S T E N O G R A M A...S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 10 octombrie 2018 S U M A R 1....

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 10 octombrie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Ioan Stan (PSD) – declaraţie politică având ca temă Mecanismul de Cooperare și

Verificare aplicat României;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Cui îi este teamă de Jandarmeria

Română?”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Primarul Florin

Nidelea din comuna Clejani este un gardian discret al propriilor promisiuni”;

- Ion Hadârcă (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „Mecenatul Marii Uniri – Vasile

Stroescu”;

- Traian Băsescu (fără apartenență la grupurile parlamentare) – declaraţie politică având ca

temă gazele naturale din Marea Neagră;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Iașiul în sărbătoare! Hramul

Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei!”;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Necesitatea unor măsuri

legislative pentru ameliorarea situației persoanelor vârstnice și reducerea dificultăților din

sistemul de îngrijiri paliative”;

- Roxana-Natalia Pațurcă (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Absenteismul este un

semnal transmis de români către întreaga clasă politică”;

- George-Edward Dircă (USR) – declaraţie politică având ca temă referendumul pentru

revizuirea Constituției privind redefinirea familiei;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Cum se apără democrația

în România”;

- Ion Ganea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reducerea TVA pentru turism, cea

mai importantă măsură de sprijinire a turismului românesc din ultimii 20 de ani”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Eșecul referendumului

este eșecul democrației din România”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Coaliția de guvernare

PSD-ALDE continuă dezvoltarea de programe și alocarea de fonduri pentru pregătirea

tinerilor la locul de muncă”;

5

- 2 -

- Gabi Ionașcu (fără apartenență la grupurile parlamentare) – declaraţie politică având ca

titlu „Guvernul a mințit țăranii în scandalul pestei porcine africane”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Nu dați vina pe lilieci!”;

- Gheorghe Baciu (fără apartenență la grupurile parlamentare) – declaraţie politică având ca

temă interimatul asigurat de doamna Rovana Plumb la conducerea Ministerului Educației

Naționale.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 37

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 15 – 20 octombrie a.c. 39

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European

și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare – COM(2018) 476 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Consiliului de instituire

a Instrumentului european pentru securitate nucleară, care completează Instrumentul

de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională pe baza

Tratatului Euratom – COM(2018) 462 final;

- Proiect de hotărâre asupra Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane – COM(2018) 339 final;


Consiliului privind instituirea unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor –

COM(2018) 387 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul

de coeziune – COM(2018) 372 final;


Consiliului de instituire a Programului InvestEU – COM(2018) 439 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și

al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind

investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în ceea ce

privește cooperarea cu Parchetul European și eficacitatea investigațiilor OLAF –


- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 389/2012 privind cooperarea administrativă în domeniul

accizelor în ceea ce privește conținutul registrului electronic – COM(2018) 349 final;

39

- 3 -

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și

al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 596/2014 și (UE) 2017/1129 în

ceea ce privește promovarea utilizării piețelor de creștere pentru IMM-uri –



Consiliului privind informațiile electronice în cadrul transportului electronic de

mărfuri – COM(2018) 279 final;


European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a

frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și

vizelor – COM(2018) 473 final;


European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru securitate internă –



European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru Azil și Migrație –

COM(2018) 471 final.

5. Dezbaterea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru

modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009

privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

(L392/2017)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

51

6. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul

sănătăţii şi pentru completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.

(L427/2018)

(Retrimitere la Comisia pentru sănătate publică.)

53

7. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 61/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind

asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. (L468/2018)

53

8. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 349/2002

pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. (L389/2018)

55


Guvernului nr. 67/2018 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

57

- 4 -

nr. 66/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării şi

producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice şi antidoturi, în vederea asigurării

protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei. (L474/2018)

10. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 391 din Legea nr. 95

din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. (L578/2018)

59

11. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului. 63


Guvernului nr. 70/2018 pentru stabilirea unor măsuri privind imobilul „Sala Palatului” şi

pentru modificarea unor acte normative. (L477/2018)

64


Guvernului nr. 72/2018 pentru stabilirea unor măsuri privind finalizarea lucrărilor de

intervenţie pentru creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe din cadrul

Programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe,

aprobat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009

privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. (L479/2018)

67

14. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii

cooperaţiei agricole nr. 566/2004. (L407/2018)

69

15. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind instituirea zilei de 14 septembrie –

Ziua Naţională a Constructorului. (L405/2018)

72

- 5 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 10 octombrie 2018

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Doina-Elena Federovici, vicepreședinte

al Senatului, înlocuită de domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistați de

domnii senatori Ion Ganea și Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 10 octombrie 2018,

conducerea fiind asigurată de Doina-Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii

senatori Nicu Fălcoi și Ganea Ion, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90

de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Stan Ioan, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta

declarația politică. Se pregătește domnul senator Salan Viorel.

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața tuturor!

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu siguranță încă ne aflăm sub imperiul sentimentului indus de prestația premierului Viorica

Dăncilă în plenul Parlamentului European acelora dintre noi pentru care valorile definitorii ale

poporului român le sunt călăuzitoare, sentimentul demnității și al dreptății, al curajului de a spune

lucrurilor pe nume, chiar dacă acest nume nu gâdilă prea plăcut anumite urechi, deprinse să audă doar

acorduri totale și necondiționate. Este cu adevărat timpul ca și România să fie auzită când are de spus

lucruri la care statutul de țară europeană ne dă dreptul și, mai ales, România are dreptul de a primi

răspunsuri la întrebările pe care le pune, are dreptul de a cere să fie tratată, în circumstanțe clar

asemănătoare, cu aceleași unități de măsură ca și alte state europene. Iar întrebările pe care România

le-a pus clar și în plenul Parlamentului European, prin vocea primului său ministru, sunt de primă

mărime, de maximă importanță.

Am ales să-mi fac știute astăzi opiniile în legătură cu Mecanismul de Cooperare și Verificare,

atârnat de gâtul României în chiar anul aderării României la UE, și trebuie să fac măcar câteva

precizări.

- 6 -

În condițiile în care nu există o definiție unanim recunoscută în cadrul UE a conceptului „stat

de drept”, a devenit un clișeu afirmația că în România ar avea loc un asalt al Guvernului și al

Parlamentului asupra statului de drept. Dar niciun înalt funcționar UE, niciuna din instituțiile sale nu

au fost în măsură să precizeze care text de lege, care măsură politică, care gest al Guvernului român

susține această afirmație.

Pe de altă parte, sesizările României pe lângă Comisia Europeană în legătură cu derapaje ale

statului de drept și violări ale drepturilor omului în numele luptei împotriva corupției nu au primit nicio

cooperare din partea Comisiei, așa cum ar fi obligația sa reieșită din MCV, Comisia girând astfel

aceste derapaje. Sau, poate, instituțiile europene nu au respectat prevederile MCV-ului știind că acest

document abundă de inexactități, inexactități care, deși au fost mereu sesizate de România, nu numai

că nu au fost corectate, dar nici măcar nu au fost consemnate. La fel, solicitările României ca în cadrul

MCV-ului să se facă precizată poziția europeană în legătură cu imixtiunea anumitor instituții în actul

de justiție, cu fenomenul justiției selective și șantajul sistematic asupra procurorilor și judecătorilor.

Nici pomeneală ca rapoartele MCV să facă vreo referire la așa ceva. Dar nu putem să nu constatăm că

șefii acestor instituții care au comis abuzuri, potrivit propriilor declarații, magistrații care au acceptat

să lucreze pe baza informațiilor și indicațiilor primite de la aceste instituții și necunoscute acuzaților au

fost lăudați și decorați de către state membre UE. Cum se poate înțelege și admite așa ceva? De ce

rămâne numele experților care au redactat rapoartele MCV cu privire la România un mare secret? Este

aceasta o manifestare a transparenței declarate una din valorile noastre comune?

Sunt peste 10 ani de aplicare a MCV-ului în România. Având în vedere ineficiența de care a dat

dovadă pe întreg acest parcurs, suntem îndreptățiți să ne întrebăm, așa cum a făcut premierul nostru, în

ce fel a apărat MCV-ul drepturile cetățenilor români, cine a furnizat datele și a omis, din neglijență sau

rea-credință, realitățile românești care au stat și vor sta la baza acțiunilor Guvernului român.

Sau avem serioase motive să credem că regia ce a guvernat ședința – mă refer la nerespectarea

regulilor de procedură – ascunde cu bună știință nevoia unor state membre de a adopta Propunerea de

Regulament al Comisiei Europene și al Parlamentul European nr. 136/2018, care se referă la protecția

Uniunii Europene în cazul unor deficiențe grave de nerespectare a statului de drept în statele membre,

aceasta însemnând ca accesul la fonduri europene în acele state membre UE în care se constată aceste

deficiențe să poată fi suspendat, retras, chiar în situația proiectelor actuale care se află deja în derulare,

sau aceste state membre să nu mai poată accesa alte fonduri.

Chiar dacă până la punerea în aplicare a unei astfel de mașinații va mai trece o vreme, chiar

dacă aceste temeri vor rămâne doar niște temeri, cred că nu ar trebui să ne mai abatem de acum încolo

de la poziția cucerită de doamna prim-ministru și nu ar mai trebui să îngăduim a fi tratați altfel decât

- 7 -

cu același respect cu care am dovedit că tratăm Uniunea Europeană, în care suntem, cu certitudine,

parte cu drepturi egale.

Vă mulțumesc.


Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel. Se pregătește domnul senator Marciu

Ovidiu-Cristian-Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.


Declarația politică ce am să o prezint azi am intitulat-o „Cui îi este teamă de Jandarmeria

Română?”.

Sunt militar de carieră, am fost jandarm timp de peste 35 de ani, și cunosc cât se poate de bine

ce dificultăți am întâmpinat mereu în acțiuni și în misiunile de intervenție. Am urmărit cu atenție tot ce

s-a întâmplat în legătură cu mitingul din 10 august, de la anunțarea organizării lui și până acum. Ceea

ce am constatat vizionând evenimentele transmise în direct, dar și înregistrările video realizate la fața

locului a fost o intervenție graduală din partea jandarmeriei în raport cu acele persoane care se

manifestau în mod deliberat violent și a căror activitate a dus în final la forțarea intrării în curtea

Guvernului, scoaterea a doi jandarmi din dispozitiv și sustragerea unei arme. Acestea sunt lucruri de o

gravitate extremă în termenii ordinii publice și ai siguranței naționale, pentru că vorbim despre un asalt

asupra Guvernului României. Rămân convins că intervenția jandarmeriei la momentul respectiv a fost

doar în sensul asigurării ordinii publice.

Însă mărturisesc sincer că nu înțeleg cum s-a ajuns ca în urma evenimentelor din 10 august anul

curent să se desfășoare în prezent trei anchete în paralel: una este realizată de către Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a doua – de către Secția Parchetelor Militare și cea de-a treia –

de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism București. De

ce este nevoie de atâtea anchete și anchetatori? Nu cumva avem în față, de fapt, o încercare de

intimidare a Jandarmeriei Române?

De la începutul acestui an, Jandarmeria Română a desfășurat peste 21 000 de misiuni de

asigurare a ordinii publice. Dintre acestea, forțele de jandarmi au fost implicate în asigurarea ordinii

publice pentru peste 2 200 de acțiuni de protest. La niciuna dintre aceste acțiuni nu a apărut niciun fel

de problemă, doar la manifestația din 10 august anul curent din Piața Victoriei. Aceeași instituție din

sistemul de siguranță națională și ordine publică a gestionat fără reproș peste 2 000 de evenimente

similare, dar a fost nevoie de un singur protest cu evenimente… elemente atipice ca să fie puse sub

- 8 -

semnul întrebării competența, profesionalismul, dedicația tuturor jandarmilor. Revin și întreb: cui îi

este teamă de Jandarmeria Română?

În ceea ce privește planul legalității, una dintre concluziile importante care se desprinde în

urma celor întâmplate este aceea că Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor

publice trebuie neapărat actualizată și pusă în concordanță cu realitatea în care trăim. De aceea, se

impun cu necesitate efectuarea unei analize preliminare atente și extinse a circumstanțelor în care s-au

produs evenimentele din 10 august, identificarea lacunelor în cadrul legal actual și eliminarea lor.

Pentru că, se pare, avem noi tipuri de proteste: avem proteste foarte bine organizate, dar fără

organizatori, avem proteste anunțate cu mult timp înainte, dar fără să fie asumate de nimeni, avem

proteste care se desfășoară în locuri în care nu sunt stabilite și reglementate de lege.

Desigur, nu doresc să fiu acuzat că fac apologia intervenției în forță, dar nu pot să nu constat,

privind situațiile asemănătoare din alte țări, că forțele de ordine acționează acolo de o manieră mult mai

radicală. A fost cazul recentelor proteste violente de la Bruxelles sau al celor de acum câteva săptămâni de

la Barcelona. Dar, din câte cunosc, în Spania, Italia, Franța, Belgia sau Portugalia legislațiile sunt mult mai

stricte decât legea românească când este vorba despre echilibrul între libertatea cetățenilor, dreptul lor de a

protesta și obligația forțelor de ordine de a menține și asigura ordinea publică.

O contribuție foarte utilă și salutară, în același timp, la adoptarea unei legi cât mai bune ar

putea avea și instituția Avocatului Poporului, în sensul de a cerceta, armoniza legislația națională cu

toate prevederile europene în vigoare în acest moment, cu un accent deosebit asupra instrumentelor

juridice de prevenire a violențelor.

Nu în ultimul rând, actualizarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea

adunărilor publice reprezintă, după părerea mea, o prioritate, dar trebuie să fie în mod obligatoriu în

concordanță și cu pachetul de legi referitor la siguranța națională.

Jandarmii au fost și sunt mereu în serviciul cetățenilor, fie că ne referim la evenimentele

sportive și culturale sau la intervenții în cazul calamităților naturale, salvând vieți omenești și bunuri

materiale. Activitatea lor s-a bucurat mereu de admirație și respect, iar prestigiul instituției a depășit de

mult granițele țării. De aceea, consider că tot acest efort legislativ trebuie nu numai să asigure cadrul

legal necesar, dar și să ofere Jandarmeriei Române posibilitatea de a fi ceea ce a fost mereu – o

instituție de bază a statului de drept român.

Senator Viorel Salan, Circumscripția nr. 22 – Hunedoara

Vă mulțumesc.


Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Grupul parlamentar al

PSD. Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

- 9 -

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Mulțumesc.

Doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Primarul Florin Nidelea din comuna Clejani este un gardian discret

al propriilor promisiuni”.

Despre comuna Clejani, din județul Giurgiu, se știe că a devenit faimoasă în România și în

lume prin Taraful de la Clejani și muzica lor autentică.

Alte povești interesante ne spun că tot la Clejani a trăit și a rămas în istoria locală marele

filantrop Mișa Anastasievici, bogatul maior sârb, depus în cripta de sub Biserica din Clejani, care

agonisise o avere uriașă din comerț câtă vreme 74 de corăbii ale sale transportau pe Dunăre sare din

ocnele românești. La Clejani a ridicat un palat, prima școală de meserii de la noi, prin care, peste 30 de

ani, a întreținut pe cheltuiala sa mai bine de 30 – 32 de bursieri și 100 de externi. A construit în stil

gotic o biserică prevăzută cu ceas austriac, case pentru săraci, pentru familii nou întemeiate, cărora le

dăruia boi, pământ și bani, a ridicat pe Neajlov o moară de apă. A înălțat la Belgrad un palat cu 365 de

camere, dăruit ulterior statului sârb și care astăzi este clădirea Universității din capitala Serbiei. Palatul

de la Clejani este o copie a acestuia la scară mai mică. Gheorghe Tăttărescu, marele artist, i-a pictat

palatul și biserica, iar la balurile sale veneau orchestre de la Viena, încercând să reediteze la Clejani

grandoarea vieții de la Curtea Imperiului Austro-Ungar. La Clejani aducea oameni de vază ai timpului,

precum Regele Carol I, pe care îl transportase clandestin cu vaporul său la Calafat, Maiorescu, Orăscu,

Zalomit, Eufrosin Poteca, Tell, Simion Marcovici, Scarlat Popescu și alții. A împrumutat statul român

cu bani, iar la o expoziție agrară desfășurată în epocă la Paris a reprezentat și a câștigat locul III pentru

România cu inovațiile sale.

După Revoluție, și în special în anul 2008, cea mai importantă personalitate locală rămâne

actualul primar, Florin Nidelea, din partea Partidului Social Democrat, aflat deja la al treilea mandat.

În 2016, Florin Nidelea a câștigat alegerile pentru funcția de primar la Clejani cu 80,98%, având

alături 11 consilieri locali ai PSD și 2 consilieri de la PMP. Prelua în 2008, la primul mandat, o

comună săracă, în care 430 de persoane beneficiau de ajutor social, cu tradiție în muzică și agricultură

de subzistență pe cele circa 5 000 ha de teren arabil cât are comuna, mulți romi fiind renumiți

confecționeri de mături, cu case mici, pipernicite, parcă împietrite în timp. Școala de la Sterea nu mai

avea nici ferestre, nici acoperiș.

