LXXXV Negaţia Negaţiei (Tragedii de la românii din Timoc-Serbia). Partea I

5/16/2018 LXXXV Negaţia Negaţiei (Tragedii de la românii din Timoc-Serbia). Partea I - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lxxxv-negatia-negatiei-tragedii-de-la-romanii-din-timoc-serbia-partea-i 1/13

Dacia

AurelianăRevista românilor din

Timoc Columna Centenaria=r zboiulădintre romani şi daci (101-106 d.Cr.)

Înalt de 39,83 mă

Partea I:

LXXXV Nega ia Nega ieiţ ţ (Tragedii de la românii din Timoc-Serbia)

Subiectul e de necrezut, ce se întâmpl în Serbia!ă Dac pe acest glob s-ar face o investiga ie ştiin ific lă ţ ţ ă

ini iativa O.N.U. şi a Comunit ii Europene, ca s se vadţ ăţ ă

ce popor este mai conservator şi nu se poate debarasa den ravurile turcofage, de pe vremea în care turcul mergeă

în r zboi sau alte ac iuni cu o traist la gât şi cu câă ţ ănum ra mai multe capete de creştini t iate, cu atât eră ămai apreciat ca erou al împ r iei otomane. De la turcă ăţsârbii au înv at multe, îns ei nu merg cu traista săţ ă decapiteze oameni ci îi arunc , împuşca i sau neîmpuşcaă ţ ţ

în gropi comune, sau îi persecut pân acolo, încât victimă ăterorizat , intimidat şi înfricoşat de moarte se declară ă ă

ceea ce spune Statul de drept sau un anumit partid sacoali ie; adic se declar sârbi ca s scape de teroare. Priţ ă ă ăurmare, un r spuns pentru Europa ar fi poporul sârbescăsingurul care şi azi ine sus steagul comunismului camuflaţprin: socialism, radicali sau al ii.ţ

În tema de ast zi o s ne ocup m de 2 probleme, diă ă ăcare se va vedea c poporul vecin n-a f cut un avans preă ă

1



mare spre civiliza ie din anul 1943 pân în anul 2009, adic 66 de ani, ţ ă ăvia de om.ţă

Tragedia s-a întâmplat prin anul 1943, când Serbia se afla suocupa ie german . De fapt, Yugoslavia fusese decapitat de to i vecinţ ă ă ţei, în afar de România, încât n-a mai r mas din ea nici Voivodina saă ăpor iunea din Banat. Cu toate c umblau cu haine f cute din saci şţ ă ă

înc l minte cu talp de plop, nu existau restaurante, nici brut riă ţă ă ăm cel rii, se putea spune c economia era la p mânt sau nu există ă ă ădeloc. Eu însumi am purtat o var sandale cu talp de salcie şi amă ămâncat fructe de pe marginea drumului, sau struguri în timpul toamneca s pot supravie ui. Cu toate acestea, sârbii au fost c l uzi i de o steă ţ ă ă ţvestitoare de r utate şi declin. Ei şi-au format atunci un guverăcolabora ionist cu cel a luiţ Hitler, preşedinte fiind numit gen. MilanNedici, pe de-o parte, iar prim-ministru Acimovici (?), şi ca organizaţpara-militare au fost 2, una a lui Tito numit „Partizanii comunişti” şi ceă

a de-a II-a „Cetnicii” na ionalişti ai gen.ţ Draja Mihailovic; mai întâi izbucnit r zboiul din Bosnia, în care ac iona un plutonier din fostă ţarmat austriac ,ă ă Iosif Broz Tito, numit de Stalin mareşal a

Yugoslaviei şi care a luptat pentru cauza comunismului pân la 9 maă1945, când înc nu s-a ştiut cine a învins şi cine a pierdut în r zboiul diă ăBosnia.

Cealalt ramur para-militar avea caracterul de na ionalism, ă ă ă ţreprezenta pe regele Petru al II-lea aflat în exil şi care, aparent lupt

împotriva germanilor ocupan i, îns numai prin declara ii, pracitc nţ ă ţatacau armata german .ă

Trebuie remarcat un lucru foarte ciudat, c atât armata luiă Tito diBosnia, cât şi armata generalului Draja Mihailovic, ac ionau în centrţorganizate în Timoc-Serbia, toate au fost subven ionate de c tre românţ ădin Bosnia sau din Timoc, care se ocupau cu oieritul sau creştereanimalelor.

Îns preocuparea principal a na ionaliştilor, ca şi a gen.ă ă ţ Nedici, ers distrug orice activitate cultural româneasc , care s-ar puteă ă ă ădezvolta pe teritoriul Serbiei de r s rit; adic f r Banat şi Voivodinaă ă ă ă ăDeci ei distrugeau în mod radical orice mişcare a românilor din Timoc

indiferent de importan a ei. Cel prins cu c r i româneşti era omorât pţ ă ţloc. Cel care era b nuit c are leg turi cu România şi cu românii diă ă ăBanatul sârbesc era de asemeni în pericol cu via a.ţ

Pe atunci, singura provincie din fosta Yugoslavie, Banatul sârbesccu centrul la Vârşe se bucura de o anumit autonomie. Prin urmareţ ădac vroiai ca de la Belgrad s mergi cu trenul în Banat, era imposibil să ăo faci f r paşaport, deşi era aceeaşi ar . În cealalt parte a Banatuluă ă ţ ă ăse afla puterea Croa iei, unde era şi mai greu de trecut. Aşa c noţ ă

2



românii timoceni, care mai vroiam s facem ceva pentru prosperitateălimbii şi valorilor noastre morale, o mai puteam face numai pe lânginternatul liceului român din Vârşe , care num ra atunci vreo 400 şţ ăceva de elevi şi eleve, din zon , dar şi câ iva din Timoc, aduşi de noi, că ţoarecare sacrificii şi pentru noi, dar şi pentru elevi.

