˛NTRU ACEASTA VOR CUNOA“TE TOÞI Cˆ SUNTEÞI UCENICII MEI, DACˆ VEÞI AVEA DRAGOSTE UNII FAÞˆ DE ALÞII ( IOAN 13,3-35) PUBLICAÞIE A BISERICII ORTODOXE DIN REPUBLICA MOLDOVA Nr. 3 (98) 17 martie 2000 Apare din 1995 cu binecuvântarea ˛PS Vladimir, Mitropolit al Chi”inªului ”i întregii Moldove DIN CUPRINS 1. Activitªþile de asistenþª religioasª în Armata Naþionalª se desfª”oarª în timpul stabilit de programul zilei al unitªþilor ”i are ca scop satisfacerea cerinþelor ”i trebuinþelor religioase ale militarilor, contribuirea la educaþia spiritualª, militaro-patrioticª, civicª ”i eticª a acestora. Participarea militarilor la serviciile religioase ”i la programul de asistenþª religioasª se va desfª”ura pe principii benevole. 2. Activitatea de asistenþª religioasª se desfª”oarª de cªtre Mitropolia Chi”inªului ”i a întregii Moldove ”i Ministerul Apªrªrii, þinând seamª de specificul ”i ce- rinþele generale ale sistemului militar ”i de particula- ritªþile unitªþilor militare. ˛n aprilie 2000, în cadrul unei ”edinþe comune de lucru a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova ”i conducerii Ministerului Apªrªrii, sª fie analizatª activitatea de asistenþª ”i educaþie moral-reli- gioasª, rolul Bisericii în realizarea Concepþiei educaþiei militaro-patriotice a tineretului. 3. ˛n apriliemai 2000 sª fie verificatª starea asis- tenþei religioase în unitªþile militare, dislocate în afara garnizoanei Chi”inªu. Sª fie acordat un ajutor practic, amenajate încªperi (unghera”e) destinate pentru efectu- area activitªþilor religioase. La 30 aprilie, ˛nvierea Domnului (Sf. Pa”ti) cu efectivul sª fie petrecute diverse activitªþi educative cu caracter moral-cre”tin. Sª fie asigurat accesul militarilor la serviciile divine. 4. ˛n augustseptembrie anul curent, cu prilejul sªrbªtorilor de stat, naþionale ”i a Zilei Armatei Naþionale, în trupe, centrele militare judeþene sª fie desfª”urate, cu participarea preoþilor militari, o serie de activitªþi menite sª cultive în sufletele militarilor Armatei Naþionale ”i tineretului premilitar credinþa strª- mo”eascª, sentimentul de datorie faþª de Patrie ”i popor. 5. Preoþii unitªþilor militare, în colaborare cu ofiþerii din structurile educative sª desfª”oare activitªþi în cadrul unor evenimente importante legate de istoria ”i spiritualitatea Republicii Moldova, sªrbªtori reli- gioase, aniversªri, comemorªri, Ziua Victoriei ”i comemorªrii celor cªzuþi pentru apªrarea Patriei, Zilele unitªþilor, depunerea Jurªmântului Militar, încorporarea ”i trecerea în rezervª, etc. 6. ˛n unitªþile militare sª fie asiguratª posibilitatea pentru mªrturisirea militarilor ”i desfª”urarea acti- vitªþilor de pastoraþie individualª, oficierea serviciilor religioase, trebuinþelor legate de Sfintele Taine. Sª fie acordatª asistenþa religioasª militarilor aflaþi în spitalele militare ”i în arest. 7. ˛n iulie curent, în cadrul Ministerului Apªrªrii sª fie efectuat un schimb de opinii în ceea ce prive”te mijloacele pastorale în prevenirea acþiunilor antisociale, celor îndreptate împotriva capacitªþii de luptª. 8. Pânª în iunie curent, în conlucrare cu Departamentul Mitropolitan Activitate Pastoralª în Forþele Armate, Ministerul de Interne ”i Organele de Drept sª fie renovatª în unitªþile militare ale Armatei naþionale baza materialª, necesarª pentru desfª”urarea activitªþilor de asistenþª ”i educaþie moral-religioasª. 9. Biserica militarª Schimbarea la Faþª va orga- niza pe parcursul anului activitªþi educative cu caracter cre”tin. Comandanþii de mari unitªþi ”i unitªþi militare vor asigura prezenþa efectivului la aceste activitªþi. 10. Problemele educaþiei moral-religioase, patrio- tice ”i civice, cultivarea sentimentului de patriotism la militarii Armatei Naþionale sª fie oglindite în ziarul Oastea Moldovei ”i în presa periodicª editatª de Mitropolia Chi”inªului ”i a întregii Moldove. 11. Centrul Editorial al Ministerului Apªrªrii sª organizeze împreunª cu Departamentul Mitropolitan Activitate Pastoralª editarea literaturii cu tematicª reli- gioasª pentru militarii Armatei Naþionale. 12. A încredinþa controlul asupra executªrii prezen- tului Program Pre”edintelui Departamentului Mitropolitan Activitate Pastoralª în Forþele armate, Ministerul Afacerilor Interne ”i Organele de drept preot C. Dobrojan ”i locþiitorului ”efului Marelui Stat Major colonel A.Covrig. ARMATA “I BISERICA TRADIÞIE DIN VEACURI Dupª cum ”tim, pocªinþa este începutul ”i condiþia pentru o ade- vªratª viaþª cre”tinª. Primul cuvânt al lui Hristos, când a început sª propovªduiascª, a fost: Pocªiþi-vª! (Mt. 4, 17). Dar ce este pocªinþa? ˛n graba vieþii noastre cotidiene nu avem timp sª ne gândim la aceasta ci, pur ”i simplu, socotim cª tot ce avem de fªcut de-a lungul Postului este sª ne abþinem de la consumarea anumitor mâncªruri, sª renunþªm la distracþii, sª ne spovedim, sª luªm dezlegarea de la duhovnic, sª primim (o datª în tot anul!) Sfânta ˛mpªrtª”anie, iar apoi sª ne considerªm în perfectª rân- duialª pânª anul viitor. Cu toate acestea, trebuie sª existe un motiv pentru care Biserica a rânduit ”apte sªp- tªmâni, ca o vreme aparte pentru pocªinþª ”i pentru care ne cheamª la un lung ”i susþinut efort duhovnicesc. Fªrª îndoialª cª toate aces- tea mª privesc pe mine, cre- dinþa mea, viaþa mea, aparte- nenþa mea la Bisericª. Nu este atunci prima mea datorie sª încerc sª înþeleg învªþªtura Bisericii mele despre Post, sª încerc sª fiu un cre”tin ortodox mu numai cu numele, ci ”i prin însª”i viaþa mea? La întrebªrile: Ce este pocªinþa? De ce avem nevoie de ea? Cum ne putem pocªi? Postul Mare ne oferª rªspun- surile. Aceasta este cu adevªrat o ”coalª a pocªinþei, la care fiecare cre”tin trebuie sª meargª an de an pentru a-”i adânci credinþa, a-”i reconsidera ”i, dacª este posibil, a-”i schimba viaþa. Este un minunat pelerinaj cªtre izvoarele credinþei ortodoxe o redescoperire a felului ortodox de a fi. Cu bucurie sª primim, credincio”ilor, vestirea postului, cea insuflatª de Dumnezeu, precum mai înainte ninivitenii ”i apoi desfrânatele ”i vame”ii, vestirea pocªinþei de la Ioan. Prin înfrânare sª ne gªtim spre împªrtª”irea stªne”tii sfinþenii celei din Sion; cu lacrimi sª ne curªþim mai înainte spre dum- nezeiasca spªlare, cea printr-˛nsul; sª ne rugªm a vedea sªvâr”irea Pa”tilor celor ce se închipuiesc aicea ”i arªtarea celor adevªrate; sª ne gªtim spre închinarea Crucii ”i a ˛nvierii lui Hristos Dumnezeu, strigând cªtre Dânsul: Nu ne ru”ina pe noi din nªdªjduirea noastrª, Iubitorule de oameni. (Sªptªmâna Lªsatului sec de brânzª, Vecernia zilei de Marþi) IERARHII MITROPOLIEI CHI“INˆULUI “I ˛NTREGII MOLDOVE PAG.2 ARHIMANDRITUL IOANICHIE BˆLAN DE VORBˆ CU TINERII Astªzi toatª lumea vorbe”te de voi, vorbe”te de copii, de problemele tineretu- lui, de grija pentru tinerii þªrii noastre. PAG.3 DE CE PL´NG ICOANELE? PAG.4 C UM Sˆ DISCUTˆM CU MARTORII LUI IEHOVA Cre”tinii care intrª în discuþie cu martorii, trebuie sª fie con”tienþi cª a”a-numita Biblie pe care o folosesc martorii conþine un numªr de falsi- ficªri flagrante, introduse în text pen- tru a susþine doctrina Turnului de Veghe PAG.5 SFINÞII PˆRINÞI DESPRE POST Postul este marea armª împotriva ispitelor, precum plªcerea este începutul tuturor pªcatelor. Teofilact al Bulgariei PAG.6 Organizat cu concursul Ministerului Apªrªrii al RM, Mitropolia Moldovei, Studioul Moldova- Film ”i Studioul de filme documentare Viaþa, sªp- tªmânalul Ortodoxia în decursul istoriei a finalizat cu semnarea programului colaborªrii dintre Biserica Ortodoxª ”i Armata Naþionalª în anul 2000. Propunem cititorilor spre cuno”tinþª acest program. NOUL CATOLICOS AL ARMENILOR Delegaþii Adunªrii Naþionale Biserice”ti din Armenia, întruniþi pe 27 octombrie la Ecimiadzin, l-au ales pe Karekin Nersisian, Arhiepiscop de Ararat, drept cel de-al 132 Catolicos al Bisericii Armene. PAG.8
Transcript
ÎNTRU ACEASTA VOR CUNOAªTE TOÞI CÃ SUNTEÞI UCENICII MEI, DACÃ VEÞI AVEA DRAGOSTE UNII FAÞÃ DE ALÞII ( IOAN 13,3-35)
P U B L I C A Þ I E A B I S E R I C I I O R T O D O X E D I N R E P U B L I C A M O L D O V A
Nr. 3 (98) 17 martie 2000Apare din 1995 cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chiºinãului ºi întregii Moldove
DIN CUPRINS
1. Activitãþile de asistenþã religioasã în ArmataNaþionalã se desfãºoarã în timpul stabilit de programulzilei al unitãþilor ºi are ca scop satisfacerea cerinþelor ºitrebuinþelor religioase ale militarilor, contribuirea laeducaþia spiritualã, militaro-patrioticã, civicã ºi eticã aacestora. Participarea militarilor la serviciile religioaseºi la programul de asistenþã religioasã se va desfãºura peprincipii benevole.
2. Activitatea de asistenþã religioasã se desfãºoarãde cãtre Mitropolia Chiºinãului ºi a întregii Moldove ºiMinisterul Apãrãrii, þinând seamã de specificul ºi ce-rinþele generale ale sistemului militar ºi de particula-ritãþile unitãþilor militare. În aprilie 2000, în cadrul uneiºedinþe comune de lucru a Sinodului Bisericii Ortodoxedin Moldova ºi conducerii Ministerului Apãrãrii, sã fieanalizatã activitatea de asistenþã ºi educaþie moral-reli-gioasã, rolul Bisericii în realizarea Concepþiei educaþieimilitaro-patriotice a tineretului.