În 10 ani, comuna Clejani, din județul Giurgiu, a beneficiat de cele mai mari investiții în

infrastructură pe fonduri europene și guvernamentale. Florin Nidelea și-a pus pregnanta amprentă

- 10 -

asupra acestei comune și a adus în Clejani sistemele de apă și canalizare, a transformat la standarde

moderne cele șase clădiri de școli și dispensarele din comună și a asfaltat aproape 21 km din drumurile

comunale.

Prin PNDL al guvernării PSD-ALDE și PNDL 2, comuna va finaliza modernizarea drumurilor

de interes local și în satele Clejani, Podu Doamnei și Neajlovu, având un buget prevăzut de 10,9

milioane de lei, de altfel acesta fiind pentru primar obiectivul principal al acestui mandat. În acest fel,

nutrește speranța că mulți dintre tinerii comunei acum plecați peste granițe vor fi atrași să revină în

comună.

Din anul 2015, comuna are o școală profesională cu 44 de elevi, cu profil electromecanic,

utilaje și instalații industriale. Primii cinci elevi ai fiecărei promoții au asigurate locuri de muncă după

terminarea studiilor la OMV România, parteneri cu sprijinul cărora s-a și deschis această școală

profesională.

Școlile și grădinițele comunei adună aproape 700 de copii și beneficiază de încălzire centrală.

Acum copiii au condiții bune de învățat, dar și o școală gimnazială – clădire nouă la Podu Doamnei,

finanțată de CNI. Din bugetul primăriei, cu sprijinul consiliului local, primarul acordă anual burse

școlare pentru elevii care provin din familii cu situații financiare precare, dar și tichete de grădiniță

pentru încurajarea frecvenței la curs a copiilor din familiile de romi.

Sala de sport multifuncțională, cu teren de minifotbal acoperit, cu o capacitate de 150 de locuri,

finanțată de CNI, a cărei recepție la terminarea lucrărilor s-a efectuat de câteva zile, este una dintre

mândriile primarului.

În 2018 mai sunt la Clejani doar 48 de beneficiari de ajutor social.

Există la Clejani stație unitate de primiri urgențe, post de jandarmi, iluminat public asigurat

prin cele 463 de lămpi economice, pe led, dar și căminul cultural, toate materializate prin preocuparea

și sprijinul autorităților locale, cele care acordă atenție și sprijin financiar permanent și celor trei

biserici din comună. Anual, pe 8 noiembrie, se aniversează ziua comunei în târgul comunal.

Recent, prin aprobarea unui proiect european, comuna Clejani este beneficiara unui proiect pe

educație cu obiectiv general creșterea calității educației pentru copii și adulți din grupuri vulnerabile,

din care o mare parte romi, prin care vor fi organizate programe de tipul „Învățământ prietenos pentru

preșcolari” și de „Educație parentală”, program „Școală după școală” și activități remediale, programe

integrate de „A doua șansă”.

Anul acesta, pe 25 septembrie, la Clejani s-a sărbătorit Ziua Dăruirii, instituită prin inițiativa

legislativă a senatorului PSD giurgiuvean Nicolae Bădălău, o zi în care autoritățile locale din comună

le-au oferit copiilor daruri, dar și o nouă lecție de viață, prin care să le dezvolte sentimentul de a-și

ajuta semenii, așa cum făcea maiorul Mișa Anastasievici. Căci aici, pe malurile Neajlovului, în satele

- 11 -

Clejani – reședința, Neajlovu, Podu Doamnei și Sterea, cei 3 809 locuitori, deopotrivă români –

78,55% și romi – 16,14% trăiesc în bună pace, iar primarul lor este un gardian discret al propriilor

promisiuni, întotdeauna îndeplinite. Dincolo de care rămâne, simplu și smerit, adevărul.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Mulțumesc.


Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE. Se

pregătește domnul senator Băsescu Traian.

Domnul Ion Hadârcă:

Bună dimineața, mult stimată doamnă președinte!

Onorat prezidiu,


Subiectul declarației mele politice de azi este „Mecenatul Marii Uniri – Vasile Stroescu”.

În ciuda marilor patimi stârnite de eșecul referendumului de modificare a Constituției privind

redefinirea familiei, îmi mențin promisiunea să tratez frământările prezentului prin prisma

evenimentelor și faptelor, înzecit mai frământate, ale înaintașilor noștri de acum o sută de ani, un

exercițiu extrem de util și plin de învățăminte. Impresia cea dezolantă în urma comparației este că

acum o sută de ani elitele politice românești – instituții, personalități, partide – adunau scrumul

veacurilor de cotropire străină și de sub ruinele unui război devastator, o țară întregită și durabilă, iar

acum ele par că se întrec în a o risipi.

Nu mă refer la risipa concretă, de peste 160 de milioane de lei, făcută cu prilejul

referendumului invalidat. Până la urmă, o invalidare populară este și ea un rezultat. Opinia însumată

este că atât în cazul referendumului ori al alegerilor, dar și atunci când iese spontan în stradă, poporul

român rămâne un factor decident demn de tot respectul și mai ales de a fi ascultat și luat în seamă.

Risipa cea mai mare, pe care personal o resimt cu acuitate, este cea a timpului sau, mai curând,

a unor timpuri pe care le ratăm, favorabile modernizării țării. De ani buni, dar mai tranșant în timpul

acestui mandat, se vorbește, de exemplu, despre necesitatea racordării la standardele europene a

infrastructurii României – navale, aeriene, terestre.

Generația de la 1859 a desființat vămile dintre Muntenia și Moldova și a creat România.

Generația de la 1918 a desființat hotarele care îngrădeau Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia

și a creat România modernă, reîntregită și democrată. Generației noastre îi revine misiunea să continue

modernizarea ei și, de ce nu, definitiva noastră reîntregire.

A venit momentul ca arterele rutiere să se dezvolte nu doar pe trasee concentrice regionale. A

venit momentul ca provinciile să fie legate între ele prin artere moderne, cu mari și noi posibilități de

- 12 -

dezvoltare. Autostrada Moldova – Transilvania este deja, la capitolul tărăgănărilor, un proiect de

referință pentru toți. Or, realizarea acestui proiect, pe lângă faptul că ar lega Republica Moldova și

Moldova istorică de Transilvania, implicit de Muntenia, ar apropia aceste regiuni de miezul Europei,

iar Uniunea Europeană ar participa aici cu fonduri importante.

Suntem datori să nu dăm uitării, să lărgim și să multiplicăm cărările și arterele frăției, bătătorite

la începutul secolului trecut, în condiții de prigoană, de basarabeanul Vasile Stroescu în osteneala sa de

iluminare a înrobitei Transilvanii și de dezrobire a ei împreună cu celelalte provincii, Basarabia și

Bucovina.

Boierul basarabean Vasile Stroescu, un mare învățat al timpului lui, și-a pus averea moștenită

de la părinți în slujba națiunii sale din provinciile ocupate și oropsite de imperiile agresoare. Fără a fi

rugat de anumite entități de stat sau obștești, fără să fie poftit în proiecte public-private, cum am spune

noi astăzi, Vasile Stroescu a devenit, din îndemnul inimii, un mare susținător al învățământului

românesc în Transilvania.

„Carte și iar carte, școli și iară școli, biserici și iară biserici – prin ele ne vom ridica sufletul și

vom fi stăpâni pe cunoștințe, bogății ce nu se pot fura și nu se pot gâtui”, spunea Vasile Stroescu. 216

școli au fost zidite pe banii acestui „Mecena al românilor”, cum i se spunea. Un munte de donații a

făcut în zonele sărace ale Regatului, dar și în Basarabia, unde întâmpina împotrivirea regimului țarist,

la fel ca și a celui austro-ungar în Transilvania. A ctitorit 96 de biserici și a jertfit o sumă enormă

pentru construcția la București a Catedralei Întregirii Neamului, proiect preluat abia în zilele noastre.

Ar fi judicios ca Vasile Stroescu să fie declarat și ctitor al Catedralei Mântuirii Neamului, astăzi în

stadiu de finisare.

Cu o seamă de miliardari români care se întrec astăzi în topurile Forbes-ului, dar cu imense

goluri și viduri structurale, România-mamă se întreabă: dar unde, maică, ne sunt totuși acei generoși

mecena-patrioți, prin care s-ar putea relansa și rescrie adevărata noastră istorie?

Purtând recunoștință lui Stroescu și compatrioților săi pentru zidirea la propriu a României

Unite, cel mai prețios lucru pe care l-am onora în calitatea noastră de urmași vrednici ai lui și ai

generației Unirii, oneste, truditoare și generoase, pe care a reprezentat-o Vasile Stroescu, ar fi să

desăvârșim proiectele începute de ei. În revista „Neamul românesc” din 1919, marele Nicolae Iorga îl

aprecia astfel pe Vasile Stroescu: „democrat sincer, de convingere adâncă, mai presus de prejudecățile

clasei sale, dar și peste toate iluziile demagogiei primejdioase”.

Se știe că Vasile Stroescu, în cea mai mare parte a vieții sale, s-a ținut departe de politică. A

ajuns să fie ales senator și președinte al primului parlament al României întregite la insistența

basarabenilor recunoscători. Nu datorită banilor, ci recunoștinței populare. „În viața noastră, în

lucrările noastre – spunea atunci Vasile Stroescu – trebuie să avem inimă, gânduri și mâini curate.

- 13 -

Toate patimile, gândurile egoiste, urile să le lăsăm la pragul intrării și să intrăm cu gândul numai la

binele și propășirea neamului românesc și țării noastre. ”

Și mai spunea Vasile Stroescu: „Eu îs cu totul la dispoziția Țării și a Neamului Românesc, cu

toată inima și cu toată mintea și cu toată averea mea. Eu țin la folosul națiunii, nu la fala mea. Soarta

poporului român din Basarabia se află în mâinile noastre. Să voim, și vom face totul.”

Deci numai să voim. Marele mecenat și patriot român Vasile Stroescu a voit și a făcut, iar fapta

lui vrednică a trecut deja de prima sută de ani. Urmează, la rându-ne, să voim și să facem fapte bune

pentru neam și pentru țară. Poporul român din țară și din Basarabia așteaptă de la noi acțiuni pe măsura

acelora ale marilor noștri înaintași.

Mulțumesc.

Ion Hadârcă, senator ALDE, Circumscripția nr. 39 – Vaslui


Îl invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu. Se pregătește domnul senator Lupu

Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Traian Băsescu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vreau să fac o declarație legată de gazele naturale din Marea Neagră, gaze pentru România.

Încep prin a prezenta premise ale exploatării gazelor naturale din Marea Neagră. Și iată doar

câteva:

1. În Marea Neagră există zăcăminte de circa 200 de miliarde de metri cubi și, dacă va începe

exploatarea, și producția va fi de circa 6 – 7 miliarde de metri cubi pe an.

2. România nu are capacitate să consume în economia proprie gazele din Marea Neagră. În anul

2017, consumul de gaze al României a fost de 11,8 miliarde de metri cubi, din care 10,6 miliarde

producție proprie și 1,2 miliarde import Gazprom.

3. În 2019, Romgaz va începe exploatarea unui zăcământ de gaze naturale cu un volum de circa

30 de miliarde de metri cubi, ceea ce va asigura acoperirea integrală a cantității necesare de gaze a

României. Este vorba de un nou zăcământ descoperit la nord de Galați.

4. OMV, Exxon, Lukoil sau Black Sea Oil and Gas au investit în prospecție și forare la mare

adâncime aproximativ 2,5 miliarde de dolari, iar pentru aducerea gazelor din mare la uscat și livrarea

acestora în sistemul de transport al Transgaz va fi necesară o investiție de cel puțin alte 5 miliarde de

dolari. Companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele pe piața românească, ceea ce va permite

- 14 -

aplicarea celui mai mic preț, având în vedere că se diminuează distanța de transport pe conductă. Pe de

altă parte, concesionarii sunt îngrijorați de faptul că piața românească nu poate absorbi nimic din

producția de gaze din Marea Neagră în lipsa unor proiecte care să genereze creșterea consumului. În

același timp, companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele prin conducte pe termen lung.

O altă premisă – România poate utiliza resursele de gaze naturale din Marea Neagră pentru

relansarea unor ramuri industriale, dar și pentru creșterea calității vieții populației.

O altă premisă – urmare a cumpărării de către Transgaz a operatorului de gaze din Republica

Moldova, România are obligația să asigure necesarul de 1,5 miliarde de metri cubi pe an pentru

Republica Moldova.

O a șaptea premisă – eventualul excedent de gaze naturale al României poate fi exportat pe

infrastructura existentă în Bulgaria și în Ucraina.

A opta premisă – gazele naturale sunt cea mai puțin poluantă hidrocarbură.

Și, în sfârșit, legat de discuțiile că România ar putea deveni un mare jucător pe piața gazelor

naturale, vă dau următoarele elemente. Având în vedere rezervele de gaze naturale onshore și offshore

de care dispune România, nu putem fi un concurent pentru Gazprom, care în 2017 a extras 470 de

miliarde de metri cubi de gaze, din care 180 de miliarde de metri cubi îi reprezintă exportul în Uniunea

Europeană și în Turcia. Mai mult, pe termen mediu, Gazprom evaluează o creștere a producției anuale

la 550 de miliarde de metri cubi. Deci reprezentăm cam potențialul unei brichete în raport cu ceea ce

poate face Gazprom.

În aceste condiții, pentru gazele din Marea Neagră avem trei opțiuni:

1. Să le vindem ca simplă materie primă;

2. Să nu le exploatăm, datorită condițiilor fiscale impuse prin redevențe și taxe de către statul

român;

3. Să le folosim în economia națională, relansând unele ramuri industriale, dar și pentru

încălzirea locuințelor.

Dacă vrem să vindem, mergem pe varianta de taxe și redevențe propusă de domnul Călin

Popescu-Tăriceanu. Sigur, Viktor Orbán se va bucura de un nou cadou, ceva mai mare decât Fundația

„Gojdu”, din partea lui Călin Popescu-Tăriceanu, iar România va avea rangul de „țeavă” prin care se

va scurge materia primă către Ungaria și Austria.

Dacă vrem să nu exploatăm gazele naturale din Marea Neagră, mergem pe varianta de

redevențe și taxe pe care le propune Liviu Dragnea, pentru simplul motiv că prețul gazelor naturale din

Marea Neagră ar fi mult prea ridicat față de prețul pieței.

- 15 -

Dacă însă vrem să folosim gazele din Marea Neagră pentru valorificarea preponderent în

economia românească, vom armoniza redevențele și taxele pentru ca gazele din Marea Neagră să

ajungă pe piața națională la un preț competitiv pentru economie.

Pentru a determina nivelul corect al redevențelor și taxelor care trebuie impuse operatorilor din

Marea Neagră, trebuie să știm ce vrem să facem cu aceste gaze, plecând de la premisa că vom avea un

excedent anual de aproximativ 6 – 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Și iată câteva proiecte care pot asigura creșterea consumului de gaze al României asigurând

acoperirea achiziționării producției de gaze din Marea Neagră și care ar avea un mare impact economic

și social.

Un proiect ar fi dublarea numărului de locuințe conectate la rețeaua de gaze naturale. Azi, doar

32% din cele 8 milioane de locuințe din România sunt racordate la rețeaua de gaze. Consumul ar crește

astfel cu 3,5 miliarde de metri cubi pe an. Finanțarea extinderii rețelei de gaze în România poate fi

făcută cu fonduri europene pentru dezvoltare regională.

O altă soluție: relansarea industriei petrochimice, pentru producție de îngrășăminte, metanol,

rășini și alte produse de petrochimie. Actualmente, avem cinci combinate petrochimice care au aviz de

mediu pentru funcționare și care sunt oprite. Ar fi un element important și pentru creșterea nivelului de

industrializare al României. Anul trecut, România a importat produse petrochimice, inclusiv

îngrășăminte, în valoare de 2,6 miliarde de euro. Creșterea consumului de gaze, dacă se repornește

petrochimia, ar fi de 2,5 miliarde de metri cubi pe an, iar eventuala retehnologizare a combinatelor,

dacă este necesară, poate fi finanțată prin ajutoare de stat și din fonduri europene.

Un alt proiect: trecerea pe gaze a tuturor termocentralelor care funcționează acum cu păcură,

finanțarea putând fi asigurată de fonduri ale Uniunii Europene.

În sfârșit, un proiect drag nouă este legat de conectarea Republicii Moldova la rețeaua de gaze a

României prin realizarea gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău. Ar fi o creștere a consumului de 1,5

miliarde de metri cubi pe an și poate fi finanțat din fonduri europene și fonduri Transgaz. De altfel,

tronsonul Iași – Ungheni a și fost finanțat cu fonduri europene.