E bine s ştim un am nunt, c sub ocupa ie german şi bulgar ă ă ă ţ ă ă

Serbiei, nu s-a aflat Banatul de Vest; el avea o administra ie separatţ ăgerman , alc tuit din popula ia b ştinaş , nu din armata german dă ă ă ţ ă ă ăocupa ie. Se spunea atunci cţ ă Hitler a modificat promisiunile datmareşalului Antonescu cu privire la Banat şi Timoc în aprilie 1941 şi

înfiin at o provincie autonom numit „ţ ă ă Donau Land”, în care se intra clegitima ii speciale sau paşapoarte pentru a evita infiltrarea fie ţpartizanilor comunişti, fie a cetnicilor na ionalişti sârbi. Dup exemplelţ ăcitate, vom în elege mai uşor în ce pericol se aflau germanii din Banatuţsârbesc, circa 315 000 la terminarea r zboiului, când au fost sili i s să ţ ă

refugieze odat cu armata german şi s abandoneze întregul Banată ă ădeşi erau a II-a popula ie în Banatul sârbesc, dup sârbi. Îns ştiau cţ ă ă dac vin partizanii vor fi extermina i.ă ţ

Aici am s v istorisesc lucruri incredibile, care nu se pot înâmpla îă ămod normal, decât la popoarele neevoluate din Africa. Noi înfiin asem lţVârşe un ziar numit „ţ Foaia Timocului” pe care îl difuzam clandestin

întroducându-l în ziarul „N dejdea” care ap rea pentru românii diă ăBanat. Deci, interesul nostru, al celor care ac ionam din parteţComitetului Timocean înfiin at în 1941 la Tr. Severin, sub conducereţreprezentantului Gheorghe Suveiche, care dispare dup aproape uă

an, eu am r mas aproape „marele singuratic” în acest comitet. Dar grijănoastr era a celor ce militam pentru aceeaşi idee s aducem cât maă ămul i copii din Timoc de la liceele şi şcolile normale, elevi care sţ studieze la liceul românesc şi şcoala normal din Vârşe .ă ţ

Personal, m ocupam de aceast chestiune, fiindc eram singuruă ă ăcare puteam trece frontiera o dat pe lun şi cam 2 s pt mâni lunară ă ă ăcolindam prin satele româneşti din Timoc. Izbutisem s g sesc pentră ăliceul românesc din Vârşe câ iva elevi, şi anume:ţ ţ Sava Iancovici diGârleana, Traian Preda (Jivoin Predici) din Bogovina, Draghi Ilici di

Lubni a cu tat l ucis de sârbi fiinc îl b nuiau c este comunist, elevuţ ă ă ă ăSârbulovici din Gârleana al c rui tat era lucr tor la c ile ferată ă ă ădespre care vom vorbi acum, Miroslav Iancovici din Dârboceana ş

înc un elev tocmai din Homole satul Voluia, care venise singurănechemat de nimeni şi se înscrisese la şcoala normal , dar locuiam toă ţla internatul român din Vârşe , unde aveam cas şi mas ; aşa ap reţ ă ă ăziarul nostru „Foaia Timocului”, cu sprijinul acestor elevi, mai mari samai mici de la şcolile amintite f r s fie r spl ti i cu ceva. Trebuiă ă ă ă ă ţ

3



men ionat c pe atunci ziarul ap rea în mod primitiv şi clandestinţ ă ăcuvintele se alc tuiau punându-se una lâng alta literele, ceea că ănecesita mult timp.

Mai întâi a durat munca de identificare a lor, pentru c mai aveam ăelevi, unul la liceul din Negotin, Belivache din Cobişni a şi altul diţPraova, Liuba Gârleanu, care pân la urm s-a înscris la liceul Traiaă ă

din Tr. Severin în cls. a VII-a. În aceast activitate de selec ionare pe care noi o consideramă ţconspirativ , am fost ajutat de un student român din Zaiceară Bagevacstudent la Medicin în Belgrad.ă

Din memorie o spun c evenimentul se desf şura cam prin lună ăseptembrie a anului 1943 şi în acest scop am fixat o zi când ne vom

întâlni în cetatea roman Costol (Castello) la câ iva km de Zaicear, pă ţlâng care trece trenul la o mic distan de râul Timoc. Se mai v d şă ă ţă ăast zi sc rile pe care le coborau solda ii şi împ ra ii romani, cână ă ţ ă ţ

doreau s se scalde. Am plecat cu to ii din Z iceri cam pe la ora 14, şă ţ ăam coborât la Niş în grup f r bagaje mari, pentru c nu duceau cu eă ă ăcine ştie ce echipament sau c r i, deoarece erau destul de s raci. La Niă ţ ă

îmi amintesc c am stat pu in în gar şi neam gândit ce s facem ca să ţ ă ă pierdem o noapte aici, în loc s-o pierdem la Belgrad.