3. În aprilie�mai 2000 sã fie verificatã starea asis-
tenþei religioase în unitãþile militare, dislocate în afaragarnizoanei Chiºinãu. Sã fie acordat un ajutor practic,amenajate încãperi (ungheraºe) destinate pentru efectu-area activitãþilor religioase. La 30 aprilie, ÎnviereaDomnului (Sf. Paºti) cu efectivul sã fie petrecutediverse activitãþi educative cu caracter moral-creºtin. Sãfie asigurat accesul militarilor la serviciile divine.
4. În august�septembrie anul curent, cu prilejulsãrbãtorilor de stat, naþionale ºi a Zilei ArmateiNaþionale, în trupe, centrele militare judeþene sã fiedesfãºurate, cu participarea preoþilor militari, o serie deactivitãþi menite sã cultive în sufletele militarilorArmatei Naþionale ºi tineretului premilitar credinþa strã-moºeascã, sentimentul de datorie faþã de Patrie ºi popor.
5. Preoþii unitãþilor militare, în colaborare cuofiþerii din structurile educative sã desfãºoare activitãþiîn cadrul unor evenimente importante legate de istoriaºi spiritualitatea Republicii Moldova, sãrbãtori reli-gioase, aniversãri, comemorãri, Ziua Victoriei ºicomemorãrii celor cãzuþi pentru apãrarea Patriei, Zileleunitãþilor, depunerea Jurãmântului Militar, încorporareaºi trecerea în rezervã, etc.
6. În unitãþile militare sã fie asiguratã posibilitateapentru mãrturisirea militarilor ºi desfãºurarea acti-vitãþilor de pastoraþie individualã, oficierea serviciilorreligioase, trebuinþelor legate de Sfintele Taine. Sã fieacordatã asistenþa religioasã militarilor aflaþi în spitalelemilitare ºi în arest.
7. În iulie curent, în cadrul Ministerului Apãrãrii sãfie efectuat un schimb de opinii în ceea ce priveºtemijloacele pastorale în prevenirea acþiunilor antisociale,celor îndreptate împotriva capacitãþii de luptã.
8. Pânã în iunie curent, în conlucrare cuDepartamentul Mitropolitan Activitate Pastoralã înForþele Armate, Ministerul de Interne ºi Organele deDrept sã fie renovatã în unitãþile militare ale Armateinaþionale baza materialã, necesarã pentru desfãºurareaactivitãþilor de asistenþã ºi educaþie moral-religioasã.
9. Biserica militarã �Schimbarea la Faþã� va orga-niza pe parcursul anului activitãþi educative cu caractercreºtin. Comandanþii de mari unitãþi ºi unitãþi militarevor asigura prezenþa efectivului la aceste activitãþi.
10. Problemele educaþiei moral-religioase, patrio-tice ºi civice, cultivarea sentimentului de patriotism lamilitarii Armatei Naþionale sã fie oglindite în ziarul�Oastea Moldovei� ºi în presa periodicã editatã deMitropolia Chiºinãului ºi a întregii Moldove.
11. Centrul Editorial al Ministerului Apãrãrii sãorganizeze împreunã cu Departamentul MitropolitanActivitate Pastoralã editarea literaturii cu tematicã reli-gioasã pentru militarii Armatei Naþionale.
12. A încredinþa controlul asupra executãrii prezen-tului Program Preºedintelui DepartamentuluiMitropolitan Activitate Pastoralã în Forþele armate,Ministerul Afacerilor Interne ºi Organele de drept preotC. Dobrojan ºi locþiitorului ºefului Marelui Stat Majorcolonel A.Covrig.
ARMATA ªI BISERICA � TRADIÞIE DIN VEACURI
Dupã cum ºtim, pocãinþa esteînceputul ºi condiþia pentru o ade-vãratã viaþã creºtinã. Primulcuvânt al lui Hristos, când aînceput sã propovãduiascã, a fost:�Pocãiþi-vã!� (Mt. 4, 17). Dar ceeste pocãinþa? În graba vieþiinoastre cotidiene nu avem timp sãne gândim la aceasta ci, pur ºisimplu, socotim cã tot ce avem defãcut de-a lungul Postului este sãne abþinem de la consumareaanumitor mâncãruri, sã renunþãmla �distracþii�, sã ne spovedim, sãluãm dezlegarea de la duhovnic,sã primim (o datã în tot anul!)Sfânta Împãrtãºanie, iar apoi sãne considerãm în perfectã �rân-duialã� pânã anul viitor. Cu toate acestea, trebuie sãexiste un motiv pentru care Biserica a rânduit ºapte sãp-tãmâni, ca o vreme aparte pentru pocãinþã ºi pentru carene cheamã la un lung ºi susþinut efort duhovnicesc.
Fãrã îndoialã cã toate aces-tea mã privesc pe mine, cre-dinþa mea, viaþa mea, aparte-nenþa mea la Bisericã. Nu esteatunci prima mea datorie sãîncerc sã înþeleg învãþãturaBisericii mele despre Post, sãîncerc sã fiu un creºtin ortodoxmu numai cu numele, ci ºi prinînsãºi viaþa mea?
La întrebãrile: �Ce estepocãinþa? De ce avem nevoiede ea? Cum ne putem pocãi?�Postul Mare ne oferã rãspun-surile. Aceasta este cu adevãrato ºcoalã a pocãinþei, la carefiecare creºtin trebuie sãmeargã an de an pentru a-ºi
adânci credinþa, a-ºi reconsidera ºi, dacã este posibil,a-ºi schimba viaþa. Este un minunat pelerinaj cãtreizvoarele credinþei ortodoxe � o redescoperire a feluluiortodox de a fi.
R+S+RIT-A PRIM+VARA POSTULUI
{I FLOAREA POC+IN|EI
Cu bucurie sã primim, credincioºilor, vestirea postului, cea insuflatã de Dumnezeu, precum maiînainte ninivitenii ºi apoi desfrânatele ºi vameºii, vestirea pocãinþei de la Ioan. Prin înfrânare sã negãtim spre împãrtãºirea stãneºtii sfinþenii celei din Sion; cu lacrimi sã ne curãþim mai înainte spre dum-nezeiasca spãlare, cea printr-Însul; sã ne rugãm a vedea sãvârºirea Paºtilor celor ce se închipuiescaicea ºi arãtarea celor adevãrate; sã ne gãtim spre închinarea Crucii ºi a Învierii lui Hristos Dumnezeu,strigând cãtre Dânsul: �Nu ne ruºina pe noi din nãdãjduirea noastrã, Iubitorule de oameni�.
(Sãptãmâna Lãsatului sec de brânzã, Vecernia zilei de Marþi)
Astãzi toatã lumea vorbeºte de voi,vorbeºte de copii, de problemele tineretu-lui, de grija pentru tinerii þãrii noastre.
PAG.3DE CE PLÂNG ICOAN E L E ?
PAG.4
C U M S Ã D I S C U T Ã M C U M A R T O R I I L U I I E H O VA
Creºtinii care intrã în discuþie cumartorii, trebuie sã fie conºtienþi cãaºa-numita Biblie pe care o folosescmartorii conþine un numãr de falsi-ficãri flagrante, introduse în text pen-tru a susþine doctrina Turnului deVeghe
PAG.5
SFINÞII PÃRINÞI DESPRE POST
Postul este marea armã împotrivaispitelor, precum plãcerea este începutultuturor pãcatelor.
Teofilact al BulgarieiPAG.6
Organizat cu concursul Ministerului Apãrãriial RM, Mitropolia Moldovei, Studioul �Moldova-Film� ºi Studioul de filme documentare �Viaþa�, sãp-tãmânalul �Ortodoxia în decursul istoriei� a finalizatcu semnarea programului colaborãrii dintre BisericaOrtodoxã ºi Armata Naþionalã în anul 2000.Propunem cititorilor spre cunoºtinþã acest program.
NOUL CATOLICOS AL ARMENILOR
Delegaþii Adunãrii Naþionale Bisericeºti dinArmenia, întruniþi pe 27 octombrie laEcimiadzin, l-au ales pe Karekin Nersisian,Arhiepiscop de Ararat, drept cel de-al 132Catolicos al Bisericii Armene.
ÎPS Vladimir (Cantarean),Mitropolit al Chiºinãuluiºi întregii Moldove.Nãscut la 18 august 1952.Ziua îngerului 15(28)iulie.Hirotonit la 8 (21) iulie1989. La catedra Chiºinãului seaflã de la 21 iulie 1989.Reºedinþa: str. Tighina 3,Chiºinãu, MD - 2001Moldova.tel.: 275301, fax: 275401
PS Iustinian (Ovcinnikov),Episcop de Tiraspol ºiDubãsariNãscut la 28 ianuarie 1961.Ziua îngerului 14 (27)noiembrie.Hirotonit la 19 august (1 sep-tembrie) 1995. La catedraTiraspolului ºi Dubãsarilor seaflã de la 21 iulie 1995.Reºedinþa:str. Kutuzov 201,Tiraspol, 278000Moldovatel./fax: (233)27857
PS Anatolie (Botnari),Episcop de Cahul ºiLãpuºna.Nãscut la 3 mai 1950.Ziua îngerului 23 aprilie(6 mai).Hirotonit la 30 august (12septembrie) 1998. La ca-tedra Cahulului ºi Lãpuºneise aflã de la 12.09.98.Reºedinþa:str. L. Tolstoi 1,Cahul, MD - 3900Moldovatel.:722743
PS Dorimedont (Cecan),Episcop de Edineþ ºiBriceni.Nãscut la 4 martie 1961.Ziua îngerului 19 septem-brie (2 octombrie).Hirotonia la 26 octombrie(8 noiembrie) 1998. Lacatedra Edineþ ºi Bricenise aflã de la 08.11.98.Reºedinþa:str. Bucovinei 36/3,Edineþ, MD - 4600Moldovatel.: (246)23450
În perioada 24�27 februarie2000, în pavilioanele CentruluiInternaþional de Expoziþii�Moldexpo� S.A. s-a desfãºuratExpoziþia Internaþionalã Speci-
alizatã �Sports. Leisure. Tourism �2000�, organizatã în comun cuMinisterul Educaþiei ºi ªtiinþei alRepublicii Moldova, Biroul de Turismºi Cãlãtorii �Voiaj Internaþional� ºi�Moldova�Tur� S.A. Ediþia din acest ana fost jubiliarã ºi a reunit a cincea oarãreprezentanþii industriei turismului,sportului ºi agrementului, care au avutposibilitatea de a aborda cele maiimportante probleme în pavilioanele�Moldexpo�. Expoziþia a presupusdemonstrarea celor mai noi realizãri ºiservicii ale agenþiilor de turism, tour-operatorilor, companiilor aeriene, fe-deraþiilor sportive, bazelor de odihnã ºistaþiunilor, precum ºi a producãtorilorde utilaj ºi mãrfuri turistice ºi sportive.
Tematica manifestãrilor expo-ziþionale a fost foarte variatã, iargeografia extinsã a firmelor participantea confirmat faptul cã interesul faþã deexpoziþie continuã sã creascã. La�Sports. Leisure. Tourism � 2000� auparticipat mai mult de 100 de firme carereprezintã produse ºi servicii dinAustria, Bulgaria, Canada, Cehia,Cipru, Egipt, Finlanda, Germania,India, România, Rusia, SUA, Tailanda,Turcia, Ucraina ºi Moldova.
La aceastã ediþie jubiliarã BisericiiOrtodoxe din Moldova i s-a oferit posi-bilitatea de a deschide un stand propriu,ce a oferit vizitatorilor informaþiiprivind organizarea pelerinajului laSfintele locaºuri ale Moldovei. La
deschiderea Expoziþiei din parteaMitropoliei au participat prot. V.Potoroacã, care a rostit un cuvânt desalut cãtre cei prezenþi, ºi prot. T.Roºca� secretar al Mitropoliei.
