900 89Q WO 880 orocart CARTIMPEX-CJ 0.00 9 83525 158697500 1900 1900 1900 1900 1900grnd ORANDEMAR-CJ <1 s 1 1 ' 56460 148652600 2631 ' 2000 2700 7000 2000TEHP TEHNOFRIG - CJ -6 40 11 29338 129061400 4399 4/00 4400 3700 4000
* dobîndă se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînziior se comunică prin fax redacţiei pină la ora 12. -
Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR in data de 27.11.1998. DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN lei
S1IILING AUSTRIA 843,00DOLAR AUSTRALIA 6392,00FRAIVC BELGIA 287,00DOLAR CANADA 6583,00FRANC ELVEŢIA ^ 7l9i,00MARCA GERMANA 5928,00COROANA DANEMARCA 1559,00FESETAS SPANIA 69,69MARCA FINLANDEZA 1950,00FRANC FRANŢA ‘ 1768,00lira stf;klinA 16702,00lirA italia 5,99VEN JAPONIA,, 82,22GULDEN OLANDA 5258,00COROANE NORVEGIA 1348,00ESCUDOS PORTUGHEZ v 57,79COROANE SUEDIA < 1241,00DOLAR SUA 10087,00ECU 11652,00*>ST 13983,00I g AUR (preţ în lei) . 95896,00
Cursuri ia casele de schimb valutar din Glui-Napoca în data de 27.11.1998
VALUTA CUMPĂRARE
S SUA
OM
10.250
6.080
ViNZARE
10.500
6.180
14 sîmbătă-duminică,28-29 noiembrie 1998 P A G I N A C U T I N E R I A D E V A R U L j
c f l e |
Potrivit unui comunicat al Durex, remis redacţiei noastre, un sondaj realizat la nivel naţional pentru a marca Ziua Mondială de Luptă împotriva SIDA, la 1 Decembrie, arată câ majoritatea românilor fac dragoste ignorînd avertismentele privind pericolul contactării virusului H IV . Cercetările comandate dc. Durex (singurul producător global de prezervative) evidenţiază că mai puţin dc 6 Ia sută dintre români, atît bărbaţi, cît şi femei, se gîndcsc la acest virus atunci cînd fac dragoste. Pe de altă parte, sondajul relevă faptul că în practicarea sexului protejat tinerii români urmează tendinţa globală de a devansa segmentele de vîrstă mai înaintata - în special cci peste 40 de ani - care ignoră în mai mare măsură posibilele pericole.
în timp ce 26 Ia sută dintre tinerii de 16- 19 ani au declarat că folosesc prezervativul ori dc cîte ori fac dragoste, doar 6 la sută dintre cei de vîrste cuprinse între 40 şi 45 de ani au spus că procedează astfel. “Este îmbucurător că tînâra generaţie acordă atenţie
mesajului care îndeamnă la practicarea sexului protejat şi că ia măsuri pentru a se apăra atît pe ei înşişi cît şi pe partenerii lor. îngrijorător este faptul că generaţia mai în vîrstă pare sâ nu fie preocupată de virusul H IV şi de S ID A ”, a declarat Karl Burkitt, directorul regional al Durex România.
, întrebaţi ce schimbări au făcut în stilul lor de viaţă pentru a. nu se îmbolnăvi de S ID A , doar 8 la sută dintre români, indiferent de.vîrstă, au spus că şi-au redus numărul de parteneri sexuali. Doar 5 la sută au declarat că atunci cînd îşi aleg metoda anticoncepţională consideră că protejarea împotriva virusului este factorul cel mai important. în schimb, aproape fiecare a cincea persoană intervievată a spus că îşi alege partenerii cu mai multă grijă. “în timp ce mulţi oameni par a f i într-adevâr conştienţi de mesajuî care recomandă sexul protejat, există încă un număr mare de persoane care îşi asumă riscuri.inutile” - susţine Karl Burkitt. “Este absolut necesar
ca fiecare sâ aibă acces la educaţie sexuală de calitate, astfel îneît să poată deveni conştient de riscurile pe care şi le asumă atunci cînd nu se protejează”.
Acest sondaj independent a fost realizat simultan în 14 ţări şi a constat în interviuri faţă în faţă cu aproximativ 10.000 de adulţi activi sexual - sc mai adaugă în comunicat.
Notă. Durex a fost selectat ca prezervativul oficial al celei de-a douăsprezecea Conferinţe Mondiale SIDA, care a avut loc în iunie 1998 la Geneva. La conferinţă au participat 12.000 de delegaţi din peste 120 ţări. în timpul evenimentului, Durex a prezentat rezultatele unui sondaj internaţional, realizat prin paginile Web, din care rezultau progrese însemnate în limitarea răspîndirii virusului HIV/SIDA. Rezultatele arată că 7 din 10 utilizatori ai Intemetului consideră că ar trebui să existe măi multe lecţii on-line despre sexul protejat. Pagina de Web a Companiei Durex (www.durex.com) oferă sfaturi în 20 de limbi diferite.
L U M E A L U I P J T I C O TPornind de la ideea parcurilor
de distracţii existente în toate •ţările dezvoltate ale lumii, pentra a pregăti copiii de vacanţa de iarnă, pentra a deconecta părinţii de stresul provocat de problemele sărbătorilor de iama şi pentra a le reaminti bunicilor de zilele tinereţii, Radio Cluj, Expo -Transilvania şi Vitrina Felix Media şi-au propus să îşi unească eforturile şi să contribuie la realizarea unui eveniment unic pentru oraşul nostru. Pe parcursul a 10 zile, mai precis din 4 pînă în 13 decembrie, în fiecare zi între orele 12 şi 22, în incinta Com plexului ' EXPO TRANSILVANIA, în paralel cu* cea de-a V-a ediţie a Tîrgului cadourilor de iarnă se vor desfăşură numeroase activităţi distractive:
; • un parc de d istracţii (maşinuţe, căluşei, trenuleţ, flippere etc.) asigurat de C ircul Helios din Bucureşti;
• show-uri zilnice de la o ra 17, pe o scenă special amenajată , cu participarea unor solişti sau formaţii îndrăgite (Ro-mania, Silvia Dumitrescu, Ducu Bertzi, Florin Săsărman, Adrian Enache, Talism an, .Hop şi n o i, Cybemetica, Mărţişorul, teatrele de păpuşi Puck şi Ţup, corul Junior VIP, formaţii ale Palatului Copiilor şi ale Şcolii Waldorf);
• zilnic vor avea loc jocuri şi concursuri în jurul unui superb pom de iarnă, iar cei mici vo r primi cadouri dc la Moş Crăciun;
• zonă specială dedicată sponsorilor şi colaboratorilor, care vor oferi participanţilor numeroase surprize.
