S T E N O G R A M A...2009/12/14 · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 9 decembrie 2014...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 9 decembrie 2014

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Pentru o

naţiune prosperă trebuie să investim şi mai mult în educaţia tinerilor”;

- Nelu Tătaru (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Reducerea TVA la

carne rămâne la stadiul de promisiune”;

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Dezastrul de la

CFR nu poate fi acoperit prin nedespăgubirea călătorilor!”;

- Ionuţ-Elie Zisu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Viziunea PSD

pentru educaţie, exploatare politică a abecedarelor”;

- Gabriela Firea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „«Meciul» cu FMI

şi «microbiştii» din opoziţie”;

- Emil-Marius Paşcan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Dispreţ şi

batjocură a PSD faţă de educaţie şi cultură, presiuni pentru aservirea postului

public de radio…”;

- Mihaela Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Învăţământul

românesc are şansa unui nou început: stop politizării din inspectoratele

şcolare judeţene!”;

- Găvrilă Ghilea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Cine ne asigură de

buna-credinţă a companiilor de asigurare?”;

- Valeriu Todiraşcu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Reîncadrarea

medicilor în statutul de funcţionar public”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „23 de ani

de la aprobarea Constituţiei”;

- Doina-Anca Tudor (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Lipsa de reacţie

politică reală la mesajul transmis de electorat în 16 noiembrie 2014!”;

- Viorel Grigoraş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Taxa pe tinereţe”;

- Alexandru Cordoş (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ţintele

bugetului 2015 – dezvoltarea economică şi realizarea obiectivelor sociale”;

- Nicolae Moga (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Învăţământul

preşcolar necesită susţinere”;

5

- 2 -

- Florin Constantinescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Includerea

Autostrăzii «Moldova», Iaşi – Târgu-Mureş, în Master Planul General de

Transport al României”;

- Ovidiu-Liviu Donţu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Modificarea

Codului de procedură penală prin introducerea caracterului temporar al

controlului judiciar, maximă urgenţă pentru Parlamentul României”;

- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „9 decembrie – Ziua

Internaţională Anticorupţie”;

- Nicolae Mohanu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Muntele, o

moştenire care trebuie să dăinuie”;

- Victor Mocanu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „O analiză a

alegerilor din Republica Moldova”;

- Ion Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Reacţia lui Sorin Ovidiu

Vântu faţă de voturile la alegerile prezidenţiale ale generaţiei «Facebook»”;

- Alin-Păunel Tişe (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Minciuna şi

pomenile electorale au picioare scurte”;

- Anca-Daniela Boagiu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul

Ponta – cu gogoşile electorale, românii – cu nota de plată”;

- Traian-Constantin Igaş (PDL) – declaraţie politică având ca titlu

„Constituţia României, la 23 de ani de la prima revizuire postdecembristă”;

- Mihai Niţă (Grupul parlamentar Liberal Conservator) – declaraţie politică

având ca titlu „11 decembrie – Ziua Internaţională a Muntelui”;

- Valer Marian (independent, fără apartenenţă la grupurile parlamentare) –

declaraţie politică având ca titlu „Şi preşedintele ANI trebuie să plece”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 42-44; 86

3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,

conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reforma

sectorului sanitar – îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar)

dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,

semnat la Bucureşti la 17 iunie 2014 – procedură de urgenţă;

44; 89

- 3 -

- Lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru

politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea

economică) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 iunie 2014 – procedură de urgenţă;

- Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de

Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev la 2

octombrie 2014 – procedură de urgenţă;

- Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul

Georgiei privind schimbul şi protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate,

semnat la Tbilisi la 14 martie 2014;

- Lege privind ratificarea Convenţiei Minamata cu privire la mercur, deschisă

spre semnare şi semnată de România la Kumamoto la 10 octombrie 2013;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014

pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală – procedură

de urgenţă.

4. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare la data

de 8 decembrie 2014, a următoarelor iniţiative legislative :

- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,

publicată în Monitorul Oficial al României nr. 510 din 24.07.2009; (L368/2014)

- Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2014

pentru modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004; (L494/2014)

- Propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice; (L370/2014)

- Propunerea legislativă privind pensiile ocupaţionale; (L362/2014)

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice; (L371/2014)

- Propunerea legislativă pentru completarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 46/2008

privind Codul silvic. (L357/2014)

44

5. Informare cu privire la documentele internaţionale adoptate de Conferinţa

Internaţională a Muncii cu ocazia celei de-a 103-a sesiuni (Geneva, iunie 2014):

- Protocolul la Convenţia nr. 29/1930 privind munca forţată;

- Recomandarea nr. 202/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru

suprimarea eficientă a muncii forţate.

45

6. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 15 – 20 decembrie

2014.

45

- 4 -

7. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul

European. (L382/2014)

46-52;

86-87

8. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea

Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopţiei. (L388/2014)

52-55;

87

9. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

art. 179 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L386/2014)

55-56;

87-88

10. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 88 din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L393/2014)

56-61;

88

11. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind

administraţia publică locală. (L617/2014)

62

12. Respingerea Propunerii legislative – Legea zootehniei. (L414/2014) 88

13. Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997

privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, precum şi

pentru modificarea şi completarea unor acte normative. (L583/2014)

89

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 9 decembrie 2014

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Marius-Lucian Obreja, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi

de domnii senatori Ion-Simeon Purec şi Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Domnul Marius-Lucian Obreja:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor!

Începem sesiunea de declaraţii politice din 9 decembrie 2014 cu domnul senator Bodog Florian,

rugându- l să se pregătească pe domnul senator Tătaru Nelu.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte, domnilor colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Pentru o naţiune prosperă trebuie să investim şi

mai mult în educaţia tinerilor”.

Stimaţi colegi,

În declaraţia politică de astăzi aş dori să mă refer la un subiect sensibil, ce vizează sistemul de

educaţie din ţara noastră, şi aş dori să pledez pentru corectarea cât mai urgentă a situaţiei în care ne

aflăm. În condiţiile în care şcolile româneşti se golesc de elevi în ritm alert, numărul profesorilor este

în cădere liberă, iar rezultatele şcolarilor sunt din ce în ce mai proaste, per ansamblu, sistemul

educaţional din România deţine unele dintre cele mai triste recorduri din Europa.

Ţara noastră are cei mai puţini studenţi raportat la media din Uniunea Europeană, dar şi cel mai

mare număr de tineri care abia ştiu să scrie. Nu numai că avem cu 15% mai puţini absolvenţi de

facultate decât media europeană, dar avem şi circa 200 000 de copii care nu au acces la nicio formă de

învăţământ. Asta înseamnă 6% din populaţia de vârstă şcolară a României. Unu din cinci adolescenţi

renunţă la studii în timpul liceului, iar nivelul general de educaţie al tinerilor români este foarte scăzut

în comparaţie cu absolvenţii din celelalte ţări europene. Circa 40% dintre elevii de 15 ani din România

abia ştiu să citească, să scrie şi să socotească. Şi mă refer aici cu precădere la copiii din familiile foarte

sărace, mai ales din comunităţile rome, din mediul rural şi copiii cu dizabilităţi. Toate acestea duc la un

procent mic al absolvenţilor de studii superioare. Doar 21% dintre adulţii cu vârste între 30 şi 34 de ani

au absolvit facultatea, asta în timp ce media în Uniunea Europeană depăşeşte 35%. Datele apar în cel

mai recent studiu UNICEF referitor la sistemul de educaţie din România.

Sunt statistici îngrijorătoare care trebuie să ne îndemne, pe toţi factorii decidenţi, la acţiuni imediate.

Experţii internaţionali spun că ţara noastră a ajuns în această situaţie în principal din cauza subfinanţării

- 6 -

învăţământului. Conform datelor oficiale, România alocă educaţiei un buget de doar 3,7% din PIB, în

timp ce media în Europa de Est este de 4,7%, iar media Uniunii Europene urcă până la 5,4 procente.

Suntem, iată, cu câteva zile înainte ca bugetul de stat pe 2015 să intre în dezbaterea

Parlamentului. Sunt optimist că bugetul promovat de Executiv va fi în continuare unul pozitiv pentru

domeniul educaţiei şi îmi exprim speranţa că pentru intervenţiile prioritare din anii următori vom avea

asigurate toate resursele necesare pentru a- i ajuta pe copiii aflaţi în situaţii de risc. De asemenea, sunt

încrezător că, în câţiva ani, vom reuşi să ajungem la finanţarea ideală, de 6% din PIB, pentru domeniul

educaţiei, incluzând aici atât alocările din bugetul de stat, cât şi costurile private, aşa cum se calculează

acest procentaj în orice ţară.

Investiţia în tineri şi educaţia acestora este, alături de investiţia în sănătate, cel mai important

pilon al unui stat modern responsabil. Educaţia trebuie să devină însă o prioritate nu doar în

discursurile noastre politice, ea trebuie să devină prioritară şi în acţiunile noastre, în strategiile şi

politicile publice ce vor fi implementate în următorii ani, deoarece societatea, în ansamblul ei, îşi

bazează creşterea şi dezvoltarea pe educaţie. Dacă vrem să avem o naţiune prosperă şi o societate în

care fiecare individ şi fiecare categorie socială să-şi poată valorifica întregul potenţial, va trebui să

investim şi mai mult în educaţia tinerilor din această ţară.

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră.

Mulţumesc.


Mulţumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu, rugându- l să se pregătească pe domnul

senator Oprea Dumitru.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei politice – „Reducerea TVA la carne rămâne la stadiul de promisiune”.

În Europa, la capitolul TVA la carne şi produse din carne, România este depăşită doar de

Danemarca şi Ungaria, cu 25%, respectiv 27%. Deşi România este o ţară săracă, ai cărei locuitori îşi

permit să cumpere carne din ce în ce mai rar, eventual doar la sărbători, are una dintre cele mai mari

taxe, în timp ce surorile sale mai bogate – Franţa, Spania, Italia, Germania – au un TVA la carne de

5,5%, 8%, 10%, respectiv 7%, asta ca să nu mai vorbim despre Turcia, Irlanda şi Marea Britanie, cu

TVA între 1% şi 0%.

Când era, probabil, foarte sigur că 2015 nu- l mai găseşte în fruntea Guvernului, ci la Cotroceni,

Victor Ponta cerea, cu detaşare, aşa cum însuşi spunea, reducerea TVA la fructe, legume şi carne, un

aliment aflat din ce în ce mai rar pe masa românilor.

- 7 -

Consumatorii şi producătorii de carne se pare că vor rămâne doar cu speranţele şi promisiunile,

întrucât ministrul delegat pentru buget a anunţat câteva surprize extrem de plăcute, şi anume reducerea

de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie la produsele bio. În condiţiile în care anual se cumpără

produse eco şi bio în valoare de 150 de milioane de euro, iar valoarea pieţei cărnii este de 4 miliarde de

euro, aş spune că Guvernul are un sistem al priorităţilor răsturnat. Este clar că românii nu-şi permit să

mănânce alimente bio şi, atunci, vine întrebarea: pe ce calcule şi strategii se bazează Guvernul când

oferă întâietate reducerii TVA la produsele bio, şi nu la carne?

Unul dintre reprezentanţii producătorilor dădea un exemplu pe care îl consider foarte grăitor:

consumatorul român, care de obicei cumpără un pachet de paste făinoase de 3 lei pachetul, nu va

sesiza reducerea provenită din scăderea TVA de la 23 de lei plătită de un consumator de produse bio.

Tot din cauza preţurilor, carnea românească pierde lupta cu cea de import. Embargoul impus

Rusiei a avut ca efect şi umplerea rafturilor autohtone cu produse din carne şi carne din alte ţări, la

preţuri mai mici, iar românii o preferă pentru că este mai ieftină. Tendinţa de creştere a importurilor

este evidentă, iar dacă, dimpotrivă, carnea românească ar fi pre ferată, ar însemna mii de locuri de

muncă în plus. De asemenea, o carne mai ieftină ar fi mult mai accesibilă şi consumatorilor, care ar

putea cumpăra un produs de calitate din România, sprijinind astfel şi producţia naţională.

Săptămâna trecută vă aduceam în atenţie o situaţie îngrijorătoare privind creşterea cazurilor de

malnutriţie în rândul copiilor. Vă spuneam atunci că la nivel naţional, în mediul rural, un copil din trei

suferă din cauza alimentaţiei sărace şi toţi aceşti copii se vor dezvolta mai greu, vor fi vulnerabili la

boli, vor prezenta întârzieri ale dezvoltării neurologice. În aceste condiţii, credeţi că o mamă din

judeţul Vaslui, să spunem, care până acum nu-şi permitea să- i cumpere copilului carne, îşi va putea

permite să-i cumpere acum mâncare bio, care, deşi va veni cu un TVA de 9%, va fi în continuare prea

scumpă pentru ea? Eu cred că nu. Nu-şi va permite mâncare bio, aşa cum nu-şi va permite în

continuare nici carne.

Vă mulţumesc.



Îl invităm la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru, rugându-l să se pregătească pe

domnul senator Zisu Ionuţ-Elie.

Domnul Dumitru Oprea:

Înaintea declaraţiei propriu-zise, vreau să fac o declaraţie scurtă vizavi de procedurile de ieri

din Senatul României, anunţând că vom da curs acţiunilor legale privind neconstituţionalitatea

nominalizărilor făcute pentru Consiliul Naţional de Integritate, întrucât în Regulamentul Senatului era

obligatorie prezenţa persoanelor care urmau a fi votate. Aşadar, şi procedura de audiere făcută în Senat

nu a fost posibilă. Toate propunerile, aşadar, făcute în absenţa persoanelor sunt nule.

- 8 -

Declaraţia de astăzi poartă titlul „Dezastrul de la CFR nu poate fi acoperit prin nedespăgubirea

călătorilor!”.

În încercarea de a aduce o schimbare în infrastructura ţării, Guvernul şi-a dovedit încă o dată

incompetenţa, prin amânarea, cu nu mai puţin de cinci ani, a momentului în care persoanele puteau

primi despăgubiri pentru întârzierea trenurilor pe teritoriul României, conform unor prevederi din

regulamentele Uniunii Europene. Mai mult, Guvernul recunoaşte că măsurile pentru un standard

minimal oferit călătorilor implică un efort investiţional deosebit de mare, efort care nu a fost luat în

calcul la nicio rectificare sau construc ţie bugetară din ultimii doi ani.

În acest context, scuzele Guvernului nu pot fi acceptate din mai multe motive. În primul rând,

Executivul, care a devenit notoriu pentru tăierea investiţiilor în favoarea populismelor electorale, calcă

acum în picioare dreptul călătorilor tocmai din lipsa fondurilor pentru investiţii. De asemenea,

guvernanţii uită să spună că gestionează catastrofal căile ferate sau, mai grav, închid ochii la

fărădelegile care au loc în sistem. Astfel, achiziţiile supradimensionate şi la preţuri mult peste valoarea

de piaţă, înstrăinarea şi subevaluarea unor servicii CFR, căpuşarea generalizată şi falimentarea

intenţionată se întâmplă chiar sub ochii puterii pesediste.

În acelaşi timp, părţi bune din căile ferate sunt date în exploatare unor terţe firme care nu îşi

respectă clauzele contractuale şi nu investesc măcar un leu în întreţinerea lor. Acest dezastru duce la

concedieri constante în rândul angajaţilor, care ar trebui să asigure mentenanţa căilor de rulare, dar şi

la lipsa de fonduri pentru achiziţia de noi vagoane şi locomotive. Iată care sunt adevăratele cauze

pentru întârzierile înregistrate de trenurile româneşti, dar şi pentru calitatea proastă a serviciilor CFR.

În consecinţă, Guvernul ar face bine să nu mai păcălească lumea dând vina doar pe lipsa

banilor şi să se apuce să gestioneze cu profesionalism sistemul de transport feroviar. Altfel, penalităţile

pentru milioanele de minute de întârziere ar trebui să fie plătite de toţi cei care conduc acum ministerul

de resort şi SNCFR.

Vă mulţumesc.



Îl invităm la microfon pe domnul senator Zisu Ionuţ-Elie, rugând-o să se pregătească pe

doamna senator Firea Gabriela.

Domnul Ionuţ-Elie Zisu:


Declaraţia politică de azi se intitulează „Viziunea PSD pentru educaţie, exploatare politică a

abecedarelor”.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

- 9 -

Onorată audienţă,

Vreau să aduc în prim-plan un subiect care nu credeam că poate exista în România anului 2014.

Au trecut aproape patru luni de la începerea anului şcolar şi copiii din clasele I şi a II-a sunt nevoiţi să

înveţe nu din manuale, ci din fişele de lucru pe care cadrele didactice sau părinţii le plătesc din banii

proprii. Din păcate, nici măcar manualele vechi nu pot fi folosite, din cauza faptului că programa

şcolară a fost modificată.

Lipsa manualelor la început de an şcolar a fost o premieră ruşinoasă, o palmă dată peste obrazul

învăţământului românesc, dar nu credeam să se ajungă la situaţia scandaloasă ca nici acum, în luna

decembrie, elevii să nu beneficieze de manuale. În septembrie, premierul Victor Ponta a anunţat răspicat că

vor fi luate măsuri fără niciun fel de ezitare menite să îndrepte această greşeală impardonabilă.

Domnule ministru Ponta, vă întreb: care sunt măsurile pe care le-aţi luat? Cine sunt oficialii de

rang înalt care au plătit cu funcţiile lor pentru aceste grave erori? Cât timp îi mai lăsaţi pe copiii aflaţi

la început de drum fără educaţie temeinică, obligaţi să studieze improvizat?

Domnule ministru al educaţiei, Remus Pricopie, de ce mai sunteţi încă în fruntea învăţământului

românesc, câtă vreme nu aţi fost capabil să soluţionaţi o problemă atât de importantă?

Problema este, de fapt, politizarea şi deprofesionalizarea, care au acaparat întreg sistemul

public românesc. Până şi editarea manualelor pentru copii a devenit o chestiune politică atâta timp cât

grupurile de afaceri clientelare ale PSD nu reuşesc să-şi împartă ciolanul şi se sabotează prin

intermediul unor licitaţii trucate şi contestate. Corupţia patronată de PSD şi-a făcut loc inclusiv în

abecedarele elevilor.

Domnule prim-ministru,

Situaţia manualelor este încă o dovadă a incapacităţii dumneavoastră şi a Guvernului pe care îl

conduceţi de a garanta un drept fundamental în orice democraţie europeană, dreptul la educaţie. În

ciuda tinereţii dumneavoastră, sunteţi incapabil să puneţi în operă o viziune modernă şi europeană în

sistemul românesc de educaţie şi priviţi cu nepăsare la problemele cu care învăţământul se confruntă,

pornind de la salariile mici ale cadrelor didactice, până la taxele mari de şcolarizare şi continuând cu

rezultatele dezastruoase la bacalaureat.

Domnule prim-ministru,

Cred că a venit timpul să vă recunoaşteţi greşelile şi, împreună cu colegii dumneavoastră, să

lăsaţi drum liber tuturor celor care îşi doresc să rezolve problemele cronice ale sistemului nostru de

educaţie şi să nu profite de pe urma lor. În ceea ce priveşte acţiunea imediată, solicit Guvernului

urgentarea tuturor măsurilor executive, astfel încât elevii să poată beneficia de manualele la care au

dreptul conform legilor şi bunului-simţ.

Vă mulţumesc.

- 10 -



O invităm la microfon pe doamna senator Firea Gabriela, rugându- l să se pregătească pe

domnul senator Paşcan Marius.

Doamna Gabriela Firea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică poartă titlul „«Meciul» cu FMI şi «microbiştii» din opoziţie”.

Dincolo de conţinutul tehnic al negocierilor dintre Guvernul României, pe de o parte, şi

reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene, de cealaltă

parte, care i-a surprins pe majoritatea comentatorilor prin solicitarea neaşteptată de a se scădea până la

0,9% deficitul bugetar pentru anul viitor, remarcăm, nu fără o oarecare dezamăgire, atitudinea

opoziţiei, care încearcă să-şi creeze un avantaj politic chiar cu riscul afectării intereselor României.

Este, dacă-mi permiteţi comparaţia, o situaţie asemănătoare cu un meci de fotbal dintre o

echipă de club românească şi una din străinătate, la care suporterii adversarelor autohtone ale echipelor

noastre se alătură galeriei oaspeţilor. Pentru ei nu contează ca o reprezentantă a ţării noastre să obţină

un rezultat bun, ci esenţial este ca duşmanii să nu câştige, chiar dacă prin asta are de pierdut fotbalul

românesc.

Revenind la „meciul” politic cu FMI, remarcăm, în primul rând, atitudinea preşedintelui Traian

Băsescu de a- i certa public pe reprezentanţii instituţiilor internaţionale pentru atitudinea neutră faţă de

Guvern şi faţă de politică, la modul general, atitudine care era de lăudat pe vremea când la Palatul

Victoria se aflau guvernele domnului Băsescu, dar inacceptabilă acum. Probabil că nu se împacă nici

acum cu ideea că şeful delegaţiei FMI nu mai este premierul de facto al României, aşa cum a fost

domnul Franks, şi că actualul Guvern îşi alcătuieşte singur politicile fiscale şi bugetare, iar acestea

generează creşteri sustenabile.

Un deficit de doar 0,9% ar fi o puternică frână pentru dezvoltarea României. Şi aşa nivelul de

1,4% acceptat de Traian Băsescu – era să spun negociat, dar ar fi fost o exprimare oximoronică – este

unul care sufocă, în bună măsură, proiectele de investiţii. În loc să ne acorde derogăr i pentru

suplimentarea bugetului armatei, urmare a evoluţiilor politico-militare din zonă, sau pentru

cofinanţarea proiectelor cu finanţare europeană, FMI vine cu această cerinţă şocantă. Iar problema nu

este cerinţa în sine, pentru că Guvernul are argumentele şi determinarea de a nu accepta o variantă

nefavorabilă pentru România, ci mai ales corul de pricepuţi în economie – ca şi la fotbal – ai actualei

guvernări, care s-au grăbit să declare că o astfel de măsură este bine-venită câtă vreme dă peste mâini

Guvernului Ponta.

Pentru domnul Ialomiţianu şi prietenii politici ai Domniei Sale, o rupere a Acordului cu FMI ar

fi mai mult decât bine-venită, pentru că le-ar oferi muniţie pentru a încerca să doboare Guvernul Ponta.

- 11 -

Calculul este însă, din păcate pentru ei şi din fericire pentru România, unul greşit. Câtă vreme se va

opune, chiar cu riscul denunţării Acordului cu FMI şi Comisia Europeană, oricăror măsuri care

afectează parcursul pozitiv al economiei, acţiunea Guvernului va fi percepută pozitiv de către mediul

de afaceri şi populaţie. Rolul Fondului Monetar Internaţional este de a da o mână de ajutor României,

şi nu de a o îngenunchea.

Vă mulţumesc.


Mulţumim, doamna senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Paşcan Marius, rugând-o să se pregătească pe doamna

senator Popa Mihaela.

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează „Dispreţ şi batjocură a PSD faţă de educaţie şi cultură,

presiuni pentru aservirea postului public de radio…”.

Domnilor politicieni care compuneţi oastea de cinică strânsură a PSD, nu mai umiliţi cultura,

nu vă mai bateţi joc de educaţie, nu mai căutaţi cu orice preţ să aserviţi mass-media şi să controlaţi

politic posturile publice. Vă îndemn cu exasperare să pricepeţi că aţi devenit anacronici, că nu aţi

înţeles nimic din palma electorală pe care aţi primit-o din partea majorităţii cetăţenilor acestei ţări la

alegerile prezidenţiale şi, din păcate, evident, nu v-a determinat măcar să luaţi aminte. În locul

cuvenitei penitenţe, al unui elementar proces de conştiinţă, continuaţi să sfidaţi şi, în chip de activişti

ipocriţi, făţarnici, vă preocupă doar să manipulaţi instituţional şi politicianist puterile statului, pentru a

vă servi culpabilele interese din spatele banului public.

Se împlinesc, în aceste zile, trei luni de când şcolarii nu au manuale noi tipărite, nici măcar

electronice, după care să înveţe. Întrucât programa s-a schimbat, nu le mai pot utiliza nici pe cele

vechi, iar, în acest timp, scandalul privind licitaţia de manuale şi contestările înscenate politic continuă

la Ministerul Educaţiei. Firmele abonate la banul cu dedicaţie de la partid se războiesc între ele, pe

fondul incompetenţei funcţionarilor sau al intereselor oneroase care căpuşează ministerul cu pricina şi,

evident, bugetul statului. Este o situaţie fără precedent în România ultimului sfert de secol şi, la tupeul

care îi caracterizează pe liderii de vârf ai PSD, nu dă socoteală, nu răspunde nimeni.

Pe de altă parte, asistăm la o batjocură a reprezentanţilor puterii politice la adresa radioului

public. Sunt aproape şase luni de când Societatea Română de Radiodifuziune funcţionează fără un

consiliu de administraţie. Deşi în şedinţa Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei

Deputaţilor de săptămâna trecută acest subiect s-a aflat pe ordinea de zi şi a fost dezbătut, a dispărut

mai apoi inexplicabil din agendă. Deşi Comisiile pentru cultură ale celor două Camere parlamentare

- 12 -

trebuiau să audieze noii membri ai Consiliului de administraţie al Societăţii Române de

Radiodifuziune, procedura nu a fost îndeplinită. Astfel, constatăm o ilegalitate tolerată deliberat de

majoritatea politică parlamentară, câtă vreme Consiliul de administraţie al SRR este unicul organism

care aprobă bilanţul, investiţiile, volumul de credite, relaţiile cu alte organisme internaţionale, deciziile

comitetului director, funcţionarea propriu-zisă a postului public.