Sfintele locaºuri renãscute aleMoldovei oferã oricui posibilitatea de acunoaste frumuseþile naturale ale þãrii,dar mai ales comorile ei spirituale, caremãrturisesc dãinuirea noastrã întruveºnicie. În continuare vã oferim o listãdin Catalogul oficial al Expoziþiei,mãnãstirile care fac parte din itinerariilecultural-istorice, pentru doritorii de avizita adevãratele comori ale Moldovei.
Mãnãstirea CÃPRIANA cu hramul�Adormirea Maicii Domnului�.
Mãnãstirea SAHARNA cu hramul�Sf. Treime�.
Mãnãstirea ÞÂPOVA cu hramul�Adormirea Maicii Domnului�
Aceasta este mãrturisirea fãcutã de ocolegã de clasã, când aºteptam sã vinãprofesoara de religie.
Cu ajutorul Domnului, în clasa III �B�,unde profesoarã este d-na TamaraOstapenco, la ºcoala primarã N 53 dinor. Chiºinãu, noi avem posibilitatea sãascultãm lecþii de religie deja de câtevasãptãmâni.
În fiecare vineri la ultima lecþie noi,copiii, o aºteptãm cu drag pe profesoarade religie, domniºoara Liliana Trohin.Cât este de minunat când plecãm pe lacasele noastre cu o mai mare bucurie,pentru cã avem posibilitatea sã culegemnoi cunoºtinþe despre Dumnezeu ºilume, ºi parcã ne simþim mai curaþi, cumai puþine pãcate.
Sebastian, elev în clasa a III
AGENDA DE LUCRU AÎPS VLADIMIR, MITRO-POLIT AL CHIªINÃULUIªI ÎNTREGII MOLDOVE
Moment de la deschiderea expoziþiei
11.02 � Întâlnire cu directorul complexuluihotelier �Codru�. În aceeaºi zi au fost primiþiîn audienþã membrii Consiliului Parohial al bi-sericii �Sf. Ierarh Nicolae� din or. Chiºinãu.12.02 - Sfinþirea Prestolului ºi a paraclisu-lui la mãnãstirea Curchi.13.02- Sf. Liturghie ºi slujba de pomenire acelor cãzuþi în rãzboiul din Afganistan, la ca-tedrala �Naºterea Domnului� din or. Chiºinãu.14.02 � A fost primit în audienþã dl PavelPetrovski, ambasadorul Rusiei în RepublicaMoldova.15.02 � Sf. Liturghie la paraclisul AcademieiTeologice din or. Chiºinãu16.02 - Au fost primiþi în audienþã: dl IurieCuzneþov membru al conducerii ITSS-TV; dl.Alexandru Usatiuc, membru al ConsiliuluiParohial al bisericii �Sf. Ierarh Nicolae� din or.Chiºinãu; preoþii din protopopiatul judeþuluiBãlþi.17.02 - Întâlnire cu protopopii judeþelor Orhei,Ungheni, Soroca ºi Chiºinãu.18.02 � Întâlnire cu dl Andrei Galben, rectorulULIM ºi dl Gheorghe Posticã, prorectorulULIM.20.02 - Sf. Liturghie la catedrala �Sf. TeodorTiron� din or. Chiºinãu.25.02 � Sf. Liturghie la catedrala Patriarhieidin Moscova.27.02 � Sf. Liturghie la catedrala �Sf. TeodorTiron� din or. Chiºinãu.10.03 - Adunarea protopopilor BisericiiOrtodoxe din Moldova. A condus adunareapreoþilor de la catedrala �Naºterea Domnului�din or. Chiºinãu.12.03 � Sf. Liturghie, apoi cinul iertãrii în ca-tedrala �Naºterea Domnului� din or. Chiºinãu.13.03 � Pavecerniþa Mare cu Canonul dePocãinþã a sfântului Andrei Criteanul, la cate-drala �Naºterea Domnului� din or. Chiºinãu.14.03- Întâlnire cu Mons. Antonie Coºa, epis-copul Bisericii Romano-catolice în RepublicaMoldova.
nr. 3 (98), 17 martie 2000 3 societatea
(începutul în nr. 2 (97) din 10 feb-ruarie 2000)
Ce mai rãmâne veºnic ºi statornicacum în inima ºi conºtiinþa noastrã?Numai singur Dumnezeu.Convingerea fermã cã Dumnezeuexistã, cã ne iubeºte, cã ne iartãpãcatele, cã ne cheamã înapoi de undeam cãzut ºi ne-am depãrtat de El.
Ce frumoasã este tinereþea trãitã înHristos, legatã de Hristos ºi de Biserica
întemeiatã de EL! Ce frumos estetânãrul elev, student, muncitor, tânãrulpãstor de oi, tânãrul soldat la datorie,tânãrul cãlugãr sau preot de la altar,care are conºtiinþa curatã de pãcat,mintea netulburatã de filosofii ºi vorbedeºarte, inima neîntinatã de plãceriletinereþii ºi trupul nerobit de patimi! Cefrumoºi sunt copiii luiHristos care se roagã,care merg regulat la bis-ericã, care se spovedescºi se Împãrtãºesc cuTrupul ºi SângeleDomnului!
0, fericiþi sunt tine-rii care n-au ieºit dincuvântul pãrinþilor, careîºi iubesc mamele, fraþiiºi prietenii copilãriei! Cemulþumiti sufleteºte sunttinerii ºi tinerele fete care n-au uitatniciodatã de bisericã, de duhovnic, derugãciune ºi de citirea cãrþilor sfinte;care ºi-au pãzit trupul curat de pãcateletinereþii ºi mintea izbãvitã de învãþã-turile ucigaºe ale ateismului ºi alesectelor de tot felul!
Pe aceºti tineri, elevi ºi studenþi,pe aceºti copii iubiþi ai lui Dumnezeu îiîntâlnim astãzi tot mai numeroºi pe labiserici, în pelerinaje pe la sfintelemãnãstiri, ascultând cu evlavie SfântaLiturghie sau Îngenunchind în faþaicoanelor ºi a duhovnicilor. Da, mulþitineri sunt mai dornici de Hristos, debisericã, de Biblie, decât cei bãtrâni!Mulþi tineri aºteaptã cu inima deschisão predicã, un cor bisericesc, un cuvântde folos suftetesc. Mulþi cautã cãrþireligioase, cer sfaturi ºi poartã la pieptSfânta Cruce.
Desigur, sunt ºi tineri cãzuþi îndesfrâu, în ateism, în beþie ºi chiar încursele sectelor. ªi aceasta pentru cã nule-a vorbit nimeni cu convingere ºi cãl-durã de Hristos, de Sfânta Liturghie, depocãinþã ºi spovedanie, de valoareacãrþilor sfînte. Apoi tineretul þãrii noas-
tre este ºi victima ateismului dictat ºiimpus timp de aproape o jumãtate desecol. Cãci copiii ºi tinerii noºtri erausiliþi sâ se lepede de Hristos ºi sã cin-steascã, în locul Lui, pe zeii ateismuluiantihristic. Iar pãrinþii ºi dascãlii lor, înloc sã-i înveþe ºi sã le dea exemplu decre-dinþã ºi trãire, mai mult i-au smintit
ºi i-au lãsat sã cadã în pãcate.
Astãzi toatã lumea vorbeºte de voi,vorbeºte de copii, de problemele tinere-tului, de grija pentru tinerii þãrii noas-tre. Toatã lumea laudã pe tineri pentrucurajul lor tineresc. Dar toatã lumea seteme de tineri pentru îndrãzneala cucare se avântã în viaþã ºi îºi cer partealor de moºtenire, de drepturi ºi datoriicare li se cuvine pe pãmânt. Toatãlumea vorbeºte de voi, dar nu toþi sebucurã de voi, de înþelepciunea voastrã,de curajul vostru, de credinþa voastrãtare în Dunmezeu, de respectul pe careîncã îl aveþi faþã de preoþi, deEvanghelie, de Bisericã. De aceea nupuþini vor sã vã depãrteze de Hristos,de Bisericã, de iubirea de patrie, deistorie, de tot ce aveþi mai scump, prinalte metode decât cele de pânã acum.
Dacã pânã ieri vã ucideau cuateismul, cu prigoana ºi închisoarea,acum vã ucid cu desfrâul, cu libertina-jul occidental, cu filmele pornografice,
cu beþia ºi prostituþia. Cã cine a inven-tat ºi a adus aceste mijloace diaboliceîn þara noastrã ºi le difuzeazã prinziare, prin filme ºi la televiziune, dacãnu Antihrist ºi slugile lui? ªi ce estemai condamnabil, cã toþi tac ºi con-sumã gunoiul Europei ºi otrava ateis-mului, fãrã sã se opunã, sã se revolte,
sã zicã nimic! Tac slujitoriiBisericii, tac dacsãlii ºco-lilor de învãþãmânt, tac ºipãrinþii tinerilor, tac ºicãlugãrii din mãnãstiri!Toþi tac în faþa luiAntihrist, iar tineretulcade, devine robit de pros-tituþie, se îmbolnãveºte depatimi grele, de cancer, depractici pãgâne, budiste,Yoga, arte marþiale, ZEN,de boli fãrã leac. Copiii
þãrii, floarea þãrii, mai mulþi mor acumde desfrâu, decât pânã acum de ateismºi foamete. Cine va rãspunde deaceastã crimã naþionalã, de acestgenocid în masã? ªi de ce tãcem toti?Oare aceasta sã fîe libertatea pe care ovisãm, pe care ne-o promite Dumnezeuºi pentru care au murit recent tineriineamului nostru? 0, sã nu fîe nicio-datã! Iubiþi tineri ºi fraþi în Domnul,fugiþi de patimile tinereþii, care vã ucidsufletul ºi trupul! Fugiþi de ateism ºisectarism! Feriþi-vã de beþie, de fumat,de rãutate ºi de tot pãcatul ucigaº.Spune un proverb cã de douã lucruri îºibate joc omul mai mult în viaþã: detinereþe ºi de sãnãtate. Pãstraþi-vãtinereþea ºi sãnãtatea; pãstraþi-vã curaþide desfrâu ºi beþie. Veniþi mai des labisericã, spovediþi-vã ºi împartãºiþi-vãcu Trupul ºi Sângele lui Hristos ºi citiþimereu sfintele cãrþi ale Bisericii, iar deadunãrile ºi cãrþile sectelor de tot felulfugiþi ca de moarte! Mergeþi apoi înpelerinaj pe la mãnãstiri ºi locurisfinte, cinstiþi-vã pãrinþii ºi urmaþi luiHristos ca sã fiþi fericiþi ºi sã trãiþi învecii vecilor.
ARHIMANDRITULIOANICHIE BÃLAN
DE VORBÃ CUTINERII
L U B I Þ I T I N E R I ª I C O P I I A I L U I H R I S T O S
În lunile septembrie�noiembrie ale anu-lui 1999, în localitãþile Sângerei, Chiºcãreni,Bilicenii-Vechi, Rãdoaia, Drãgãneºti, Pepeni,Dumbrãviþa, Coºcodeni ale judeþului Bãlþi, auavut loc conferinþe sub genericul �Cu un ommai puþin infectat de SIDA�.
Situaþia în rândurile tineretului, în pri-vinþainfectãrii cu boli sexual-transmisibile, avor-turilor, narcomaniei, infectãrii cu HIV�SIDA estetot mai alarmantã. Anul trecut, la Chiºinãu s-aupetrecut câteva confe-rinþe, inclusiv inter-naþionale, cu participarea specialiºtilor dindiferite domenii: medicinã învãþãmânt,Ministerul de Interne la care au fost invitaþi ºireprezentanþi ai Bisericii Ortodoxe.
