TRCI

Cum sa asculfi ;isa te faci ascultat

ALAIII| BRAGOIII{IER

Tradueere din lrancezi de Alina Popescu

tUT0flt:SilviJ Dragomir

Vasile Den. lamtirescu

OIRICTOR IIITORIAL ]

l\,,lagdalena ll4drculescu

RTOACTARI:

Daniela $bfenesc!

ltSl0l{ C0PtRTtr: Faler Slldio

F0T0 C0PERTA: Guliver/ Getty lmages/ Caiaima!B/ @ AEievka 0lek

flRtcT0[ PRO0ljcltt:

Cri$ian Claudiu Coban

IITP:

It4ihaela Gavriloiu

CORICTURA:

Eugenia ursu

0ana Apostolescu

[escrhrea CIP a Bi[fiofecii tali0llah a R0tnellisi

BnAC0lil{tIR, ArAril

Cum si asculli $i sd te laci ascullat / Alain Braconniel; lrad, din francezi de Alina Popescu, - Bucure$ti:

Editura Trei, 2019

tsBN 978-606-40-0652-3

L Popescu, Alina (trad,)

159 S

litlul or,g'nal: 0n lle m'ecoute pas

Autor: Alain Bracofl niEr

Copyright @ 0dile Jacob, 201 7

Copyrignt @ Edit.r'a Trei. 201 Ipentru prszenta edilie

0.P 1 6, GHI$EUL 1, C,P 0490, BUCURE$TI

Tel.: +4 021 300 60 90: FAX +40372252020

E-mail: C0l\4tN1l@LDITURATRII.R0

uut{.edituratrei.ro

Cupri NS

IntroducereNe pivegte pe tofi?Uman, preaumanO problemd actualdDe unile se poate incepe?O melodie din cincinoteB eneficiile a s cultdrii v erttub ile

PRIMAPARTE: ,,Nu mi asculti nimeni!"CAPITOLUL L: Pirinfi gi copii:

pirinfii lui Victor sunt epuizali

CAPITOLUL 2: ln cuplu:Manon descoperi necunoscutul din celilalt

CAPITOLUL 3: La serviciu:Francis cere si-i fie recunoscuti munca

CAPITOLUL 4: Adullii gi pirinlii lor:Cl6mentine se lntreabi daci mamei ii pasi de ea

PARTEAA DOUA: Cu cine am de-a face?

CAPITOLUL 5: Si gtim cui ne adresimProblem ele int erlo cut oruIuiReperarea stdilor sale suflete;tiSd ludm tn considerare sensibilitatea interlocutorului

CAPITOLUL 6: Si inlelegem ce temeri gi slibiciuni avemE;ecurile precedentePunctul de vedere aI celorlalli ne influenyeazdPropriile idei a prtoi

Mi va constrAnge

11

14

15

16

1B

1944

IJ

25

28

31

34

e7

39'40

41

42

41

4t4B

4g

50

@ =llllliillril

Cum sd asculli si sd te faci ascultat

At Atil BnAC0ilt{ttn

Interlocutorul este agresivCum si nu blocim interlocutorii dificili

CAPITOLUL 7: Semnale de reperat la interlocutorVorbegte mereu tnainte sd asculteNu rdspunde Ia tntrebdriintrerupe constantVorbegte mult prea multii este fricd de contactul cu ceilalfiO tot fine pe-a luiCorpul vorbegte tn locul lui

CAPITOLUL 8: De ce nu mi ascultiCum sd decoddm motivele pentru care nu ascultdO face voit sau fdrd sd-gi dea seama?Vrea sd aibdintotdeauna dreptateDefine,,adevdruI absolut"Se gdnde;te doarla eI

CAPITOLUL 9: Se face ci mi ascultiCum sd-i detectafi pe cei core vd tn;aldNu este deloc atent la ceea ce spunIncearcd sd md influenlezeVrea sd md manipuleze

CAPITOLUL 1O: Depiqirea propriilor friciimi este lricd sd cer ceva

O sd-I cople;esc cu problemele meleTind sd repet inhuna acelea;i lucruiMi-e teamd sd nu transgresez un tabu4.Imi e teamd sa md dendluiEste prea de;tept pentru mine

CAPITOLUL LL: Cum si gisim interlocutorul potrivitCa o ,,mamd suficient de bund"Cele gapte comportamente ale bunului interloattorCeIe gapte atitudini speciftce bunului interlocator

PARTEAATREIA: O melodie din cinci note,pentru a ne face auzigi

CAPITOLUL L2: DecAt s-alergi, e mult mai binesi pleci la drum cAnd se cuvine!