Un alt proiect: realizarea a zece stații de comprimare a gazelor naturale și introducerea gazelor

naturale comprimate drept combustibil în transportul urban, dar și pentru aprovizionarea comunităților

izolate. Finanțarea construcției celor zece stații de comprimare se poate face din fonduri europene.

Pentru comparație, vă pot spune că Republica Moldova are 12 stații de comprimare gaze naturale, în

timp ce România are doar două stații.

Un alt proiect poate fi construcția unei termocentrale cu două grupuri și o putere instalată de

circa 900 de megawați, adică exact ceea ce a făcut OMV-ul la Brazi. Costul investiției este de

- 16 -

aproximativ 800 de milioane de euro și poate fi finanțat din fonduri europene. Această investiție

asigură o creștere a consumului cu circa un miliard de metri cubi.

Sigur, se pot găsi și multe alte proiecte – eu am sugerat doar câteva – care ar asigura un consum

ridicat al României, industrializarea României, creșterea nivelului de industrializare și, de asemenea, ar

asigura creșterea calității vieții pentru multe familii. Se pot găsi și alte proiecte, cu certitudine, dar în

lipsa unor proiecte viabile, care să crească potențialul de consum al economiei românești, gazele vor fi

pur și simplu exportate, fără a contribui la consolidarea potențialului economic al țării.

Negocierile și deciziile cu privire la redevențe și taxe suplimentare pentru gazele exploatate

offshore nu sunt nici în atribuțiunile președintelui PSD sau ale președintelui ALDE și nici în

atribuțiunile președinților celor două Camere. Este o responsabilitate majoră a Guvernului României și

a specialiștilor acestuia să stabilească nivelul optim al redevențelor și taxelor, astfel încât gazele din

Marea Neagră să aibă un preț optim, competitiv pe piața românească, și să le supună aprobării

Parlamentului României, cu o argumentație solidă și convingătoare, astfel ca Legea offshore să fie o

lege bună și în interesul României și al românilor.

Vă mulțumesc.

Senator Traian Băsescu, Circumscripția electorală București


Cu mențiunea că ați consumat tot timpul alocat senatorilor fără apartenență la grupurile

parlamentare, adică l-ați consumat și pentru următoarele două săptămâni, îl invit la microfon pe

domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pănescu

Doru-Adrian.

Domnul Victorel Lupu:

Bună dimineața!

Titlul declarației politice de astăzi: „Iașiul în sărbătoare! Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva,

ocrotitoarea Moldovei!”.

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

La sfârșitul acestei săptămâni, pentru câteva zile, Iașiul îmbracă straie de sărbătoare. Capitala

Moldovei devine, din nou, capitala spiritualității românești. În fiecare an, în preajma zilei de 14

octombrie, când se sărbătorește Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, municipiul Iași devine cel mai

mare centru de pelerinaj din țară și unul din cele mai mari din Europa. La moaștele Sfintei, dar și la

cele ale sfinților aduși în pelerinaj special cu această ocazie vin să se închine ortodocși din toată țara,

dar și din străinătate.

- 17 -

Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea

Moldovei. Ea a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. S-a născut în Epivat, Tracia, pe țărmul

Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, astăzi Istanbul.

După o viață petrecută în pustiu, s-a întors în locurile natale, unde și-a dat sufletul, însă

nemaifiind cunoscută de nimeni a fost îngropată ca o străină. După o perioadă de timp, trupul

Cuvioasei a fost descoperit neputrezit și plin de mireasmă. A fost momentul în care credincioșii au înțeles

că este semn dumnezeiesc, motiv pentru care au luat trupul Sfintei Parascheva din mormânt și l-au depus

în biserică. A urmat o perioadă în care moaștele Sfintei au fost așezate în Biserica din Kallicrateia,

apoi la Târnovo și Vidin, Belgrad și Vlaherne.

Pe 13 iunie 1641, la insistențele domnitorului Vasile Lupu, moaștele au fost așezate în Biserica

Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, unde au rămas depuse până în anul 1884, când au început

lucrările de restaurare a sfântului locaș, fiind mutate în paraclisul mănăstirii.

Moaștele au fost duse în noua Catedrală Metropolitană după ce, în seara zilei de 26 decembrie

1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanșate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit

scrierilor din acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele

neatinse de incendiu au fost moaștele Cuvioasei. De atunci și până acum, Sfânta veghează asupra

noastră, a ieșenilor, dar și asupra tuturor românilor.

Sfânta Parascheva de la Iași se bucură în țară de un cult deosebit. În fiecare zi la Catedrala

Mitropolitană din Iași, de dimineața până seara târziu, se face un pelerinaj continuu, cu credincioși de

toate vârstele și din toate locurile, veniți la rugăciune. În mod deosebit, în sărbători, în posturi și în

fiecare vineri, considerată ziua Cuvioasei Parascheva, vin mulți credincioși și se închină la raclă cu

credință, aducând flori, daruri și îmbrăcăminte pe care le ating de racla Cuvioasei pentru a dobândi

ajutor, sănătate și binecuvântare.

Acesta ar fi, stimați colegi, un scurt istoric al vieții și al modului în care Sfânta Cuvioasă

Parascheva a ajuns la Iași. Acum, în an centenar, vă invit să împărtășiți împreună cu noi această mare

sărbătoare. Vă invit să fiți prezenți pentru câteva zile în capitala Moldovei pentru a vă încărca de

istorie și spiritualitate. Să uităm de luptele politice, de conflictele de orice fel și să fim uniți în spiritul

credinței ortodoxe.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași


Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru-Adrian. Se pregătește doamna senator

Pațurcă Roxana-Natalia, Grupul parlamentar al PSD.

- 18 -

Domnul Doru-Adrian Pănescu:


Titlul declarației mele este „Necesitatea unor măsuri legislative pentru ameliorarea situației

persoanelor vârstnice și reducerea dificultăților din sistemul de îngrijiri paliative”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Supun astăzi atenției dumneavoastră două probleme apăsătoare, mai ales pentru un segment

însemnat al populației – persoanele vârstnice. Este vorba despre numărul insuficient de cămine de

bătrâni existente la nivel național și dificultățile din sistemul de îngrijiri paliative.

În prezent, potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la 24 septembrie

2018, în România erau licențiate, adică aveau toate avizele de funcționare, doar 347 de servicii de

cămine pentru persoane vârstnice: 108 de stat, publice, și 239 private. Asta, în condițiile în care,

conform statisticilor Societății Române Alzheimer, numai numărul bătrânilor care suferă de demență

Alzheimer, bătrâni care nu-și pot purta singuri de grijă, este de 300 000. În plus, nu există o rețea

funcțională de servicii sociale la domiciliu.

Numărul mic de cămine face ca acelea existente să facă față cu greu solicitărilor și duce la

mărirea listelor de așteptare. O statistică publicată de Economica.net arată că la începutul anului trecut

circa 2 400 de bătrâni se aflau pe listele de așteptare pentru a beneficia de un loc într-un astfel de

cămin. Cele mai lungi liste se înregistrau la acel moment în județul Vaslui și la nivelul municipiului

București, urmate de județele Buzău, Constanța și Covasna. Tot din datele Ministerului Muncii reiese

că în județele Prahova și Gorj nu exista niciun cămin public pentru persoane vârstnice.

Rețelei insuficiente a căminelor de bătrâni i se adaugă și un sistem deficitar de acordare a

îngrijirilor paliative, un tip de îngrijire care, potrivit definiției, „combină intervenții și tratamente având

ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, pentru a face față problemelor

asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea

precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme fizice, psiho-sociale și spirituale”.

Conform estimărilor Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative, în România aproape 150 000 de

persoane au nevoie anual de astfel de servicii, dintre care peste 60 000 sunt bolnavi oncologici. Statul,

prin ministerul de resort, poate acoperi în prezent numai 7% din nevoia de paliație.

În județul Iași, spre exemplu, potrivit centralizării Direcției de Sănătate Publică Iași, sunt în jur

de 500 de paturi de îngrijiri paliative, în spitale de stat și private. Pentru bolnavii oncologici care au

nevoie de îngrijiri paliative, Institutul Regional de Oncologie are 20 de paturi. Prin urmare, din cauza

numărului limitat de paturi, lista de așteptare pentru internarea pacienților se întinde, frecvent, pe o

- 19 -

durată de până la patru săptămâni. De asemenea, la 24 septembrie 2018, în toată țara existau doar patru

centre rezidențiale de îngrijiri paliative, toate funcționând în regim privat.

Săptămâna trecută, cu sprijinul Senatului României, s-a desfășurat conferința „Dreptul la

Reveria vârstei”, conferință care a avut printre teme unele aspecte legislative specifice îngrijirii

persoanelor vârstnice, drepturile acestora, problematica bolii Alzheimer. De asemenea, trebuie să

remarcăm adoptarea, în această săptămână, în Senat a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței

de urgență a Guvernului nr. 57/2018 pentru asigurarea continuității și decontării asistenței medicale

primare în centrele de permanență, aceste centre având, mai ales în mediul rural, un rol important

pentru îngrijirea vârstnicilor.

Acestea sunt câteva demersuri de salutat. Cred însă că încă mai sunt lucruri de făcut și că este

de datoria noastră să continuăm legiferarea în acest domeniu, atât de sensibil, al protecției sociale a

vârstnicilor, a celor suferinzi, astfel încât să acoperim nevoile existente, dacă nu integral, măcar într-o

măsură mulțumitoare.

Vă mulțumesc.

Doru-Adrian Pănescu, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași, Grupul parlamentar al PSD


O invit la microfon pe doamna senator Pațurcă Roxana-Natalia, Grupul parlamentar al PSD. Se

pregătește domnul senator Dircă George-Edward, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Roxana-Natalia Pațurcă:


Tema declarației politice de astăzi: „Absenteismul este un semnal transmis de români către

întreaga clasă politică”.

Distinși colegi,

Am participat, la fel ca foarte mulți dintre dumneavoastră, la votul pentru referendumul privind

modificarea Constituției în sensul adoptării unei definiții fără echivoc a instituției căsătoriei și familiei.

Așa cum am văzut cu toții, 91,56% dintre cei care și-au exprimat opțiunea de vot s-au pronunțat în

favoarea adoptării modificărilor propuse de inițiativa cetățenească, fapt care nu poate decât să ne

confirme că inițiativa în sine și organizarea referendumului, obligatorie în acest caz, au fost în

concordanță deplină cu mentalitatea și educația românilor, în acord cu valorile tradiționale. Din păcate,

referendumul nu a putut fi validat, din cauza participării extrem de reduse la vot. Doar 21,1% dintre

românii care au acest drept l-au exercitat.

Doresc în primul rând să felicit Guvernul condus de doamna premier Viorica Dăncilă pentru

organizarea ireproșabilă a acestui referendum, unul care s-a dovedit a fi lipsit de incidente, deși atât cei

- 20 -

din tabăra „Da”, cât și din tabăra „Nu” escaladaseră în numeroase rânduri disputa politică și mediatică

premergător votării.

În al doilea rând, doresc să trag un semnal de alarmă în ce privește interesul pe care românii îl

manifestă față de politică în general și față de clasa politică în special. Iar când spun „clasă politică”

includ aici reprezentanții tuturor partidelor care se află astăzi în Parlament.

Acest dezinteres nu este unul care a apărut la acest referendum, așa cum încearcă unii colegi să

ne facă să credem, și nu a reprezentat un boicot, ci s-a manifestat treptat. Cu foarte puține excepții, fie

că vorbim despre alegeri parlamentare, europarlamentare sau locale, participarea românilor la vot a

fost din ce în ce mai redusă. Astfel, dacă în anul 1996 aveam o participare de 76,01% dintre românii cu

drept de vot la alegerile din acel an, în 2000 am avut un procent de participare de 65,31%, iar în 2004,

ultimul an în care numărul votanților a depășit jumătate din numărul persoanelor cu drept de vot, a fost

un procent de prezență la vot de 58,51%. În 2008, doar 39,2% dintre românii cu drept de vot au

participat la alegeri, în 2012 a fost o participare de 41,7%, iar în 2016 au participat doar 39,5% dintre

persoanele cu drept de vot.

Remarcăm cu toții faptul că din anul 2004 în nicio situație în care au fost organizate alegeri,

parlamentare, europarlamentare sau locale, nu s-au prezentat la urne peste 50% dintre alegători.

Singura excepție o constituie alegerile prezidențiale, dar și aici procentul depășește cu puțin jumătate

din numărul alegătorilor.

În ce privește participarea la referendumuri, să ne amintim că în 2007, cu ocazia unui

referendum inițiat de Președintele României, participarea la vot a fost de doar 26,51%, ceea ce

înseamnă că nu acum, la acest referendum, au dorit românii să tragă un semnal de alarmă, ci acest

semnal de alarmă a fost tras de mult. Din păcate, nu am știut noi, membrii clasei politice, să-l

înțelegem și să luăm măsurile adecvate.

Stimați colegi,

Prezența scăzută la urne, indiferent de miza electorală, denotă faptul că poporul român își

dorește, cel mai probabil, un alt mod de a face politică în România și pentru români. Cel mai probabil,

poporul român își dorește puține discuții sterile și mai multe realizări și, consider eu, poporul român își

dorește ca disputele politice să se rezolve intern, fără a apela la Bruxelles sau la Strasbourg, acțiuni în

urma cărora imaginea României a avut și are mereu de suferit.

În același timp, poporul român își dorește, probabil, creștere economică și stabilitate financiară,

performanțe pe care guvernarea PSD le realizează deja, dar care au trecut pe planul doi în agenda

publică și mediatică, din cauza faptului că în politica românească ne-am dezobișnuit să apreciem când

este cazul și criticăm chiar și când adversarul nostru politic realizează ceva concret pentru români.

- 21 -

Declarația mea de astăzi se dorește a fi un semnal de alarmă și un apel la întreaga clasă politică

pentru a realiza că absenteismul la urne izvorăște din însuși modul în care ne-am obișnuit să facem

politică și că românii ne-au arătat, prin participarea tot mai scăzută la alegeri și la referendumuri, că își

doresc altceva de la noi, indiferent că suntem, vremelnic, la putere sau în opoziție.

Absența românilor la urne nu înseamnă numai neexercitarea unui drept, ci afectează întreaga

societate și ruinează fundamentul democrației în România. Indiferent de rezultatul scrutinelor

electorale, câștigătorii desemnați se vor confrunta mereu cu întrebări legate de legitimitatea morală a

ocupării unei anumite funcții, mai ales când acea poziție a fost câștigată în urma participării la vot a

unui procent redus al populației cu acest drept.

Suntem în situația în care în România primarii, parlamentarii și europarlamentarii sunt aleși în

urma voturilor exprimate de mai puțin de jumătate din numărul total al persoanelor cu drept de vot din

localitățile sau circumscripțiile alocate, iar aceasta este o situație care poate ridica oricând o problemă

de legitimitate morală a ocupării funcției respective.

Nu sunt adepta transformării drepturilor în obligații și nu cred că obligativitatea votului este

soluția apropierii clasei politice de români. Dar consider că trebuie să fim mult mai atenți la semnalul

de alarmă pe care eu, cu diferite ocazii, l-am tras… și în care poporul a fost chemat la urne… poporul

român ni l-a transmis tuturor.

Vă mulțumesc.

Roxana-Natalia Pațurcă, Circumscripția nr. 12 – Călărași


Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dircă George-Edward. Se pregătește domnul senator

Mihail Radu-Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Domnul George-Edward Dircă:


Stimați colegi,


Am avut propusă în ultimele două săptămâni ca temă de dezbatere națională revizuirea

Constituției privind modificarea art. 48, ce a fost urmată de un referendum în care românii să decidă

asupra genului componenței cuplurilor care se căsătoresc pe teritoriul statului român. În tot acest timp

de dezbatere însă, în România s-au scumpit și gazul, și energia electrică, și locuințele, și combustibilul,

care au cea mai importantă creștere din Uniunea Europeană, pesta porcină africană va lăsa sute de mii

de gospodării fără carne de porc, iar pierderile create în industrie sunt de miliarde de euro, Guvernul se

împrumută masiv pentru a rostogoli datoriile acumulate ca urmare a promisiunilor populiste puse în

- 22 -

aplicare în ultima perioadă, iar corupția la nivel înalt este puternic susținută de liderii actualei coaliții

majoritare din Parlament.

Pentru a fi clar de la început, doresc să-mi exprim dezamăgirea față de dezbinarea creată cu

ocazia acestui referendum și trebuie să fim sinceri, să recunoaștem la unison, ca oameni politici, că

rezultatul-eșec al acestui referendum nu are niciun câștigător, nu creează niciun beneficiu cuiva și nici

nu modifică starea naturală a vieții românilor de odinioară. Desigur, există un război mediatic care

implică teorii conspiraționiste, poziționări față de minoritatea LGBT ori împotriva acesteia, acuzații de

boicot ori de implicare a cultelor religioase. Însă ce rămâne în urma acestui demers sunt cele 40 de

milioane de euro cheltuite pe o temă pe care românii au respins-o în mod categoric. Se pare că, da,

poporul știe mai bine.