În acest popas scurt din gar , de vreo 3 ori megafoanele au anun aă ţcam aşa: „Elevii care au fugit de la liceul din Zaicear şi au plecat în lumf r voia p rin ilor s se întoarc acas , c nu li se va întâmpla nimic!ă ă ă ţ ă ă ă ăasta s-a spus în limba sârb .ă

Noi am intuit inta spre care se îndrepta aten ionarea şi ne-am v zuţ ţ ă

de treab f r s o lu m în seam .ă ă ă ă ă ăGara de la Niş, ast zi un oraş cu câteva sute de mii de locuitori, eră

de culoare verde şi atât de mizerabil , încât în România, asemenea gă ăn-am v zut nici în sate. Aveam deci la dispozi ie un timp s vedemă ţ ăcetatea Naissus a împ ratuluiă Constantin cel Mare. Se spune c aici săa şi n scut, deci este unul dintr-al nostru, un str moş care a eliberaă ăcreştinismul de s lb ticie, prin urmare a f cut ceva pentru întreagă ă ăomenire, nu numai pentru români sau sârbi.

Cam pe la ora prânzului, în ziua urm toare ne aflam la Consulatuă

General al României din Belgrad, unde mai r m seser 2 persoaneă ă ăConsulul General Nicolae Solacolu şi Secretarul Stoian cu portaruPetrică, mi se pare din Iabuca din Banat. Ca s trecem Dun rea, aveamă ănevoie de o adeverin de la Consulat, c suntem în frecven la cursurţă ă ţăliceale, la liceul din Vârşe şi pentru acest motiv, se folosea în loc dţpaşport aprobarea trecerii în Banatul sârbesc. Personal de ineam uţreissebeviligung, un fel de legitima ie pentru liber trecere ca locuitor aţ ăVârşe ului, şi asta datorit rela iilor cu prietenul meu de sufleţ ă ţ

4



Gheorghe Ciuciulovici zis „Alcoti” şi el înv tor din Geanova, prieteăţăcu secretara prim riei,ă Berta din Vârşe , c reia îi f cea curte pe cânţ ă ăm aflam şi eu împreun cu el la acest liceu în 1938. Cam aceasta eră ăscena din Vârşe în momentul în care la fosta Ambasad a României dţ ăpe bulevardul Miloşa Vericoc nr. 33, ne preg team cu acte în regul să ă trecem Dun rea, când, deodat intr pe poarta principal un lucr tor dă ă ă ă ă

la c ile ferate sârbeşti plângând şi suspinând, strigând c noi i-am furaă ăcopilul şi l-am nenorocit, c aceasta era toat averea lui.ă ă

Noroc c grupul de elevi care urma s plece cu trenul de ora 16 spră ăVârşe şi Timişoara se afla la etaj, într-o camer în care aveam un miţ ădepozit de c r i, iar al turi dormea consilierul tehnic al ambasadei, dă ţ ăAtanasie Popovici, şi el n scut la Geanova-Duşanovac, când nu se află

în inspec ie la şcolile româneşti din Banatul de vest. Am mers sus şi i-amţexplicat feciorului în cauz c tat -su este disperat dup el şi vrea să ă ă ă ăia neap rat acas . Eu l-am rugat s se decid dac vrea s se duc că ă ă ă ă ă ă

tat -su sau nu. A r spuns c prefer s se duc la Vârşe la liceă ă ă ă ă ă ţromânesc, deci nu vrea s coboare s -l vad pe tat -su, mai ales c eă ă ă ă ăam sus inut tot timpul c nu este în cl dire, şi c cineva greşit l-ţ ă ă ă

îndrumat s vin aici. Îns tat l b iatului a venit cu argumente c ară ă ă ă ă ămartori care au v zut când a intrat pe uşa Ambasadei, azi Consulat şi că este la noi b iatul şi numai eu pot s i-l dau; s nu-mi fac p cate, ziceaă ă ă ăpentru c e singurul lui copil, pentru el a r it şi a muncit s -l fac om şă ă ă ăacum, eu îi iau copilul, ca şi când i l-aş fura ca s -l vând cuiva. Toătimpul am argumentat c nu e b iatul sus, şi c nu pot s i-l dau. Mă ă ă ă consultam şi cu autorit ile noastre din Consulat, care erau de aceeaşăţ

p rere, c trebuie s mearg la liceul românesc din Vârşe .ă ă ă ă ţ Tocmeala aceasta a durat cam vreo 3 ore.În acest r stimp omuă

nostru s-a rostogolit, zvârcolit, mi-a s rutat pantofii şi s-a rugat lui D-zeăs -mi dea s n tate, dar s -i dau şi eu copilul. Aş putea spune c eramă ă ă ă ăconvins c omul acesta nu poate f r copil şi c e un p cat s mearg lă ă ă ă ă ă ăVârşe , îns eu i-am ar tat c b iatul nu este aici, dar c dac vrea, eţ ă ă ă ă ă ăaranjez s i se dea o liber trecere pe 3 zile pân la Vârşe s stea dă ă ă ţ ăvorb cu copilul şi s vin la el s -l vad când are poft . Îns , tată ă ă ă ă ă ă ăb iatului spunea c dup câte a aflat el de la autorit i, de aceea l-amă ă ă ăţ

luat ca s -l duc la Vârşe şi dup aceea s -l trec în Rumania ca să ţ ă ă merag pe front, la Stalingrad sau Caucaz, s lupte pentru dezrobireă ăBasarabiei. Zadarnic i-am explicat eu c nu va trece în România şi nicăvorb ca s fie trimis pe front.ă ă

