Anal il. Arad, Marţi 27 Noemvrte (Í0 Dec.) 1 n-rut 261.

ABONAMENTUL : Fi m an . . 28'— Coz. Pi Jumătate sa 14-— „ Pi J luni . . 7-— , Pi o lună . . 2-40 ,

Pentru România şi străinătate :

h u in. . 40 — franci

T e l e f o n intra oraş şi interurban

Jir. 760.

R E D A C Ţ I A ţi A D M I N I S T R A Ţ I A . Strada Zriayi N-ral l | a

ÍNSEBTIÜNILE se primesc la adminis­

traţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă şiroi 20 ül.

Manuscriptele nu se in-napolază .

Românii din Serbia. Arad, 9 Decemvrie .

ta legătură cu luptele din Balcani nici un rame nu a fost mai des amintit , ca cel al Ser­iei, încât cetitorii, cari nu aveau cunoştinţe geografice, politice şi etnografice mai vas te , ardeau de dorul unor informaţii mai dea-proape asupra însemnătăţ i i gloriosului s tat , ie al cărui nume erau pline toate ziarele mici ţi mari.

Orcare cetitor putea insa uşor sa afle, cà Serbia e un stat balcanic cu mai puţin de i milioane de locuitori, căruia sub conduce­rea regelui Pe t ru Caragheorghevic i i-a suc­ces să elibereze pe conaţionalii sârbi din Tur ­cia. Şi acest mititel stat , ca re înainte de res-bel accentua mereu, că nu doreşte altceva, decât înbimătăţirea sorţii conaţionali lor săi, lotus acum, după sfârşitul norocos al răsboiu-lii, declara că ţine neclintit la principiul ca toate teritoriile ocupate de a rmate le ei să ră ­mână şi pentru mai depa r t e sub s tăpâni ­rea sa.

Europa, fără îndoiala, in sfârşit ar fi ac­ceptat punctul de vedere al Serbiei, dacă a-petitul ei s'ar fi mărgini t exclusiv numai la teritoriul locuit de popora ţ iunea sârbească , iar statul acesta, îmbăta t de succesele poate chiar nevisate de dânsul, lăcomeşte acum la teritorii, unde nu locuesc Sârbi , ci al te po­p e , cari nu sunt de neam slav, ci latin.

Fiind poporul a lbanez neorganiza t şi dé­sarmât în urma luptelor îndelungate cu Tur ­cii, Sârbii pe teritoriul Albaniei n 'au dat de nici o rezistenţa, şi astfel au ocupat teritorii

Omul cu ceasornicul. ! — Schiţă glumeaţă. —

De Ion Gorun.

Ştiu acuma ce-o sa urineze iară, --- îşi zise j wbşeful de biurou Mototolescu când, sosit cu ; întârziere la slujbă, trecu pe dinaintea porta- ! Éli şi, aruncând o privire piezişă înapoi, îl j văzu notând ceva într'un carnet. —- Ştiu, ştiu, Í (tiu, —îşi repetă el când dete ochii succesiv cu j copistul Qrigorescu, cu impiegatul Mihăilescu, te mai ales cu şeful de biurou Solomonescu... Peste un sfert de ceas, tot ministerul a re să Se plin cu vestea, că Mototolescu îşi neglijea-iitfjoa,—toţi iuncţionarii mai mici au să tre­sară de nădejdea că poate acuma se va face un k vacant şi prilej de înaintare. — iar cei mai «mau să strâmbe din nas cu dispreţ: „Pa -4t tembel şi nu-şi vede de t reabă!"

Peste o jumătate de ceas o s ă - 1 cheme să-i Iacă observaţie dl director Crâsteiu, iar peste trei sferturi de oră însuşi dl ministru T o ţ o k a -taosă fie pus în curent cu cazul acesta intole­rabil.

- 0 să-1 dea afara, --• îşi freacă manile im­piegatul. — Iar copistul ii şopteşte la ureche că ştie din izvor bine informat, chiar delà uşie-rtlCostache, că dl ministru e furios şi că a che­mat la telefon ,pe domnul director...

Mi se face milă de bietul Mototolescu şi la Vir« îi m ;

şi porturi albaneze in drugă voie, fără nici n greuta te .

Ocupaţ iunea aceasta , bine înţeles, nu le convine Albanezilor. Dar nu pot sa admi tă încuibarea Sârbi lor în Albania nici Aus t ro-Ungar ia . nici italia, cari s ta te au declara t din capul locului, cà ocupaţiunile sârbeşti pe teritoriile neiocuite de Sârbi nu le pot admite ca fiind definitive.

Serbia insa, încurajată de Rusia, s tr iga acum ca din gura şerpelui şi ameninţă mo­narhia aus t ro -ungara cu răsboiu. Ce e mai mult, daca zvonurile răspândi te în zilele din urmă sunt întemeiate. Serbia a tolerat o astfel de infamie faţă de consulul aus t ro-ungar P r o -nască din Pr izren , care in nici o condiţie nu poate sa r ămână ucrăzbmutt din par tea mo­narhiei aus t ro-ungare , dacă aceas ta mai ţine la demnita tea sa de mare putere în concertul politic european.

In nordostul Serbiei locuiesc în mase în­chegate ap roape o jumăta te milion de români bravi şi inteligenţi, lipsiţi cu desăvârş i re de şcoală şi biserică în limba lor mate rna , cari astfel sunt osândiţi la moar te naţ ională. Deşi este ştiut ca tiranii mici sunt mult mai răi, de­cât cei mari. totuş este aproape de neînţeles, cum a putut România sâ tolereze mar t i r iza­rea acestor români a tâ t de aproape de g ra ­niţele sale. Numai femeei române este a se mulţămi. ca. aceşti români vrednici nu şi-au pierdut cu desăvârş i re limba şi datinele s t ră ­moşeşti .

Prin poftele lor nesăbuite de a ţine in stă­pânire teritorii cu locuitori străini de neamul lor şi prin mar t i r iza rea românilor de sub do-minaţ iunea lor, Sârbii şi-au pierdut orice drept la simpatiile Uimei culte. Căci . î n t r ' ade -

- Bine, nenişorule, cum faci de întârzii me­reu delà slujbă? Tu nu vezi cum te pândesc Ş' te sapă toii ăştia aicea?...

Ba văd, zice; că aminteri ce treaba au? Si care n'ar fi mai bucuros să-şi cureţe unghiile la biurou pentru 21S lei în mâna. în loc de 137 şi 50?

Oftă şi adaogă apoi melancolic: De-aş avea un ceasornic...

Am priceput legătura numai decât, - nu era greu, — şi a doua zi chiar ,am cumpărat un cea­sornic de buzunar cu 4.95 şi i l-am făcut cadou.

Bucuria şi recunoştinţa lui Mototolescu în ziua aceea n'a cunoscut margini... Adecă acesta e un fel de a vorbi; - - în realitate s'a manifes­tat în marginile a patru ţuici mici, — mai mult nu-i clădea mâna, că avea, bietul, belele destule pe cap, - - părinţi neputincioşi, un frate mai mic la şcoală, - mai ştiu eu ce alte năcazuri!

Să vezi de-actuna ce om regulat o să mă fac! •-- îmi zise râzând cu hohot şi frecându-şi manile, pare-că cine ştie ce schimbare norocoa­să a sorţii ar ii dat peste dânsul. — O să vezi... Sâ vorbim peste puţin. N'o să mă mai sape ei tie mine, lasă, am să -1 sap eu. pe domnul şef al meu...

M'am uitat cu părere de rău la Mototole­scu... 11 ştiam de copil, suflet bun, blând, naiv,— uite cum l'a stricat şi pe el atmosfera de c a n-ţ i 1 e r i e...

Dar el nu mai băgă de seamă la mutrele me­le. In tot momentul scotea ceasornicul din bu-

văr, ei dau dovada lipsei celui mai e lementar simţ de d rep ta te , când pedeopar te îşi moti­vează acţiunea răsboinică prin dorul de a-şi elibera conaţionalii din robia s t ră ină , de al tă par te însă nizuesc a-i răpi unui alt popor , ca re a avut nefericirea să se afle sub s t ăpâ ­nirea lor, ceeace arc mai scump acel popor , limba lui ma te rnă .

Timpul insa toate le rasbtma. Fa ta lmen te Serbia apropie momentul . în ca re va trebui să-şi pr imească răspla ta binemeri ta tă . P o a t e că răsboiu! cu înfricoşatele lui u rmăr i se va evita. Ciliar şi atunci conferenţa europeană va şti să reducă poftele sârbeşti la măsura cuviincioasă şi va şti să impună Sârbi lor res­pectarea principiului naţional faţă de supuşii lor români, că rora fără îndoială va trebui sa li-se asigure libera desvol tare naţio­nala. Semnele oreior din urmă însă tot mai mult inspiră temerea, că conflictul cu Serbia nu se va putea aplana pe cale pacinică şi cei iniţiaţi în tainele politicei europene prorocesc , ca poate în câteva zile deja tunuri le a rmate i aus t ro -ungare vor încerca să t rezească pe Sârbi din visurile lor g r andomane . Cu multă verosimili tate de adevă r se susţine pent ru ca­zul acesta, că pe lângă armatele austro-un­gare va intra in Serbia şi un corp din a r m a t a româna , care iară îndoială va fi primit cu bu­curie şi însufleţire de populaţitinea desrobită clin valea Timocului.

Nu se va putea pre tex ta în cazul acesta că România n 'a r fi adus sacrificii pent ru cona­ţionalii ei din Serbia şi astfel e de nădăjduit , că acest corp de armată român, după exem­plul dat de statele balcanice, nu se va mai putea desface din brutele fraţilor, ci va ră­mânea în veci acolo.

zunar, se uita, 11 controla cu cel al băcăniei, a-poi îl punea iar la loc şi pipăia buzunarul ves­tei pe clin afară, ca şi când ar fi vrut să se încre­dinţeze că era cu adevărat acolo, că nu alune­case pe de lături, nici nu i-1 şterpelise cineva într'o clipă de nebăgare de seamă...

Iar când se uita a zecea cară la el, zise deo­dată grăbit:

— Haide, ţal, - e la pont şi la tanc. -- nu mai stau nici un minut...

Ne despărţirăm. Şi după ce făcu trei paşi în stradă, se mai întoarse odată :

- - Să vezi ce om regulat am sä mă fac de-acu...

Eu lucrez în altă secţie şi Mototolescu în alta, - - aşa că o vreme oarecare nu ne-am mai văzut; — dar nici n'am mai auzit să fi întârziat delà slujbă. --- lucru ce clacă s'ar fi întâmplat, l a ş fi aflat mai sigur şi mai năpristan decât că­derea guvernului sau înfrângerea Turcilor la Adriariopol.

L'am întâlnit însă peste câtva timp la cafe­nea. După „bună ziua", m'am aşezat pe scaun lângă dânsul. N'avea astâmpăr. Se tot frământa, se scărpina după ceafă, - îl vedeam eu că nu i-s toţi boii acasă.

- - Ce ai, d ragă? îl întreb delà o vreme, plictisit.

- Ce să ani? Mi-e o foame a dracului... •--- Ei. şi de ce nu te duci dar ' la m a s ă ? Mototolescu scoase ceasornicul din buzu­

nar .

„R O M A N U L

Audiente. După cum ni se anunţă din Viena Sâmbătă înainte de amiazi M. Sa a primit în audientă pe ministrul austriac de finanţe, Za-leski iar la amiazi pc moştenitorul de tron, Francise Ferdinand.

Audienţa ministrului de finanţe e în legătură cu emisiunea hârtiilor de valoare erarială.

Deputatul Simionovici despre situaţia poli­tică. Un redactor al ziarului „Oesterreichische Morgenpost" din Viena a avut zilele aceste un interview cu deputatul român bucovinean Si­mionovici, care s'a exprimat astfel despre si­tuaţia politica internă: ..Situaţia parlamentară este foarte puţin îmbucurătoare, încât cu drept cuvânt putem vorbi de o criză parlamentară. Pe lângă aceste în singuratecele tabere poli­tice se comit greşeli, cari potenţează această criză. O alianţă maghiaro-germână, îndreptată împotriva popoarelor slave din monarhie le-ar arunca pe aceste în tabăra panrusismului; pe de altă parte este falsă atitudinea acelor bărbaţi politici slavi, cari o îndeamnă pe Austria la pa­ce şi prietinie cu Sârbia, uitând să o liniştească şi să o molcomească pe aceasta din urmă. Uni­cul drum care duce la renaşterea imperiului dunărean, la pacea internă a naţionalităţilor, precum şi la promovarea poziţiei de rriare pu­tere în Balcani, este realizarea a u t o n o m i e i naţionale. De aceea trebuie să tindem la înte-meiarea unui partid austriac, national autono­mist, care trebuie pregătit foarte temeinic, mai ales prin ziaristică."

Consiliu de miniştri. Sâmbătă după amiazi la orele 5 membri cabinetului ungar, cu excep­ţia ministrului croat Iosipovici, care de prezent nu se află în Budapesta, s'au întrunit în palatul ministerial din Buda la consiliu sub preşedinţia primului ministru Lukács In care s'au desbătut agendele curente.

* Din camera magnaţilor. Miercuri în 11 De­

cemvrie la orele 4 d. a. comisiile de drept pu­blic, juridică şi finanţiară vor ţine o şedinţă co­mună, în care se vor desbate proiectele de lege referitoare la măsurile excepţionale în caz de răsboi şi eventual proiectul referitor la înfiin­ţarea unei garde parlamentare. După aceasta comisiile de drept public şi juridică vor desbate într'o altă şedinţă comună asupra proiectului de lege referitor la contingentul de recruţi pe anul 1913.

Un nou credit de 90 milioane pentru flotă. Ziarul „Daily Telegraph" este informat că co­mandantul suprem al marinei de răsboi austro-ungare, contele Montecuccoli va cere viitoare­lor delegatiuni un nou credit de 90 milioane coroane pentru construirea a trei dreadnough-turi noui. Numai acum a devenit liber un loc în stabilimentele tehnice ale marinei şi astfel încă la începutul anului 1913 se va putea începe cu construirea unui nou dreadnought fără a se mai aştepta îndemnizarea din partea camerilor. Un alt loc pentru construirea vaselor de răsboi va fi liber în primăvara anului 1913. Afirmaţiu-nea aceasta ziarul englez şi-o motivează prin faptul că, contele Montecuccoli a primit delà delegatiuni permisiunea a întrebuinţa creditul extraordinar de 312 milioane pentru flotă încă în anul 1914, deşi la Început era votat pentru anul 1916, De aici ar urma că contele Monte­cuccoli ar cere pe 1915 un nou credit extra­ordinar, la ce guvernele ş'ar fi dat deja învoi­rea lor. Creditul acesta ar fi de 90 milioane şi va fi întrebuinţat pentru înlocuirea vaselor tip „Monarch" cu nouă vase de răsboi. Acesta ar fi numai începutul înlocuirea vaselor de răs­boi tip „Monarch" cu dreanoughturi. Montecu­ccoli va cere aceste 90 milioane delà delega­tiuni în 1913. Astfel construirea n-ouilor vase va începe probabil încă în decursul acestui an, ori cel mai târziu, la începutul anului 1914.

* Contele Berchtold la primul ministru aus-

triac. Ni se anunţă din Viena: Sâmbătă după amiazi minstrul de externe, contele Berchtold a făcut o vizită mai lungă primului ministru austriac, contele Stürgh. După vizită imediat a avut loc un consiliu de miniştri, in care, afară de agendele curente, s'a discutat şi asupra afa­cerilor externe.

Alianţa maghiaro-germână. In ziarul ger­man „Salzburger Chronic" se publică în nr. 270 Un foarte interesant articol de fond sub tilul „Ein Reichsvölkerrat", scris de un Neamţ din Ungaria. In acest articol care se ocupă cu âilianta maghiaro-germână, ni se dă un admira­bil portret mefistofelic alui Tisza Pista, iniţia­torul acestei alianţe. Cu o deosebită cunoştinţă de cauză se disecă politica de maghiarizare a Ungurilor, arătându-se ravagiile ce le-a făcut această politică între Nemţii din Ungaria, cari

— Cum să mă duc, nenişorule? Dumneata nu vezi că nu e decât şase jumătate, şi la mine în program scrie: masa de seară, la opt făr' un sfert...

Puse ceasornicul la loc şi urmă': — Că nu ştii, că acuma am un program; ui­

te, să ţi-1 arăt... Ori mai bine să ţi-1 spun, că-1 ştiu pe din afară: La şapte scularea; la şapte ju­mătate...

— Bine, bine, — lasă că le ştiu eu astea.... Dar totuş, dacă e vorba de masă, şi n'ai altă treabă, ce-are aface?

— Nu, nu; nu se poate... Ti-am spus: m'am făcut om regulat de-acuma...

Seara iar ne-am întâlnit la cafenea. După o partidă de domino, îl văd pe amicul că începe să caşte, — ochii i-se fac mici, se închid, — fa­ce mari sforţări să rămână treaz...

— Du-te, bre, de te culcă. — îi zic, — nu vezi c'o să adormi aici?...

— Ce face? Nici mort până la unsprezece ş'un sfert... Uite aşa e scris în propram, şi uite şi ceasornicul: zece jumătate... Mai am o jumă­tate de ceas...

Capul îi căzu pe piept şi nu mult după acea­sta începu să sforăie uşor, în surdină... La un­sprezece fix l'am trezit şi l'am trimis acasă să se culce, — adică l'am trimis să se culce acasă.

Am auzit mai târziu şi delà alţii. Bietul Mo-totolescu ajunsese sclavul programului său şi al eeasernicuiui.

au pierdut în 10 ani din urmă la vr'o 400 de mii de suflete, şi ilustrând mai ales pericolul acestei maghiarizări în armată. La urmă se face pro­punerea pentru un „consiliu al popoarelor din imperiu", care ar avea să se ocupe cu rezol­varea problemei naţionalităţilor în monarhia noastră. Sperăm că acest remarcabil articol v» ajunge la cunoştinţa cercurilor conducători din Austro-Ungaria.

0 nouă eră politică. Viena, 8 Decemvrie.

Monarhia aus t ro -ungară se află într'o grea criză politică, p rovoca tă prin conflictul cu Serbia, aşa că pacea este ameninţată în fiecare clipa. Lucrul acesta nu-1 presimţesc numai acei ce au un deosebit simţ politic, a cărui agerime- se potenţează printr 'un exer­ciţiu continuu, ci chiar şi masele populare aii impresia că ne aflăm pe pragul unei nouă ere politice. P â n ă a c u m - n ' a u prea observat că part idele politice au ştiut să-şi tragă conse­cinţele din acest fapt. Ceeace s'a vorbit şi s'a scris în timpul din u rmă despre acest subiect sunt simple pa lavre . Declaraţi i serioase des­pre un nou p r o g r a m politic austro-ungar nu s 'au făcut până 'n prezent , decât în modspo, rădic.