Stimați colegi,

Pe lângă costul uriaș al acestui referendum eșuat, vă recomand să vă aplecați atenția asupra

cauzelor neparticipării la vot, a temei referendumului și a corectării pe viitor a unor alte demersuri

similare care scot din buzunarul public sume uriașe de bani, ce ar fi putut fi cheltuite într-un mod

chibzuit, acolo unde chiar e necesar.

Este evident că cetățenii români au dat un vot negativ actualei clase politice aflate la

conducerea țării și celorlalte părți implicate și însemnătatea absenteismului ar trebui să declanșeze

interes către dezbateri care au ca menire adevăratele probleme ale familiei tradiționale și care nu sunt

puține deloc.

Poate că aveam nevoie de acest demers democratic pentru a conștientiza că interesele liderilor

politici aflați vremelnic la putere nu sunt aceleași cu cele ale majorității românilor, iar această

delimitare a populației de influențarea și confiscarea politică a acestei teme a fost un semnal de alarmă

important, la care toate partidele politice implicate în acest referendum ar trebui să reflecteze.

Românii au dat dovadă de rațiune în aceste două zile, s-au îndepărtat de încercarea de a

falsifica realități și de a promova riscuri aberante și provocări închipuite pe care le-ar traversa România

dacă nu se va modifica Constituția în forma dorită privind căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Pe

lângă faptul că există deja o prevedere în Codul civil – căsătoria se definește în mod clar între bărbat și

femeie, inutilitatea acestui referendum este susținută și de societatea puternic tradițională majoritară pe

care o are țara noastră și pe care o admir.

Chiar dacă este o cauză secundară a absenteismului, nu trebuie să uităm faptul că românii nu

mai au încredere în demersurile de modificare a Constituției atâta timp cât au spus răspicat și tare că

doresc doar 300 de parlamentari, însă puterea politică a ales să nu asculte dorința majoritară a

populației. Românii au ajuns la capătul răbdării în privința credibilității propunerilor venite dinspre

clasa politică, iar respectul venit dinspre societate este extrem de scăzut. Ne întrebăm de ce? Este cât

- 23 -

se poate de simplu, stimați colegi. În același timp când secțiile de votare erau goale, iar românii

alegeau să stea acasă la un referendum puternic politizat și menit să ascundă problemele penale ale

anumitor lideri politici ori alte neajunsuri funcționale, avea loc la Sala Palatului în București un târg

educațional care ajuta copiii României să plece la studii în străinătate.

Plecarea în masă a copiilor și dorința lor de a fi ascultați, respectați și de a studia în medii

competitive și de calitate reprezintă o temă importantă pe care puterea o ignoră. Parlamentul votează

anual un buget cât mai redus pentru educație, cel mai mic din Europa, iar acest lucru arată cât de mult

este interesată majoritatea parlamentară de viitorul României, de viitorul real al familiei tradiționale și

al copiilor din sânul acesteia.

Doamnelor și domnilor senatori ai Partidului Social Democrat,

Poate ar fi bine să începeți să țineți cont de opinia democratică a majorității românilor, de

opiniile partenerilor europeni, care sunt din ce în ce mai îngrijorătoare asupra drumului pe care

România l-a luat în ultimii doi ani mai ales, și chiar a propriilor parteneri europeni din cadrul Grupului

Social Democrat din Parlamentul European, care au salutat eșecul referendumului pentru familia

tradițională și au cerut Guvernului să se concentreze pe problemele reale ale populației.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Senator Dircă George, Circumscripția nr. 18 – Galați


Cu mențiunea că ați consumat 5 minute din cele 8 ale Grupului parlamentar al USR, îl invit la

microfon pe domnul senator Mihail Radu-Mihai. Se pregătește domnul senator Ganea Ion, Grupul

parlamentar al PSD.

Domnul Radu-Mihai Mihail:


Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Cum se apără democrația în România”.

Orice eveniment unde cetățenii au posibilitatea să fie parte din conducerea cetății este extrem

de important. Cetățenii trebuie să-și poată exprima punctul de vedere și trebuie să poată participa la

luarea deciziilor care interesează cetatea. Referendumul a fost unul dintre aceste momente în care

oamenii cetății au fost chemați să-și manifeste opinia.

În afara subiectului efectiv care trebuia decis, modul în care s-a luat decizia, modul în care se

iau deciziile, corectitudinea procesului de votare ne arată în ce stadiu de dezvoltare se află democrația

noastră.

PSD și ALDE, organizatorii referendumului, au încercat să ne întoarcă înapoi în timp. Au

schimbat regulile astfel încât corectitudinea procesului de votare să nu mai poată fi asigurată ca la

- 24 -

ultimele alegeri. Au eliminat supravegherea video a procesului de votare. Cel puțin la fel de grav, au

eliminat identificarea electronică a votanților. Au fost mulți, foarte mulți cei care, mai ales din

diaspora, și-au manifestat disperarea. Au intrat în panică, crezând că votul românilor va fi confiscat.

Au văzut un viitor sumbru, unde PSD și ALDE vor silui legile electorale, astfel încât experți în

aranjarea alegerilor precum Liviu Dragnea să asigure o statornică domnie a celor certați cu legea în

România.

Ce nu a prevăzut mai nimeni, nici măcar Dragnea sau Tăriceanu, a fost faptul că în România

cetățenii nu mai sunt pasivi, nu mai sunt doar persoane docile, bune de scos la vot și atât. USR a reușit

să mobilizeze 12 000 de oameni, 12 000 de cetățeni, care au petrecut două zile pline în secțiile de

votare. 12 000 de cetățeni care au vegheat ca, indiferent cât de nefavorabilă este legea, rezultatul unui

vot să nu poată fi influențat. 12 000 de cetățeni care s-au preocupat activ de funcționarea democrației și

care au fost gata să-și sacrifice din timpul prețios pentru a apăra democrația.

USR și cei 12 000 de cetățeni au reușit să urmărească oră de oră prezența la vot, să facă

estimări cu un nivel ridicat de precizie, prevenind astfel tot felul de manipulări. USR și cetățenii vor

apăra și corectitudinea viitoarelor alegeri. Și vă garantez că vom reuși împreună, pentru că românii vor

o Românie democratică și nu mai acceptă ca voința lor să le fie deturnată de puternicii zilei.

Mulțumesc.


Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește

domnul senator Bodog Florian-Dorel, același Grup parlamentar al PSD.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Ganea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Reducerea TVA pentru turism, cea mai

importantă măsură de sprijinire a turismului românesc din ultimii 20 de ani”.

Afirmația „România este o țară cu vocație turistică” se bazează și este argumentată de

diversitatea peisagistică, curiozitățile naturale, bogăția și originalitatea valorilor cultural-istorice,

ospitalitatea tradițională a poporului român.

Între țările din centrul și estul Europei, România este înzestrată cu cele mai bogate și variate

resurse turistice naturale și create de om, care îi conferă o mare disponibilitate pentru turism. Acest

potențial turistic valoros se concretizează în diverse și spectaculoase forme de relief și peisaje pitorești,

armonios îmbinate pe întreg teritoriul țării, ape minerale, o climă favorabilă practicării turismului în tot

- 25 -

cursul anului, floră bogată, specii faunistice de interes vânătoresc, inegalabile monumente istorice, de

artă și arhitectură, tradiții populare etc. și poate satisface, printr-o multitudine de forme de turism,

variate motivații ale turiștilor români și străini.

Așadar, Guvernul PSD a aprobat, la data de 4 octombrie 2018, reducerea TVA la 5% în

domeniul turismului. România va avea astfel cea mai redusă cotă de TVA din Uniunea Europeană pe

acest domeniu.

Ordonanța de urgență prin care se reduce cota TVA – taxei pe valoarea adăugată pentru turiști

și activități conexe cuprinde mai multe măsuri pentru încurajarea conformării voluntare la plată a

contribuabililor, precum și modalități de sprijin pentru autoritățile locale. Prin actul normativ se

propune ca, începând cu data de 1 noiembrie 2018, să se extindă aplicarea cotei reduse de TVA de 5%

pentru următoarele operațiuni:

- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea

terenurilor amenajate pentru camping;

- serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice altele decât berea;

- dreptul de utilizare a facilităților sportive, în scopul practicării sportului și educației fizice,

altele decât cele scutite deja;

- serviciile constând în permiterea accesului în parcuri de distracții și în parcuri recreative.

Măsura are în vedere stimularea turismului în România, reducerea evaziunii fiscale, creșterea

consumului intern și stimularea creșterii economice. În prezent, TVA pentru cazare, restaurant și

catering este de 9%, iar pentru serviciile destinate accesului în parcuri de distracții și recreative dreptul

de utilizare a facilităților sportive este de 19%.

Prin urmare, începând cu data de 1 noiembrie 2018, România va contribui mai mult la

reducerea evaziunii fiscale, la creșterea consumului și la creșterea economică. Este o măsură care va

avea efecte vizibile și directe în favoarea cetățenilor români.

Senator PSD, Circumscripția electorală nr. 38 – Tulcea

Mulțumesc.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bodog Florian-Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineața!


- 26 -

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Eșecul referendumului este eșecul democrației din

România”.

Stimați colegi,

Suntem la doar câteva zile după referendumul pentru modificarea Constituției. Din păcate

pentru România, prezența la urne nu a fost suficientă pentru a valida rezultatele acestui exercițiu

democratic esențial. Nu-mi pot ascunde, desigur, dezamăgirea privind numărul mic al românilor care

au înțeles importanța votului lor într-o chestiune fundamentală a societății noastre contemporane.

Nu trebuie să ne fie frică de cuvinte și trebuie să recunoaștem că ne aflăm în fața unui demers

democratic ratat. Din păcate, de data aceasta dezinteresul și nepăsarea au prevalat. Nu a pierdut nici

PSD, nici Biserica, nici altcineva. A pierdut însă democrația din România. Cum am ajuns în această

situație? Cauzele problemei sunt multiple și nu îmi propun să fac acum o analiză exhaustivă pe acest

subiect, însă permiteți-mi să observ un lucru.

În ultimele săptămâni, spațiul public a fost invadat de valuri de minciună și dezinformare, de

valuri de ură și venin. Propaganda progresistă a reușit să transforme un gest perfect democratic –

exprimarea dreptului la vot – într-o faptă condamnabilă. Și, uite așa, cei care au îndrăznit să-și asume

participarea la referendum au ajuns să fie linșați pe rețelele sociale, au ajuns să fie etichetați în cel mai

mizerabil mod: de la homofobi, până la retrograzi și needucați. Milioane de români de bună-credință

au ajuns să fie puși la stâlpul infamiei doar pentru că gândesc altfel decât mințile luminate și

atotștiutoare ale elitelor, doar pentru că au alte valori, nu neapărat cele la modă, neomarxiste. Din

păcate, astea ni-s o parte dintre așa-zisele elite ale patriei, noua „intelighenție” care vorbește în numele

viitorului, niște ticăloși disperați, autosuficienți și plini de sine, niște mincinoși plini de ură. În acest

context, nici nu e de mirare că cei mai mulți dintre români au preferat absenteismul în locul

participării.

Partidul Social Democrat a fost singurul partid care a susținut în mod onest acest referendum și

i-a îndemnat pe români să-și exprime voința prin vot. Celelalte partide au adoptat o ipostază ipocrită și,

chiar dacă declarativ au spus că susțin acest demers, la nivelul faptelor au contribuit la boicotul

referendumului. PSD are conștiința îndeplinirii datoriei pe care o are ca partid politic. Noi i-am

îndemnat pe cetățeni să participe la vot, să spună cum vor să arate țara și societatea în care trăim,

pentru că votul democratic este cel mai de preț lucru pe care l-am câștigat în Revoluția din 1989. Nu

am fost împotriva a ceva sau împotriva vreunei minorități, ci am militat pentru ceva ce a fost și

continuă să fie o instituție umană, fundamentală: familia bazată pe căsătoria dintre un bărbat și o

femeie.

La nivel personal, votul meu a fost unul pentru libertatea de a fi eu, cu credința mea, cu valorile

mele, cu educația mea și cu libertatea de a putea transmite mai departe aceste lucruri generațiilor

- 27 -

viitoare. Am votat pentru ca această construcție a democrației românești să funcționeze, am votat

pentru valorile în care cred. Alături de mine au votat, pentru prima dată, în acest an și fetele mele.

Cei care am mers la referendum am demonstrat că știm ce înseamnă democrația și știm să ne

respectăm tradiția creștină. Mai mult, că ne pasă de familiile noastre și de viitorul țării în care ne-am

format ca oameni, în care ne vom crește nepoții. De această dată nu am reușit să ne atingem obiectivul.

Sunt însă convins că vom ști să învățăm din această lecție a democrației și la următoarele alegeri vom

reuși să convingem românii să iasă într-un număr mai mare la vot.

Bunul Dumnezeu să ne ocrotească și să ne dea la toți gândul cel înțelept!

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

Florian Bodog, senator PSD Bihor


Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să-mi prezint și eu declarația politică de astăzi.

(Doamna senator Doina-Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la

microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Titlul declarației politice de astăzi: „Coaliția de guvernare PSD-ALDE continuă dezvoltarea de

programe și alocarea de fonduri pentru pregătirea tinerilor la locul de muncă”.

Stimate colege și stimați colegi,

Cu toate că suntem criticați permanent, de aproape doi ani, de partidele din opoziție, în frunte

cu președintele Klaus Iohannis, actuala coaliție de guvernare este puterea politică care a luat cele mai

multe măsuri pentru realizarea de programe și alocarea de fonduri cu scopul de a pregăti tineri

calificați pentru piața muncii.

Am început anul trecut prin adoptarea Legii nr. 164/2017 pentru modificarea Legii nr.

279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru

absolvenții de învățământ superior, care a intrat în vigoare în luna iulie 2017. Acest demers a urmărit,

pe de o parte, stimularea angajatorilor să creeze locuri de muncă pentru absolvenții de studii superioare

și ucenici, iar, pe de altă parte, creșterea nivelului de experiență profesională a acestora.

Practic, în acest moment fiecare angajator care încheie un contract de ucenicie beneficiază

lunar de 1 125 de lei pe perioada derulării acestuia. Înainte, suma primită era de 300 de lei pe lună. În

același timp, angajatorii care semnează contracte cu absolvenții ciclului universitar pentru efectuarea

stagiului primesc lunar 1 350 de lei în timpul desfășurării contractului. Înainte, aceștia primeau 750 de

lei lunar.

A doua măsură majoră pentru pregătirea tinerilor la locul de muncă a reprezentat-o aprobarea

Legii privind internshipul, care a intrat în vigoare în urmă cu două luni. În urma adoptării acestui act

- 28 -

normativ, tinerii în vârstă de cel puțin 16 ani pot să lucreze pe perioade de cel mult șase luni în cadrul

unor programe de internship plătite la firme sau la autorități ori instituții publice.

Legea a introdus, practic, în domeniul raporturilor de muncă contractul de internship, prin

intermediul căruia o persoană fizică, denumită intern, se pregătește profesional și lucrează la o firmă sau

la o instituție ori autoritate publică, denumită organizație-gazdă, în schimbul unei indemnizații lunare de

internship de cel puțin 50% din salariul minim brut. Cel mai important beneficiu pentru elevi și studenți

îl reprezintă faptul că perioada în care se face internshipul este considerată vechime în muncă și, după

caz, în specialitate. Totodată, un lucru important este reprezentat de faptul că adolescenții de 15 ani vor

putea să fie interni, cu încuviințarea părinților. De asemenea, spre deosebire de stagiile obișnuite de

practică, care de cele mai multe ori nu se desfășoară decât pe hârtie, internshipul presupune un

angajament serios atât din partea internului, cât și din partea organizației-gazdă.

Ultima măsură, care este în curs de implementare, pentru susținerea integrării tinerilor pe piața

muncii a fost promovată săptămâna trecută. Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de

Management pentru Programul Operațional Capital Uman, a lansat în consultare publică Ghidul

Solicitantului pentru proiectul „Stagii de practică pentru elevi”.

Astfel, cu o alocare de 25,96 de milioane de euro, apelul va sprijini participarea elevilor din

școlile postliceale și de maiștri la programele de învățare la locul de muncă. În cadrul apelului vor fi

finanțate activități pentru realizarea de parteneriate între unitățile de învățământ și potențialii angajatori

ai viitorilor absolvenți, derularea programelor de învățare la locul de muncă, desfășurarea de competiții

profesionale, furnizarea de servicii de consiliere și orientare profesională pentru elevi, crearea unui

sistem de informare coordonată pentru a răspunde nevoilor pieței muncii la nivel regional și local și

organizarea de stagii de practică în alte state din Uniunea Europeană. Cel mai important lucru în cadrul

acestui program este faptul că apelul va sprijini elevii din regiunile mai puțin dezvoltate ale României,

inclusiv județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament. Astfel, se vor reduce decalajele față de

marile centre urbane, care beneficiază de expertiza centrelor universitare.