M.TRIPON
M o d a lită ţi de’ stim ulare a m o tiva ţie i şcolare
totalitatea mobilărilor interne ale conduitei înnăscute sau dobînăite, conştiente sau inconştiente, simple trebuinţe biologice sau idealuri abstracte” - este definiţia pe care Al. Roşea o dă acestui concept. Ca urmare, pentru desfăşurarea unei acţiuni cu randament maxim este nevoie de existenţa unei motivaţii optime, motivaţiile externe- (prea puternică sau prea slabă) puţind avea influenţe negative asupra randamentului activităţii, in general.
în contextul preocupărilor • Inspectoratului Şcolar al judeţului Cluj şi ale unităţilor dc învâţămînt cu privire Ia aplicarea reformei învăţămîntului, între m odalităţile eficiente dc informare a publicului asupra proiectelor dc reformă şi a actelor normative (diverre tipuri dc reglementări, ghiduri dc implementare etc.), sc înscrie şi elaborarea unor matcrialc-suport la clasă, carc fac ca paşii tot mai hotârîţi ai reform ei învăţămîntului să se resimtă la toate nivelele, dcclanşînd reacţii şi producînd efecte, între care regăsim şi noul sistem de evaluare şi notare din ciclul primar, unde s-a renunţat la notă în favoarea calificativelor. Com plem entar, psihologii Centrului Judeţean dc Asistenţă Psihopcdagogicâ din cadrul I.S J. Cluj au.elaborat şi difuzat în reţeaua şcolară un material- suport psihopedagogie, vizînd c o n ţin u tu ri şi metode de stimulare a motivaţiei şcolare, în special a celei intrinseci, afective, pozitive, în condiţiile m odificării sistemului de evaluare şi notare în c ic lu l: primar - ne spunea dl prof. Mircea Breaz, inspector şcolar general adjunct la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj. Este, aşadar, vorba despre cîteva modele de acţiuni şi forme de evaluare carc vor m otiva şcolarul pentru învăţare şi obţinere de rezultate bune, sursă de satisfacţie şi condiţie a integrării şcolare. . .
M ateria lu l este destinat învăţătorilor şi profesorilor care predau la clasele primare, dar,
deopotrivă, şi tuturor celor interesaţi. E l cuprinde o ofertă de metode activ-participative (prob lem atizare , modelare, lu c ră r i experim entale , o b s e rv a ţia , p ro iec tu l), de fo rm e de organizare a a c t iv ită ţ i lo r de în v ă ţa re (individuale diferenţiate şi de g ru p , concursuri, serb ări re c a p itu la tiv e , ac ţiu n i extraşcolare complementare), ca şi modalităţi dc introducere a componentelor ludice (jocul de mişcare, distractiv, didactic, de perspicacitate, jocul dramatizare sau cel dc rol). S-a insistat, de asemenea, asupra modalităţilor de recompensă externă imediată sau periodică, cu variante foarte mobilizatoare şi tentante, asupra d e zv o ltă rii ab ilită ţilo r de evaluare/autoevaluare şi, în aceeaşi măsură, asupra formării şi dezvoltării capacităţilor dc decizie . M a fe r ia lu l o feră e x e m p lific ă r i, m o d a lită ţi concrete de stim u lare a m otivaţiei şcolare, atît sub aspectul conţinutului, cît şi al m eto d ic ii aferente. S în t p re ze n ta te , 'de asemenea, efecte psihologice scontate pentra fiecare gen de activitate, dintre care unele fiind general valabile, favorizînd dezvoltarea tră ir ilo r 'a fe c tiv e stenice, a stimei de sine, a abilităţilor de relaţionare, de comunicare, a c a lită ţ i lo r vo lun tare, a d e p r in d e r ilo r m otrice , intelectuale şi de conduită, a spiritului de independenţă, de coippetiţie, a capacităţilor de decizie, a sistemului de valori. Se va acorda astfel un sprijin re a l în autocunoaştere, autoevaluare, autoacceptare, asistînd şi influenţînd pozitiv fo rm a re a p ersonalită ţii copilului. Toate acestea pe un fond de confort psihic, strecurînd în activ ita tea de învăţare mom ente de relaxare, dc destindere, necesare şi benefice.
Toţi cei interesaţi se pot adresa direct conducerilor unităţilor de învâţămînt sau coordonatorului C .J .A .P .P ., prof. consilier Steliana Eliade, telefon I.S.J. Cluj - 194672; 431771/Fax 192832 sau telefon C.C.D. Cluj -193945.
M ic h a e la B O C U
GRUPUL FOLCLORIC “COLINDIŢA” DIN GHERLA SE PREGĂTEŞTE PENTRU SĂRBĂTORI
Cunoscutul grup folcloric “Colindiţa” al Liceului Teoretic “Ana Ipătescu” din Gherla, condus de apreciata solistă de muzică populară Marinela Zegreanu-Istici (învăţătoare la această şcoală cu vechi. tradiţii) se pregăteşte deja în vederea sărbătorilor de iarnă. Repertoriul formaţiei vocale a elevilor gherleni cuprinde obiceiuri şi tradiţii legate de cele două mari sărbători de Ia sfirşitul anului.
La inyitaţia Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Muzeului Satului din Bucureşti, mesagerii folclorului de pe Valea Someşului Mic vor prezenta două spectacole în capitală. De asemenea, talentaţii copii gherleni vor participa şi la înregistrări radio. Grupul folcloric “Colindiţa” va fi însoţit la Bucureşti şi de cunoscutul instrumentist Constantin Istici, îndrumătorul formaţiei.
SZ. Cs.
CERCUL DE KARTURI • PRINTRE CELE MAI ÎNDRĂGITE CERCURI ALE CLUBULUI COPIILOR GHERLA
Pînă la căderea prim ei zăpezi, printre cele mai frecventate c e rc u ri tehnico-aplicative din cadrul Clubului Copiilor Gherla se află şi c e l de karturi. De prim ăvara pînâ toamna tîrziu, m icii “ automobilişti” a u o activitate continuă. Cei 180 de elevi care frecventează cercul s e “antrenează” zi de zi pe aleile parcului sau în jurul stadionului.