Conferinþele din localitãþile menþionate alejudeþului Bãlþi au fost organizate la iniþiativacentrului INFO�SIDA Sângerei (preºedinte dlArcadie Covaliov), cu participarea primarilor,corpului medical ºi celui didactic, elevilorclaselor superioare ºi reprezentanþilorBisericii Ortodoxe din Moldova.
Întâlnirile au fost necesare, interesante,cu o participare activã a celor prezenþi, cuîntrebãri ºi rãspunsuri la temã. Discuþiile s-auaxat în jurul problemelor morale, au fostabordate probleme de credinþã, fidelitate con-
jugalã, dragoste creºtinã, sfinþenia familiei,Taina Cununiei, teama de pãcat, deºertã-ciunea plãcerilor trecãtoare, TainaMãrturisirii, pavãza Sfintei Împãrtãºanii, etc.Elevii liceului �M. Eminescu� din Sângerei auorganizat o seratã�disputã cu temã con-ceputã foarte reuºit ºi o înscenare a obi-ceiurilor strãbune, axate pe probleme de ca-ritate ºi moralã.
Toate acestea împreunã au avut scopulde a propune o cale sigurã ºi accesibilã deprofilacticã ºi prevenire a decãderii morale ºispirituale ºi, prin consecinþã, a ucigãtoruluiHIV�SIDA, care nu-ºi are remediu nici înþãrile dezvoltate. Biserica Ortodoxã, în postu-ra ei de cea mai veche instituþie în istoriapoporului nostru, numãrând douãzeci de se-cole de la naºterea Domnului, propune celmai eficient remediu � teama de pãcat .
Seria de conferinþe a culminat printr-unconcurs de desen cu genericul �Prin credinþãvom învinge SIDA�, la care au participat eleviai ºcolilor din localitãþile menþionate mai sus.O lucrare a laureatului marelui premiu � IurieBraºoveanu, elev al cl. VIII din com.Copãceni, jud. Bãlþi o aveþi în imagine.
TINERII {I MORALITA T E A C R E { T I N +
Preot Vasile CiobanuIurie Braºoveanu, Sfinþenia familiei
IUBIÞI TINERI AILUI DUMNEZEU
nr. 3 (98), 17 martie 20004 teologie
- Fenomenele miraculoase, semnepredestinate omului din lumeanevãzutã, sunt cunoscute din antichi-tate, ele fiind consemnate în cronici.Insã acestea au fost unice. Abia în sec.XX, în Rusia, devenim martori ai mi-nunilor sãvârºite în masã de la sfinteleicoane.
Primul val coincide cu începutulanilor 20, când în guberniile Petrogradºi Pskov, în Ucraina, sudul Rusiei,Extremul Orient ºi Primorie se sem-nalau zeci de cazuri de reînnoire aicoanelor. Chipul lor întunecat se înse-nina, devenind expresiv ºi minunat.Aceasta se petrecea nu numai în bise-rici, dar ºi în casele credincioºilor sim-pli.
În prezent suntem martori ai celuide al doilea val de minuni, care impre-sioneazã ºi mai mult, deoarece seîntâmplã nu doar în regiuni aparte, ci întoata lumea. Icoanele izvorãsc mir de laKaliningrad ºi pânã la Sahalin, iar acestfapt istoric incontestabil de mare impor-tanþã spiritualã este o veste a Domnuluipentru poporul nostru.
- De când, totuºi, au început toateacestea?
- Din I99I. Anume de atunci începsã parvinã de pretutindenea informaþiidespre minuni de la icoane. De pildã, nucu mult înainte de înþelegerea de laBelovejsk, în altarul catedralei dinSmolensk a plâns icoana �MaiciiDomnului din Kazan�. De altfel, mate-rialul din care e fãcutã icoana nu con-teazã, cãci sloboade umezealã ºi chivo-tul de sticlã al icoanei, ºi riza metalicã,ºi hârtia ordinarã, numai dacã aceasta eo fotografie sau o reproducere...
- Numiþi cele mai recente cazuri.- De curând am vizitat mãnãstirea
�Nikolo-Odrinsk� din Oriol, unde îniarna trecutã s-a reînnoit icoanaSfântului Nicolae. Am fost în Kaluga ºiacolo, în douã biserici, icoanele picuraumir. În martie 1998 la Moscova, icoanadin biserica �Preasfinþitului Nicolaedin Bersenev� a prelins o ºuviþã de mir.În mãnãstirea �Sf. Ioan� din Petersburg,în vãzul mirenilor, s-a reînnoit icoana�Acoperãmântul Maicii Domnului�. Înfebruarie 1998, în biserica �ArãtareaDomnului� de pe insula Gutuiev, într-onoapte s-a luminat o icoanã. Iatã alt caz,care s-a petrecut în Kronºtadt. Acolo seefectueazã lucrãri de restabilire a bi-sericii �Icoana Maicii Domnului dinVladimir�. Cineva dintre mireni a jertfitpentru aceastã biserica o icoanã, iarinscripþia de pe verso sugera cã aparþi-nuse cândva acestui locaº. ªi ce credeþi?Icoana a slobozit mir, acoperindu-se cupicãturi uleioase de umezealã.
- Curios, dar ce aratã analiza chi-micã a acestui lichid?
- In 1994, când în mica bisericã dinoraºul australian Mount Preachard
rãstignirea din lemn de 1,5 metri s-aacoperit cu picãturi de lichid mirositor,preoþii au procedat la colectarea lui,apelând la serviciile chimiºtilor. În urmaanalizei spectrografice s-a constatatasemãnarea lichidului cu uleiul de mãs-line. Însã la întrebarea cum apare,savanþii s-au arãtat a fi neputincioºi. Eide asemenea n-au fost în stare sãexplice de ce picãturile apar iarãºi ime-diat ce rãstignirea e ºtearsã de-a bineleaºi de ce scurgerea de mir se intensificãîn timpul rugãciunilor. Într-atât cã picã-turile de mir cad ºi pe jos.
Dar, în general, mirul nu esteneapãrat un ulei bine mirositor. De celemai multe ori se aseamãnã cu roua ºi,fiind fãrã miros, apare sub forma denenumãrate mãrgeluºe.
- Se spune cã de la ungerea cu min-unatul mir se tãmãduiesc boli...
- Bineînþeles. De asemenea poate firefãcutã ºi sãnãtatea sufletului. Nu dinîntâmplare pe adresa bisericii aus-traliene sosesc incontinuu scrisori dintoatã lumea cu rugãmintea de a expediao bucãþicã de vatã îmbibatã cu vlagã dela rãstignire. Iar labisericã revinstocuri de infor-maþii despre vin-decãri, inclusiv decancer ºi astm.Toate cazurile detãmãduire, lai n s i s t e n þ aarhiepiscopului, suntcertificate de medici.
- Dar în Rusia este cunoscut vreuncaz de tãmãduire cu mir?
- În 1997, în localitatea Sapiornîidin suburbia Petersburgului, a izvorâtmir o icoanã recent pictatã. Însã paro-hul bisericii, pãrintele Serghie, nu s-agrãbit sã anunþe despre minune, ci aprocedat cu înþelepciune. L-a contactatneîntârziat pe zugrav pentru a-l întrebadacã nu cumva icoana fusese pictatã pelemn verde. Pictorul a explicat, cã lem-nul s-a uscat vreo câþiva ani ºi cã icoanaa fost lucratã în tempera. Aºa cã nicivorbã nu putea fi de umezealã de lalemn. Preotul a uns cu mir de la icoanãpleoapele unui bãiat cu ochii afectaþi detuberculozã. Vindecarea ce se fãcuvãzutã imediat i-a uimit pe medici -bãiatul se însãnãtoºise cu adevãrat.
- ªi totuºi, de ce se produce aceastãminune? Cine, ce ºi cui vrea sã-ispunã?
- Credincioºii spun cã semnele sfintesunt trimise pentru a-1 înþelepþi pe om,pentru mântuirea sufletului lui. Cineºtie, poate aceastã minune s-a fãcutanume pentru acel bãiat, care s-a întâm-plat sã fie alãturi? Dumnezeu face mi-nuni nu de dragul senzaþiei. Ajutorul dela icoanã e tainic, iar nouã nu nerãmâne decât sã presupunem ºi sã ne
întrebãm: cum,pentru ce ºi dece...
Bine în þe-les, mirul esteun semn al vin-decãrii, al haru-lui. Însã uniistareþi spun cãapariþia spon-tanã a plângeriiîn masã a icoanelor este, mai curând,spre îndurerare. Cât de grea n-ar fi ziuade azi, totuºi, ar trebui prin pocãinþã sãne pregãtim de vremuri mult mai grele.
- Dar icoanele plâng nu numai înRusia!
- Vestita sfânta a sfintelor în toatãlumea - icoana �Maicii Domnului deIveria� din Mont Real este continuuizvorâtoare de mir, începând cu anul1982. Iar cantitatea de vlagã divinã adepãºit deja cu mult greutatea icoaneiînsãºi. Si la New York plânge icoana�Maicii Domnului Îndurerata�, ca, dealtfel, ºi o icoanã dintr-o bisericãalbanezã. ªi în patria lui Iisus Hristos, în
1997 chipulMântuitoru-lui din biseri-ca NaºteriiD o m n u l u idin Betleem,a izvorât mir.
- Dar�cum se
c o m p o r t ã �icoanele în timpul rãzboaielor?
- Potrivit tradiþiei creºtine, este cunos-cut faptul, cã în timpul celui de-al doilearãzboi mondial Maica Domnului s-aarãtat mitropolitului Ilie din munþiiLibanului, cãruia i-a spus desprecondiþiile, ce trebuiau îndeplinite deRusia ca ea sã fie eliberatã de sub ocu-paþia fascistã. Dintre acestea erau: sã nuse cedeze Leningradul, sã fie dusã pefronturi icoana �Maicii Domnului deKazan� ºi sã se redeschidã bisericile.Se spune cã mitropolitul a trimis acelecerinþe lui Stalin. ªi cu adevãrat, în aniirãzboiului, ºi imediat dupã, pentru bi-sericã se instaurase o perioadã deuºurare...
Iar începutul sângerosului conflictdin Cecenia a fost semnalat prin faptul,cã în cãtunul Zelenciuk au plâns în bi-sericã icoanele �Grabnic folositoarea�ºi cea a �Maicii Domnului de Iveria�.Cunoaºteþi cã vechea denumire aoraºului Budionovsk este �SfântaCruce�? În oraºul acesta s-a aflat când-va o mãnãstire, construitã pe locul undeau strãlucit moaºtele lui MihailTrubeþkoi. Omul acela fuse supus unorchinuri groaznice pentru dreapta cre-dinþã în sec. XIV, tocmai la hotarul din-tre Cecenia ºi Daghestan. ªi pe loculfostei mãnãstiri a fost amplasat un mult-
pãtimit spital, în care s-a sãvârºit un noumartiriu al creºtinilor.
Am fost acolo dupã terminareaacelor evenimente tragice ºi m-amîntâlnit cu mulþi localnici. Ei mi-au mãr-turisit, cã pe parcursul orelor de încor-datã aºteptare au vãzut-o pe cerul dedeasupra spitalului pe Maica Domnului,rugându-se în faþa Crucii. Dupã elibe-rarea ostaticilor despre aceastã vedeniei-au relatat arhiepiscopului Ghedeon alStavropolului ºi el, la rândul sãu, abinecuvântat zugrãvirea icoanei �MaicaDomnului rugãtoare în faþa SfinteiCruci�. Apoi, noua icoanã a fost adusãla Budionovsk, unde s-a organizat oprocesiune de pomenire, la 40 de zile, înmemoria acelor uciºi pe strãzileoraºului.