Se pare că Guvernul pregăteşte în secret un proiect de ordonanţă de urge nţă prin care să

ocolească urgenţa numirii unui nou consiliu de administraţie la Societatea Română de Radiodifuziune.

Astfel, intenţionează să delege pe perioadă nedeterminată atribuţiile consiliului de administraţie către

colegiul director şi către preşed intele-director general al instituţiei, eludând astfel premeditat

prevederile legii de funcţionare a radioului public.

Nu este singura instituţie publică din spaţiul mass-media pe care Guvernul şi puterea politică o

doresc aservită. Prin ultimele două numiri ale Guvernului în cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului,

PSD şi actuala putere politică controlează 7 membri din totalul celor 11 care compun CNA, având şi

preşedintele. Ultima nominalizare a Partidului Conservator din partea Camerei Deputaţilor pentru un

alt membru al CNA nu a fost agreată de PSD, care caută să-şi impună o altă nominalizare proprie. Ar

fi cel de-al optulea membru pe care îl controlează politic. E lesne de înţeles din ce cauză CNA nu

funcţionează de luni de zile, iar când o face, partizanatele în dispreţul Legii audiovizualului şi

scandalurile publice se ţin lanţ în ce priveşte activitatea acestei instituţii.

Domnilor politicieni ai PSD, care vremelnic vă aflaţi la cârma ţării, domnule premier Victor-Viorel

Ponta, câtă vreme veţi utiliza aceleaşi instrumente de sorginte bolşevică, urmărind subjugarea puterilor

statului, nu demonstraţi decât că fie ne credeţi pe toţi ceilalţi proşti, fie dispreţuiţi profund statul de

drept şi valorile sale democratice. Iar pentru această atitudine, tocmai aţi fost drastic sancţionaţi de

români. Or, tăvălugul public revigorant moralizator nu s-a oprit aici, temeţi-vă!

Vă mulţumesc pentru atenţie.



O invităm la microfon pe doamna senator Popa Mihaela, rugându- l să se pregătească pe

domnul senator Ghilea Gavrilă.

Doamna Mihaela Popa:


Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte „Învăţământul românesc are şansa unui nou

început: stop politizării din inspectoratele şcolare judeţene!”.

Atrag atenţia asupra gradului ridicat de politizare din învăţământul preuniversitar, care a

crescut de la an la an. Astfel, inspectoratele şcolare judeţene au ajuns să fie considerate adevărate

- 13 -

fiefuri politice ale diferitelor partide, micşorând dramatic şansele specialiştilor de a aduce plusvaloare

în domeniul educaţional.

Asistăm la un fenomen de adevărată căpuşare a inspectoratelor şcolare judeţene din toată

România, de la modul în care se obţin funcţiile, până la direcţionarea fondurilor publice, dar mai ales a

fondurilor europene. La 25 de ani de la momentul 1989, suntem într-un context nou, cu speranţa

lucrului bine făcut. Trebuie să avem curajul să recunoaştem nocivitatea fenomenului politizării

excesive din structurile inspectoratelor şcolare şi să tăiem nodul gordian.

Trebuie să privim spre luxul din inspectoratele şcolare judeţene ca să înţelegem sărăcia din

şcoli. Trebuie să privim spre veniturile inspectorilor şcolari din zeci şi sute de proiecte pentru a

înţelege sărăcia profesorilor. Trebuie să privim spre proiectele de milioane de euro implementate de

ISJ-uri în urma cărora nu a rămas nimic, decât calculatoarele la preţuri foarte mari, şi vom înţelege de

ce lipsesc dotările din şcoli.

Susţin programul politic al preşedintelui ales, Klaus Iohannis, referitor la sistemul educaţional

din România. Aşa cum a spus preşedintele ales, avem nevoie de o stabilitate a legislaţiei şi o finanţare

corectă şi corespunzătoare a sistemului educaţional. Pe lângă acestea, avem nevo ie de o reală

depolitizare şi de eliminarea căpuşelor politice din sistem, pentru a putea face cu adevărat performanţă.

Domnule ministru al educaţiei, depolitizaţi educaţia! Începeţi cu inspectoratele şcolare!



Îl invităm la microfon pe domnul senator Ghilea Gavrilă.

Domnul Găvrilă Ghilea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează „Cine ne asigură de buna-credinţă a companiilor de

asigurare?”.

Presa economico-financiară a semnalat încă de acum doi ani haosul pe cale să se instaureze pe

piaţa asigurărilor de răspundere civilă auto chiar sub ochii Autorităţii de Supraveghere Financiară, care

parcă nici usturoi n-a mâncat şi nici gura nu- i miroase.

La rândul meu, am adresat în ultimul an, de la această tribună, două întrebări conducerii ASF în

legătură cu tendinţa de escaladare a tarifelor la poliţele RCA şi algoritmul de calculare a acestora după

nişte criterii năucitoare, dintre care parcă nu mai lipseau decât numărul de la pantoful conducătorului

auto şi, eventual, culoarea autoturismului pe care îl posedă.

Din răspunsurile primite, aveam să aflu cu surprindere – şi legitimă îngrijorare – că societăţile

de asigurare îşi stabilesc propriile tarife de primă RCA şi le notifică Autorităţii de Supraveghere

- 14 -

Financiară împreună cu întreg calculul actuarial ce stă la baza stabilirii acestora, fără ca acestea să fie

supuse aprobării.

Deci, cu alte cuvinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi desfăşoară activitatea specifică

după principiul – iertată îmi fie exprimarea – „particip, dar nu mă bag”, în sensul că cele câteva societăţi

de profil care acţionează pe piaţă au libertate deplină la stabilirea tarifelor poliţelor RCA.

Aşa se face că, în virtutea acestor competenţe absolute, firmele de profil, unele cu sucursale în

toate judeţele, au scăpat preţurile poliţelor RCA de sub control, acestea fiind semnificativ influenţate

de vârsta proprietarului autoturismului, domiciliul acestuia şi, desigur, marca şi caracteristicile

autovehiculului pe care îl conduce.

Trecând peste faptul că aceste clauze abuzive au dus inevitabil la creşterea numărului de bunici

cu limuzine, eu cred că ne aflăm şi în faţa unui caz grav de discriminare pe criterii de vârstă, iar

consiliul naţional pentru combaterea acestui flagel ar trebui să se sesizeze din oficiu în acest sens.

Pentru că despre ce altceva decât despre discriminare poate fi vorba atunci când un proprietar

de autoturism este obligat să plătească un tarif RCA dublu dacă are vârsta sub 30 de ani, iar dacă mai

cumulează şi păcatul de a domicilia în judeţele Constanţa sau Timiş, atunci acelaşi tarif s-ar putea

tripla faţă de cel perceput unui proprietar de vârstă mijlocie domiciliat, să zicem, în Botoşani?

Nu în ultimul rând, aş vrea să ştiu pe ce bază legală îşi permit aceleaşi societăţi de asigurare să

refuze conducătorilor auto de până la 30 de ani prezumţia de bună conduită în trafic, ca şi cum

tinereţea ar fi o povară, un cusur sau un handicap, nu un privilegiu al fiecăruia dintre noi, de care ne-

am bucurat la timpul potrivit. O întrebare la care Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

trebuie să dea cât mai curând un răspuns.

Vă mulţumesc.



Din lipsă de cvorum, suspendăm pentru 15 minute şedinţa, urmând s-o reluăm la ora potrivită.

PAUZĂ


Stimaţi colegi,

Îl invităm la microfon pe domnul senator Todiraşcu Valeriu, pentru a-şi expune declaraţia politică.

În ipoteza în care ceilalţi colegi nu vor fi prezenţi, vom suspenda şedinţa de declaraţii politice,

dând citire listei celor care au mai depus declaraţii.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Todiraşcu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

- 15 -

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Reîncadrarea medicilor în statutul de funcţionar

public”.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Baronii din sănătate, prin vocea preşedintelui Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae,

condamnat definitiv pentru conflict de interese, au reuşit să impună Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 2/2014, prin care medicii nu mai sunt asimilaţi funcţionarilor publici.

Modificarea Legii nr. 95/2006, reuşită recent prin lobby-ul Colegiului Medicilor, este abuzivă şi

discriminatorie, aducând un mare deserviciu profesiei medicale, alterând profund relaţia medic-pacient.

Acest ultim demers al şmecherilor certaţi cu legea din sistemul sanitar a făcut de ruşine, în egală

măsură, Colegiul Medicilor, Guvernul şi Parlamentul României.

Astfel, medicii au fost dezincriminaţi de la un şir lung de infracţiuni cuprinse în Codul penal la

Titlul V – „Infracţiuni de corupţie şi de serviciu”, aşa cum sunt: luarea de mită, delapidarea, purtarea

abuzivă, abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, uzurparea

funcţiei, conflictul de interese, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, obţinerea

ilegală de fonduri, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual şi falsul în înscrisuri sub

semnătură privată.

Orice medic care lucrează în România, în instituţii de stat sau private, este supus controlului şi

supravegherii Ministerului Sănătăţii, conform Legii nr. 95/2006, art. 2: „Asistenţa de sănătate publică

este coordonată de către Ministerul Sănătăţii Publice şi se realizează prin toate tipurile de unităţi

sanitare de stat sau private, constituite şi organizate conform legii.” Deci, conform acestui articol,

profesia de medic se încadrează în funcţia de funcţionar public.

Este evident că medicii care lucrează în spitalele publice corespund acestei definiţii a

funcţionarului public, inclusiv conform Codului penal, art. 175: „Funcţionar public, în sensul legii

penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, (…) exercită o

funcţie de demnitate publică sau o funcţie de orice natură. (…) De asemenea, este considerată

funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru

care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori suprave gherii acestora

cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.”

Consecinţele exceptării medicilor de la statutul de funcţionar public pot fi de o gravitate greu

de estimat, pentru că beneficiarii actului medical, respectiv toţi pacienţii români, dar şi pacienţii străini

îngrijiţi în România, sunt lăsaţi astfel fără apărare în faţa unor eventuale abuzuri ale medicilor.

Un prim exemplu ar fi cel al unui medic care efectuează o expertiză medicală şi care primeşte

bani pentru a încadra un pacient în categoria persoanelor cu handicap sever, cum ar fi stările de

nevăzător sau de bolnav psihic, îndreptăţite să primească ajutor social, deşi persoana în cauză conduce

automobilul, cum am văzut cu toţii că se întâmplă uneori.

- 16 -

Un alt exemplu îl poate reprezenta un medic care efectuează transplant renal pe banii noştri, ai

tuturor, folosind un rinichi recoltat în spitalele publice de la un decedat, cetăţean român, care ar

favoriza un pacient introdus recent pe lista de aşteptare, în dauna altor pacienţi aflaţi de mult timp pe

lista de aşteptare.

În cazul unui medic acuzat de malpraxis pentru că a amputat, de exemplu, un membru sănătos

în loc să-l amputeze pe cel unde se dezvoltase o tumoră, greşeala se poate demonstra pe baza

radiografiei care arată localizarea corectă a bolii. Când organele de anchetă vor căuta însă radiografia

şi rezultatul scris al acesteia, s-ar putea să nu le mai găsească. Medicul în cauză le poate face pierdute

şi nu poate fi pedepsit pentru aceasta, pentru că nu mai este funcţionar public.

În cazul unui terorist examinat medical de un medic care este corupt sau chiar simpatizant al

grupării teroriste respective, fabricarea de acte medicale care să dovedească prezenţa unei afecţiuni

grave ce nu i-ar permite să suporte detenţia poate duce la eliberarea teroristului.

Din aceste motive, am depus în Senat o iniţiativă legislativă prin care propun abrogarea alin.

(2) al art. 375 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, fapt ce va face posibilă

aplicarea medicilor statutului de funcţionar public. Vă invit să analizaţi posibilitatea susţinerii prin

votul dumneavoastră a acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.



PAUZĂ


Stimaţi colegi,

Reluăm sesiunea de declaraţii politice de astăzi, invitând-o la microfon pe doamna senator

Federovici Doina. O rugăm să se pregătească pe doamna senator Tudor Doina.

Doamna Doina-Elena Federovici:


Bună dimineaţa, distinşi colegi!

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „23 de ani de la aprobarea Constituţiei”.

Stimaţi colegi,

România a marcat 23 de ani de la aprobarea primei Constituţii din România postdecembristă,

Ziua Constituţiei fiind sărbătoare instituită de Parlament în 1995. La referendumul din 8 decembrie

1991 au venit la urne aproape 11 milioane de votanţi. Dintre ei, aproape 8 milioane şi jumătate, adică

77%, au spus „Da” pentru noua lege fundamentală.

- 17 -

Arhivele arată că România a avut 7 constituţii şi 16 revizuiri ale acestora: prima Constituţie – în

1866, modificată în 1879 ca urmare a dobândirii independenţei; proclamarea Regatului, în 1884, a

adus o nouă modificare; în 1916 s-a început o revizuire care a fost finalizată în 1917, când s-a acordat

votul universal; în 1923, altă Constituţie şi apoi, în 1938, o nouă Constituţie; între anii ’40 şi ’44, în

timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Constituţia a fost suspendată; în 1948, 1952 şi 1965 au

urmat alte trei constituţii; în 1991 a venit rândul actualei Constituţii, cea de după căderea

comunismului. Această lege fundamentală a fost revizuită în 2003.

În cei 23 de ani de existenţă, legea noastră fundamentală s-a dovedit a fi un corp de principii şi

norme moderne, ce a deschis drumul statului de drept şi al economiei de piaţă. Constituţia a

reprezentat în tot acest timp o garanţie a drepturilor fundamentale ale omului, dar şi a funcţionării

instituţiilor de bază ale statului.

Dezvoltarea unui sistem politic pluralist, crearea unui cadru instituţional democratic şi aderarea

României la sistemul de valori promovat de instituţiile euroatlantice au fost posibile şi datorită acestei

Constituţii.

O Constituţie reflectă însă starea unei naţiuni şi afirmarea valorilor fundamentale ale statului de

drept. Ea nu trebuie privită ca ceva imuabil. Acesta este şi motivul pentru care cred că adecvarea

normelor sale fundamentale la realităţile politice, economice sau sociale trebuie regândită periodic.

După cum sublinia şi premierul Victor Ponta, revizuirea Constituţiei e ste un proiect de care

cred că avem acum nevoie, care trebuie să devină o prioritate în 2015, an degrevat de presiuni

electorale.

Revizuirea Constituţiei trebuie, în acelaşi timp, să fie completată de o reformă electorală

autentică, printr-un Cod electoral, pentru reducerea numărului de parlamentari şi revenirea la un sistem

electoral corect, dar şi de o modernizare şi reformare a administraţiei locale, pentru diminuarea

aparatului birocratic şi eficientizarea administraţiei.

Iată, se împlinesc 23 de ani de la aprobarea primei Constituţii a României postdecembriste.

Cred, cu toată convingerea, că în anul 2015 vom finaliza acest act atât de important pentru noi toţi.

Vă mulţumesc.



O invităm la microfon pe doamna senator Tudor Doina. Îl rugăm să se pregătească pe domnul

senator Grigoraş Viorel.

Doamna Doina-Anca Tudor:


Stimaţi colegi,

- 18 -

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte „Lipsa de reacţie politică reală la mesajul tra nsmis

de electorat în 16 noiembrie 2014!”.

În aşteptarea bugetului de stat, principalii comunicatori ai PSD-ului încearcă să mai dreagă

busuiocul, ca să spunem aşa, după eşecul alegerilor din 16 noiembrie. Mai precis, pe lângă faptul că se

estimează că vom avea un an 2015 dificil din punct de vedere financiar, liderii social-democraţi

declară, inclusiv în plenul Senatului României, că vor curge lapte şi miere anul viitor.

Stimate doamne şi domni senatori sau deputaţi ai coaliţiei guvernamentale, vă reamintesc că s-a

încheiat campania electorală, iar mesajele pe care le transmiteţi în continuare, de tipul că avem o

economie în creştere, că suntem pe excedent bugetar, că se vor mări tot felul de venituri în sistemul

public, aceste tactici nu mai funcţionează. Societatea românească v-a transmis un semnal acum două

săptămâni. Treziţi-vă! Nu mai continuaţi manipulările şi traficul de cuvinte inutile pentru a vă asigura

în continuare puterea decizională. Recunoaşteţi unde aţi greşit şi faceţi mai mulţi paşi politic i în spate.

Înţelegeţi că societatea românească doreşte un alt tip de politician. Se vrea o schimbare de structură a

sistemului politic, se vrea o nouă mentalitate parlamentară.

Acest efect electoral vine, pe de o parte, din diasporă, dar şi din ţară, mai ales din rândul

electoratului indecis şi nemulţumit, nonvotant la alegerile din 2000, 2004, 2008 şi 2012 şi reprezintă

acea parte a populaţiei aflată la mijlocul claselor sociale, o ambrozie electorală dorită de întreaga clasă

parlamentară, care ştie să analizeze informaţia primită, care se luptă să-şi păstreze veniturile deasupra

nivelului supravieţuirii traiului zilnic şi care trăieşte în era tehnologiei avansate, utilizând spre

manifestare proprie diverse reţele de socializare, tip facebook. Ei reprezintă pe cei care au contribuit cu

20-25% din intenţia de vot la alegerile prezidenţiale din acest an.

Ei ne-au transmis un avertisment, în special actualei guvernări, dar şi opoziţiei, iar dacă noi,

clasa politică parlamentară, nu ştim să ne adaptăm acestor noi cerinţe, ne vom trezi în 2016, la cele

două tipuri de alegeri, locale şi parlamentare, cu o nouă surpriză electorală: există posibilitatea unei

prezenţe la vot care să depăşească 55% din numărul de votanţi şi care să impună un nou tip de

politicieni, formaţi în afara establishmentului din ultimii 25 de ani.

Dragi colegi senatori,

Închei această declaraţie politică amintind faptul că inclusiv jocul cu proiectul bugetului de stat

pentru anul 2015, a cărui prezentare în Parlamentul României s-a tot amânat din noiembrie până acum,

va fi taxat electoral în perioada imediat următoare.

Există un citat celebru care se potriveşte acestei perioade, mai ales că ne aflăm în apropierea

sărbătorilor de Crăciun: „Vai vouă, care grămădiţi casă lângă casă şi ţarini lângă ţarini până nu mai

rămâne niciun loc, ca să fiţi voi stăpânitori în ţară.” (Isaia 3, 14-15; 5,8)

Vă mulţumesc.

- 19 -



Îl invităm la microfon pe domnul senator Grigoraş Viorel, rugându- l să se pregătească pe

domnul senator Cordoş Alexandru.

Domnul Viorel Grigoraş:



Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Taxa pe tinereţe”.

Faţă de anul trecut, cotaţiile asiguratorilor pe zona RCA au crescut substanţial, în principal în

ceea ce-i priveşte pe tinerii sub 30 de ani. Incidenţa daunelor este diferită, în funcţie de vârsta

şoferului, de localitatea unde conduce şi de puterea maşinii asigurate. Astfel, societăţile stabilesc

preţurile pe asigurări având în vedere aceste criterii. Cei mai dezavantajaţi sunt tinerii sub 30 de ani,

plătind de zece ori mai mult decât persoanele cu vârsta în jur de 60 de ani, care au diverse facilităţi.

Autoritatea nu trebuie să se erijeze în protectorul firmelor de asigurări, ci treb uie să vegheze la

buna funcţionare a pieţei financiare nonbancare şi la respectarea drepturilor utilizatorilor de servicii.

Cu toate că ASF a precizat că nu intervine asupra nivelului primelor de asigurare, acestea fiind

liber stabilite de către fiecare societate de asigurare, tarifele de primă sunt notificate de către ASF, dar

nu sunt supuse aprobării. Calculele care stau la baza stabilirii tarifelor de primă sunt realizate utilizând

date statistice acumulate de asiguratori în anii anteriori şi au în vedere despăgubirile datorate în baza

poliţelor RCA, precum şi diferite criterii de risc.

Este inacceptabil ca tinerii să plătească pentru asigurarea RCA atât de mult, mai ales că poliţa

RCA s-a scumpit semnificativ în ultimele şase luni, în cazul tinerilor sub 30 de ani.

Supravegherea asigurărilor trebuie depolitizată, iar managementul companiilor trebuie lăsat în

mâna specialiştilor, a tehnocraţilor. Deciziile acestora trebuie să fie transparente şi explicate populaţiei

pe înţelesul larg.




Îl invităm la microfon pe domnul senator Cordoş Alexandru.

Domnul Alexandru Cordoş:


Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este intitulată „Ţintele bugetului 2015 – dezvoltarea economică şi

realizarea obiectivelor sociale”.

- 20 -

În prezent, raportată la nivel regional, România este una dintre cele mai stabile ţări din punct de

vedere macroeconomic. Obiectivul României este creşterea economică la peste 3%, utilizând pârghii

economice şi fiscale care să stimuleze sectorul privat şi să permită creşterea calităţii investiţiilor

publice, în paralel cu refacerea plasei de siguranţă socială.

România are nevoie de o economie care va permite accelerarea reformelor structurale şi

creşterea competitivităţii.

În acest scop, politica fiscal-bugetară pe termen mediu se bazează pe implementarea unor

măsuri esenţiale la nivel economic şi instituţional. Se urmăreşte menţinerea unei sustenabilităţi

macroeconomice, asumarea responsabilităţii fiscal-bugetare şi obţinerea disciplinei financiare.

Strategia fiscală, pe termen mediu şi lung, trebuie să aibă ca obiective principale stimularea mediului

economic, a investiţiilor şi încurajarea iniţiativei antreprenoriale.

De aceea, bugetul trebuie axat pe investiţii publice destinate susţinerii infrastructurii,

domeniului energetic, agriculturii, dezvoltării regionale şi rurale, atât din fonduri publice, cât şi prin

cofinanţarea proiectelor europene.

În direcţia dezvoltării infrastructurii sunt vizate implementarea unor proiecte din Master Planul de

Transport. De exemplu, în judeţul Cluj, tronsonul Gilău – Nădăşelu va fi încheiat în anul 2015, iar un alt

proiect propus pentru finanţare este construcţia autostrăzii Sebeş – Turda. Valoarea totală a proiectului este

de 4,4 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde din bugetul de stat, şi va fi finalizat în anul 2016.

Un aspect important este faptul că bugetul pentru anul 2015 nu va conţine majorări de taxe şi

impozite. Mai mult, există perspectiva adoptării unor măsuri de relaxare fiscală.

De asemenea, în proiectul bugetului pentru anul 2015 sunt prevăzute şi o serie de măsuri

sociale, dintre care menţionez:

- creşterea salariului minim brut pe ţară de la 900 de lei la 975 de lei începând cu data de 1

ianuarie 2015, iar din 1 iulie va ajunge la 1 050 de lei;

- indexarea a cinci milioane de pensii începând cu 1 ianuarie 2015 şi majorarea indemnizaţiei

minime sociale cu 50 de lei;

- creşterea alocaţiei de sprijin pentru copiii care provin din familii cu venituri mici;

- posibilitatea acoperirii unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru

nevoile casnice. De această măsură vor beneficia veteranii şi văduvele de război şi accidentaţii de

război în afara serviciului ordonat;

- continuarea măsurilor de diminuare a evaziunii fiscale prin reducerea TVA la carne până la

9%, după modelul aplicat la produsele de panificaţie, care s-a dovedit a fi unul de succes;

- continuarea aplicării măsurilor de reducere a CAS-ului şi a scutirii de la plata impozitului pe

profitul reinvestit.

- 21 -

Faptul că în urma negocierilor cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional valoarea deficitului

bugetar va rămâne la aproximativ 1,4% din PIB ne situează pe primele locuri între ţările europene,

potrivit unei statistici a Comisiei Europene.

Pe fondul creşterii economice, avem un spaţiu bugetar suficient pentru aplicarea măsurilor

sociale care vin în ajutorul oamenilor. Prin urmare, vom continua să creăm un echilibru între creşterea

economică şi reparaţiile sociale.

Vă mulţumesc.



Informându-vă că au mai depus declaraţii politice următorii domni senatori: Ovidiu-Liviu

Donţu, doamna senator Silistru Doina, domnul Mohanu Nicolae, domnul senator Mocanu Victo r, îl

invit la microfon pe domnul senator Nicolae Moga.

De asemenea, au mai depus declaraţii politice domnul senator Popa Ion, domnul senator Tişe

Alin, doamna senator Boagiu Anca, domnul senator Igaş Traian-Constantin, domnul senator Niţă

Mihai şi domnul senator Marian Valer.

Domnul Nicolae Moga:

Declaraţia politică are titlul „Învăţământul preşcolar necesită susţinere”.

Prezenta declaraţie constituie, acum, în procesul de definitivare a bugetului, un element în

favoarea susţinerii problemei ce preocupă un larg segment de părinţi, şi anume criza locurilor în

grădiniţele de stat.