Stimați colegi,

Așa cum am promis în Programul de guvernare, ne ținem de cuvânt și promovăm măsuri prin

care să creștem numărul de locuri de muncă calificate și bine plătite.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

(Doamna senator Doina-Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Având în vedere că mai avem doi colegi prezenți în sală și chiar dacă a fost epuizat timpul

acordat și Grupului parlamentar al USR, și senatorilor neafiliați, vă rog să-mi permiteți să-l invit la

- 29 -

microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi – grupul senatorilor fără apartenență la grupurile

parlamentare. Urmează domnul senator, din partea Grupului USR, Goțiu Remus Mihai.

Domnul Gabi Ionașcu:


Bună dimineața tuturor!

Declarația mea politică, a subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 –

Ialomița, este intitulată „Guvernul a mințit țăranii în scandalul pestei porcine africane”.

La debutul crizei declanșate de apariția pestei porcine africane, Guvernul a anunțat că toți

proprietarii ai căror porci vor fi uciși preventiv vor primi despăgubiri generoase. Președintele PSD,

Liviu Dragnea, a supralicitat și a cerut Guvernului să stabilească valoarea despăgubirilor ținând cont

de greutatea pe care porcii uciși o vor atinge la Crăciun, căci așa i se părea Domniei Sale corect.

Astăzi, la aproape patru luni de la declanșarea crizei, situația din teren stă ușor diferit. Invocând

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 40/2010 cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare pentru

implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, caprinelor, ovinelor și bovinelor,

ANSVSA limitează numărul beneficiarilor de despăgubiri.

Astfel, există situații în care proprietarii cărora li s-au luat animalele din curte nu vor primi

niciun șfanț. Dacă țăranii nu și-au înscris gospodăria în Registrul național al exploatațiilor și nu au

primit un cod, nu vor primi despăgubiri. Dacă porcii au fost mutați din exploatația declarată într-una

nedeclarată, proprietarii nu vor primi despăgubiri. Dacă porcii au fost găsiți morți la inventarierea

DSVSA-urilor, proprietarii nu vor primi despăgubiri.

Potrivit actului normativ invocat de ANSVSA, orice gospodărie țărănească este o exploatație

agricolă. Iată definiția din ordin: „orice amenajare, orice construcție sau, în cazul creșterii în aer liber,

orice mediu în care animalele sunt deținute, crescute ori manipulate de o manieră permanentă sau

temporară, cu excepția cabinetelor sau clinicilor veterinare”.

Sigur, nu putem acuza Guvernul că respectă legislația. Dar putem acuza Guvernul că a mințit

cu nerușinare și nu a spus oamenilor adevărul. Putem acuza Guvernul că nu a luat măsuri încă de la

declanșarea crizei ca oamenii să știe că au obligația să-și obțină codul de exploatație dacă cresc

animalele pentru consum propriu sau vânzare. Și ne punem, firesc, întrebarea dacă avem de-a face cu

incompetență crasă sau cu indiferență premeditată. Căci invocarea prevederilor acestui ordin este

convenabilă pentru Guvern, în condițiile în care bugetul național, de care se trage din toate părțile, este

insuficient pentru plata acestor obligații către proprietarii de animale.

Cred că doamna premier Vasilica Viorica Dăncilă, domnul Liviu Dragnea, domnul ministru

Petre Daea și președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, ar trebui să iasă public și să le explice

- 30 -

miilor de țărani care nu au cod de exploatație pentru gospodării de ce și-au bătut joc de ei, să le ofere o

explicație, multe scuze, dar și o soluție pentru ca ei să poată petrece Crăciunul anul acesta.

Vă mulțumesc.

Senator Ionașcu Gabi


Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi se intitulează „Nu dați vina pe lilieci!”.

Stimate doamne și stimați domni colegi,

Nu liliecii sunt vinovați pentru faptul că în România nu se construiesc, nu se finalizează și nu se

deschid autostrăzi. Ieri, în cadrul Comisiei pentru mediu a Senatului României, am auzit repetată

prostia asta ca argument pentru promovarea unei legi distructive. Mai mult, minciuna a fost repetată de

față cu șefa Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, doamna Adi Croitoru, fost director al

Compartimentului de Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, care a fost anul trecut pe teren și

care cunoaște exact povestea celor câtorva zeci de lilieci de la Șoimuș, de lângă Deva, care, vezi

Doamne, ar fi blocat dezvoltarea României.

Îmi permit să vă ofer câteva detalii, pentru a înțelege cât de uriașă e manipularea asta și în ce

măsură cei mai mulți dintre dumneavoastră sunteți responsabili pentru întârzierea dezvoltării rețelei de

drumuri publice din România.

În urmă cu doar o săptămână, grăbiți fiind să ajungeți la cină, ați votat cu viteză sporită

împotriva amendamentului pe care l-am propus legat de menținerea unei taxe pentru proiectele cu

impact asupra mediului. Taxa ar fi urmat să ajungă la Fondul de mediu și să fie folosită pentru plata

expertizelor necesare pentru evaluarea proiectelor de anvergură. Reprezentanții Guvernului ne-au

asigurat, și în Comisia pentru mediu, și în plen, că există bani pentru asemenea expertize. Aceasta este

o minciună, stimate colege și stimați colegi. Lucrările la tronsonul de autostradă Lugoj – Deva nu au

fost întârziate timp de patru ani din cauza coloniei de lilieci de la Șoimuș, ci din cauza faptului că

aproape patru ani autoritățile nu au realizat un studiu care să permită mutarea liliecilor, iar studiul nu a

fost realizat pentru că ministerul n-a vrut să-l plătească și n-a avut bani să-l plătească, pentru că

beneficiarii unor proiecte cu impact asupra mediului nu au vrut și au reușit să elimine taxa care ar fi

putut fi folosită pentru realizarea unor astfel de studii, iar dumneavoastră, stimate colege și stimați

colegi, ați votat cu mare veselie eliminarea taxei săptămâna trecută.


- 31 -

Nu colonia de lilieci de la Șoimuș e de vină pentru că nu se construiesc autostrăzi în România,

ci o mare parte a coloniei de deputați și senatori adăpostită de această clădire. Acea parte majoritară a

coloniei de deputați și senatori care votați legi la foc automat, fără să vă osteniți să înțelegeți ce votați,

grăbiți să ajungeți la cină, ținând cont doar de dispozițiile pe care le primiți de la un premier al cărui

doctorat în incompetență nu poate fi acuzat de plagiat, originalitatea lui reușind să ne surprindă în

fiecare zi.


După eșecul referendumului organizat la sfârșitul săptămânii trecute, am sperat că veți înțelege

că România nu poate fi guvernată cu minciuni, manipulări și diversiuni și că veți renunța la acestea

până nu e prea târziu. M-am înșelat. Dar nu-i bai! Colonia de lilieci de la Șoimuș a fost mutată într-o

altă peșteră. Cu siguranță, și colonia de deputați și senatori majoritari va fi mutată în curând de cetățeni

din această clădire. Dar nu într-o altă clădire la fel de gigantică, ci afară, în lumină. E drept, în cazul

unora dintre dumneavoastră, în frunte cu liderul pe care-l susțineți, va mai exista un moment

intermediar, într-o altfel de colonie – penitenciară.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj


Îl invit la microfon pe domnul senator Baciu Gheorghe.

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Cu câtva timp în urmă, sintagma „demisie ministerială” sau „remaniere guvernamentală” trezea

în mulți dintre noi o undă de emoție, în speranța că la conducerea ministerelor ar apărea unii

profesioniști care să știe ce să facă cu funcția respectivă și cum să dirijeze domeniul de activitate

devenit vacant.

Citeam deunăzi o declarație a colegului nostru Liviu-Marian Pop, care spunea că el cunoaște

cel puțin 30 de oameni potriviți și cu specialitate din PSD care să ocupe funcția de ministru al

educației, dar că decizia privind persoana respectivă este la decizia organului colectiv de conducere,

adică a Comitetului Executiv Național al partidului. Și nu am putut să nu mă întreb în sinea mea și să

nu invit și pe colegii din PSD să se întrebe cum se face că, din atât de mulți oameni potriviți pentru

această funcție, funcția a fost încredințată interimar doamnei ministru al fondurilor europene, Rovana

Plumb. Aceeași care a condus Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în 2001 – 2004, a

deținut portofoliul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice între 2012 și 2014, a fost ministru

al muncii și protecției sociale, 2014 – 2015, și, în precedentul Cabinet, ministru al dezvoltării

regionale, administrației publice și fondurilor europene.

- 32 -

Nu vreau să mă raportez la rezultatele pe care le-a obținut în coordonarea acestor activități.

Multe dintre ele au fost chiar notabile. Mă întreb însă de ce PSD-ul se mărginește să se folosească de

același om bun la toate, care, culmea, mai vorbește și corect românește, ceea ce ne îndreptățește să ne

întrebăm de ce se procedează în acest fel și nu se pune ministru titular pe portofoliul respectiv.

Nu știm cât va dura interimatul doamnei Rovana Plumb la conducerea acestui minister, dar

poate va avea suficient timp să constate dezastrul din învățământul românesc, faptul că și acest an

școlar a început deunăzi, în multe dintre județele țării, cu școli neigienizate și fără aviz sanitar, iar noul

an universitar, cu aceleași cămine studențești insalubre sau cu săli de curs nepuse la punct.

Dacă până nu deunăzi – vorbim și de calitatea celor care sunt admiși în învățământul românesc

–, dacă până nu demult la Medicină se intra cu 9.80, astăzi se intră chiar și cu media 5.00. Este doar un

exemplu de calitate a învățământului superior. Ca să nu mai amintesc celui de-al nu știu câtelea

ministru al educației din guvernarea PSD despre lipsa de perspectivă a majorității celor implicați în

învățământul românesc, deopotrivă învățăcei și maeștri. Încorsetați în programe școlare rigide și

inactuale, dependenți de manuale școlare cel puțin neîngrijit concepute și editate, stând sub spectrul

reducerii cadrelor didactice după începerea anului școlar, ca urmare a unui ordin aberant emis de fostul

ministru al învățământului din acest an…


Vă rog să concluzionați, domnule senator.


Poftiți?


Vă rog să concluzionați, timpul alocat declarațiilor politice a expirat.


Și fiindcă tot vorbește cu rost și fără rost partidul care a înscăunat-o și a pus-o în această funcție

pe doamna Plumb, o rugăm mult să vadă care sunt necazurile din învățământ și să caute pe cât posibil

să le rezolve.

Mulțumesc.



Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

- Grupul parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senator: Chisăliță Ioan-Narcis,

Botnariu Emanuel-Gabriel, Bădălău Niculae, Stocheci Cristina-Mariana, Manoliu Dan, Iriza Scarlat,

Smarandache Miron-Alexandru, Sbîrnea Liliana și domnul senator Mihu Ștefan;

- 33 -

- Grupul parlamentar al PNL, următorii domni și doamne senator: Bulacu Romulus, Caracota

Iancu, Popa Cornel, Hărău Eleonora-Carmen, Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Țapu

Nazare Eugen și domnul senator Șoptică Costel;

- Grupul parlamentar al USR – domnul senator Alexandrescu Vlad-Tudor și domnul senator

Ghica Cristian;

- Grupul parlamentar al ALDE – domnul senator Nicoară Marius-Petre.

Vă rog să-mi permiteți să declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

PAUZĂ

(Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Adrian Țuțuianu:

Bună dimineața!

Am să-l rog pe domnul senator Ganea, secretar al Senatului, să facă prezența, pentru că nu

suntem încă în cvorum.

Domnul Ion Ganea:

Stimați colegi, vă rog să fim puțin atenți, pentru că voi da citire senatorilor prezenți și celor

absenți, dacă sunt.

Alexandrescu Vlad-Tudor – absent până în prezent.

Andronescu Ecaterina – absentă

Antal István-Loránt – absent

Arcan Emilia – prezentă

Arcaş Viorel – absent

Avram Nicolae – prezent

Baciu Gheorghe – prezent

Badea Viorel-Riceard – absent

Bădălău Niculae – absent

Bădulescu Dorin-Valeriu – prezent

Băsescu Traian – e prezent, că a semnat.

Benea Adrian-Dragoş – prezent

Bodog Florian-Dorel – prezent

Botnariu Emanuel-Gabriel – prezent

Brăiloiu Tit-Liviu – absent

Breaz Valer-Daniel – prezent

Bulacu Romulus – prezent

- 34 -

Butunoi Ionel-Daniel – absent

Cadariu Constantin-Daniel – absent

Caracota Iancu – prezent

Cazan Mircea-Vasile – prezent

Cazanciuc Robert-Marius – absent

Cârciumaru Florin – prezent

Chirteş Ioan-Cristian – prezent

Chisăliţă Ioan-Narcis – absent

Chiţac Vergil – absent

Cîţu Florin-Vasile – absent

Coliban Allen – absent

Corlăţean Titus – absent

Costoiu Mihnea-Cosmin – absent

Covaciu Severica-Rodica – prezentă

Craioveanu Elena-Lavinia – prezentă

Creţu Gabriela – absentă

Cristina Ioan – absent

Császár Károly Zsolt – prezent

Cseke Attila-Zoltan – absent

Dan Carmen Daniela – absentă… E la Guvern.

Deneş Ioan – Guvern

Derzsi Ákos – prezent

Diaconescu Renică – prezent

Diaconu Adrian-Nicolae – prezent

Dinică Silvia-Monica – prezentă

Dinu Nicoleta-Ramona – absentă

Dircă George-Edward – prezent

Dogariu Eugen – prezent

Dumitrescu Cristian-Sorin – absent

Dumitrescu Iulian – absent

Dunca Marius-Alexandru – absent

Fălcoi Nicu – prezent

Federovici Doina-Elena – prezentă

Fejér László-Ődőn – prezent

- 35 -

Fenechiu Cătălin-Daniel – prezent

Fifor Mihai-Viorel – Guvern

Filipescu Răducu-George – prezent

Ganea Ion – prezent

Ghica Cristian – prezent

Gorghiu Alina-Ştefania – absentă

Butunoi e prezent.

Goţiu Remus Mihai – prezent

Hadârcă Ion – prezent

Hărău Eleonora-Carmen – prezentă

Ilea Vasile – prezent

Ilie Viorel – la Guvern

Ionaşcu Gabi – prezent

Iordache Virginel – absent…

Domnul Virginel Iordache (din sală):

Prezent.

Domnul Ion Ganea:

Prezent.

Iriza Scarlat – prezent

László Attila – prezent

Leş Gabriel-Beniamin – absent

Lungu Dan – absent

Lungu Vasile-Cristian – absent

Lupu Victorel – prezent

Manda Iulian-Claudiu – la Guvern… Absent.

Manoliu Dan – absent

Marciu Ovidiu-Cristian-Dan – prezent

Marin Gheorghe – prezent

Marin Nicolae – prezent

Marussi George-Nicolae – absent

Matei Constantin-Bogdan – prezent

Mazilu Liviu-Lucian – prezent

Meleşcanu Teodor-Viorel – la Guvern

Mihail Radu-Mihai – prezent

- 36 -

Mihu Ştefan – prezent

Mirea Siminica – absentă

Moga Nicolae – prezent

Nicoară Marius-Petre – absent

Nicolae Şerban – prezent

Niţă Ilie – absent

Novák Csaba-Zoltán – absent

Oprea Mario-Ovidiu – prezent

Oprea Ştefan-Radu – la Guvern

Orţan Ovidiu-Florin – prezent

Pavel Marian – prezent

Paţurcă Roxana-Natalia – prezentă

Pauliuc Nicoleta – absentă

Pănescu Doru-Adrian – prezent

Pereş Alexandru – prezent

Pîrvulescu Eugen – absent

Pop Gheorghe – prezent

Pop Liviu-Marian – prezent

Popa Cornel – prezent

Popa Ion – absent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton – la Senat

Preda Radu-Cosmin – absent

Presadă Florina-Raluca – prezentă

Resmeriţă Cornel-Cristian – absent

Romaşcanu Lucian – absent

Rotaru Ion – prezent

Ruse Mihai – absent

Salan Viorel – prezent

Savin Emanoil – prezent

Sbîrnea Liliana – prezentă

Scântei Laura-Iuliana – absentă

Sibinescu Ionuţ – prezent

Silistru Doina – absentă

Simionca Ioan – prezent

- 37 -

Smarandache Miron-Alexandru – prezent

Soporan Aurel-Horea – prezent

Stan Ioan – prezent

Stănescu Paul – la Guvern

Stângă George-Cătălin – absent

Stocheci Cristina-Mariana – prezentă

Şoptică Costel – prezent

Talpoş Ioan-Iustin – absent

Tánczos Barna – absent

Teodorovici Eugen-Orlando – la Guvern

Toma Cătălin Dumitru – absent

Toma Vasilică – prezent

Trufin Lucian – prezent

Turos Lóránd – prezent

Ţapu Nazare Eugen – absent

Ţuţuianu Adrian – prezent

Valeca Şerban-Constantin – absent

Vela Ion Marcel – prezent

Vulpescu Ioan – prezent

Wiener Adrian – prezent

Zamfir Daniel-Cătălin – absent

Mulțumesc, domnule președinte.