- Dar oare în ce mod reacþioneazãateiºtii la extinderea în masã a mi-nunilor - nu cumva se ostenesc sãdemaºte acest fenomen, apelând la aju-torul fizicii ºi chimiei?
- Cât ar fi de straniu, dar sã ºtiþi cãaceste minuni cutremurãtoare aproape cãnu intereseazã pe nimenea, iar cei care îºiapleacã urechea sunt prea puþini.Oamenii mai degrabã sunt dispuºi sãplãteascã bani grei pentru un show sen-zaþional, cum ar fi, sã zicem, acela în careamericanul Kooperfield zboarã prin aer,decât auzind cã în biserica învecinatã oicoanã slobozeºte mir, sã intre doar pen-tru a o vedea. Nu demult, in catedrala�Sf. Teodor din Þarskoie Selo�, în subur-bia Petersburgului, s-a donat o icoanã,care pentru a fi renovatã, provizoriu animerit în atelierul pictoriþei-restauratorOxana Gubariova. Cât de mare i-a fostmirarea Oxanei, când într-o dimineaþã,intrând în biroul sãu, a observat pehitonul Pruncului Hristos ºi pe închei-etura mâinilor Nãscãtoarei deDumnezeu picãturi de umezealã. Ea le-apovestit tuturor despre cele vãzute. ªi cecredeþi? Nu numai cã n-a venit nimenide la Petersburg, dar chiar ºi colegii eidin birourile învecinate nu s-au obosit sãintre sã vadã.
De altfel, nu numai populaþia, ciuneori chiar ºi preoþii rãmân indiferenþila astfel de fenomene. Din pãcate, aces-ta e un rãu al epocii noastre - pânã chiarºi revelaþia de sus e ca un strigãt îndeºert...
A consemnat Tatiana MaksimovaPeteresburg
Icoanele plângãtoare constituie una din enigmele care nu pot fi explicate de ºtiinþa oficialã.Acum câteva luni a avut loc un caz unic: lichidul uleios de la o icoanã care plângea a tãmãduitvederea unui bãrbat semiorb.
Alecsei Liubomirov, colaborator ºtiinþific la Institutul de literaturã rusã a1 Academiei deªtiinþe din Rusia, autorul cãrþii �Semne divine de la sfintele icoane. 1991-1996�, de mai multãvreme se îndeletniceºte cu strângerea de date privind acest fenomen. El este convins, cãpopoarelor din Rusia li se aratã un semn de sus...
D E C E P L Â N G
I C O A N E L E ?
La 24 februarie 1996, în bisericadin satul Nijneaia Baigora, regiuneaVoronej, a plâns cu mir icoana�Maicii Domnului de Iveria�. Mirulse prelingea atât de abundent încât afost nevoie de a pune sub icoanã unprosop.
nr. 3 (98), 17 martie 2000 5 apologeticã
Apostolul Petru, referindu-se la epistoleleinspirate ale lui Pavel, a spus cã sunt �în eleunele lucruri greu de înþeles, pe care cei neºtiu-tori ºi nestatornici le rãstãlmãcesc ca ºi pecelelalte Scripturi, spre pierzarea lor� (2 Petru3,16) .
Trei sferturi de veac, Societatea Turnuluide Veghe s-a limitat doar la rãstãlmãcirea ver-siunilor Bibliei, King James ºi AmericanStandard, acestea conþinând numele Iehova înVechiul Testament. Ei au scris instrucþiunidespre cum trebuie �sucite� Scripturile,dovedind astfel cã Dumnezeu interzice vacci-nul, cã Avraam ºi profeþii credincioºi vor înviape pãmânt în anul 1925, cã Dumnezeu ainspirat Marea Piramidã a Egiptului, º. a. m.d.Dar unele învãþãturi ale Turnului de Veghe n-auputut fi deduse din Biblie, oricât demult au fost rãstãlmãcite versiunileKing James ºi American Standard.Aceasta i-a determinat pe lideri,
prin anii 1950, sã recurgã la modificãri a sutede versete din Biblie. Aºa a apãrut �NouaTraducere Mondialã a Sfintelor Scripturi�, versi-une modificatã periodic, pentru a face faþãnoilor învãþãturi ale organizaþiei.
De exemplu, în noua traducere, crucea afost înlocuitã cu �stâlpul de torturã�, deoarecemartorii susþin cã Iisus a fost þintuit pe un stâlpvertical, nu o cruce. În loc de Duhul Sfânt ei tra-duc �duhul sfânt� sau �forþa activã�, pentru acorespunde cu negarea divinitãþii ºi persona-litãþii Duhului Sfânt. Apoi, Hristos a vorbit nu de�revenirea� Sa, ci de �prezenþa� Sa, pe care
mar-
torii o considerã invizibilã. În loc sã se prosterne la picioarele Lui pen-
tru a I se închina, oamenii trebuie doar sãasculte� de El. Ioan 1,1 nu mai spune:�Cuvântul era Dumnezeu�, ci �Cuvântul era undumnezeu�. Iisus nu mai spune: �Înainte sã fifost Avraam, Eu sunt�, ci: �înainte ca Avraam sãexiste�, cu �am existat�, pentru a evita asocierea
cu �Eu sunt� din Exod 3, 14, unde sevorbeºte de Dumnezeu (Iehova).
Traducãtorul poate alege numele Iehovasau Iahve în Vechiul Testament deoarece întextul ebraic apare tetragrama IHVH Inserareanumelui Iehova în Noul Testament, nu are niciun suport în originalul grecesc. Nici mãcar înTraducerea Interliniarã a Împãrãþiei, unde origi-nalul în limba greacã dubleazã textulenglezesc, nu se poate motiva folosireanumelui Iehova, care nu apare deloc în limbagreacã.
Pentru a exemplifica deformãrile menþio-nate, se pot analiza douã cazuri care demon-streazã devierea doctrinarã a Bibliei martorilor.Ne referim la Rom. 14,8-9 unde inserareanumelui Iehova, produce în textul englezesc un�non sequitar� logic ºi la Evrei 1,6, unde ediþiilemai vechi traduceau �îngerii se închinau Fiuluilui Dumnezeu�, pe când ediþiile noi au tradus�se supuneau.� Aceastã problemã este redatã
mai detaliat în �Noul Testament al Martorilorlui Iehova�, lucrare scrisã de R. H.Countess (1982, Presbyterian andReformed Publishing Co.., 136 pagini).
BIBLIA FOLOSITˆ DE MARTORII LUI IEHOVA
GENEZAGeneza 1,1-2
�La început, Dumnezeu a creatcerurile ºi pãmântul. Însã pãmântul erapustiu ºi fãrã formã ºi întunericulstãpânea pe faþa adâncului de ape; ºiforþa activã a lui Dumnezeu se miºcaîncolo ºi încoace pe suprafaþa apelor.�
Pentru a rãspunde pretenþiei mar-torilor cã Duhul Sfânt este doar o forþãimpersonalã, accentuaþi cã Biblia sereferã în mod repetat la atributele per-sonale ale Duhului Sânt. De exemplu,chiar în versiunea lor mondialã, estescris cã Duhul Sfânt vorbeºte (Fapte13,2), mãrturiseºte (Ioan 15,26),spune ceea ce aude (Ioan 16,13), esteîntristat (Isaia 63,10), º.a.m.d. Pentruo discuþie mai detaliatã asupraDuhului Sfânt, vezi Fapte 5,3,4; Rom.8,26; 1 Cor. 6,19 º.a.
Geneza 9:4
�Numai carne cu viaþa ei, adicãsângele ei, sã nu mâncaþi.�
Organizaþia lor aratã cã transfuziade sân-ge este echivalentã cu a mâncasânge, deoarece se aseamãnã cu ohrãnire intravenoasã. Un martor careacceptã transfuzia, va fi chemat în faþacomitetului de judecatã, cu uºileînchise, ºi exclus de la pãrtãºie, iarprietenii nu au voie nici sã-l salute.
Martorii sunt foarte categorici inaceastã privinþã. Mai degrabã accep-tã sã moarã, decât sã primeascã otransfuzie în cazul unui accident sauunei operaþii. Aceasta se aplicãdesigur ºi copiilor minori.Majoritatea martorilor poartã asupralor un document semnat atât de ei,cât ºi de doi martori, care stabileºterefuzul unei transfuzii ºi interzicepersonalului medical sã o facã încazul când se aflã în stare deinconºtienþã.
Martorii se recunosc drept singuraconfesiune religioasã care refuzãtransfuzia de sânge, ºi aceastaîncepând cu anul 1944. Sunt singuriicare au aplicat interdicþia din Gen. 9,4în cazul transfuziilor.
Majoritatea martorilor nu ºtiu cã
liderii lor au o tradiþie în a introduceprohibiþii medicale pe care le anuleazãdupã un timp. De exemplu, în 1967 auinterzis transplantul de organe.Discipolii lor trebuiau sã rãmânã orbidecât sã accepte transplantul decornee, sau sã moarã decât sã accepteun transplant de rinichi. Dar în 1980,liderii au schimbat învãþãtura ºi aupermis transplantul (vezi Turnul deVeghe 15-11-67, p. 702, Deºteptarea!din 8-06-68, ºi Turnul de Veghe din15-03-80, p. 31). De asemenea întreanii 1931 ºi 1952, martorii au refuzatvaccinãrile, deoarece organizaþia îi
învãþa cã �Vaccinarea este o încãlcaredirectã a legãmântului fãcut deDumnezeu...� (Epoca de Aur, 4-02-31,p. 293)
Dacã organizaþia ar anula aceastãprohibiþie mâine, martorii ar acceptafãrã probleme transfuzia, aºa cum aufãcut la anularea interdicþiilor vac-cinãrii (1952) ºi transplantului deorgane (1980). Vezi de asemenea Lev.7, 26, 27 ºi Fapte 15,
CUM SÃ DISCUTÃM CU
MARTORII LUI IEHOVA
REP LICÃ DATÃMARTORILOR
LUI IEHOVA VER SETCU VERSET
Creºtinii care intrã în discuþie cumartorii, trebuie sã fie conºtienþi cãaºa-numita Biblie pe care o folosescmartorii conþine un numãr de falsi-ficãri flagrante, introduse în text pen-tru a susþine doctrina Turnului deVeghe
Noua Traducere mondialãeliminã în mod sistematicdovezile divinitãþii lui Hristos
Cea mai rãspânditã modificare aBibliei a fost fãcutã prin introducereade 237 ori a numelui Iehova în NoulTestament.
Martorii lui Iehovafolosesc acest verset pentrua ataca credinþa creºtinã înpersonalitatea DuhuluiSfânt. Aºa cã nu Duhul luiDumnezeu se miºca pe dea-supra apelor, ci doar o forþãimpersonalã aflatã la dis-poziþia lui Dumnezeu.Pentru a demonstra aceasta,martorii citeazã versetul aºacum apare în NouaTraducere Mondialã aSfintelor Scripturi, astfel cãnu mai este necesarãrãstãlmãcirea Scripturiipentru a o potrivi cu doctri-na lor. În alte texte, versi-unea Turnului de Veghevorbeºte despre �duhsfânt�, nearticulat ºi fãrãmajuscule.
Acesta este primul ver-set dintr-un grup de ver-sete, folosite de martoripentru a susþine inter-dicþia transfuziei de sânge.
Chiar dacã martorulciteazã Biblia pentru justi-ficarea poziþiei lui asupratransfuziilor, motivul realeste supunerea oarbã faþãde Societatea Turnului deVeghe.