Clubul dispune doar de patru karturi, construite prin forţe p ro p r i i şi întreţinute cu m ultă măiestrie şi pricepere de micii “şoferi” . In prezent, în cadrul Clubului Copiilor din Gherla funcţionează 12 g r u p e de karturi, organizate pc categorii de vîrstă. Membrii cercului partic ip ă cu regularitate la concursurile organizate pe plan judeţean. Din l ip s ă dc bani, însă, copiii nu-şi pot permite să se înscrie şi la com petiţiile ce au loc la nivel naţional. Aşadar, la Gherla, Cercul de karturi d e I a Clubul Copiilor resimte şi el criza financiară prin care trece ta ra .. .
SZ. C s .
F U L Q C .K L 3 KAsociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi
Români (ASCOR) - Filiala Cluj-Napoca intenţionează organizarea celei dc-a treia ediţii a Festivalului naţional dc cultură şi spiritualitate FILO CALIA, în perioada 3-9 decembrie. în cadrul festivalului sînt programate conferinţe, lucrări tip simpozion,
expoziţii, concerte, liturghie arhierească, agapă. Dintre invitaţi amintim pe IPS Daniel al M oldovei, IPS Ioan de A lba, IPS Bartolomeu Anania, părintele Constantin Galcriu, acad. Virgil Cândca, acad. Al. Duţu, acad. Al. Zub, Sorin Dumitrescu, Grigore Lese, Coral Madrigal ş.a. Proiectul este sprijinit financiar de DJTS Cluj.
M . T R IP O N
CONTINUA ÎNSCRIERILE ÎN TABflRA DE SCHI
Vă reamintim că Palatul Copiilor Cluj- Napoca organizează, în perioada 7 decembrie 1998 - 30 ianuarie 1999, cinci serii de tabără pentru elevi şi preşcolari la cabana proprie de la Muntele Bâişorii. Seriile dc tabără sînt următoarele:
• seria I: 7-14 decembrie - preşcolari;• seria a Il-a: 14-21 decembrie - preşcolari;• scria a IlI-a: 21-28 decembrie - elevi;• seria a IV-a: 4-11 ianuarie - preşcolari;
' ; seria a V-a: 23-30 ianuarie - elevi.înscrierile se fac la secretariatul Palatului
Copiilor (str. Gh. Bilaşcu nr. 23, tel. 19-57- 65, 19-62-40), zilnic, între orelc9-14. Preţul unui bilet este 340.000 lei (transport, cazare, masă). (M .T .j
’Xt,
t-r" ;d
ntiir¥. Peisaj de vacanţă din Alp.i Foto IN-Press
FUNDAŢIA “ANDREI MUREŞANU” DIN
DEJ ÎMPLINEŞTE DOI ANI DE LA ÎNFIINŢARE
Sâptămîna trecută a avut loc şedinţa Consiliului Director al Fundaţiei “Andrei Mureşanu” din D ej, care a aprobat materialele pregătite în vederea adunării generale convocată, Ia doi ani de la înfiinţare, pe data de 2 decembrie.
Din proiectele activităţii viitoare am reţinut: cursuri de informatică pentra elevi şi cadre didactice; orc de educaţie sanitară; premii pentru elevii cu rezultate bune la învăţătură şi participanţi la olimpiadele şcolare, concursul dc matematică “Dumitru Tigancta”, concursuri de creaţie literară în lim bile română, engleză şi franceză, concursuri dc istorie, fizică şi chimie; cursuri de limba germană; un curs de dans clasic; concerte educative pentru elevi; cursuri de iniţiere în afaceri; acordarea de burse pentru forme superioare de pregătire etc.
Este un program meritoriu, care vine în completarea procesului instructiv-educativ şi a vieţii culturale a oraşului Dej, în sprijinul atît al elevilor, cît şi a tuturor celor care doresc să-şi completeze şi să-şi perfecţioneze pregătirea.
D an M A R Z A
PROIECTE PEARH 1998- CÎTEVA EXEMPLE
Momente de catharsis (vîrsta 14-18 ani)-Ungaria:
Tineretul modem, crescut cu filme, de groază, comedii, film e de acţiune şi calculatoare, nu mai este capabil să savureze arta adevărată.. Sâ protestăm împotriva acestui lucru! Spuneţi-ne o poveste despre cum aţi fost vreodată puternic impresionaţi de o operă de artă (o poezie, o bucată muzicală, o pictură etc.). Amintiţi-vă cînd aţi simţit: “Iată pentru ce este arta!”. Să-ţi schimbe sentimentele, viaţa; să te facă să te gîndeşti Ia lucruri importante; sâ te ajute în momentele grele; să-ţi dea speranţă şi putere; să creeze din tine o persoană diferită, mult mai valoroasă. '
Locul meu natal (vîrsta 5-18 ani) - Argentina:
Locul unde trăim este marcat de o serie
de evenimente istorice, artistice şi culturale care îl fac unic. Propunerea noastră este de a descrie locul vostru natal şi de a citi despre cel descris de alţii. Scopul nostru este de a admira şi face cunoscută diversitatea culturală care există în cadrul celor care participă la proiect prin intermediul discuţiilor generate între şcolile din diferite ţări.
Flori şi simboluri (vîrstă - nelimitat) - România:
Din timpuri foarte vechi, florile âu avut locul lor în viaţa oamenilor primind diferite sensuri în funcţie de simbolurile şi foloasele lor. Să încercăm sâ găsim împreună cîteva din simbolurile lor, legende despre flori, rolul lor în vindecarea diferitelor boli. Sâ vedem cum ne pot ele face viaţa mai frumoasă şi ce putem face pentru a le
proteja. Elevii pot trimite şi poezii sau • poveşti despre flori, desene, picturi şi
fotografii. Se încadrează în curriculum la următoarele discipline:' literatură, artă, biologie şi ştiinţe sociale.
Acest proiect se doreşte a fi o imagine ideală pentra secolul .XX I; vizualizîndu-şi ideile, participanţii vor prezenta felul în care se imaginează pe ei şi lumea noastră în secolul viitor. Se dau următoarele teme: Omul şi tehnica, Omul şi multimedia; Omul şi informatica; Omul şi locul său de muncă; Omul şi prietenii săi, Omul şi casa lui etc.