Corespondentul D-voas t re a avut ocazie sa se întreţie relat iv la acest subiect cu un personaj politic, ca re face par te din putinii noştri factori politici, cari , în faţa evenimen­telor ce se precipită, nu şi-au pierdut capul, In cele u r m ă t o a r e Vă dau câteva propoziţii ; mai p regnan te din convorb i rea ce-am avuro ; cu respectivul persona j : ,,In timpul din urmă, : în fata chestiunei slavilor de sud, s'a discutat ideea unei apropieri în t re elementul maghiar şi ge rman . După pă re rea mea cei ce profe­sează o astfel de apropiere se află pe o cale" greşită, deoarece evoluţia situaţiei politice în'; Aus t ro-Ungar ia nu va fi ho tă râ tă în viiti numai prin al ianţa maghiaro-germână. Ace-'' sta-i un simplu a m ă n u n t ; să ne explicăm: in-chiegarea unei alianţe maghiaro-germane, ca re nesocoteşte, ignorează, ba chiar brus­chează celelalte naţionalităţi nemaghiare Ungaria , poate avea urmăr i fatale pentru mo-

Bolnav, obosit, îl vedeai gâfâind pe stradă, la şosea, în Cişmigiu. —- „Şezi frate, mai odih-neşte-te, nu vezi c'o să cazi de pe picioare?"...

- „Nu se poate, — e ora plimbării; - - uite pro­gramul, iată şi ceasornicul"...

Cu manile ţinându-se de pântece, îl văd oda­tă staţionând în piaţa Teatrului şi ridicând de zor când un picior, când altul... — „Ce, dragă, — îl întreb trecând — e ocupat? N'ai noroc!"

„Nu e ocupat, frate, — zice — dar n'a sosit încă ceasul... din program... Mai am un sfert..."

* Ce s'a întâmplat? într'o dimineaţă Mototolescu deschise ochii

somnoros şi repede cu mâna sub pernă, la cea­sornic: şase ceasuri.

Se întoarse pe partea cealaltă murmurând, pe jumătate readormit: — Mai am un ceas....

Avea el ceva, de nu era tocmai bine, — căci peste un ceas trezindu-se iar şi uitându-se la ceasornic, cum văzu tot şase, buimac, nu-şi a-du-se aminte că-1 mai consultase odată, şi iar se mai învârti pe-<o lăture... Alt ceas, altă con­sultare: şase! — Mototolescu zâmbi vag zicân-du-şi: Uite. domnule, de grijă ce am, am visat că m'am mai uitat odată la ceasornic... Şi tra-ge-i înainte. — A treia oară, — nu-i lucru curat. Ceasornicul arată tot: şase!

Nu era lucru curat, în adevăr : Mototolescu neglijase, în seara precedentă, să-şi întoarcă ceasornicul, — pe semne că asta uitase s'o pu­

nă în program; — şi astfel până se îmbrăcă, ' până plecă şi ajunse să controleze ora la cea­sornicul delà Palat, -- cancelaria de diminea­ţă era dusă dracului.

Ei, acuma ce te faci? N'avu să aştepte mult Mototolescu după deslegarea problemei : La trei dup'amiazi, când să se prezinte la sini-; bă, portarul îi aţine calea. j

— Ce e, domnule? Lasă-mă să trec. Cerberul ridică din cap, închise ochii pe ju­

mătate şi lăsă să se audă dintre vârful liniai,, dinţi şi cerul gurii, un sunet pentru care na »• inventat încă semne grafice, dar care s'ar pi- -tea scrie aproximativ aşa:

- 'Nt îL. : - - Ce e, domnule? strigă încă odată Moto-,

tolescu disperat. La care inzistenţă, portarul condescinseJi-i

dea i s p 1 i c a ţ i e: — Nu mai ieşti aici la noi... Te-a datării-

fară pen'c'ai lipsit, care va să zică fără cotori-zaţie delà sirvit...

Când l'am găsit iară la cafenea, — îl vădpei Mototolescu că-mi întinde ceva pe sub masă,. Dau să văd ce e: era ceasornicul.

— Na-ti-1 îndărăt, îmi zice, — acu nu itt­am ce să fac cu el... Nu-mi mai trebuie.,.

—- Uite, dacă vrei, — adaogă apoi,-şi programul; e bun mă, e minunat, — îtiffl. eu... Numai — şi oftă iar — să nu uitlsi-jik torci ceasornicul...

Ijferfi 10 Jtoüomvrie IH£. M O M A N U i . Pag. 3.

Mrhia noastră. Dacà Germanii s 'ar uni cu Un­turii, oferindu-le aces tora c a r t e b 1 a n -che pentru politica lor de maghiar izare faţă de Români, Croaţi , Slovaci , etc, . aceas ta ar însemna completa jertfire a naţionalităţi lor respective nesăţiosului moloh maghiar . Na-(kmalităţile nemaghiare ar fi în cazul aces ta pierdute pentru dinastie şi pentru politica aoastră imperialistă, iar sub presiunea con-inuă a maghiarizării chiar şi elementele cele mai loiale ar fi cuprinse de tendinţe centrifu­gale, separatiste. O politică î n t r ' adevă r pa-triotică şi conservat ivă n ' a r trebui să se mul­ţumească c'o simplă înţelegere parţ ia lă , ma-gniaro-germană, ci va căuta să realizeze o kpácare generală a tuturor naţionalităţilor É monarhia aus t ro -ungară . Pericolul Slavi­lor de sud — dacă putem înt rebuinţa o as t ­fel de expresie —- nu va putea fi în lă tura t prin regimul lui Cuvaj în Croa ţ ia şi prin di-solvarea consiliilor municipale din Sebenicco ji Spalato. Dacă populaţ ia c roa t ă simpati­zează azi cu Sârbii , aceas ta este o dovadă mai mult că în t ra tamentu l aplicat acestui po­por s'au comis g r a v e greşeli. . .

In ultimul t imp ni se spune nouă, Austr ia-cilor, că parlamentul ungar este un par lament model, mai ales decând în par lamentu l nostru s'a făcut din nou obst rucţ ie cu ocazia des -baterii proiectelor de legi referi toare la cor­vezile în timp de răsboi . Motivul este că parlamentul ungar a vo t a t aceste legi în mod automatic, pe nerăsuflate. Oligarhia maghia-rheteme aşa de ta re de reforma electorală, mât e gata să facă orice, chiar să dis t rugă mult lăudatul pa r l amenta r i sm ungar , numai casă poată prelungi, cât de cât, heghemonia maghiară. Va veni o v r e m e când ne v o m mira & pretenţiile ce le vor face Maghiarii , drept răsplată pentru vo t a r ea cu forţa brachia lă a legilor militare şi pentru vo ta rea legilor ex­cepţionale din sesiunea actuală a par l amen-tatui. Unii bărbaţ i politici cari cunosc foarte i e mentalitatea magh ia ră sunt de pă re re că cercurile maghiare speră să se folosească de aceste legi excepţionale, cari t rebuie apli­cate numai în caz de mobil izare, în timpul ale­gerilor parlamentare. Şi pân ' acum în Ungar ia a domnit pe timpul alegerilor o a d e v ă r a t ă stare de asediu, in t rebuinţându-se spre acest scop trupele armatei comune. Pr in măsuri le aceste agenţii electorali ai naţionali tăţ i lor ne-Jaghiare au fost împiedecaţi să se mişte, în-,cât aceste au ieşit complet zdrobi te din ale­geri. Acum însă cu ajutorul legilor excepţio­nale Ungurii vor p roc lama dreptul s ta ta r în acele cercuri electorale, în cari sunt mai slab reprezentaţi, in felul acesta noua eră poli­tică spre care mergem, ne preves teş te un viitor plin de griji şi de t e roa re .

Austriacus.

— „Românul" se găseşte k vânzare la chioşcul de ziare Ma gara căilor ferate a statului (fitaatsbahnhof) din Viena.

Scrisoare din Iaşi. Ultimele mărturii de veneraţie pentru Caragiale

— Un meeting de protestare împotriva sufe­rinţelor îndurate de Aromâni.

l a ş i , 8 Decemvrie n.

Ca toţii îl uitasem aproape în cavoul său din Berlin, când, într'o buna dimineaţă sosi, nechemat de nimeni, în gara Bucureşti, pentru a ne aminti ultimele datorii, pe cari le avem faţă de ţărâna sa, care i-a purtat mai bine de 60 de ani spiritul superior, ce a uimit şi va ui­mi încă multe generaţii.

Surprinderea pe care a provocat 'o în Iunie moartea sa a smuls prietenilor, cunoscuţi sau necunoscuţi, nesfârşite accente de regret. După cele câteva luni de penibilă uitare, funeraliile cari au avut loc în Bucureşti, l'au pus iarăş în discuţie. Dacă în Iunie accentele de regret a-veau un aer de amară tristeţă, acum, în Noem­vrie, înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale marelui Caragiale s'au făcut în mijlocul unei mari dispoziţii. Zâmbind, am cetit cu toţii ştirea că trupul său a rătăcit câtăva vreme pe liniile nemţeşti şi austriace; zâmbind, cu prilejul în­mormântării, s'au mai povestit snoave din via­ţa mucalitului autor al „Momentelor"; zâmbind s'au ascultat glumele ce se brodau pe tema „originalităţii" morţii sale...

Un glas revoltat a exclamat: impietate! - -dar a fost înăbuşit de hohotele de râs ale celor căzuţi victime acestei dispoziţiuni generale.

Oameni de seamă au rostit în catedrala Si. Gheorghe discursuri măiestrite. Pronunţate în Iunie ar fi stârnit torente de lacrimi, acum însă cel mult dacă „Delavrancea a fost bine" re­stul au fost supuşi unei amănunţite critice.

N'a avut noroc Caragiale şi pace. Dac'ar fi murit acum, şi nu în Iunie — c â n d cei cari ar ti trebuit să-1 slăvească plecaseră în viligiatură - de sigur că ar fi fost cu mult mai regretat.

Ce repede se aşterne uitarea peste oameni şi lucruri!

Dac'ar fi existat numai Caragiale-oinul, mult n'ar mai trece până nu s'ar mai auzi nici o vor­bă despre dânsul. In pulbere:! pe care o aşterne uitarea peste om va licări însă întotdeauna dia­mantul operei sale cristalice.

Tot are Caragiale un dram de noroc... *

Un frumos gest a făcut proprietarul istoricei săli din Iaşi „Pastia", denumiudu-o pe viitor „Ion Luca Caragiale".

Trecând cu vederea lai urca practica a aces­tui gest, îi nienţionăm numai partea trandafirie.

Miercuri a avut loc la teatrul naţional de aci un uriaş meeting împotriva atrocităţilor gre­ceşti, ale căror nevinovate victime simt fraţii noştri din tragica Macedonie.

„Liga Culturală", Universitatea şi „Centrul studenţesc" au colaborat pentru ca reuşita aces­tui meeting sä fie deplină.

Prezidat de ciliar rectorul universităţii, meetingul s'a desfăşurat în mijlocul unui însu-fleţitor entuziasm. Si aci e o parte necontestat bună, care trebuieşte relevată: meetingurile provocate de chestiunea română macedonea­

nă au şi binefăcătorul rol de a mai alunga apa­tia şi trezi energia noastră naţională. Pentru a-ceastă sănătoasă influenţă face să fie trecut cu vederea convenţionalismul cam evident al ace­stor ineetinguri.

Au vorbit pe rând dnii: Virgil Arion, prof. universitar şi preşedinte al Ligei Culturale, prof. 1. Oaváuescul, prof. dr. L. Cosmovici, prof. I. Petroviciu, prof. dr. Hurnuizescu, Eugen Melik, student Teodor A. Nauni şi prof. A. C. Cuza. Au plăcut în deosebi accentele răsboinice ale d-lor dr. Cosmovici şi I. Petrovici, şi încheierea solid documentată a dlui prof. A. C. Cuza. In deosebi, singur dsa a atras atenţiunea cercurilor conducătoare că. pentru prietenia Austriei nu trebuiesc nici un moment sacrificate interesele de viaţă ale Românilor din Ungaria. Ridicându-se apoi împotriva încălcarea teritoriului bulgar, arată însă absoluta trebuinţă ca graniţa dobro­geană să fie numai modificată, încât să fie ex­clus odată pentru totdeauna pericolul unor pre-tenţiuni ale bulgarilor.

In acest sens şi cu o energică solicitare ca guvernul nostru să iee măsuri botărîte împo­triva antarţilor greci, a fost redactată şi moţiu­nea.

După meeting a urmat obişnuita manifesta­ţie paşnică pe străzi. Şt. P.

Cronică firăileanâ. Situaţia comerţului Brăilean. Aviaţii/ne. —

Ştiri artistice.

Brăila, 23 Noemvrie v. 1912. Cu cât timpul înaintează şi răsboiul continuă

în Balcani mişcarea comercială dă îndărăt, su­ferind pe zi ce trece noi scăderi atât la bursa de cereale, cât şi la celelalte mărfuri.

In aceeaş categorie intră şi şlepurile, cari a-stâzi se găsesc ca şi mai înainte (fără a ne mai gândi bine. ba din contra din oe în ce mai rău). Cauzeie sunt toarte explicabile: Bulgaria din moment ce a oprit exportul, face ca şlepurile ce erau in apele bulgăreşti să se întoarcă deşarte aci. Mari p; oprleturi plătesc echipagiul şi alte speze, preferând mai bine să nu le închirieze decât să le dea pe preţuri de nimic, aşteptând ca toată lumea înbunătăţirea zilelor de astăzi. Mici proprietari se văd constrânşi a închiria şlepurile lor pe preţuri derizorii, timpul fiind înaintat pentru a-şi putea scoate cel puţin chel­tuielile. Datorita acestor considerende astăzi na viul a scăzut cu mult faţă de ce era săptămâna trecută, căci dacă luăm ca bază corabia, unde atunci se pîătia 2.50 tona, acum se plăteşte numai lei 2 cu mare greutate. Numărul şlepuri­lor creşte pe zi ce trece, trăgând la iernat, sau ancorate ici colo câte unele.

in port se găseşte 10 vapoare, dintre cari numai câteva încarcă, altele aşteaptă vre-o o-cnzie favorabilă, altele pleacă deşearte, pe câ-u'i. rei.:e altădată numai încăpeau să tragă la dană pentru a încărca. în general navlurile nu mai au nici o bază. aghenţi de vapoare caută să navlosească vapoarele după cum se pot împă­ca, scopul fiind a încărca cât mai curând, ca a-poi să se reîntoarcă şi să mai facă un nou voiaj până nu le va apuca îngheţul. — Se contrac­tează cu următoarele preţuri: voiaj Anvers Rot terdam nominale 10/6 pentru Anglia (Qlasoov) 10. schilings pr. Mediterana 16—16, 50 franci cari în raport cu cele de acum câteva zile sunt scăzute.

Din cauză -că pe de-o parte exportul e forte restrâns, ştirile din America aducând zilnice

Institutul: str. Magyar nr. 26. Institutul de primire: str. Weitzer JánOS^ (vis-à-vis

de poşta centrală).

Roagă binevoitorul sprijin/proprietarul :

P I . « - » ] Knapp Sándor.

Nou institut de văpsitorie, curăţire şi spălătorie cu aburi.

Aduc la eunoştinţa on. publie, că am deschis

n institut modern de văpsîtorîe, curăţire şi spălătorie cu aburi tei ÄRÄD, eolt.nl s t x » & 2 5 i i Weitssex» J á n o s .

r . - M O M Ä N U L " Marti 10 Decemvrie 11

scăderi, iar pe de altă parte pieţele străine sunt pline de mărfuri, fac ofertele din România şi Ru sia să fie nule; de aci lichidarea contractelor pentru grâu pentru lipsă de cumpărători, şi în-magazinarea cerealelor în aşteptarea zilei de mâne, care din nenorocire va fi tot atât de a-mară ca aceasta de astăzi.

Micii comercianţi, cari dădeau cea mai fru-maosă viată comerciului, astăzi din cauza lip­sei materiale se văd nevoiţi a reduce afacerile, încărcând numai un şlep, două, când altădată ar ii putut încărca 6—7. Altădată se bucurau de credite pe piaţă, putând dubla şi tripla afacerile (de cum sunt astăzi) cu concursul larg al insti-tutiunilor de credite, cari actualmente nu mai avansează cu uşurinţa de altădată, ci pretind în schimb gajuri solide, şi... afacerile rămân para­lizate ca să nu zicem nule.

Situaţia financiară fiind foarte critică, pu­tem afirma, că dacă va mai dăinui astfel încă multă vreme vom avea de înregistrat cele mai mari dezastre, cari vor zgudui din temelii între­gul nostru comerţ.

* Săptămâna trecută au venit în sbor delà

Bucureşti 3 aviatori delà „Liga aeriană româ­nă" anume lt. Capsa (Blériot) Fotescu şi Poly Vacas (Farmann). Primul care a sosit a fost Lt. Capsa. Lumea când l'a zărit deasupra oraşului (aceasta fiind o surpriză) au bănuit că e un ae­roplan rusesc... în consecinţă s'a telefonat la Galaţi (direcţia căt re care apucase) de a lua toate măsurile pentru a-1 opri... Marc le a fose însă mirarea când au văzut cu cine au a face... Indrăsneţul aviator a aterizat in curtea icgimen tului de călăraşi din localitate, în entuziasmul ofiţerilor.

A doua zi o lume imensă a azistat la inte­resantele sboruri ale acestor aviatori la Hipo­drom. Multă lume curagioasă şi-a încercat no­rocul, «burând în văzduh... Şi... zile dearândul încă, au mai sburat deasupra oraşului nostru, minunând o lume întreagă. Lt. Capsa pe un mo­noplan Blériot s'a urcat până la 1000 de metri, stârnind sensaţie, cu virajurile sale excelent de îndrăsneţe. A fost viu aplaudat şi felicitat, dar nici Poly Vacas pe un biplan Farmann nu s'a lăsat mai pe jos. Qălăţenii au avut şi ei ocazia să-1 vadă sburând deasupra capului. Capsa s'a reîntors în sbor la Bucureşti, Vacas a mai ră­mas. Nu că din aceasta vreau să deduc ceva, dar în ceeace priveşte monoplanul (Blériot) s'a dovedit a fi superior şi mai de folos arma­tei în caz de răsboiu. Ne putem mândri de pro­gresele realizate de harnicii noştri aviatori, cari ne-au promis a reveni în special la vară, cât mai des.

Ii aşteptăm cu drag şi nerăbdare. Brăilenii au dat pe lângă concursul moral

şi acel material din cheta întreprinsă, rezultând lei 1500.— pentru „Liga Aeriană".

Celebrul Nik Winter (rivalul lui Scherlock Holmes) a dat trei reprezentaţii în oraşul no­stru la Teatrul Regal, în fata unei săli arhipli­ne. Prea cunoscut delà reprezentaţiile de cine­matograf, cu cari ocazii a procurat seri plă­cute de distracţii brăilenilor, a stârnit curiozita­tea publicului nostru de a-1 vedea în „carne şi oase" şi l'au văzut, l'au aplaudat, fiindcă me­rita. E unul din putini artişti talentaţi, cari ştiu să întrupeze cu o artă adâncă tipul „detectivu­lui". Numele lui (al artistului) şi... îi păstrează o frumoasă amintire.

* Cinematograful „Marconi" a reprezentat fil­

mul „Misterele inimelor" a reputatei case Nor­dick Copenhaga şi care a atras foarte lume mul tă. De altfel cinema Marconi nu numai că re­prezintă cele mai frumoase filme, dar eleganta salei teatrului „Pasalaqua" e încă un pas îna­inte fată de celelalte cinematografe, — datori­tă celor considerende e vizitat întotdeauna de un public număros.

Ion Borvizeanu.