52

55

55

Nb

56E7UI

57(oJU

5B

60

60

61

ot

64

64

67

bt

68

69

t1

74

t5

l770

BO

B1

82

B4

B4

B5

86

B7

Bg

Ceweau sd spun, cumweau sa spunCum si ne pregitim ca si nu fim dezamigiliInventarierea motiva,tiilor gi pregitirea argumentelor

Emofiile se transmitin ce stare de spirit si ciutim si fim ascultagi?

Dinamica exprimirii emofiilorAleg ere a momentului p otrivit

Importanf a contextuluiPrea mult,vacarm"!Chestiunea specifici a timpuluiEste de dorit propunerea unui ,,cadru"

Sd apeldm la un terp pentru a ne face inlelegiCrearea unui ,joc de rol"Ascultarea de citre un specialist

CAPITOLUL 13: Decit si fipi e mult mai binesi vorbegti firi teami! 108

Incredereatn propria persoand 110

Si nu ne resemnim 1'10

Si nu-l considerim pe celilalt o ameninfare 1 11

Si nu ne fie teami ci suntem judecagi '113

Si fim autentici 113

Si gtim si ciutim beneficiile 114

Si ne aritim mulgumirea 115

Sd.tndrdznim sdne expimdm 111

Si indriznim si intrerupem interlocutorul 118

Si indriznim si cerem ribdare interlocutorului neribditor 1 1 ISi indriznim si exprimim mesaje care sunt dificil

120de infeles

CAPITOLUL L4: Si ciutim spontaneitatea in discufieFiecare gdnilegte in felul sdu

Importanfa si rolul imaginaruluiCum si recunoa$tem intenlia celuilaltNu gAndim cu aceeagi viteziSe fim ascultagi nu inseamni ci suntem inlelegi

Sd exprimdm franc ce a;teptdm de la celdlaltSusfinereClarificare

90

92

0a

94

97

98'100

100

101

101

103

106

106'107

1231qetLo

124

125

127100ILU

129

129

130

=lllfilllnr'

Cum sd asculti qi sI te faci ascultat

AtAtil BnAC0llil[n

Confruntarelnfelegere

Cum sdne ascuttdm pe naitn;ine:, D e s chidefr bin e ure chile "

Arta ascultdiiAscultarea pentru to{i

Si ascultim ceea ce se spune

Si ascultim ceea ce gAndegte celilalt 9i cuvintelepe care le alege

Si ascultim ceea ce celdlalt spune, dar nu crede

Si ascultim ceea ce spune celilalt,dar nu gtie neapirat cum si sPuni

Si ascultim ceea ce nu se spune

Si ascultim ceea ce are celi{alt de spus,

dar nu spune prea clarPentra o exprimare mailiberdAscultarea virtuald din ziua de azi

CAPITOLUL 15: Si ne exprimim bine ca si fimconvingitoriLimbajul este bogat;i complexSdvorbim clar Ei simpluSdfim coerenfiSd cdutdm cuvtntele potriviteSd gdsim ctnintele care sensibilizeazdSd folosim metaforeleDe ce n-am scrie sau desena?