Unul lingă altul (vîrsta - nelimitat) - SUA: ' .
Portretul fiecărui copil se aşează “unul lîngă altul” într-o expoziţie internaţională de opere de artă realizate de copii de şcoală elementară din întreaga lume. Participanţii vor sta în picioare unul lingă celălalt şi îşi vor da mîinilc cu toţii într-o interconectare de portrete a comunităţii noastre virtuale.
O i s i i r i o ş l iaceşti necunoscuţi care stau la noi in casă• în goana lor după bani, proprietarii de locuinţe iau cei mai dubioşi chiriaşi •
Din cauza lipsei de locuinţe, cei care au mai multe imobile pot alege chiriaşi dintr-un număr din ce în ce mai mare de solicitanţi. Chiriaşii sînt o sursă de venit considerabilă, dar -alegerea lor ar trebui făcută cu mai mult discemâmînt. Două cazuri recente, pe care le-am întîlnit la Tribunal, sînt exemplare în acest sens. . - ■
fn primăvara acestui an, C.D. a închiriat o garsonieră mobilată unui cetăţean care părea serios şi care a plătit în avans pe un an de zile. C.D. era mulţumit câ a primit banii şi, liniştit şi-a văzut de treburi. M ai dădea din cînd în cînd telefon la chiriaş, dar afla că totul e în regulă. Garsoniera era: bine pusă la punct, mobilată şi dotată cu aparate electro- casnice. După şase luni de la încheierea contractului, C.D. se., întîlneşte cu un vecin de bloc la garsonieră. Acesta îi spune că.F.R.; chiriaşul, îi vinde într-o veselie lucrurile din casă. . Disperat, ojnul se duce sâ vadă despre ce este vorba'. în garsonieră îi răspundea ecoul. Chiriaşul vînduse aproape tot ce se putea. A fost trimis în judecată pentru infracţiunea de abuz de încredere. . -
Un alt caZj întîmplat cu ceva timp în urmă, are o istorie mai ciudată. In principal, aceeaşi poveste: un tip îi închiriază altuia un apartament. Primind banii în avans, cel care a închiriat nu-şi face probleme. Numai că, după un timp, se trezeşte cu... alţi chiriaşi. îi ia la întrebări şi află că oamenii sînt de fapt proprietari. Chiriaşul, vînduse între timp apartamentul altor persoane. Pentru această infracţiune a fost trimis doi ani în puşcărie. Tipul însă este liber acum deoarece şi-a' făcut analizele şi s-a constatat că suferă de SIDA. Boală care nu se poate trata în sistemul penitenciar. A r fi posibil ca respectivul să-şi caute acum o chirie...
\ Corina GĂMAN
SchimfcMde
In tenţii banc exista, num aiB
borfaşii nu prea vor sâ în ţe leag ăLa Penitenciarul Arad a avut'
loc un reuşit schimb de experienţă, la care au participat m em brii compartim entului probaţiune şi reabilitare socială din închisorile Arad şi Gherla, în aceste două penitenciare serviciile de probaţiune au dobîndit deja o vastă experienţă, activitatea de reabilitare şi reinşerţie socială a deţinuţilor caracterizîndu-se prin rezultate - foarte bune. în cadml schimbului
! de experienţă din municipiul de pe malul Mureşului, s-au discutat cele mai actuale probleme cu privire Ia programele speciale de reabilitare socială aplicate de
cele două servicii de probaţiune şi modalităţile de îmbunătăţire a întregii activităţi socio-educative din unităţile respective. Tot cu această ocazie s-au dezbătut şi programele speciale de terapie de grup aplicate cu deţinuţii-minori şi căile de rezolvare a problemelor de reinşerţie socială a delincvenţilor.
Cu ocazia schimbului de experienţă de la Arad au fost, relevate principalele obiective cu privire la asistenţă şi m onitorizare . în vederea reintegrării socio-profesionale a deţinuţilor după liberare.
’ ‘ SZ. Cs.
I j o M x d e . . . e r u e iFantezia hoţilor nu are limite. în goana după bani ş i ... avere,
mulţi caută noi modalităţi şi căi de a face rost de ceva valoros.Moldovan loan din Cluj-Napoca (30 ani) are vechime în domeniul
furtului. Se poate lăuda şi cu fapte mai puţin obişnuite. împreună cu alţi inculpaţi, el a sustras plăcuţe de aluminiu de pe crucile unor moţminte fUnerare. Au fost prinşi şi condamnaţi la 3 ani de temniţă întunecată.
SZ. Cs.
P c x a v l n t d e o n o a r e . . .
i I
I ( B p
- Instinctele moştenite de la rudele noastre apropiate, animalele, trebuie din cînd în cînd înfrînate.Dacâ nu...poţi fi trimis în judecată pentru viol, de exemplu. Doi indivizi din Dej au violat astă vară o tînără dc 20 de ani; ieri, unul dintre ei s-a prezentat în faţa instanţei de judecată. Incredibil de docili sînt aceşti oam eni în- faţa judecătorului! Fata a cerut daune morale în valoare de 4 milioane de lei.
- U n lăutar îşi plimba, tot ieri, femeia şi vioara prin sălile Tribunalului Cluj. Cu femeia, am înţeles, dar cu vioara, ba.
. - Un avocat grizonat spunea deunăzi la o cafea unei colege, bănuim noi, că cică clienţii nu ar merita să fie motiv de zîzanie între colegi. Este adevărat, dar totuşi mare încredere îşi pune omul în avocat atunci cînd are vreunnccaz!
-Un bătrîn, prezent în instanţă ca parte vătăm ată in tr -o infracţiune de tîlhărie, râspupde întrebării judecătorului cu privire la cum a fost jefuit: “Aproape - cu forţa“...
- Domnul G. Rus este acuzat de abandon fam ilia l. Judecătoarca î l întreabă de ce n-a plătit pensia alimentară obligatorie celor doi copii ai săi. Inculpatul răspunde: “Din cauza mamei lor, care este o hoaţă şi o escroacă şi a vîndut apartamentul fără să-mi zică mic. Ea are bani mai mulţi ca mine...”