N. Iorga.

Politica externă a statelor agricole, — Idei dintr'o conferinţă. —

Statele în general îşi conduc politica lor externă nu după cele ce cred socialiştii internaţionali: sto-mahul, condiţiile economice am zice mai bine, ci după cele ce le dictează lor inima. Ideie luptătoare şi ideie biruitoare, - în ele am putea cuprinde a-ceastă politică.

Politica externă a deosebitelor ţări e stă­pânită dc anumite idei. Bulgarii şi ceilalţi aliaţi ai lor au jertfit o întreagă generaţie de tineri şi bă-trîni, de învăţaţi şi de mai puţin cunoscători de carte pentru ca în drumul spre un ideal să facă un pas mai departe, un pas mare. Nu pe chestie economică a pornit acest răsboi. Ar fi greşit ca­lea care ar crede astfel. Şi noi în drum spre o cauză laşă ne vom duce să vărsăm sânge cald pe braz­dele unor ţări ce nu sunt ale noastre.

Dar nevoile de ordin economic condiţionează adesea o idee, o politică externă a unui stat. Căci o idee trecând printr'un popor capătă o anumită înfăţişare, o notă particulară, după felul poporului prin care a trecut, popor care e astfel cum îl face ocupaţiile lui.

Din această pricina şi politica externa a deose­bitelor state ni se prezintă în forme particulare.

Sunt state la cari ea nu atârnă întru nimic de ocupaţiile lor obişnuite. Astfel avem aşa numita po­litică imperialistă. De când a fost un imperiu roman în Apus şi Răsărit a rămas în sufletul Europenilor stafia acestui imperiu, stafie care a urmărit şi ur­măreşte din urmă pe mulţi. Pentru gândul acesta al imperiului s'au jertfit, s'au chinuit veacuri întregi popoare, numai şi numai ca să se ajungă din nou la statornicirea acestui imperiu.

Rusia urmăreşte şi în Europa şi în Asia două tendinţe imperialiste: China şi Constantinopolul. Dar această tendinţă o vedem şi la popoare mai mici, cum ar fi ungurii cari au manifestat-o cu vea­curi în urmă.

Austria chiar nu urmăreşte în politica ei - du­păcum vrea să pară — o bună gospodărie. Şi atunci nu e o nebunie să mergem pe drumul început de vecinii noştri?

Al doilea fel de politica externă ar fi acela în le­gătură cu condiţiile economice a ţărilor.

Având un surplus de producţie, care nu se poate desface în ţara respectivă, se caută câştiga­rea de noui debuşeuri de desfacere; sunt tari cari nu mai pot trăi în graniţele lor, cari simt nevoia li­nei revărsări aiurea, şi în aceste împrejurări ele trebuie să aibă pretenţii de noui cuceriri.

De tot în urmă, două surori de-ale noastre au încercat acest lucru, cea dintâi Franţa în Maroc, în urmă Italia în Tripolis. Au fost deci două tenta­tive de expansiune economică, tentative ce nu se puteau admite din punctul de vedere al dreptăţii istorice, din punctul de vedere al drepturilor la viată a acelui popor căruia îi datorăm atâta: A-rabii.

Noi nu suntem o ţară cu surplusuri de produc­ţie. Ba din contră se exportează de multe ori şi din ceeace ne-ar trebui nouă. Nefiind în această stare, am putea fi îndreptăţiţi să facem o asemenea poli­tică de expansiune hrăpareţă, încălcătoare de drep­turi?

Statele cari trăiesc din agricultura au altă po­litică, căci agricultorul se deosebeşte de negustor. Popoarele cari au făcut păstorie fac şi acum şi vor mai face. Şi că noi am făcut aproape exclusiv agri­cultură o probează existenţa acestui fel de ocupa­ţie în aceste locuri încă din vremea Tracilor, şi mai târziu a Romanilor. Că este aşa ne mai probează şi faptul că toate cuvintele de numire a cerealelor e pur roman. Dar se va zice: cu numirile uneltelor cum stăm? In adevăr aci avem nume schimbate, dar asta nu însemnează că ele n'au existat şi mai nainte, dar cu alte nume.

Din agricultură se desface o fire anumită pen­tru neamul nostru. Un popor agricol îşi are fixate graniţele lui, după cum şi agricultorul îşi are fixate hotarele pământului lui, aceleaşi întotdeauna, chiar atunci când e vorba de idealul lui. Poporul acesta respectă hotarele altuia.

Răzăşul din Moldova caută să-şi urmărească drepturile lui până la cea mai mică părticică. Tot astfel şi poporul agricol îşi apără pământul până la cea din urmă fărîmă a lui. Politica lui externă nu-1 va duce aiurea, ca să calce drepturile altui popor.

Sufletul negustorului e nestatornic ţi lacom. A-gricultorul e mărginit şi statornic în toate. Politica lui externă e sigură şi statornică.

Negustorul face calcule cari nu înşeală. Agricul­torul are de aşteptat ceva mai mult decât munca

şi înţelepciunea lui, el are oportunismul cel citi minte şi bun, în chibzuiala lucrurilor lui. Politiei noastră externă se mărginea odată în întrebuinţa­rea cuminte a acestui oportunism. Şi astfel » trăit noi cei mici, împotriva tuturor celor tari.

Dacă o tară are — după cum avem noi-i subţire pătură de intelectuali importanţi, atunci! face o altă politică, aceea de aventurieri. Lai nu găseşti cultul veşnic al aceluiaş ideal. Ideali rile la ca se schimbă după nevoie.

Ce trebuie dar de făcut? Să se ridice elemei) naţional singur de valoare la rostul acela dem o politică înţeleaptă ne-ar putea conduce il| cătră idealul nostru al tuturor.

I. TJrsu.

Politica bisericii în trecut — Idei dintr'o conferinţă. —

Tocmai când se plămădea naşterea popod român, tocmai atunci se impunea ca mai puteri credinţa cea nouă a creştinismului, născută îl în cele mai grele condiţii. Credinţa creştină aï tărit acest popor încă în faşă, dându-i o puterel rală în înfruntarea primejdiilor.

Fără organizaţie socială solidă, lăsat ini soartei, a trebuit să se apere contra neamuri cutropitoare. Religia a făcut ca acest popor săi pânească întregul teritor destinat lui Traian.Dl mai grea luptă a dat-o contra semilunei, cărat se supuseseră multe neamuri din jurul nostru! garia chiar a fost 150 de ani paşalâc turcesc.Lai nu s'a ridicat măcar o geamie, şi n'a fostul aşezare turcească mai serioasă.

Aceasta din pricina luptei care s'a dus iu acestui neam. Preoţii au fost pururea în M lui; ei sfătuiau pe domnitori.

Mai târziu biserica a pus bazele culta noastre.

Limba slavonă era limba de stat. S'au fii atunci prin mănăstiri traduceri, s'au tipărit cil şi s'a alcătuit astfel limba noastră literară, •

Biserica a fost aceea care a făcut unitatea» stră spirituală, cărţile noastre bisericeşti treci în Ardeal şi cele de acolo la noi.

In Ardeal au trecut mulţi la catolicism, inia propagandei întreprinse de catolici. Fruntaşul părăsit rîndurile Românilor, cari au slăbit intri încât în veacul XVI erau socotiţi ca toleraţi. Û rămaşi credincioşi au făcut jertfe mari, păstrîncb religia strămoşească, ceea ce însemna pentru i sabie. Dar n'au părăsit-o, contra tuturor ameii ţărilor şi persecutărilor.

Domnii români au zidit dincolo de munţi tis rici şi mănăstiri; Mihai-Viteazu a pus odată eut zele unităţii noastre politice pentru moment j] acelea ale bisericei ardelene, biserică ce depind de cea din Ţară, — care legătură durează până secolul XVIII.

Românii din Ardeal fiind persecutaţi decaki au primit unirea cu biserica din Roma, cu Én condiţie de a recunoaşte puterea Papei, ceea modifica atunci pentru ei nimic în credinţa 1 Contra acestei fracţiuni şi-au îndreptat priviri duşmanii neamului nostru de tot în urmă.

Prin legătura cu Roma s'a dat însă posibili unei temeinice învăţături şi posibilitatea cri sterii originei poporului nostru, din cercetareaffl nicilor uitate de veacuri.

Din această cunoştere s'au format şi în Afli îi în Tară curente cari să ridice conştiinţa noasu naţională. N'a fost asemenea mişcare în care ál fi luat parte şi preoţimea. La 1848 arhiereii anfN în fruntea mişcării.

S'au pus astfel bazele României, care are l prema datorie de a strînge la un loc surorile a astăzi sunt în case străine.

In urmă s'a produs o stare de anarhie, deci şi puterea organelor bisericeşti a scăzut. Deifl şi lipsa de ideal, care e mai vădită în împrejurinfl actuale, lipsă care nu s'ar putea admite decitfl tunci când am fi ajuns la limanul misiunei noaăM ca neam. H

Biserica mai mult decât şcoala are menirea mării acestui ideal al contopire! tuturor Româufl de realizarea căruia însăşi viata noastră ca s f l atârnă liber. Tltu Şiftafl

Marţi 10 Decemvrie 1912. .1? O M A N U L '

Centenarul naşterii lui Gr. Alexandrescu.

0 conferinţă a dlui V. Stoica, preşedintele socie- j taţii „Petru Maior".

Budapesta. ...Trăim în anii comemorări lor . S'a sărbători t

acum vre-o câţiva ani amintirea lui Eminescu, s'a irbätorit Creangă, s'a sărbători t jubileul dhii Titu Maiorescu, s'a sărbători t amil acesta Caragiale, şi totdeauna a fost avânt, to tdeauna a fost entuziasm ţi clipe de înduioşare, totdeauna s'au întors sufle­tele spre o anumită pagină luminoasa din trecutul nostru cultural. Toate acestea s'au petrecut însă în regat. In Bucureşti s'au aranjat .şezători l i terare, s'a cetit din scrierile acestor meşteri ai graiului ro­mânesc. Nu cred să fi fost nici un ziar în regain! românesc, fie cât dc prizărit , care să nu-şi fi adus aminte de aceşti adevăraţ i „dătător i de legi şi da­tini" ai mişcărilor noastre. Căci nu trebuie să ui-

;tăm, era vorba dc scriitori, era vorba de clementul <meiormcază conştiinţa unui neam, era vorba de forţele, cari pătrund în sufletul masselör, şi scot de acolo adevărul ca un mărgăr i ta r din fundul oceanu­lui, şi-1 ridică în plină lumină, ca toţi să-1 vază, şi a-şi dea seamă, încotro trebuie îndrumat viitorul. Fraţii noştri din regat au ştiut cinsti după cuviinţă pe aceşti mari mânuitori ai condeiului. Ne întrebăm insă pe nevrute, ce-am făcut noi ardelenii faţă de manifestaţiile de dragoste pentru scriitorii noştri ale fraţilor din regat? Aproape nimica.

Pesemne, pentru noi a fost dc mai marc însem-lüiate accidentul cutărui poliţist din H O I I J K I ! . . ' s.ut păruiala ce i-au administrat sufragetele engleze ministrului Asquii, decât faptul, că în 1909 se îm­plinise 20 de ani delà moartea lui Eminescu, Crean-lâ şi a Veronichii Miele, pe noi ne Iasă totdeauna m 24 Ianuarie, ziua când Românii din două ţări surori au uitat pizma şi zavistiile dintre dânşii, şi ii-au întins mâna, ca din două principate siăbă-Kűge să clădească o singură ţară, singură şi cti'i-Stie de viitorul său. Doar acel 3 Mai e mai luat în seamă, şi acesta poate şi mai mult din obicimiinţă, decât din o pornire caldă firească, izvorîtă d n a-lâncul sufletului şi a eului nostru.

Lucru vădit, că pe calea aceasta cu grea vom putea ajunge acolo unde ţintim; la o unitate de cu-Jtet şi conştiinţă românească, la o conştiinţă, ale cărei temelii sunt înţelegerea şi păt runderea trecu­tului şi culturei noastre , pă t runderea siinaţhâ şi a nevoilor noastre de azi. Căci unitatea culturală isulletească nu este .şi nu poate fi o himeră. Ori

.cât am căuta, n'am găsi nicăiri acea unitate de mentalitate, acea unitate de grai, care-i caracte­ristică neamului nostru risipit prin atâtea ţâri ş'. sub atâtea stăpâniri. In vreme ce Sasul din Bi­striţa şi cel din Sibiiu e silit să vorbească limba literară ,sau chiar româneşte, în vreme ce Sicilienii

'vorbesc altă limbă decât pe cea unitară din Roma sau Milano, iar Sardinia cu totul alta decât amân­două, Românul din Bihor se înţelege tot aşa de bine cu cel din Serbia, şi cu cel din Bender şi de P2 stepele Basarabiei ca si cu cel din Cernăuţi ori Bucureşti sau de pe Tara Oltului. Iar l i teratura românească e icoana clară a acestei situaţii şi a acestei unităţi chiar .şi pentru cel mai primitiv ob­servator. Şi aici - - după părerea mea — ne stă scoală noastră, şi îndrumarea celor viitoare. Ală­turi de muntenii Alexandrescu, Eliade Rădulescu şi Cârlova stau moldovenii Alecsandri, Eminescu şi Creangă, stau basarabenii Stamati şi Haşdeu, stau ardelenii Coşbuc şi Slavici şi Goga şi Iosif, şi stă speciiic bănăţeanul Victor Vlad Delamarina, îm-.premii cu acela, care ne-a dat cele mai frumoase pagini din viata meseriaşilor noştri şi al cărui nu­me era: Ioan Popovici-Bănăteanul.

Aceeaş icoană o avem în alte ramuri ale vieţii caiturale. Iar noi căutând să ne pătrundem de în­semnătatea şi de frământările celor mari nu facem altceva, decât ne întărim pe noi înşine, căci duh din duhul ior, lumina din lumina lor e fiecare gând

'careva fi rodul acestei nizuinţe... In regat - după cum am amintit - - acest „ex-

. celsior" lăuntric, înspre cunoaşterea noastră, a fost ascultat; scriitorii au fost cinstiţi după toată cu­viinţa. De data asta însă fraţii noştri dc dincolo sunt răpiţi de frământările balcanice. Iar noi, ceşti

; câţiva hăeţi delà societatea „Petru Maior", cari credem în puterea .şi biruinţa muncii ce avem deo­sebita mulţumire de a fi cei dintâi cari ne aducem aminte, că în anul acesta se împlinesc 100 de ani

' delà naşterea aceluia, care a adus pădurile, şi fia-I rele lor şi a adus lighioanele satelor, .şi biciu de <

vàpai» a luat în mână, ea să usture şi să arză ec-i putred în corpul neamului, şi tulnic de aur a dus ia gura-i de proroc, ca să îndemne, şi să ves tească biruinţa unor vremuri mai bune pentru neamul său .şi care se iscălea aşa de democrat ic : Grigorie A-lexandrescu.

Doresc, ca de data aceasta să scot din noapte pc vre-o câteva clipe pe acest ciclop al gândirii şi a! sufletului românesc, ca împreună să ne adu­cem aminte de dânsul, şi Lui, care s'a jertfit o viaţă întreagă să-i jertfim şi noi câteva clipe din răgazul nostru...

Viaţa .şi opera Iui Gr. Alexandrescu este cunos­cută din temeinicele studii ale dlor G. Bogdan-Dnică, Em. Gârleann şi E. Lovinescu. In cele urmă­toare mă voiu nizui ca să scot fa iveală masivitatea si vulcanismul caracterului Iui, însuşirile acestea ale puternicei generaţii delà 1840, care n'a cunos­cut piecleci când era vorbă de binele neamului.

Născut în Târgovişte , era din acelaş oraş ca E-liade Rădulescu şi V. Cârlova, era din oraşul, unde grâiau nu numai exemplele acestor doi corifei ai literelor române, ci grăiau cărări le şi pietrile şi ruinele, pe unde odinioară îşi plimba ochii săi de vultur Mihai Vodă-Viteazul. Şi cred că nu greşesc dacă afirm, cu hotăr î rc , că întâiele îndemnuri poe­tice delà aceste exemple, şi delà aceste ruine i-au venit.

Căci trecutul de mărire totdeauna ne păt runde şi în faţa curţilor domneşti dăr îmate nimeni nu poate sta rece, dacă are într'însul inimă simţi­toare. Iar Gr. Alexandrescu avea inima aceasta.

Ci Târgoviştca e oraş mititel. Centrul vieţei intelectuale se s t rămutase de mult în Bucureşti , a-co!o era teatru - - ce e drept primitiv — acolo erau scriitorii, acolo era revista „Curierul" a lui Eliade

şi mai mult decât atât, acolo era şcoala cea mai înaltă românească de pe atunci a avrigeanului Gheorghe Lazar . iar mai târziu pribeagul dar vred­nicul francez: Vaillant, ai cărui elevi au fost mai tot bărbaţii noştri de valoare de pe atunci. Toate ace­stea se aflau la Bucureşti , şi încă multe altele pe faţă şi ascunse...

Viaţa lui Alexandrescu din Bucureşti e un ade ­vărat mosaic. El intră în casa principelui Ghica, unde face cunoştinţă cu Iancu Văcărescu, care în­tr 'o zi îi zice îu faţă: „Băiete, tu ai să te faci un poet mare" , şi care mai târziu în 1837 îi adresează următoarele versuri sfătuitoare:

„Ce eşti încă din pruncie pe deplin am prevăzut, Ca Orfeului şi ţie ceriu! darui ţi-a 'ncrezut Suflet dând la dobitoace, omenirei dai poveţi Nu lăsa dar niciodată lenea a te rugini Şi acel ce eşti cunoaşte, ca să te faci ce poţi fi".

in eurîud însă din mai multe motive — Alexan­drescu se încurca la cear tă cu Eliade, care recu­noscuse la început talentul tânărului Alexandrescu şi îl primise în casa lui. Cear ta aceasta urmă apoi cu cea mai mare înverşunare până la moar tea lui Rădulescu.

Alexandrescu luă parte în toate mişcările din epoca în care trăia, chiar şi la complotul urzit îm­potriva domnitorului filorus Alex. Ghica. In 1837 e ofiţer, iar în 1840 este făcut prizonier la Gorgani. Scăpat din închisoare i se propune să fie ministru, ceea ce insă el nu primi.

in anul 1860 este atins de groaznica boală, care peste 25 de ani (1885) îi cauzase moartea. Ui­tat de toţi, abia câţiva prieteni îl pet recură la groapă. Contimporanii l'au uitat, iar noi azi îl des-gropăm, şi ne mirăm tot mai mult, cum s 'a putut închide cu zăvoarele uitării a tâ ta gândire , a tâ ta e-nergie, şi a tâ ta dragoste de neam. Căci aruncând o privire asupra operei lui, aceste trei îi sunt însu­şirile de căpetenie, acestea trei sunt cari l'au făcut să izbutească în poezia energică meditativă, şi să dea greş în poezia erotică.