*


Vă mulțumesc, domnule senator.


Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 octombrie 2018, și vă anunț că, din

totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 84.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat

de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi.

Doamna senator Pațurcă Roxana, microfonul central.

Domnul Ion Ganea (de la prezidiu):

86.

- 38 -


Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am și eu o rugăminte din partea Grupului PSD: să facem câteva modificări. Este vorba de

punctul nr. 19 de pe ordinea de zi, respectiv Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea

Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004 să fie mutat la punctul nr. 9.

De asemenea, punctul nr. 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 59/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale

pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România, să fie mutat la punctul nr. 30, iar

punctul nr. 30 cerem să fie mutat la nr. 2 pe ordinea de zi, respectiv este vorba de Propunerea

legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru

completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt alte observații cu privire la ordinea de zi.

Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu modificările propuse.

Cine este pentru?

Vă rog să votați.

Rog secretarii de ședință să numere.

74 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 –

13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și

lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program.

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru ziua de astăzi.

Cine este pentru? 74 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu avem.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi a fost adoptat.

- 39 -

Doamnelor și domnilor senatori, vreau să vă comunic faptul că avem 13 COM-uri pe ordinea

de zi și 64 de inițiative legislative. Ca urmare, rugămintea mea este să avem intervenții cât mai scurte

și la obiect ca să putem parcurge cât mai mult din această ordine de zi, unele din probleme care sunt

presante.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 15 – 20 octombrie 2018.

Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

- luni, pe 15 octombrie: ora 12.30, şedinţă pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora

13.00, şedinţa Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;

14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final

pe inițiative legislative cu caracter organic la ora 17.00; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări,

interpelări şi răspunsuri – transmisie radio;

- marţi, 16 octombrie 2018: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 17 octombrie 2018: de la 9.00 la 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; lucrări în comisiile

permanente;

- joi, 18 octombrie: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

- și vineri, 19, respectiv sâmbătă, 20 octombrie: activităţi în circumscripţiile electorale.

Dacă sunt comentarii cu privire la acest program.

Nu avem.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?



Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu avem.

Programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Toate proiectele de hotărâre se regăsesc în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului de instituire a Fondului european de apărare – COM(2018) 476 final.

- 40 -

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene… Am rugămintea, un reprezentant al

Comisiei pentru afaceri europene să prezinte... Vă rog.

Domnul senator Ghica Cristian. Microfonul 7. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Cristian Ghica:


Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante a propunerii de

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare –

COM(2018) 476 final.

Raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

Prezenta propunere se referă la crearea Fondului european de apărare, în temeiul cadrului

financiar multianual 2021 – 2027.

Se atrage atenția că, deși este un domeniu strategic, și acest domeniu trebuie să permită un grad

mare de transparență prin care sectorul civil să poată cunoaște cuantumul și justificarea cheltuielilor

efectuate în raport cu plusvaloarea adăugată, atât la componenta de securitate a continentului sau a

statelor membre implicate, cât și la componenta economică.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți,

formularea unei opinii la COM 476 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul

de hotărâre privind adoptarea prezentei opinii în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul

Senatului.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții cu privire la acest proiect.

Nu sunt.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.



Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu avem. (Discuții la prezidiu.)

Proiectul a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a

Instrumentului european pentru securitate nucleară, care completează Instrumentul de vecinătate, cooperare

pentru dezvoltare și cooperare internațională pe baza Tratatului Euratom – COM(2018) 462 final.

- 41 -

Invit pe domnul senator Cristian Ghica pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.

Microfonul 7.


Mulțumesc.

Prezenta propunere de regulament completează acțiunile existente de cooperare nucleară, în

special pentru a promova instituirea unor standarde eficace și eficiente de securitate nucleară în țările

terțe, în conformitate cu art. 203 din Tratatul Euratom, pe baza experienței acumulate din activitățile în

materie de securitate nucleară desfășurate în cadrul comunității Euratom.


de hotărâre privind adoptarea raportului.

Mulțumesc.



Dacă sunt observații cu privire la acest proiect.

Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.




Abțineri? Nu avem.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

3. Proiect de hotărâre asupra Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane – COM(2018) 339 final.

Invit pe domnul senator Cristian Ghica, reprezentatul Comisiei pentru afaceri europene, pentru

prezentarea raportului și proiectului de hotărâre. Microfonul 7.


Mulțumesc încă o dată, domnule președinte.


Prezenta propunere urmărește să facă posibilă o dezvoltare a pieței rezultată din cererea în ceea

ce privește titlurile garantate cu obligațiuni suverane cu scopul de a sprijini o mai mare integrare și

diversificare în cadrul sectorului financiar-european care să ducă la o uniune economică și monetară

mai puternică și mai rezilientă.

În urma examinării, membrii comisiei atrag atenția că nu este suficient de fundamentată și

detaliată existența unei cereri în ceea ce privește SBBS-urile și motivele pentru care investitorii le-ar

- 42 -

alege pe acestea și nu ar investi direct în obligațiunile emise de guvernele naționale sau vândute de

instituțiile bancare deținătoare.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți,

formularea unor opinii la COM 339 final.

Comisia supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind

adoptarea prezentei opinii.



Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect.

Nu avem.




Voturi împotrivă? Grupul USR, ați votat și „pentru”, și „împotrivă”...

Din sală: „Pentru”.


Deci e „pentru”. „Pentru”.

Deci nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.


4. Proiect de hotărâre asupra Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind instituirea unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor – COM(2018) 387 final.

Invit pe domnul senator Cristian Ghinea pentru prezentarea raportului Comisiei pentru afaceri

europene. Microfonul 7. (Discuții, râsete în sală.)


Nu e important... Poftim? Da. Cristian Ghica, domnule președinte de ședință, nu Ghinea.


Iertați-mă.


Mulțumesc.


Regulamentul propus privind înființarea unei funcții europene de stabilizare a investițiilor este

una dintre inițiativele ce transpun solicitarea de stabilire a unei funcții de stabilizare care ar contribui la

- 43 -

atenuarea efectelor șocurilor asimetrice și ar preveni riscurile unor efecte negative din comunicarea

Comisiei privind noile instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii.

În urma examinării, membrii comisiei constată următoarele:

- se atrage atenția că euro este încă o monedă comună și nu unică, pentru că Banca Central

Europeană nu are mijloacele de intervenție necesare. Este necesară astfel regândirea construcției euro

ca monedă unică, înainte de a fi construite astfel de instrumente financiare care pot aduce dezavantaje

statelor membre cu o convergență mai scăzută;

- de asemenea, se constată o renunțare nejustificată la finanțarea publică prin granturi, sectorul

public devenind din ce în ce mai dependent de instrumentele financiare și sistemul bancar, ceea ce

poate face parte din cercul vicios al șocurilor asimetrice;

- se exprimă o rezervă generală față de crearea unor instrumente de la care unele dintre statele

membre ale Uniunii sunt excluse;

- se creează astfel premise pentru mecanisme decizionale de tipul cercurilor concentrice, fapt ce

afectează negativ statele membre neparticipante și unitatea europeană.

În aceste condiții, susținem instrumentele incluzive fie și pe bază opțională.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formarea unei opinii la

COM 387 final.


de hotărâre privind adoptarea prezentei opinii.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui raport.

Nu avem.


Cine este pentru?



Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Abțineri? Nu avem.



Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune – COM(2018) 372 final.

- 44 -

Invit pe domnul senator Ghica Cristian, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea

raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.



În cadrul comisiei raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu. Se constată necesitatea

clarificării în ceea ce privește investițiile în infrastructură a faptului că în propunerea de regulament

există o prevedere generică în timp ce în Regulamentul nr. 1301/2013 sunt precizate tipurile de

infrastructuri în care se pot face investiții.

De asemenea, deși din ambele fonduri urmează să se finanțeze măsuri privind asistența tehnică,

nu este clar cum vor fi finanțate intervențiile care să vizeze creșterea capacității instituționale a

instituțiilor, a beneficiarilor și a altor părți interesate.

Se atrage atenția asupra necesității existenței unei abordări teritoriale descentralizate care să

acorde flexibilitate sporită în stabilirea domeniilor finanțate la nivel național și regional, ținând seama

de nevoile specifice identificate.

Apreciem că o orientare inflexibilă realizată prin prealocări impuse prin reglementările

europene riscă să conducă spre adâncirea discrepanțelor de dezvoltare și să creeze dezechilibre

suplimentare, inclusiv punând sub semnul întrebării investițiile realizate până în prezent și care au

nevoie de continuitate pentru a-și atinge obiectivele.

În urma dezbaterii, membrii au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unei

opinii la COM 372 final și supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre

privind adoptarea prezentei opinii.



Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui raport. Nu.





Abțineri? Nu avem.

Proiectul a fost adoptat.


Consiliului de instituire a Programului InvestEU – COM(2018) 439 final.

Invit pe domnul senator Ghica Cristian, de la Comisia pentru afaceri europene, pentru

prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.

- 45 -


Mulțumesc.

Raportor, doamna Gabriela Crețu.

Se constată necesitatea definirii mai clare a rolului partenerilor de implementare, precum și o

clarificare a instrumentelor financiare folosite.

Se subliniază faptul că InvestEU trebuie creionat și implementat, acordându-se atenția cuvenită

unei acoperiri geografice echilibrate. Statele membre, care încă nu dețin o bancă sau o instituție

națională de dezvoltare-promovare, trebuie să primească asigurări privind echitatea în abordare.

Se atrage atenția că pentru un impact mai mare al InvestEU modul său de organizare și

mecanismele sale de implementare trebuie examinate în profunzime, astfel încât să asigure

flexibilitatea și simplificarea accesării acestui program de către statele-membre, fiind urmărite cu

atenție și obligațiile statelor membre și ale partenerilor în implementare.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor

prezenți, formularea unei opinii la COM 439 final, pe care o supunem plenului Senatului spre

dezbatere și adoptare.

Mulțumesc.


Și eu vă mulțumesc.


Nu avem.

Ca urmare, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Cine este pentru?



Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu avem.



Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind investigațiile

efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în ceea ce privește cooperarea cu Parchetul

European și eficacitatea investigațiilor OLAF – COM(2018) 338 final.

Invit pe domnul senator Ghica Cristian pentru prezentarea raportului Comisiei pentru afaceri

europene. Microfonul 7.


Mulțumesc.

- 46 -

Raportor, doamna senator Gabriela Crețu.

Membrii comisiei consideră că este bine-venită această propunere de adoptare a

Regulamentului. Prin această propunere se asigură protecție efectivă și eficientă a intereselor

financiare ale UE în statele-membre, precum și în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea

voturilor, formularea unui raport la COM 338 final, pe care îl supunem plenului Senatului spre

dezbatere și adoptare.


Vă mulțumesc.


Înțeleg că nu.


Cine este pentru?




Abțineri? Nu avem.


8. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 389/2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor în ceea ce

privește conținutul registrului electronic – COM(2018) 349 final.

Domnule senator Ghica Cristian, microfonul 7, pentru prezentarea raportului și a proiectului de

hotărâre.


Prezenta propunere însoțește propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a regimului

general al accizelor în ceea ce privește capitolul V. Ea vizează automatizarea supravegherii deplasării

de produse accizabile, care au fost eliberate pentru consum într-un stat membru și care sunt deplasate

către alt stat membru pentru a fi livrate în scopuri comerciale în acest alt stat membru.

În urma examinării și în urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor

celor prezenți, formularea unui raport la COM 349 final.


de hotărâre privind adoptarea prezentului raport.

Mulțumesc.



- 47 -

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui raport și proiect de hotărâre. Nu avem.



Cine este pentru?



Abțineri? Nu avem.



Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 596/2014 și (UE) 2017/1129 în ceea ce privește

promovarea utilizării piețelor de creștere pentru IMM-uri – COM(2018) 331 final.

Invit pe domnul senator Ghica pentru prezentarea raportului Comisiei pentru afaceri europene.

Microfonul 7.


Mulțumesc.

Raportor a fost domnul senator Marius Dunca.

Domeniul de aplicare este strict limitat la piețele de creștere pentru IMM-uri și la societățile

cotate în cadrul acestor locuri de tranzacționare. Piețele de creștere pentru IMM-uri reprezintă o nouă

categorie de sisteme multilaterale de tranzacționare introdusă prin Directiva privind piețele

instrumentelor financiare, în ianuarie 2018.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea

voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 331 final.

Comisia supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind

adoptarea prezentului raport.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect de hotărâre.

Nu avem.

Ca urmare, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Cine este pentru?




- 48 -

Abțineri? Nu avem.



Consiliului privind informațiile electronice în cadrul transportului electronic de mărfuri – COM(2018)

279 final.

Invit pe domnul senator Ghica Cristian, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene,

pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.



Raportor a fost domnul senator Marius Dunca.

Obiectivul general al inițiativei este de a permite o autorizare mai largă a tehnologiilor digitale

pentru a contribui la eliminarea barierelor din calea bunei funcționări a pieței unice, modernizarea

economiei și eficiența sporită a sectorului transporturilor.

Prin stabilirea unor condiții uniforme pentru dezvoltarea și implementarea ulterioară a

tehnologiilor digitale pentru schimbul electronic de informație privind transportul de mărfuri, aceasta

va contribui, de asemenea, la dezvoltarea pieței unice digitale.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți,

formularea unui raport la COM 279 final, pe care-l supunem plenului Senatului spre dezbatere și

adoptare.




Nu avem.


Cine este pentru?




Abțineri? Nu avem.



Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de

sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vizelor – COM(2018) 473 final.

- 49 -

Invit pe domnul senator Ghica Cristian, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene,

pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.


Mulțumesc.

Prezenta propunere instituie Instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și

vize ca parte a Fondului pentru Managementul Integrat al Frontierelor, care include și Instrumentul

pentru echipamente destinate controlului vamal.


de hotărâre privind adoptarea opiniei.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții legate de acest proiect.

Nu.


Cine este pentru?



Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu avem.



Consiliului de instituire a Fondului pentru securitate internă – COM(2018) 472 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a

proiectului de hotărâre. Microfonul 7.


Mulțumesc.

Prezenta propunere de regulament instituie Fondul pentru securitate internă cu scopul de a

facilita cooperarea transfrontalieră și schimburile de informații dintre funcționari responsabili cu

aplicarea legii din statele membre și alte autorități relevante.

În urma examinării, comisia se exprimă împotriva plafonării de 15% a investițiilor în

infrastructură, a achizițiilor de echipamente și construcției de clădiri, aspecte cruciale pentru țara

noastră în atingerea obiectivului FSI.

- 50 -



Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții din sală.

Nu.



Cine este pentru?



Abțineri? Nu avem.



Consiliului de instituire a Fondului pentru Azil și Migrație – COM(2018) 471 final.

Invit pe domnul senator Ghica Cristian pentru prezentarea raportului și a proiectului de

hotărâre. Microfonul 7.



Prezenta propunere de regulament reglementează Fondul pentru Azil și Migrație, care va oferi

sprijin pentru gestionarea eficientă a fluxului de migrație de către statele membre.

Comisia propune majorarea fondurilor destinate migrației cu 51%, ajungându-se la astfel la

10,4 miliarde de euro în cadrul noului Fond pentru Azil și Migrație.

Fondul va sprijini eforturile statelor membre în trei domenii cheie: azil; migrația legală și

integrarea; combaterea migrației neregulamentare și returnările.



Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții legate de acest proiect.

Nu avem.


- 51 -


Cine este pentru?



Abțineri? Nu avem.


*

Trecem la inițiativele legislative.

La punctul 1 avem Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017

pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind

înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. (L392/10.10.2017)

Este o reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 452/04.07.2018.

Declar deschise dezbaterile generale asupra legii și invit la cuvânt reprezentantul Guvernului,

domnul Eduard Lovin, vicepreședinte – Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în

Comunicații. Microfonul 8.

Vă rog.

Domnul Eduard Lovin – vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Administrare și

Reglementare în Comunicații:

Mulțumesc, domnule președinte,


Intervenția pe lege a fost strict în conformitate cu decizia Curții Constituționale. Ca urmare, și

Autoritatea de Reglementare susține raportul comun de admitere în forma prezentată.

Vă mulțumesc.



Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru constituționalitate.

Avem un raport comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru comunicații și

tehnologia informației.

Domnul senator Dircă George-Edward. Microfonul 7.

Domnul George-Edward Dircă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru comunicații și tehnologia informației au

fost sesizate în vederea reexaminării pe fond și elaborării raportului comun de către Biroul permanent

al Senatului al Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru

- 52 -

modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind

înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, ca urmare a

Deciziei Curții Constituționale nr. 452 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României.