CAPITOLUL L6: Stdrnirea interesului celuilalt,Seducfra oiginard"Cdutarea empatieiSeduc;ia bund

PARTEAAPATRA: Mi simt bine pentru ci sunt ascultat

9i infelesCAPITOLUL 17: Beneficiile personale

Sd cdpdtdm mai multd incredereVorbitul ne permite sd corwingemAs ctiltare a e ste ekb erato are

131

131

132

133

134

136

't36

137

137

137

139

140

143

146

146

148

15r

151

153

154

155

156

157

158

161

163

165

tbc

167

168

CatharsisulDescoperirea puterii cuvintelor

Incre dinlare a s e cretelorAs anlt are a e s te terap eutic d

Atunci cind vorbim despre suferinfa proprieAscultarea de citre profesionigtii din sinitate

CAPITOLUL 18 : Binefacerile comunicirii veritabileC omunic are a de m oltd aut onomi aComunicarea creeazd legdtui noiComunic area atenue az d. problemele

CAPITOLUL 19: Daci suntem asculta,ti,ne ascultim mai bine pe noi ingine

O scurti recapitulareCinci pincipii g eneraleCum sd fim ascultafi, tn zece lecfri

1. Si ne punem cinci intrebiri concrete2. Cinci tactici pentru a ne face ingelegi

3. Si fim coerenfi4. Si ne descitugim vorbirea5. Indiciile care aratd ci un interlocutor asculti,

dar nu inlelege6. Cele gapte comportamente ale bunului interlocutor7. Cele qapte atitudini specifice bunului interlocutor8. Si gtim ce dorim9. Si ciutim modul potrivit de comunicare10. Si gisim ,,seducfia buni" pentru stArnirea

interesului celuilalt

Concluzie

MulgumiriDe acelaqi autor, la editura Odile Jacob gi la editura Trei

168

169

169

111

171

172

176

176

171

178

179

181

i81

181

181

182

182

183

183

183

184

184

185

185

186

190

1gi

Cum sI asculti si sd te faci ascultat

AtAtil 0nAc0ililtEfi

BEN EFIC IILE VERITABILE

Pe parcursul ultimilor douizeci de ani, autorititile publicesi asociatiile s-au ocupat de organizarea ascultirii victime-lor abuzurilor sau ale unui eveniment, in locuri speciale, decitre echipe pregitite in acest scop. Este un lucru bun. insifiecare dintre noi cere, in circumstante mai pufin dramatice,si poati si se exprime si si fie auzit, in familie, de citre copiigi partener, la locul de munci, dar si de citre profesionistiidin sinitate, atunci cdnd este nevoie. Este aceasta o cerintiprea mare? Experienfa imi confirmi ci faptul de a fi ascultateste cit se poate de benefic relatiilor umane gi sentimentuluide a exista pentru ceilal,ti gi prin sine insusi.

Pentru cei care ar aduce argumente contrare, propun siabordim efectele bine cunoscute ale unei bune ascultiri inrelaliile umane, atdt pentru cel care gtie si-i asculte pe altii, cdtsi pentru cei care doresc si fie ascultafi. Multe profesii, printrecare a mea, cer dobindirea celor mai bune practici posibilede ascultare. Le-am invitat si eu. De ce si nu-i invilim gi pecopii gi pe adolescenfi, de ce si nu profite de asta cuplurile,de ce si nu-i acordim mai multi importanli in viala profesio-nali? Responsabilii politici, dincolo de ajutorul consilierilorin comunicare, n-ar trebui si asculte gi ei problemele de zi cuzi ale celor al ciror sprijin il cauti, incercAnd si inteleagi maibine felul in care isi doresc acegtia si fie ascultali?

Aceasti carte le este destinati tuturor celor care doresc sifie ascultali mai bine qi care vor o schimbare din partea celorcare nu fac asta indeajuns. De asemenea, le este destinati sicelor care congtientizeazd cd nu gtiu si-i asculte prea binepe ceilalti.

ASCULTARIIPrutrffi& ffi&ffiTffi

,,Nu ma ascufta nimeni!"

('crerea de a fi ascultat a fost dintotdeauna esenfiali pentrucci care cauti gi cer susfinere sau chiar o solulie concreti lao problemi de viafi. Cererea de ascultare este un rispuns la.ulgoasa umani.