S'a spus, că sentimentele lui Alexandrescu sunt împrumutate din Lamartine, şi contimporanii săi. Am cetit anume pe Lamart ine şi pe contimporanii francezi, şi am ajuns la concluzia, că nu numai că nu a împrumutat , dar stă depar te de pretinsele sale modele. Fă ră îndoială, ici colo se ara tă urmă dc însufleţire lamartiniană, dar urmele acestea Ie aflăm la toţi contimporanii marelui romantic — atât la nemţi, cât şi la italieni şi englezi. Energia de muiteori sălbatecă şi totdeauna viguroasă a lui Alexandrescu, n'a putut-o avea meditativul şi sen­timentalul Lamart ine. Şi apoi să avem în vedere încă un lucru. Idei se pot împrumuta, sentimente însă niciodată. Sentimentele împrumutate sunt

to tdeanua reci, fără putere d» »«»Vinter» şi fără nici un avânt. La Alexandrescu însă tocmai p ro-funditatea şi tăria sentimentului ne uimeşte. Ideile lui sunt ideile vremii, pe cari el ca un seismograf nespus de fin le-a putut înregistra cu mai multă plasticitate, sentimentele sunt ale lui proprii, des-voltate în umbra istoriei noastre , la zidurile Târgo-viştei, la Cozia, Ia Tismana, acolo unde lumea ne­însufleţită povestea despre însufleţirea s t răveche. Când îşi ia rămas bun delà Târgovişte , trecutul îi răsare mai întâi în minte:

„Culcat p 'aste ruine, sub care adânci tă E gloria s t răbună şi umbra de eroi, In linişte, tăcere, văz lumea adormită Ce uită 'n timpul nopţii, năcazuri şi nevoi.

Dar cine se aude, şi ce este ăst sunet? Ce oameni, sau ce armii şi ce repede pas?

Pământul îl clăteşte răsboinicescul tunet.... (Adio la Târgovişte.)

Slava s t rămoşească, zgomotul taberelor, ura împotriva tiranilor sunt întâiele imagini, şi ori eât cearcă mai depar te Alexandrescu să ne arate în­duioşarea lui, nu mai izbuteşte: în el e mai puter­nică conştiinţa naţională, decât înduioşarea Iui de o clipă. Ura împotriva acestor tirani, cari în cazul de faţă nu pot fi decât funcţionarii ruşi, şi ura îm­potriva săcăturilor naţionale i-au inspirat nu numai cele mai frumoase ode şi satire, ci şi cele mai fru­moase fabule.

întâiul său biograf Ion Ghica ne spune, că pen­tru fabula „Lebeda şi puiii corbului" a fost închis în temniţa delà Gosgani. Dl Lovinescu crede ca aceasta n'a putut fi pricina închiderii Iui Alexan­drescu. După dânsul cauza ar fi „Anul 1840" care apăruse în revista „Dacia l i terară" din Iunie 1840. Nu-mi vine să cred, că una sau alta din aceste poezii ar fi fost cauza întemniţării lui Alexandrescu căci „Lebeda şi puiii corbului" e prea inofensivă iar „Anul 1840" nu face altceva, decât cristalizează ideile, cari atunci oarecum pluteau prin atmosfera în înt reagă Europa, în Rusia întocmai ca şi în Mun­tenia. Eu cred, că Alexandrescu a fost închis pentru întreaga sa activitate ant irusească de până la 1840. Căci spiritul acestor două poezii, s tăpâneşte şi în celelalte poezii ale sale. Deci „Anul 1840" n'a pu­tut fi decât ultimul picur, care a făcut apoi, ca apa să dee afară din pahar şi consulul Riikmann să-1 trimită la răcoare .

In călătoria sa prin munţii munteni ajunge la Cozia unde ţâşneşte din sufletul lui cele mai mae-stoase versuri ce s'au scris în româneş te :

„Ale turnurilor umbre, peste unde stau culcate Căt ră ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc Şi-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechiu al monastirei în cadenţă îl izbesc"...

Este miezul nopţii. El vede cum un mormânt se deschide şi se ridică din el o fantomă albă care face semn cu mâna, la ceea ce se începe o mişcare în întreaga vale, se adun oştiri, al căror glas trece până în Transilvania, care îl aude, iar ungurii se înarmează de răsboi.

„Oltule care-ai fost martor vitejiilor trecute, Şi puternici legioane p 'a ta margine-ai privit. Virtuţi mari, fapte cumplite, îţi sunt ţie cunoscute Cine poate ca să fie omul care te-a 'ngrozit?

Este el cum îl a ra tă sabia lui şi armura, Cavaler de ai credinţei sau al Tibrului stăpân, Traian gloria Romei, ce se luptă cu natura Uriaş e al Daciei, ori e Mircea cel Băt r în?

Mircea! îmi răspunde dealul; Mircea! Oltul repetează ;

Acest sunet, acest nume valurile îl primesc Unul altuia îi spune, Dunărea se înştiinţează, Ş'ale ei spumate unde căt ră mare îl pornesc"... . („Umbru lui Mircea la Cozia").

Iată întreaga figură a lui Mircea cel Bătrîn, a aceluia, care a înfrînt în praf puterea lui Baiazid Fulgerul....

La Tismana i se năzare întreaga frământare a vremii lui Alex. Basarab cu Carol Robert al ungu­rilor. „Cu trufie riga ungur căt ră ţa ră 'naintează", pământul geme de grozava oştire îmbrăcată în fier, iar Ioan Basarab îngrozit de puterea aceasta i sc închină Iui Carol Robert . Dar Românii nu primesc condiţiumle ruşinoase de pace, ci închid drumul oştirei ungureşti şi o atacă. R«gelc schimbându-şi

,R O M A N U i. Marti 10 Decemvrie 1911

haina, S G A P Ă de moarte, dar floarea oştirei un­gureşti cade în luptă.

„Niciodată astă lună ce înoată în tărie, Ca fana! purtat de valuri pe a mărilor câmpie Mai mult număr de cadavre de atunci n'a luminat Niciodată mândru vultur ce 'n văzduh se cum­

păneşte Acel domn al atmosferei, ce un veac întreg

trăieşte De o prad*-aşa bogată încă nu S ' a 'ndestulat.... (Răsăritul lunei la Tismana) . i

i

Este de amintit, că poezia aceasta a avut in- i fiuintă asupra Satirei III a lui Emincscu.

Astfel ştia slăvi trecutul Alexandrescu. Am scos la iveală nota naţională a poeziei lui

Alexandrescu, fiindcă aceasta a fost mai puternică, şi iiindcă aceasta trebuie să fie însuşirea de căpete­nie a unei culturi naţionale.

Observator ager, a biciuit prezentul, dar ro­mân adevăra t a slăvit trecutul. Nu este însă un decepţionat, ci pururi plin de avânt, iluzionist, pu­ruri plin de încredere în viitorul şi forţa de viaţă a neamului său.

Aşa a fost Alexandrescu. S'ar putea ivi în t rebarea : întru cât ne intere­

sează pe noi, cei de peste Carpaţi activitatea uriaşă a lui Alexandrescu, desvoltată într 'o ţară cu alta viată, cu alte moravuri şi cu alte obiceiuri decât ale noastre, şi îndeosebi atunci, când acest mare Alexandrescu n'a trecut nici măcar o singură dată graniţa pentruca să ne cunoască şi să ne vază pc noi. Şi e naturală întrebarea aceasta. — Trăind aici, şi copleşiţi pururi de străini, am simţit în­totdeauna mai mult amarul de care ne învredniceau ei, decât dragostea fraţilor de mai departe . Pr i ­vind numai în curtea noastră s'a desvoltat prea pu­ternic la noi provincialismul decât să poată dis­pare aşa uşor, sub influinţa vorbelor.

— Ziua de 24 Ianuarie e cea mai frumoasă zi a neamului românesc, căci e ziua, când cele două principate surori, pătrunse de fiorul sfânt al dra­gostei de neam, îşi uită de duşmănirea lor locală şi se înfăptuieşte unirea, când din Muntenia şi Moldova a ieşit încrezătoare în viitorul său Româ­nia Iui Alexandru Ion Cuza-Vodă.

Dar unirea aceasta era rolul generaţiei de a-tunci, care deşi răsleţită pe la toate universităţile Europei, era totuş contopită întru idealul acesta.

Datoria noastră, a generaţiei tinere de azi e sa spargem odată zidurile provincialismului, să ne pătrundem cu toţii de misiunea noastră, şi să muncim fără preget întru întruchiparea lui. Nu-i vorbă de dăr îmarca graniţelor politice. Trebuie însă să ne dăm samă, că graniţele politice nicioadtă nu vor putea sta în calea înfrăţirei sufletelor, şi că în faţa unui ideal naţional, dispare ori ce putere ar tinde spre nimicirea acestui ideal. — Atunci, când suferinţele Românului din Orheiu şi de pe ma­iul Nistrului vor afia răsunet la Becicherec şi în Maramurăş, iar ale Bihorului acelaş răsunet în Strojineţ şi la Hotin şi pe valea Timocului, atunci putem fi siguri că datoria ni-e împlinită, şi că a sosit acea zi mare şi sfântă de 24 Ianuarie cul­tural, a cărei imagine luminoasă, o pur tăm de-a pururi în inimile noastre.. .

Datoria noastră este să luptăm întru întruchi­parea acestui ideal, căci un ideal fie cât de ireali­zabil, un vis iie cât de imposibil, dacă lupţi pentru dânsul trebuie să se înfăptuiască odată.

, ,Poate atunci, când va sosi ziua aceasta mare una dintre cele mai mari pe cari le-a avut nea­mul nostru, poate atunci nu vom mai fi nici noi aici, dar când vom vedea clădirea ridicată, ne vom putea zice şi acolo în morminte cu conştiinţa împăcata : Şi noi am dus un fir de nisip la clădirea aceasta".

Dl V. Stoica, preşedintele societăţii „Petru Ma­ior" a ţinut conferinţa aceasta în fata publicului a-dunaf cu oeaziunea comemorării lui Alexandrescu. Ani crezut de bine să reproduc aproape în întregi­

me această conferinţa frumoasa, deoarece aceasta este totodată şi o expunere cât se poate de pla­stica, nu numai a evenimentelor legate de numele lui Alexandrescu, ci mai cu seama a ideilor acelui element, care formează studenţimea româna con-ştie şi organizată din capitala ungariei. . . Lupta vehementă purtată cu atâta dibăcie şi ncsucces ti..-duşmanii poporului românesc împotriva noastră nu numai că nu a fost în s tare să ne deprime suflete­şte, ci din contră ea este buza trezirei conştiinţei naţionale chiar la elementele, pe cari le socoteam pierdute pentru totdeauna! Câşt igând pe de-oparte forţe proaspete şi însufleţite, iar pe de alta întări•;-du-ne noi în conştiinţa puterii de viaţă a neamului nostru, credem că luptăm şi pentru noi, şi pentru generaţiile viitoare, când continuând frumoasa o-peră a înaintaşilor noştri, t indem ca să o perfec­ţionăm şi să mărim sorţii de izbândă ai celor cari vor urma după noi prin focul sfânt al însufieţirei noastre naţionale.

Este un simptom foarte îmbucurător faptul, că societatea „Petru Maior" e sprijinită întru toate de membrii ei activi, poate în grad mai mare ca ori când altă dată. Aceasta reiese şi din hotârîrea membrilor societăţii de a reînfiinţa corul şi orhe­stra, şi apoi şi din numărul mare al celor ce parti­cipă la şedinţele ordinare şi publice ale societăţii. Sperăm, că continuarea operei, care s tagnase de un timp încoace va însemna începutul unei noui epoce în activitatea societăţii „Petru Maior". In tot cazul este de dorit, ca publicul românesc să fie informat despre felul de a munci şi de a lupta al studenţilor universitari Români din Budapesté , ceea ce cred că cei autorizaţi vor şi face la timpul său.

Pisiformis.

Ö E O H I Ö A S O C I A L A

Adunarea generală a „Reuniunei femeilor ro­mâne" din comitatul Hunedoarei.

Dem, 1 Decemvrie .

.In ciuida t impulu i nef;ivorubil şi a t u tu ro r împre ju ră r i i , r gre le şi depr imă toa re , adunarea generală de astăzi a fost una -dintre cele mai cer­cetate şi a decurs eu o solemnitate vrednică de t recutul celor 25 ani d in viaţa Reun iun i i , a cărei aniversare jub i la ră nu s'a pu tu t serba aşa, pre­cum s'a contemplat .

D-na preşedinte Elena P o p Hossu Long in a deschis .şedinţa cu u rmă to ru l 'discurs:

Onora tă adunare gene ra l a ! î n a i n t e cu un 'pă­t r a r de veac, femeile române din acest o^-mitat au p u s temel ia Ren iun i i lor. Au făcut acest .pas hotărâ tor cu credinţa în Dumnezeu şi în puter i le p rop r i i , închinând dragostea şi munca lor unu i scop frumos. I n s p i r a t e de nobilă însuf le ţ i re pen­t ru a r t a poporală, au îmbră ţ i şa t cu toată că ldura sufletului idea 'de, a reînvia, păs t ra -şi desvolta comoara aceasta scumpă, adusa de s t răbunele noastre dela mar ig inca T ib ru lu i . în temeie toare le şi membrele actuale ale acestei "Reuniuni, au de­pus ani de muncă s tărui toare pen t ru în t ruchipa­rea idealului p ropus : să aducă dovezile şi probele destoniciei ţărancelor noastre.

I n -direcţiunea aceasta au fost î nd rep t a t ă toată act ivi tatea şi nizuinţele. lor. Atel ierul Reu­niuni i de ţ ăsă tu r i şi cusă tur i româneşt i dela Oră-ştio concretizează aceste uizuinţ i -si formează, pea t ra ungh iu l a r ă a celor 25 ani. A lmanahu l în­tocmit şi editat din încredinţarea ult imei adunăr i generale , cupr inse toate* in ••méntele însemnate t ră i te de Reuniune şi Atel ierul ce susţine. Să des­p r ind d i n aceste fiie voinţele şi luptele îndără t ­nice de a crea, în Im tui t u t u r o r greutăţilor ' , o va­tră caldă şi ocroti toare industr ie i româneşt i . Şi dacă am izbutit a a t inge oarecari rezul tate pozi­tive î n t ru propagarea idei: r noastre , este a se a-U'i'bui acest fapt ,.şi oamenilor noştri superiori <ţ?i înţă legăior i de a î n t r u p a un ideal de mare în­semnăta te cinică, cul tura lă şi national-economieă.

A R I T croitor pentru Lai ne de bărbaţi şi uniforme. Magazin de pănuri din patrie şi străinătate.

J^Ri-SLH», s t m d a l f iTe i t z<ex» J á n o s , n u m ă r u l 1 9 .

A pre-cierile onoră toare ale celor mai distanţi Hi baţi şi femei, încura jă r i l e -prosei şi mânecii , morale şi mater ia le , ne-au servitûtu eut de ajutor nepreţui t , si arc să ne fie şi pa tru viitor un putern ic s t imulent .

Aducând pr inosul recunoştinţei noastre tiiii r !-, cari n-e-au dat spr i j inul lor până departe cuprinşiiI comitatului nostru, îi asigurăm totul tă. că deviza ne va fi în p ragu l unui period muncă : , , î na in t e " . Or izontur i şi perspectivei ni-se deschid, cu cât. p ă t r u n d e m mai adânc domeniul minunat, al fantaziei fără margini, care este f ixată ar ta poporului nostru în ide» teile i i a ră tă r i . W i m în vii torul cel mai piat să lă rg im activitatea Atelierului, cu t impul , să cupr indă toate ramurile radutii noastre ţă răneş t i . Aşa vom cultiva pe crur i le ţăsute şi cusute, şi încrestăturile înki o artă p rop r i e a poporului nostru, eu care s'il pr ins de veacur i , p roducând luc ru r i uimitor frumoase. Aceste sculptur i maştere, în comfa cu ţăsă tur i şi cusătur i , ea mobiliar şi decoraţii! bisericilor şi locuinţelor noastre, vor forrna p bloiiia activităţi i vi i toare a Atel ierului .

Tot aşa vom p r e t a a ten ţ iunea noastră hui ti'iei ceramice s tă ru ind , ca olarii noştri sâaţ ce frumoasele noastre rrortive la decorareaw lor. Pen t ru a încura ja o lă r i tu l românesc în M .-tă direcţ ie , D-na Elef tera Mihal i a pus lai •poziţia „Reun iune i ' ' d rep t p r emiu 200 coro»-

Reven ind d-şoara T iber ia P . Barcian ft actualele ei s tudii -din Vena, sperăm a dţsa$ •şi un curs de, dan te le r ie , un r a m de industrie,» care ţărancele noastre se ocupă ,şi azi pe toti t insul comita tu lu i .

Implorând şi pent ru viitor ajutorul lui Di zeu şi rugând spri j inul t u tu ro r membrelor* ste Reuniuni , declar a 21-a aduna re generala,! schiisă". Vorbirea a fost pr imi tă eu aplau«I du roase.

Secret ara i d ă apoi cet i re raportului comite tul ui despre activitatea R e u n i u n i i dela ultimii dunăre genera lă .

Din r apor tu l casarului reiesă, că mişcareaf» sei a fost u r m ă t o a r e a : a) I n t r a t e lv.9O31.70; i Ieşite I\. 8792.07. Cassa în n u m ă r a r K. 239!

La 5. inst i tutele de bani sunt K. 12.350.09.

Au u r ma t in teresanta dare de seamă a ü directoare a Ate l ie ru lu i , Victor ia Dr . Bdelyiè spre mersu l lucrur i lor dela Atelier , t ra te le -şi ieşitele aceluia.

Aduna rea trece la a legerea comisiuuilor p •tru cenzurarea rapor tur i lo r , socotelelor, inscrit rea de membre şi inc-assarea taxelor. In ivreme«

•şi-au îndeplinit funcţiunile, D K ('omisiunile s'a delectat în mica expoziţie aranjată cu atu pri le j d in pa r t ea a te l ierului .

Raportorul (-omisiunii pen t ru censurarea tul u i general , d l Dr . Ius t in P o p , într'o aipreé re amănunţ i t ă constată în toate exactitatea | cru-ectitatea rapor tu lu i genera l , apoi în numi •.'omisiunii aduce laude comitetului şi îu speál preşedintei „ R e u n u n i i " . d-nelor directoare şi M •ducătoarei Ate l ieru lu i .

Aduna rea ia Ia cunoşt inţă raportul şi dă comitetului absolutoriul obicnuit.

E x p i r â n d manda tu l comitetului , prăjeai in n u mole său .şi a fostului comitet, mulţumi) de încrederea de până acum şi invită adunării aleagă un nou comitet pe un per iod -de trei ii

Adunarea generală în unanimitate al l ' ruşed iu te : Elena P o p IIossu Longin ; I. V.fn şe l in ie : Victoria Dr. Erdély i u. Bardosy; II.Ï; p reşed in te : Emilia Ardelean n. Pap iu ; Casai Dr. Eugen T a t a r ; Contrôlera : Vilma JSdnÉ n. M . blioU c tea ră C o n d , t o r i a VI ad.

devaii : Sec re t a r : Dioniziu Ardlean;S ir şi archivai-: L a u r e n ţ i u Curca; Dir» a Ate l i e r : Vict. Dr. Erdélyi n. Bardi a te l . : Tiber ia P. Barcian, substitutiv« iai'iţiu : Seci-, şi cont. la atelier: Sita

Aduc lu. cunoş t in ţă on. public r

dia Arad şi din provincie precum şi OH«

t iner i teologi şi pedagogi, că cu datul

15 Decemvr ie n. îmi voiu strămuta atî

lierul de croitorie din s t rada Kossuth

s t rada Weitzer János nr. 19.