Se vede treaba c na ionaliştii sârbi, îl ochiser pe b iat şi urm reaă ţ ă ă ăalinierea lui spre statul sârbesc sau spre alt stat. Cititorii noştri vo

în elege foarte greu mentalitatea balcanic şi anume, c în Serbia dacţ ă ă nu eşti sârb şi eşti de alt origine etnic , înseamn c eşti duşman, şi nă ă ă ă

5



poate avea încredere în tine. Am observat c aceeaşi metalitate lăbulgari, greci, chiar şi albanezi, deşi aceştia mai au pu in recunoştiinţ ă ţăc în 1912 au devenit stat independent în Europa pentru prima dată ăprin sprijinul pe care l-a oferit România.

Copeşit de ipetele acestui om şi v ic reli, c el se va spânzura dacţ ă ă ă nu-i dau b iatul, n-am mai putut rezista şi m-am consultat din nou că

fiul s u, spunându-i c tat -su vrea s se spânzure, dac nu mergă ă ă ă ăacas . Atunci b iatul a zis c o s mearg acas şi o s vin alt dată ă ă ă ă ă ă ă ă ăcând îl va convinge c la Vârşe este un liceu românesc, nu o cazarmă ţ unde se face milit rie, ca s se duc pe front la Stalingrad s lupte că ă ă ăruşii, aşa cum se lansase zvonul.

Hot rârea am luat-o împreun cu membrii consulatului şi ei v zână ă ăc tat l nu cedeaz şi insist s i se dea b iatul, nu este exclus ca omuă ă ă ă ă ă

în astfel de condi ii de dezn dejde, s -şi pun şi cap t zilelor. Atunci mţ ă ă ă ăam repezit sus, nu ştiu cum îl chema pe b iatul lui, poateă Slobodan

poate altul, dar l-am sf tuit s se duc cu tat -su şi s vin cu altă ă ă ă ă ă ăocazie. Aşa s-a şi întâmplat.N-a i v zut o scen ca aceasta în care tat l poate s -şi vad fiuţ ă ă ă ă ă

r t citor, deşi nu avea nici o speran . L-a îmb iat cu lacrimi pe fecioră ă ţă ăs-a culcat şi a îngenunchiat în fa a mea şi mi-a mul umit ca unuţ ţDumnezeu care îi fac cadou un b iat, ca şi când el era b iatul meu. Aşă ăne-am desp r it cu mare regret, şi fiecare s-a dus unde îi este locul.ă ţ

Luna viitoare dup ce am fost la Bucureşti şi am revenit conformăprogramului, am trecut pe la Consulat şi am aflat c b iatul în cauză ă ăSârbulovici din satul Gârleana de lâng Z iceri, cons tean cuă ă ă Sava

Iancovici, care se afla deja la liceul din Vârşe , ar fi fost t iat la gâţ ăcum se taie mieii de Paşti pe altarul nevinov iei. Am r mas înghe at, şăţ ă ţsincer s fiu, nici as zi nu pot în elege ce inim trebuie s fi avuă ă ţ ă ă„patriho ii” sârbi care au pus în scen o asemenea crim , care teţ ă ănfioar , numai auzind-o, dar v zând-o.ă ă

De aceea am inut, dup multe ezit ri, s v spun adev rul desprţ ă ă ă ă ănemaipomenita crim . De fapt nu era singur , au fost şi altele, unde aă ăp it-o tinerii timoceni care au fost prinşi c r spândesc c r i româneşăţ ă ă ă ţprin sate. Cam în acelaşi timp a fost omorât şi elevul Dumitru

Belivache din Cobişni a, din cls. a VII-a la liceul din Negotin, tot cţcu itul, t iat la gât. Sunt şi alte exemple, dar cu alt ocazie.ţ ă ăGestul acesta mi se pare un exemplu singular care nu are asemuire

cu alte crime. Asta m face s cred c acel renumit criminal, care a fosă ă ă în stare s -l taie la gât pe un copil nu vine decât printr-o transla iă ţgenetic a unui instinct primitiv de sorginte asiatic înc de cână ă ăneamul sârb se afla în mlaştinile Pripetului şi despre care înv toruăţămeu Jica Radosavlevici din Negotin avea cele mai bune p reri; el nă

