Dr. Roberta Camelia Rogca

Medic de formafie, lucritor al cuvintelor prin vocatie,perfecfionisti gi congtiincioasi ca orice persoan[ care are in

spate o carierd de peste 20 de ani in lumea corporatisti, liberigi fericiti prin propria alegere.

Presedinta Asociafiei pentru educalie medicali gi lifestyle,,AlegeFericirea", infiin{atd cu scopul de a promova informaliamedicali corectl, sustinuti de studii si argumente gtiin[ifice,

de a incuraja un mod de via{i care si menlini starea desinitate prin echilibrul fizic si, mai ales, emolional.

ROBERTA CAMELIA ROSCA

DIEruCORPORATISTIILUILupta mea cu kilogramele

ffiTAmeditoti\re orts

Cuprins

PREFATA

Acum mai bine de douizeci de ani am scris o carte. Pe

vremea aceea, ca sd ai o carte publicati, era nevoie siglsegti o editurl dispusi si investeasci in tine. Dac[ nu

erai-o persoaui cunoscuti (ceea ce eu nu erarn); trebuiasi fie un confinut al naibii de bun ca si fie siguri cei care

pliteau publicarea ci-gi vor scoate banii.Pin[ am gdsit una care si pariezepe manuscrisul meu,

mi-anr terminat secundariatul (aqa se numea atunci) inmedicina de familie gi, cum nu aveam post, m-am angajat

la o multinafionali.Din plcate, apari{ia cirfii nu a mai insemnat mare lu-

cru pentru mine. Eram atit de. acaparati de noua mea

viafi, incit am semnat pentru ,,toate drepturile rezervate

editurii". Am fost la doui-trei emisiuni TV de interes lo-cal,ca si prornovez proaspit ,,aplruta". Am impir{it cele

cdteva exemplare pe care mi le-a dat editura la rude, prie-teni gi colegi de serviciu,.. apoi arn uitat intr-tln coll de

sertar unicul exemplar gimas.

Ei bine, a stat in sertar pdni cind greutatea mea a de-

venit o problemi pe care nu mai puteam s-o ignor. Amhotirit atunci si (re)lncep procedeul de slibire.

B ROBEMA CAMELIA RO$CA

Am reluat vechile mele scrieri. Nu mai gtiam ce voiglsi acolo, dar Etiam ci, la vremea respectivi, primisemmullumiri de la oamenii pe care-i ajutasem prin carteamea. Am recitit gi mi-a plicut. Ceea ce acum doulzeci de

ani fuseserd pdreri personale destul de neobignuite, (sigur

avangardiste), intre timp gtiin{a le validase. Legdtura din-tre echilibrul emo{ional gi cel alimentar nu mai este o

noutate pentru nimeni. Ceea ce citeam atunci intr-o mar-gine de capitol, vorbe scrise cumva pe furig de doctoriicare abia indrdzneau s6-gi expuni public observafiile, dinteama de-a nu fi considerali insuficient de... gtiinfifici,acum e pe buzele tuturor. Obezitatea este un simptom, nuo boali. Este un simptom al neiubirii de sine.

Am citit in ultimul an cam tot ce este actual in materiede nutrifie. Dupi mai bine de douizeci de ani de expe-rien{i in cercetarea clinici, gtiu sd fac deosebirea intre unstudiu serios gi un articol oarecare. Am aflat lucruri noi,dar nu foarte multe. in douizeci de ani, s-au mai desco-perit niqte hormoni, dar nu gi exact cum pot fi influenfali.S-au descoperit nigte gene care parc6,, parc6, dar de faptnu prea... gi in timp ce unii se chinuie si spuni care gene

ne influenfeazi silueta, allii (din ce in ce mai mulli) de-monstreazi ci putem influen{a, prin comportamentulnostru, expresia oric[ror gene. $tiam ce trebuie si m5-ninc, dar qtiam qi ci doar disciplina nu este rispunsul pe

care-l ciutam. Nu vroiam sd trdiesc o viafd cu calculatorulgi cAntarul la indemini, vroiam sd fiu liberi si aleg inmod spontan ce, cum, cit gi cAnd si minAnc corect.