Marti 10 Decemvrie 1912. ,R O M A N l î L " Je*«.

Membre în com t e t : Aure l i a rlr. Hossu n. 'etco, Emilia Mioldovan n. H e r b a y , A u r o r a dr. öl« B . Popoviciu, Mar i e t t a Olar , El i sabeta Ar­ten,. Elena Curea n. Rusan , Măr ioa ra .Dr. P o p lOrian, Elvira Dr . T a t a r n . Mo tiu, Minodora Oudrea n. Tiulescu. Olivia Dr . Dobre n. Oprea , líaidia Glieorghiu n. Fe j é r , Aneta Dr . Vajda LPopa, Ana Dr. Vlad, Mar i a Moţa. n. Demian , iforia Florian n. Vlad, H o r t e n s i a d r . Suciu n. Indu, Elena Popoviciu n. Barc ian , Va len t ina Ir. Popescu n. Ckiorni ţa , Dora dr . Bonteseu n. iia, Luiza P...p n. Sándor , Ana Macrea n. Da­li, Elisalbeta Osvadă n. Dăn i l ă , Vetur ia dr. lubies n. Corvin, Mar i a Sinca n. Popoviciu, Re­in Dragotnir n. Oiura , O l impia Morar n. Mi-fiţan, Iulia Roşu n. Şuiaga, Vic tor ia Leşnican Trifan, Arelia Dem ian n. Ţepos, Ve tu iii a dr . rçm m. Bonteseu, Sofia G e r m a n n. Fe jé r , Ma­

i i Oprea n. Adamoviciu, F lor ica D a t c a n. B O ­B I I , Felicia dr. Rozvány n. Beleş, Lucreţ ia d r . ÍÜriloviciii n. Leşnican, E l l a Moldovan n. Mal­erin, Ana Sida, Aure l i a dr. Marg i t a .

Bărbaţi de înc rede re : F ranc i se Hossu Lon-p, Dr. Alexandru Hossu, Dr . Iu s t i n P o p , D r . Iun Dobre, Alexandru Moklovan sen., Alexan-k Moldovan jun . , D r . Aure l Vlad , Dr . Romul M», Dr. Enea P a p i u , Dr . Gavr i l Suciu, Dr . inel Pvpeseu, Dr . Victor Bonteseu, Va sile C. brada, Nicolau Macrea , Iosif f l o r a r , Adam éfnican, Dr. loan Marg i t a .

Prezidenta m u l ţ u m i n d de viul in teres şi de wederea de nou manifes ta tă , î n t r e vii aci a măr i ieclară şodnţa de închisă.

Sperăm că comitetul va desvoltă .şi in vi i tor » activitate rodnica, j a r publicul românesc va şt i iprecia după mer i t n izuinţe le şi act ivi tatea ace­stei Reuniuni a tâ t de preţ ioase artoi poporale a jirancelor noastre, dând tot, sp r i j inu l său î n t r u tevoltarea cât mai intenzivă ,a ar tei noas t re ţa-ifaeşti. Cor.

Societatea de lectura „Andrelu Şaguna" i studenţilor în teologie delà seminariul „An­ton", din Sibiiu învită la Şedinţa publică ce se va ţinea Vineri, în 30 Noemvrie st. v. (ziua lAndireiu) 1912 în sala festivă a seminarului. -Comitetul.

P r o g a m : 1. Cuvânt de deschidere. 2. Imn kcentenarul seminarului „Andreian", text de I. îeailescu, protopresbiter, muzică de T. Popo-rici, profesor seminarial. 3. „Andrei Şaguna", fars de loan Sandu, cleric a. III. 4. O ce iteste minunată, colindă, muzică de Q. Dima. iiPentru 'Credinţa noastră, disertaţie de Const. [tea, cleric a. II. 6. Nöel, cântec de Crăciun, amică de A. Adam. y \ Sfinţire de biserică. j Curatoratul bisericei româneşti unite din jffijerie pofteşte cu drag la sfinţirea bisericii jale, care se va face în 19 Decemvrie n. (sf. Ni-plae) 1912, orele 9 a. m. prin delegatul metro-pitan Ar ion M. Popa, protopop. După sfinţire ira fi prânz comun în şcoala de stat de acolo, Iar la orele 6 seara o şezătoare poporală şi pro-fcţiune teatrală.

[ P r o g r a m : I. Cuvânt de deschidere, rostit fcAriton M. Popa, protopop. II. Reprezentaţiu-«e cu Skeopticonul, scene din viata lui Isus iistos. III. „Vlădutul mamei", comedie într'un ict de loan Lupean. IV. Cuvânt de închidere.

Serbare şcoalră. : Gu ©levii şi elevele „şcoalei de 'repetiţie" din •Galţi, se aranjează Miercuri in 5 18 Decemvrie S12, in presară sfântului Nicolae în sala de In­famant o serbare şcolară pentru hramul ţcoalei, cu amatorul j PROQRAM: ! 1. Tropariul hramului sf. Nicolae; 2. „lar-JB vine", .poezie de V. Aecsamdri; 3. „Rodica", jœzie de V. Alecsandri; 4. „Donul româncei", poezie de V. Alecsandri; 5. „Cântec la sf. Ni-alae", de T. Popovici ; 6. Povestea vorbei", de iiiton Piain; 7. „Şcoiariul şi fluierele", fabulă de Q. Sion; 8. „B.utoiu'1 gol", fabulă ide Q Si­fon; 9. „Cântec de răsboiu", de T. Popovici; Í0. „Balcaimuî şi Carpaiut", de V. Alecsandri; II. „Slănina stăpânului", anecdotă din popor, äe fon Berescu; 12. „Eu mă duc codrul ramă-'

: ne", de T. PoPovici ; 13 „Ţiganul la stână", ! poezie de Teodor D. Speranţă; 15. „Hora uni-I rei", poezie de V. Alecsandri; 16. „Trei păsto-í ri", colindă de T. Popoviciu.; 17. „Biserica risi­

pită", legendă de V. Alecsandri; 18. „Min­ciuna", comedie în 2 acte de A. O. Maior; 19

Arad, 9 Decemvrie .

Oricât ne-am forţa să ne pă s t r ăm optimis­mul, tot mai mult ni se păleşte nădejdea în posibilitatea menţinerii păcei europene. In toate părţile se iau măsur i militare ex t r ao r ­dinare iar încordarea e de aşa na tu ră , încât nu mai există nici o speranţă de a se mai pu­tea menţine pacea .

Natural , că acest mare conflict, de altfel, nu se reduce la conflictul dintre monarh ia noas t ră şi Serbia . Serbia, oricât ar dori ea să ajungă la Adriat ica, nu va fi, doar a tâ t de nebună încât pentru ajungerea acestui scop să cuteze a se m ă s u r a cu forţa a r m a t ă a m o ­narhiei aus t ro -ungare . Aceasta ar fi o cute­zan ţă foarte stupidă din par tea Serbiei, pe care ar plăti-o foarte amar .

Dacă Serbia , totuşi, nu v a ceda ci ar mai preferi a-şi măsu ra forţa ei cu forţa a rmate i monarhiei aus t ro-ungare , în cazul aces ta e incontestabil , că ea o face aceas ta la îndem­nul şi a smu ţa rea altor mari Pu te r i . In aceas tă pr ivinţă Rusia, Anglia şi F r a n ţ a sunt de a-cord.

La sud s t ăm în faţa victorioaselor a rma te ale Serbiei şi celorlalte s ta te balcanice; la nord şi ost v a trebui să ţ inem piept cu Rusia, câtă v r e m e aliaţii noştr i , România şi Ge rma­nia, vor fi loviţi în spate de că t ră Rusia, An­glia şi F r an ţ a . Dar , mai avem apoi şi ajutorul Italiei. Italia, după cum se ştie, în chestia al­baneză şi a porturi lor din Adriat ica e solidară cu monarh ia noas t ră .

Perspec t iva unui rasboi mondial poa te însă să producă întorsătur i foarte surpr in­ză toa re .

Popoare le lumei culte privesc eu n e r ă b ­dare desfăşurarea evenimentelor zilelor vii­toare .

Reînoirea triplei alianţe. Budapesta. — Agenţia telegrafică ungară

anunţă: Tratatul de alianţă care există între suveranii şi guvernele Austro-Ungariei, Ger­maniei şi Italiei a fost reînoit fără nici o modi­ficare.

Conflictul austro-sârb. Serbia îşi menţine pretenţiile.

Belgrad. — Primul ministru Pasici a decla­rat corespondentului ziarului parisian „Liberte" că Serbia îşi menţine pretenţiunile sale asupra portului în Adriatica şi asupra teritorului până la acel port. Pasici nădăjduieşte că actualele piedeci vor putea fi înlăturate şi astfel va îi salvată pacea.

Consiliu de rasboi sârb. Lipsea. — „Leipziger Neueste Nahrichten"

primeşte ştirea din Belgrad că zilele trecute s'a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţia re­gelui Petru în care s'au repartizat comandanţii

cu Aiistro-Ungária. 1

„America", piesă în 2 acte die A. O. Maior; Sf. „Condacul hramului" si. Nicolae.

Venitul destinat pentru „biblioteca parochia-.là". La această serbare se invită toţi părinţii O G i p i i ' i o r de şcoală şi toţi prijinitorii cultu­rei. Comitetul parohial.

Presa sârbă comentând vizita generalului Hötzendorf la Bucureşti, îi atribue un caracter demonstrativ, în urma căruia Serbia trebue să termine cât mai urgent pregătirile militare. Lu­crările pentru întărirea forturilor din Belgrad continuă. In cetate au fost aşezate 25 tunuri de asediu, luate delà turci.

Austro-Ungaria va trimite un ultimat Serbiei.

Londra. — Ziarul „Evening News" a primit o telegramă din Berlin în care se spune că si­tuaţia este foarte gravă. Acea telegramă spune că între 10 şi 12 Decemvrie Austro-Ungaria va trimite un ultimat Serbiei. Conţinutul şi forma acelui ultimat va fi de aşa natură, încât Serbia trebue să dea un răspuns decisiv.

Arestarea unui căpitan pentru spionaj.

Cracovia. — „Nova Reforma" află din Dro-hobitz că poliţia austriacă a arestat pe căpitanul în re t ragere Kurik, cunoscut pentru tendinţele sale filoruse care era bănuit că face spionaj în favoarea Rusiei. Afară de Kurik a mai fost a-restat şi un student.

Austro-Ungaria va ocupa Belgradul? Belgrad. — Semioficiosul „Tribuna", orga­

nul ministerului sârb de externe, provocându-se la cea mai autentică sursă londoneză, anunţă, că: dacă în timpul cel mai apropiat Serbia nu va ceda în chestia portului la Adriatica, armata austro-un#ară va ocupa Belgradul şi punctele mai importante din nordul Serbiei.

Reactivarea regicizilor sârbi. Belgrad. — Monitorul oficial publică în nu­

mărul său de azi un comunicat al guvernului referitor la reactivarea ofiţerilor, cari fiind im­plicaţi în cunoscuta afacere de conjuraţie se retraseră la penzie.

Belgrad. — Guvernul a numit pe regicidul v.-colonel Damian Popovici guvernator .la Du-razzo.

Relaţiile dintre Rusia şi Austro-Ungaria.

Viena. — Un distins diplomat rus a declarat următoarele cu privire la relaţiunile dintre Ru­sia şi Austro-Ungaria:

„Dorim ca Europa să nu ne considere pe toţi panslaviştj, deoarece aceasta ne strică mai mult decât putea să ne aducă bine. Dacă ar is-bucni un rasboi şi nu va reuşi a se aplana toate neînţelegerile, cauza principală va fi diplomaţia austriacă. De'altfel neînţelegerile nu sunt atât de grave, încât să fim forţaţi să recurgem la arme.

Nu este adevărată ştirea cumcă tarul a nu­mit acum de curând mai mulţi admirau. In ce priveşte ştirile despre un conflict cu China, a-ceste ştiri sunt exagerate. Nu este adevărat svonul că situaţia ambasadorului nostru Hart­wig delà Belgrad ar fi sdruncinată, şi că ar fi fost rechemat. Hartwig este un diplomat distins şi care tiu face niciodată declaraţiuni riscate.

Petersburg. - - „Novoje Vremja ; V-u**flă ' ; dhr i â

In preajma unui rasboi european. Reînoirea triplei alianţe. — Conflictul austro-sârb se agravează. — Relaţiile dintre Rusia şi Austro-Ungaria. — Mobilizările Rusiei şi ale Germaniei.—Puterile şi conferinţa amba­sadorilor. — Atitudinea României. — Atitudinea României. — Atitudinea Angliei. — Aro­mânii alipiţi la Albania. — înţelegere greco-turcă. Tratativele de pace. — Rusia şi chestia

albaneză. — Italia contra Greciei. — Situaţia la Ceatalgea.

t** 3 , R O M Á N U L " M a r » 10 QcoeBsyrä kW.

tiespre audienta ambasadorului austro-ungar din Petersburg la tarul Rusiei:

Ţarul a explicat ambasadorului austro-ungar Thum Walsasina, că ar fi foarte greu de a ră­pi fructele victoriilor pe cari le-au repurtat statele balcanice. Rusia va face tot posibilul să evite orice complicatiuni. Ar fi un mare păcat dacă din cauza preten fiilor Serbiei cu privire la Adiniaitiică s 'ar complica situaţia. Chestia a-ceasta trebue rezolvată in aşa mod încât să sa­tisfacă atât pe Austro-Ungaria cât şi pe Ser­bia. Ţarul a declarat, că 'este dispus a aproba p „inctul .de vedere de a se acorda autonomia Al­baniei, cu canid-iţiiunea, însă, că Albania inde­pendenţa să fie pusă sub protectoratul tuturor Puterilor. Să fie atente însă Puterile ca prin sta­bilirea graniţei albaneze să mu jignească inte­resele statelor balcanice.

Ambasadorul austro-unigar a răspuns, că Austro-ungaria nu voieşte să jignească intere­sele statelor balcanice, nu permite însă nici­odată ca Serbia să capete vre-un port la Adria­tică, pe care cu timpul să-l transforme în port militar. Auistro-Ungaria este dispusă să pună la dispoziţie ori să cedeze Serbiei şi Muntenegru-'Joiii litoralul dintre Amtivari şi Cattaro.

Conferinţa ambasadorilor.

Viena. — Ziarul „Fremidenblatt" află că Austro-Ungaria a aderat la propunerea engleză privitoare la conferinţa ambasadorilor. Locul adunării nu a fost încă stabilit.

* Rcma. — Austro-Ungaria, Germania şi Ita­

lia au acceptat propunerea ministrului englez de externe relativ la conferinţa ambasadorilor. Intre puterile triplei alianţe s'a stabilit o înţe­legere în senzul ca ele să-şi stabilească de mai înainte atitudinea lor faţă de chestiunile ce se vor discuta la Londra. Puterile triplei alianţe vor proceda în toate chestiunile de comun acord.

Condiţiile Franţei de a participa la conferinţa ambasadorilor.

Paris . — Fostid ministru de externe Hano-teaux publică un articol în Figaro în care re­proşează statelor balcanice că au cedat influ­enţei diplomaţiei europene şi şi-au întrerupt marşul victorios. Din cauza acestei atitudine a statelor balcanice chestia orientului nu se va putea rezolva definitiv ci în curând se vor pro­voca complicatiuni şi mai grave.

in ce priveşte conferinţa ambasadorilor, Franţa numai atunci va participa, dacă progra­mul confèrent ei se va stabili mai înainte, şi în primul rând' dacă puterile vor promite solemn că prin atitudinea lor nu vor stângeni intere­sele statelor balcanice.

Mobilizările Rusiei.

Viena. — Asupra mobilizărilor Rusiei so­sesc ştiri neliniştitoare. După o telegramă din Londra, guvernul rus transportă pe calea fe­rată trans-siberiană forte militare considerabile cu destinaţie pentru Europa.

înarmările Germaniei şi Rusiei.

New-York. -•- Mai multe guverne europene au comandat în America mari cantităţi de mi­traliere şi revolvere. In special Germania şi Rusia au comandat un număr considerabil de asemena arme.

In jurul discursului Iui Poincaré.

Paris. — A provocat senzaţie faptul că pri­mul ministru Poincaré în discursul rostit în co­misia externă n'a amintit nimic asupra atitudi-nei armatei franceze într'un exentual răsboi au-

stro-rus. Din sursă bine informată se anunţă că i Poincaré a renunţat la aceasta în urma dorin­

ţei guvernului rus.

atitudinea României. Consiliul de miniştri român.

Bucureşti. — Sâmbătă dimineaţa s'a ţinut un important consiliu de miniştri la palatul re­gal, sub preşedinţia M. Sale regelui. La acest consiliu, care a ţinut dela orele 11 până la 1 şi un sfert, a participat şi A. S. R. principele Fer­dinand. Consiliul s'a ocupat cu redactarea de ­finitivă a mesajului pentru deschiderea corpu­rilor leguitoare (deschiderea corpurilor legiui­toare a avut loc azi. Luni. N. R.), căruia M. Sa regele i-a dat aprobarea. Consiliul a luat apoi cunoştinţă despre vizita apropiată a marelui du­ce Nicolae Mihailovici, precum şi despre anun­ţarea oficială a sosirei lui Daneff, presidentul sobraniei bulgare, care vine să trateze cu gu­vernul asupra compensaţiunilor ce se cuvin Ro­mâniei.

D. P. Ca«-p, fostul prim-ministru român, despre situaţie.

Bucureşti. — într'un interview avut cu dr. Rodolfo Foa, corespondentul ziarului „Tribuna" din Roma, fostul prim iminisitru d. P. P. Carp a declarat, că după convingerea dsale o răfuială cu arma între Rusia şi Austro-Ungaria e ine­vitabilă. Astăzi monarhia austro-uuigară e pu­ternică iar Rusia a suferit pierderi atât de mari, încât pentru înlocuirea lor are nevoe de cel puţin cincizeci de ani de linişte. D. Carp a declarat, că din partea dsale, dânsul n'ar întîrzia nici un moment să promoveze răsboiul, acesta în interesul păcei europene fiind foarte nece­sar. In cazul unui eventual răsboiu ruso-aus-tro-ungar România necondiţionat va fi de par­tea monarhiei austr o-ungare.

Atitudinea Angliei.

Londra. — Ministrul de răsiboiu, luând cu­vântul într'o întrunire, a declarat că Anglia nu râvneşte noui achizi;ii teritoriale şi că interesul ei e in menţinerea păcei. Iar în ceea ce priveşte •situaţia sa mondială, Anglia e mai sigură pe marie 'decât a fast de muH ţi ani; armata ei e gata pentru orice eventualitate.

Aromânii alipiţi de Albania. Conistauitinicpoil. — Aici se vorbeşte cu sigu­

ranţă despre o propunere referitoare la alipirea la Albania a ţinuturilor din Macedonia locuite de români. Acest proect, susţinut — se zice în unele cercuri diplomatice, — de ti Urni Paşa, am­basadorul turc la Viena şi Osman Nizami Pa­şa, ambasadorul turc la Berlin, asigură inde­pendenţa Albaniei fie şi sub forma unei autono­mii şi prevede alipirea ţinutului locuit de ro­mâni cu graniţa Koritza-Metzova, pe lângă graniţa grecească, şi ţărmul golfului Salonic, până la Caterina. De aci graniţa ar trece pe lângă Raraferia, la Ostrovo, Monastir, prin Presbu şi Goritza.