Legea adoptată de Parlament are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 33/2017 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare

în Comunicaţii, în sensul prevederii ca președintele și cei doi vicepreședinți ai ANCOM să fie numiți,

la propunerea Guvernului, de către Parlament, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

La data de 7 iulie 2018, Președintele României a formulat obiecții de neconstituționalitate a

dispozițiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru

modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind

înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

Având în vedere decizia Curții Constituționale și în conformitate cu prevederile Regulamentului

Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile au reluat dezbaterile asupra

legii adoptate în Parlament și asupra cererii de reexaminare a legii, în vederea punerii în acord a textului

cu decizia Curții Constituționale, în ședința comună din data de 9 octombrie 2018.

În consecință, în ședința comună, în urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât,

cu majoritate de voturi, să propună plenului Senatului să ia în dezbatere raportul comun de admitere a

legii, în forma adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a cererii de reexaminare.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice și urmează

să fie supusă votului plenului Senatului, în conformitate cu dispozițiile art. 76 alin. (1) din Constituția

României, iar potrivit art. 71 din Constituția României, Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.



Am rugămintea să facem prezentările mai scurte. Avem 64 de inițiative legislative pe ordinea

de zi, de astăzi.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui raport. Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților

în urma reexaminării.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Votul final va fi luni, ora 17.00, conform programului anunțat.

- 53 -

*

Punctul 2 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind

reforma în domeniul sănătăţii şi pentru completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.

(L427/09.07.2018)

Doamna Roxana Pațurcă, vicelider al Grupului PSD, microfonul central.



Grupul parlamentar al PSD propune retrimiterea la comisie pentru verificarea constituționalității,

termen – o săptămână.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră solicitarea făcută de doamna senator.




Abțineri? Nu avem.

Solicitarea a fost aprobată.

*

Mergem la punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 61/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea

continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. (L468/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan

Dumitrescu, secretar de stat – Ministerul Sănătății, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnul Dan Dumitrescu – secretar de stat la Ministerul Sănătății:


Bună ziua!

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 263/2004,

în sensul creării cadrului legal și pentru centrele de permanență, atunci când acestea nu îndeplinesc

criteriile necesare, având în vedere că, în prezent, există reglementări numai pentru înființare.

Menționăm că centrele de permanență se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în

localități din mediul urban sau rural în care direcțiile de sănătate publică sau ale instituțiilor cu rețea

sanitară proprie consideră că este necesară asigurarea continuității asistenței medicale primare.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul susține adoptarea proiectului de lege.

- 54 -

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator László Attila,

pentru prezentarea raportului comisiei. Microfonul 7.

Domnul László Attila:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În ședința din 25. 09, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de

voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, raportul

de admitere și proiectul de lege.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui raport.

Domnul senator Dănăilă, microfonul 2.

Domnul Leon Dănăilă:

Domnule președinte,

Sunt de acord cu acest proiect de lege prin faptul că medicii de familie sunt foarte aglomerați și

nu pot face față afluxului de bolnavi.

Spitalele s-au transformat în ultima vreme în spitale, mai mult în azile de bătrâni, fapt care ar

duce… dacă am da mână liberă la aceste centre de permanență, ar rezolva o mare parte din aceste

cazuri și cheltuielile din spitale se vor micșora.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, somnule senator.

Dacă mai sunt alte intervenții. Da, domnule senator Renică Diaconescu, microfonul 3.

Domnul Renică Diaconescu:

Vreau să precizez un lucru. Aceste centre de permanență nu sunt cu internare. Ele sunt centre

de asistență de urgență, deci medicii de familie fac gărzi acolo și acest lucru degrevează într-adevăr

urgența medicală din spitale, dar ei nu sunt spitalizați și nu stau în aceste centre.

Vă mulțumesc.

Grupul PSD din Comisia de sănătate dă aviz pozitiv și vom vota această lege.


Vă mulțumesc.

- 55 -

Dacă mai sunt alte intervenții. Înțeleg că nu.


Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.




Abțineri? Nu avem.

Raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței au fost adoptate.

*

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru

prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. (L389/18.06.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat –

Ministerul Sănătății. Microfonul 9.

Domnul Dan Dumitrescu:

Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 349/2002, în sensul

interzicerii utilizării dispozitivelor electronice de tip țigară electronică și a dispozitivelor ce încălzesc

tutunul fără a produce combustia amestecului în spațiile publice închise și în spațiile închise de la locul

de muncă.

Guvernul nu susține propunerea.

Mulțumim.


Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator László Attila.

Microfonul 7.



- 56 -

În ședința din 25.09, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de

voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente. Comisia pentru sănătate publică supune

spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect.

Domnul senator Dănăilă. Microfonul 2.



Stimați colegi,

Efectele tutunului încălzit sau ale țigărilor electronice sunt aceleași cu ale tutunului, în realitate,

cum se consumă el. Sigur că acest tutun face parte din adicțiile importante și trebuie să votăm

împotriva acestui… pentru respingerea acestui proiect de lege, astfel încât, noi suntem de acord că

câștigul mare îl fac numai cei care fabrică astfel de țigarete electronice sau tutun încălzit, dar efectele

sunt aceleași.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnul senator László Attila. Microfonul central.


Mulțumesc, domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni colegi,

Trebuie să vă prezint o scuză și o clarificare.

Stimați colegi, noi avem o strategie privind combaterea produselor din tutun. Ea prevede o serie

de măsuri pe care urmează să le implementăm. Nu a fost niciun vot împotriva acestei inițiative, dar ne-

am abținut, a fost un singur vot pentru, ceilalți colegi… cu ceilalți colegi ne-am abținut, pentru că o

considerăm foarte superficială. Această strategie prevede o serie de măsuri și, dacă îmi permiteți, le-aș

trece în revistă: trasabilitatea produselor; scăderea contrabandei și a comerțului; publicitatea;

interzicerea fumatului în spații închise; controlul conținutului acestor produse; modificări ale locațiilor

de comercializare; etichetarea; accizarea.

Atunci când am discutat și am venit cu propunerea să lărgim toate aceste măsuri și să tratăm

această problemă cu toate măsurile care se impun pentru tratarea acestei probleme, până la urmă, ne-am

izbit de un … mă rog, un răspuns negativ, motiv pentru care noi ne-am abținut la votul acestui raport.

- 57 -

Mulțumesc frumos.



Dacă mai sunt alte intervenții.

Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?



Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri. 6 abțineri.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă. (Discuții la prezidiu.)

*

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2018

pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2017 privind stabilirea unor

măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării şi producerii de mijloace imunoprofilactice,

terapeutice şi antidoturi, în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de

sănătate a populaţiei. (L474/04.09.2018)

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat –

Ministerul Sănătății. Microfonul 9.


Vă mulțumesc.

În esență, proiectul de lege are ca obiect reglementarea și aprobarea Ordonanței de Guvern nr.

67/2018 în vederea situației acreditărilor certificatelor, atestatelor și autorizărilor dobândite anterior de

către fostul Institut Național de Cercetare-Dezvoltare „Cantacuzino”, în sensul că se transmit de drept

nou înființatului Institut Național de Cercetare-Dezvoltare Militare „Cantacuzino”.

Avânt în vedere cele prezentate, Guvernul susține adoptarea proiectului legislativ.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

- 58 -

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

au elaborat un raport comun.

Invit pe domnul senator Brăiloiu Tit-Liviu, microfonul 6, pentru prezentarea acestui raport.

Domnul Tit-Liviu Brăiloiu:


Raport comun la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

67/2018 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2017 privind

stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării şi producerii de mijloace

imunoprofilactice, terapeutice şi antidoturi, în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale

siguranţei stării de sănătate a populaţiei.

Senatul este prima Cameră sesizată.

În ședința din 25 septembrie 2018, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și

siguranță națională și ai Comisiei pentru sănătate publică au analizat proiectul de lege și au hotărât, în

unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru sănătate publică

supun spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului prezentul raport comun de admitere, fără

amendamente, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.







Cred că cea mai mare greșeală pe care a făcut-o Guvernul este că a dat Institutul „Cantacuzino”

pe mâna Armatei.

Armata, în primul rând, are rolul de a distruge oamenii, de a omorî și deci are o acțiune – să zic,

așa, un termen mai puțin acceptat – criminală. Ei fie că apără, fie că sunt în atac, ei învață să omoare

oamenii.

Dar, în afară de această constatare, vreau să spun că proiectul, care a propus această hotărâre,

de a aloca fonduri majore pentru cercetare la imunoprofilactice care au adus mari beneficii omenirii…

Cea mai mare descoperire a omenirii au fost aceste imunoprofilactice și aceste vaccinuri care au stârpit

o întreagă gamă de boli care omorau milioane de oameni într-un timp foarte scurt.

- 59 -

Așa că, sunt de acord în principiu cu aceste fonduri care trebuie adăugate cercetării și stimulării

acestor produse imunoprofilactice.


Vă mulțumesc.


Nu avem alte intervenții.



Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Legea este ordinară,

Senatul, primă Cameră sesizată.




Voturi împotrivă? Nu avem. 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.


*

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 391 din Legea nr. 95 din 14 aprilie

2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. (L578/11.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem

inițiator prezent.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Dan Dumitrescu, secretar…

Scuzați-mă, domnule senator! Deci avem inițiator prezent. Domnul senator… Microfonul 6.

Domnul senator Rotaru.

Domnul Ion Rotaru:


Stimați colegi,

Este vorba de o inițiativă legislativă care vine să rezolve oarecum problema lipsei cronice de

acum a medicilor la toate nivelurile și la toate specializările.

Este o problemă pe care încercăm să o rezolvăm prin această inițiativă legislativă. Ea nu va

genera în niciun caz o presiune pe buget, ba dimpotrivă, va însemna un beneficiu, în sensul în care

oamenii rămân activi, vor avea și contribuții în continuare la sistemul de pensii și sperăm să rezolvăm

măcar parțial o problemă, care ține, așa cum spuneam, de lipsa medicilor, nu numai în marile orașe, nu

numai la nivel de județe, și în zonele mai puțin dezvoltate. Deși numărul de absolvenți a fost an de an

- 60 -

mai mare, pe această zonă a lipsei de cadre medicale ne confruntăm în continuare cu o problemă

majoră și considerăm că mărirea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, generând, de fapt,

posibilitatea medicilor de a opta în a ieși la pensie la vârsta standard sau de a beneficia de această

oportunitate de care ar trebui să beneficieze sistemul în ansamblu, având în vedere experiența,

expertiza pe care o au medicii și nevoia de medici în general…

Vă adresez rugămintea, în calitate de inițiator, împreună cu domnul senator Bodog, care

probabil că va interveni pe fond, să votăm această inițiativă, care sper, așa cum spuneam, va rezolva

într-o măsură destul de importantă lipsa de medici la toate nivelurile.

Vă mulțumesc și vă rog să fiți de acord cu această inițiativă.



Înainte de a continua dezbaterile, vreau să vă semnalez faptul că la balconul Senatului avem un

grup de invitați ai domnului senator Stângă George, studenți din Polonia și România cărora le spunem:

bun venit la Parlamentul României, în Senat. (Aplauze.)

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Sănătății, Dan

Dumitrescu. Microfonul 9.


Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 391 din Legea nr. 95/2006,

instituind posibilitatea medicilor de a se pensiona, la cerere, la vârsta de 67 de ani, fără a li se afecta

însă dreptul de a beneficia de pensie la momentul împlinirii vârstei de pensionare prevăzute de Legea

nr. 263/2010.

Având în vedere cele prezentate, ministerul apreciază că Parlamentul trebuie să decidă asupra

oportunității acestei inițiative legislative.

Vă mulțumim.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică pentru prezentarea raportului,

domnul senator László Attila. Microfonul 7.



În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de

voturi, raport de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa ce face parte integrantă

din prezentul raport.

- 61 -

Menționăm că amendamentele cuprinse în anexă sunt de competența decizională a Camerei

Deputaților.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un

raport de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Domnul senator Bodog.

Microfonul central sau microfonul 3? Central.

Domnule Bodog, vă rog.

Domnul Florian-Dorel Bodog:



Inițiativa legislativă vine în completarea tuturor măsurilor luate de Guvern pentru a compensa

problema absenței medicilor în anumite centre, și nu mă refer aici la centrele universitare, ci mă refer

chiar la marile orașe, la spitale județene în care, prin pensionarea medicilor sau prin migrarea

medicilor, am rămas fără specialiști.

Această măsură vine, am spus, în completarea celorlalte măsuri: prima măsură a fost cea legată

de creșterea, de la momentul preluării guvernării, în fiecare an, a numărului de locuri scoase la concurs

pentru rezidențiat, pentru a forma specialiști tineri, și, în același timp, creșterea salariilor și

îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru medicii care își desfășoară activitatea în spitalele din

România.

Vreau să fac precizarea că această modificare legislativă nu afectează cu nimic celelalte

posibilități de continuare a activității pentru membrii Academiei, pentru doctorii în medicină. Deci nu

am anulat absolut niciuna dintre prevederile legale existente la momentul de față, doar am adăugat

această posibilitate ca medicii, la cerere, să poată să-și prelungească activitatea, cei care nu fac parte

din categoriile deja exceptate.

Vă invit să semnați această inițiativă legislativă și s-o votăm.

Mulțumesc.





- 62 -

Pe plan european sunt 3,4 medici la mia de locuitori. La noi în țară sunt 2,5 medici la mia de

locuitori, dar există județe în care numai un singur medic există la mia de locuitori. Ducem un deficit

foarte mare de medici și, în special, sunt unele spitale care se închid din cauza lipsei de specialiști.

Ca să creezi un specialist la ora actuală este nevoie, aproximativ, de 10-15 ani. Noi nu putem

pune bază pe rezidenții care reușesc acum la examen, astfel încât propunerea care este făcută acum, de

a menține medicii peste vârsta de 65 de ani, la 67 de ani, este foarte benefică, fiindcă ei sunt foarte

buni specialiști și să pricep să rezolve o multitudine mare de factori, astfel încât și noi, și familiile

noastre vom beneficia de această lege.

Consider că este o lege foarte benefică și trebuie votată în totalitate de către toți reprezentanții

Senatului.

Vă mulțumesc.




Domnul senator Renică Diaconescu. Microfonul 3.

Până ajunge domnul senator la microfon, dați-mi voie să vă semnalez prezența la balconul Senatului a

unui grup de locuitori ai comunei Recea, Maramureș, invitații domnului senator Pop Liviu-Marian.

Sunt însoțiți de primarul Pavel Octavian. (Aplauze.)

Domnul Renică Diaconescu:

Aș vrea să fac un scurt istoric al acestei inițiative. Ea a mai fost o dată, a fost votată cu

majoritate importantă atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, dar acolo, în Camera Deputaților, s-a

făcut o mică greșeală care a determinat dispariția primei inițiative legislative, în sensul că s-a trecut

obligatoriu vârsta de 67 de ani, nelăsând șansa medicilor să aleagă dacă vor sau dacă nu vor.

Această inițiativă legislativă este sprijinită de Grupul nostru, PSD, pentru că vine să

suplinească nu atât lipsa medicilor specialiști în spitalele și în clinicile mari, unde apetitul tinerilor

specialiști este destul de mare, ci pentru orașele mici, acolo unde apetitul tinerilor specialiști care se

formează este destul de mic. Așteptăm ca o nouă lege a rezidențiatului să facă ca și acești medici tineri

să se îndrepte spre orașele mici, unde este lipsă majoră de medici specialiști.

Vă mulțumesc.




Domnul senator Botnariu. Microfonul 3.

Domnul Emanuel-Gabriel Botnariu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

- 63 -

Vreau să vin puțin în completarea colegilor mei: un medic ajunge la maturitate profesională

undeva după 35 de ani. Noi avem o facultate de 6 ani și încă 5 ani specializarea care…, practic, undeva

pe la 30 de ani intrăm în profesie.

Este foarte bine-venită această inițiativă și vreau să înțeleagă toată lumea că totul este la cerere,

e facultativ, numai cei care vor să rămână până la 67 să rămână, ceilalți pot să se pensioneze, conform

legii, la 65 de ani.

Vă mulțumesc.



Dacă mai sunt alte intervenții. Nu.



Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul cu amendamentele admise.




Abțineri? Nu avem.

Supun votului propunerea legislativă.




Abțineri? Nu avem.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege...

*

Da, doamna senator Pațurcă Roxana. Microfonul central.

Vă rog.



Grupul parlamentar al PSD vrea să facă un anunț, o propunere de modificare în cadrul

comisiilor, respectiv domnul senator Niculae Bădălău, care până acum a activat în Comisia de

- 64 -

administrație publică, o va înlocui pe subsemnata, senator Roxana Pațurcă, în Comisia de mediu, iar

senatorul Roxana Pațurcă, din Comisia de mediu, va trece la Comisia de administrație publică.

Mulțumesc.