Consumul de anumite alimente (de exemplu zahirul)stimuleazi aceleagi arii corticale (zone din creier) ca gi

drogurile.

DIETA CORPORATISTULUI

Este important ce qi cum minAnci, dar diferenfa dintre

cei ce aleg in mod natural cantitatea necesari gi cei ce nu

gtiu sau nu pot si se opreasca este apanajul echilibruluiemofional. Daci l-ai pierdut, nu-!i rimAne decAt si te

feregti de tentafii! Nu am vLzutlauzit nici un alcoolic care

si se lase de biut lucrind ca paznic la crami. Sau vreo

persoand care si se limiteze la un pahar de vin rogu pe zi,

daci a fost alcoolic. Or, noi asta cerem oamenilor: sirenunfe la dulciuri, la grlsimi, la fast-food, la fructe chiar,

triind insi printre ele. Sau impingem paranoia pdni aco-

lo incit ne putem aqtepta ca, peste noapte, dupd o singurlviziti la nutri{ionist, cu dieta in mini, sd poati si mSnAnce

fix zece buclfi de nuci sau doui tablete de ciocolati, silase restul in frigider qi, oricdt de tare s-ar lupta cu insom-

niile, cu grijile, cu stresul sau cu orice s-o fi luptind el pe

lumea asta, si nu se atingi de nici o bunitate. RecunoaEtem,

eventual, c6, pAni acum, eu sau tu ne-am glsit remediul

in bucuria m6ncatului. Dar acum spunem: nu te mai duce

la frigider! Ai voinfi! Si mori tu? Care ai reugit si faci asta

aga, pur gi simplu, cAteva luni bune la rind? Dar c6tiva

ani? Dar toatl via[a de acum incolo?

Nu, nu vorbesc cu dumneavoastri, domnis,oar6, care

mergeli la sali de trei ori pe siptimini, nici cu dumnea-

voastrd, doamnd, care nici cind afi fost insircinati nu ali

dep[git 60 de kilograme, hai 70! Dumneavoastri, gtiu, vieste ugor. $tiu, sunt oameni care au dezvoltat alte meca-

nisme de a aduce linigtea gi fericirea in viala lor. $i aceste

mecanisme nu au leglturi cu mAncarea.

Eu vorbesc cu cei care gasesc bucuria in masa in fami-

lie seara tirziu, c6nd toti ai casei se string de pe drumuri.

10 ROBERTA CAMELIA ROSCA

Vorbesc de cei care nu inteleg de ce s-a instalat obezitateacitre 50 de ani, degi n-au schimbat nimic in stilul de viafi.

Vorbesc cu cei cirora le pocnegte linigtea in urechi, iarcana cu ciocolata caldi, biuta in serile ploioase, sub pituramoale, le aduce confort gi pace... $i uitd uneori cd o inlocu-iesc cu prijituri (vreo 2-3 odati), cu ciocolati (de 200 degrame, cu alune), cu inghelatd (o caseroli mare, intreagi)pentru ci igi doresc si prelungeasci pe cit posibil starea de

bine, gi relaxarea, gi... timpul acela al tiu, pentru tine...Eu vorbesc cu corporatistul care iEi ascunde frustrarea

in ronliiala continui de covrigei si alune, ascunzAndu-se inspatele monitorului. Corporatistul care este deseori preaobosit si se mai opreasci la sali, plecdnd grdbit in maginalui noud s,i deseori scumpS, cu gAndul la prezentarea de

mAine,la prMrea ciudati a managerului,la gestul ascuns gi

inexplicabil al colegului, cu grija ratei la credit sau a facturiipentru operafia de prostati a tatilui... gi merge acasi undecomandi o pizzasau minAncS, degi nu-i e foame, pentru cd

mama sau sotia, sau so{ul i-au pregitit ceva bun gi nu vreas6-i supere... sau care mindncd alituri de clientul cel nou,deqi a mai luat masa cu alli doi clienfi mai devreme... qi

repeti toate acestea, mereu si mereu... pdni ajunge s[ numai fie fericit cu el insugi, cu viafa lui, cu silueta lui... darhabar n-are unde a gregit gi ce ar trebui sd facd...