6



spunea c str moşii lui sârbi din Asia aveau obiceiul s se ascund îă ă ă ăb l i şi s respire printr-o trestie, iar când treceau avarii sau al ii pă ţ ă ţlâng ei, îi l sau s -şi fac treaba şi le s reau în spate, ucigându-i pă ă ă ă ăloc. Din acest exemplu am tras concluzia c avarii, de aceea i-au omorâăpe to i b rba ii sârbi, pentru c se r zbunau „pe la spate”; iar gestuţ ă ţ ă ăcruzimii de ast zi îşi are originile probabil acolo, în Asia.ă

Ce ve i gândi, dvs. cititorii, nu-mi dau seama, îns ce-o fi sim it tatţ ă ţ ăacestui copil înjunghiat, ca în vremurile biblice, când se va fi gândit ceu vroiam s -l duc la Vârşe la şcoal româneasc , unde avea burs şă ţ ă ă ăn-avea nici o grij ca tat -su s -i dea vre-un ajutor.ă ă ă

Dac nu v-aş fi spus aceast crim care-mi st tea pe suflet, pentră ă ă ăc şi eu m simt vinovat, într-un fel, c dac nu d deam cură ă ă ă ăinsisten elor p rintelui copilului, poate c ast zi ar fi tr it, şi n-ar fi fosţ ă ă ă ănimeni vinovat.

Acum, gândi i-v cine este vinovat şi poate c p catul va c deţ ă ă ă ă

numai pe criminalul de origine sârb care n-a în eles c a înv a cartă ţ ă ăţromâneasc înseamn a te educa, a creşte civilizat, a fi preg tit pentră ă ăvia liber şi democratic , şi nu pentru a-i omorî pe sârbii care au venţă ă ăpeste ei din Asia şi s-au f cut st pâni, nu numai peste mun ii lor, minelă ă ţlor de aur, pirit , cupru şi altele, peste apele, dar şi peste vie ile loră ţpentru c , nici un criminal, care ap r interesele Serbiei nu estă ă ăpedepsit, ci dimpotriv . Aceasta este povestea trist întâmplat acumă ă ă66 de ani, dar o s prezent m una mai nou , petrecut în lunile aprilie şă ă ă ămai 2009, despre care am aflat prin presa electronic , în data de 13ămai 2009 şi ve i observa c în mai bine de o genera ie de omţ ă ţ

mentalitatea sârbeas n-a f cut jum tate de pas spre ideea creştin saă ă ă ăspre umanismul european.

V vom prezenta în partea a II-a interviul dat în ziarul electroniă„Ziarul de Investiga iiţ ” al Timoc Press, al d-lui dr. Predrag Balaşevic, lZaicear, Timoc-Serbia. Ve i citi, ve i reciti şi nu v va veni s crede i „cţ ţ ă ă ţfolos au sârbii dac îi terorizeaz în asemenea hal pe românii timoceni”ă ăpoate vor scandalul s ia propor ii şi s intre astfel triumfal îă ţ ămentalitatea U.E. sau s fie sponsoriza i cu oă ţ monitorizare pus dăEuropa unei ri care provoac instabilitate şi între ine continuu ţă ă ţ

atmosfer de ar neguvernabil .ă ţ ă ăMai r mâne ca pân atunci s se apeleze la un avocat saă ă ăambasad neutr ca s asiste juridic şi s înainteze proces penaă ă ă ăinterna ional împotriva fiec rui lider agramat sârb din regiuneţ ă

Timocului, sau din alte regiuni, ca pe lâng impozitul nostru, via a pă ţcare o d m noi pentru aceast ar s nu se fac în zadar. Se va g să ă ţ ă ă ă ăcineva la Buxelles, Haga Strassbourg, şi chiar la Bucureşti care s vă

7



sprijine dac ve i înainta imediat plângere împotriva acestoă ţiresponsabili şi ignoran i.ţ

Partea a II-a:

«Predrag Balasevic: „Am fost acuzati ca facem romanizarea

vlahilor”

Bor, Timoc,Serbia/Ziarul de investigatii

/mar i, 12 mai 2009/ - Laţ numai cateva zile de la vizita presedintelui sarb Boris Tadic laBucuresti, de la inceputul lunii aprilie, autoritatile sarbe audeclansat o furibunda campanie impotriva etnicilor romani dinValea Timocului. Dupa ce la Bucuresti au mimat prietenia cuRomania, la Bor si la Belgrad politicienii sarbi au acuzatpresupusa “politica de romanizare a vlahilor”.

Atacurile seamana izbitor de mult cu cele ale autoritatilor din RepublicaMoldova, care la randul lor au acuzat Romania ca incearca sa-i„romanizeze” pe moldoveni.Presedintele Partiei Democrate a Romanilor din Serbia, medicul PredragBalasevic, a fost demis din fruntea Adunarii Comunale Bor doar pentru“vina” de a fi roman. Artizanii acestei lovituri au fost tocmai democratiipresedintelui sarb Boris Tadic, care se declara “prietenul” lui Traian

Basescu si al…romanilor. Predrag Balasevic a fost acuzat ca face politicBucurestiului in Valea Timocului si ca urmareste romanizarea vlahilor.La doar cateva ore dupa ce a fost demis, Predrag Balasevic ne-a acordaun interviu.