Mulțumesc, doamna senator.

Supun votului dumneavoastră această modificare.




Abțineri? Nu avem.

Modificările propuse au fost adoptate.

*

Revenim la ordinea de zi cu punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 70/2018 pentru stabilirea unor măsuri privind imobilul „Sala Palatului” şi

pentru modificarea unor acte normative. (L477/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Alexandru Pugna, secretar de stat,

Ministerul Culturii și Identității Naționale. Microfonul 8.

Domnul Alexandru Pugna – secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale:


Prezenta ordonanță de urgență prevede aprobarea transmiterii bunului imobil „Sala Palatului”,

aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Culturii și Identității Naționale în

administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.

Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat preia de la Ministerul

Culturii și Identității Naționale activele fixe, obiectele de inventar, bunurile mobile și dotările aferente

acestui imobil.

Prin prezentul act normativ se mai prevede și modificarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța

Guvernului nr. 19/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 640/2002, cu modificările și

completările ulterioare, stabilindu-se ca atribuirea reședințelor oficiale să se facă la cererea

beneficiarilor, cu aprobarea Secretariatului General al Guvernului, și nu de către Guvern, așa cum era

reglementat până în prezent.

Față de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind imobilul „Sala Palatului” şi pentru

modificarea unor acte normative, lege pe care o supunem Parlamentului spre adoptare.

- 65 -

Vă mulțumesc.



Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru administrație publică pentru prezentarea

raportului, domnul senator Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

În ședința din data de 25 septembrie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică au

dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere,

fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului

raportul de admitere și proiectul de lege.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții.

Domnul senator Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Acum mai puțin de un an, sfârșitul lui 2017, Guvernul dăduse o ordonanță de urgență prin care

trecea Sala Palatului din subordinea RAAPPS la Ministerul Culturii, unde existau bani pentru

consolidare, reabilitare și transformare a sălii într-o sală multifuncțională, destinată Festivalului

„Enescu”. De mult este această suferință că Bucureștiul nu are o sală pentru a găzdui cel mai mare

festival de muzică clasică din România. Existau și banii, printr-un credit făcut la Banca de Dezvoltare

a Consiliului Europei.

Aș dori să spun aici că sala nu a ajuns niciodată, într-adevăr, la Ministerul Culturii, pentru că nu

au fost făcute actele interne pentru transmiterea sălii, cu toate că ordonanța de urgență a fost aprobată

de Parlament.

În momentul de față, vine un reprezentant al Ministerului Culturii care susține ideea ca această

sală să treacă înapoi la RAAPPS. Nu se mai suflă niciun cuvânt despre Festivalul „Enescu”, nu se mai

suflă niciun cuvânt despre destinația Sălii Palatului pentru evenimente de importanță majoră din

București și suntem lăsați în totală ceață cu privire la motivele acestei treceri. Și, citind expunerea de

- 66 -

motive a ordonanței, nu aflăm nimic despre oportunitatea acestui transfer înapoi, de fapt, la cel care...

la administrația care l-a cedat inițial.

Doresc să subliniez aici inconsecvența Guvernului PSD care în programul de guvernare s-a

angajat ca în cei patru ani de mandat să dea bucureștenilor o sală de concerte pentru Festivalul

„George Enescu”. Această sală nu există și nu va exista, în schimb, chiar propunerea de consolidare și

de obținere a unor fonduri, a unor credite deja angajate de Ministerul Culturii iată că nu este onorată.

Acest lucru arată inconsecvența guvernării în materie culturală pentru toți românii și, din punctul meu

de vedere, este o rușine pe obrazul Guvernului PSD în domeniul culturii în România.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Înțeleg că nu.



Legea este ordinară, raportul comisiei este de admitere, Senatul – primă Cameră sesizată.



Cine este pentru?

Rugămintea să fiți atenți și să votați.

Cine-i pentru? 63 de voturi pentru.


Abțineri? Nu avem.


Domnul senator Șerban Nicolae, procedură. Microfonul central.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc.


Am rugămintea, la proiectul precedent, la dezbateri generale s-au mai ridicat două mâini mai

din partea din spate a sălii, am rugămintea ca secretarii să fie atenți, pentru că și reprezentantul

Grupului UDMR, și eu am fi vrut să intervenim, dar toată lumea a studiat partea de hârtii din față.

În același timp, aș vrea să explic și votul Grupului PSD, care este pentru susținerea acestui

proiect legislativ, dar aș vrea să atrag atenția Guvernului, la modul cel mai serios, asupra modului în

care se tratează asemenea chestiuni. Sala Palatului este un imobil. Dacă tot îl plimbăm între instituții,

s-ar putea să-i punem role, că mi se pare totuși nefiresc ca într-un timp atât de scurt să fie atât de

- 67 -

neclar cine are resursele necesare să facă din Sala Palatului o sală de spectacole, concerte de ținută,

astfel încât să nu mai fim în situația să dăm un vot, iar peste alte câteva luni să dăm un vot contrar.

Mulțumesc.



Îmi pare rău că n-am sesizat.

Rog secretarii să fie mai atenți în sală.

*

Continuăm cu punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 72/2018 pentru stabilirea unor măsuri privind finalizarea lucrărilor de

intervenţie pentru creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe din cadrul Programului

naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobat în conformitate cu

prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice

a blocurilor de locuinţe. (L479/04.09.2018)

Un titlu foarte „scurt”.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Sirma Caraman, secretar de stat, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Microfonul 10, doamna secretar de stat. Vă rog.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:


Programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe este reglementat

de Ordonanța nr. 18, care a fost modificată prin Legea nr. 31, astfel încât programul… era anual, a

devenit multianual.

Întrucât modificarea a fost după aprobarea bugetului de stat pe 2018, nefiind prevăzute credite

de angajament multianuale în bugetul pe 2018, această ordonanță face excepție: ca pentru 2018 să

rămână program anual, urmând ca, începând cu 2019, să fie program multianual și să fie prevăzute

credite de angajament în Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Vă rugăm a adopta acest proiect de lege conform raportului comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.



Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Florin

Cârciumaru, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

- 68 -



Stimați colegi,

Membrii Comisiei de administrație, în ședința din data de 25 septembrie 2018, au dezbătut și au

hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără

amendamente.


raportul de admitere împreună cu proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanțe a dat aviz favorabil.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil.



Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui raport.

Domnul Gabi Ionașcu. Microfonul 2.

Domnul Gabi Ionașcu:


Am o întrebare pentru reprezentantul Guvernului.

Categoric, acele cote sunt specificate în art. 13 din Ordonanța nr. 18, la care lipsea termenul de

multianualitate.

Stimată doamnă,

Referitor la art. 1 din Ordonanța nr. 72, dar și specific – alin. (2) și alin. (3), spuneți că pe

parcursul anului 2018 veți finaliza… veți finanța executarea lucrărilor – da? –, iar pentru anul 2019,

lucrărilor nerecepționate. Întrebarea este de unde aveți dumneavoastră elemente prin care să

considerați că în 2019 nu vor fi recepționate lucrările, pe de o parte, iar pe de altă parte, dacă nu cota

de 50%, pe care o veți aloca pentru lucrările nerecepționate? Și înțeleg că aceasta, datorită unor

deficiențe de execuție, nu reprezintă o suprafinanțare.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Doamna secretar de stat. Microfonul 10.

Microfonul 10, vă rog, pentru...

Doamna Sirma Caraman:

Mulțumesc.

- 69 -

La începutul anului, fiecare autoritate locală care are contract sau care dorește să acceseze acest

program prezintă o situație privind fișa acelui obiectiv de investiții – până în prezent se finanțau 50 –

50%, începând cu 2019 va fi 60 cu 40% –, prezintă și stadiul fizic al fiecărui obiectiv de investiții, și

atunci avem toate informațiile care ne trebuie pentru a prinde în program pentru anul respectiv.

Ceea ce se dorește din 2019 este ca pentru acele obiective de investiții pe care le avem în

finanțare de câțiva ani să facem programul multianual, astfel încât să le dăm banii pe restul de executat

pentru a termina acele obiective de investiții pe program multianual. Dar această ordonanță face

excepție ca pentru 2018 să rămână program anual, întrucât în Legea bugetului de stat nu avem

prevederi de credite de angajament multianuale, pentru că modificarea a venit după aprobarea Legii

bugetului de stat, și această ordonanță nu mai face excepție pentru 2018. Din 2019 intrăm cu

programul multianual.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Dacă mai sunt intervenții pe marginea propunerii legislative. Nu mai avem.



Raportul comisiei este de admitere. Legea este ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.



Voturi împotrivă?

Abțineri? 6 abțineri.


*

Punctul 9, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole

nr. 566/2004. (L407/25.06.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt inițiatorul.

Domnul senator Lucian Trufin. Microfonul 6.

Domnul Lucian Trufin:


Stimați colegi,

Odată cu aplicarea beneficiilor fiscale atât pentru cooperativele agricole, cât și pentru membrii

acestora, interesul fermierilor de a se asocia a crescut simțitor. Legea a fost adoptată în 2004. Între

- 70 -

timp, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, piața produselor agroalimentare și-a schimbat

coordonatele, fiind necesară modificarea acestei legi.

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră și votului dumneavoastră are ca scop principal

mai buna funcționare a cooperativelor, cunoscut fiind faptul că este o șansă în plus pentru fermierii

români de a fi competitivi și de a rezista concurenței fermierilor europeni.

De aceea, vă rog să susțineți această propunere legislativă.

Grupul PSD susține această propunere.

Vă mulțumesc.



Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Microfonul 9.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:



Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă și susține aprobarea

raportului Comisiei pentru agricultură.

Vă mulțumesc.



Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare

rurală… Domnul senator Florin Cârciumaru?

Domnul Florin Cârciumaru (de la masa comisiei):

Nu, nu!


Nu. Tot domnul senator Lucian Trufin. Microfonul 6.

Domnul Lucian Trufin:

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social avizează favorabil propunerea legislativă,

cu observații și propuneri.

Comisia economică, industrii și servicii transmite aviz favorabil.

În ședința din 3.10.2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un

raport de admitere, cu amendamente admise.

- 71 -

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport de admitere, cu

amendamente admise, și Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii cooperației

agricole nr. 566/2004.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.



Dacă sunt înscrieri la cuvânt.

Vă rog.

Domnul senator Baciu Gheorghe. Microfonul central.



Dragi colegi,

Este una din măsurile pe care, să zicem, avem de gând să o promovăm.

În cadrul comisiei am dat votul nostru pentru acest raport și am văzut că, acolo unde sunt

cooperative agricole, fie că sunt ele formate din fermieri pe anumite produse pe care le produc sau

dacă sunt formate ca entități ale fermierilor, putem să accesăm mai ușor fonduri, putem să realizăm

mai multe beneficii în cadrul fermierilor (separat) care formează cooperativa și al cooperativei ca

entitate economică.

Văzând că și rapoartele, și avizele de la Guvern, de la Consiliul Legislativ au fost favorabile, și

eu voi vota acest lucru, așa cum l-am votat în comisie și susțin în fața dumneavoastră acest proiect de

lege.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Marussi George-Nicolae. Microfonul 2.

Domnul George-Nicolae Marussi:


Aș vrea să precizez că forma finală, cu amendamentele admise, a rezolvat multe din

observațiile pe care le-am avut și noi asupra legii. Deci este o formă mult îmbunătățită. Cu toate

acestea, avem unele observații cu privire, de exemplu, la oportunitatea introducerii cooperativelor de

gradul 3, pe care noi o considerăm că nu este potrivită în acest moment.

- 72 -

De asemenea, aș vrea doar să fac o precizare: că în această formă a legii există inclusă o

inițiativă din partea USR, care la momentul respectiv a fost respinsă ca fiind inoportună, dar acum este

înglobată și preluată, ceea ce este totuși un punct bun.

Grupul USR se va abține de la a vota.

Vă mulțumesc.


Și eu că mulțumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt din partea altor grupuri parlamentare. Înțeleg că nu.



Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Legea este ordinară, Senatul,

primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.




Abțineri? 13 abțineri.

Raportul cu amendamentele admise a fost adoptat.




Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 12 voturi.


Fac un apel la liderii de grup: să chemați pe toți colegii în sală, avem o fluctuație mare intrări-

ieșiri și riscăm să rămânem fără cvorum la un moment dat.

*

Punctul 10, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 14 septembrie – Ziua naţională a

constructorului. (L405/25.06.2018)

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al

Executivului, domnul Alexandru Pugna, secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Microfonul 8.

- 73 -

Domnul Alexandru Pugna:


Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 14 septembrie ca Zi

națională a constructorului. S-a ales această zi de 14 septembrie pentru că în anul 1895 a fost inaugurat

cel mai mare pod din Europa continentală și cel de-al treilea din lume, Podul Fetești – Cernavodă,

cunoscut și sub numele de Podul „Anghel Saligny” sau Podul „Carol I”.

Având în vedere obiectul de reglementare, Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării

acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc mult.



Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru administrație publică pentru prezentarea

raportului.




În ședința din data de 25.09.2018, membrii Comisiei de administrație au analizat propunerea

legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu

un amendament admis, prezentat în anexa la raport.


raportul de admitere, cu un amendament admis, prezentat în anexă la raport, și propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului a dat aviz favorabil.

Consiliul Legislativ, de asemenea, aviz favorabil.




Domnul senator Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:


Sunt frapat de faptul că reprezentantul Ministerului Culturii susține Ziua constructorului în

România. Foarte des, pe vremea când eram ministru al culturii, mi se spunea că nu se pot proteja

zonele arheologice, pentru că trebuie făcute autostrăzi în România. Și am întrebat pe președintele

Comisiei de cultură la acea vreme dacă prezidează Comisia de cultură sau Comisia de transporturi.

- 74 -

În momentul de față, am impresia că, într-adevăr, Ministerul Culturii s-a subrogat Ministerului

Transporturilor, dar mă întreb dacă se poate spune și invers, adică dacă Ministerul Transporturilor va

ajuta Ministerul Culturii.

Mulțumesc foarte mult.



Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis. Legea este ordinară, Senatul,

primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul admis.




Abțineri? Una.

Raportul cu amendamente admise a fost adoptat.





Abțineri? Una.


(Domnul senator Radu-Mihai Mihail solicită cuvântul.)

Mergem la punctul următor...

Domnul Nicu Fălcoi (de la prezidiu):

Radu Mihail, motivarea votului.


Da. Vă rog.

Domnul senator Radu Mihail. Microfonul 2.

Motivarea votului, da?

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

- 75 -

USR consideră că atât întreprinderile din domeniul construcțiilor, cât și profesioniștii din

construcții au nevoie de un cadru propice să aibă o activitate profitabilă, să aibă un cadru unde sunt

foarte multe investiții unde să poată să-și pună... să-și aducă aportul și să facă treabă.

Din păcate, guvernarea actuală continuă tendința pe care am văzut-o de atâția ani – investițiile

în infrastructură nu există, deci mai puține locuri pentru construcții și pentru constructori. Și salariile în

România sunt la nivelul la care sunt, ceea ce înseamnă că avem constructori care lucrează la Londra, la

Roma sau la Madrid, și nu în România.

Așa că ni se pare ipocrit să propunem o astfel de sărbătoare minunată, când nu avem

constructori în țară, ci îi avem în alte părți în Europa.

Mulțumim.


Microfonul central pentru domnul senator Nicu Fălcoi.

(Domnul senator Nicu Fălcoi, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Nicu Fălcoi:


Din păcate, trebuie să contest… să observ că nu mai avem cvorum în sală, prin urmare...

(Domnul senator Nicu Fălcoi, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


O să vă rog să facem prezența și să încercăm să verificăm cvorumul de ședință.

Vă rog să dați lista senatorilor domnului secretar al Senatului.

Îl rog pe domnul senator Ganea să numere și dânsul în sală și să vedem dacă avem cvorum.


Alexandrescu Vlad-Tudor

Andronescu Ecaterina

Antal István-Loránt

Arcan Emilia

Arcaş Viorel

Avram Nicolae – prezent

Baciu Gheorghe – prezent

Badea Viorel-Riceard

Bădălău Niculae – absent

Bădulescu Dorin-Valeriu – absent

Băsescu Traian – absent

- 76 -

Benea Adrian-Dragoş – absent

Bodog Florian-Dorel – prezent

Botnariu Emanuel-Gabriel – absent

Brăiloiu Tit-Liviu – absent

Breaz Valer-Daniel – prezent…


Domnule senator, dacă-mi îngăduiți.


Da.


Art. 140 alin. (6) spune că cvorumul se verifică prin apel nominal sau prin numărare.

Domnul senator Ganea a numărat, eu am verificat, suntem 63 în sală, nu avem cvorum. Ca

urmare, sistăm lucrările ședinței de astăzi.

Vă urez o zi bună tuturor!

Ședința s-a încheiat la ora 12.25.

Date post:	07-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

S T E N O G R A M A...S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 10 octombrie 2018 S U M A R 1....

Documents