înţelegere greco-turcă. Frankfurt. — Intre Turcia şi Grecia s'a sta­

bilit o înţelegere, după care cele două state vor începe tratative directe în vederea încheierei armistiţiului şi a păcei. Tratativele vor avea loc la Viena, între ambasadorul turc Hussein Hilmi paşa şi consulul grec Dr. Streit. Ambii delegaţi au şi fost autorizaţi să înceapă trata­tivele.

Sultanul invită la Constantinopol pe ţarul Ferdinand.

Dresda. — „Dresdener Neueste Nachrichten" află că Sultanul a invitat pe regele Ferdinand să tratatul ide pace să fie semnat la Camstantino-

poll. Su lanul l'a invitait ipe regele Ferdinainld û vină în acest scop la Constanitinopal, •unde va fi primit cu onoruri deosebite.

P â n ă aouim nu se ştie dacă regele Ferdinand va primi această invitaţiune.

Tratativele de pace. Sofia. — Delegaţii bulgari cari vor merge

la Londra pentru a participa la tratativele de pace sunt: Danef, Savof, Teodorof, sau în locul acestuia primul ministru Qeşof.

Bulgaria pretinde ca tratativele de pace sa nu dureze mai mult de o săptămână. Turcia a acceptat condiţia. In cercurile politice de aci se crede că Adrianopolul şi Salonicul trebue sä intre în posesia Bulgariei. In cazul când pacea nu se va putea încheia, trupele sârbe şi bulgare vor lupta împreună pentru cucerirea Adriano-polului.

Cetinje. — Cei trei delegaţi ai Muntenegrului pentru negocierile dela Londra, şi anume La-zar Miukovi, Jovo Popovici şi Lujo Voinovici, au plecat spre Anglia via Triest.

* Cetinje. — Delegaţii muntenegreni pentru

conferinţa dela Londra au primit instrucţiuni precise, fixate ieri de cătră consiliu sub presi-denţia regelui. Una dintre cererile principale ale Muntnegrului este cedarea Scutarilor.

Delegaţii muntenegreni se vor opri la Paris-unde vor întâlni, precum se asigură, pe minis-. trul sârb Veşnici şi pe delegaţii sârbi cari trec-'., de asemenea prin Paris .

Belgrad. — Delegaţii sârbi pentru conferinţa i dela Londra saint: Stoian Novacovici, fost priai-ministru, Andrei Nicolici, preşedintele sicup#. nei, Milanco Veşnici, ministru sârb la Paris ' precum şii generáliul Petru Bojovici şi viceco-loneOul Pavloviéi.

Cât vor dura tratativele? Berlin.—„Berliner Tgblatt" află din Sofia că

tratativele de pace Ia Londra mu vor putea (du­ra, mai mult ide 25 de zile. Dacă în acest inter-val pacea nu se va putea încheia ostilităţile în­cep din nou.

Alianţa greco-bulgară n'a fost desfăcuţi Petersburg. — Al treilea fiu al regelui Ore-

clei, principele Nicolae a declarat coresponden- .• tului din Salonic al ziarului Nowoje Wremja â alianţa greco-bulgară e în fiinţă şi acum. Reia-ţiunile dintre cele două state sunt dintre cele mai bune.

Rusia în chestia albaneză. Paris. — După şedinţa comisiei externe s'a

aflat că Rusia a făcut o nouă propunere pentru rezolvarea chestiunei albaneze. Rusia propune ca Albania să intre sub suveranitatea Turciei, iar puterile să declare în mod sincer că nu vor avea nici un interes în Albania. Un port în Al- -bănia şi linia ferată care duce la acest port să ; fie neutral. Serbia are dreptul să uzeze de acea-stă linie ferată şi port, însă numai pentru sco-1 puri comerciale. ,

In chestia bombardărei portului Valona. • Roma. — In cameră , ministrul de externe \

răspunzând întrebărilor privitoare la bombar­darea Valonei şi la ocuparea insulei Sassenode cătră greci, a declarat că guvernul italian a în­ştiinţat în mod amical, dar ferm, pe guvernul elin că, deşi cabinetul dela Roma vrea să res­pecte libertatea operaţiunilor militare ale be­ligeranţilor, nu va putea niciodată să consimtă ca golful Valonei şi insula Sasseno, care e o parte integrantă a golfului, să aparţină vr'odată \ Greciei şi să fie transformată într'o bază nava­lă militară.

Un demers absolut la fel a fost făcut de gu­vernul austro-ungar cu care suntem într'o in-

Dr. Balázs Emil Operează şj vindecă boli de piele şi sexuale cu razele Röntgen. Operarea polipilor şi a alor formaţiuni cu aceleaşi raze Electroliză Metode «lectrice de vindecare. Massage electrice. Vin­

decarea bolilor de beşică prin electricitate. (B» M - M )

Institut pentru consultaţiuni medicale, Consultaţii»! pentru operare şl boli de piele dela 8—9 ore a. m. şl dela 2—5 p, •

ffmiş&fiPa-CCtttra, FalAíÉul Dauerbaeh Cfilor «Lua pravbuie eărois «s reeare îngrijire mai Îndelungată, le stă la dispoziţia camere eonfortate antun '

tojj 10 D*ce*ivrie ms. „R O M Á N U L " P« »

degere intimă, şi avem motive de a spera eă stestiimea aceasta se va rezolvi într'un mod conform cu interesele noastre legitime îi că aporturile noastre cu Grecia se vor desvolta I ratări.

Situaţia la Ceatalgea. Constantinopol. — Aripa dreaptă turcă delà

Ceatalgea e atât de înaintată încât Turcii vor pitea să împresoare aripa stângă bulgară, în ţazcând ostilităţile ar reîncepe.

INFORMAŢIUNÎ Arad, 9 Decamvrie 1912.

Căderea Plevnei. Pentru noi mâne este ziua morţilor, când în biserici

ílp mănăstiri, în palate şi în colibi se împletesc cununi ifiinortele, se aprinde lumini de ceară şi se arde tămâie Ntru sufletele vitejilor fulgeraţi de moarte în şanţu-|tPlevnei. De sub crucile lor putrezi te de mult, fru-osi| flăcăi îşi vor ridica poate capetele şi vor asculta • bubuie tunurile şi cântă fanfarele militare, colo de­ute, in tara lor iubită, în care un strălucit membru al mljlei imperiale ruseşti aduce Marelui Căpitan şi ar-ttel Sale un semn de târzie recunoştinţă.. . . Mâne în Wtirele din jurul Plevnei va fi iaràs viaţă, pe meleagu-It acele se va auzi din nou vorba românească : din iflri se vor întrupa figuri ce se mişcă, se vor auzi mande, vor durai tobele şi vor tr îmbita goarnele de Bc, iar tunurile vor zgudui pământul . De sus, din leviase vor revărsa p ecoaste la vale coloane de atac, »vor mătura totul în cale până se vor lovi de pădurea kpiepturi româneşti, oprindu-se în loc pentru o cum-f& încăierare, un adevăra t dans al morţii. Pârăi tul de peti, răcnetele soldaţilor ce atacă, gemetele răniţilor, hui ce întunecă toiul, cavaleria ce va sosi duduind, iste vor aduce din nou iadul pe pământ , iar din acest lihaşag se va desprinde un suprem str igăt de bi-É|i: „£ prins Osman Paşa". Va reînvia mâne din nou I mintea noastră sângeroasa epopee delà P levna în »lä strălucirea ei, vor reînvia însă mâne şi dureri le «Stre înăbuşite din pricina răpirei Basarabiei şi du­lie acestea se vor pune ca un zid de nepătruns între isi Sfânta Rusie a cărei glorie se razimă pe oasele «taţilor români căzuţi la Plevna. Iată de ce mâne Ifata amăgitoarelor daruri ruseşti , Maj. Sa Regele rol va trebui să zică împreună cu Laocoon: „Timeo Mos et dona ierentes..."

înmormântarea lui Caragîalf. — Impresii. —

...0 dimineaţă urîtă de Noemvrie. Plouă ame-tecat cu zăpadă, şi-i un frig înţepător. P e pero-I gărei din Ploieşti o ceată de 25 de elevi ai ului Ploieştean, aş teptăm trişti sosirea trenului ntru Bucureşti. Ne ducem la Bucureşt i pentru a tune o coroană pe trupul neîsufleţit al aceluia ne a fost Ioan Luca Caragiale . P e pangliccle co­mei se poate citi: „Fostului elev al Gimnaziului I Ploieşti". Se ştie că marele nostru Caragiale fost elev al vechiului gimnaziu „Sf. Pet ru şi P a -f din Ploieşti — şi încă un elev dist ins! ...Un fluerat ascuţit şi trenul se puse în mişcare, când spre capitală 25 de inimi triste, 25 de su­te tinere, zdrobite de durerea de care erau cu­lise. — Ajungem în Bucureşti şi ne ducem drept biserica sf .Qheorghe unde era depus corpul lui iragiale. Un fior ne cuprinse! Aveam să fim înaintea cor­bi celui mai mare Român! Aveam să vedem ja aceea — atât de veselă altă dată — tot aşa de şi acuma— a lui Caragia le! Dar zadarnică Iteptare Pe un catafalc în mijlocul bisericei, în­durat de coroane şi de flori, se afla depus un ut cosciug — ţintuit peste toate părţile. Nici un işor de geam nu era, ca să priveşti înlăuntru... linchinăm şi sărutăm cu o adâncă evlavie Iern­ii cosciugului. Ne aruncarăm ochii împrejur. Pe sicriu văzui o

Énrabilá coroana din par tea lui Delavrancea — Buri de aceea a lui Octavian Qoga, care purta îripţia: „Din partea unui ucenic umil". Mai zării Bane din partea „Asociaţiei Transi lvane", a stu-tfjlor din Berlin şi Viena, a Teatre lor Naţionale, multor licee din ţară, în fruntea cărora se afla la tul de onoare coroana liceului din Ploieşti.

La ora unu după amiazi cu mare greutate putu-ipătrunde în biserică. Toţi prietenii şi toţi aceia ri au iubit şi au preţuit pe Caragiale în viaţa lor toţi veniseră ca să-şi ia adl* delà el. - - Colo

vezi faţa desnàdàjdui ta a lui Vlahuţă — bunul prie­ten al lui Caragiale... . Dincoace într 'o s t rană cu capul plecat plânge cu lacrimile şiroaie, cel mai bun prieten al lui Caragiale : Delavrancea. într 'un colt tăcut de biserică, un grup de scriitori mai ti­neri, în frunte cu Sadoveanu, se uită trişti şi cu lacrimile în ochi, ia cosciugul care ascunde cor­pul aceluia, cărora le-a fost „maestru" . Iar alături de sicriu şedea dna Caragiale împreună cu dşoara, zdrobite de durere , lângă care zării pe Mateiu Ca­ragiale, alături de faţa frumoasă şi bălae a lui Luca Caragiale.. .

La ora 2 se începu oficiarea serviciului religios. Oficiază episcopul Nifon al Dunărei de Jos, cel mai mare cântăreţ bisericesc din ţară. Serviciul ad­mirabil oficiat, a făcut asupra tuturor o adâncă im­presie.

încep discursurile. Primul vorbeşte dl ministru Take lonescu, din par tea guvernului. Dsa spune: „Caragiale a fost un geniu, pentrucă a ştiut să dea naştere la a tâ tea fiinţe, cari nu numai caracter i ­zează de minune o tară şi o epocă, dar reprezintă în acelaş timp eternul adevăr omenesc. In aceste creaţiuni ale lui Caragiale s'a manifestat şi primul lui contact cu viaţa politică. — Ridiculizând cu o ironic maest ră neajunsurile guvernărei libere, Ca­ragiale apărea drept un vrăjmaş, sau cel puţin un neîncrezător în mişcarea democratică, care este evenimentul de căpetenie al timpurilor moderne . — Adevărul era altul. Sub surîsul lui aşa de despre-ţuitor, se ascundea o dragoste caldă pentru nă­zuinţa maselor de a-şi îmbunătăţi cât mai mult con­diţiile de trai, şi o încredere neţărmurită în putinţa lor de a se salva prin ele înşile.

La lumina groaznicei văpăi delà 1907 s'a văzut limpede şi gândul intim al lui Caragiale. - - A doua zi după acea catastrofă toţi cei cari au simţit pe umerii lor povara răspunderilor au fost nevoiţi să-i facă o revizuire de conştiinţă. In fiinţele înguste, din această revizuire a ieşit o mai mare teamă şi neîncredere . In fiinţele bogat înzestrate, examenul de conştiinţă a fost izvorul unei şi mai mari încre­deri în atotputinţa democraţiei . Caragiale stă în fruntea acestora din urmă.

Din acel ceas cei cari nu-1 cunoşteau decât din aparenţă au văzut cu uimire un nou Caragiale. Di­letantul ironist transformat în Apostol".

...Un suspin adânc, o sforţare de a-şi reţine plânsul şi se iveşte faţa desnădăjduită de durere a lui Barbu Delavrancea. Cel mai mare orator al ţârii, aci în faţa trupului neînsufleţit al lui Caragiale, de abia poate pronunţa cuvintele întrerupte de ho­hote de plâns. „M'a ales soarta, zice dsa, să vor­besc în faţa scumpelor rămăşi ţe ale celui mai mare român din câţi au ţinut un condeiu într 'o mână şi o torţă aprinsă în ceealaltă. Condeiul a căzut, torţa arde , şi va arde . şi nu se va stinge niciodată, nici chiar cu cea de pe urmă fiinţă care ar rămânea din viaţa româneasca. — Şi ce v 'aş spune, şi cum v'aş spune durerea ce ne cuprinse din ceasul în care el s'a dus, vecinie viu în mintea tuturora, nemuritor şi bravând moar tea cu rîsul Iui stăpânitor a toate?

Ori unde a pus mâna a săpat în cremene urme neşterse că p'acolo a trecut el, uriaşul rasei noa­stre, învăţătorul nostru şi al urmaşilor noştri . FI c cel mai citit şi cel mai admira t de tinerimea delà 18 ani în sus de dincoace şi dincolo de Carpaţi.. . ba crez, că el singur el ar fi fost în drept să zică, fără pic de fală: „Carpaţii nu mai există!"

Marele maestru sfârşeşte zicând: „Dormi Cara­giale, dormi! drăguţule, somn fără vise, şi mai cu scamă nu cu visul tău teribil şi cel de pe urmă: — „Cine va îngriji de copii me i?" — Copiii tăi sunt copii de suflet ai neamului românesc. România isi va face datoria, îşi va plăti dator ia!

Mai vorbesc dnii Sadoveanu din partea Socie­tăţii Scriitorilor Români. Dl Mihail Dragomirescu din par tea universităţii şi dl Procopiu din par tea Sindicatului Presei .

...O duioasă şi t r is tă: „Veşnică pomenire" pune capăt tristei ceremonii. Afară o mare de oameni cu capetele descoperi te şi plecate veniră ca să-şi ia ultimul adio delà acela care a fost Caragiale. — Ostaşi în mare ţinută dădeau ultimele onoruri a celuia care în viaţa lui a fost lipsit de onoruri.

Se formă un lung cortegiu, care trecu prin faţa Teatrului Naţional unde vorbi dl Al. Davilla.

...Şi apoi. încet, încet, sub zăpada care cădea - - tristul cortegiu, urmat de mii de capete desco­perite, se îndreaptă spre cimitirul Belii unde cor­pul lui Caragiale fu îngropat.

Si acum, când scriu rîndurile acestea, în su­fletul meu tânăr, nu pot să cred că marele nostru Caragiale a murit. Şi zic şi «u, după cum a zis ma­

rele Delavrancea: „Caragiale n'a murit. Caragiale nu poate să moară.... Ostenit d'atâta sbucium doar­me cu fata în sus.... Desprins de unda divină, oprit o clipă între noi. Geniu reversibil se întoarce in splendorile misterelor de unde ne vor sosi ge­niile...."

Ploieşti, 6 Dec. 1912. Qheorghe Chirică.

Delà reuniunea femeilor române. Comitetul reuniunei femeilor române din Arad şi provin­cie, censurând socotelile loteriei de obiecte şi aflând acestea socoti în perfectă ordine, le-a a-próhat şi a dat absolutoriu dşoarei Hortensia Bogdan, care a condus afacerile loteriei. Tot­odată comitetul reuniunei exprimă dşoarei Hor­tensia Bogdan mulţumită şi recunoscinţa sa pentru multele servicii aduse reuniunei prin conducerea fără absolut nici o remuneraţiune a tuturor lucrărilor împreunate cu aranjarea lote­riei de obiecte. —- Sofia Beleş, presidenta reu­niunei.

t Episcopul Ghenadie al Râmnicului. Din Bucureşt i ni se scr ie : S â m b ă t ă noaptea la o-rele 10 şi jumăta te a încetat din viată , la lo­cuinţa sa din str . Toamnei 35, episcopul Ghe­nadie al Râmnicului, membru al Sinodului şi al consistoriului superior bisericesc.

înaltul prelat , care era bolnav de a n t r a x a fost internat acum o lună ia un sanator iu din Bucureşt i şi se făcuse mai bine, mai ales cà se bucura şi de o constituţie robus tă . In ultimele zile însă, boala s'a a g r a v a t şi atunci a fost dus în locuinţa sa, unde şi-a dat sfârşi-ul. Pr in moar t ea episcopului Ghenadie, bise­rica noas t ră pierde pe unul din cei mai de seamă membri ai ei. In eparhia Sa, de când a fost ales episcop, înaltul ierarh a desfăşurat o act ivi tate ex t raord ina ră . Aşa, a res tura t şi organizat mai multe mănăst i r i , a înfiinţat a-teliere de cusătorie pe lângă mănăstir i le de că­lugăriţe, a luat iniţiativa construirei unui că­min preoţesc pe lângă episcopia de Râmnic . A scris şi dirijat timp de 3 ani revista biseri­cească , ,Luminatorul" . In timpul conflictului sinodal a avu t o atitudine împăciui toare, in­sistând pe lângă Mitropolitul Atanasie şi E-piscopul Safirim ca să se împace.

Acum iată câ teva da te biografice: Episcopul Ghenadie Georgesiou al Râmnicu­

lui şi Noului Severin s'a născut la 20 Aprilie 1855 în Petri! ştid-de-sus ootmiuma Greci, juld. Dâmboviţa. La 1875 ,a terminat siemiinarull Cen­tral din Capitală, la 1877 a fost numit profesor de religie iair ia 1878 a fost hirotonisit preot. După puţin a obţimiuit titlul de licenţiat în litere şi filozofe. A rămas în învăţământ până la 1896, canid a fost (trimis ca superior la .oapdla română din Parils, unde a stat până la 1902 când a fost rechemaţi în tară şi a fost hirotonit ca arhiireiu, iar la 1901 a fost ales de episcop al Râmnicului şi Noului Severin.

Ultimele cuvinte ale imailtuilfuii prela/t au fast: Dă-mi Doamne viată, ca să-mi închin şi restul zilelor pentr binele bisericii şi neamului".

Fpiscopul Ghenadie a lăsat o avere însem­nată.

