Românii din afara RomânieiCLASA A VIII-A

Provinciile istorice din afara României: Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul

Bucovina (1774-1918)

10 441 km2 și 52 750 de români

1786: desființarea administrației militare și integrarea în ducatul Galiției;

Biserica e subordonată Mitropoliei de la Karlowitz;

1848: este cerută separarea Bucovinei de Galiția, lucru aprobat în 1849;

1849: Bucovina devine ducat autonom;

Capitala este la Cernăuți, cu liceu și universitate create de austrieci. Limba oficială e germana.

Harta: prima împărțire a Moldovei, cedarea teritoriului nordic, Bucovina (Țara de Fagi) în 1774 și a teritoriului dintre Prut și Nistru, Basarabia, în 1812.

Basarabia (1812-1918)

45 630 km2 și 482630 de locuitori, 83% români;

Este dusă o intensă politică de rusificare a provinciei;

Provincia inițial e autonomă, cu capitala la Chișinău;

Din 1828 este anulată autonomia provinciei și Basarabia e anexată guberniei Novorosiisk;

1867: limba română este interzisă în școli;

1871: Basarabia capătă statut de gubernie, este condusă autocratic;

1907 - 53% români.

Transilvania (1699-1918)

Imperiul Habsburgic 1848: vechiul guvern demisionează,

împăratul abdică, noul împărat este Franz Iosif;

1849: începutul regimului politic neoabsolutist;

1859: pierde războiul cu Franța și Piemontul;

1860: se produce o criză economică și politică;

1866: pierde războiul cu Prusia;

1867: Imperiul Habsburgic se transformă în Imperiul Austro-Ungar, stat dualist.

Transilvania 1849-1860: centralism și germanizare

culturală;

1854: Episcopia unită a Blajului devine Mitropolie;

1860: Transilvania își recapătă propriile instituții: Dieta, aceasta este aleasă pe bază censitară și românii devin majoritari;

1863-1864: Dieta de la Sibiu votează oficializarea limbii române și egalitatea națiunii române și a confesiunilor ei cu celelalte națiuni politice ale imperiului

1861: ia ființă „Astra” - „Asociația pentru Literatura și Cultura Poporului Român din Transilvania”;

„Astra” a luat ființă sub patronajul lui Timotei Cipariu și a lui Andrei Șaguna.

Asociația a avut un rol decisiv în afirmarea identității culturale românești.

Timotei Cipariu (1805-1887)erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi).

Andrei Șaguna (1809-1873)a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, a fost unul dintre liderii revoluționarilor transilvăneni de la 1848, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.

Consecințele instaurării dualismului austro-ungar

Anexarea Transilvaniei la Ungaria;

Dizolvarea Dietei de la Cluj (1865-1867);

Pierderea majorității drepturilor câștigate de români;

1868: protestul românilor prin Pronunciamentul de la Blaj;

1881: partidele românilor din Banat și Transilvania se unesc în Partidul Național Român

1892: protestul românilor prin Memorandum;

1892MIȘCAREA MEMORANDISTĂ

Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, dr. D. O. Barcianu, Gherasim Domide, dr. Teodor Mihali, dr. Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patița.Rândul de jos (de la stânga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Băsești, dr. Ioan Rațiu, dr. Vasile Lucaciu, Dimitrie Comșa, Septimiu Albini.

Memorandul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare.Petiția reprezenta tactica pasivistă a partidului.

Semnatarii Memorandului

“

”

Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă!

ION RAȚIU

„Memorandul” a fost dus de o delegație compusă din 237 de persoane împăratului Franz Josef, dar acesta a trimis mai departe memorandul, necitit, la parlamentul de la Budapesta, de unde, de asemenea necitit, a fost restituit conducătorului delegației. Avându-se în vedere că documentul a fost tipărit și răspândit, autorii au fost dați în judecată în luna mai a anului 1894, acuzați de instigare prin presă. Cu această ocazie, Ioan Rațiu a rostit celebra frază citată mai sus.

Din 1905, Partidul Național Român abandonează tactica pasivistă și adoptă tactica activistă.

Material realizat de: prof.dr. Beatrice Budea, Şcoala Gimnazială „Serafim Duicu” Tîrgu-Mureş, Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian” Tîrgu-Mureş.

Bibliografie: 1. * * * - Istorie, manual pentru clasa a VIII-a (manualele alternative)2. Iancu Moțu, Istoria românilor. Atlas școlar, Editura Corint, București, 2002.

Pentru sursele imaginilor și hărților: pagini monografice de pe siturile web și blogul: http://www.dimofte.com/

2015