Lor le este adresatl aceastd carte. Lor, celor care triiescaceleagi experienle pe care le-am alut gi eu. Lor, celorcirora le vorbesc din viafi, nu din alte cdrfi (degi am cititmulte ca si pot trage aceste concluzii). Lor le dedic aceastd

carte care prezinti o noui perspectivi asupra dependen{eide mdncare. Pentru mine, ea este al treilea copil pe carevreau sd-l cresc.

iNcEpETI ACUMI

MdnLnca prdjituri cu voluptate.

$i pizza.

Si, uneori, mamaliguld cu brdnzd;i muuuultd smdntd-

na. Sau costile la grdtar inecate in sos barbeque.

O intdlne;ti peste tot. Prin birouri, prin restaurante, tn

vizitd, la petreceri, de Revelion...

Tu mesteci linguri{a in supa-crema indoita cu smhntk-

nd, fdcilnd incanta{ii ca sd ai puterea sd te opre;ti la jumd-tate. $i te bucuri cdnd restaurantul este mai filos ;i are

porlii mai mici. Sau speri, tn sinea ta, ca un chelner obraznic

sa-fi ridice bolul inainte de final...Ea mdnhnca voluptuos, gudurdndu-se de pldcere.

Tu iei o buca{icd mica, micd de ciocolatd din tort Si o {iilipita de cerul gurii savurLndu-i toate aromele, doar, doar

ili vor fi de-ajuns ;i nu vei mai ceda impulsului de a lua ;ia doua ;i a noua bucatd...

Ea se joacd cu crerna. Cu limba, cu buzele, cu obrajii...

tn cel mai erotic ;i mai savuros dans, ca ;i cknd atunci ;iacolo ar fi descoperit pentru ,,prima ;i intdia-;i datd" bucu'ria cofetdriei.

Aparent, e la fel ca tine.

Uneori fumeazd, dar din ce in ce mai rar.

12 ROBERTA CAMELTA RO;CA

Uneori obi;nuiege sd bea un pahar de vin ro;u. Seara.

$i o face cu eleganla celui care rtdpdne;te acest ritual. Foarte

rar ,,t;i dd in stambd" cu vreun cocktail.

Uneori iube;te. Mult, variat, cu mai multa pasiune ;imai mult zgomot decht ai fi tu in stare sd o faci vreodatd.

Uneori face sport pdna la epuizare, mergdnd aproape

zilnic la sald sau alergdnd maratoane.

Uneori urca pe munte sau tnoatd in mare in fiecareweekend ;i se intoarce sfhr;itd (fizic), dar fericitd (spiritu-

al), cu obrajii roSii ;i mintea limpede.

Uneori are cea mai impresionantd coleclie de pantofi,

po;ete sau bijuterii pe care ai vdzut-o.

De multe ori e tdndrd, dar nu mereu.

De multe ori nu are (incd) copii, dar poate sd aibd Si

vreo 2-i.De multe ori cdldtoreste. Des Oriunde in lume. Cu vo-

luptate gi bucurie.

La ea acasd prietenii vin sa o vada pe ea, nu sd mdnhnce.

Cdnd organizeazd petreceri, alege un bar sau o discotecd.

O prive;ti cu admira{ie. Cu invidie. Cu dispre{ sau cu

iubire. Dupd cht egti de educat, de evoluat spiritual Si, de

fapt, de echilibrat.

Dar nu o poli ignora.

Ce are ea, ;i nu am eu?

Dacd o intrebi cum se menline in formd, i;i rdspunde

distrat: eu manhnc orice. Metabolismul... Genele... bla, bla,

bla...

$i lie {i se tntunecd privirea pentru ca ;tii, simli revolta

din fiecare celula a ta. Tu de ce trebuie sd alegi mereu farazahdr sd ai uleiul ckntdrit, alunele numdrate, programul

DITTN CORPORATISTULUI 13

de sald, de alergare, de bicicleta linut cu sfinlenie ;i fdrdpldcere?