S o ra n a M O D R E A In a M A N
M.-are în jur de 40 dc ani şi este unul din beneficiarii .serviciilor prestate de Fundaţia Estuar care se ocupă în principal dc reintegrarea socială a persoanelor cu probleme de sănătate mintală. îmi manifest dorinţa să stau de vorbă cu M. Mi se permite acest lucru. Trebuia să depăşesc anumite prejudecăţi care ar fi putut să-mi modifice atitudinea în faţa lui M, despre care mi s-a spus cam cu jumătate de gură că ar suferi de schizofrenie. Cei din fundaţie evitau pe cît posibil să eticheteze oamenii cu carc intrau în legătură, în temeiul unui egalitarism justificabil... şi al confidenţialităţii. M. se bucură să mă cunoască şi sâ îmi vorbească despre cl. Este supărat pe mamă lui, vrea sâ se căsătorească şi îi este teamă de singurătate: Se simte bine Ia Estuar, dar îl cam, enervează J. Un voluntar al fundaţiei îl apostrofează că nu ■ îmi răspunde la întrebări. Da, a vrut sâ se angajeze ca gunoier său măturător dar, deşi îl cunoaşte pe şefu, nu a avut succes cu insistenţele sale. A dat anunţ la matrimoniale, dar încâ nu şi-a găsit pe nimeni; va mai , încerca.
Cei din fundaţie îmi spun că M. este unul din cele mai grave cazuri ale lor, dar că ei, în general, consiliază şi încearcă să ajute pe oricine ar suferi chiar şi de o mică nevroză. Mesajul lor este clar: tratamentul medical acordat acestei categorii -de persoane nu este suficient. Aceştia au nevoie de un suport şi de o înţelegere a colectivităţii în care trăiesc. Familia celui suferind trebuie şi ea sfătuită şi ajutată. Oricine pe parcursul vieţii- întîmpină dificultăţi ce pot avea urmări pe plan psihic! Problemele de adaptare, dramele din familie, lipsa banilor, a perspectivelor sînt tot atîtea cauze/vechi cit lumea, ce pot genera tulburări la nivelul psihicului.
Misiunea fundaţiei, spun cei de
la Estuar, este aceea de a „oferi soluţii comunitare şi alternative viabile adulţilor cu probleme de sănătate mintală, pentru- reintegrarea lor îh comunitate”. D-na Adina Vancea, responsabila proiectului din Cluj, a declarat că Punctul de Contact Estuar Cluj este un club social care oferă consiliere, posibilităţi dc petrecere a timpului liber (cerc foto, literar artistic, grupuri de discuţii sociale), acces-la presa cotidiană, mici excursii şi, nu îtj ultimă instanţă, posibilitatea de a savura un ceai sau o cafea în compania unui prieten care ştie să te asculte.
Fundaţia Estuar a dezvoltat în Bucureşti un Centru Social care, potrivit documentaţiei primite din partea organizaţiei, este contactat anual de peste 10.000 de persoane, este proprietarul a 4
bolnavii mintali erau consideraţi la un moment dat vrăjitori, posedaţi de diavol. Sînt doar oameni suferinzi ce poate câ au nevoie de noi mai mult dccît denotă.simpla aparenţă. Citeam undeva că, conform unei concepţii magice, nebunul vede ceea ce omul de rînd nu poate sâ vadă şi depăşeşte obişnuita înţelepciune.
STAREA MINŢIISpitalul de Psihiatrie Cltij.
Atmosferă calmă. Pe coridoare, cadre medicale, studenţi, pacienţi. Caut pe cineva care să îmi ofere informaţii de specialitate în legătură cu specificul bolilor mintale, cu problemele şi nevoile cu care se confruntă pacienţ/âi spitalului.
Bolile psihice se împart în două categorii mari, nevroze şi
au nevoie de structuri plăcute, recompensantc, o astfel de structură ar putea fi o organizaţie non-guvernamentală în genul Estuarului”.
Persoanele cu probleme de sănătate mintală diagnosticaţi ca atare, sînt vulnerabili de aceea medicii recomandă ca aceştia să nu fie daţi afară intempestiv de
' la locurile lor de muncă, faptul în sine putînd genera traume ireparabile pentru ei.
Care ar fi portretul unui medic psihiatru?, m-am întrebat şt am întrebat specialistul. „Alegerea specialităţii de psihiatrie poate avea două motivaţii: o oarecare înclinaţie spre problematica bolilor psihice sau speranţa că problemele personale pot fi rezolvate, echilibrul psihic poate fi restabilit dacă îl descoperi pe celălalt.” Examenul pe care un
locuinţe protejate în care sînt găzduiţi 12 locatari, editează o revistă lunară concepută integral de persoane cu probleme de sănătate mintală. Respectul pentru celălalt, pentru demnitatea umană şi egalitatea şanselor pentru toţi membrii comunităţii sînt concepte vehiculate de către Fundaţia Estuar: • -
A-1 asculta; a-I înţelege pe cel de lîngă tine sînt adevăratele mijloace de a te înălţa pe tine şi nu în ultimul rînd de a-ţi reevalua poziţia în această societate plină de incertitudini. Boala este o realitate a vieţii de zi cu zi, de la simplele dureri de dinţi pînă la cele mai cutremurătoare maladii incurabile. Problemele de sănătate mintală sînt şi ele boli, în sensul strict medical al cuvîntului. Bine ar fi să nu ne întoarcem în Evul Mediu cînd
psihoze, ne informează d-na doctor Ioana Micluţia, primele fiind considerate de o mai mică gravitate; ambele, atît nevrozele, cît şi psihozele pot fi, în urma tratamentului medical, fie ameliorate, fie complet vindecate. Persoanele suferinde • de asemenea maladii nu pot şi nu trebuie să fie considerate „altfel” de bolnavi sau, şi mai grav, persoane cu un comportament agresiv. Ei nu sînt infractori pentru simplul fapt că suferă de o boală psihică. Agresivitatea pare a fi un atribut al persoanelor „normale”(vezi agresivitatea din spaţiul privat, familial). ' '
„Vrem să mutăm Psihiatria din «cetate» în comunitate”, ne spune d-na doctor Ioana /Micluţia: „aceşti oameni - (pacienţii spitalului) sînt izolaţi, solitari, ei
absolvent de medicină trebuie sâ îl susţină la finele facultăţii pentru a putea să îşi aleagă specialitatea este un test grilă. Această modalitate de examinare nu scoate de fel în evidenţă calităţile pe care un medic psihiatru trebuie să le stăpînească, ne spune d-na doctor Micluţia.