Sâmbătă după amiazi truptil neînsufleţit al Episcopuiliui Ghenaldie a fost dus la biserica An­tim unde a fost depus. Episcopul Ghenadie e îm­brăcat în haine de monah şi aşezat în cosciug. Înmormântarea Episcopului Ghenaldie s'a făcut ieri, Duminecă, ia ora 1 d. a. şi după dorinţa ex­primată de P . S. episcop, lînimOTmântarea a fost simplă şi după ritul monahal.

Odihnească în pace.

Consiliu de miniştri român. Din Bucureşt i ni se anun ţă : Joi după amiazi s'a ţinut la mi­nisterul de interne un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui Titu Maiorescu. S'a discutat asupra mesajului regal, cae va fi supus apro­bării Suveranului în consiliul de miniştri ce

Marti 19 Decemvrie lîrf.

va prezida Sâmbă tă . D. Titu Maiorescu a a-ră t a t că, în urma intervenţiei guvernului prin ministrul nostru la Atena pentru ga ran t a r ea j vieţii şi avutului românilor din Macedonia şi pentru pedepsirea autori lor exceselor să­vârş i te contra lor, guvernul grecesc a ordo­nat plecarea de urgenţă a unui trimis special, înalt demnitar grec, cu misiunea să ceară intervenţia energică a autori tăţ i lor în favoa­rea aromâni lor . In cont ra celor dovediţi vi­novaţi s 'au făgăduit măsuri severe . Apoi consiliul a luat act de cumpăra rea a patru vase de răsboiu pentru mar ina noas t ră mili­tară , două din Anglia, două din Germania , cu capacităţ i între 5—7 mii tone, costând în total vre-o 20 milioane. Două din ele sunt crucişetoare şi costă 14 milioane.

In sfârşit consiliul a deschis un credit de 25 .000 lei pentru „Societatea naţională agri­colă" .

Domnul prim ministru. Titu Maiorescu, a avu t Joi la ministerul dc externe o în t reve­dere cu d. Barcley, ministrul Angliei la Bucu-reşi.

Şedinţă publică. Tinerimea delà .institutul ped. teol. din Arad, invită la şedinţa publică, ce se va ţinea V'neri in 30 Nov. (13 Decemvrie) 1912 (ziua sfântului Anderiu), în sala festivă a seminarului la ora 5 p. m.)

Program: 1. „La mormântul M Şaguma" de D. Cuiuţan,

executat de corul seminar ial. 2. „Andrei baron de Şagîuna", disertaţie de Ştefan German, st. în cursul II. teol. 3. a) „Asta-i seara" de I. Vi-du; b) „O ce veste" de G. Dima, colinde exe­cutate de corul sem. 4. „La icoană" de Al. Vla-huţă, deal. de V. Medrea st. curs. II. t ec i 5. „Seimul şi floarea fragului" de I. Mu res ian. cu solo de .tenor: T. Selegean st. cum IV ped. 6. „Rugămfiotea din r m ă " de G. Coşbuc deci. de T. Selegeam st. în curs. IV ped. 7. „Marşul doro­banţilor" de S. Paufe'iam exec. de corul sem.

Concertul d-nei Lucia Cosma în Londra. Ziarele din Londra scriu următoarele despre concertul dnei Lucia Costna:

„Times": Cu o voce nu uşa puternică a pro­dus, mai aies în c â n t e c e franţuzeşti, un efect plăcut de viaţă şi uşurinţă.

^ „Morning Post" : D-na Lucia Cosma e o cântăreaţă ou o foarte mare putere de farmec. Nu e mane volum în glasiul ei soprano, dar cali­tatea iui e foarte atrăgătoare şi foilosinţa lui îm orice sens artistică. Ea reuşeşte cu deosebire să creeze o atmosferă în cântecele sale.

„The Referee": Are n glas de uşor sopran;) de o calitate fină şi puăcută. E una din cântă­reţele ice poate .îndeplini mult în anatme cântece.

„Daily Mail": Pirintr'o deosebită graţie şi de­licateţă de stil, cântarea ei dă cu mult mai mare .plăcere decât a persoane':or mai pretenţioase.

„The Globe": Programul ei a fost excep­ţional de initeresaint, şi a fost alcătuit ou o rară judecată spre a-şi arăta mai mult puterile decât ambiţiunile. Tonul giasuiuii ei de un uşor sopra­no e foarte atrăgător, şi niic-i volum e deghizai pnintr'o redare curgătoare şi nu impuls învăluit de expresie dramatică".

t Lazar Nastasi. Cu inima îndurerată anun­ţăm tuturor amicilor şi cunoscuţilor noştri, că colegul nostru Lazar Nastasi profesor gimna­zial în pens. în anul al 68-lea al vieţii, şi-a dat sufletul în manile Creatorului Vineri, în 23 Noemvrie v. Osămintele fostului nostru coleg se va depune spre odihnă eternă în cimiterul bisericii sftului Nicolae din Schein, Luni, în 26 Noemvrie v. la 3 ore p. m. Dumnezeu să-1 odih­nească în pace şi să-i facă parte în lăcaşul ce­lor drepţi!

B r a ş o v, în 24 Noemvrie v. 1912. Corpul profesoral delà şcoalele medii gr. or. române din Braşov.

Defunctul a fost un foarte zelos şi conştien-tios profesor. Moartea lui va ii regretată în largi cercuri ale foştilor elevi.

Alegere de preot. In fruntaşa comună, To-racul-mare Duminecă în 18 Nov. (1 Dec. a. c ) , a fost ales de preot tânărul abs. de teologie Gheorghe Teoran. Aelegerea a fost condusă cu tact de Prea on. domn protopop Mihai Pă-căţian.

Teatru poporal. Ni se scrie: Sub aripa „So­cietăţii pentru fond de teatru român", Flore To-doran şi trupa sa continuă representarea scrie­rilor sale teatrale, comice. La 12 Dec. a. c. in Salva, la 13 Năsăud. 14 Feldru, 15—16 Sân-georzul Român, 17 Maier, 18—19 Rodna-veche, 20 Ilva mică, 21—22 Beclean, 23—24 Borgo-prund, 2 5 - 2 6 Bistriţa. 27 Reteag, 28—29 Dej, 30 Ocna Dejului şi în 31 Dec. şi 1 Ianuarie 1913 în Gherla, continuând apoi în alte optzeci lo­calităţi. Fiind garantată didactica, publicul ama­to r pentru puţin — va râde mult.

Induraţi-vă spre săracii noştri. „Mila dată săracilor, te curăţă de păcate, îţi câştigă îndu­rare şi viaţă vecinică." Mulţămirea sufltească a dăruitorilor şi împărţitorilor darurilor şi lacri­mile săracilor miluiţi anii trecuţi, ne îndeamnă să apelăm şi de data aceasta la inimile gene­roase, să binevoiască a dărui bani, vestminte şi alimente, ce să se împartă în ajunul Naşterei Domnului între săracii noştri (învăţăcei-mese-riaşi-şcolari, bărbaţi şi femei, scăpătaţi.)

Ne găsim în preajma zilelor, în cari săracul ca şi bogatul, caută să-şi încălzeacă sufletul şi corpul.

Cei pe cari Dumnezeu povăţuitorul a toate v'a binecuvântat din belşugul său, daţi putinţă şi celor lipsiţi, ca cel puţin în zilele de bucurie ale Naşterii Mântuitorului nostru să preamă­rească pe Creatorul şi făpturile sale.

împărţirea darurilor se va face cu cuvenita solemnitate sub binevoitorul protectorat al sti­mabilelor doamne Minerva Dr. Brote, Ana Dr. Moga şi Elisaveta Bugarsky.

Darurile benevole să se trimită la adresa „Reuniunei sodalilor români din Sibiiu."

Lacrămile vărsate de săracii noştri serveas­că drept cea mai înaltă răsplată pentru toţi a-ceia, cari ne fac posibilă împlinirea acestei da-torinţe bine plăcute oamenilor şi lui Dumnezeu.

Sibiiu, 27 Noemvrie n. 1912. Comitetul „Reuniunei sodalilor români din Sibiiu." Vie. Tordăşiaiui, président. Stefan Duca, notar.

Tragica rinucidere a unui căpitan. Ni se serós din Bcureşti. Căpitanul Constantin Mitru dJn regimentul 40 Căuigărsni şi-a pus Joi capăt vie Si, >cu un glonte de revolver în tâmplă oare i-a cauzat moartea imediat.

Căpitanul locuia într'o cameră mobilată din imobilul No. 5, Bulevardul! Independenţei. De vre-o 9 huni căpitanul Mitru era logodit şi pen­tru Dumineca viitoare era hotărâtă căsătoria. Sinuciderea a fost 'descoperită în urma sori-soarei de el trimsă şi primită ieri de viitorul socru în care-i spunea că se va sinucide. Scri­soarea fusese trimisă prin ordonanţă, care du­sese o al tă scrisoare a si nu ci sul ui către prefec­tul de jpciiţie.

Îndată după primirea scrisorii, perfectul poli­ţiei şi inspectorul s'au dus la locuinţa căpitanu­lui Mitru, unde însă era o linişte perfectă. Des­chizând uşa însă, care nu era încuiată, găsiră pe căpitan lungit în pat fără suflare, iar arma '.ungă dansat!. El era îmbrăcat în uniforma de mare ţm.ută. După puţin au sosit la faţa locului, .autorităţile militare, maiorul Teodoru şi ^căpitan Poenaru delà eomenduirea pieţii, loct. Cristide, substitut la parchetul militar şi prini-procuror Budişteainu. Dini cercetările făcute, reese că Marţi seara pela orele 6 sinucigaşul a eşit în o-raş şi nu s'a întors decât pe ia orele 11 noaptea. In toată noaptea a fest foarte neliniştit şi a stat cu lumina aprinsă In odaie. Joi dimineaţă, ordo­nanţa, .intrând să facă focu':, a observat că lipsea de pe ziduri două tablouri în cari erau fotogra-tii'e logodnicei şi soacrei sale. Ordonanţa a gă­sit apoi în sală cele două fotografii rupte. Or­donanţa a mărturisit tot ce a făcut căpitanul şi ce-i spusese să facă. Cauzele sinuciderii sunt după unii că i s'a refuzat mâna unei fete pe care o ceruse în căsătorie.

Sinucisul era un excelent militar. x O veste interesantă. F i r m a B r a u s-

w e i t e r János , eronometru şi ciasorniear în Se­diu u n i » dintru eel« mai vechi firm» i in patr i»,

se bucură de mul t in teres şi de-o r a ră încrederi, deoarece p r i n oroloagele dsale excelente şi «le­gările, pr in bi juter i i le dsale moderne, pe cari li vind şi în ra te , nu numai în u n g a r i a , oi ;i în s t ră ină ta te şi-a câşt igat cea mai deplină recuno­ştinţă aşa, că azi puţ in i oameni îşi mai comanda oroloage din .Budapesta sau Cincibiserici, deoa­rece firma liravxwetter este o f i rmă bună şi cin­stită care te serveşte p rompt şi conştimţio». Acei cari se refer la ziarul nos t ru primesc marele ca­talog de pre ţur i al acestei irine gra t i s şi faneo.

Bibliografie. Flacăra, revistă literară, artistică si socială cu

proză şi versuri de : Gen. Gr. Crăciunescu, Gr. A-lexandrescu (inedit), Octavian Goga, Eugen Lovi-nescu, Victor Eftimiu, M. Lungianu, I. U. Soricu, Const. Paul, C, Sp. Hasmaş, M. Mărgăritescu, P. Locusteanu, Iser etc.

Săptămâna politică şi literară. Red.: Graniţa Dobrogii. In discuţia congresului delà Berlin. -I. Naum - - Inau:Văcăreşt i . O vizită la castelul ve-chei familii româneşti . — Ion N. Pârvulescu: Că­prarului Dormărunt (scrisoare). — Alexis Catarii: învăţămintele anului 1912 (II). — Traian Q. Petrea-nu: Unul care moare şi nu lasă regrete. — Cro­nicar: Evenimente, Supliment, Una alta, Din ziart şi reviste, Ilustraţii. Bucureşti str. Regală 1.

POŞTA REDACŢIEI. Dlui Costi Popovici (Tunul Măgurele) . Adresa )

.fost scrisă greşi t , a sa că ziarul era expediat la Giurgiu, Deacuiu va li totul bine. Salutăr i amicale!

Dlui Gr. C. Articolul ori schiţă — cum să-i zicem'; - - pe lângă desor iontaro şi lipsa .de claritate, şuiere din cauza conţ inutului prea personal şi nefolositor ce­titorului.

Dlui L. S. Gherla. Cu o mai minuţioasa, şi mai gândită analiză a sent imentelor — ar .merge.

Dlui For. M. Ideea din „Moş Ion al Împăratului" putea desvolta simplu şi unitar, fără a recurge la folo sirea unui material atât de bogat şi pe nealeso, — •doar şi sufletul acelui Moş lou a fost destul de simplii .Modele de desvol taro n ăstorfel de stări sufletejti 0 siţi în volumul de schiţă şi nuvele a dlui Ion Agiû ceami : ,.ln Int imerer '" .

POŞTA ADMINISTRAŢIEI.

Mihai l lodarnâ . Para. Am primit 14 cor. ca. abona nient până Ia finea anului curent .

Harle (lael. Ers/ .odoró. Am primit "2S cor. ca abona meut până la 1 Iulie 101.'].

Redactor responsabil: Constantin Savu.

Foile „Partidului Naţional"

„ROMÂNUL" ?i „POPORUL ROMÂN se află de vânzare la următorii depozitari :

Bucureşt i : G. A. Duşescu, Cale« Victoriei 109.

Lugoj: Gheorghe Ţăranu, „Librării Minerva" .

Blaj: „Librăr ia Seminarială" .

T

MFD. UNIV. D 7 - C O R N E L I I ) D Ä R Ä M U F , S p e c i a l i s t IN b o a l e d e kemfi şi s p e c i a l i s t ÎN m o r b u r i d e d i n ţ i

A I B ' i - Î U L J A (PIAŢA). Mhh. O'ÎDINTAZĂ : delà 8 -10 pen-iggggp» tru t i n a j A de femei. Dde : 2-5 ™ ^ p e n t r u morburi de din|i. -

( D a 537-̂ 20'!

Marti 10 Decemvrie 1912. P a n 1 1 .

D r . C o r n e l F a p p , a á v o © a t

şi- a deschis

c a n c e l a r i e a a T O € * a i i s i > I a

tn Beiuş în casa Doamnei vă i . Vc^hső în faţă cu judecătoria regească. • (Pa 620)

partra e'-o.' î O i * ! + ' , i c ^ r i şi hârtii? si r>" • ' in A, > -juri ieftine la luir&ra F'5"i 1 Piaţa Liberii tu ^ •'«vi-A"' (l'i 307—lOOî

Un

c a n d i d a i d * * a d v o c a t

afli momentan aplicare î a cance la r ia sub-icriiolni.

Dr. A.'exandru Pop, advocat . Pô 616-6 Rodna-veche (Óradna).

Avem ouoaro a avba muit onoraţii noştri muşterii cât şi onoratul public, căci în maga­zinul nostru de ghete se poale cumpăra totfelul de ghete după moda cea mai nouă pentru domni, dame şi copii cu cele ma? modeste preţuri. Toate ghetele sunt fabricatul nostru propriu de mână, din cel mai bun material.

Vă rugăm a încerca şi vă veţi convinge. Cu K l i m a :

K 521-25 Asesiaţiynsa pantofarilor (Aradi Gzipészűk Terűiéit) Szövetkezete)

URAD, Szaba;ság- tér n-r.1 14 , ,La sJzms roşie". IUSTIN OLARsU, director executiv.

I X j I E B l ă c ă t u ş a r t i s t i c şi p e n t r u z i d i r i ,

BISERiCA-ALBĂ Str, Orşova Nr. 4 (casa propris).

~ (Bn 110—60) Primeşte ori-eo lucrări de branşa aceasta precum: strângerea cu fer a zidirilor, pre­gătirea de p o r ţ i şi g a r d u r i d e fier , bal­coane, trepţi, îngrădiri de morminte, cămine şi cuptoare etc. executate artistic şi prompt. Primeşte totodată spre efeptuire totfelul de reparaturi atingătoare îa branşa aveusia pe Jângâ preţuri ieftine şi serviciu punctual

D.CEPENARÎU croitor pentru domni

B i s t r i ţ a s t r . L e m n e l o r 4 t .

Magazin perma­nent de specia­lităţi de m a t e r i i veritabile en­gleze, cari sa­tisfac şi gustu­rile celor mai

moderne.

H a i n e ş i

p a r d e s i i

pentru d o m n după croiul cel : : mai nou : : Ca 193—30

s e p r i m e s c cu p r e ţ u r i m o d o r a i é l a a d m i n i s t r a ­ta a z i a r u i u î a c e s t a . : - :

•ii i i6 -2*J; Gusta p e r i t r o i n a u s i n a c i m e n t u l u i ,

i n c a „ t s r a

Atelier mecanic şi electrotehnic.

Beregszászy A n t a l Z. Vărşsţ-Veisecz s î r . O e a k F e r e n c fir. 1 0 .

vls-à-vîs de biserica românească Kxecută totftdiil de lucrări în branşa aceasta şi anume MAŞINI DE CIMUT. BICICLETE, GRAMOTBANE, APARATE PEN­TRU CINEMATOGRAFE, fi PA­RATE FOTOGRAFICE, INSTRU­MENTE SPECIALE çi brevete. pifcuiu şi îr.t: oducorea i II( NLULUI EL. CTRIC şi j i ţco. telefonica, — cu

preţui I ieftine.

S e r v i c i u p r o m p t ş i c o n ş t i i n ţ i o s .

\ • X

V /

MS

I

o

Fabricii pmîirii ţ i 'Tl de e im- 'n t , presă pen­tru f81)1 o il: cjatent şl u»aeji'»>'?\ fc brici eo»?pleete <ii» RIMUNT

Hazai imkmz és oze-

f j p í p á í i gépgyár r.-t.

BL'DAPKSTÀ, VI., Heiter F» r< nç-z-u. H(î.

93--13.

Maşini de cusut SINGER biciclete

gramofoane plăci

mai ieftine se pot că-

R. 3 7 5 - 3 0

[J Mám \ . , I

>- -

Habán József m ű s z e r é s z (mrehan ic ) (Ha 200-6O)

Budapesta,Vil. Almásy-tér 14 Catalog de preţuri ilustrat se trimite gratis.

Corespondenţă în limba germană şi maghiară.

R e p a r ă r i e x e c u t ă i e f t i n .

KATION A LÀ A ROMÂNIEI.

S I T U A Ţ I U N E SUMARA. 1 9 1 1 .

19 Noemvrie

220 963 47b

196 819 177

1 7 1 4 7 58t"

11 99184?; 17 GOG 577 4 227 02] 6 0 7 2 39-

789481 9G127L

112 890 24f 24 000 686 4 6 8 3 9 038

1 9 1 2 .

660 725 97;

12 000 (XX. 30 763062

4 614 72b 459 8G1 671

2 446 952 2 057 828

112 890 245 36091 490

ACTIV

150 005 47S Rezerva metalică aur 6 1 9 5 8 0 0 0 „ trate aur

Aipiut şi dive;so monete Portofoliu român şi străin . *) Fmpr. po ef. publice

„ in cont curent Efectele Capitalului social . Efectele fondului de rezervă

„ fond. amoi't. imob. mob. şi Imobile . . . . Mobilier şi maşini de imprimerie Cheltuieli de administraţiuno Depozite libere i Conturi de valori Canturi curente .