Ziarul de Investigatii: Ce s-a intamplat de fapt?Predrag Balasevic: In 24 aprilie a fost a 14-a sedinta a AdunariiComunale (n.r. Consiliului Local) de la Bor. Pe ordinea de zi a fost sischimbarea presedintelui Adunarii, propus de Partidul Socialist (PS),Partidul Radical (PR) si Partidul Regional „Zivin za Krainu” (n.r. „Traimpentru Kraina”), cu sediul la Zajecar, condus de Bosco Nicic. S-au strans18 semnaturi ale consilierilor, din totalul de 35 si cu 18 voturi am fostschimbat din functie.

Z.I.N. Au participat la vot si consilierii Partidului Democrat cu care atiavut incheiata o alianta politica?P.B. Nu au votat, dar ce este interesant, pentru ca votul a fost secret, in

8

http://www.timocpress.info/?p=1913


http://www.ziaruldeinvestigatii.ro/index.php/main/showNews/id/63

http://www.ziaruldeinvestigatii.ro/index.php/main/showNews/id/63





timpul dezbaterii, care a durat patru ore, niciun consilier democrat nu aluat cuvantul. Nu au spus nici ceva bine, nici ceva rau.

Z.I.N. Practic, v-au tradat….P.B. Da…Sunt foarte dezamagit de acest lucru. Nu ca nu m-au sustinutpe mine. Noi cu PD am avut relatii bune. Am fost impreuna in opozitie,

tot impreuna am preluat puterea aici, dar ei ne-au tradat. Au ramas cuPartidul Socialist si Partidul „Traim pentru Kraina”. Nu este bine nicipentru romanii nostri de aici, dar nici pentru ceilalti. Pentru ca cei dinPartidul Regional sunt oameni care urmaresc anumite interese.

Z.I.N. Se inteleg atat de bine cei din PS si PD?P.B. La nivel national, intre PS si PD este o alianta. Impreuna au alcatuitactualul guvern. Colaboreaza atat la nivel national, cat si local.

Z.I.N. Cine a orchestrat aceasta demitere?

P.B. In principal, Partidul Regional, dar si Partidul Democrat al lui Boris Tadic. Cu cateva luni in urma, au inceput o campanie impotrivaromanilor timoceni sau vlahilor cum se spune in limba sarba.

Z.I.N. Mai concret…P.B Va pot da niste exemple. Directoarea Centrului de Cultura, care estedin partidul lor, a incercat sa interzica prezentatorului de la Festivalul„Intalnirea satelor” sa vorbeasca in limba romana. Noi am cerut imediatdemisia ei. Este o incalcare grava a drepturilor noastre. La televiziunea

locala din Bor, finantata de primarie, din luna ianuarie aveam in fiecareduminca stiri in limba romana, timp de un sfert de ora si tot duminica oora la radio. De zece zile au fost suspendate emisiunile in limba romana

Televiziunea a primit, anul trecut, frecventa regionala, valabila 8 ani siacopera zonele Bor, Zajecar, Negotin, Kladovo si Zagubica.

Z.I.N. De ce au fost suspendate emisiunile?P.B. Au motivat ca nu mai au posibilitati tehnice si financiare pentru arealiza aceste emisiuni. Dar nu e adevarat. Noi de la primariesubventionam telviziunea cu 200.000 de euro anual. Si ei spun ca nu au

bani….Nu este vorba despre asta. Directorul postului este din PartidulSocialist si intentionat au facut acest lucru.

Z.I.N. Sa inteleg ca PS si Partidul Regional controleaza televiziunealocala?P.B. Pe toate posturile „cheie” de la teviziune au numit numai oameniilor. Am avut aici doar doua persoane care au lucrat pentru emisiunea inlimba romana. Nu mai lucreaza de cand s-a oprit emisiunea. Aveau

9



contract de colaborare pe o perioada determinata.Mai mult, n-am putut avea acces pe post, sa spunem si opiniile noastre.De fiecare data cand s-au dat stiri despre actiunile noastre, s-a scosceva din context pentru a fi acuzati de ceva. Nu am putut sa ne facemcunoscut programul si ce vrem sa facem….

Z.I.N. Ce va reproseaza fostii parteneri din alianta?P.B. Pe noi ne acuza ca facem romanizarea vlahilor, ca vrem sadestabilizam zona. Am fost acuzati la sedinta Adunarii Comunale Bor caavem un plan distrugator. A fost acuzata si Romania, ca noi facem aicipolitica Bucurestiului. Romania care la ora actuala sprijina Serbia inproblema Kosovo si integrarea euro-atlantica. Romania este singura tardin Balcani care nu a recunoscut independenta Kosovo. Este un prietenadevarat al Serbiei. In aceste conditii, etnicii romani din Timoc suntpersecutati, acuzati pe nedrept si nu li se respecta drepturile.

Z.I.N. Asta toamna, contextul politic era foarte favorabil afirmariidrepturilor romanilor din Timoc…P.B. Am intrat in aceasta coalitie pentru a face ceva pentru romani. Amvrut sa infiintam la Centrul pentru Cultura din Bor un departament caresa se ocupe numai de limba romana.Asta a fost promisiunea PD si PS.Sa facem emisiuni in limba romana la radio si televiziune. Dupa aceea,permanent, am fost obstructionati. Cand trebuia sa facem ceva, ni sespunea ca nu se poate, ca nu sunt bani. Nu au fost sinceri…Cand am vrut sa infiintam departamentul la Centrul pentru Cultura, la

fel au spus. Ca nu sunt bani pentru doi-trei angajati in plus. Ca nu estespatiu pentru birouri si asa mai departe. S-au gasit permanent nistemotive care nu corespundeau cu realitatea.