Învăţământul preşcolar românesc se numără printre sistemele de învăţământ cu o lungă tradiţie,

răspunzând încă de la începuturile sale noutăţilor în domeniul educaţiei copiilor mici.

Consecinţele grave ale problemelor sociale, cum ar fi sărăcia, şomajul, violenţa domestică,

cazurile de abandon familial, creşterea ratei divorţurilor şi scăderea indicelui de natalitate, pot fi

atenuate prin măsuri de creştere a educaţiei preşcolare.

La aceasta contribuie şi faptul că asigurarea necesarului de unităţi preşcolare poate conduce la

soluţionarea unor probleme legate de resursa umană disponibilă din sistemul de educaţie preşcolară.

Creşterea gradului de cuprindere a copiilor în forme instituţionalizate de educaţie, de la vârste

cât mai fragede, constituie premisa diminuării fenomenului analfabetismului şi abandonului şcolar.

Pentru a răspunde nevoilor specifice ale copiilor şi părinţilor, se impune o analiză riguroasă

privind asigurarea finanţării învăţământului preşcolar, cu accent pe zonele rurale.

Baza materială reprezintă prioritatea unui proces educaţional de calitate. Analiza unităţilor de

învăţământ preşcolar din punct de vedere al infrastructurii, resurselor materiale şi dotărilor evidenţiază

o diversitate de niveluri, de la situaţii critice, în unele cazuri, la situaţii în care activitatea didactică are

condiţiile materiale corespunzătoare sau chiar foarte bune pentru derularea în condiţii optime.

- 22 -

Mulţumesc.



Îl invităm la microfon pe domnul senator Constantinescu Florin pentru a-şi citi declaraţia

politică.

Domnul Florin Constantinescu:


Titlul declaraţiei – „Includerea Autostrăzii «Moldova», Iaşi – Târgu-Mureş, în Master Planul

General de Transport al României”.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi cu

parlamentarii din judeţul Iaşi pe tema autostrăzii Iaşi – Târgu-Mureş.

În cadrul discuţiilor, s-a pus accent pe transformarea drumului expres Iaşi – Târgu-Mureş în

autostrada Iaşi – Târgu-Mureş, urmând ca Master Planul General de Transport al României să fie

modificat. Consider că este necesară modificarea master-planului astfel încât drumul Iaşi – Târgu-Mureş să

devină autostradă, aşa cum a fost prevăzut în draftul documentului.

Nu aş vrea să mă înţelegeţi greşit. Autostrada „Moldova” nu este o solicitare a mea, nu este o

solicitare a parlamentarilor ieşeni, nici măcar a autorităţilor publice locale. Autostrada Iaşi – Târgu-Mureş

este o necesitate a zonei, care ar permite generarea unor noi locuri de muncă şi creştere economică.

Transformarea drumului expres, aşa cum apare în Master Planul de Transport, în autostradă ar aduce

deschidere spre vestul ţării, ar crea conexiunea Republicii Moldova cu România.

Am declarat de nenumărate ori că susţinem parcursul european al Republicii Moldova. Haideţi

să facem acest lucru prin legarea estului Europei de vestul Europe i, dezvoltând astfel turismul,

crescând exporturile şi acordând atenţia cuvenită investitorilor.

România are autostrăzi, dar nu ne putem lăuda cu numărul de kilometri. Faţă de ţări precum

Germania, Austria, Italia, din păcate, suntem mult în urmă. Fără autostradă, regiunea Moldovei rămâne

condamnată la sărăcie.

În altă ordine de idei, sunt de acord că, fie drum expres, fie autostradă, este bine să o construim.

Infrastructura este necesară românilor şi României, dacă vrem dezvoltare economică şi progres. Însă,

atunci când punem pe hârtie un proiect, trebuie să ţinem seama de context, de nivelul de trai al

locuitorilor, de faptul că orice legătură cu vestul ar putea aduce beneficii zonei respective.

Stimaţi colegi,

- 23 -

Conform experţilor, autostrada ar însemna o îmbunătăţire exponenţială de 50-60% a reţelei de

transporturi a României. Autostrada este finanţabilă cu fonduri europene şi are un traseu de importanţă

europeană, prin traversarea Munţilor Carpaţi, conectarea României şi ţărilor din vest cu Republica

Moldova şi scurtarea rutei europene est-vest la nivel de autostradă cu peste 300 de kilometri.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru transporturi şi energie, am participat cu mult interes

la prezentarea documentului de către Ministerul Transporturilor. Am precizat şi la vremea respectivă şi

voi spune cu tărie şi aici: solicit reintroducerea de urgenţă a Autostrăzii „Moldova” în Master Planul

General de Transport al României 2014 – 2020.

Dacă ne dorim ca România să crească economic, trebuie să avem voinţa de a face legăturile

necesare cu străinătatea, mai ales prin infrastructură de calitate. Numai aşa nivelul de trai al românilor

se poate îmbunătăţi.

Vă mulţumesc.



Mulţumind domnilor senatori Mario-Ovidiu Oprea şi Ion-Simeon Purec pentru asigurarea

secretariatului, declarăm închisă şedinţa de declaraţii politice de astăzi.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

Declaraţia politică este intitulată „Modificarea Codului de procedură penală prin introducerea

caracterului temporar al controlului judiciar, maximă urgenţă pentru Parlamentul României”.


Stimaţi colegi,


Într-un stat de drept, oricărei persoane trebuie să i se garanteze o serie de aspecte care ţin de

siguranţa, libertatea şi însăşi viaţa persoanei respective.

Ca cetăţeni ai unui stat, avem drepturi, dar avem şi îndatoriri, care sunt reglementate şi stipulate

în primul rând prin legea fundamentală a fiecărui stat, Constituţia, dar, mai ales, prin sistemul de legi

care alcătuieşte cadrul de manifestare şi interacţiune a omului cu ceilalţi oameni în societate.

Pentru că, doamnelor şi domnilor, instituţiile statului nu sunt golite de sens sau de însemnătate,

ele fiind nişte construcţii abstracte în măsura în care rămân doar nişte construcţii, fără a avea la temelie

entitatea umană şi viaţa acesteia.

Pornind de la aceasta, România, ca ţară cu regim democratic şi ca ţară care, până nu demult, a

traversat o perioadă în care drepturile şi libertăţile umane au fost încălcate într-un mod ireparabil

pentru generaţii întregi de oameni, a căror viaţă a fost distrusă la modul real (nu literar sau metaforic)

- 24 -

de către un sistem politic, în primul rând, şi instituţional care a abuzat de cadrul legal tocmai din cauza

faptului că omul, ca fiinţă, nu a fost mai presus de instituţii sau de organismul politic discreţionar, are

nevoie în momentul de faţă de o cuantificare, revizuire şi fundamentare a legilor sale, începând cu

Constituţia şi terminând cu oricare dintre codurile de legi care funcţionează şi asigură principiul şi

cadrul juridice româneşti şi internaţionale.

Referitor la toate aceste aspecte, aşa cum bine se cunoaşte, în data de 4 decembrie anul curent,

Curtea Constituţională a României a declarat ca fiind neconstituţionale articolele 211 – 217 din Codul de

procedură penală. Aceste articole fac referire la secţiunea a treia privitoare la controlul judiciar, însemnând:

condiţiile generale, luarea măsurii controlului judiciar de către procuror, calea de atac împotriva măsurii

controlului judiciar dispuse de procuror, luarea măsurii controlului judiciar de către judecătorul de

cameră preliminară sau instanţa de judecată, conţinutul controlului judicia r şi conţinutul cauţiunii.

Stimate doamne şi domni parlamentari,

Nu cred că există vreun membru al Parlamentului României care să nu ştie sau să nu înţeleagă

importanţa Codului de procedură penală. Iar dacă totuşi ar mai exista cineva care nu ar cunoaşte

profunda importanţă a acestei pârghii judiciare, atunci am putea face următoarea paralelă pentru a

sublinia mai bine gravitatea necunoaşterii şi neînţelegerii acestui instrument, aş spune, vital pentru

orice stat al lumii: lupul, paznic la oi!

E mai mult decât sugestiv, pentru că, doamnelor şi domnilor, atunci când vorbim de aspectul

penal judiciar, facem referire, mai înainte de orice, la infracţionalitate, crimă, atentat la viaţă, libertate,

demnitate, libertatea cuvântului, proprietate, familie, în fine, la entitatea statului în sine pe care o

reprezintă cetăţeanul. Atunci când un stat nu poate garanta siguranţa cetăţeanului său, atunci, stimaţi

colegi, vorbim de un stat care acceptă sau este o ameninţare la adresa propriei identităţi şi fiinţări.

Iată deci de ce, întorcându-mă puţin în timp şi speculând, ar putea spune unii, o situaţie, aş

putea remarca faptul că România are nevoie urgentă nu doar de politică, ci, mai ales, de legi.

Legi care să creeze ceea ce până în urmă cu doi ani s-a dorit a fi – doar s-a dorit a fi! – un stat

de drept în care justiţia să fie cu adevărat măsura cu care dreptatea este nu doar aplicată şi aplicabilă, ci

reală şi corect împărţită fiecăruia după fapte şi atitudinea sa ca om, dar, în special, ca element social.

Pentru că, doamnelor şi domnilor, dacă preşedintele ţării, întâiul om care trebuie să se supună

justiţiei pentru a da nu doar un exemplu, ci mai ales pentru a o face viabilă şi a o consfinţi ca piatră de

temelie a statului de drept democrat, promulgă un articol de lege din Codul de procedură penală fără a avea

habar de conţinutul său şi dacă un ministru al justiţiei poate propune în 2010 un Cod de procedură penală

plasat ca o culpă în spatele unui Parlament aflat sub presiunile preşedintelui în cauză şi ale unui cabinet ce

stă în umbra sa, atunci, cetăţeanul român, care chiar dacă nu cunoaşte în termeni profesionişti calificaţi

circuitul legislativ al ţării şi nu a studiat în termeni aplicabilitatea şi funcţionarea legilor ţării, are tot dreptul

să reclame această stare de fapt.

- 25 -

Astfel, în condiţiile în care s-a declarat neconstituţionalitatea părţii privitoare la controlul

judiciar din cadrul Codului de procedură penală, în mod special cel legat de caracterul excepţional al

măsurilor preventive ce implică restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, există urgenta

necesitate a impunerii unui caracter temporar, limitat în timp, al acestora, care să se armonizeze cu

exigenţele articolului 53 din Constituţie, fără a mai crea o contravenienţă sau un conflict.

Trebuie să înţelegem cu toţii că restrângerea în formă coercitivă şi punitivă a unor drepturi

fundamentale cum sunt cele privitoare la libertatea individuală, libera circulaţie sau viaţa intimă,

familială şi privată etc., fără a exista o delimitare strictă lega lă în timp, creează disfuncţionalităţi atât

de ordin judiciar, cât, mai ales, de ordin psihologic şi social în rândul indivizilor. De aceea, ca membru

al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, sugerez ca aceste restrângeri de

drepturi şi libertăţi de natură temporală să decurgă într-un termen bine stabilit, bine cuantificat, atent

înţeles şi studiat, cum ar fi acela în cazul arestului preventiv cu 90 de zile maximum, iar după ce speţa

şi cazul au fost reanalizate şi rejudecate cu toate mărturiile şi probele, acesta să poată fi extins de către

instanţele de judecată cu noi perioade de maximum 90 de zile, dar care să nu depăşească mai mult de

18 luni. Repet, asta în cazul în care, conform procedurii, celui cercetat nu i s-au găsit temeiuri de

reţinere continuată sau definitivă.

Nu voi detalia aici restul propunerilor pe care le am în vedere şi pe care le voi prezenta într-un

proiect legislativ pe care îl voi iniţia, însă ceea ce vreau să subliniez în final este faptul că acest Cod de

procedură penală necesită o urgentă şi definitivă revizuire corectă, de pe termeni şi temeiuri

constituţionale şi, evident, democratice.

Închei prin a vă spune că lucrul la care trebuie să fim cu atât mai atenţi de aici înainte cu toţii şi,

mai ales, noi, parlamentarii ţării, reprezintă crearea unui cadru legislativ perfect adaptat şi armonizat

cu nevoile cetăţenilor ţării şi cu eliminarea definitivă a oricăror erori judiciare care, în final, nu fac

altceva decât să menţină statul şi instituţiile acestuia într-o stare de anarhie şi, nu în ultimul rând,

neadaptare la realităţile lumii în care trăim, creând un adevărat pericol pentru cetăţeni şi democraţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Doina Silistru:

Declaraţia politică se intitulează „9 decembrie – Ziua Internaţională Anticorupţie”.

Stimaţi colegi,

Astăzi este Ziua Internaţională Anticorupţie. Pentru unii, poate părea cel puţin ironică discutarea

acestei teme. Pentru alţii, chiar dureroasă, un fel de pomenire a funiei în casa spânzuratului. Dar, cum nu

este bine să generalizăm, mai ales în chestiuni atât de serioase, ţin să reamintesc o serie de aspecte:

Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei (UNCAC) a stabilit, în 2003, ca data de 9

decembrie să fie Ziua Internaţională Anticorupţie. Semnată de România la data de 9 decembrie 2003 la

- 26 -

Merida şi ratificată prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite

împotriva Corupţiei este primul tratat cu vocaţie universală în domeniul combaterii corupţiei. Declaraţia

Primei Conferinţe Anuale şi a Adunării Generale a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie,

susţinută la 22 – 26 octombrie 2006 la Beijing, îndeamnă autorităţile competente să aplice prevederile

relevante ale convenţiei pentru a stabili şi întări sistemul de luptă împotriva corupţiei, precum şi

încurajarea statelor semnatare cu privire la celebrarea Zilei Internaţionale Anticorupţie.

Stimaţi colegi,

Nu cred că suntem mai corupţi sau mai puţin corupţi decât alţi europeni. Nu cred, de asemenea,

că mecanismele noastre de luptă împotriva corupţiei sunt mai eficiente – sau dimpotrivă – decât cele

din alte state. Cred, în schimb, că în activitatea de combatere a acestui flagel, care ne afectează în

grade diferite pe toţi, oricând se poate face mai mult. Şi nu doar la televizor, în cadrul declaraţiilor de

principiu sau cu ocazia bilanţurilor. Dincolo de toate, din nefericire, la noi încă funcţionează justiţia

televizată. Spectatorului îi place să vadă „corupţii”, dovediţi sau nedovediţi, plimbaţi în cătuşe în faţa

camerelor. În linii mari, ştiţi ce spun toţi aceşti oameni asupra cărora planează suspiciunea săvârşirii

unor ilegalităţi, inclusiv de corupţie? Că au încredere deplină în justiţie! Haideţi, aşadar, să vorbim mai

puţin despre justiţie şi să facem mai mult pentru înfăptuirea ei.

În definitiv, toţi cei care suntem astăzi aici, cu exact doi ani în urmă, pe 9 decembrie 2012, de

Ziua Internaţională Anticorupţie, eram aleşi în Parlamentul României. Numai şi pentru acest lucru,

avem datoria de a sprijini lup ta împotriva corupţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Mohanu:

Declaraţia politică este intitulată „Muntele, o moştenire care trebuie să dăinuie”.


Stimaţi colegi,

În fiecare an la 11 decembrie sărbătorim Ziua Internaţională a Munţilor, zi instituită în anul

1992, când ONU a conştientizat vulnerabilitatea ecosistemelor din aceste regiuni şi pentru a marca

problemele şi oportunităţile specifice acestei adevărate „coloane vertebrale” a Pământului pe care o

formează lanţurile montane, acoperind 24% din continente şi o treime din România.

În 2002, ONU şi Uniunea Europeană au stabilit ca din 11 decembrie 2003 să se serbeze Ziua

Internaţională a Munţilor, departamentul responsabil pentru organizarea şi coordonarea evenimentelor

fiind FAO.

Deşi ocupă o suprafaţă de circa 24% şi adăpostesc circa 12% din populaţia Terrei, regiunile

montane au un rol crucial în asigurarea echilibrului global, fiind în acelaşi timp şi ecosistemele cele

mai vulnerabile la activităţile umane.

- 27 -

Carpaţii româneşti adăpostesc o imensă varietate peisagistică şi o biodiversitate deosebită.

Cuprind cel mai mare peisaj forestier din zona temperată a Europei, sunt gazda celei mai mari

populaţii de carnivore mari din UE – mii de urşi, lupi şi râşi, în condiţiile în care cele mai multe state

europene nu mai au niciunul –, sunt sursă de apă, rezervă de lemn, tezaur natural, model de convieţuire

armonioasă om-natură timp de multe secole.

Şi, în loc să tratăm Carpaţii cu grija cuvenită pentru această moştenire extraordinară, îi

supunem de decenii unui asediu distrugător, mult accentuat în ultimii ani prin comportamentul

iresponsabil al autorităţilor publice şi al unei părţi a populaţiei, ducând la o degradare accelerată şi

chiar la împingerea spre dispariţie a unor elemente esenţiale ş i unice din munţii noştri.

Astfel, pădurile Carpaţilor sunt tăiate într-un ritm ameţitor în ultimele două decenii, mult mai

mare decât statisticile oficiale, care recunosc totuşi jaful şi faptul că, dacă în toată Europa suprafaţa de

pădure creşte, la noi e în continuă scădere, iar ceea ce se mai consideră pădure este de regulă ceva

scăpat de tăierile ilegale, de exploatările devastatoare pe mari suprafeţe, urmând ca rămăşiţele slăbite

să fie doborâte de intemperii, atunci când nu sunt doar pretexte pentru acoperirea tăierilor abuzive.

Stimaţi colegi,

Dacă vom continua în această direcţie şi acest ritm, în scurt timp riscăm să admirăm natura

carpatină mai mult prin albume de poze, să vedem animalele montane doar la gradina zoologică sau

împăiate prin pensiuni şi să vedem râuri adevărate de munte doar prin filme documentare sau prin ţări

care nu şi-au bătut joc de munţii lor. Şi ne vom aminti că nişte politicieni, printre care şi noi, au hotărât

că a fost totuşi bine pentru economie, dar nu şi pentru moştenirea ce o vom lăsa copiilor noştri.

Va mulţumesc.

Domnul Victor Mocanu:

Declaraţia politică se intitulează „O analiză a alegerilor din Republica Moldova”.

Majoritatea oamenilor politici şi a comentatorilor din România s-au grăbit să îşi exprime

satisfacţia pentru rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova de pe 30 noiembrie. În

general, votul moldovenilor a fost interpretat ca o victorie a partidelor proeuropene, iar liderii acestor

partide au primit felicitări din România, dar şi din majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Momentul 30 noiembrie 2014, rezultatele sale, dar şi evenimentele anterioare care au condus la

aceste rezultate trebuie analizate mai atent şi comentate mai cumpănit.

Alegerile din 30 noiembrie au reprezentat pentru ţara-soră a României un moment foarte

important, având în vedere paşii mari făcuţi spre Vest, dar şi rolul din ce în ce mai contondent jucat de

Rusia în regiune. Cel mai mare motiv de îngrijorare, pe care îl identific într-o înfrângere netă a

partidelor de orientare proeuropeană din Moldova, a dispărut în urma scrutinului, în sensul în care

scorul adunat de proruşi nu le permite acestora să facă jocurile într-o manieră decisivă în Parlament.

- 28 -

PLDM, PDM şi PL pot forma o coaliţie parlamentară majoritară, rezultatele adunate ale acestora

totalizând mai mult de jumătate din numărul mandatelor din forul legislativ al ţării.

Cu toate acestea, este greu să califici cu termenul de victorie un scrutin care are în frunte

formaţiunea prorusă condusă de Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM).

Deşi avansul său în fruntea clasamentului este unul infim, postura de învingător nu îi poate fi negată,

nici transformată în victorie a proeuropenilor. Oamenii politici moldoveni din tabăra proeuropeană

trebuie să realizeze că scorul strâns de la aceste alegeri nu reprezintă neapărat doar o împărţire

categorică a vederilor politice ale alegătorilor, ci şi un efect al măsurilor guvernamentale.

Autorităţile de la Chişinău au aplicat, recent, o serie de măsuri discutabile, pornind de la modul

de organizare a scrutinului şi culminând cu eliminarea din alegeri a partidului Patria, fapt ce a

victimizat tabăra prorusă şi a alimentat curentul antiguvernamental. Aceste măsuri permit formularea

de îndoieli cu privire la respectarea practicilor democratice de către formaţiuni percepute ca fiind

proeuropene şi oferă proruşilor muniţie pentru atacarea proiectului de aderare la UE.

O atenţie sporită trebuie acordată formării coaliţiei parlamentare. PLDM, PDM şi PL sunt

obligate să finalizeze cât mai repede negocierile politice, să declanşeze operaţiunile de formare a

majorităţii din Parlament şi să continue drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. O perioadă lungă

de dezbateri asupra modalităţilor de formare a majorităţii şi chiar luarea în considerare a unei formule

lărgite, „de interes naţional”, pot permite instalarea în Republica Moldova a unei instabilităţi politice

care poate fi uşor exploatată. Pentru partidele proeuropene, o soluţie rapidă de formare a majorităţii

parlamentare este cheia pentru transformarea alegerilor din 30 noiembrie în victorie.


Domnul Ion Popa:

Declaraţia politică este intitulată „Reacţia lui Sorin Ovidiu Vântu faţă de voturile la alegerile

prezidenţiale ale generaţiei «Facebook»”.



Cu greu am îndrăznit să fac această declaraţie politică, cu riscul să nu fiu admonestat verbal de

vreun coleg cu privire la o opinie pe care o am referitor la o ultimă reacţie publică a controversatului

Sorin Ovidiu Vântu.

Într-o postare pe reţelele de socializare, celebrul SOV a avut o reacţie dură faţă de acei

alegători care provin din social media şi care au avut o contribuţie importantă asupra alegerilor din 16

noiembrie anul curent.

Pe scurt, domnul Vântu transmite un mesaj ironic, cu multe jigniri pentru cei care au votat altfel

şi au contribuit la realizarea schimbării la alegerile prezidenţiale. Eliberat din puşcărie, Vântu se

- 29 -

autointitulează şmecherul suprem şi îşi bate joc de cei care îndrăznesc să viseze la o altfel de politică.

Citez: „Sunteţi nişte proşti, fraieri în toată puterea cuvântului. Şmecherii suntem noi. Noi suntem un

aspirator de resurse, tot ceea ce produceţi voi, luăm noi.”

Frazele lui Vântu dor, mai ales cele de genul: „Noi suntem combinatorii, ăia de deasupra. Indiferent

cine vine la putere, avem relaţii şi colo, şi colo, oricum facem bani. Voi ce faceţi? Generaţia «N-am»!” Dar,

din păcate, prezintă o realitate de care societatea românească e sătulă şi din cauza căreia a reacţionat

electoral ca protest la clasa politică actuală şi la stabilitatea ei de neclintit din ultimii 25 de ani.

Vântu, prin acele clipuri postate, instigă la reacţie, la reacţie din partea tuturor care sunt sătui de

tipologia capitalismului de cumetrie (din care face parte şi părintele FNI), sătui de partide politice, în

special, în momentul de faţă, de cele aflate la putere (PSD+PC+UNPR), care nu au înţeles mesajul

transmis de alegatori. Acest mesaj ce vine din rândul clasei de mijloc ce utilizează diverse reţele de

socializare reprezintă electoratul indecis şi nemulţumit, nonparticipant la alegerile din 2000, 2008 şi

2009, care a contribuit cu cel puţin 25% din intenţia de vot la alegerile din această toamnă.

Ce nu înţelege domnul Vântu şi alţi aşa-zişi oameni de afaceri ca el, precum şi ce nu înţelegem

toţi care facem parte din sistemul politico- instituţional actual este faptul că optica electoratului român

s-a schimbat după 16 noiembrie, fie că acceptăm sau nu. Dacă nu vrem să înţelege m pe ce piaţă

electorală ne aflăm în acest moment, există riscul unei surprize mari în 2016: apariţia liderilor politici

născuţi din nemulţumirile sociale ale generaţiei «Facebook» sau, cum spunea Sorin Ovidiu Vântu,

generaţia «N-am».

Stimaţi colegi,

Concluzia este simplă, iar un prim pas este chiar analizarea proiectului bugetului de stat pe

2015, când ar fi momentul să reflectăm asupra următoarei decizii: oare e bine să votez alocări de bani

pentru proiectele politice clientelare sau e timpul să fac un pas înapoi şi să înţeleg că societatea

românească vrea bani pe proiecte apolitice strategice de ţară? Şi, când vom avea acest răspuns, atunci

vom înţelege votul generaţiei «N-am».

Vă mulţumesc.

Domnul Alin-Păunel Tişe:

Declaraţia politică se intitulează „Minciuna şi pomenile electorale au picioare scurte”.

Distinşi colegi,

Aflaţi în preajma momentului în care se prezintă, cu întârziere şi cu încălcarea legii totodată,

proiectul Legii bugetului de stat şi al asigurărilor sociale pentru anul 2015, ne găsim în faţa unui

moment de bilanţ.

Guvernul Ponta, Guvernul candidat, a făcut în perioada campaniei electorale, dar şi

preelectorale, o sumedenie de promisiuni şi a anunţat multiple pomeni electorale, toate cu iz de

asistenţă socială, nimic cu rol de investiţii multiplicatoare de venituri şi creatoare de locuri de muncă.