Iar ea mu;ca voluptuos din batoane mari de ciocolatd,

lashndu-le prin sertare, precum Otilia, ;i afi;dnd in ochii

tai aceeagi Enigmd.

Ce are ea;i nu am eu?

Tu te-ai imprietenit cu mkncarea!

MAncarea te-a ajutat si mergi mai departe cdnd 1i-a

fost greu. Te-a ajutat si lupfi cu oboseala, cu tiparele men-

tale, sociale.

Din motive neinlelese sau incomplet asumate, tu ai

gdsit alinarea, sursa de linigte sau de energie in ciocolati,

in mesele la restaurant, in covrigeii ronliili in spatele mo-

nitorului, in alunele de noapte-bund acompaniate de be-

rea aferenti, in ,,burta plini" care igi golegte creierul de

singe gi, credeai tu, de probleme...

Ea a gisit doar alte supape.

vREr sA iNcEpI o VIATA NOUA?

Daci, analizAnd ceea ce te desparte de idealul tiu, inacest moment al viefii tale, rdspunsul include gi ,,cAteva

kilograme in plus", este momentul si fii optimist. Poli

scipa de ele.

Totul este si doreqti cu adevirat. O silueti agreabili,

un tonus fizic gi psihic la cote ridicate sunt, in orice mo-

ment, atuuri deloc de neglijat.

14 ROBERTA CAMELIA ROSCA

Aceasti carte se doregte a fi mai mult decdt o broguricare ingiri grame, calorii, regimuri mai mult sau maipufin restrictive.

Supraponderalitatea este o boald a sufletului. Un modde viald defectuos nu apare ,,de la sine" in existen{a unuiom. Este nevoia de a suplini anumite deficien[e emofionale.Iatd propunerea mea de abordare a acestui subiect.

Orice regim care urmdregte s[ ne aducd la proporfiilegi greutatea ideali trebuie si inceapi in momentul in caresubiectul este congtient de necesitatea lui, este dispus sd-giasume integral munca de Sisif in lupta cu kilogramele gi

nu este robul unui moft sau al unei mode.Lectura acestei cirfi nu va aduce, in sine, nici un gram

in minus. Ceea ce promit este o disculie amicald, din caresi tragefi singuri concluziile despre ce aveli sau nu deschimbat in viafd.

Aspectul exterior agreabil este numai o faletl a proble-mei in discufie. Educarea voinfei, mobilitate crescutd,efectul tonic asupra psihicului indus de realizarea unuideziderat vor fi dobdndite incet, incet, sfhtuindu-vi in-continuu cu aceasti carte.

Primul lucru pe care-l recomand este o vizit6.lamedic. O serie de analize si un consult medical vd potldmuri dacd,la baza kilogramelor dumneavoastri in plus,std doar un regim alimentar neadecvat qi un stil de viafinu tocmai benefic sau este vorba de ceva mult mai grav.S[ fim intdi siguri ci in spatele aparenlei nu avem sur-priza unui dezechilibru hormonal, metabolic, care nece-siti o corecfie medicali.

DIETA CORPORATISTULUI 15

Acumularea de grisime poate fi consecinfa unui deze-

chilibru emo{ional.in timp, efortul pe care organismul il depune si viefu-

iasci cu toate kilogramele in plus poate sd duci la

,,defectiri" ale corpului fizic. Hipertensiunea arteriali,bolile cardio-vasculare, diabetul zahar at tip 2, disch ineziabiliar6, constipa[ia, boli ale articulaliilor gi, mai nou, chiarcancerul incrimineazd obezitatea ca factor favorizant.

Existl qansa ca obezitatea dumneavoastri si se aso-

cieze (in mod aleator sau determinat) cu o afecfiune al

cirei tratament presupune un regim alimentar specific,iar atunci regimul trebuie cu adevirat personalizat. Deaceea este atdt de necesar consultul la un MEDIC qi de

aceea rugamintea de a nu apela din prima la traineri (care

au sau nu gi cursuri de nutrifie). $i insist ci acest demers

este doar pentru a nu gregi in defavoarea sinitafii voastre.