Z.I.N. De cand au inceput sa va atace?P.B. Au fost discutii aprinse si tensiuni….Campania lor impotriva noastradureaza de cateva luni.

Z.I.N. Au mai incercat sa va demita de la Consiliul Local?P.B. Saptamana trecuta (n.r. saptamana 12-19 aprilie) au mai incercatodata sa puna pe ordinea de zi votarea demiterii mele, dar nu s-aintrunit numarul necesar de semnaturi. Atunci, nu au votat democratii sradicalii. Dupa aceea, s-a razgandit Partidul Democrat. Dar cei maiinversunati impotriva vlahilor au fost cei din Partidul Regional si PS.Surprinzator, radicalii nu ne-au atacat public. Niciodata nu au iesit cudeclaratii.Chiar daca au votat acum impotriva mea. Democratii nu au zio vorba, dar ne-au tradat.

10



Z.I.N. Spuneati ca ati vrut sa demarati mai multe proiecte…P.B. Nu am putut demara nici proiectele sociale pe care le aveam inplan, cum ar fi asfaltarea unor drumuri din satele romanesti sauaductiunea de apa potabila.Noi am vrut sa ajutam si satele. Dar nu am avut intelegere din parteaprimarului democrat din Bor.Vroiam sa renovam si casele de cultura din

satele romanesti. Nu s-a alocat insa niciun ban.

Z.I.N. Si totusi de ce atata inversunare din partea adversarilor politici?P.B. Partidul Socialist nu poate sa se elibereaze de trecut. Ei nu potintelege ca oamenii au drepturi care trebuie respectate. Asa cum legaranteaza Constitutia Serbiei si Legea minoritatilor. Ei asta nu inteleg.

Z.I.N. Atunci, incotro se indreapta Serbia?P.B. Curentul politic dominant in Serbia este cel proeuropen, pentru caasa este Guvernul. Dar nu au curaj sa mearga pana la capat. Unii incanu sunt pregatiti sa intre in Europa. Partidul cel mai puternic la oraactuala este PD, condus de presedintele Boris Tadici. La ultimelesondaje, ei sunt pe primele locuri in preferintele oamenilor.

Z.I.N. De ce se tem politicienii sarbi sa recunoasca minoritatearomaneasca din Timoc si implicit drepturile ei?P.B. Este greu sa recunosti acum un adevar pe care l-ai ascuns si l-ainegat ani de zile. Eu cred ca aici este problema. Cred ca cei de laBelgrad sunt cat de cat dispusi sa intre in dialog cu noi si sa faca ceva.

Problema este pe plan local. Aici nu este o atmosfera normala pe scenapolitica. Sunt diferente foarte mari intre ceea ce se discuta la Belgrad sicum se procedeaza in teritoriu. Guvernul e vinovat ca nu se implica maimult. Sa vina aici sa vorbeasca cu primarii. Ei cunosc foarte binesituatia. Mai ales ca romanii au fost cei mai loiali cetateni ai Serbiei. Intoate razboaiele duse de Serbia, noi am fost alaturi de sarbi. Niciodata,in comunitatea romaneasca din Timoc nu au existat tendintesecesioniste. Dar ei ne ataca tocmai ca am vrea asta.

Andrei SIDOROV.»

Scurt r spunsă :

1. Adev rul indubitabil este c pe teritoriul dintre Morava-Timoc tr iesă ă ă„rumâni”, după Tihomir Georgevici în vreo 485 localit i şi sârbăţiar scopul unora şi altora este s tr im şi s ne în elegem împreună ă ă ţ ă

în acest caz, dispare presupusa secesiune la care se gândesc sârbiNu s-a auzit minoritate pe glob, care este protejat şi recunoscută

11



juridic cu toate drepturile s fi cerut anexarea la Patria-Mum , saă ăara originar .ţ ă

2. Provoc rile la care recurg unele partide mici din Serbia cum sunăPartidul Regional, Partidul Socialist şi Partidul Radical, au pornit-o po cale greşit din care nu vor trage nici un folos, pentru c română ădin Timoc exist de mii de ani pe aceste locuri, pe când ei sună

trec tori, preregrini şi venetici.ă3. Ca s se in lucrurile în loc şi s nu se înregistreze nici un progresă ţ ă ă

nici la români şi nici la sârbi, ci doar ca s ne afl m în treab , să ă ăvântur din nou cuvântul „vlah” şi sunt acuza i liderii timocenilor, că ţ vor s -i românizeze pe vlahi. Pe aceşti analfabe i, imorali şă ţinsigatori la destabilizare în regiune îi întreb m s -i cerceteze pă ăvlahi şi s vad c ei spun c vorbescă ă ă ă rumâneşte, deci aceeaşi limbpe care o vorbesc românii şi rumânii din Banatul sârbesc, diRomânia, Moldova, Basarabia, etc.. Cu alte cuvinte, dac mai aă