- 30 -

Acelaşi Guvern a susţinut permanent, interpelat de opoziţie şi de societatea civilă, că „bugetul

permite, avem resurse, nu vor fi probleme”. În acele momente erau convinşi că şi-au cumpărat cu

bugetul ţării locul de la Palatul Cotroceni.

Azi, obligaţi de populaţie să guverneze, nu mai pot onora prin buget nimic din cele promise.

Despre creat plusvaloare, multiplicat investiţii şi noi locuri de muncă nici nu poate fi vorba. Despre

dotat spitale, despre tipărit manuale, despre construit autostrăzi nici nu vor să audă!

Azi, Guvernul PSD se „jeleşte” că e greu, că e deficit mare, că nu poate guverna cu ce a promis.

Azi, Guvernul PSD nu îşi mai asumă responsabilitatea faptelor şi guvernării.

Prinşi cu minciuna şi cu promisiunile electorale neacoperite financiar, alţii sunt de vină!

Cu toate acestea, pot afirma că nu a învăţat nimic din această experienţă.

Aşa că vă reamintim, domnule premier, domnilor miniştri, că minciuna şi pomenile electorale

au picioare scurte.

Votul populaţiei le prinde din urmă!

Vă mulţumesc.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Declaraţia politică este intitulată „Guvernul Ponta – cu gogoşile electorale, românii – cu nota

de plată”.

Sub mandatul de premier al lui Victor-Viorel Ponta, Ministerul Transporturilor a avut cinci

miniştri şi un interimar, respectiv Ponta. În tot acest timp, s-a semnat un singur proiect nou de

autostradă, şi anume Sebeş – Turda.

În plus, de mai bine de doi ani se vorbeşte de creşterea gradului de absorbţie, dar, culmea, suma

pe care România o mai are de cheltuit este constantă – 1,8 miliarde de euro. Asta pentru că rata de

absorbţie cu care se laudă Guvernul Ponta vine din plăţile de pe contractele licitate între 2011 şi 2012.

La o emisiune televizată, ministrul Ioan Rus a vorbit duminică despre planurile de la Ministerul

Transporturilor. Nimic nou: vorbe multe, proiecte puţine, realizări şi mai puţine. De altfel, în acest an,

doar 22 de kilometri de autostradă au fost finalizaţi. Ioan Rus a mai spus că Sib iu – Piteşti este, în

continuare, un proiect fazat. Respectiv poate începe ca drum expres, iar apoi acesta să fie transformat

în autostradă. Rus a mai declarat: „Este prima dată când am dat drumul la un studiu de fezabilitate cum

se cuvine, cu acordul Comisiei.”

Îi reamintesc domnului ministru că Sibiu – Piteşti trebuia să fie finalizat în 2016. Coridorul IV

paneuropean ar fi fost terminat, astfel, de la Nădlac la Marea Neagră, adică la Portul Constanţa, unde

trebuia să asigurăm un hub regional, care să asigure coerenţa între toate mijloacele de transport.

Studiul de fezabilitate pentru Sibiu – Piteşti, pregătit în 2012 de Guvernul PDL, a stat în

sertarul Guvernului PSD mai bine de 15 luni. Atât Victor-Viorel Ponta, cât şi Dan Şova s-au învârtit în

- 31 -

minciuni: ba că studiul costă 28 de milioane de euro, ba că Uniunea Europeană cere un termen de doi

ani pentru realizarea studiului, ba că va costa prea mult şi nu sunt bani. Cert este că, în 2012, aveam

acordul de principiu al Comisiei Europene să demarăm acest proiect. Şi ar fi fost finalizat în 2016. Din

păcate, n-a fost să fie.

Aşa cum tot de la ministrul Ioan Rus am aflat că autostrada Comarnic – Braşov stă. Stă pentru

că nu sunt bani. Oricum, ar fi costat mai mult decât Bechtel. Concesiunea este de mult o amintire, dar

nimeni nu recunoaşte. Vorbim de autostrada de suflet a premierului Ponta. De altfel, Victor-Viorel

Ponta a declarat că nu va mai candida pentru un scaun de deputat în 2016 dacă această autostradă nu

va fi finalizată. Şi iată că nu va fi.

La fel cum nu va fi nici autostrada Sibiu – Braşov. O autostradă pe care a promis-o Dan Şova

doar ca să legitimeze costurile imense ale autostrăzii Comarnic – Braşov. Ioan Rus recunoaşte că, în

acest moment, pentru Sibiu – Braşov nu sunt soluţii de finanţare, că e posibil să vorbim de „un efort

bugetar” imposibil.

Mă mir însă când îi aud pe guvernanţi că nu găsesc finanţare în condiţiile în care, conform

informării prezentate de Ministerul Fondurilor Europene privind stadiul implementării programelor

operaţionale finanţate din instrumente structurale la 30 noiembrie 2014, rata de absorbţie a fondurilor

structurale şi de coeziune a ajuns la 44,68%, deşi obiectivul asumat era de a avea un grad de absorbţie

a fondurilor structurale şi de coeziune de 50% pentru finalul anului 2013. La finalul lunii octombrie

anul curent, gradul de absorbţie a fondurilor europene era de 43,58%, putându-se astfel observa cu

uşurinţă că în luna noiembrie gradul de absorbţie a fost destul de lent, respectiv 1,1% din suma alocată.

Deci nu cred că e o problemă cu banii, ci mai degrabă cu competenţa în a- i atrage.

Aşadar, nici despre Comarnic – Braşov, nici despre Sibiu – Braşov nu se mai poate vorbi.

Toate acestea în condiţiile în care, în luna mai, Dan Şova a dat drumul la licitaţii pe bandă r ulantă

pentru studii de fezabilitate, printre care şi studiu de fezabilitate pentru Sibiu – Făgăraş, în valoare de

5,3 milioane de euro.

În concluzie, România s-a ales, din păcate, cu toate aceste studii care nu au fost decât bani

pentru campania electorală. Din păcate, România s-a ales doar cu doi ani risipiţi, cu proiecte amânate

sau blocate, cu gogoşi electorale. Din păcate, românilor le rămâne doar nota de plată a miniştrilor PSD

incompetenţi.

În România lucrului bine făcut, astfel de lucruri nu trebuie să se mai întâmple. Cei care trebuie

să plătească sunt politicienii incompetenţi şi corupţi, nu cetăţenii României! Cine subminează interesul

Statului să răspundă!

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Declaraţia politică se intitulează „Constituţia României, la 23 de ani de la prima revizuire

postdecembristă”.

- 32 -

Stimaţi colegi,

În 8 decembrie am sărbătorit Ziua Constituţiei, ziua legii fundamentale a statului român. În

2014 se împlinesc 23 de ani de la prima revizuire postdecembristă a Constituţiei României şi doi ani de

când s-a constituit Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii

legislative de revizuire a Constituţiei României, doi ani care se încheie cu un proiect de modificare a

Constituţiei corectat impardonabil de mult de Curtea Constituţională a României, neavizat de Comisia

de la Veneţia şi atacat din mai toate zonele politice.

Această abordare este un semnal clar că modificarea Constituţiei nu mai poate fi un apanaj al

compromisurilor politice, aceasta trebuie să devină apanajul politicii în interesul ţării. Constituţia unei

ţări este ansamblul de reguli care îi organizează viaţa publică, aceasta se află în inima naţiunii.

Politicienii care formează forul decizional în ceea ce priveşte forma proiectului de modificare a

Constituţiei trebuie să înţeleagă că nu se pot prevala la nesfârşit de faptul că pot varia destul de mult în

accepţiunea unora în ceea ce priveşte acest obiectiv al guvernărilor din ultimii ani. Da, avem de inclus

multe modificări în noua Constituţie. Da, românii au votat pentru reducerea numărului de parlamentari.

Da, actuala guvernare socialistă s-a făcut că uită de necesitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale,

care necesită o updatare a Constituţiei.

Stimaţi colegi,

Organizarea unei naţiuni este strâns legată de Constituţia statului care înglobează naţiunea. De

aceea, trebuie să înţelegem că viitorul naţiunii depinde de capacitatea politicului de a se redresa şi de a

croi o Constituţie pentru societatea prezentului, pentru societatea anului 2014 şi a anilor care îi urmează.

Conform Legii nr. 120/1995, ziua de 8 decembrie a fost proclamată Ziua Constituţiei României.

Această reglementare a venit la patru ani după ce Constituţia României, prima de după Revoluţia din

decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin

referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10 948

468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ şi 20,49% negativ.

De-a lungul timpului au existat multe încercări de revizuire a Constituţiei. Iniţiativa din acest an a

fost respinsă de CCR prin Decizia nr. 80/2014, din Monitorul Oficial al României nr. 246 din 7 aprilie

2014. Motivul l-a reprezentat faptul că 26 de articole din respectivul proiect erau neconstituţionale.

Constituţia a contribuit la democratizarea societăţii româneşti, noua lege fundamentală trebuie

deci să vină în completare la evoluţia unei societăţi. Modificările importante din societatea românească

determină de fiecare dată elaborarea unei noi Constituţii, care să legitimeze noul regim.

De aceea, stimaţi colegi, românii au dreptul la o constituţie care să îi constituie cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Niţă:

Declaraţia politică este intitulată „11 decembrie – Ziua Internaţională a Muntelui”.

- 33 -

11 decembrie este Ziua Internaţională a Muntelui, zi instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite

pentru a marca problemele şi oportunităţile specifice acestei adevărate „coloane vertebrale” a planetei,

pe care o formează lanţurile montane, ce acoperă un sfert din suprafaţa continentelor. Munţii noştri

ocupă o treime din suprafaţa ţării. Această zi ar trebui să constituie un prilej de sărbătoare şi

promovare a mediului montan, ca oportunitate şi model de dezvoltare sustenabilă. Din nefericire însă,

în România ar trebui să fie mai degrabă o zi tristă, de conştientizare a stării de pericol şi de mobilizare

în apărarea a ceea ce mai reprezintă, încă, natura carpatină aflată sub asediul oamenilor.

Chiar în această perioadă a anului are loc un adevărat măcel verde, pieţele fiind pline de brazi

tăiaţi. Excluzând faptul că, de obicei, mulţi dintre aceştia sunt tăiaţi ilegal, o mare parte se aruncă,

rămânând nevânduţi după trecerea perioadei Crăciunului. Este o risipă nesăbuită. Unii dintre pomii de

Crăciun sunt obţinuţi prin tăierea vârfului brazilor maturi, aceştia fiind ulterior compromişi.

Înţelegem cu toţii tradiţiile sărbătorii de Crăciun, cu bradul natural în casa fiecăruia, dar nu şi în

cazul în care acestea dăunează mediului. Soluţia ar fi destul de simplă, propunerea venind tocmai de la

comercianţii care vând brăduţi: să cumpărăm brazi de apartament cu rădăcini, plantaţi în ghivece şi pe

care-i putem reutiliza în fiecare an. Este mai practic şi mai ieftin. După ce cresc prea mult, se pot

transfera în curte, în faţa blocului, sau pot fi oferiţi direcţiilor silvice pentru împăduriri.

Aproape o sută de mii de brazi au fost tăiaţi numai anul acesta în România pentru sărbători.

Mult mai mulţi brazi tăiaţi au sosit din import. Pentru a creşte la dimensiunile oportune pentru Crăciun,

un brad are nevoie de cel puţin 15 ani. Pe un hectar de pădure au loc aproximativ 5 000 de puieţi.

Numai brazii tăiaţi de Romsilva anul acesta ar acoperi peste 20 de hectare cu pădure, care ar asigura la

maturitate, într-o oră, oxigenul pentru o zi, în aerul respirat de circa 300 000 de oameni.

Despre zona transilvană a Carpaţilor, prinţul Charles al Marii Britanii spune că ar fi „ultima

regiune sălbatică nedistrusă din Europa”, despre munţii româneşti opinând că ar fi cea mai preţioasă

resursă a României. Fiind vorba despre munţii noştri, s-ar cuveni să avem o părere similară. Să tratăm

frumuseţea şi bogăţia Munţilor Carpaţi cu dragoste şi respect.

O mare vină pentru profanarea mediului montan o poartă turiştii. Dar la amplificarea acesteia

contribuie vârtos firmele ce exploatează iraţional pădurile. Numeroşi arbori seculari au căzut pradă

drujbelor. Fauna şi flora Carpaţilor sunt tulburate din rostul lor şi ameninţate cu extincţia. Românii se

dovedesc ostili bogăţiei naturale oferite de munţi. Carpaţii româneşti adăpostesc o imensă varietate

peisagistică. Avem cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperată a Europei. În Carpaţi trăiesc

cele mai mari populaţii de carnivore mari din Uniunea Europeană – mii de urşi, lupi şi râşi, în

condiţiile în care cele mai multe state europene nu mai au niciunul. Munţii constituie sursa de apă,

rezerva de lemn, adăpostul prietenos, vatra de civilizaţie, tezaurul natural, modelul de convieţuire

- 34 -

armonioasă om-natură din vremuri imemorabile şi leagănul de valori culturale fără de care România n-

ar mai avea identitate.

Civilizaţia modernă şi industriile agresează tot mai violent mediul carpatin. Se alterează

orânduiala milenară din micile aşezări rurale. Oieritul este afectat, se abandonează stânele, iar ciobanii

pleacă la muncă în străinătate. Se pierd meserii tradiţionale. Braconajul înfloreşte. Râurile montane se

află sub asediul hidroenergetic. Peisajul tradiţional se degradează, corcindu-se cu tot soiul de kitsch-

uri. Lemnul românesc ia calea Occidentului, la preţuri fără concurenţă. Tinerii practică sportul

motorizat în natura montană, în scop recreativ. Ariile naturale protejate prin lege sunt pângărite şi

nimeni nu plăteşte această veritabilă crimă.

Dacă evoluţia nefastă va continua în acest ritm, riscăm să admirăm frumuseţea Carpaţilor doar

în filme şi în albumele vechi, să vedem animale şi păsări montane doar la gradina zoologică. Şi poate

ne vom aminti că nişte politicieni ne-au atras cândva atenţia asupra acestui pericol, iar noi am rămas

nepăsători. Ar fi tragic ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, 11 decembrie să devină pentru România o

Zi de Comemorare a Munţilor Carpaţi.

Domnul Valer Marian:

Declaraţia politică se intitulează „Şi preşedintele ANI trebuie să plece”.

Prin sentinţa civilă nr. 256/2014 din 27.11.2014, pronunţată în dosarul nr. 793/42/2014, Curtea

de Apel Ploieşti a admis acţiunea în contencios administrativ a subsemnatului, senator Valer Marian, şi

a dispus anularea raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate nr. 35899/G/II/09.08.2013

privind o pretinsă stare de incompatibilitate. Prin raportul respectiv, Agenţia Naţională de Integritate a

concluzionat că subsemnatul, Valer Marian, m-aş fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada

19.12.2008 – 12.07.2013, întrucât aş fi deţinut concomitent atât calitatea de senator în Parlamentul

României, cât şi pe cea de administrator la două societăţi comerciale: S.C. Nord Vest Press S.R.L. Satu

Mare şi S.C. Bonda Impex S.R.L. Cluj-Napoca. Raportul Agenţiei Naţionale de Integritate s-a dovedit

a fi vădit nelegal, întrucât societăţile nominalizate au fost dizolvate de drept în anul 2005, prin hotărâri

judecătoreşti definitive şi irevocabile, încetându-şi astfel existenţa şi, implicit, activitatea cu trei ani

înainte de a fi ales şi validat senator în Parlamentul României.

Totodată, prin raportul contestat, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru cercetarea subsemnatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals

în declaraţii, întrucât nu aş fi menţionat în declaraţiile de interese calitatea de administrator la societăţile

comerciale nominalizate. Prin ordonanţa emisă în data de 30.06.2014, în dosarul nr. 599/P/2013, Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus clasarea cauzei, cu motivarea că fapta imputată

subsemnatului nu există, întrucât societăţile comerciale sus-menţionate erau dizolvate de drept din anul

2005 şi nu au mai avut activitate comercială, infirmând astfel sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

- 35 -

Soluţiile emise de Curtea de Apel Ploieşti şi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie dovedesc în acest caz reaua-credinţă a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia

Georgescu, şi a inspectorului de caz, Alina Loredana Ţărnă, care au acţionat la comandă politică,

neluând în considerare apărările prealabile formulate în cauză. Reaua-credinţă a preşedintelui Agenţiei

Naţionale de Integritate este evidenţiată de cel puţin două aspecte.

În primul rând, cu circa o lună şi jumătate înaintea emiterii raportului prin care mi s-a imputat starea

de incompatibilitate, având nr. 35899/G/II/09.08.2013, Agenţia Naţională de Integritate mi-a comunicat raportul

nr. 27968/G/II/25.06.2013, prin care a fost emisă soluţie de clasare în lucrarea nr. 1033/A/II/11.01.2011,

reţinându-se că subsemnatul nu figurează deţinând calitatea de asociat/administrator la nicio societate

comercială înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

În al doilea rând, Horia Georgescu s-a aflat în aceeaşi situaţie factuală şi juridică, respectiv

figura în evidenţele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului ca administrator al unei societăţi

comerciale, S.C. Outlook S.R.L. Braşov, dizolvată de drept în anul 2005. Cu toate acestea, Horia

Georgescu a dat dispoziţia să mi se întocmească o nouă lucrare de integritate, înregistrată la data de

01.07.2013, sub nr. 28785/A/II, şi să mi se reţină starea de incompatibilitate în condiţiile date. La

început i-a dispus să soluţioneze lucrarea în acest sens inspectorului de integritate Alis Avramescu, dar

acesta a solicitat după 11 zile redistribuirea lucrării. Lucrarea a fost preluată de inspectorul de

integritate Alina Loredana Ţărna, şef de serviciu, care a soluţionat-o în sensul dorit şi dispus de Horia

Georgescu, fără să ţină cont de apărările invocate în punctul de vedere depus în termen legal.

Este de notorietate publică că Horia Georgescu s-a aflat sub tutela politică a preşedintelui

Traian Băsescu, după 2008, în funcţiile de secretar general şi de preşedinte al Agenţiei Naţionale de

Integritate. În ultimii doi ani, după ce Victor Ponta a devenit premier, Horia Georgescu a reuşit să se

apropie şi de şeful Guvernului, îndeosebi prin intermediul rectorului Universităţii „Dimitrie Cantemir”,

Corina Dumitrescu, soţia vicepreşedintelui PSD şi al Senatului României, Cristian Dumitrescu. Tatăl

lui Horia Georgescu, Marian Georgescu (fost gardian şi comandant al Penitenciarului Codlea, precum

şi colaborator al Securităţii în timpul regimului comunist), este subaltern al Corinei Dumitrescu,

deţinând funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Filialei Braşov a Universităţii

„Dimitrie Cantemir”.

Ultimul mandat al preşedintelui Băsescu expiră peste câteva zile, iar zilele premierului Ponta în

fruntea Guvernului sunt numărate, astfel că preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate va rămâne

fără protecţie politică. Este greu de crezut că va intra şi sub pielea preşedintelui ales Klaus Iohannis,

după ce, înaintea şi în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, s-a implicat în

favoarea contracandidatului său, Victor Ponta, prin insistenţa cu care a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie

- 36 -

şi Justiţie, în două rânduri, preschimbarea termenului de judecată în cauza având ca obiect pretinsa

stare de incompatibilitate a domnului Iohannis.

A venit vremea ca Horia Georgescu să plătească pentru toate abuzurile sale şi să fie schimbat

din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, întrucât nu îndeplineşte condiţiile de

competenţă şi de integritate necesare. Este cunoscut că Horia Georgescu a fost împuternicit în funcţia

de secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate, în anul 2008, în baza unei adeverinţe false,

semnată de fostul preşedinte Cătălin Macovei, din care rezulta că avea studii juridice şi vechimea

minimă de cinci ani în specialitatea studiilor, deşi în realitate avea doar un an vechime, din CV-ul său

rezultând că a obţinut calificarea de jurist prin diploma de absolvire dobândită în anul 2007. Grav este

şi că Horia Georgescu a fost numit în importantele funcţii de secretar general şi apoi de preşedinte al

Agenţiei Naţionale de Integritate în condiţiile în care nu a exercitat niciuna din profesiile juridice de

bază: judecător, procuror, avocat, notar public sau consilier juridic.

Pe de altă parte, conform unui răspuns primit de la ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, la o

interpelare având ca obiect dosarele penale ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia

Georgescu a fost cercetat în ultimii ani în două dosare penale: unul instrumentat de Direcţia Naţională

Anticorupţie (nr. 229/P/2013), pentru dare de mită (referitor la denunţul fratelui său, Sorin Georgescu,

că ar fi oferit unei persoane cu funcţie importantă suma de 18 000 de euro pentru a fi angajat specialist

la Direcţia Naţională Anticorupţie în 2004), şi unul instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria

Sectorului 1 Bucureşti (nr. 388/P/2013), pentru abuz în serviciu contra interese lor publice (referitor la

constatarea Curţii de Conturi că, împreună cu fostul preşedinte Cătălin Macovei, în calitate de

ordonatori principali de credite, au cauzat Agenţiei Naţionale de Integritate, prin încălcarea vădită a

unor dispoziţii legale, un prejudiciu în sumă de 508 713 lei).

Totodată, conform unor surse judiciare din Braşov, Horia Georgescu este suspectat că a

săvârşit, în formă continuată, infracţiuni de evaziune fiscală şi de spălare de bani, cu un prejudiciu

estimat de 350 000 de euro, prin asociere într-un grup infracţional organizat (cu tatăl său, Marian

Georgescu, cu mama sa, Victoria Georgescu, şi cu fratele său, Sorin Georgescu), în perioada 2000 –

2004, respectiv înainte de a fi angajat specialist în investigaţii financiare la Direcţia Naţională

Anticorupţie. Un serviciu secret a informat cu privire la implicarea lui Horia Georgescu în fraude

economico- financiare, dar preşedintele României nu a avut nicio reacţie, preferând probabil să- l ţină

sub control cu aceste informaţii.

În fine, asupra lui Horia Georgescu planează suspiciuni şi cu privire la caracterul licit al averii

deţinute în perioada în care a exercitat funcţiile de secretar general şi de preşedinte al Agenţiei

Naţionale de Integritate: o vilă şi un apartament în Braşov, o vilă şi un apartament în Bucureşti, un

teren în localitatea Lehliu, judeţul Călăraşi, două autoturisme de teren (Mitsubishi şi BMW X5).

- 37 -

Recent, în Senatul României, respectiv la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări, au fost demarate procedurile pentru desemnarea unui nou Consiliu Naţional de Integritate,

care este organismul prin care Senatul exercită controlul asupra activităţii Agenţiei Naţionale de

Integritate şi care are atribuţia de a propune numirea şi eliberarea din funcţie a preşedintelui acestei

instituţii. Ca urmare, plenul Senatului, respectiv toţi membrii Camerei superioare a Parlamentului

României, trebuie să manifeste interes şi vigilenţă pentru ca în Consiliul Naţional de Integritate să fie

desemnate persoane competente şi cu o integritate neştirbită, care să aibă curajul să propună eliberarea

din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate a unui impostor, neprofesionist şi

compromis, ca Horia Georgescu.

PAUZĂ

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu,

vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Îl invit pe domnul senator Mario-Ovidiu Oprea să citească prezenţa.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Bună dimineaţa tuturor!