Daci ali aflat ci sunteli sinitoEi, atunci putefi accepta sfa-

turile, deseori competente, ale oamenilor care vd invafi sigdtifi sau vi invafi si integrali sportul in viafa voastra.

Acumulirile de kilograme se pot datora gi unor deficienfecle cunogtinfe in ale alimentaliei gi ale viefii sindtoase.

Fiecare individ este un angrenaj complex ;i totul trebuieadaptat la individualitatea fiecdruia dintre noi.

Vd invit ca, dupi o primi lecturi, si revenili cu creionulin mdn[. Si recitifi totul cu multi atentie, fbcdnd adnotl-rile pe care le considerali necesare, reludnd capitolele inordinea in care vi se pare mai la-ndemAn6, aplecAndu-viasupra acelor probleme care vi intereseazi cel mai tare,

16 ROBERTA CAMELIA ROSCA

intr-un cuvint, adaptind-o la propria dumneavoastripersonalitate.

Un regim de sldbire, un regim de viald sdndtos, nu se

incepe de mdine, de saptamdna viitoare, ci incepe de azi.

De acum. Chiar gi incomplet. PAni ne ,,intrim in mAni",oricum va mai curge ceva api pe Dunire.

,,Mai uqor schimbim religia unui popor dec6t obice-iurile lui alimentare." (prof. dr. Cristian Serafinceanu)

Ar fi util si finem cont, in aceasti aventuri a noastr6,de minime reguli de polite{e.

Daci suntefi in postura de invitat, nu vi terorizali gaz-

da. Alegerea de a line un anumit regim alimentar este

opfiunea ta. Nimeni nu este obligat s[ glteasci special

pentru tine. Am intilnit persoane care fie refuzl, zgomo-tos fiecare fel de mAncare comentdnd cit de dulce, gras,

prost combinat este. Sau, din contra, igi pun de toate infarfurie, mesteci periodic cu furculila gi apoi le lasi in-tacte. Enunfafi politicos (dacd gazdanu vi este o persoaniapropiati gi nu gtie deja) cd fineli un regim alimentar maideosebit gi rugafi gazda si nu-gi facd griji pentru voi.Sunteli sigur ca totul e foarte bun gi vefi gdsi cu siguranficeva care sd se potriveascd. Urisc cu spume persoanele

care cer suc natural de portocale proaspit stors pentru cinu pot mdnca altceva, igi inmoaie buzele in pahar, iar apoiil lasd pe un coll de etajerd pentru ci gi-au dat seama cd

nu este nici acela o solulie bund pentru regimul lor. Ca sinu mai vorbesc de cei care-gi anunli preferinld pentruregimuri vegane sau vegetariene inci de la momentulconfirmirii invitaliei gi apoi nu minincd nimic din ceea

ce s-a gitit/comandat special pentru ei.

DIETA CORPORATISTULUI 17

Nu trebuie si vd terorizali familia. Nu-i obligafi si v[lini isonul. Repet, adoptarea oricirui regim alimentar

este o problemi personall gi devine o opliune de bun-simftratarea ei ca atare. Sigur, mai ales daci este o situa{ie de

slnitate, suportul familiei este foarte important. Spu-

nefi-le cAt de mult v-ar ajuta si fie aldturi de voi, dar nu

aveli agteptiri gi nu pornifi de la ideea c[ ,,trebuie" s[ visusfin[.

Doresc succes tuturor gi... multi rdbdare!

Aceastl ultim[ sentinli mi obligi moral s[ vi pun la

curent cu limitirile medicinei actuale. Regimurile de sld-

bire sunt intotdeauna prea lungi, de reguld dezagreabile, cu

rezultate modeste. Mai ales la inceput.

Chiar daci sper si ofer o abordare diferiti gi care si vifie de folos, ribdarea trebuie sd o ave{i voi. Hortensia

Papadat-Bengescu spune, prin glasul unei eroine:

,,Totul se invali in via!6, chiar gi si fii frumoasi."