timp s se duc la şcoal şi s înve e m car câteva lec ii despră ă ă ă ţ ă ţdemocra ie şi bun sim . Pe noi, românii în genere şi pe liderţ ţacestora, nu ne intereseaz porecla pe care am avut-o acum 1 00ăde ani sau mai mult în Balcani, pentru c toat lumea ştie c „ă ă ă toţvlahii sunt români şi to i românii sunt vlahiţ .” Acest lucru se poatrezolva în 30 de minute, citind numai titlurile unor c r i sârbeşti saă ţbulg reşti despre românii din Timoc şi în primul rând, în 2-3 minutăse poate citi în enciclopediile sârbeşti, croate, macedoneene, etcc prin „vlah” se în eleg to i românii din nordul şi sudul Dun rii, astă ţ ţ ăse poate citi în c r ile de vaz scrise de oameni înv a i, nu dă ţ ă ăţ ţ

poli işti sau politicieni vân tori de profituri, care acum învaţ ă ţalfabetul celor 7 ani de acas .ă Greşala noastr , a tuturor, este c amă ădat importan cuvântului „vlah”, deşi acesta lipseşte din lexicuţăromânilor din Timoc şi nordul Dun rii, dac liderii noştri ar fi respină ădiscu iile în jurul cuvântului „vlah”, poate nu s-ar fi pierdut atâ iţ ţani. E p cat c acest lucru n-a fost observat mai demult, când s-ă ădat în vileag inten ia instigatoare la ur de ras a vecinilor noştri.ţ ă ă

4. În leg tur cu radio şi televiziunea de la Bor şi din alte locuri, au fosă ă încerc ri mai mult s se vad efectul acestora în publicul românesă ă ă

dintre Morava-Timoc şi s-au desfiin at la ordin, c nu mai sunt bani şţ ăc statul sârb nu poate s continue emisiunile pentru c lipsesc 20ă ă ă000 euro, dar poate s continue pentru sârbi emisiunile indiferent dăcheltuieli, uitând c şi românii au aceleaşi drepturi cu sârbii, egalăcu sârbii, şi ei pl tesc impozite, mor în r zboaie împreun cu sârbii şă ă ăsunt singura minoritate pe care s-a bizuit atât monarhia, comuniştşi na ionaliştii atunci când s-au aflat în r zboaie; în timp ce toatţ ăminorit ile au toate drepturile, românii timoceni n-au încăţ

12



recunoscut identitatea şi se pare c poli ia secret face cercet ri să ă ţ ă ăvad ce mister se ascunde în burta cuvântului „vlah”, nu cumvăsunt nişte duşmani?

În România, minoritatea sârb este foarte mic , nu are nici m caă ă ă1% din popula ie, pe când cea româneasc din Timoc, dupţ ă

recens mintele sârbeşti vechi era de 10,11%, iar dup al i etnologi sârbă ă ţera de 1,6, adic 1 român la 6 sârbi; ei bine, minoritatea sârbeasc diă ăBanatul românesc, pe lâng c are deputat de vreo 18 ani şi un bugeă ăde cel pu in 200 000 euro pe an, inclusiv toate drepturile posibile, nţeste t iat de la Radio Timişoara sau Bucureşti, nici de la televiziune, că ăs se fac economii, deşi au emisiuni zilnice, unele câte o or durează ă ă ăAceasta este o prob care dovedeşte c puterea de la Belgrad are că ăare cu românii timoceni, c se afl într-un contencios ireversibil, care nă ăse poate rezolva ast zi prin r zboaie, dar se va rezolva, sper m, priă ă ăoficiile diplomatice şi politicienii în elep i din ambele ri; sau cine maţ ţ ţăştie dac nu se va ajunge la o monitorizare a provinciei, pentru c şi aşă ăsub turci a fost provincia autonom Magina timp de 273 ani, pân cână ăam fost ocupa in de sârbi şi suntem trata i ca popor tolerat, adic dţ ţ ăcurând venit pe aceste meleaguri.

S stai s te gândeşti şi s te miri pe ce lume tr ieşti?ă ă ă ă

16.04.2012 Cristea SANDU TIMOC

ASTRA ROMÂN , P- a Victoriei nr.3 ap. 15, TimişoaraĂ ţ[email protected] m c lduros cititorii s urm reasc site-uă ă ă ă ăwww.timocpress.info, al fra ilor noştrii din Timoc Serbia, deţunde ve i ob ine imagini şi ultimele ştiri despre persecu iaţ ţ ţromânilor. V mai rug m pe to i s nu ne uita i şi s ne trimiteă ă ţ ă ţ ă ţe-mail-ul prietenilor şi al tuturor celor care au e-mail-uri înfiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuus pt mânal şi gratis. Dumnezeu s v dea s n tate!ă ă ă ă ă ă

13

mailto:[email protected]

http://www.timocpress.info/

mailto:[email protected]

http://www.timocpress.info/

Date post:	18-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	revista
View:	20 times
Download:	0 times

LXXXV Negaţia Negaţiei (Tragedii de la românii din Timoc-Serbia). Partea I

Documents