(va urma)
nr. 3 (98), 17 martie 20006 pastoralã
Sãracilor, primiþi postul,tovarãºul vostru de casã ºi de masã!Slugilor, primiþi postul, odihna necon-tenitelor voastre osteneli! Bogaþilor,primiþi postul, doctorul care vã vindecãbolile ce vã vin din pricina prea mul-telor mâncãruri, postul care, prinschimbarea mâncãrurilor, vã face maiplãcute bucatele de care vãsãturaserãþi din obiºnuinþã cu ele!Bolnavilor, primiþi postul, mamasãnãtãþii voastre! Sãnãtoºilor, primiþipostul, pãzitorul sãnãtãþii voastre!
Sf. Vasile cel Mare
Sã arãtãm cât este de vechipostul, sã arãtãm cã toþi sfinþii l-auprimit ca pe o moºtenire strãmoºeascãºi l-au pãzit, transmiþându-l din tatã înfiu. Aºa s-a pãstrat acest bun ºi aajuns, din neam în neam, pânã la noi.
Sf. Vasile cel Mare
Dacã vreun episcop sau pres-biter, diacon sau ipodiacon, citeþ sauvreun cântãreþ nu posteºte sfântaPatruzecime a Paºtilor, sau miercureaºi vinerea, sã se cateriseascã, afarãnumai dacã ar fi împiedicat de slãbici-unea trupeascã; iar dacã ar fi laic � sãse afuriseascã.
Canonul 69 Apostolic
E nevoie de multã vitejie spre abirui pofta stomacului. Cel ce a pusstãpânire pe ea îºi deschide drum sin-gur spre eliberarea de patimi ºi spredesãvârºita înfrânare.
Sf. Ioan Scãrarul
Dacã postul a fost necesar înrai, cu atât mai mult e necesar în afarãde rai. Dacã a fost un medicament utilînainte de ranã, cu atât mai mult esteutil dupã ranã.
Sf. Ioan Gurã de AurÎnfrânarea nu constã în
abþinerea de la mâncãruri fãrã nici unsens, ci în îndepãrtarea totalã devoinþele proprii.
Sf. Vasile cel Mare
Patimile cu nimic nu se sting atâtde mult, cât se sting cu cumpãtarea.Dacã cineva se luptã ºi motivul lui esteprefãcãtoria sau credinþa cã lucreazãvirtutea, el nu se luptã cu înþelepciune.Dar cel care este cumpãtat nugândeºte cã lucreazã virtutea, nici nuvrea sã fie lãudat ca ascet, ci ºtie cãprin cumpãtare vine înþelepciunea ºicu ajutorul ei vine smerenia.
Avva Dorotei
Postul ocroteºte orice virtute.Este începutul luptei spirituale, cununacelor cumpãtaþi, frumuseþea fecioriei ºisfinþeniei, strãlucirea cuminþeniei,începutul vieþii creºtine, mama rugãci-unii, izvorul cuminþeniei. El învaþãliniºtea ºi este înaintemergãtorul tutur-or celorlalte fapte.
Sf. Isac Sirul
Eºti bogat? Nu insulta postul,socotindu-l nevrednic sã stea cu tine lamasã!
Sf. Vasile cel Mare
Postul este marea armã împotri-va ispitelor, precum plãcerea esteînceputul tuturor pãcatelor.
Teofilact al Bulgariei
Ne-am îmbolnãvit prin pãcat, sãne vindecãm prin pocãinþã. Iarpocãinþa fãrã post este neputincioasã.Îndreaptã-te, dar, înaintea luiDumnezeu prin post.
Sf. Vasile cel Mare
Postul ºi cumpãtarearãzbunãrile trupeºti le înceteazã, robiamâniei ºi a poftei o posomorãsc, aducclaritate ºi limpezime în cugetare,curãþind-o de fumul care iese dinmulþimea mâncãrurilor ºi de ceaþa carese face din cauza lor. Cu postul ºi cucumpãtarea se slãbeºte omul exterior,ºi cu cât se slãbeºte acesta, cu atât seînnoieºte cel lãuntric.
Sf. Grigorie Palama
Doamne [i St=p`nul vie\ii
mele, duhul tr`nd=viei, al grijii de
multe, al iubirii de st=p`nire [i al
gr=irii ]n de[ert nu mi-l da mie.
Iar duhul cur=\iei, al g`ndului
smerit, al r=bd=rii [i al dragostei,
d=ruie[te-mi mie, slugii Tale.
A[a, Doamne, }mp=rate,
d=ruie[te-mi ca s=-mi v=d gre[elile
mele [i s= nu os`ndesc pe fratele
meu.
C= binecuv`ntat e[ti ]n vecii
vecilor.
Amin.
SFINÞII PÃRINÞI DESPRE POSTPOSTUL - PÃZITORULSÃNÃTÃÞII NOASTRE
P O S T U L C AM O ª T E N I R E
POSTUL CA DATORIE
POSTUL CAMEDICAMENT
PENTRU SUFLET
POSTUL - OCROTI-TORUL VIRTUÞILOR
POSTUL- ARMÃÎMPOTRIVAI S P I T E L O R
Prima sãptãmânã a PostuluiMare se deosebeºte printr-o stricteþedeosebitã, iar Sfintele Slujbe sunt maiprelungite. În primele patru zile (luni,marþi, miercuri, joi) la Vecernia mare seciteºte canonul Sf. Andrei Cretanul curugãciunile la stihul �Miluieºte-mã,Doamne, miluieºte-mã�.
În vinerea primei sãptãmâni aPostului Mare, la Liturghie, dupã rugã-ciunea amvonului, are loc sfinþirea col-ivei, adicã a grâului fiert cu miere, înamintirea Sf. Mare Mucenic TeodorTiron, care le-a venit cândva în ajutorcreºtinilor pentru pãstrarea postului ºineîntinarea cu mâncãruri închinate ido-lilor. În anul 362, împãratul BizanþuluiIulian Apostatul a dat ordin secret ca înoraºul Antiohia toate produsele ali-mentare din vânzare sã fie stropite cus â n g e l ea n i -m a l e l o rj e r t f i t eido l i lo r.Dar Sf.M a r eMucenicTeodor Tiron, ars pe rug la anul 306 pen-tru mãrturisirea credinþei creºtine, s-aarãtat episcopului Antiohiei Eudoxie,descoperindu-i porunca secretã a luiIulian ºi sfãtuindu-l ca creºtinii în aceasãptãmânã sã nu cumpere nimic la piaþãºi sã guste doar colivã.
În prima Duminicã a PostuluiMare se celebreazã �triumfulOrtodoxiei� sau �Duminica Ortodoxiei�,stabilitã în vremea împãrãtesei Teodoraîn anul 842 în memoria restabilirii cultu-lui cinstirii Sfintelor icoane. La sfârºitulLiturghiei Slujitorii Bisericii sãvârºesccântãri de rugãciune în mijlocul bisericii,în faþa icoanelor Mântuitorului ºi preas-fintei Nãscãtoare de Dumnezeu, rugân-du-se Domnului pentru întãrirea cre-dinþei dreptmãritorilor creºtini ºiîndreptarea pe calea adevãrului a tuturorcelor îndepãrtaþi de Bisericã. La sfârºitdiaconul citeºte cu glas tare SimbolulCredinþei ºi rosteºte anatema excomu-nicãrii de la Bisericã a tuturor celor ceîndrãznesc sã schimonoseascã ade-vãrurile credinþei ortodoxe, apoi�veºnica pomenire� a celor care s-ausãvârºit întru apãrarea credinþei orto-doxe, ºi �mulþi ani trãiascã� celor înviaþã.
În cea de-a doua Duminicã aPostului Mare se face pomenirea Sf.Grigorie Palama, care a trãit în sec. XIV.Conform credinþei ortodoxe, el învaþã cã,pentru strãduinþa postului ºi a rugãciunii,Domnul îi lumineazã pe credincioºii cudeosebitã râvnã cu acea luminã cu careEl Însuºi a strãlucit pe munteleTaborului. Anume din motivul cã Sf.Grigorie Palama a descoperit aceastãînvãþãturã despre puterea deosebitã apostului ºi rugãciunii, s-a stabilit capomenirea lui sã fie sãvârºitã în a douaDuminicã a Postului Mare.
În Duminica a treia a PostuluiMare, la slujba de searã (sâmbãtã, înajun), dupã Doxologia Mare se scoateSfânta Cruce pentru închinare, în timpulcãreia Biserica cântã: �Crucii Tale neînchinãm, Stãpâne, Învierea Ta oslãvim�. Aceastã cântare se cântã ºi laLiturghie. Biserica scoate CruceaDomnului la jumãtatea celor 40 de zileale Postului, pentru a le aminti credin-cioºilor de patimile ºi moarteaMântuitorului, a-i întãri ºi încuraja pe ceipostitori la continuarea postirii. Sf. Cruce
rãmâne pentru închinare pânã vineri,când dupã citirea ceasurilor, înainte deLiturghie, se duce înapoi în altar. Deaceea Duminica a treia ºi sãptãmâna apatra din postul Mare se numeºte �aînchinãrii�.
În Duminica a patra sepomeneºte Sf. Ioan Scãrarul, cel care ne-a lãsat o scriere unde ne aratã scaraurcãrii prin virtuþile creºtineºti cãtreînãlþimile Altarului Dumnezeiesc. Înziua de joi a sãptãmânii a cincea sesãvârºeºte aºa-numita �stare a Sf. MariaEgipteanca�. Viaþa acestei sfinte, care laînceput a fost o mare pãcãtoasã, trebuiesã serveascã tuturor drept exemplu deadevãratã pocãinþã ºi sã ne convingã încão datã de nemãrginita milostivire a luiDumnezeu. La Utrenia din aceastã zi seciteºte viaþa Sf. Maria Egipteanca ºicanonul Sf. Andrei Cretanul, acelaºi care
se citeºte înprimele patruzile ale PostuluiMare. În sâm-bãta sãptãmâniia cincea ses ã v â r º e º t e
�Lauda Preasfintei Nãscãtoare deDumnezeu�. Se citeºte acatistul solemnal Maicii Domnului. Aceastã slujbã afost stabilitã în Grecia, ca recunoºtinþã ºimulþumire Prasfintei Fecioare pentru sal-varea în repetate rânduri aConstantinopolului de duºmani. La noiacatistul se sãvârºeºte pentru întãrireacredincioºilor în speranþa cãtreÎmpãrãteasa Cerului ºi Pãmântului, care,izbãvindu-ne de duºmanii vãzuþi, ne vaizbãvi ºi de cei nevãzuþi.
În Duminica a cincea a PostuluiMare se sãvârºeºte rânduiala Sf.Cuvioasei Maria Egipteanca. Bisericaaratã în persoana ei un model de ade-vãratã pocãinþã ºi, pentru încurajareacelor care se strãduiesc asupra sufletului,ne-o dã drept exemplu de nesfârºitãiubire a lui Dumnezeu pentru pãcãtoºiicare se pocãiesc.
Cea de-a ºasea sãptãmânã e închi-natã pregãtirii celor ce postesc pentruîntâmpinarea cu demnitate a Domnuluicu ramurile virtuþilor creºtine ºi cuamintirea patimilor sale.
În sâmbãta sãptãmânii a ºasea, laUtrenie ºi Liturghie se aminteºte înviereade cãtre Hristos a lui Lazãr. Se numeºte�Sâmbãta lui Lazãr�. La Utrenie înaceastã zi se cântã troparele învierii �acelor neprihãniþi�: �Binecuvântat eºti,Doamne, învaþã-mã îndreptãrile Tale�,iar la Liturghie, în loc de �SfinteDumnezeule� se cântã �Câþi în Hristosv-aþi botezat, / În Hristos v-aþi ºi îmbrã-cat. Aliluia�.