A invila cum s[ dobAndegti gi si menfii o siluetiplicutb din toate punctele de vedere este o parte din a

invila si fii civilizat. A afiga o obezitate monstruoasi, fbrd

a depune nici un efort, nici o frrAmi de energie in lupta

cu kilogramele in plus este un mod de a fi mai pufinrespectuos, nu atdt cu ceilalgi, cAt mai ales cu tine insuli.

Nu incerca(i si facefi apel, pentru a rezolva aceastd

problemi, la metode ,,miraculoase", pentru simplulmotiv ci aEa ceva nu existl.

Trebuie infeles, dintr-un inceput, ci nimic nu este facil

Ei ci doar la capitul drumului care va dura cel pulin gase

18 ROBERTA CAMELIA Ro$CA

luni, dar uneori chiar un an, doi, trei... vefi intelege ci a

meritat efortul.Ag vrea si v[ atrag aten{ia ci orice regim de slibire

inceput gi abandonat pe parcurs face Ei mai grea oblinerearezultatelor, in cazul in care vefi mai avea tiria si o luafide la capit. CAntirifi bine momentul, puterea de autocon-trol, condiliile externe inainte de a lua decizia. Pe de altiparte, pe misuri ce persistim in aceasti stare, ne va fi cuatAt mai greu sI ne despirfim de ea. Luafi deci iniliativainainte de a fi foarte tdrziu, dar faceti-o constient siasumat.

Dincolo de aspectul exterior, ceea ce modelezi tn cadrulunui regim este ;i voinla, stima de sine, increderea inforleleproprii, sdndtatea generald.

Studii comparative sau doar observafii ale obiceiuriloralimentare aparfinind unor populalii cu factori redugi de

risc pentru anumite boli sau cu media de viali mai mare

decdt aceea de la popula{iile din zone invecinate, au rele-

vat faptul ci longevivii mininc[ destul de pulin cantita-tiv. Explicafia poate fi prea simpl[ pentru a putea fiacceptati ugor. Oare incircind organismul cu cantitilimari de alimente, il incircim qi cu reziduuri metabolice?Devine posibili suprasolicitarea organelor care se ocupacu prelucrarea alimentelor gi cu eliminarea acestor rezi-duuri. Atenfie,,,destul de pulin' nu inseamnd, deloc. Este

important sI asigurdm organismului necesarul de energiegi principii alimentare.

Obezitatea suprasoliciti o serie de organe care rabdio perioadd destul de lungi in ticere. Iar cAnd izbucnesc o

DIETA CORPORATISTULUI

fac, de multe ori, dupi ce au suferit tranformiri ireversi-

bile. Inima, vasele de sdnge, pancreasul, articulafile, fica-tul, toate se chinuiesc si lucreze. Haide{i sd le ajutdm qi

noi, pentru ca mai tdrziu sd ne ajute gi ele! Tata spunea citot ceea ce-i pofi dori mai ,,de rdu" unui om este si-i,,rrrezi" s[ se ingrage. Poate existd alternative gi mai ingro-zitoare, dar vi asigur c6, analizdnd cu atenfie, nu am gisitnici un argument in favoarea obezitifii, dar numeroaseimpotrivi. CAteva din consecin{ele unui numir mai mare

sau mai mic de kilograme in plus:. de ordin psihologic: cAt de mulfumit egti de tine;. de ordin estetic: aspectul siluetei;. sociale: imposibilitatea aborddrii unor meserii, ne-

adaptare la cerintele societifii, inerfie;. medicale:boli de inimi, hipertensiune arteriali, dia-

bet zaharat, sindrom X metabolic, artroze, accidente vas-

culare cerebrale, aterosclerozd, psihoze, calculi biliari,constipafie cronici, dezechilibre ale lipoproteinelor san-

guine;. materiale: cregterea bugetului alocat mesei in detri-

mentul confortului de alt tip (cdr{i, imbriciminte, excursiietc.).