P E R S O A N A IN T E R Z IS ĂPunerea sub interdicţie
judecătorească - măsură discriminatorie sau măsură de protecţie. Eticheta socială de care se „bucură” persoana cu probleme de sănătate mintală nu are nici o relevanţă în planul juridic. în acest domeniu lucrurile stau destul de clar, termenii „discernâmînt”, „responsabilitate” au alte valenţe şi sînt folosite cu mare atenţie.
(De altfel limbajul juridic în general propune o circumscriere exactă â .sferei noţiunilor pe carc lc utilizează). Orice individ, persoană fizică arc, potrivit Legii civile, o capacitate, mai exact o aptitudine generală şi abstractă dc a avea drepturi şi'obligaţii. Capacitatea de exerciţiu se referă la facultatea persoanelor dc a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii prin încheierea dc acte. juridice. Instanţa judecătorească poate dispune în. unele situaţii, pentru o categorie anume dc persoane punerea sub interdicţie a acestora, măsură de protecţie instituită • în favoarea celor carc datorită alienaţici sau debilităţii mintale sînt lipsiţi de discernămîntul necesar pcnlru a se îngriji de propriile interese. Termenul discernămînt desemnează, in limbajul juridic, puterea omului dc a-şi reprezenta corect consecinţele juridice aje manifestării sale de voinţă. în cazul în carc instanţa hotărăşte punerea sub interdicţie a persoanei ce nu îşi poate ocroti interesele, .• aceeaşi instanţă procedează Ia numirea unui tutore caro. să se ocupe dc drepturile şi obligaţiile persoanei interzise. Actul legislativ care se ocupă de această problematică este Decretul 313/1954. -
în cadrul Spitalului de Psihiatrie există un serviciu de asistenţă socială care se ocupă mai cu seamă de drepturile pacienţilor, urmărind ca acestea să fie respectate întru totul.
**»Unul din ziarele locale atrăgea
atenţia la un moment dat, cu o ştire „bombă”, că o tînără „a înnebunit subit”. Urît din partea lor sâ anticipeze gestul medical de diagnosticare. Cuvîntul în sine: „nebun” nu are decît o conotaţie peiorativă, fără nici o semnificaţie medicală sau ştiinţifică. Persoana în cauză are dreptul să conteste la fel de public ştirea pentru â-şi apăra onoarea şi demnitatea.
Andreea MOSORA
ONORATĂ INSTANŢĂ
*r >
* *-'/ „l “t■** j : 4 1
£«** «s'-4
• O f, of, doamna preşedintă! Cum stau cu aici, pc banca acuzaţilor, şi ăla cu mustaţă, brunetu’ dc la uşă, c liber?! Câ ăla m-a-nvâţat “meserie”.
O voce dip sală:- Lasă mă, “cioroiulc”, câ
meseria c brăţară de aur.- O fi! Dar pînă una alta, a
mea e de oţel.***
• “Susţineţi că lovitura aplicată v-aspart timpanele. Atunci cum aţi auzit câ inculpatul vă înjură?
- Dar ce? Eu nu vedeam câ mişcă buzele?!
- Şi asta înseamnă neapărat că vă adresa injurii?!
- Dacă mi-ar fi spus vorbe de dragoste, n-ar f i scrîşnit aşa.”
-***• - încă de cînd ne-am mutat
în oraş, am lichidat-o pe soacră- mea.
- Repetaţi vă rog!- Vreau să spun câ i-am
transformat averea în bani şi i-am depus în contul meu îa bancă.
sîmbâtâ-duminică,28-29 noiembrie 199816' U L T IM A O R Ă
„ dar prostis a s aProşti, dar mulţi? ________________urmare din pagina 1
câ nu are şanse de succes). Duşmănia dintre Petre Romşn şi Adrian Severin nu are nici ea la origine o duioasă grijă faţă de soarta ţării. Fractura din PUNR se întemeiază pe aversiuni umorale intre diverşii capi ai partidului. Apariţia a trei curente în PNŢCD nu semnifică altceva decît revolta unora împotriva autorităţii discreţionare a altora.
fn astfel de situaţii, alegătorii - care Văd că ţara merge într-o ■ direcţie proastă fără să aibă nevoie de statistici, de subtile analize micro şi macroeconomice, de constatări şi previziuni despre cum se mânîncă globalizarea, euroregiunile, trilateralele etc. - dau cu barda de-a valma în toată clasa politică. Or fi avînd ei dreptate cînd fac o asemenea generalizare? in principiu nu: nu putem nega existenţa unor politicieni cinstiţi, ba chiar a unor oameni politici adevăraţi. Numai câ număml acesta este mic, iar eficienţa lor - nulă. Explicaţia~ PDSR, PUNR şi PNR că au intrat în grevă parlamentară pentru a nu mai fi puşi in oala comună a clasei politice dezavuate în bloc nu stă în picioare. Pentw că, totuşi, au lost la guvernare, iar dacă au pierdut alegerile din cauza dorinţei de schimbare dovedeşte câ ceva, totuşi, nu mergea cum trebuie pînă în noiembrie 1996. Că acum merge şi mai râu e doar. o consolare. Simplul fapt că CDR încă are un număr mare de simpatizanţi dovedeşte că românii preferă să sufle-n iaurtul PDSR-ului, chiar dacă între timp s-au fript cu Ciorbea.
Desigur, sondajul de opinie are relativitatea lui. Un astfel de sondaj nu poate arăta starea reală a ţării, ci doar felul cum este ea percepută. Dacă ar fi sâ dăm crezare optimismului unor guvernanţi, cum că au făcut, au dres, iar de acum ne va merge şi mai bine, ar trebui să le reproşăm cel puţin câ nu sînt capabili să-şi convingă alegătorii. In realitate, aceştia au dreptate. Englezii îl au pe “A fi sau a nu Pi". Românii - pe "Mulţi, dar proşti, sau Proşti, dar mulţi". La asta trebuie să se gîndească orice om politic - chiar şi politicienii.
Ocupaţia de bază a consilierilor' în şedinţa de joi a fost datu-n bobi, atunci cînd a fost vorba de a alege între asocieri şi licitaţii pentru acordarea anumitor spaţii. Uneori, dorinţa de a aduce venituri serioase la buget păleşte dacă intervin anumite jocuri dc interese, fapt recunoscut chiar de unii consilieri.