Duminica a ºasea a PostuluiMare este una din cele douãsprezecepraznice Împãrãteºti, în care se sãrbã-toreºte intrarea solemnã a Domnului înIerusalim spre patima cea de bunã voie.Se mai numeºte Duminica Floriilor. Laslujba de searã, dupã citirea Evangheliei,nu se cântã � Învierea lui Hristos�, ci seciteºte psalmul 50 ºi se sfinþesc, prinrugãciune ºi stropire cu agheasmã,ramuri înmugurite de salcie. Ramurilesfinþite se împart creºtinilor, iar slujitoriiBisericii le þin în mâini, cu lumânãriaprinse, ca simbol al biruinþei vieþiiasupra morþii (Învierea). Din searaDuminicii Floriilor otpustul începe cucuvintele: �Cel ce de bunã voie a pãti-mit pentru mântuirea noastrã, HristosÎmpãratul Dumnezeul nostru...�
Preot Vasile CIOBANU
RUGÃCIUNEA SF. EFREM SIRUL
SÃPTÃMÂNILE POSTULUI
MARE
nr. 3 (98), 17 martie 2000
Sf. Ierarh Petru Movilã
MÃRTURISIREA ORTODOXÃ A CREDINÞEIBISERICII SOBORNICEªTI ªI APOSTOLEªTIRÃSÃRITENE(partea a doua)
7 catehezã
ÎNTREBAREA XXIX
Deoarece Fericirile se leagã denãdejde, întreb câte sunt?
RÃSPUNS
Fericirile, pe care Hristos, Domnulnostru, le-a arãtat în Evanghelie,sunt nouã, ceea ce sfinþitulHrisostom tãlmãceºte în acestecuvinte: Moise a dat zece porunci.iar Iisus Domnul lui Moise, nouãFericiri. iar mai jos: Legea a datzece porunci, iar Iisus, nouã Fericiri,pregãtind cununa prin de trei ori trei.
ÎNTREBAREA XXX
Care este prima Fericire?
RÃSPUNS
Fericiþi cei sãraci cu duhul, fiind-cã a lor este Împãrãþia cerurilor.
ÎNTREBAREA XXXI
Ce învãþãturã cuprinde în sine întâiaFericire?
RÃSPUNS
Învaþã despre bogãþiile ºi bunurilelumii, care, dacã se strâng dinbelºug la cineva, din harul luiDumnezeu, acela trebuie sã lefoloseascã astfel, ca ºi cum n-ar fiadevãratul lor stãpân, ci un iconomal lor, nici sã se îndrepte cãtre ele cuo poftã prea mare a inimii, dupã cumspune sfinþitul Psalmist: Bogãþia, dear curge, nu vã lipiþi inima de ea (Ps.61,10). Mai ales, potrivit cu vecheadesãvârºire a creºtinilor, nu trebuiesã avem nici un lucru numai al nos-tru, ci toate sã fie îndeobºte, cum aufãcut cei dintâi creºtini, pentru careSfânta Scripturã mãrturiseºte înacest chip: Iar inima ºi sufletulmulþimii celor ce au crezut erau unaºi nici unul nu zicea cã este al sãuceva din averea sa, ci toate le eraude obºte (Fapte 4,32), iar mai jos:fiindcã toþi câþi aveau þarini sau casele vindeau ºi aduceau preþul celorvândute ºi-l puneau la picioareleapostolilor ºi se împãrþea fiecãruiadupã cum avea cineva trebuinþã(Fapte 4,34-35); ºi iarãºi: Iar toþi ceice credeau erau laolaltã ºi aveautoate de obºte (Fapte 2, 44).Aceastã virtute se cheamã sãrãcieîn duh. Se cere, totuºi, ca fiecare din
obºte sã aibã îndestulare câtpriveºte hrana ºi îmbrãcãmintea sa,cu cinste ºi toþi deopotrivã, fãrãnimic de prisos ºi fãrã podoabezadarnice dupã dreapta socotinþã. Înaceastã virtute locul dintâi îl þinsihaºtrii ºi cãlugãrii, care nu trebuiesã se îngrijeascã nici de hranãîndeajuns, nici de veºmintele lor, ci,ca sã aibã mai mare rãsplatã înceruri, trebuie sã rabde pentru totce le lipseºte dintr-acestea, avândîn faþa ochilor cuvintele: Pânã înceasul de acum flãmânzim ºiînsetãm; suntem goi ºi suntem pãl-muiþi ºi pribegim. ªi ne ostenimlucrând cu mâinile noastre. Ocãrâþifiind, binecuvântãm. Prigoniþi fiind,rãbdãm. Huliþi fiind, ne rugãm. Amajuns ca gunoiul lumii, ca mãturãtu-ra tuturor, pânã astãzi (I Cor. 4,11-13). Pentru o asemenea rãbdare,deci, rânduieºte Hristos ÎmpãrãþiaLui cea cereascã. Nu rãmân însã înafara vieþii celei veºnice ºi a mân-tuirii aceia care au, cu îndreptãþire,bunuri ºi avuþii, dacã le ºi folosescdupã dreptate, cheltuind, adicã,pentru nevoile bisericii, pentrumilostenii la sãraci, la pribegi, la bol-navi ºi la ceilalþi oameni în lipsuri,dupã cum a fãcut Zaheu, grãindînaintea lui Hristos cuvintele aces-tea: Iatã, jumãtate din averea mea,Doamne, o dau sãracilor ºi, dacãam nãpãstuit pe cineva cu ceva,întorc împãtrit (Lc. 19,8). Dar ceicare, din lãcomie ºi risipã, ajung lasãrãcie neagrã, sã nu tragã nãdejdela vreo platã, de la Dumnezeu, pen-tru aceastã sãrãcie. Mai degrabã sãse pocãiascã pentru risipireabunurilor lor ºi pentru gospodãria lornechibzuitã. Cu toate acestea, niciei nu trebuie sã fie lipsiþi demilostivirea dreptcredincioºilor ºi,dacã se întorc la starea facerii debine, nu se vor lipsi de plata lor.
ÎNTREBAREA XXXII
Care este a doua Fericire?
RÃSPUNS
Fericiþi cei ce plâng, cã aceia se vormângâia.
ÎNTREBAREA XXXIII
Ce învaþã aceastã Fericire?
RÃSPUNS
Fericirea aceasta învaþã, mai întâi,cã fericiþi sunt acei oameni drept-
credincioºi care, în tot timpul vieþiilor, suferã în inima lor ºi se tângui-esc pentru pãcatele lor trecute, cucare au mâniat pe Dumnezeu ºi peaproapele lor, dupã cuvintele pro-rocului, care spune: Vor veni fiii luiIsrael si împreunã cu ei vor merge ºlfiii lui luda ºi, plângând, vor cãuta peDomnul-Dumnezeul lor (Ier. 50,4).De Fericirea aceasta nu se învred-nicesc cei ce plâng pentru patimilumeºti ºi pãmânteºti, precum ceiosândiþi, care nu-ºi plâng pãcatele,ci mai degrabã se tem de pedepse-le pe care trebuie sã le sufere pen-tru rãutãþile lor. Sau aceia care pierdvreun lucru stricãcios ºi vremelnic ºicei la fel cu dânºii. În al doilea rând,aceastã Fericire învaþã cã fericiþisunt acei oameni care îmbuneazã ºiînsenineazã pe Dumnezeu, cu zdro-birea inimii ºi cu lacrimile lor care sevarsã pentru pãcatele aproapelui lor,rugând pe Dumnezeu sã le deapocãinþã, de pildã sã-i întoarcã peeretici la Bisericã, pe cei ce trãiescfãrã rânduialã sã-i îndrume ca sã-ºiîndrepte viaþa. În al treilea rând,aceastã Fericire învaþã cã fericiþisunt aceia care suferã necazuri dela cãpeteniile lumii ºi de la cei maiputernici, fiindcã sunt lipsiþi, penedrept ºi fãrã pricinã de bunurilelor, iar când se aflã în aceastã stare,nu trebuie sã doreascã rãzbunare,ci rugându-se, cu amãrãciunea dinurma lor ºi cu jale, sã-Lîmblânzeascã pe Dumnezeu, puin-du-ºi toatã nãdejdea ºi încrederealor în îndurarea lui Dumnezeu, pecare o ºi dobândesc cu mângâiere,fiind într-adevãr drept-credincioºi ºiprimind harul dumnezeiesc. Înaceastã Fericire se mai cuprind aceicare suferã necazuri pentru dreaptalor credinþã ºi pentru sfânta Bisericã,precum sunt toþi mucenicii ºi ceiasemenea lor.
ÎNTREBAREA XXXIV
Care este a treia Fericire?
RÃSPUNS
Fericiþi cei blânzi, cãci aceºtia vormoºteni pãmântul.
ÎNTREBAREA XXXV
Ce învaþã aceastã Fericire?
RÃSPUNS
Fericirea aceasta învaþã, mai întâi,virtutea blândeþii ºi a cumpãtãrii, ca
ºi a ascultãrii pe care sã o dãm luiDumnezeu, Bisericii lui Hristos, maimarilor noºtri, cu voie slobodã ºi cucãldurã, fãrã vreo zãbavã, luând depildã pe Iisus Hristos cel blând,Domnul nostru.
ªi dacã ne supunem mai marilornoºtri, sã socotim cã dãm ascultareînsuºi lui Hristos, iar cinstea ºiplecãciunea pe care o dãm celormai bãtrâni ai noºtri, lui Hristosînsuºi I le purtãm. În al doilea rând,Fericirea aceasta învaþã cã aceioameni sunt fericiþi, care nu supãrãpe nimeni, nu se ating de cinsteacuiva, nu ocãrãsc, nu ponegresc,nici nu bârfesc, ci se pãstreazã pesine foarte smeriþi, osândindu-ºimereu purtarea ºi spunând cãfaptele lor sunt mãrunte ºi nevred-nice, ba chiar vrednice de dispreþ.Cei care au însã datoria sa-ipovãþuiascã pe alþii, dacã ºi grãiescdin cãldura inimii lor, vreun cuvântaspru cãtre cel ce a greºit, nu spreocarã sau din nebãgare de seamã,ci spre întãrirea aproapelui în celeduhovniceºti, unii ca aceºtia nu selipsesc de la fericire, ci mai vârtos îºiîmplinesc datoria lor, dupã învãþãtu-ra Apostolului, care spune: Fraþilor,chiar de va cãdea un om in vreogreºealã, voi, cei duhovniceºti,îndreptaþi-l pe unul ca acesta cuduhul blândeþii, luând seama la tineînsuþi, ca sã nu cazi ºi tu în ispitã(Gal. 6,1). ªi dacã cineva ar spunecã este cu neputinþã ca un om sã sestãpâneascã în mânia sa, atunci tre-buie sã-ºi îndrepte urgia ºiaprinderea nu împotriva aproapeluisãu, ci împotriva diavolului careaþâþã voinþa omului ºi-l împinge sãfãptuiascã tot rãul.
Cei care au acest dar moºtenescpãmântul fãgãduinþei, bucurându-seîn viaþa aceasta de binefaceri dinbelºug de la Dumnezeu, iar în ceaviitoare, aºteptând sã guste dinbucuria veºnica ºi din bunãtãþileDomnului, dupã cum grãieºteScriptura: Cred cã voi vedeabunãtãþile Domnului, în pãmântulcelor vii (Ps. 26,19).
ÎNTREBAREA XXXVI
Care este a patra Fericire?
RÃSPUNS
Fericiþi cei ce flãmânzesc ºiînseteazã de dreptate, cã aceia sevor sãtura.