Agrigoroaei Ionel absent

2. Andronescu Ecaterina absentă

3. Anghel Adrian prezent

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

6. Arcaş Viorel prezent

Ardelean Ben-Oni prezent

8. Ariton Ion prezent

9. Atanasiu Teodor prezent

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard absent

13. Banias Mircea-Marius absent

14. Barbu Daniel-Constantin absent

15. Barbu Tudor prezent

17. Bădălău Niculae absent

18. Bălu Marius prezent

19. Belacurencu Trifon prezent

20. Bereanu Neculai prezent

- 38 -

22. Biró Rozalia-Ibolya absentă

23. Blaga Vasile absent

Boagiu Anca-Daniela absentă

24. Boboc Cătălin absent

25. Bodea Cristian-Petru absent

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor absent

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin prezent

33. Butnaru Florinel prezent

34. Butunoi Ionel-Daniel prezent

35. Cadăr Leonard prezent

36. Calcan Valentin-Gigel prezent

Câmpeanu Mariana prezentă

37. Chelaru Ioan absent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian absent

40. Chiuariu Tudor-Alexandru delegaţie

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin prezent

45. Cordoş Alexandru absent

46. Corlăţean Titus prezent

Coste Marius absent

Costoiu Mihnea-Cosmin Guvern

48. Cotescu Marin-Adrănel absent

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian prezent

52. Cristina Ioan absent

53. Croitoru Cătălin absent

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică absent

- 39 -

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu prezent

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian absent

66. Durbacă Eugen absent

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru absent

71. Federovici Doina-Elena prezentă

72. Fifor Mihai-Viorel prezent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela prezentă

75. Florian Daniel Cristian prezent

76. Flutur Gheorghe absent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan absent

80. Ghilea Găvrilă prezent

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian prezent

84. Grigoraş Viorel prezent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul absent

88. Igaş Traian-Constantin absent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin absent

91. Ioniţă Dan-Aurel prezent

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu absent

94. Jipa Florina-Ruxandra prezentă

95. Klárik László-Attila prezent

László Attila absent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

- 40 -

97. Luchian Dragoş absent

98. Luchian Ion prezent

99. Marian Dan-Mihai absent

100. Marian Valer absent

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla absent

104. Mazăre Alexandru absent

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio prezent

106. Mihai Cristian-Dănuţ absent

107. Mihai Neagu prezent

108. Mihăilescu Petru-Şerban absent

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor prezent

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae prezent

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel prezent

118. Nasta Nicolae absent

Năstase Ilie prezent

119. Neagu Nicolae absent

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre absent

122. Nicolae Şerban prezent

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai prezent

126. Niţu Remus-Daniel prezent

127. Obreja Marius-Lucian prezent

130. Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel Guvern

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu prezent

135. Paşca Liviu-Titus absent

- 41 -

137. Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba prezent

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru absent

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian prezent

Popa Constantin prezent

Popa Florian prezent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad prezent

Popescu Corneliu absent

Popescu Dumitru-Dian prezent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton absent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian absent

Rogojan Mihai-Ciprian absent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel prezent

Sârbu Ilie prezent

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei prezent

Şova Dan-Coman absent

Tánczos Barna prezent

Tămagă Constantin prezent

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu absent

- 42 -

Teodorovici Eugen-Orlando Guvern

Tişe Alin-Păunel prezent

Toma Ion absent

Todiraşcu Valeriu prezent

Tomoiagă Ştefan-Liviu delegaţie

Tudor Doina-Anca prezentă

Ţapu Nazare Eugen absent

Ungureanu Mihai-Răzvan prezent

Valeca Şerban-Constantin absent

Vasiliev Marian prezent

Vâlcov Darius-Bogdan Guvern

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie absent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu absent

Vosganian Varujan absent

Zisu Ionuţ-Elie prezent

Au răspuns apelului 99 de colegi.

*


Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi!

Vă rog frumos să vă luaţi locurile în sală.

Mulţumesc.

Vă rog să vă luaţi locurile în sală.

Bună dimineaţa!

Vă rog frumos să vă luaţi locurile în sală, doamnelor şi domnilor senatori.

Domnule secretar general…

Mulţumesc.

Declar deschisă şedinţa plenului Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 168 de senatori, şi-au

înregistrat prezenţa 110, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 85.

Şedinţa plenului Senatului este condusă astăzi de către subsemnatul, vicepreşedinte Cristian

Dumitrescu, asistat de domnii secretari Mario-Ovidiu Oprea şi Ion-Simeon Purec. (Discuţii la

prezidiu.)

- 43 -

Programul de lucru pentru astăzi: de la 9.00 la 10.30 au fost declaraţii politice; 10.30 – 13.00,

lucrări în plenul Senatului; 13.30 – şedinţa Birourilor permanente reunite.

Domnilor membri ai Biroului permanent, la ora 13.30 s-au convocat, de către preşedinţii celor

două Camere, Birourile permanente reunite.

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):

Unde?


La Camera Deputaţilor, de data asta.

Sunt comentarii în legătură cu programul de astăzi?

De la 13.00 sunt lucrări în comisiile permanente.

Sunt observaţii în legătură cu programul de astăzi?

Dacă nu sunt observaţii, daţi-mi voie să supun la vot programul zilei de astăzi.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Am deschis votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Domnule senator Moga, domnule senator Barbu, vă rog. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

(Tabela electronică de vot indică 74 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.)

Domnul Tudor Barbu (din sală):

Armonizam punctele de vedere.


Haideţi, luaţi loc în bancă şi vă rog să ne concentrăm. E vorba despre program şi trebuie să-l

votăm cu cvorum de şedinţă. Sunteţi în sală, vă rog frumos să luaţi loc.

Luaţi loc în bancă, domnilor senatori. Şi, încă o dată, vă rog foarte mult să ne concentrăm să

votăm. Suntem înregistraţi 110 prin apel nominal. Deci e clar că avem cvorum de şedinţă şi vă rog

foarte mult să votăm programul.

Doamnelor şi domnilor, am deschis votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

87 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Programul de lucru a fost aprobat.

Ordinea de zi pentru şedinţa plenului de astăzi v-a fost prezentată şi distribuită.

În legătură cu ordinea de zi sunt observaţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?

Dacă nu sunt, supun ordinea de zi la vot.

Doamnelor şi domnilor, am deschis votul. Vă rog să votaţi.

Cu 79 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere, doamnelor şi domnilor, ordinea de

zi nu a fost votată. Revenim.

Doamnelor şi domnilor, vă rog să vă concentraţi să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

- 44 -

Încă o dată, vă rog. Vă rog să vă exprimaţi prin vot în legătură cu ordinea de zi. Vă rog. Am

deschis votul şi vă rog să votaţi.

91 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Vă mulţumesc, ordinea de zi a fost aprobată.

*

Daţi-mi voie să citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a

Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reforma sectorului sanitar

– îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar) dintre România şi Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 iunie 2014 – procedură de urgenţă;

- Lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de

dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică) dintre România şi Banca

Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 iunie 2014 – procedură de

urgenţă;

- Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al

Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev la 2 octombrie 2014 – procedură de urgenţă;

- Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind

schimbul şi protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Tbilisi la 14 martie 2014;

- Lege privind ratificarea Convenţiei Minamata cu privire la mercur, deschisă spre semnare şi

semnată de România la Kumamoto la 10 octombrie 2013.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi de

2 zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii – astăzi, 9 decembrie 2014.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunţului – astăzi, 9 decembrie 2014.

*

Doamnelor şi domnilor, la punctul I avem note, rapoarte, informări şi proiecte de hotărâre.

Punctul 2 de la punctul I – Notă privind adoptarea tacită a unor iniţiative legislative.

Se consideră adoptate prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 8

decembrie 2014, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituţia României, coroborat cu prevederile

art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarele iniţiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată

în Monitorul Oficial al României nr. 510 din 24.07.2009;

- 45 -

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2014 pentru

modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004;

3. Propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice;

4. Propunerea legislativă privind pensiile ocupaţionale;

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice.

6. Propunerea legislativă pentru completarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 privind

Codul silvic.

Iniţiativele legislative urmează să fie transmise Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare,

în calitate de Cameră Decizională.

Rog stafful să purceadă rapid la această procedură.

*

Punctul 3 – Informare cu privire la documentele internaţionale adoptate de Conferinţa

Internaţională a Muncii cu ocazia celei de-a 103-a sesiuni – Geneva, iunie 2014:

- Protocolul la Convenţia nr. 29/1930 privind munca forţată;

- Recomandarea nr. 202/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru suprimarea eficientă a

muncii forţate.

A luat la cunoştinţă Senatul de aceste două informări, lucru pentru care intrăm în… (Discuţii la

prezidiu.)

*

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare, doamnelor şi domnilor senatori.

Programul de lucru al Senatului pentru perioada 15 – 20 decembrie 2014:

- luni, de la ora 9.00 la ora 19.30 – activităţile cunoscute;

- marţi, de la ora 9.00 la ora 13.00 – activităţile cunoscute;

- miercuri şi joi – activităţi în comisii;

- vineri, activităţi în circumscripţiile electorale; şi activităţi în circumscripţiile electorale, de

asemenea, sâmbătă.


Vă readuc aminte că astăzi, la ora 13.30, are loc o şedinţă a Birourilor permanente reunite, care,

probabil, va aduce schimbări în programul săptămânii viitoare, legate de activitatea de dezbatere a

bugetului, legate de alte activităţi comune ale Parlamentului în sesiuni reunite. Dar, până atunci, noi

avem aceasta ca propunere pentru săptămâna viitoare, cu rugămintea ca liderii grupurilor, în urma

şedinţelor Birourilor permanente reunite, să înştiinţeze despre programul săptămânii viitoare pe

doamnele şi domnii senatori.

- 46 -

Supun la vot aprobarea programului de lucru pentru perioada 15 – 20 decembrie 2014.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul.

Doamnelor şi domnilor, vă rog să vă exprimaţi.

Deci sub rezerva, v-am spus, a Birourilor permanente reunite de astăzi. Şi stafful să aibă grijă la

aceste aspecte.

77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Programul săptămânii viitoare a fost aprobat.

*

Punctul 1 al ordinii de zi, pentru capitolul II – dezbateri ale unor propuneri şi proiecte

legislative.

Punctul 1 – Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind

organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Termenul de adoptare tacită – 15 decembrie 2014.

Comisia juridică are raport de respingere.

Legea are caracter de lege organică.

Iniţiator este un domn deputat.

Întreb dacă este prezent pentru a putea susţine propunerea legislativă.

Nu este prezent, deci n-o va susţine.

Îi dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, secretar de stat, microfonul 10, pentru a prezenta

punctul de vedere al Guvernului.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Valentin Adrian Iliescu – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru

Relaţia cu Parlamentul:


Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori!

Iniţiativa legislativă aflată în dezbaterea Senatului se referă la modificarea alin. (1) al art. 17

din Legea nr. 33/2007 privind alegerea Parlamentului European, în sensul diminuării numărului de

semnături necesar susţinerii unei candidaturi independente de la 100 000 la 5 000 de semnături.

Guvernul nu susţine o asemenea soluţie şi doreşte păstrarea actualei situaţii din Legea nr. 33/2007,

considerând că o asemenea soluţie oferă un anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului.

Fac precizarea că soluţia actuală, repet, cea agreată şi de Guvern, este în deplin consens cu

Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneţia, care stipulează că

„legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depăşească pragul de 1%

din alegători”.

- 47 -

Şi un singur argument aş vrea să vă mai prezint, faptul că, în actualele condiţii, deci cu un

număr de 100 000 de semnături, la ultimele alegeri, cele din mai, s-au înscris în competiţia pentru

alegerile pentru Parlamentul European, în România, opt candidaţi independenţi.

Vă rog să fiţi de acord cu soluţia stabilită de Comisia juridică, aceea de respingere a acestei

iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.


Îl rog pe domnul vicepreşedinte Donţu să prezinte raportul Comisiei juridice. Microfonul 7.


Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă şi a avizat favorabil, cu observaţii şi

propuneri.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, Comisia pentru afaceri europene,

precum şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au avizat negativ propunerea legislativă.

În şedinţa din 9 septembrie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.


Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Doamna senator Creţu, microfonul 3, vă rog.

Doamna Gabriela Creţu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să atrag atenţia că întreaga energie cheltuită şi de cei care critică, şi de cei care apără

scăderea pragului electoral merită orientată spre o cauză mai bună, şi anume: noi avem, într-adevăr,

nişte praguri electorale foarte ridicate, dar ele nu asigură, nici nu subminează reprezentativitatea.

Reprezentativitatea unui ales este dată de numărul de voturi pe care le obţine, iar argumentul este

contrafactual, întrucât la alegerile europarlamentare din acest an s-au depus opt candidaturi

independente, la 100 000 de semnături necesare.

Scăderea pragului electoral nu ar duce decât la situaţia în care, probabil, am avea semnături pe

bune, nu unele despre care ne-am putea întreba cum au fost colectate, de vreme ce opt persoane

individuale au reuşit să adune câte 100 000 de semnături. De asemenea, şi cei care luptă pentru

scăderea pragului creează, mai curând, doar un cadru foarte general. Nu înseamnă că cineva care

candidează, indiferent de numărul de voturi necesar pentru a candida, adună, câştigă şi voturile

electoratului.

- 48 -

Cred că această temă trebuie totuşi discutată în Comisia de Cod electoral foarte serios, tratată

unitar pentru toate tipurile de alegeri şi cred că trebuie să ieşim din bătălia aceasta în care unii cred că

soluţia totală a democraţiei este scăderea pragului, iar ceilalţi cred că menţinerea unui prag foarte

ridicat ar asigura numaidecât buna funcţionare. Ambele, repet, sunt contrafactuale şi trebuie să luăm în

considerare acest lucru.

Pot să dau exemplu inclusiv de la alegerile parlamentare, unde s-au putut înregistra şi partide

minoritare, ceea ce s-a vrut a se evita prin menţinerea unui prag ridicat, unde a intrat nu un număr

foarte mare de partide, ci, dimpotrivă, un număr de partide foarte mici, în ciuda faptului că pragul era

destinat tocmai unei asemenea… unei menţineri a unei asemenea situaţii… mă iertaţi.

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.


Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul senator Iovu. Microfonul 2.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Iovescu.


Iovescu… escu.

Domnul Ioan Iovescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am două puncte de vedere să vă spun.

Punctul meu de vedere personal îl ştiţi. De multe ori am spus că eu susţin ca numărul de

semnături să fie mai mic. Numărul de semnături, ştim cu toţii… nu sunt semnăturile reale cele strânse.

Eu, în 1996, am candidat ca independent şi a fost foarte greu să strâng 3 000 de semnături. Dar

au fost pe bune însă.

Deci a strânge 5 000 poate vi se pare puţin, dar, dacă cineva le-ar verifica şi ar fi strânse pe

bune, ar fi poate mai puţin de opt candidaţi pentru funcţia asta. Nu este uşor să strângi cu adevărat

acele… problema deci este cine verifică şi când, mai ales, o să se verifice. Că nu este deloc greu să se

verifice acel număr de semnături.

Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, prezenta propunere legislativă prezintă tangenţă

cu reglementările situate la nivelul Uniunii Europene subsumate conceptului de Cetăţenie Europeană, în

segmentul legislativ – Europa cetăţenilor, sectorul – Dispoziţii instituţionale, Parlamentul European.

La nivelul dreptului originar al Uniunii Europene, se impune a menţiona că Parlamentul

European este exponentul cetăţenilor europeni, compus din reprezentanţii popoarelor statelor reunite în

- 49 -

cadrul Uniunii, aleşi prin sufragiu universal direct, pe o perioadă de cinci ani, conform unei proceduri

uniforme… (Rumoare, discuţii în sală.)

… deci unei proceduri uniforme – aici este! – pentru toate statele sau conform unor principii

comune tuturor statelor.


Domnule, concentraţi textul.


Vă mulţumesc. Vă mulţumesc.


Faceţi sinteză pe text, vă rog.


Poftim? (Discuţii în sală.)


Sinteză pe text, nu ne citiţi textul. Sinteză pe text.


Eu sunt convins – am mai spus-o şi de la microfonul central –, sunt convins că majoritatea nu

citeşte mai ales – am spus de multe ori – avizul Consiliului Legislativ. Este păcat de oamenii ăştia, care

muncesc…


Domnule…


… şi nu sunt luaţi în considerare.


Domnule senator, vă rog frumos…


Vă mulţumesc.

Nu are sens…


Domnule senator, când o să…


Nu intraţi în polemică cu…


Când o să hotărâm să facem drepturi colective în Senat…

Mulţumesc.

- 50 -


Vă rog frumos, cum dumneavoastră spuneţi de atâtea ori „nu intraţi în polemică cu sala”, nici

dumneavoastră nu intraţi în polemică cu mine şi lăsaţi-mă să-mi spun punctul de vedere.


Da, vă rog.


Mulţumesc.


Mulţumesc.

Am însă obligaţia, de câte ori se fac adresări la Senat care ar putea să aducă într-un fel atingere

onoarei şi bunei funcţionări a Senatului, să intervin. Lucru pentru care vă rog foarte respectuos să nu

faceţi aprecieri la ideea câţi şi cum citesc domnii senatori, da?

Vă mulţumesc foarte mult.

În rest, aveţi dreptul la opinie şi opinia dumneavoastră a fost prezentată.

Doamnelor şi domnilor, mai sunt alte intervenţii?


Dobra Dorin.


Domnul senator Dobra.

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:


Simplu: sunt candidaţi care nu au obţinut nici măcar numărul de semnă turi ca voturi, deşi am

presupune că a semna şi a da datele din buletin este mai mult. Dacă am aduna toate aceste liste de

semnături, ne-am apropia destul de mult măcar de 50% din numărul total de voturi, ceea ce înseamnă

că a discuta aici, în Parlament, despre realităţile presupuse de liste de semnături nereale înseamnă

totuşi că undeva avem o problemă: la număr, la realitate, la votanţi, la ceva. Dar o problemă tot există.

Vă mulţumesc frumos.


Mai sunt alte intervenţii?

Domnul senator Verestóy Attila. După aceea…

Domnul senator Verestóy Attila, microfonul 2.

Domnul Verestóy Attila:


- 51 -

Onoraţi colegi,

A fost un moment când eram aproape de a intra într-o bună regulă, chiar la ultimele strângeri de

semnături şi prezentarea unor candidaţi, aşa cum s-a menţionat, cu voturi mult mai puţine decât

semnăturile predate, şi a depins de un vot într-un anumit for de decizie. Iată ce înseamnă un vot într-o

anumită situaţie.

S-a opinat că intrăm, că deschidem o cutie a Pandorei dacă se cere, se insistă şi se porneşte

verificarea acestor semnături. Iată că nu este aşa. Nimeni care se pricepe la acest domeniu nu crede că

trebuie să verificăm 100 000 de semnături. Statisticienii cunosc foarte bine: se face un eşantion de

maximum 1 000 de semnături, care se pot verifica, şi de acolo se trage concluzia dacă, într-adevăr,

trebuie sau nu trebuie pornită o verificare, într-adevăr, profundă.

Deci se poate face, numai că trebuie să luăm decizii politice ca să impunem verificarea acestor

semnături, care, de fapt, sunt semnături supuse legii, pentru că fiecare, cine semnează, trebuie să ştie că

este sub incidenţa legii penale, îşi asumă faptul că nu semnează a doua oară sau nu dă semnăturile

altora pe fila pe care o are în faţă. Deci se poate face, se poate realiza. Şi, într-adevăr, pentru asanarea

vieţii politice, pe viitor, ar fi foarte indicat ca aceste liste de susţinere să fie luate în serios şi conform

unei legi pe care o avem deja.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Pelican.

Domnul Dumitru Pelican (din sală):

Microfonul…


La microfonul 2. Vă rog.

Domnul Dumitru Pelican:

Stimaţi colegi,

S-au spus multe, pro şi contra, despre acest număr de semnături necesare. Personal, nu mă

număr printre aceia care consideră că la astfel de alegeri un independent trebuie să strângă 100 000 de

semnături. Mi se va aduce argumentul că toţi se vor înscrie. Poate fi un argument. Pot să aduc şi eu

argumentul că, atunci când „s-au mobilizat” – am pus şi ghilimelele –, aceste semnături s-au strâns.

Dar să nu uităm un lucru: un independent pleacă din start cu multe dezavantaje. După 25 de ani,

încă nu am avut independenţi câştigători. Pe ici, pe colo câte o floare nu înseamnă mare lucru. Şi-atunci, să

ceri unui independent 100 000 de semnături, mi se pare o cifră foarte mare. Şi ca să rezolvăm ce?

- 52 -

Iată, spunea şi domnul Verestóy, i-am văzut pe mulţi, opt, spunea şi colega noastră, că au avut

100 000 şi tot nu am reuşit să facem mare lucru. Consider că este o cifră mult prea mare, iar cu

independenţii la alte candidaturi, primari sau parlamentari, situaţiile stau la fel. Ceva trebuie făcut. Mi

se pare, din start, că orice independent care candidează şi care merge pe listă să fie ales are din capul

locului numai dezavantaje. Nu mi se pare normal. Poate că sunt şi independenţi – nu numai partidele

au oameni buni –, poate că sunt şi independenţi care merită. Mi se pare că este o discriminare chiar

vizibilă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc foarte mult.

Toate grupurile parlamentare şi-au spus punctul de vedere, inclusiv Grupul PNL.

Dacă ţineţi foarte mult, domnule Grapă… dar dumneavoastră nu vorbiţi…

Mulţumesc.

Închid dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea are caracter organic, vom vota la ora 12.30.

Mulţumesc, domnule Grapă. Dacă era obligatoriu, vă dădeam cuvântul, dar mulţumesc că aţi

înţeles.

*

Punctul 2 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii

nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopţiei.

Comisiile sesizate în fond sunt două: Comisia juridică şi Comisia pentru muncă. Au un raport

comun, care este de respingere.

Legea are caracter organic.

Întreb dacă din doamnele sau domnii iniţiatori sunt prezenţi pentru a susţine.

Nu sunt, nu susţin.

Dau cuvântul domnului Levente-Ákos Horváth, secretar de stat în Ministerul Muncii,

microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Horváth Levente-Ákos – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice:


Iniţiativa legislativă vizează modificarea a douăsprezece articole din cuprinsul Legii nr. 273/2004

privind regimul juridic al adopţiei, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv introducerea

- 53 -

unui articol nou, prin care se propune acordarea pentru familia adoptatoare a unui concediu de îngrijire

şi a unei indemnizaţii lunare pentru facilitarea integrării copilului adoptat.

Dorim să menţionăm că, în acest moment, nu este oportună realizarea unor noi modificări şi

completări la Legea privind procedura adopţiei, întrucât legislaţia în materia adopţiei a suferit, în

ultima perioadă, mai multe modificări şi apreciem că este necesară o perioadă de analiză a impactului

actualelor reglementări şi identificării celor mai potrivite soluţii cu caracter legislativ. Aceasta

deoarece simpla reducere a unor termene prevăzute de actuala lege şi p relungirea valabilităţii

atestatului emis pentru adoptatori nu sunt de natură ca doar prin ele însele să rezolve problemele

apărute în sistem.

Faţă de cele prezentate mai sus, Guvernul nu susţine prezenta propunere.


Dau cuvântul domnului vicepreşedinte al Comisiei juridice, domnul Donţu, microfonul 7.


În şedinţele din 9 şi 17 septembrie 2014, membrii celor două comisii au luat în dezbatere

propunerea legislativă şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.


Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori pe marginea

propunerii legislative.

Domnul senator Iovescu, microfonul 2. Aveţi cuvântul.



Eu sunt un susţinător al fenomenului adopţiei şi orice iniţiativă care este în favoarea adopţiei eu

zic că este bună.

În prezent, peste 60 000 de copii se află în grija statului. Adopţia ar trebui să reprezinte o

măsură de protecţie, care, alături de măsurile speciale, asigură protecţia copilului lipsit temporar de

ocrotirea părinţilor.

În anul 2012 erau 57 480 de copii instituţionalizaţi şi doar 1 400 de familii care deţineau

atestatul de persoană sau familie să adopte.

Nici situaţia copiilor declaraţi adoptabili nu se prezintă mai bine, în cinci ani, doar 7 698 de

copii fiind declaraţi adoptabili, conform datelor prezentate de Oficiul Român de Adopţie.

Din rândul copiilor declaraţi adoptabili, în patru ani, doar 2 448 au fost încredinţaţi spre

adopţie.

Deci cred că orice iniţiativă care facilitează pe cei care adoptă e o încurajare şi susţin.

- 54 -


Mulţumesc.

Domnul senator Grapă, microfonul 2.

Domnul Sebastian Grapă:


Distinşi colegi,

Vă solicit atenţia câteva secunde, pentru că, în general, în momentul în care se discută despre

copii, despre persoane cu handicap, teoretic, se stârneşte, aşa, o emulaţie care ar trebui să ne facă să

empatizăm cu cei care, într-adevăr, propun un astfel de proiect.

Aţi auzit nişte date statistice extrem de seci. O cifră… o sumă formată din 6 cifre, care începe

chiar cu 6, de copii care rămân în instituţiile de stat ce se ocupă cu astfel de protecţie şi aş vrea să vă

spun că eu dezavuez modul în care, în continuare, Ministerul Muncii dă comunicate seci vizavi de

chestiuni care ne situează pe noi, ca stat, într-o poziţie codaşă în Uniunea Europeană.

Domnule ministru secretar de stat,

Nu puteţi să veniţi în faţa noastră să ne spuneţi că este nevoie de timp pentru ca măsurile pe care

dumneavoastră… mă rog, ministerul pe care cu onoare îl reprezentaţi le-a luat în ultimul timp au nevoie

de timp pentru determinarea unui impact, pentru că acele cifre spuse de colegul meu, domnul senator mai

devreme vorbitor, sunt extrem de tragice. Acei copii rămân în aceste instituţii în continuare, iar dacă

dumneavoastră aţi fi ţinut cont de o serie de iniţiative legislative pe această temă, pe modificarea Legii

nr. 273/2004, indiferent că sunt adopţii naţionale sau internaţionale, poate că aţi fi reuşit să faceţi un

rezumat, să luaţi doar partea bună şi să veniţi cu o modificare substanţială a acestei legi.

Legea nr. 273/2004, domnule ministru, are o conotaţie asupra naţiunii române, pentru că ea se

referă la adopţie, la şansa pe care un copil o are, pe de o parte, de a intra într-o familie din România

sau chiar să fie adoptat în altă parte.

În expunerile făcute de-a lungul timpului, am vorbit despre care este profilul adoptatorului din

România şi de ce România trebuie să schimbe obligatoriu acest act normativ şi să permită adopţia în

continuare de către cetăţeni de pe mapamond. Sunt cazuri elocvente, sunt cazuri de succes, de altfel, în

care copii cu tetrapareză şi cu handicap grav acum sunt campioni la universităţi de prestigiu din Statele

Unite şi Canada.