Dintre cele opt proiecte propuse, doar două au trecut ca asocieri, două ca licitaţii, iar restul au fost respinse. Asocierile aprobate (cu un artist plastic şi o farmacie fitosanitară) nu aduc venituri prea mari, cotele de asociere lunare fixate fiind de 150.000 de lei, respectiv 500.000 de lei. După îndelungi deliberări, s-a optat pentru licitaţii în cazul paţinoarului din Gheorgheni şi al unui spaţiu de pe strada Horea nr 5. în suprafaţă de 933,12 mp. în ambele situaţii au existat mai multe oferte, care mai de care mai tentante, consilierii fiind puşi în dificultate în momentul alegerii'. De aceea, ei au considerat drept salvatoare departajarea ofertanţilor printr-o licitaţie. -
în două dintre proiectele de . asociere dezbătute erau implicaţi direct sau indirect unii consilieri. Unul avea ca obiect un teren din vecinătatea lui Expo Transilvania, pe care se prevedea punerea în funcţiune a unei picte
agroalimentare. Proiectul a fost contestat de unii consilieri, care au precizat câ pe acel teren Expo Transilvania are de gînd sâ se extindă. Directorul societăţii Expo Transilvania, consilierul Ioan Avram, s-a abţinut să aibă vreo intervenţie pe acest subiect sau să voteze.
Cel mai mare scandal a fost pentru spaţiul din P-ţa U nirii nr. 26 (în prezent ocupat de magazinul Dorna). în acest, caz războiul s-a dat între reprezentanţii PRM şi PNL din Consiliu. Unul dintre întreprinzătorii interesaţi de acel spaţiu pentru amenajarea unui magazin cu produse dietetice este consilierul PRM, Mihai Năstase, asociat unic şi administrator al societăţii Medical Balneara Cevi SRL. Contracandidatul său a fost firma „liberală" Conis SRL. Susţinătorul înfocat al firmei Conis a fost consilierul PNL Ioan Deac, care a pus la dispoziţia colegilor desfăşurătorul de la Registrul Comerţului. Din acest act reieşea câ’ firma, înfiinţată în 1991, nu are activitate din 1994. Consilierul Năstase s-a simţit lezat „faţă de afrontul adus şi ponegrirea firmei" şi l-a atenţionat câ-i va cere satisfacţie. Susţinătorii înfocaţi ai lui Năstase au fost noii membri PRM, Eugen Pop, Ioan Marincscu şi primarul Gheorghe Funar. Cei
doi consilieri au pledat în favoarea dieteticilor, folosind la adresa adversarului expresii nu tocm ai potriv ite . în ciuda consumului imens de energie, proiectul a căzut, nefiind întrunite 21 de voturi nici în cazul asocierilor, dar nici pentru organizarea unei licitaţii.
L u m in iţa P U R D E A
P r im ă r ia i n i t i a z âBac ţiu n i d a p r in d e re a in frac to rilo r
• începe sezonul furturilor de brazi... •
Sesizată de cetăţeni, Direcţia de Control a municipiului Cluj-Napoca a efectuat razii în cimitire şi în spaţiile verzi cu brazi. S-a depistat un caz de tăiere ilegală'a unor brazi şi arbuşti ornamentali pe strada Detunata nr.3, în apropierea magazinului Mercur. Primăria atrage atenţia câ asemenea lapte infracţionale se sancţionează cu amendă’ conform legii, iar cei găsiţi vinovaţi vor fi obligaţi să suporte toate cheltuielile necesare înlocuirii brazilor şi arbuştilor distruşi.
în urma altei acţiuni iniţiate de Primărie, în data de 26 noiembrie a fost prins în flagrant un copil de ţigan, de 12 ani, care fura fiori din cimitir. Copilul preda florile furate lui Csino Vasile, domiciliat pe strada Moldoveanu nr. 14, ap.'25, Ciuj-Napoca. Acesta îi dădea copilului suma de 20.000 de lei pentru florile furate, ceea ce reprezintă mai puţin de 20 la şvtă din valoarea reală.. Csino folosea florile la confecţionarea de coroane, pe care le revindea în pieţele din oraş. Minorul a fost dus de poliţie la Central de minori, iar Csino Vasile a fost amendat conform Legii 12/1990.
I .M .
încercarea moarte n-are
Primarul a vrut să păcălească C.L. propunînd un proiect cu... premii pentru salariaţi
* în decembrie începe restituirea premiilor acordate ilegal, anterior • •între proiectele existente joi pe ordinea de zi
a CL, unul a sfidat de-a dreptul bunul simţ.Acesta se referea la acordarea unor premiifuncţionarilor Primăriei cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun. Cuantumul acestora era fixat la jumătate din salariu. Conform declaraţiilor unor consilieri, suma care ar fi revenit capilor executivului ar fi avut şase zerouri, pentru că un director are un salariu în jur de 4,5 milioane de lei (2,5 milioane salariul de bază+sporari+saiariul de merit-cît jumătate din cele de bază). De data aceasta, consilierii au sesizat ridicolul şi au exclus proiectul din
ordinea de zi. Această încercare de intrare în legalitate a premiilor de sărbători, vine după avertizarea primită de la Curtea de Conturi care a dispus recuperarea cadouriîe băneşti făcute de Paşti şi de Crăciunul Trecut. Ca urmare, funcţionarii trebuie să restituie cu mic cu mare sutele de mii sau milioanele primite o dată. Şeful suprem trebuie să returneze bugetului peste două milioane de lei. Pentra a-şi scoate paguba, primarul a iniţiat o hotărîre prin care măcar acum să poată păstra premiul primit. Dar, ghinion!
L.P.
Pm M
i
Ca preşedinte FPS. Radu Sârbu cîştiga mai puţin
De cînd a fost uns preşedinte al Consiliului de . Administraţie al F.P.S. Bucureşti, Radu Sârbu n-a venit decît de două ori acasă. Dacă acum a venit într-o minivacanţă, prima întoarcere acasă a fost făcută în fugă. Sârbu a fost prins de frig în Capitală şi a venit Ia Cluj după haine de iarnă. Soluţia cumpărării altor confecţii nici n-a intrat în discuţie deoarece, ca preşedinte al FPS, Radu Sârbu cîştigă mai puţin decît ca director al Direcţiei teritoriale Cluj a F.P.S.