Preot Vasile CIOBANU - secretar responsabil,Preot Dumitru Tolico - redactor tehnic,
Larisa ERªOV - redactor literar
Tipografia �Prag�str.Spicului 94,
ChiºinãuTirajul:2000
Comanda Nr.407
8 internaþional
Stimaþi c i t i tori , Vã anunþãm cã cu binecu-vântarea ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chiºinãu-lu i º i în treg i i Moldove , abonarea la z iaru l�Curierul Ortodox� continuã. Abonându-Vãla publicaþia noastrã, la orice of ic iu poºtal dinrepublicã, veþ i f i la curent cu noutãþi le dinv ia þa B i ser i c i i Ortodoxe d in Moldova , d inlumea creºt inã, cu problema reintroduceri irel igiei ca discipl inã ºcolarã; Veþi avea în case-le D-voas trã in teresante l ec tur i creº t ine înfamil ie , informaþi i din istoria º i cultura noas-trã creºt inã ortodoxã, precum ºi alte lucruri deînvãþãturã ziditoare de suflet .
MATERIALELE PUBLICATE REFLECTÃ DOAR OPINIA AUTORILOR ªI GRADUL LOR DE DOCUMENTARE
Stimaþi cititori, dacã aþi citit ziarul ºi nu doriþi sã-l pãstraþi, transmiteþi-l la alþi cititori, dar vã rugãm sã nu-l folosiþi pentru necesitãþi auxiliare
STIMAÞI CITITORI!Colegiul de redacþie Vã invuitã sã participaþi la publicaþia noastrã prinreportaje, povestiri, comunicãri ºi alte materiale, dacã e posibil ºiînsoþite de imagini, poze, care ar reflecta viaþa cotidianã a parohiei D-voastrã, construcþia sfintelor locaºuri, sfinþirea acestora, activitateaºcolilor duminicale, predarea religiei în ºcoalã º.a.
Vom fi foarte bucuroºi sã primim corespondenþa D-voastrã.
Dragi cititori, existenþa ziarului depinde de numãrul abonaþilor.Vã rugãm sã contribuiþi la creºterea numãrului cititorilor noºtri.
Acum când aveþi posibilitatea de a alege la ce publicaþie sã vã abonaþi,alegeþi ziarul nostru ºi nu veþi regreta!
Creºtinii care dispun de mijloace bãneºti, au posibilitatea sã facãun bine pentru cititorii noºtri, ajutând în mãsura posibilitãþilor laapariþia publicaþiei �Curierul Ortodox�.
Indiferent de contextul socio-econo-mic, biserica a rãmas pentru mulþi români unsprijin important. Astfel, ºi în Galaþi va ficonstruitã o bisericã studenþeascã, la iniþiati-va Ligii Studenþilor din Galaþi ºi a AsociaþieiStudenþilor Creºtini Ortodocºi din România.
Aceastã iniþiativã a fost sprijinitã ime-diat de cãtre Episcopia Dunãrii de Jos,respectiv Prea Sfinþia Sa dr. Casian Crãciun,Episcopul Dunãrii de Jos, ºi de Universitatea�Dunãrea de Jos� din Galaþi, atât moral cât ºifinanciar.
Hramul Bisericii va fi acelaºi cu al LigiiStudenþilor din Universitatea �Dunãrea deJos� Galaþi, ASCOR-filiala Galaþi, precumºi al întregului oraº, anume Sfântul ApostolAndrei.
Este vorba de o bisericã în stil vechimoldovenesc, ce va avea o înãlþime de 40 m,cu o suprastructurã realizatã integral dinlemn, fundaþia ºi planºeul fiind din betonarmat.
Biserica va fi amplasatã pe axul centralal Grãdinii Publice, acest lãcaº de culturmând sã dea un farmec aparte acestuibãtrân parc al Galaþului. Atât construcþia, câtºi amplasamentul bisericii, nu vor necesitatãierea nici unui copac. A fost obþinut acor-dul Consiliului Local pentru acest amplasa-ment.
În actualul proiect, aceastã bisericã va ficea mai înaltã bisericã studenþeascã dinRomânia.
Sorin TIMPAU
N O U LC A T O L I C O S
A L A R M E N I E IDelegaþii Adunãrii Naþionale Bisericeºti
din Armenia, întruniþi pe 27 octombrie laEcimiadzin, l-au ales pe Karekin Nersisian,Arhiepiscop de Ararat, drept cel de-al 132Catolicos al Bisericii Armene.Contracandidatul sãu în cel de-al doilea turde scrutin a fost Arhiepiscopul NersesPozalian.
Noul Catolicos, în vârstã de 48 de ani, s-anãscut într-un sat de lângã Ecimiadzin. Astudiat teologia la Viena, Bonn ºi laAcademia Bisericii Ortodoxe Ruse de laMoscova (Zagorsk), pe care a absolvit-o în1979.
La sfârºitul lunii septembrie toate ziareledin Armenia ºi cele din diasporã au publicat
o declaraþie semnatã de ºase dintre cei maiimportanþi ierarhi, în care aceºtia îºi expri-mau îngrijorarea din cauza cã autoritãþilecivile au intervenit în cursul procesului elec-tiv. În declaraþie se aratã cã �în eºaloanelesuperioare ale puterii civile s-a realizat unconsens în favoarea unuia dintre candidaþi,pe care încearcã sã-l ridice pe tronul decatolicos�. Candidatul în favoarea cãruia s-arealizat acest consens este chiar noul catoli-cos. Se pare cã acesta a fost sprijinit de unpersonaj puternic ºi influient, membru aldiasporei armene din SUA.
Totuºi, preºedintele armean RobertKociarian însuºi a declarat, fãrã sã seascundã, cã are o opþiune bine determinatã înaceastã problemã ºi �i-ar pãrea extrem derãu dacã ºeful statului n-at avea un cuvântde spus în aceastã problemã atât de impor-tantã pentru naþiune�. �De ce nimeni n-aprotestat când, în decursul veacurilor,catolicosul era numit în sensul literal alcuvântului de ºahii Persiei, sultanii otomani,þarii Rusiei sau de cãtre Biroul Politic alPartidului Comunist al URSS �, a declaratKociarian.
Opinia publicã a fost scandalizatã înurma publicaþiei declaraþiei. S-au fãcut para-lele cu alegerea precedentului catolicosKarekin I, în mai 1995, când preºedintele deatunci, Levon-Ter Pertrosian, l-a susþinut peacesta, la acea vreme Catolicos de Cilicia,întãistãtãtor al aripii occidentale a Bisericii
Armene. Fostul preºedinte, el însuºi emigratdin Siria, ºi-a motivat decizia prin necesi-tatea de a pune capãt schismei care existaîntre Sfântul Scaun de la Ecimiadzin ºiMarea Casã de Cilicia de la instaurarea pu-terii sovietice în Armenia. Pe parcursul apeste 70 de ani, structurile bisericeºti occi-dentale (Siria) au fost total în afara puteriitronului de la Ecimiadzin ºi au rãmas liberede presiunile ideologice comuniste. Cu toatecã patriarhul �Daºnaktsutiun�, cu ideologiasa naþional-socialistã a exercitat o mareinfluienþã în cadrul Bisericii Armene dindiasporã, Biserica a jucat un rol enorm înconsolidarea ºi pãstrarea culturii naþionale ºia limbii în afara graniþelor patriei istorice.
Dupã accederea fostului Catolicos deCilicia pe tronul de la Ecimiadzin, a începutun proces activ de consolidare a celor douãramuri ale Bisericii Apostolice Armene. Înscurt timp, aceastã Bisericã va aniversa1700 de ani de la adoptarea creºtinismuluica religie de stat în Armenia, fiind primulstat care a luat aceastã mãsurã, înainteaImperiului Roman de Rãsãrit.
(V.O.)
În revista �Le lien�, editatã dePatriarhia melchitã catolicã din Antiohia -comunitate de rit bizantin unitã cu Roma,cu sediul la Damasc (Siria) - Pr. IgnatieDick, vicarul episcopal al eparhiei deAlep, iniþiazã o reflexie asupra locului bi-sericilor orientale unite cu Roma în nouaconjuncturã ecumenicã. În urma progre-selor realizate în cadrul dialogului teolo-gic oficial dintre ortodocºi ºi catolicii, asosit momentul - considerã Pr. Ignatie - dea lãmuri sensul relaþiilor dintre bisericileunite ºi Roma ºi de a întreprinde o lucrarepastoralã împreunã cu ortodocºii, pentru ase depãºi dezbinãrile trecutului.
Istoria a arãtat cã Biserica Romei,contrar promisiunilor sale iniþiale, a cãutatadesea sã anihileze specificul bisericilororientale care se supuseserã jurisdicþieisale. �Roma ne-a tratat conform ecleziolo-giei post-tridentine ºi ne-a integrat înangrenajele romane(...). Pânã la actuala
recunoaºtere, cã unirea sau reluarea uniriinu înseamnã absorbþie, se încerca pur ºisimplu absorbirea noastrã. Am rezistat câtam putut, dar nu am reuºit decât în parte�.Decretul Conciliului Vatican II privindrestaurarea autonomiei bisericilor orientalenu a fost aplicat decât parþial. Astãzi, con-cluziile întrunirii de la Balamand, cum cãuniatismul nu poate fi considerat o metodãpentru a se ajunge la unitatea bi-sericilor,trebuie sã-ºi gãseascã aplicarea în viaþaeclesialã a bisericilor unite cu Roma:�Dacã tipul nostru de unire nu este cel pre-conizat în cazul reluãrii comuniuniiRãsãritului cu Roma, suntem chemaþi sã-1pãrãsim sau sâ-1 reformãm, stabilind cuRoma relaþiile pe care aceasta înþelege sã leaibã cu Rãsãritul reconciliat�. Pr. Ignatiepropune Bisericii Melchite sã revendiceRomei �un statut mai autentic� ºi sãînceapã totodatã un dialog cu PatriarhiaOrtodoxã din Antiohia, colaborând cuaceasta pe plan liturgic ºi pastoral. Acestdemers trebuie sã treacã prinredescoperirea rãdãcinilor teologice ºi spi-rituale ale Rãsãritului creºtin, fãrã a lerespinge însã pe cele ale Apusului, astfelîncât �sã ne pregãtim credincioºii în ve-derea unei eventuale uniri cu ortodocºii,risipind prejudecãþile ºi reticenþele�.�Unirea noastrã cu Biserica Ortodoxã, încazul restabilirii comuniunii, nu va fi oabsorbire în Ortodoxie, ca realitate socio-logicã, ci o punere în comun a geniuluipropriu fiecãruia dintre noi, care amdobândit de-a lungul istoriei recente parti-cularitãþile noastre�, conchide Pr. Ignatie.
Existenþa a douã patriarhii �paralele�în Antiohia, una ortodoxã ºi cealaltã mel-chitã, dateazã de la schisma din 1724,când prozelitismul misionarilor occiden-tali în Orientul Apropiat a determinat omicã parte din comunitatea creºtinã antio-hianã sã se uneascã cu Roma. În ultimiiani, am asistat la luãri de poziþie comunede cãtre cele douã biserici în probleme deactualitate. Aceastã apropiere s-a realizatîndeosebi sub egida Patriarhului melchitMaxim IV ºi a succesorului sãu, MaximV, ca ºi a Patriarhului ortodox Ignatie IV.Astfel, în august 1991, întâistãtãtorii celordouã biserici au publicat o declaraþiecomunã chemând creºtinii din Ucrainaoccidentalã ºi din celelalte þãri din Est,ortodocºi ºi uniþi, la dialog, pace ºi bunãînþelegere.