Dar, domnule ministru, faptul că dumneavoastră, cu foarte multă emfază, ne povestiţi că avem

nevoie de timp să vedem care sunt măsurile adoptate, din punctul meu de vedere, reprezintă o jignire.

Vă mulţumesc.


Alte intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?

- 55 -

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

L-aş întreba retoric pe domnul care reprezintă ministerul dacă a stat de vorbă vreodată cu

cineva care vrea să înfieze un copil. Eu cunosc un caz. A avut un băiat, a murit în accident, avea 18

ani, şi, pentru că nu înţelege viaţa fără copii, a vrut să înfieze altul. E aproape imposibil. De trei ani de

zile se chinuieşte. A făcut cursuri de părinte, deşi a avut copil, a făcut interviuri psihologice, au fost

întrebate neamurile până la a patra spiţă dacă e bine sau nu e bine ca doamna sau domnul respectiv,

familia respectivă să ia un copil.

Domnilor, şi mai mult decât atât, pe legea actuală, o familie nu poate să-şi aleagă un copil. Ne

putem alege căţelul, pisoiul, dar copilul nu ni- l putem alege. Şi nu vorbesc că trebuie să- l alegem

frumos sau alb, sau cu părul creţ, ci, pur şi simplu, să fie în consonanţă cu psihicul nos tru şi cu ceea ce

suntem noi.

Legea, în prezent, iertaţi-mă, cu tot respectul, este foarte proastă. Şi chiar dacă această iniţiativă

nu va trece, ceva trebuie făcut, şi curând, pentru că sunt copii – sute – care aşteaptă o familie. Şi nu o

familie în ideea de a avea o casă, un pat, ci, pur şi simplu, de a avea dragoste părintească, de a avea o

alinare sufletească.

Eu voi vota această lege.


Mulţumesc, doamnelor şi domnilor.

Mai sunt intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, doamnelor şi

domnilor, trecem la procedura de vot.

Este o lege organică şi o vom supune votului la ora 12.30.

*

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 179 din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Această propunere legislativă are un raport de respingere de la Comisia pentru muncă.

Întreb dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să susţină propunerea legislativă. Nu sunt prezenţi,

nu susţin.

Dau cuvântul domnului Levente-Ákos Horváth, secretar de stat în Ministerul Muncii, minister

vizat de propunerea legislativă, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8.

Domnul Horváth Levente-Ákos:


Prin adoptarea Legii nr. 125 din 23 septembrie 2014 privind scutirea de la plată a unor debite

provenite din pensii, prezenta iniţiativă legislativă nu mai este de actualitate, deci Guvernul nu susţine.

- 56 -


Îl rog pe domnul preşedinte Pop să prezinte raportul comisiei, microfonul 6.

Domnul Liviu-Marian Pop:


Având în vedere faptul că problema scutirii de la plata debitelor a fost reglementată prin Legea

nr. 120/2014 pentru scutirea de la plată a unor debite ale persoanelor provenite din sistemul de

asigurări sociale al agricultorilor către bugetul de stat, precum şi prin Proiectul de lege privind scutirea

de la plată a unor debite…, membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială au hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Mulţumesc.


Mulţumesc.


Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori pe marginea proiectului de lege. Nu sunt.


Legea are caracter organic. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot la sesiunea de vot de la ora 12.30.

*

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 88 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă este sesizată în fond, are un raport de admitere.


Iniţiator este chiar domnul Pop Liviu, preşedintele comisiei.

Îi dau cuvântul domnului Levente-Ákos Horváth, secretar de stat în Ministerul Muncii ş i

Protecţiei Sociale, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului pentru propunerea legislativă.

Microfonul 8.


Mulţumesc.

Conform prevederilor art. 88 din lege…


Domnule ministru, scuzaţi-mă!

Dacă iniţiatorul doreşte să vorbească şi în calitate de iniţiator, şi în calitate de preşedinte de

comisie sau… Cum doriţi.

Deci dacă doriţi să susţineţi propunerea legislativă? Da? Microfonul 5, atunci.

- 57 -



Sunt două iniţiative legislative de modificare a art. 88 din lege. În fapt, în momentul de faţă,

pensia pentru urmaş se acordă copiilor până la 7 ani. Propunerea mea legislativă extinde această

perioadă de acordare a pensiei de urmaş soţului supravieţuitor care nu realizează venituri până la 14

ani. Deci este o extindere a vârstei… a perioadei, de la 7 ani la 14 ani.

Mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

Domnul ministru Ákos Horváth, microfonul 8.


Mulţumesc.

Conform prevederilor art. 88 din lege, condiţiile specifice de acces la pensia de urmaş vizează o

perioadă limitată de timp, respectiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 7 ani, când părintele

supravieţuitor poate desfăşura o activitate profesională cu timp parţial sau cu normă întreagă fără a fi

afectate în mod negativ condiţiile de viaţă ale copilului, care poate rămâne în acest timp sub

supravegherea unităţilor de învăţământ şcolar.

Apreciem că adoptarea unei modificări legislative care să dubleze perioada de acordare a

pensiei de urmaş ar reprezenta o situaţie în avantajul soţului supravieţuitor aflat în ipostaza art. 88 din

lege, dar ar produce un dezechilibru între veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii.

Ca atare, Guvernul nu susţine prezenta iniţiativă legislativă.


Mulţumesc.

Domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul comisiei, microfonul 6.



În data de… Nu mai citim data, că nu avem data trecută aici, aşa cum spune colega noastră.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a hotărât, cu majoritate de voturi ale

senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere a propunerii legislative, categoria propunerii

legislative fiind de lege organică, Senatul prima Cameră.

Mulţumesc.


Mulţumesc.


- 58 -

Doamna senator Câmpeanu, microfonul central, vă rog.

Aveţi cuvântul, doamna ministru.

Doamna Mariana Câmpeanu:


Stimaţi colegi,

Sistemul de pensii, după cum ştiţi, este una din marile probleme ale României şi nu numai.

Asupra lui sunt intervenţii aproape în fiecare şedinţă pe care noi o avem. Toate conduc la dezechilibre

şi la creşterea deficitului.

În acelaşi timp, am discutat şi despre adopţiile pentru copii, dar nu discutăm niciodată despre ce

măsuri trebuie luate de statul român pentru a creşte natalitatea. Fiecare dintre dumneavoastră vă

gândiţi dacă, atunci când veţi ajunge la pensie, va mai exista un fond şi, mai ales, vor mai exista tineri

care să muncească. Eu cred că această iniţiativă legislativă aduce o mică contribuţie la luarea unor

măsuri care să ducă la creşterea natalităţii.

Dacă o femeie care rămâne singură şi nu are venituri are un copil de 7 ani – şi ştiţi bine care

este problema cu locurile de muncă – şi nu are unde să se angajeze, cu ce creşte acel copil în

continuare?

Gândiţi-vă că această propunere legislativă răspunde mai multor probleme pe care statul român ar

trebui să le rezolve. Şi nu cred că acest impact este atât de mare asupra deficitului bugetar în sistemul de

pensii. Cred că altele sunt măsurile care trebuie să conducă la scăderea acestui deficit bugetar.

Şi eu cred că această propunere legislativă va contribui peste un timp oarecare exact la scăderea

deficitului, pentru că aceşti copii vor putea să înveţe, vor putea să muncească şi, ca atare, vor putea să

contribuie la sistemul de pensii.

De aceea, consider că iniţiativa este foarte bună.


Mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii?

Domnul senator Oprea, microfonul central.


Ca să-l bucur pe preşedintele şi iniţiatorul propunerii legislative, nici n-aş pune patima politică

atunci când discut subiectul acesta, fiindcă este o propunere foarte inspirată şi, cum doamna ministru a

pledat, la rândul meu, cred că sunt aceleaşi argumente.

Reprezentantul Guvernului are o stereotipie în abordarea unor astfel de iniţiative legislative:

„Guvernul nu susţine”, dar asta, după mine, înseamnă „Guvernul n-are suflet”, pentru că managementul

tragediilor este realizat şi prin propunerile legislative făcute de senatori sau deputaţi.

- 59 -

Nu este o problemă, fiindcă, domnule ministru, secretar de stat, atunci când aţi venit cu atâtea,

chiar şi la punctul anterior din ordinea de zi, vă întreb: dumneavoastră aţi venit să ne spuneţi care sunt

costurile celor care, în mod eronat, au luat sume reprezentând contribuţii per asigurări sociale? I-aţi

iertat! I-aţi iertat! Bun. Dar ce valoare au aceste iertări? N-aţi venit. Aţi venit apoi cu propuneri vizavi

de statutul unor mămici, al unor tătici, al unor bunici, pe care, la fel, nu le-aţi argumentat cu sume.

De ce la o tragedie întâmplată… nu, sper, fenomen de masă…

Şi poate că, aici, dacă iniţiatorul avea şi câteva date convingătoare, putea să fie relevantă

iniţiativa şi sub aspectul acesta. Nu- i fenomen de masă, dar este vorba de abordare, cum am zis, cu

sufletul.

Aşadar, noi dăm vot favorabil propunerii luate în discuţie astăzi.


Domnul senator Luchian, microfonul 2.

Domnul Ion Luchian:


Eu susţin propunerea colegului nostru de la PSD, mai ales că, astăzi, vreau să vă aduc la

cunoştinţă, în Sala „Avram Iancu” din Parlament, are loc o conferinţă legată tocmai de sănătatea şi

drepturile copilului. Or, dacă noi am semnat astăzi un pact cu toate ministerele legat de drepturile

copilului şi dreptul la sănătate, este vorba şi despre acest drept. Într-o tragedie, într-o familie în care un

copil a rămas orfan, cred că nu doar până la 14 ani, poate chiar mai mult, la 16 ani, era posibil, pentru

că înţeleg, în viitor, se doreşte ca de la 16 ani să voteze. Înseamnă că de la 16 ani poate să lucreze cu

jumătate de normă, cu sfert de normă. Cred că este de datoria noastră să sprijinim această iniţiativă,

chiar dacă vine din partea stângă.

Vă mulţumesc. (Discuţii în sală.)


Întâi sunt nişte colegi care s-au înscris. Vă las, doamnă, la sfârşit, cu mare plăcere. (Discuţii la

prezidiu.)

Domnul senator Vochiţoiu. Vă rog, microfonul central.

Vă rog, sunt multe intervenţii, vă rog să concentraţi… cu rugămintea…

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că, fiind un subiect atât de sensibil, sunt mulţi colegi care doresc să vorbească. Însă, aşa

cum se întâmplă întotdeauna, unii vorbesc şi alţii fac.

Aş vrea să încep cu cei care vorbesc. Cei de la PDL şi de la PNL au spus, atunci când domnul Ponta

şi Guvernul pe care-l conduce au luat măsuri sociale în favoarea acestor copii, a părinţilor lor… aduceţi-vă

- 60 -

aminte cum au ţipat din toţi plămânii că sunt „pomeni electorale”. Aduceţi-vă aminte grimasa şefului

statului, domnul Traian Băsescu, când pe pensionari îi făcea „asistaţi sociali”.

Am luat cuvântul să- l felicit pe domnul senator Pop, aparţinând Grupului Partidului Social

Democrat, ca să ştie toţi cei care ne ascultă, pentru că este iniţiativa unui senator PSD şi eu cred că

trebuie votată.

Şi vreau să mai spun ceva concret despre cei care fac. În urmă cu cinci ani de zile, era în

campania electorală din 2009, la mina Petrila, în Valea Jiului, în colegiul de unde eu vin senator, a avut

loc un groaznic accident în urma căruia şi-au pierdut viaţa 13 ortaci şi au rămas zeci de copii orfani.

Sigur că Traian Băsescu a fost acolo şi-a făcut campanie electorală, însă, după ce şi-a luat

mandatul, a uitat de oamenii aceia.

Abia săptămâna trecută, Guvernul condus de domnul Ponta a reuşit să plătească pensiile acestor

copii şi îi mulţumesc public pentru acest lucru.

Deci… dacă e să spunem cuvinte despre cei care fac!

Despre cei care vorbesc, repet, care au numit „pomeni electorale” aceste gesturi, eu zic că este

mai bine şi mai decent să tacă.

Vă mulţumesc.

Şi încă o dată, felicitări, domnule senator Pop!


Domnule senator Grapă, vă rog, microfonul central.

Şi cu rugămintea pe care v-am spus-o, am lăsat să vorbească câţi doritori sunt, dar cu

concentrarea pe...

Domnul Sebastian Grapă:

Pe subiect!

Mulţumesc încă o dată.

Distinşii mei colegi,

Din nou, vă solicit atenţia câteva secunde pentru că, încă de acum două puncte discutate, am

vrut să spun câteva lucruri.

Am folosit nişte sintagme, una care mi-a plăcut foarte mult, dar, vedeţi dumneavoastră, de câte

ori intervine o chestiune care nu ne este pe plac, încercăm s-o combatem. Însă, nu trebuie să uităm un

lucru. Distinsul nostru coleg spunea că – mai devreme vorbitor –, spunea că Guvernul este o entitate

„fără suflet”. Vreau să vă spun că chestiunea asta pe noi foarte puţin trebuie să ne intereseze. Eu nu

discut acum despre simţămintele unei entităţi care are rol bine definit, conform Constituţiei.

Vreau să vă spun însă despre altceva. Despre faptul că ne-am îndepărtat totalmente de la

menirea pe care o avem şi de la felul în care trebuie să funcţioneze cele două puteri ale statului:

- 61 -

puterea legislativă, pe care o reprezentăm noi, şi puterea executivă, pe care, din când în când, o

reprezintă distinşii noştri colegi din partea mea stângă.

Şi vin şi vă spun următorul lucru: putem, într-adevăr, să intrăm într-o normalitate în care

ajungem fiecare partener cu drept egal, numai în momentul în care respectul pe care- l oferim este şi cel

pe care- l şi primim.

Vreau să vă spun că am o frustrare foarte mare: suntem pe lângă Regulament, de când am ajuns

să cunosc acest Regulament, de când, cu ajutorul dumneavoastră, am ajuns preşedintele acestei

comisii. Vreau să vă spun că am constatat… noi, în spatele expresiei numite „cutumă”, ascundem tot

ceea ce dorim să facem, repet, îndepărtându-ne de la Regulamentul pe care l-am votat şi care, de altfel,

trebuie să stipuleze felul în care se desfăşoară aceste dezbateri.

Guvernul este partenerul instituţiei numite Senat, Senatul este partenerul Guvernului. Guvernul

trebuie înştiinţat de câte ori există un proiect de lege care vizează o modificare de buget şi cu asta,

basta. Faptul că există o cutumă prin care trebuie să-mi dea un semnal pe o propunere, este o dorinţă

pe care dumneavoastră aţi îmbrăţişat-o şi o ducem, din greşeală în greşeală, mai departe. Asta

înseamnă să-mi fie Guvernul partener.

Întrebarea pe care o adresez, bineînţeles… şi nu, nu retoric, întrebarea pe care o adresez este:

Guvernul doreşte să fie partenerul nostru?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)


Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Şi eu vreau să susţin iniţiativa domnului senator Liviu Pop. Cred că este foarte potrivită pentru

că, după ce un copil aflat într-o asemenea situaţie trăieşte o tragedie, eu cred că trebuie să ne gândim şi

să-l susţinem prin sprijin.

Dacă-mi permiteţi, nu ştiu dacă este locul aici, aş considera că pensia de urmaş trebuie acordată

părintelui, atât timp cât copilul este în şcoală. Sigur, nu dincolo de 24 – 25 de ani.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Non multa, sed multum.


Este vorba despre un proiect de lege cu caracter organic, suntem prima Cameră sesizată.

Ne întoarcem la 12.30 pentru votul final.

- 62 -

*

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie.


Am să-i dau cuvântul doamnei Sirma Caraman, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale

şi Administraţiei Publice, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.


Necesitatea elaborării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014, mult discutata

Ordonanţă nr. 55/2014, a fost aceea că, la data respectivă, legislaţia în vigoare nu oferea soluţii legale

pentru „rupturile politice” apărute pe parcursul exercitării mandatului aleşilor locali, cu efecte negative

asupra activităţii administraţiei publice locale.

Autorităţile administraţiei publice locale s-au confruntat cu blocaje privind îndeplinirea

condiţiilor legale necesare validării deciziilor, necesare constatării încetării sau validării de drept a

unor consilieri locali, şi, în special, blocajelor care au apărut în derularea proiectelor cu finanţare

nerambursabilă.

Structurile asociative din administraţia publică locală, toate cele patru structuri: Uniunea

Naţională a Consiliilor Judeţene, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor şi Asociaţia

Comunelor din România, au sesizat în scris problemele cu care se confruntă administraţia publică

locală, iar într-un număr de 11 judeţe au fost sesizate blocaje privind aprobarea proiectelor cu finanţare

nerambursabilă.

În faţa solicitărilor argumentate ale tuturor structurilor asoc iative ale administraţiei publice

locale, Guvernul avea obligaţia analizării şi identificării acelor soluţii care să remedieze problemele de

funcţionare de la nivel local.

La nivelul administraţiei publice locale, crearea premiselor pentru asigurarea major ităţilor în

cadrul autorităţilor deliberative este esenţială pentru rezolvarea problemelor comunităţilor locale.

Guvernul este responsabil să asigure un cadru optim de reglementare şi, implicit, de funcţionare

a administraţiei publice locale, având la îndemână posibilitatea legală de a răspunde prompt la

blocajele serioase din administraţia publică locală, să promoveze soluţii legislative, aşa cum

autorităţile publice locale sunt responsabile să asigure, printr-o funcţionare eficientă, rezolvarea

problemelor comunităţilor locale.

- 63 -

Scopul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 reglementează procedura de stabilire a

apartenenţei politice pentru aleşii locali în situaţia în care partidul, alianţa politică, alianţa electorală

din care fac parte se reorganizează sau decid asocierea cu alte alianţe politice.

De asemenea, păstrarea mandatului de către aleşii locali se impune deoarece procesul de

reorganizare, asociere nu reprezintă o manifestare de voinţă unică a acestuia, ci o decizie internă a

conducerii formaţiunii politice din care face parte, în consecinţă, nefiind imputabilă alesului local.

Mai mult, pierderea mandatelor aleşilor locali ar genera un blocaj substanţial în administraţia

publică locală.

Manifestarea, de către aleşii locali, a unei opţiuni politice reprezintă expresia principiului

constituţional referitor la libera asociere şi a principiului responsabilităţii aleşilor locali în faţa

cetăţenilor care i-au votat. (Discuţii în sală.)

Acestea au fost principalele argumente pentru care a fost elaborată şi vă propun aprobarea

acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)


Mulţumesc.

Domnul senator Popa, procedură, microfonul 2.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:


Dumneavoastră, printre atribuţii aveţi şi această poliţie a şedinţei. Vă rog foarte mult, este a nu

ştiu câta oară când ni se citeşte expunerea de motive. Asta ştim, că doar am cunoscut-o în scris. Deci

nu se poate chiar în halul acesta, să ni se citească de fiecare dată un document pe care noi l-am citit şi- l

cunoaştem, doar pentru că trebuie să bifeze intervenţia Guvernului. (Discuţii în sală.)



Mă adresez acum… Avem o situaţie specială în legătură cu acest punct al ord inii de zi, raportul

pe care trebuia să- l realizeze comisiile – (Discuţii în sală.) –, Comisia juridică şi Comisia de

administraţie, nu a fost finalizat cu o soluţie.

Deci s-a dezbătut în comisie proiectul de ordonanţă, proiectul de lege, au fost realizate şi

anumite amendamente, dar, la sfârşit, niciuna din cele două situaţii, nici propunerea de adoptare şi nici

aceea de respingere, nu au întrunit majoritatea necesară pentru ca raportul să fie adoptat.

Ne aflăm într-o situaţie specială, potrivit căreia, practic, noi nu avem un raport valid pentru a-l

prezenta şi a- l dezbate în Parlament.

- 64 -

Conform Regulamentului nostru… spre deosebire de cel al Camerei Deputaţilor, unde se

prevede expresis verbis că, atunci când un raport nu este realizat la termen şi nu a putut fi finalizat de

către comisia sau comisiile de specialitate, se poate introduce pe ordinea de zi a plenului dezbaterea

proiectului de lege. Dar există, de asemenea, un principiu… şi totdeauna când este vorba de proceduri

se coroborează toate regulamentele existente, cel al Camerei, al Senatului, al Camerelor reunite şi,

bineînţeles, principiile fundamentale de drept.

Un principiu fundamental al dreptului spune că „cine poate mult, poate şi puţin”. Conform

acestui principiu, plenul este cel care, în situaţia în care nu avem raport, dezbate proiectul de lege şi îl

supune votului în procedură… Nu putem să aşteptăm până când vom obţine sau nu vom obţine un raport.

Cred că este un punct de vedere corect şi, dacă există cineva care are ceva împotrivă faţă de

această poziţie, cred că putem să discutăm, dar tot aici ajungem.

Deci ne aflăm în faza în care nu ne propune comisia un raport, şi atunci procedura este de a

dezbate în plen, conform procedurilor uzuale de dezbatere a unui proiect de lege.

De la prezidiu: Domnul Oprea.


Imediat, domnule senator, imediat, ca să termin ce am de spus şi poate mă completaţi după aceea.

Aş dori să menţionez că proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar că…

Deci ce v-am spus, nu s-a ajuns la o soluţie, în sensul că nu s-a propus nici aprobarea, nici respingerea

ordonanţei. Ba, mai mult decât atât, cele două comisii au încheiat printr-o frază care spune ceea ce am

spus şi eu, că rămâne la latitudinea plenului să dezbată…

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Puiu Haşotti.)

Poftiţi?

Nu mai este nevoie de a face intervenţii.

Suntem în cadrul unei legi organice şi suntem Cameră decizională. Pe cale de consecinţă, eu vă

propun în felul următor…

Din sală: Să votăm.


Nu, nu putem să votăm fără să dezbatem.

În mod normal, vom avea dezbateri generale, după care vom trece la votul pe articole, aşa cum

se procedează cu orice proiect de lege, după care proiectul de lege îl vom supune votului final, sigur,

cu amendamentele respinse.

În comisie, menţionez un lucru, au fost prezentate şi votate amendamente. Au fost respinse. Deci,

pe cale de consecinţă, presupunem… şi cred că-i logic ca cei care au supus… Noi avem o regulă: când se

- 65 -

aduce raportul în plen, amendamentele admise nu se mai discută, amendamentele respinse, dacă sunt

susţinute, se susţin în plen şi sunt supuse la vot.

Dacă sunt amendamente respinse, şi înţeleg că sunt amendamente respinse, le vom supune la

vot pentru dezbaterea pe artico le, după care, la ora 12.30, vom avea votul final.

Pe cale de consecinţă, deschid dezbaterile generale cu rugămintea ca fiecare grup parlamentar – nu

o să limităm, e o lege importantă – să vorbească cât are de spus prin cel care este mandatat de grup, să-şi

prezinte punctul de vedere. Deci cât consideră necesar, dar nu să vorbim în cascadă. Un singur

reprezentant de grup – cine doreşte, da?! – care să prezinte poziţia grupului.

Din punct de vedere… Ne-am înţeles asupra acestei proceduri. Nu are rost să votăm, pentru că

ea este prevăzută, de fapt, în Regulament.

Dau cuvântul domnului senator Oprea pentru o problemă de procedură.


Pe urmă, domnul Haşotti.


Consider că raportul comisiei are o eroare materială, fiindcă s-a supus la vot raport de

admitere şi avea câştig de cauză, dacă, din cei 21 de membri ai comisiilor reunite, ar fi fost 11 voturi.

Nu a avut 11 voturi, ca atare, este raport de respingere. Deci nu a fost raport de admitere, pe cale de

consecinţă, este raport de respingere, întrucât cei 9 plus 2 nu au votat „pentru” şi au avut o altă poziţie.

Acum, vă aduc pe tapet motivarea dumneavoastră de ieri: şi dacă nu ar fi votat ceilalţi 11,

supunerea la vot pentru raport de admitere nu a avut voturi. Deci nu puteţi să spuneţi că este un vid. Nu

a primit raport de admitere, ca atare, este respins.


Domnule senator, vă rog să citiţi dumneavoastră fraza finală a raportului şi veţi înţelege mai

bine. Da…, citiţi-o!

Daţi- i raportul domnului senator să- l citească. Înseşi comisiile ne spun că nu au adoptat o

soluţie.

Acum, dumneavoastră vreţi să adopte o soluţie comisiile. Putem să retrimitem la comisie să

mai discute o dată. Asta vreţi dumneavoastră? Eu nu cred că asta vreţi.

Domnul senator Haşotti. (Discuţii în sală.)

Pentru celeritate, eu am făcut prezentarea. Dacă dumneavoastră consideraţi altceva, supunem la

vot şi vedem ce facem.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

- 66 -

În primul rând, dacă a fost un raport de admitere sau de respingere, am înţeles de la

dumneavoastră… şi eu sunt de acord cu argumentaţia domnului preşedinte de şedinţă. Noi, până la

urmă, trebuie să avem un vot pe niciun fel de raport, ci direct pe ordonanţă: dacă aprobăm sau nu

aprobăm ordonanţa. Şi acesta este un fapt pozitiv, ce s-a spus până acum.

Ceea ce este criticabil, ca să folosesc un eufemism, este ceea ce a făcut doamna secretar de stat.