Doar descoperind greutatea ideal6, doar avAnd grijlde corpul nostru ca de un adevdrat capital, bijuteria pe

care trebuie s-o glefuim gi s-o linem mereu in perfectiform[, vom aprecia cu adevirat viafa. Omul modern este

frumos, sdnitos, dinamic, senin, inteligent gi intreprinzi-tor. Fii omul timpului tau!

19

POVESTEA MEA

Recunosc. Mi-ar fi pldcut sd fiu mai supld.Toatd copildria m-am luptat cu faptul cd eram ,,prea

slabd" (in opinia celorlalyi,la vremea aceea pe mine nu mdinteresa subiectul). Dupd ce am ndscut primul copil, m-amluptat cu fiecare kilogram.

Phna la urmd au cd;tigat kilogramele.Am ajuns la vdrsta la care o curd de sldbire (aceea pe

durata scurtd, pe care o urmezi chinuit, cd doar-doar o satncapi in rochia de bal) nu mai este chiar o solulie. Prefer

fundul mare decht fa{a cazutd. $tili imaginea: ,,din spateliceu, din fald muzeu".

Ca o pasionata de-ale slabitului, tot incerc sd limitezporliile, sd fie cdt mai multe alimente neprelucrate indus-trial in farfurie, sa am la masa numai pdine cu fibre... $idin aceea sd nu mdnknc mai mult de o felie-doud pe 2i...md rog, sd urmez toate sfaturile pe care le-am citit, le-amauzit;i le-am dat ;i eu altora...

$i, la fel ca mulyi alyii, md tot tntreb: cum sa-{i orga-nizezi viata, ca sd ai grija de tine?

Cktd vreme ai un job de birou, organizarea meselor se

invhrte in jurul programului de lucru. Diminea{a reusesc

sd beau o cafea amard indoitd cu lapte (la ora 7). $i asta

DI ETA CORPORA I'I S I'U I-U I

imi confera o libertate de mi;care phna pe la ora 10. Aminvalat de la dna dr. Mihaela Bilic cum cd ea, cafeaua cu

Iapte, se transforma in stomac tntr-un fel de ,,brLnzicd" ;iline stomacul plin ckteva ceasuri. Am incercat sd iau un felde mic dejun (o felie de phine prajita cu cremd de brhnzdslabd ;i castravete sau ardei), dar nu ajung bine la slujbd ;imi se face foame, ata cd am renun{at. Pe la 10 manhnc un

fruct sau un iaurt degresat. Pe la 13 mdndnc prknzul: sa-

latd sau o supd cremd, cam astea sunt opliunile ,,mai light"de la aga-zisele restaurante de pe ldngd birou.

Uneori simt nevoia sd mai iau o gustare inainte sd plec

de la birou, pe la 16: o cutie cu perle de brhnza degresatd

sau un iaurt de baut. Ajung acasa pe la ora 18 ;i mdndnccu fiul meu masa de seard. E singura masd pe care o ludmimpreuna ;i incercam sa o ludm inainte de ora 19.00. De

cele mai multe ori mhncdm pe;te (lui ti fac ;i piure sau

cartofi aurii), paste integrale cu sos din ro;ii proaspete,

grdtar de pui cu legume fierte in abur, dar recunosc, maicomanddm;i pizza. Mai rar, dar se futAmpla cam de doudori pe lund.

Nu bem sucuri acidulate ;i nici alcool. Din cknd in chndne mai delectam cu un ceai de fructe/plante neindulcit eu,

ru miere de albine, el.

Am constatat ulterior c[ !in, ftri si gtiu, ,,dieta minu-rre", cu 5 mese luate din 3 in 3 ore. Am auzit c6, a$a au

slibit mulgi oameni 9i mi bucur mult pentru ei. Dieta este

lbarte buni pentru cei care mdndnci haotic, ,,rontiie"toati ziua cdte ceva. Dar, din pdcate, nu chiar pentru toatilumea. Eu reugesc doar si menfin un numir de kilograme,numir pe care l-ag fi vrut mai mic.

21