I » & S I Y

160 324 225 60 453 000

14 130 900 I

13 024 315 1

maşin. de imprim

660 725 975

Capital . . . . . . . Fond de rezervă . Fondul amort. imobili, mobil, şi maşin. de imprim Bilete de banca în circulaţiune Profit şi Perdere Dobânzi şi beneficii diverse Depozite dc retras Conturi diverse sold .

Scontai 6«/, *) Dobânda G°/0

10 Noemvrie 1 7 Noemvrie

226 576 685 225 777 225

323 637 741055 173 512 497 178110 061

26 619438 27 155 215

11995 354 11 995 354 17 367 577 17 367 577 4157321 4157321 6 302 290 6 307 820

835 572 838 572 895 865 1 036 703

108 510 097 108 973 097 35 920356 32 225 006 79033 613 69 389 546

692 366 143 684 074 555

12 000000 12 00000Í 32 778 965 32 778965

4 917876 4 917876 470 114 130 463 398970

3 035 011 3 035 011 3129 063 3 333 253

108 510 097 108973 097 57 881 001 55 637 383

692 366143 684074 555

$ O M Ä. N U L'* Marti 10 Decemvrie 1912.

B a c ă .. « i ţ i s ä c u m p ă r a ţ i

1?

i ra a o r e s % ţ i n r m e i tani

l ï i i i

T E Ä :

1 pachet mixtură f. fină —"50 1 1 1 1 1 1 1 1 1

sfărmături fine

P O P O F F nr. 4

.. 8

Cor.

R U M : Cor.

- • 5 0 i/„ itru „Hungária" 1-10 r — Í" 2-20 o- 1 /

' •> Ja mai t-a II 1-30

2 50 l" » Ii 2-60 - • 4 0 V. 1-80 - ' 8 0 i „ 1 8-60

T— V, „ „ fortior 270 7' 1 5-40 5 50 r . Vi ,. antitpi 8-70 4-50 1

s s 7-40

C o m e n z i l e f ă c u t e esi p o ş t a s e e x p e d a z â p r o m p t .

(Vo 5 0 6 - )

c a ş u i e r i i

va. Fără durere în timpul col mai scurt cu siguranţă, chiar şi în cele

mai neglijate cazuri, foloseşte

„ I i A X A " ( p u r g a t i v u l d e f i e r e ) s A d o r ,

care eurăţeşio stomacul şi intestinele do tonte materiile Jiefoloaitoaro cari sunt lipite dy elo şi prin aceasta împiedecă încuierilo şi toate morburile oe nr proveni diu aceste, ş. a. : durere de cap, sgârciuri, arsuri, apăsare de stomac, iritare de vomare. groatä, râgăioli etc.

O sticlă costă 50 fii., 6 sticlo deodată 2'50 fii, 12 sticlo 5 coroane. Efectul purgativei do liero „LAXA" va ti permanentă daca deodată

c i ea folosim

„ u e g f e B O Î i i i " b a l s a m â e s t i s m a c & I n i

S Á N D O R

„RKGENOLUL", această, esenţă do stomac vindecă orice soin do morburi do stomac si intestine precum şi durerea de cap. curgerea (năpădirea) dc sânge, curăţă sângele şi faco apetit în gradul superlativ. In cazuri do co­lică şi iritaţie do vomare în timpul cel mai scurt are efect.

O sticlă eu îndrumările <1« lipsă costă 1 20 flieri. Originalul „LAXA" şi „UEOENOLOL" se poate alia la piepaiaturul

original :

larmacist în Erdo'wzoiitgyorgy (Ardeal).

Fu care s t e l a e provăz ta cu vteiseta „ÎNGERUL" Li ce e de recomandat să lie cu » ten t u ne!

(Sa 572--)

 m a r i c Cele mai perfecte

Cele m a i c s o x x i o c i e

ghete americane I d i a t i m p a l

; - j \ m o d e r n p e n

; ; } ^ t r u d a m e ,

y'i \fţ, d o m n i ş i

• • - • • i c o p i i s e a f l ă

•ţi: "v> n u m a i î n

' ' K ' a s o r t i m e n t u l

v v p r ă v ă l i e i d e

ghete, p ă l ă r i i ş i a r t i c l i i

\-.-,\ de m o d ă p e n t r u b ă r -

Midehy ^ ^ R i c e ^ ! i t » ^ % ^ -üosfo"1, Mass. U.S. A.

T e i e f o r » 4 4 2 .

| I î n 238)

l i

Sticlar

(magazin k table de siîoiă şi oe oglinzi).

E x e c u t l u c r ă r i p e n t r u z nom, sau t o t f e l u l de r e p a r ă r i p r o m p t şi

cu p r e ţ u r i i e f t i n e . E x p e d i e z i e f t i n

r o l e l e m e c a n i c e d e p â n z ă ş i t r es t i e

- - p e n t r u f e r e ş t r i - -

Fi 22i5 —&)s m

ARÂO, strada gróf Apponyi Aller! or. 15—18, TELEFON 909. TELEFON

Mtftí 10 Decemvrie 1912. „ R O M Á N U L "

OM mai ie f t ină s u r s ă de c u m p ă r a t ! ! im onoare a aduce la cunoştinţă on. pu-blii din Arad şi provincie, că în atelierul propriu ţin cele mai moderne *

Íintru bărbaţi, — femei şi copii. £_ rincipiul meu este: ghetele din magazinul să fie

Îrejfătite din materialul cel mai bun. Ghete de abrică nu ţin deloc în depozit. Execuţie după

Eâsură, cu preţuri ieftine La comenzile din provincie e sufieent a se trimite desemnul pi-liorului. Rog on. publie să se convingă despre mcuţia elegantă, durabilitatea şi ieftinâtatea

ghetelor executate în atelierul meu. (fii 424) Roagă binevoitorul sprijin : / I H / i - * ! 1 ' atel ier de ghete dara M i R i o s p e n t r

f . u ( i ° ? i n i * i

t e m e i ARAD, strada H u n y a d i n-rul

(Po 445—)

Premiat la a. 1902 din partea expozi­ţiei Industriale din Beclcherecul-mare

BERBERSZKÏ MIKLÓS p ä p u c a r , (Be 30—70)

- Nagybecskerek. —

Prăvălie de biciclete, maşini de cusut şi arme, precum şi acesorii se vând cu preţuri ori­

ginale de fabrică la

poninger MI atelier specia! de reparaturi

4 Timişoara-Fabric (Temssvâr-Gyy.) Széna ter nr, 8. Execută totfelul de lucrări, reparări şi transformări în branşa de mai sus. Serviciu prompt. Garantă. Maşini de cusut şi ace pentru gramafoane excelente. Serviciu prompt şi conştinţios.

Liferează In ţară şi străinătate papuci de piele, pâslă, mătase şi catifea, pentru băr baţi, dame şi copii cu preţurile cele mai ieftine. Serviciu prompt. — Catalog trimit gratuit. — Rev'nzătorilor li-se dă rabat.

(Bo 423—)

'* .\\ fabrică de ciment şi In­i i trep?ind?re de zidiră

Alba-lulia (Gvulafehírvár) pad'ÏJ en tari de E x e c u t ă

terazio, — granit, -— mo­zaic, •—- beton, — f - h e r s i m 't şi — mozaicî: p r e c u m şi canale de fee*on şi funda­mente pentru maşini, lucrăr i de c iment şi be ton, iesle, fân tâni ar teziana şi baienuri. poduri e tc . cu pre ţur i modera te ; lerviciu prompt .

k t . . %

MÈMMT Ş I N E O U Ţ Á T Ö S

Atrag atenţiunea on. pu­blic asupra marelui meu magazin de totfelul de ma­şini agricole cum sunt: maşini de sămănat, tree-

rat, pluguri grape, preşuri, şi mori de struguri, ma-

şini de cusut.

Mai departe reconstruez tot felul de Locomobile

să umble singure.

Pag. 14 „ ^ Ö M J É N Ü E 0 Marti 10 Decemvrie 1911

I I I I I I I I I I

ATELIERUL DE FOTOGRAFIAT A LUI is«—se

Csizhegyi Sándor (Lângă farmaaia M EKate).

• e i se fae şl sa măresc eele mai fruaaeasa ikUgrafii d*MMM*ea ««Vare l s , pi»tvri îa «ies, gpaeiaiaiitStá îa paar« ta mttuss, ©ari psi» sşsttawe mi so strieă. La fană fiţi ea b ă g a t e de 8«tm& să n ' e coa&wejBţi, 81 * j f K e i e H v á r i Piaţa M á t y á s ká-Öy-tér a r . S*, lângă far-m&cia h a feste, — Refewada-va k aaest ziar veţi avea — — faver îa pre|u». — —

» » < > + » e « e » » » » » « t » » » » » e ) » « 3 » « e » » 0 » e + » + » +

Bordi András, blănar ORAŞTIE (Szászváros) Ország-ut nr. 14.

îşi feeema&dă tn atenţia en. publie dia Idealitate şi p?ovi»eie bogatul său asortiment de blănărie eu preţurile eele mai eoarenabile. Articole de fa­bricaţie p-r©]»ri« ; mantale de blană, blană de eălătorie, maBşeane , boare, eă ein l i pestra domai şi doamne, ul-ti'«m moàà şi 1 aerate eu gust. Preţuri ieftiae. Primeşte oriee luerări de blă­nărie peatru préfacera, eăptuire, căp-teşirea şi eoliarea mantalelor. Ser-vieiu prompt şi eonştiinţies. Numai marfa bună şi execuţie de I-ul rang.

(Bo 465—)

T r f ¥ V l r V l n W W W W W W W W W W W

Daeă v d ţ i s i aveţi

o vatra bwia (Ig fjftfţ (Şparhard)

şi u n

grătar S T " să vă adresaţi atelie­

rului eleetrie de lă-

căfaşerie a lui

Franz Junginger ;.- C ATE (Te-mesvar-íjv.) Sriongasse 2

Depozit d e vetre d e fiert gata. Cata log da preţuri gratis şi franco. ( J u 172—80)

N o u t ă ţ i d e gfhei© d e t o a m n ă .

Gbete de prima că­utate, cu marca Sa­lamander, pentru domni şi doamne

Coroane 16-50 şi 20-50. Magazin special WEINBERGER JÁNOS Te 847—168 m a i g a ^ m d a g e b ö t e

ARAD TIMIŞOARA MOT. Auditor tf. 2S fTw5««*tó 6etete-§«Wïw, itafi^t.- w. 19.

Cel mat mare magazin de blănărie

Stefan I. Radak Vârset-Versscz str. Székház 3. Telefon 155,

îşi recomandă în atenţia on. public din loca­litate şi provincie bogatul său asortiment de blă­nărie cu preţurile cele mai convenabile. Articole de fabricaţie proprie ; mantale de blană, blane de călătorie, manşeane, boare, căciuli pentru domni şi doamne, ultima modă şi lucrate cu gust. Pre­ţuri ieftine. Primeşte orice lucrări de blănărie pen­tru prefacere, căptuire, căptuşirea şi coliarea man­talelor. Serviciu prompt şi conştiinţios.

Numai marfă bună şi execuţie de l-ul raoj,'. (R 374)

Un milion altoi de viie din soiurile cele mai distinse pentru vin şi masă. — Viţă americană, cn fără rădăcină şi ochiuri pentru altoi din toate soiurilor se află de vânzars pepinăria Domnului românesc din Babâlna lângă Orăştie a cărui proprietai

Dr. Aurel Vlad. Fiind pepinăria noastră bine îngrijită n 'a fost atacată de peronospoi

altoii sunt foarte frumoşi şi desvoltaţi la perfecţie. Pentru viţa lif j ra tă din pepineria .noassră, garantăm că soiurile nu!

curate după cum sunt notate în catalog. Fiie care viticultor şi proprietar de viie să se adreseze cu toata

crederea pentru altoi do vită trebuincios! la jos semnata administraţie tili asigurat că vor fi serviţi conştiinţios, solid şi prompt.

La cerere să trimite gratis şi franco catalogul despre altoi de viii preţuri şi cu îndrumări practice pentru plantarea şi lucrarea nouelon

Se primesc băieţi de români la cursurile practice pentru altoit, de T Condiţiumle de primire la cerere se vor trimite.

Administraţia „Domeniului din Bobălna" (A 539) Bábolna (u p. Szászváros).

I n a t e n ţ i u n e a d a m e l o r !

Primul atelier do corsete vieneie

0 +» ti

O

O

ie

' A '

I O S E F I N A ( B i 115"30)

B I N D E R L U G O J , str. Bonaz nr. 13.

Pregăteşte pe lângă garantă, după ultima modă corsete dinainte drepte, cari lasă liber stomacul, dar nu exerciază nici o apăsare asupra corpului, cu toate aceste apasă In jos

abdomenul.

Mare magazin de corsete şi legă* toare pentru şolduri, legätoar« pentru piept şi legătoare pentru

ţinerea dreaptă a corpului.

ate l ie r pen t ru p r e g ă t i r e a corse te lor !

S e p a r a t u r i l e s e e x e ­

c u t ă p r o m p t . L u c r ă r i

d e s t r u n g ă r i e i e f t i n e .

GUSTAV GRUISSEM strungărie de lemn cu putere electrici.

SiBNU, EEisabethgasse nr, 1, Execută totfelul de lucrări solide în branşa strungar iei, lucrări de lemn şi galanterii, specialist pen­tru roţi cu spiţe, premiat de dona ori cu m t d a l i e de aur.

!

W Pccwnvri« 1912. „R O M A N U L"

9m, 15

I .

Nouă tipografie românească în Arad, strada Zrínyi Nr, la.

T i p o g r a f i a „ C o n c o r d i a 4 99

atelier tipografic al ziarului „ROMÂNUL" şi AL foii poporale a partidului, „POPORUL ROMAN"

Anunţă cu adânc respect onoratului public românesc Î M -trarea sa în activitate, in serviţiul cultural al neamului, stând la dispoziţia comitetului nostru naţional. : : : :

Provăzută cu aranjament tehnic modern, cart îi dă putinţa să execute lucrări A L E S E şi O O artistice în ale tipografiei, o Q

T i p o g r a f i a „ C o n c o r d i a are afară de maşina mare, cu care se tipărese erganele publicistice ale partidului nostru naţio­nal, încă două maşini, noi, apte pentru executarea celor mai fine lucrări grafice • «

H

Tipărituri de bancă, tot soiul de tipărituri pentru birouri j avocaţiale, invitări, anunţuri şi orice fel de tipăritură se

UPI

execută solid, frumos şi m compută eu preţuri moderate k I 1

T i p o g r a f i a „ C o n c o r d i a •; Roagă onoratul public românesc pentru binevoitorul sprijin.

Telefon pentru oraş şi interurban Nr. 750. i » - >f i . • i"

B mB I E m m eSyf\3 B B mm mm ms i m m m ^ c - » ^ m m m i v

,,R O M A N U L s > Marti 10 Decemvrie 1912.

Bereczky Zoltán a t e l i e r d e c r o i t o r i e p e n t r u d o m n i

Cluj—Kolozsvár. Ï ^ K Ï ^ M a g a z i n permanent de materii din tor* şi s t r ă i n ă t a t e pentru toate sezosnele. Co­mandele din provincie se execută prompt.

E suficient a se tri­mite o haină croită : : bine :

(B« 157 -60 )

(Bo 8 8 - 5 2 )

b 111 • 11 n 11 n n u n b 1111 • Premiat cu diplomă dela corp. meseriaşilor.

3 Botházy László, sculptor şl întreprinzător de beton «1 piatră de artă, depozit de nisip. N a g y v á r a d , — Erzsébet-utca.

Primesc ori-ce lucrări ce se refer la branşa mea precum lucrări la edi­ficii şi cripte cu diferite expozituri, de piatră şi marmoră, apoi crud, monumente, etc. — Lucrez în beton cu mare pricepere, precum calda­râm de beton, canale, poduri de

beton cn fier, table de ciment, bazine de asfalt Trimit d esem nu şi catalog. — Voi esc să atraç atenţia on. public prin lucru bun şi preturi ieftine.

U f erez pietri şl nisip î n cant. mare.

H i l l l l l l l l l l l l l l l l l l l a g|

Cele mai bune

e e l 8 mai solide şi cele mai moderne

I (Ba 147-104)

atât pe bani gata, cât şi fia pate pe lângă ehe* z&şle d e I O anii şi preţuri ieftine, liferează cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă în întreagă Ungaria

B r a u s w e t t e r J á n o s orologer în SZEGED

CATALOG CU 2C00 CHIPURI SE TRIMITE GRATUIT. Notez că ntursai acnia vor primi catalogul gratnit cari îl cer ca provoosn la siarnl „Romácnl" (adecă scria ca a cetit anunţai în „Românul"). Cor«-

pondençaie se iac In limba msghiară, germană şi franceză.

F o l o s e ş t e X>oa.xxa.Ei£ 9

§4 JL

„Grema-Margit" este materia cea mai plăcută de înfrumuseţare a doamnelor din elită şi este cunoscută în toată lumea. Putere neîntrecută, stă în compunerea ei norocoasă, pielea o întinereşte şi résultat favorabil se poate vedea în decurs de câteva ore.

Deoarece „CJrema-Margit" o imitează şi falsifică, Vă rugăm a cere numai în cutii în­chise cu marca originală, pentrucă numai pentru aceia îşi ia orice răspundere fabricantul.

„Grema-Margit" e nestrieăcioasă, nu conţine untură, compozite neamestecată, care în străinătate a produs mare senzaţie. Preţul Í cor. Săpun Margit 7o fii, ^ > Pudra Margit 1.20 cor.

F A B R I C A :

(Fo 225-100)

«ÇBEsas p ia "a

F o l ä e s

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I Gel mai bun şi mai ieftin izvor de cumpărat

Cel mai mare asortiment în

pălării dm domni şi copii numai fabricaţii veritabile In cele mai moderne colori

şi fason elegant, — apoi în O i l i n c l r e ş i C l a q v i e - u r i la

Gustav Schuster ^SSSAS^ Specialitate : h^Jl%

prie ce pălării pentru ţ ă r a n i i români - ş i - saşi. Su 2 6 - 1 5

• • • • • • • • • • • • • • H I

Prima fabrică de instrum cale a Ini

SIB11U Bulevardul mic (Kleine Ring) nr. 24.

Depozit bogat, şi foarte bine sortat de violini artistice noui şi vechi şi pentru şcoală, citera, clarinete şi instrumente de

suflat, harmonies şi părţi de instrumente etc.

Gpamafoane şi placi asoi>timent bogat Corzi (strune) din străinătate eu ton curat pe lângă garantă.

Reparaturile se execută eonştiinţios si artistic. [Ba 93]

Schmidt János succesor Schmidt Ferencz institut pentru ridicarea altarelor în

Budapesta, Köbányai-ut 53. = •

Pregăteşte s altare, amvoane, cripte, statui sfinte şi întregul aranjament bisericesc, în orice stil, conform pretenziunilor artistice şi pelângă preţuri convenabile. Se recomandă ca specialist, de München la renovarea alta­relor vechi. Planuri şi cataloage trimite gratuit precum şl

primirea muncii o face pe spesele sale proprii. Preturi moderate. Condiţii favorabile de plaţi.

(Si 1 6 0 - 6 0 )

xiËASûL Tfp.oaj?Arnst „CONODRMA" arad. i