De altfel, domnul senator Nicolae-Vlad Popa a amintit acest lucru. Cu astfel de prezentări la un astfel

de proiect de lege, cred că Guvernul nu are onorabilitatea să intervină.

Stimaţi colegi,

Suntem cel mai important for politic şi actul normativ în discuţie este un act politic, un gest

politic al Guvernului României de importanţă politică excepţională.


Să înţeleg că-mi daţi voie să deschid dezbaterile generale sau e o intervenţie pe procedură? Nu

am sesizat…


Dezbateri generale, aşa am cerut.

Vă mulţumesc.


Am deschis dezbaterile generale.

Grupul parlamentar al PNL, prin domnul preşedinte Haşotti.


Cred că nu trebuie să limităm la un singur vorbitor.

Din sală: Aşa e.


Stimaţi colegi,

În opinia noastră, acest act normativ este cel mai scandalos act normativ elaborat de un Guvern

al României în ultimii 25 de ani. Şi vreau să fim foarte liniştiţi şi foarte calmi.

Din sală: 2005, 2006, gata?!


Ce s-a făcut? S-a încurajat cea mai nocivă practică politică din România la nivel local, judeţean

şi naţional.

Aşadar, după ce traseismul politic a schimbat majorităţi locale, judeţene şi naţionale, acum,

prin acest act normativ, se dă o lege care încurajează schimbarea acestor majorităţi, ceea ce este

incalificabil din punct de vedere politic.

Ceea ce a fost pentru mine o surpriză teribil de neplăcută, a fost că domnul Avocat al Poporului,

domnul Victor Ciorbea – fost prim-ministru, mare ţărănist, adept al lui Coposu –, numit în funcţia aceea, de

- 67 -

Avocat al Poporului, de o majoritate în mod cât se poate de transparent şi de democratic, nu şi-a făcut

datoria, pentru că trebuia să atace acest act normativ la Curtea Constituţională.

Sigur că, de acum, noi trebuie să acceptăm că, dacă va fi o altă majoritate vreodată, să nu

elaboreze un astfel de act normativ. Să fie pentru ultima dată când se întâmplă aşa ceva.

Argumentul adus de Guvern – şi citit cu multă nonşalanţă de doamna secretar de stat – a fost că

primarii au candidat pe USL şi au trebuit să – dezorientaţi fiind –, au trebuit să facă o opţiune.

Stimaţi colegi,

Problema este că, din cei aproximativ 500 de primari, cam jumătate dintre ei au candidat pe

USL. Cealaltă jumătate au candidat fie pe PNL, fie pe PDL. Dar, mai este încă ceva: noi, toţi

parlamentarii PNL, PSD, PC, UNPR, am candidat pe lista USL, pe listele USL, dar imediat, în prima

zi de Parlament, ne-am făcut grupuri parlamentare separate.

Prin urmare, şi noi, parlamentarii, şi aceşti traseişti politici, primarii, de fapt, care au practicat

vagabondajul politic, că ăsta este cuvântul, au fost momiţi pentru doi arginţi, deci noi, toţi

parlamentarii, am fost aleşi pe listele USL. Deci care este diferenţa? Evident, lucrurile nu stau deloc

aşa cum argumentează Guvernul.

Din fericire însă, electoratul a dat dovadă de moralitate şi a fost mult mai inteligent decât aceşti

vagabonzi politici, a votat, marea lui majoritate, în aproximativ 400 din aceste localităţi, a votat aşa

cum trebuie. Şi ceea ce ar trebui să ştiţi – şi cred că ştiţi – este că majoritatea celor care au trecut la

dumneavoastră pentru doi arginţi nu a făcut o campanie electorală pentru domnul prim-ministru Victor

Ponta. Şi ştiţi acest lucru. Şi atunci, de ce aţi mai dat ordonanţa, domnule coleg?

Acum, mai devreme…

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Domnule senator, ştiţi că vă simpatizez.


Vă rog, nu intraţi în discuţii cu sala.


Mai devreme sau mai târziu, această ordonanţă va fi atacată la Curtea Constituţională sau, sau

vă propun, stimaţi colegi, toţi – putere şi opoziţie – să o respingem astăzi.

Nu ştiu de ce, însă am aşa, o premoniţie că se va întâmpla următorul lucru: nu se va găsi o

majoritate de 85 de voturi, nici pentru a o adopta, nici pentru a o respinge, pentru ca această ordonanţă

să stea, să treneze, să fie la vot final un termen nelimitat, până când va fi, dacă va fi, o altă majoritate.

Indiferent însă, stimaţi colegi, dacă astăzi vom da un vot de respingere sau dacă o vom ataca la

Curte şi Curtea Constituţională o va declara neconstituţională, toţi aceşti primari vor avea de suferit.

Vor avea de suferit! Şi vom vedea ce zice Curtea.

- 68 -

În 2006, şi domnul Ilie Sârbu ştie, că, de multe ori, vin cu materialul clientului, în 2006, toată

clasa politică, printr-o amplă consultare – PSD, PNL, PDL –, a consimţit să ia o decizie şi să pună

capăt traseismului politic.

Acum, fără niciun fel de dezbatere reală, fără să existe în atenţia opiniei publice nici măcar 24

de ore, fără să se ţină cont de ce au spus ambasadele, Comisia Europeană, Veneţia… toate… MCV, s-a

dat acest act normativ care, repet, este cel mai scandalos act normativ dat de un Guvern al României în

ultimii 25 de ani.

Am să închei însă spunându-vă – aşa cum arătam înainte, vin cu materialul clientului, convins

fiind că dumneavoastră, distinşi colegi de la PSD, îl sprijiniţi pe domnul Victor Ponta şi sunteţi de

acord cu Domnia Sa – două citate. Citez: „Migraţia politică ar trebui interzisă prin Constituţie. (…) Cel

care părăseşte partidul trebuie să fie considerat demis de drept.”. Cotidianul „Financia rul” din

30.03.2010, domnule Sârbu.

Şi al doilea citat – citez, nu fac altceva –, „Dacă primarul şi consilierul judeţean îşi pierd

mandatul dacă trec la alt partid (…). Genul acesta de turişti politici trebuie sancţionat prin lege, prin

pierderea mandatului”. 14 august 2011, într-un interviu al publicaţiei on- line „Ziare.com.”.

Asta a spus domnul prim-ministru Victor Ponta şi daţi-mi voie să sper că sunteţi de acord cu ce

a spus domnul prim-ministru.

Vă mulţumesc.


Mă simt obligat, domnule senator, înainte de a- i da cuvântul domnului Sârbu, să îmi cer scuze

eu pentru ideea că cel care se deplasează dintr-un partid în altul este un „vagabond”…


Nu, nu, staţi un pic, pentru că… Eu nu mă refer la primari, eu mă refer, pur şi simplu, la…


Staţi acolo, că nu v-am pronunţat numele. Nu vă dau drept la replică, nu am pronunţat numele.

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Vreau să precizez…


Nu, nu, nu mai precizaţi.

Eu atâta vreau să spun: că în Senatul României sunt foarte mulţi colegi de-ai dumneavoastră, de

partid, care au venit de la un partid la dumneavoastră şi cred că nu sunt… nu pot fi calificaţi aşa. Şi,

oricum, nu este o calificare care se poate utiliza în cupola Senatului României.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Puiu Haşotti; discuţii în sală.)

Mulţumesc.

- 69 -

Altă dată vă dau cuvântul, domnule senator.

Mulţumesc.

Asta era obligaţia mea, obligaţia mea de conducător de şedinţă. Obligaţia mea!


Şi ce să nu intrăm? Nu intrăm, punct.


Nu contează. Eu am făcut o extrapolare, că în Senat nu se folosesc asemenea cuvinte.

Mulţumesc. (Vociferări în sală.)

30 de secunde drept la replică, domnul Haşotti. Vă rog, domnule senator.


Nu 30, 10 secunde, domnule Cristian Dumitrescu.


Domnule vicepreşedinte sau domnule senator.


Este vorba… Era vorba despre primarii care, momiţi de Guvern, au făcut acest gest politic.

Şi nu retractez vocabula folosită, să fie limpede de tot!


Domnule senator, eram convins că nu retractaţi. De aceea mi-am cerut eu scuze în locul

dumneavoastră în Senatul României. (Discuţii în sală.)

Domnul preşedinte Sârbu, din partea Grupului parlamentar al PSD, microfonul central.

Domnul Ilie Sârbu:

Stimaţi colegi,


Daţi-mi voie şi mie să cer scuze pentru nefericita expresie, deşi domnul Puiu Haşotti se bucură

de consideraţia mea, suntem colegi şi combatem aici de multă vreme.

Dar, aş vrea să spun câteva lucruri care mi se par, în ultima vreme, destul de interesante. Se

întâmplă ceva. Ieri am asistat la o fază în care domnul Oprea spunea de colegii de la Partidul Liberal,

deşi s-a ascuns în spatele lor PDL-ul, că votează împreună cu fostul USL. Am trecut de...

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Dumitru Oprea.)

O să vă dea domnul preşedinte... Eram convins.

Am trecut de această fază. Astăzi, asistăm însă la una care, drept să vă spun, pe mine m-a

stupefiat. Sigur, nu sunt, de felul meu, imobilizat la ceea ce aud aici, dar m-am mirat să spui că sunt…

nu folosesc termenul...

(Intervenţii neinteligibile ale domnului senator Nicolae-Vlad Popa.)

- 70 -

Păi, acum să vă pună... Păi, primul, atunci, mare...


Domnule senator Popa, vă rog, nu intraţi în discuţie cu vorbitorii.

Domnul Ilie Sârbu:

... la dumneavoastră, că eu vreau să evit termenul, ar fi Klaus Iohannis, care a trecut de la un

partid la altul şi, mai mult, a urcat şi în fruntea partidului aşa cum a urcat.

Deci primul, primul...

(Intervenţii neinteligibile din sală.)

Vă uitaţi pe lista partidelor şi o să vedeţi că e partid. Dar, trec şi peste acest aspect.

Vă dau un exemplu care mi-e la îndemână, în Hunedoara, 20 şi ceva de primari au trecut la

dumneavoastră, la PNL, cu Moloţ, care acum dă explicaţii.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Vagabonzi!

Domnul Ilie Sârbu:

Toţi, toţi sunt vagabonzi. Toţi! Bine că i-aţi primit.

Nu mai vorbesc de...


Votaţi azi?

Domnul Ilie Sârbu:

Eu v-am ascultat cu mare atenţie. Şi când citaţi din mine, vă ascult cu mai mare atenţie. (Râsete

în sală.)

Acum apare un aspect pe care trebuie să- l...

Astăzi, aţi citat din domnul prim-ministru şi preşedintele partidului nostru, care sunt convins că

aşa gândeşte. Însă, ce se întâmplă: fiecare dintre noi când ajungem în situaţia cealaltă – nu mai intru în

amănunte, am aici Legea nr. 249/2006, ce aţi făcut dumneavoastră –, când suntem la putere şi ne

convine situaţia, atunci o promovăm, arătăm cât e de benefică pentru electorat, de ce primarii trebuie

să aparţină partidului care e la guvernare.

La noi însă a fost o altă situaţie. Toţi primarii, noi – a spus foarte bine aici domnul Haşotti – am

candidat pe aceste liste comune. Dumneavoastră v-aţi fi imaginat – aşa, ca între noi vorbind –, ştiind

pulsul, potenţialul partidelor, că aţi fi avut atâţia parlamentari şi atâţia primari fără lista aceasta, a

USL-ului?! Fără… (Aplauze.)

Staţi… Nu numai, fără a fi procedat noi sau acest preşedinte al partidului, pe care îl criticaţi

acum, chiar, câteodată, împotriva voinţei partidului, într-un mod foarte elegant – şi a fost extrem de

conciliant –, atunci când s-au stabilit unu la unu foarte multe posturi? Nu, nu aţi fi făcut lucrul acesta.

Dar, asta e situaţia.

- 71 -

Ce vreau eu să spun însă: nici dumneavoastră şi eu recunosc că nici noi nu mai suntem credibili

în situaţii de genul acesta. Degeaba vrem să facem din asta acum un caz naţional, fiindcă nu ne crede

lumea, că, în urmă cu câţiva ani, aţi făcut ce aţi făcut...


Păi, aveţi Legea nr. 249/2006. Cine a făcut-o? Am făcut-o noi? Nu vă mai amintiţi de ea? Eraţi

preşedinte de consiliu judeţean.

Din sală: Era altceva!

Domnul Ilie Sârbu:

A, era… Totdeauna e altceva. Deci nuanţele astea sunt extraordinar de interesante. Când le

facem noi sunt „altceva” şi când le fac adversarii politici e „o crimă”.

Haideţi să fim realişti, să fim sinceri cu noi. Aşa s-a întâmplat atunci, aşa s-a întâmplat acum.

Argumentele noastre au fost altele. Nu le mai înşir aici… că am fost USL, că oamenii erau bulversaţi,

că au votat una, s-au trezit că o parte din USL a plecat aşa, peste noapte, că i-a venit preşedintelui

dumneavoastră de partid să plece. Astea sunt argumentele care ne-au dus la această ordonanţă.

Însă, demagogia sunt convins că nu are picioare lungi. Oricât am plusa pe lucrurile pe care noi

le-am făcut cât am fost la guvernare, nu mai merg, nu mai ţin, că oamenii ne văd, presa ştie. Dacă

oamenii n-ar înţelege foarte mult, e presa, dezbat comentatorii, toată lumea vorbeşte despre lucrul ăsta.

Şi vă daţi seama...


Votaţi astăzi? O votaţi dumneavoastră astăzi?

Domnul Ilie Sârbu:

Nu fac dialog cu sala. Îmi cer scuze, vă apreciez, dar... v-am mai spus şi ieri: sunteţi doar la doi

ani de Parlament. Aveţi răbdare... În politică nu se rezistă aşa! Şi eu v-am dat sfaturi bune. Şi domnului

Roşca-Stănescu i-am dat. Nu m-a ascultat. (Vociferări, discuţii în sală.)

Asta- i viaţa! Deci rugămintea mea e să nu exagerăm, că nu suntem credibili. Haideţi s-o tratăm

ca atare, vedem care-i rezultatul votului.

Oricum, vreau să spun un lucru pe care domnul Haşotti l-a spus aici şi ori că n-a vrut să spună

adevărul, ori că nu ştie... ea nu produce niciun fel de efecte. Primarii din ţara asta, care au trecut, să stea

liniştiţi. Chiar dacă Curtea Constituţională o dă neconstituţională, o dă pentru viitor. Şi ştiţi lucru ăsta.

În rest, legea a produs efecte, lucrurile nu se schimbă. Dacă vrem să mai stăm, să mai discutăm

15 minute până la votul final, putem discuta pe tema asta. Dar rugămintea e să nu ne dăm în spectacol,

că nu suntem credibili. (Aplauze.)


Mulţumesc.

- 72 -


Am promis că vom da grupurilor parlamentare dreptul să vorbească.

(Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

Nu, nu. Vă dau cuvântul, cum să nu. Sunteţi un grup parlamentar important. Dar vă atrag

atenţia că trebuie să votăm proiectul de lege pe... Nu este că- l ducem direct la votul final, trebuie să- l

votăm, să votăm amendamente şi ideea e că, la 12.30, urmează să avem vot final.

Pe cale de consecinţă, ce vă propun? Eu vă propun ca să dăm cuvântul fiecărui grup în parte,

cel puţin la o intervenţie, după care… după care, dacă ne mai rămâne timp... dar eu aş vrea totuşi

măcar 10 minute să lăsăm pentru amendamente şi pentru votul legii, ca să- l putem duce la vot final.

(Discuţii în sală.)

Cum vreţi! Cum vreţi!

Aveţi cuvântul, domnule senator Oprea.

Urmează, din partea Grupului parlamentar Libera l Conservator, doamna senator Anghel.


Vreau să vă spun că nu iau cuvântul ca membru al grupului, ci am dreptul la replică.

Şi- i aduc aminte domnului lider de grup al PSD că, înainte de primul tur al alegerilor, aţi

umplut ţara cu bannere şi cu tot felul de afişe în care apărea USL. Ce reprezenta acest aşa-zis USL?

A fost trimitere maliţioasă ieri, fiindcă eram...



Domnule senator, vă rog să reveniţi la chestiune, fiindcă nu e nici procedură, nici nimic.


... eram într-o alianţă cu membrii Partidului Naţional Liberal, alianţă electorală, ACL, şi nişte

transfugi...


Domnule senator, nu mă obligaţi...


... nişte transfugi din PNL…


Domnule senator!


… care încă nu sunt în vreun partid, au dat viaţă acelui USL care nu exista. La asta m-am

referit ieri. Şi, apropo de efecte, vă aduc aminte că, la art. 115 alin. (8): „Prin legea de aprobare sau de

- 73 -

respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse

pe perioada de aplicare a ordonanţei”. Luaţi aminte.


Mulţumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.


Am vrut să spun altceva, dar voi începe cu ce a spus dumnealui.

Domnul meu, USL-ul există în sufletul celor 7 milioane şi jumătate de oameni!

Din sală: Bravo!!


Care, oricum, sunt mai mulţi cu un milion decât cei care l-au votat...

Şi încă o chestiune pe care dumneavoastră n-aţi realizat-o: oamenii, la o adică, l-au votat pe

domnul Iohannis, nicidecum, nicidecum pe domnul Boc şi măsurile dumnealui.

Deci USL-ul există în sufletul meu şi în sufletele celor care mai speră că în această...


La obiect, vă rog frumos, la proiectul de lege.


... ţară va putea, odată şi odată, să fie şi bine.

Dar ce voiam să zic, distinşii jurişti din această sală pot să spună foarte clar: ordonanţa de

urgenţă înseamnă „Mortul dus la groapă nu se mai dezgroapă!”. Efectele sunt efecte. Nu putem să

umblăm asupra efectelor. Pe viitor, ordonanţa nu-şi va mai face efectele.

Dar, având în vedere faptul că era limitată la 45 de zile, discuţiile sunt în zadar. Indiferent că se

aprobă sau că nu se aprobă această ordonanţă, niciun primar nu va fi dat afară, aşa cum s-a spus în

presă, niciun primar nu-şi va pierde postul, aşa cum s-a spus în presă, şi eu zic că ar trebui să încetăm

cu lucrurile acestea, pentru că sunt destui oameni care ştiu să citească şi care pot să ia o carte în mână

şi să se convingă dacă ameninţările sunt reale sau aşa, un bau-bau.

Mulţumesc.


Din partea grupurilor parlamentare mai doreşte să intervină cineva? Domnul Tişe, din partea

Grupului parlamentar al PDL, pentru că am înţeles că domnul senator s-a referit numai la procedură.

Din partea grupului, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alin-Păunel Tişe:

Stimaţi colegi,

- 74 -

Cred că acest proiect de lege este unul dintre cele mai importante proiecte pe care noi le-am

dezbătut în această sesiune a Parlamentului sau poate în întreg mandatul. Şi cred că, dincolo de

partidele politice, trebuie să ne gândim că votul nostru de astăzi are efecte şi asupra a ceea ce urmează

să se întâmple în plan politic în anii care urmează, pentru că creăm un precedent extrem de periculos

astăzi prin această ordonanţă, dacă ea ar fi aprobată.

Şi, cred că, foarte pe scurt, cred că acest proiect de lege are două probleme: are o problemă de

legalitate, dar are şi o problemă de credibilitate, moralitate în faţa cetăţenilor care ne-au trimis în

Parlament.

Şi aş vrea să pornesc de la nota de fundamentare pe care a citat-o doamna secretar de stat, în

care spunea în felul următor: acest proiect de lege se impune pentru a se clarifica situaţia „rupturilor

politice” de la nivel local şi, sigur, în mod spectaculos, am primit două exemple: Consiliul Local din

Comuna Săcălaz şi Consiliul Local din Comuna Sacoşu Turcesc. Aceste două explicaţii au stat la baza

unei ordonanţe care, în opinia noastră, este o crimă administrativă în adevăratul sens al cuvântului,

pentru că, pe de o parte, suspendă aplicarea unei legi organice, decidem noi, în Parlament, că, pentru o

perioadă de 45 de zile, nu mai aplicăm o lege care interzice migraţia, iar, pe de altă parte, pune

partidele într-o situaţie absolut ingrată şi discreditează partidele. Cu alte cuvinte, partidele pot să se

asocieze pentru a forma uniuni, pentru a candida, dar nu acceptăm că aceleaşi partide pot să desfacă

acele asociaţii sau acele uniuni pe care le-au creat. Cu alte cuvinte, nu dăm credibilitate partidelor, ci

dăm credibilitate personajelor individuale, care decid ele că, dacă partidul, printr-un for al său, a decis

o alianţă sau ruperea unei alianţe, noi încurajăm pe cei care nu sunt de acord cu decizia partidului. Iar

acest lucru este foarte periculos, pentru că discredităm credibilitatea noastră ca partide, dincolo de

personajele care, în opinia mea – şi aici sunt mai dur decât domnul Haşotti –, acestea sunt prostituate

politice. Pentru că, dincolo de interesul de moment al alegerilor – acestea au trecut, cum spunea colega

noastră, mortul este mort, nu mai avem ce să facem –, ce se va întâmpla dacă mâine se schimbă

alianţele, dacă se schimbă alte majorităţi, dacă partidele se vor asocia în altă formă, iar noi vom veni

cu o altă lege pentru a da dreptate traseiştilor, trădătorilor care vor încerca de fiecare dată să se ducă

acolo unde li se promite una sau alta.

Şi aş încheia prin a spune că este o problemă, domnule Sârbu, de credibilitate. Pentru că nu

putem să pretindem ca cineva să ne respecte, dacă noi între noi nu ne respectăm şi nu putem pretinde

românilor să ne respecte, dacă nu le respectăm votul. Iar ei au votat cu un candidat care era membru al

unui partid, iar acel partid a decis, vremelnic, să facă parte dintr-o alianţă.

Aşa încât, eu cred că un minim de respect faţă de noi, dacă dorim ca mâine să fim demni în faţa

oamenilor care ne-au votat, este, astăzi, să fim responsabili. Cred că merită să plătim acest preţ al

responsabilităţii astăzi, chiar dacă aceste efecte s-au produs, dar pentru a nu deschide o cutie a

- 75 -

Pandorei şi a nu lăsa Parlamentul României să fie perceput ca un club care încurajează prostituţia

politică. Pentru că aceşti primari, care astăzi au plecat de la un partid la altul, vor pleca şi mâine, vor

pleca şi poimâine, vor pleca în fiecare zi, iar în acest raport noi trebuie să acceptăm că partidele trebuie

încurajate, nu trădătorii individuali, care încearcă să-şi rezolve probleme personale.

Mulţumesc. (Aplauze.)



(Domnul senator Tudor Barbu solicită cuvântul.)

Imediat, imediat! Luaţi loc.

În conformitate cu prevederile art. 98 alin. (2), „Pentru dezbaterea generală a proiectului de

lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar îşi desemnează un singur reprezentant.”.

Toate grupurile parlamentare au avut un singur reprezentant care şi-a prezentat punctul de vedere.

30 de secunde, drept la replică pentru domnul senator Haşotti, pentru că i s-a pronunţat numele

într-un context de către domnul senator Sârbu, după care trecem la procedura de vot.


Mulţumesc.

În primul rând, Legea nr. 249/2006 este cu totul altceva faţă de această ordonanţă. E cu totul şi

cu totul altceva.

În al doilea rând, domnul senator Ilie Sârbu m-a întrebat dacă noi, PNL-ul, am fi avut atât de

mulţi parlamentari. Noi poate că n-am fi avut atât de mulţi parlamentari, dar dumneavoastră cu

siguranţă nu aţi fi avut prim-ministrul.

(Aplauze; replică neinteligibilă a doamnei senator Florina-Ruxandra Jipa.)

Spuneţi, doamnă senator. (Discuţii în sală; intervenţie neinteligibilă din sală.)

Nu... Asta era.


Au trecut cele 30 de secunde, dar măcar nu intraţi în contact cu sala, da? (Discuţii în sală.)


Nu. Nu am intrat în niciun fel de dialog cu sala, sala intră în dialog cu mine, domnule preşedinte.

(Rumoare, discuţii în sală.) Dreptul la replică a fost acesta. Şi mai ţineţi minte încă un lucru: în

momentul în care USL-ul s-a stricat şi eu am fost... şi spun că USL a fost o construcţie politică corectă,

dar în momentul în care USL-ul nu a mai existat – nu discutăm acum din pricina cui –, aţi pierdut

alegerile.


Mulţumesc.

- 76 -


Prin urmare, a folosi în continuare şi a spune că USL-ul există, este un gest incorect, ca să nu

folosesc un cuvânt prea tăios.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor... Nu. Nu mai avem... Nu avem drept la...

Doamna Florina-Ruxandra Jipa (din sală):

Vă rog frumos să-mi daţi cuvântul.


Poftiţi. Nu vorbesc decât liderii de grup sau cei desemnaţi. Pe cale de consecinţă, v-am citit

articolul. Haideţi, domnule, luaţi loc. (Rumoare, discuţii în sală.) Luaţi loc. Vă rog frumos.

Intrăm în procedură de vot...


Pe procedură, se poate? (Rumoare, discuţii în sală.)