Păi dacă-i aşa, atunci să-i dea un premiu domnul Sorin Naş, care are leafă mai bună! Măcar să-şi cumpere un... sfeter. K
Ideea fixâConsilierul local Molnos Lajos are deja un proces
intentat de Funar, care-i cere, pentru calomnie,. 21 miliarde de lei daune. în şedinţa de joi, seara tîrziu, consilierul UDMR a constatat cu voce tare că primarul are o idee fixă legată de APO. Lui Funar nu i-au convenit cotele moderate fixată pentru asocierea CL cu APO, fapt ce l-a făcut să insiste pe tema dată. Cum Molnos a făcut o remarcă ireverenţioasă, cum că primarul are o idee, fixă, acesta i-a cerut satisfacţie, punîndu-l să-şi ceară scuze. Molnos s-a executat ascultător, dar nu înainte de a-i spune primarului că pentru astfel de „ofense” el ar fi putut fi acţionat în judecată de peste 100 de ori.
Ţârânoii-s tot mai mulţiDupă dispariţia agrarienilor, în politichia românească
a rămas doar un partid ţărănist. Ceea ce nu înseamnă că nu sînt destui ţărani în partide! Dimpotrivă. Pe zi ce trece, ţărănoii devin tot mai numeroşi!
filo, sană nevasta!Consilierii locali încearcă din răsputeri să-şi salveze
imaginea, mai cu seamă că din punctul de vedere politic puterea li se topeşte. Horia Uioreanu, preşedintele ultimei şedinţe a cavalerilor mesei ovale din Sala de sticlă, nu are celular şi nici nu tolerează indisciplina telefonică a altora. Enervat de apelul de pe celularul colegului său Ioan Deac, preşedintele l-a mustrat verbal. Spăşit; acesta i-a spus preşedintelui Uioreanu: "Scuzâ-mă, dar m-a sunat nevastă-ta!"
Tăcere cumpăratăUn virulent redactor şef a încasat, în 1995, o sumă
consistentă de dolari (25.000) pentru a înceta campania de presă dusă împotriva unei bănci care tocmai începuse să alunece' pe tobogan. Se zice că Neluţu (preşedintele adică) a plătit suma, după o negociere Vîrtoasâ. Minunea tăcerii a durat trei zile, pentru că înţelegerea nu s-a referit şi la timp. Timpul le şterge, însă, pe toate, iar descurcăreţul redactor şef a ajuns director şi temut lider de opinie.
Rima zilei: fica, lame şi... chiloţide dame
Autorul acesteia este proaspătul consilier PRM Ioan Marinescu, care şi-a exersat plastica expresie în susţinerea afacerii amicului său, Mihai Năstase. Farmacistul Marinescu a militat pentra produsele dietetice vîndute prin firma lui Năstase, nu pentru cele ale firmei liberale Conis. Noii colegi ai lui Năstase n-au avut spor!
Cin ministru cherchelitSosit în patria ţuicii de prune, un ministru s-a ospătat
şi cu bucate, şi cu tărie, fără să se ferească de mass- media şi de masele populare. Cum demnitarul cel cu chef a devenit vesel, jovial, binevoitor şi cu umor, nu s-a supărat nimeni, câ doar oameni îs şi miniştrii.
Dintre loji aleşii clujenilor, au binevoit să apară doar Păcurariu (PD) şi Lăpuşan (PDSR)C, N. S. Cartel Alfa a convocat, ieri seară,
parlamentarii Puterii şi Opoziţiei la o discuţie al cărei scop a fost obţinerea sprijinului acestora pentra o listă de revendicări care conţine şase puncte. Cartelarii au cerut anularea Ordonanţei de Urgenţă rir. 39 din 17 noiembrie, care „afectează puternic veniturile populaţiei", corelarea preţurilor cu veniturile salariale, creşterea alocaţiei salariale pentru copii
. şi corelarea cuantumurilor acestora cu costurile pentru creşterea şi educarea lor. O propunere interesantă a fost adoptarea de urgenţă a Legii tribunalelor muncii, pentru rezolvarea rapidă a conflictelor de muncă. De asemenea, sindicaliştii au pus în discuţie şi adoptarea unor măsuri pentru subvenţionarea agriculturii, precum şi adoptarea Legii răspunderii ministeriale.
La întîlnirea cu reprezentanţii Cartelului Aifa au luat parte doar deputatul PDSR Alexandru Lăpuşan şi Iuliu Păcurariu, deputat PD de Cluj. Păcurariu a declarat că respinge cererile sindicaliştilor pentra cei de-a! 13-lea salariu şi iniţiativa sindicaliştilor de a nu coborî nivelul salariului proporţional cu profitul intreprinderii şi cu cantitatea de muncă. Argumentaţia a fost bazată pe faptul că, în cazul în care România nu încheie contractul de stand-by cu FMI, va ajunge în imposibilitate de plată fiindcă nu
va putea achita datoriile externe scadente în 1999, în valoare totală de două miliarde de dolari. Păcurariu a acuzat şi patronatul că a cedat la presiunea sindicaliştilor. Cartelarii au fost profund nemulţumiţi de „prestaţia" deputatului PD şi nu le-a trecut „supărarea” nici cînd Păcurariu i-a invitat la discuţii luni, la ora 13. Deputatul PDSR Alexandru Lăpuşan a declarat că este de acord cu toate revendicările sindicaliştilor şi, mai ales, cu acordarea salariului cu numărul 13. Sursa .de finanţare pentru acordarea acestui salariu ar fi, în opinia sa, afacerile guvernamentale din ultimii ani cum ar fi: Ţigareta, Megapower, acoperirea prin ordonanţe de urgenţă unor afaceri făcute pe timpul guvernării Roman, cupoanele agricole, maşinile de lux în sistem leasing, etc. V A. M .
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Quj- Napoca, înmatriculată !a Oficiul Registrului Comerţului judeţului Quj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER C H IO R E A N U (redactor şe f adjunct); MARIA SÂNG EO RZAN (redactor şe f adj unct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28,- E-maH:adevcj@ m ail.dntc j.ro
S ecretar de redacţie: Horea PETRUŞ
Tel/fax: 19.74.18
E ven im en t, P o lit ic 19 .74 .9 0 , S o c ia l, Econom ic 19 .75 ,07 ; S p o rt: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 S u bredacţia T u rd a : tel/fax; 31.43 .23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 TIPARUL EXECUTAT IA Garamond