Pe procedură? Sigur, poftiţi.

Doamna Florina-Ruxandra Jipa (din sală):

Şi eu?


Procedură? Şi dumneavoastră, dacă aveţi procedură. (Discuţii în sală.)

Microfonul central, domnul senator Barbu.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte de şedinţă, eu înţeleg şi dorinţa dumneavoastră de a termina în programul

aprobat prin vot, înţeleg şi dorinţa sălii de a discuta. Suntem sena tori, unii au zeci de mii... majoritatea

au zeci de mii de voturi în spate, domnule preşedinte de şedinţă. Discutăm, aşa cum s-a spus, despre

una dintre cele mai abominabile decizii luate de un guvern postdecembrist. Avem toţi respect faţă de

liderii noştri de grup, dar suntem în Senat, pentru ca în momente foarte importante, cum este cel de azi,

măcar în aceste momente, să votăm, pentru că avem dreptul, suntem suverani, plenul este suveran, să

votăm prelungirea dezbaterilor.

Nu se poate ca senatorii, care stau patru ani în Parlament, domnule preşedinte de şedinţă, să nu-şi

poată spune punctul de vedere, chiar dacă stăm o oră în plus, pe un subiect atât de important. Sunt sute

de mii de voturi în joc, în România, domnule preşedinte de şedinţă. Doar în judeţul Buzău... mă uitam

la televizor aseară, cum se ceartă liberalii cu pesediştii al cui e Bîgiu. Dacă e infractor, e pesedist, dacă

nu e infractor, e liberal sau invers.

- 77 -


Mulţumesc, domnule senator.

Domnul Tudor Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă...


Vă rog.

Domnul Tudor Barbu:

Nu se poate să punem pumnul în gură unor senatori care au venit aici reprezentând judeţe,

reprezentând colegii de zeci de mii de oameni. (Discuţii, aplauze în sală.)


Mulţumesc. Domnul senator Sârbu, un minut.

Tot drept…? Pe probleme de procedură.

Domnul Ilie Sârbu:

Niciun minut, doar o simplă întrebare am de adresat domnului Barbu. În ce categorie sunteţi?

La prostituţie, la vagabonzi, la trădători? Atât. (Aplauze, rumoare în sală.)


Mulţumesc foarte mult. Ce doriţi, domnule senator Barbu? Drept la replică? (Discuţii,

vociferări în sală.) Drept la replică doriţi? Mulţumesc, 30 de secunde drept la replică, microfonul

central.

Domnul Tudor Barbu:

Este o formă şi de respect pentru domnul Sârbu, şi de respect pentru sală şi mai ales pentru cei

care, prin intermediul presei, urmăresc ce se întâmplă aici.

Domnule Sârbu, în momentul în care un partid – că se numeşte PSD, PP-DD sau cum s-ar numi

el – este condus de o gaşcă de interlopi politici – nu în totalitate, ca să nu merg cu ei la tribunal – şi

pleci din acel partid, nu te chemi traseist. Când pleci de la putere, domnule Sârbu, în opoziţie, cum am

plecat eu, domnule Sârbu, nu te numeşti traseist. (Rumoare, vociferări în sală.)

Din sală: Nuuu... nuu...

Domnul Tudor Barbu:

Traseist eşti când pleci... traseist... (Râsete, vociferări în sală.) Îmi daţi voie să- i răspund?

Traseist este când pleci, votat pe lista PNL-ului, la putere, domnule Sârbu. (Discuţii, vociferări

în sală.)


Mulţumesc.

- 78 -

Doamnelor şi domnilor, cred că cel mai important acum este să votăm. Da? Suntem în... Am...

Suntem în situaţia... Nu, doamnă senator, haideţi, nu vă supăraţi pe mine... (Rumoare, discuţii în sală.)

Treizeci de secunde, procedură, ca membră a Comisiei juridice. Este o doamnă. Eu nu pot…

Sufăr şi când o văd şi pe doamna... Doamnă, v-am dat cuvântul în numele Grupului parlamentar a l

PSD.

Are cuvântul doamna senator Jipa, microfonul central.

Doamna Florina-Ruxandra Jipa:

Mulţumesc, domnule preşedinte, că, aşa, în sfârşit, cu mare greutate, mi-aţi acordat dreptul să

iau cuvântul.


Asta este procedura.

Doamna Florina-Ruxandra Jipa:

Nu vă supăraţi, stimaţi colegi. Lucrurile pe care le-aţi discutat aici, le-aţi răsdiscutat şi le-am

discutat şi la Comisia juridică ieri, văd că iau amploare. Dar eu vreau să vă spun ceva foarte important.

Vă plăcea mai mult momentul în care cineva venea la microfon şi îşi asuma răspunderea pe legi foarte

importante pentru ţara asta?

Era mai bine atunci? (Discuţii în sală.)

Da? Era legal să-ţi asumi răspunderea. Păi, atunci, îmi pare rău că nu şi-au asumat răspunderea

ca să nu mai aveţi dumneavoastră ce să ridicaţi aici şi ce să combateţi la nesfârşit.

Vă mulţumesc. Votul o să decidă, o să fiţi fericiţi, nu o să fiţi, asta o să rămână de văzut.

Vă mulţumesc. (Aplauze, discuţii în sală.)



Haideţi, doamnelor şi domnilor, să trecem la... Am o rugăminte. Am o rugăminte la

dumneavoastră. Eu cred că s-a spus ce era de spus. Eu cred că s-a intervenit de câte ori a fost nevoie şi

nu cred că poate să invoce cineva ideea că această dezbatere nu a respectat parlamentarismul şi regulile

parlamentarismului.

Procedură, domnule senator? Dar dacă nu este procedură, vă iau microfonul, cu tot respectul pe

care vi- l port.

Daţi-ne o soluţie de procedură.


Vă rog, în calitate de preşedinte al Senatului, să luaţi legătura cu preşedintele Camerei

Deputaţilor, încât să nu fim umiliţi aşteptând în Cameră două ore, cum ni s-a întâmplat de fiecare dată.

Noi suntem corecţi, ajungem acolo şi îi aşteptăm cu orele.

- 79 -


Vă mulţumesc foarte mult. Întru totul de acord cu dumneavoastră. Am să- l rog pe domnul

preşedinte... Acum a vrut să întrebe şi a spus un lucru foarte corect: să nu ne mai pună să stăm până îşi

termină ei votul, că nu e corect.

Doamnelor şi domnilor, am încheiat dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot. Suntem

la ora 12.30. Este lege organică. Lucrurile stau corect. (Rumoare, discuţii în sală.)

În conformitate cu... Imediat... Ce anume, domnule senator? Da, domnule senator, nu mă lăsaţi

olecuţă, olecuţică, să vorbesc eu şi pe urmă vedeţi că vă dau şi cuvântul.

Deci, doamnelor şi domnilor, avem titlul legii, avem un articol, articol unic, şi încă un

amendament. Dacă domnul senator Boboc, care este preşedintele comisiei şi este autorul acestor

amendamente, va dori să le susţină, fiind amendamente respinse în comisie, le vom supune la vot. Da?

Luaţi loc, domnule senator, şi vă chem la vot când e cazul, sau staţi acolo, ca să nu veniţi de două ori.

Vă rog.

Deci întâi se supune la vot titlul legii, Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 50/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală”.

Avem un amendament respins. Cineva, adică autorul care are amendamentul respins, doreşte

să-l susţină? Domnul senator Boboc, microfonul 2.

Domnul Cătălin Boboc:

Sigur, primul şi al doilea amendament, de fapt, vizează respingerea ordonanţei. Cu alte cuvinte,

prin votul pe care îl vom da, astăzi, vom schimba titlul sau/şi art. 1. Adică din „lege privind aprobarea

ordonanţei” el va deveni „lege privind respingerea ordonanţei”.

Vreau să susţin, practic, amendamentul în sine, acela de la art. 2, care prevede şi permiteţi-mi

să-l citesc pentru a fi exact aşa cum e formulat el.

„Aleşii locali care au optat pentru continuarea activităţii, în temeiul punctul 1 al articolului unic

din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/28 august 2014, începând cu data intrării în vigoare a

prezentei legi, revin la situaţia anterioară intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă”.

Eu cred că, şi vă exprim o mare speranţă, acest mod de adoptare cu acest amendament, mai ales

după ce l-am auzit şi pe domnul Sârbu, că recunoaşte – şi acesta este un prim act, când vrei să îndrepţi

ceva, spui lucrurile care au fost în neregulă până acum, le însuşeşti bărbăteşte şi e în regulă... am o

mare speranţă, şi avem ocazia acum, stimaţi colegi, să îndreptăm această situaţie. Cu toţii ne-am

exprimat pe fiecare canal, cu fiecare ocazie despre această situaţie pe care o creează traseismul.

Vă rog să analizaţi foarte serios această situaţie, cred că este momentul în care putem să îndreptăm

lucrurile. Dacă nu le îndreptăm acum... Şi, conform art. 115 din Constituţie, noi putem spune ce se

întâmplă cu efectele ordonanţei atunci când ea este respinsă, iar aceasta este propunerea mea. Vă rog să

analizaţi şi să votaţi aşa cum am tot declarat cu toţii de fiecare dată. (Aplauze, discuţii în sală.)

- 80 -


Bun. Mulţumesc.

Deci, domnule senator, supunem la vot titlul legii, fără amendamentul dumneavoastră, aţi spus

că numai pe ultimul îl susţineţi.

Domnul Cătălin Boboc (din sală):

La titlul legii... art. 1...


Mergeţi la microfon. Vă susţineţi primul amendament? Că asta e clar. Acum votăm t itlul legii.

Amendamentul îl susţineţi la titlul legii?


La titlul legii şi la art. 1 este un amendament în sine, are legătură cu adoptarea sau respingerea

legii privind...


Le susţineţi. Clar. Bun.


Sigur că da.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor, se supune întâi la vot... Nu. Se supune întâi la vot şi se adoptă cu 44 de

voturi. Numai votul final pe lege este organic.

Şi acum supun la vot amendamentul respins susţinut de domnul Boboc care spune: „Lege

privind respingerea” în loc de „Lege privind aprobarea”.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să vă exprimaţi

prin vot.

Cu 41 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul domnului senator a

fost respins.

Supun la vot titlul legii aşa cum a fost el prezentat. Lege privind aprobarea…

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să votaţi pentru titlul legii. (Discuţii în sală.)

Din sală: Listă.


Cu 85 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, Legea privind aprobarea

ordonanţei, titlul, a fost adoptat.

Art. 2 are un amendament, susţinut de domnul senator Boboc, care spune: se respinge

ordonanţa. Deci amendament de respingere.

- 81 -

Doamnelor şi domnilor, vă supun la vot amendamentul domnului Boboc, de respingere a

articolului unic. Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi.

Cu 42 de voturi pentru, 85 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, amendamentul a fost respins.

Doamnelor şi domnilor, vă supun… articolul unic aşa cum a fost el prezentat de iniţiator.

Doamnelor şi domnilor... doamnelor şi domnilor... domnule preşedinte...

(Domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, intră în sală.)

Domnule preşedinte, vă rog, luaţi loc.

Doamnelor şi domnilor, supun la vot art. 2, aşa cum a fost prezentat de iniţiator. Vă rog, am

deschis votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 83 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă şi 7 abţineri, a fost adoptat articolul.

(Discuţii, vociferări în sală.)

Stimaţi domni colegi, mai repet. Repetitio mater studiorum est. (Rumoare, discuţii în sală.)

În ceea ce priveşte votul pe articole este jumătate plus unu din membrii prezenţi.


Liste.


Liste de fiecare dată pentru Grupurile parlamentare ale PNL şi PDL, da?

Votul final este pe lege. Vedeţi dacă vorbiţi la telefon? Degeaba vorbesc cu dumneavoastră,

domnule senator, tot nu o să înţelegeţi. Deci votul final este vot organic. Da?

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor, mai avem... Suntem în votul final acum... Şi care vreţi? Mai avem un

amendament – vreţi să nu- l mai supun la vot? – al domnului senator Boboc, care spune...


Nu l-a susţinut. (Rumoare, discuţii în sală.)


A! Nu l-a susţinut în comisie. În plen, din păcate, nu se supune la vot.

Doamnelor şi domnilor, pe cale de consecinţă, suntem la votul final asupra proiectului de lege.

Încet şi sigur.

(Domnul senator Darius-Bogdan Vâlcov, ministrul delegat pentru buget, intră în sală; aplauze,

discuţii, vociferări în sală.)

Vă mulţumesc foarte mult. Aştept să se termine această explozie de entuziasm şi să trecem la

votul final. (Discuţii, vociferări în sală.)

Deci votul... Votul pentru legi organice a început la ora 12.30 cu acest proiect de lege.

Doamnelor şi domnilor, supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014.

(Rumoare în sală.)

- 82 -

Doamnelor şi domnilor, deschid votul.

Vă rog, am deschis votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot pentru aprobarea ordonanţei.

(Vociferări în sală.)

Aprobarea ordonanţei. (Rumoare în sală.)

Cu 86 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, a fost adoptată. (Aplauze puternice

în sală.)

Vă mulţumesc foarte mult.

Din sală: Listă.


Listă. Explicaţia votului pentru domnul preşedinte Haşotti, liderul Grupului parlamentar al

PNL. (Rumoare în sală.)

Înainte de a- i da cuvântul, doresc să salut un număr impresionant de studenţi de la Ştiinţe

Politice. (Vociferări în sală.)

Vă rog, aveţi cuvântul.


Vă rog să faceţi linişte în sală, domnule preşedinte. (Vociferări în sală.)


Faceţi linişte în sală!


Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să luaţi loc în sală. (Rumoare, vociferări în sală.)

Domnilor miniştri, nu ne perturbaţi vo tul.

Domnule ministru al bugetului, vă rog frumos. Entuziasmul pe care- l stârniţi de fiecare dată e

contagios. Vă rog.


Mulţumesc.


Vă rog, aveţi cuvântul pentru explicarea votului. (Rumoare în sală.)


Entuziasmul…


Vă rog, linişte pentru explicarea votului din partea Grupului parlamentar al PNL.


Entuziasmul pe care l-am observat la distinşii colegii de la PSD este, într-adevăr, elocvent,

entuziasmul pentru un proiect de lege care este cel mai scandalos, cel mai reprobabil proiect de lege pe

care un Guvern al României l-a dat vreodată.

- 83 -

Evident, în curând sau mai târziu – nu se ştie când – va fi o altă majoritate şi vă garantez că

viitoarea majoritate nu va face ceea ce aţi făcut dumneavoastră. (Vociferări în sală.)

În sfârşit, solicit listă de vot.

Nu vreau să prelungim prea mult discuţiile. Mai avem voturi de dat, mai sunt explicaţii de

oferit. Solicit listă, însă entuziasmul dumneavoastră este jenant, uite, pentru a nu folosi un cuvânt prea

aspru. (Vociferări în sală, aplauze.)


Domnul senator Ilie Sârbu. După aceea, domnul senator…

Domnul Ilie Sârbu:

Domnule Puiu Haşotti, pot accepta… (Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Puiu Haşotti.)

Domnule Puiu Haşotti, haideţi…


Domnule senator Haşotti, vă rog, în mod respectuos …

Domnule senator, nu puteţi să pretindeţi dumneavoastră să fiţi ascultat, dacă dumneavoastră nu

ascultaţi.

Domnul Ilie Sârbu:


Stimaţi colegi,

Vreau să accept ideea cu entuziasmul jenant, dar demagogia dumneavoastră, domnule Puiu

Haşotti, astăzi, a depăşit orice limită. (Rumoare în sală.)


Mulţumesc. (Vociferări în sală.)

Explicaţia votului din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Oprea. (Vociferări

în sală.)

Luaţi loc în sală, vă rog.


Mă bucur că aici, în sală, sunt nişte studenţi – aţi zis dumneavoastră – de la Ştiinţe Politice.


Facultatea de Ştiinţe Politice.


Dragi studenţi,

Priviţi cum traseiştii din Parlament votează traseiştii locali. (Vociferări, aplauze în sală.)

Asta să nu faceţi!


Mulţumesc.

- 84 -

Explicarea votului, domnul senator Georgică Severin, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Georgică Severin:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă spun că entuziasmul nostru şi bucuria în raport cu ministrul bugetului erau le gate

de faptul pe care dumneavoastră, probabil, nu- l ştiţi sau nu vă interesează că s-a încheiat negocierea cu

un deficit de 1,83, şi pentru asta l-am felicitat. (Aplauze în sală.)


Mulţumim pentru veştile bune.

Explicarea votului din partea Grupului parlamentar al PNL. Domnul Popa, da?

Domnul Ion Popa:

Da. Explicaţia …


Microfonul 2.

Domnul Ion Popa:

Explicaţia este foarte simplă. Am votat împotriva… (Rumoare în sală.)


Microfonul 2.

Domnul Ion Popa:

Păi…


Microfonul 2.

Domnul Ion Popa:

Domnilor, dumneavoastră, astăzi, aţi făcut ceea ce era de aşteptat, şi anume aţi dovedit că n-aţi

înţeles nimic din votul pe care l-aţi încasat – ăsta- i termenul – în alegeri.

Prin acest vot, noi am votat împotriva a ce? A fi complici cu „X” şi „Y”, nu spun numele, care

au dat pomeni electorale cu banii Guvernului. (Aplauze în sală.)


Domnul senator Verestóy, din partea Grupului parlamentar al UDMR. (Vociferări în sală.)

Domnul Verestóy Attila:


Onoraţi colegi, (Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Domnule coleg, ajungeţi şi dumneavoastră să vorbiţi aici, aşa că aşteptaţi o secundă. În curând.

(Rumoare în sală.)

- 85 -

Doriţi şi o explicare a votului? Atunci, trebuie să vă spun că noi ne-am expus părerea încă de

atunci de când am fost alături de cei care au iniţiat acest proiect de lege.

Noi am spus şi atunci, spunem şi acum, ceea ce am spus şi atunci când aţi insistat…mulţi dintre

domnii colegi care sunteţi prezenţi, pentru a avea vot uninominal, pentru a avea unele legi pe care le

regretaţi şi astăzi. Le regretaţi, domnilor colegi, că aţi fost părtaşi de câteva ori, când într-o parte, când

în partea cealaltă.

Deci roata asta a politicii se învârte. Se învârte şi, din păcate, greşelile pe care le comitem într-o

anumită situaţie se răsfrâng asupra noastră când ajungem pe partea cealaltă a baricadei.

Asta este o situaţie la care trebuie să vă gândiţi. E un lucru la care merită să reflectăm

împreună.

Noi, acum, ne-am abţinut, pentru că noi considerăm că aceste proiecte de lege nu ne-au făcut

bine niciodată, şi consecinţele lor, dacă vom continua aşa – sper să nu fie aşa –, ne vor dăuna imaginii

pe care şi aşa cu greu încercăm s-o inoculăm în opinia publică, ca for de prestigiu al legiferării din

această ţară. Conform Constituţiei, unicul.

Mulţumesc.


Doamna senator Cristiana Anghel, din partea Grupului parlamentar Liberat Conservator.


Dragi studenţi,

Portocaliii, decoloraţi până la galben, reproşează acestui Guvern că dă. (Vociferări în sală.)

Păi, este normal să reproşeze, pentru că ei au ştiut să ia şi din bursele studenţilor, şi din salariile

părinţilor, şi din salariile cadrelor didactice, din tot. S-a luat din tot.

Da, stimaţi studenţi, aceasta înseamnă să fii oportunist.


Mulţumesc.

Doamna senator…


Să schimbi culoarea cameleonic.

Mulţumesc. (Aplauze în sală.)



Continuăm… (Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Da, asta este adevărat, dar staţi un pic.

După ce terminăm sesiunea de vot, pentru că mai avem foarte puţin, vom da şi drept la replică

tuturor şi celor care vor dori să-şi explice votul… (Intervenţie neinteligibilă din sală.)

- 86 -

Păi, acum, nu. Da? (Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Puiu Haşotti.)

30 de secunde, poftiţi! Dar explicaţia votului la sfârşitul votului total, da? (Intervenţie

neinteligibilă a domnului senator Puiu Haşotti.)

Da, da, da, categoric. Dumneavoastră poftiţi, 30 de secunde.


Mulţumesc.


Fiţi, domnule, liniştit, că e drept la replică… E procedural, nu încălcaţi Regulamentul.

Numărul 1. Să ştiţi că nu au fost 86 de voturi, au fost 87.

Înţeleg şi de la distinsul nostru preşedinte, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, că a vrut să

voteze, dar nu a mai avut timp, aşa că merită un şir de aplauze. (Aplauze în sală.)

În al doilea rând, vreau să folosesc aici o expresie foarte cunoscută, care mi-a fost foarte dragă

şi foarte corectă, şi o voi spune domnului Sârbu, pentru că era expresia Domniei Sale.

Domnule Sârbu, domnilor, „venim din viitorul vostru”. (Aplauze în sală.)



*

În primul rând, fiindcă mai avem şase proiecte legislative de votat, solicit prelungirea sesiunii

de astăzi până la votarea încă a şase proiecte legislative. Să nu cumva să depăşim o ra 13.00 a

programului de lucru până la terminarea sesiunii de vot.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să votaţi. (Rumoare în sală.)

Vă rog să votaţi prelungirea votului. (Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Doamna… Prelungirea votului.

Staţi, că s-a întrerupt.

Prelungirea votului până la epuizare. Am deschis votul. (Intervenţie neinteligibilă a doamnei

senator Cristiana-Irina Anghel; rumoare în sală.)

Cu 64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, s-a prelungit.

*

Doamnelor şi domnilor, ne continuăm sesiunea de vot final.

La punctul 1 este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007

privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Raportul este de respingere a propunerii legislative. Este o lege organică şi suntem prima

Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

- 87 -

Doamnelor şi domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 125 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere a fost adoptat,

s-a obţinut, de asemenea, respingerea legii.

Punctul 2…

Vă rog, domnule senator.


Domnul Vochiţoiu a votat de două ori.


Domnule senator, dumneavoastră mă ajutaţi sau mă boicotaţi?

*

Punctul 2, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr…. (Rumoare în

sală.)

Domnule… Domnilor…

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 273 din 21 iunie 2004

privind procedura adopţiei.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Supunem la vot raportul de respingere.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 88 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă şi 3 abţineri…

(Intervenţie neinteligibilă a domnului secretar Mario-Ovidiu Oprea.)

Mă laşi pe mine să conduc şedinţa?

Grupul parlamentar al PDL doreşte listă. Mulţumesc.

Deci s-a adoptat raportul de respingere şi s-a respins propunerea legislativă.

*

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 179 din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de respingere. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Am deschis votul. Vă rog să votaţi raportul de respingere.

Vă rog să votaţi, vă rog.

Cu 93 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere a fost

adoptat, legea a fost respinsă.

Îmi cer scuze faţă de domnul Oprea. Mă ajută foarte mult domnul secretar, dar nu pot stereo.

Dacă mai vorbeşte şi el, chiar nu mai pot să conduc şedinţa.

- 88 -

Propunerea legislativă – Legea zootehniei...

Este o lege organică. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Suntem

prima Cameră sesizată.

Doamnelor şi domnilor…


Poftim? Care?


Punctul 4.


Mă scuzaţi. Revin.

*

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 88 din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de admitere. Legea este organică, suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog, am deschis votul şi vă rog să votaţi.

Supunem votului raportul şi propunerea legislativă. Da?

Cu 125 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere, raportul şi propunerea legislativă au

fost adoptate.

Mulţumesc.

*

Punctul următor, punctul 1 – vot final – Propunerea legislativă – Legea zootehniei.

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Unde este asta? (Discuţii în sală.)


Este la votul final, venind din urmă…

Deci doamnă şi domnilor colegi, în săptămânile care au trecut, au existat nişte legi care nu au

întrunit nici numărul de voturi pentru a fi adoptate, nici numărul de voturi pentru a fi respinse. Pe cale

de consecinţă, le readucem la sfârşit la vot.

Propunerea legislativă – Legea zootehniei.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor şi domnilor, vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 127 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a fost adoptat,

legea a fost respinsă.

- 89 -

*

Şi ultimul proiect de lege aflat pe ordinea de zi este Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997

privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, precum şi pentru modificarea şi

completarea unor acte normative.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei este de admitere a

proiectului de lege.

Supun votului raportul şi proiectul de lege.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul şi vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 95 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi o abţinere, raportul şi proiectul de lege au fost

adoptate.

Din sală: Listă pentru liderii de grup.


Listă de vot pentru Grupul parlamentar al PDL.

*

Doamnelor şi domnilor, daţi-mi voie, înainte să închid şedinţa, să citesc nota pentru exercitarea

de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarea lege:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea

unor măsuri privind administraţia publică locală – procedură de urgenţă.

Termenul de sesizare este de două zile, fiind procedură de urgenţă. Termenul se calculează

luând în considerare ziua anunţului, astăzi, 9 decembrie.

Închid şedinţa de astăzi. Urmează Birourile permanente reunite, la 13.30, şi activitate în

comisii.

Vă mulţumesc. O săptămână bună!

Mulţumesc şi colaboratorilor mei, domnului senator Oprea şi domnului senator Purec.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.

Date post:	08-Nov-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

S T E N O G R A M A...2009/12/14 · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 9 decembrie 2014...

Documents