,Visez la un practician adevirat ciruia si-i pot incredinfat().rte angoasele mele si care cred ci ar trebui si aibi ribdareas.l mi asculte. Ce binefacere ar fi si gisesc un practician care

s;i nu mi alunge de la primele vorbe, care si aibi suficientir'.ibdare, timp gi prietenie ca si recunoasci in ceea ce spunIrrltruririle viefii mele..."8 Nu rezumloare aceste frazealepoe-trrlui si romancierului Rainer Maria Rilke, dintr-o scrisoare,rtlrcsati ,,mvzei" sale LouAndreas-Salomd, prieteni cu Freud,('cca ce fiecare, in afara cabinetului, agteapti de la cel sau cea

rlc catre care doregte si fie ascultat adici ribdare, timp gi pri-t'tcnie? A fi ascultat se referi la o nevoie umani fundamentalitlc contact uman in familie, in viala sociali sau profesionali.

lntervievatorul legendar al peisajului audio-vizual fran-('cz, Jacques Chancel, scria cdndva: ,,Adeviratul sirac, celpnrfund dezmogtenit, este acela pe care nimeni nu-l asculti"e.

, I{. Maria Rilke, L. Andreas-Salom6, ,,Lettre du 12 mai 1904', Correspondance,l'.rris, Gallimard,,,NRF", 1985.

'' .loseph Crampes, cu pseudonimul Jacques Chancel, Le Temps d'un regard,['aris, Le Liwe de Poche, 1979.

Cum si asculti $i sI te faci ascultat

AtAu't 8RAC0t'ililEI

Emisiunile lui, Radioscopie qi Le Grand Echiquier, au fost cusiguranti inspirate de aceasti reflecfie.

Astizi, presiunea timpului si lumea instantaneititii in care

evoluim ne nelinistesc, ne impiedici si si gisim rdgazul de

a fi ascultafi sau de a-l asculta pe celilalt. Mai putem invifaastirzi cum si fim mai bine ascultali gi daci da, cum facemasta? Pentru inceput, ne putem inspira de la cei care stiu s-o

faci mai bine. $i care consideri ascultarea chiar o sursi. a sti.-rii de bine ;i a optimismuluilo.

Cine dintre noi nu s-a simfit, la un moment dat, prea pufinascultat? Unii dintre noi suferi din aceasti cauzd., adeseoriin ticere. Numeroase situatii de viati cotidiani ne amintescde asta.

Care pirinte (sau profesor) nu s-a simfit obligat si-i spunicopilului: ,,Nu o si-ti repet de o mie de ori!" Pe pirinfii luiVictor asta i-a epuizat. Se miri ;i ci fiica lor cea mare, Louise,petrece ore la telefon vorbind cu cea mai buni prietend, carepare si o asculte cu interes, degi lor le este greu si conver-seze cu ea.

Cine nu ;i-a interpelat partenerul, pe un ton evident aga-

sat: ,,Mi asculli, da sau nu?" Ne putem face auzili altfel decAtexprimAndu-ne furia? CazulLf.ava ilustra aceasti situatie care

este foarte frecventi in viafa de cuplu.Cine nu a simlit ci viala profesionali ar fi mai usoari

daci ar reusi si fie mai bine ascultat de gefi, colaboratori saucolegi? Ca mulli alfii, Manon va incerca si faci si-i fie recu-noscuti munca $i si se simti capabili de dialog.

10 A. Braconnier, Optimkmulinteligent, Bucureqti, Trei, 2015.

lll,ffi,WfirTffiW\l\ 1

a ri nti,

P

V

lu

ctO r

l,i s-a reprogat mult pirinlilor ci nu-;i asculti indeajuns copi-

Itrl. Era, firi indoiali, ceva justificat in trecut sau in situafiilel.rmiliale dificile. Cu toate acestea, s-a mers firi indoialiprca departe. Mulli pirinli intri intr-o stare de nelinigtetlirr dorinfa de a face lucrurile prea bine. Eu Ie voi propunep,irintilor si-gi invele copiii si se faci ascultali, ceea ce pre-

s r.r pune ca si ei si invefe ci e bine, pentru viala lor, si gtie sisc laci ascultali.

Victor i;i epaizeazi pirinfii. De la virsta de 1 an, un copilinfclege deja ci poate sau nu si asculte de pirinti. Nu gtie

nrcreu si faci diferenla dintre ceea ce este permis gi ceea ce

t'stc interzis. Pirinlii lui doresc si il invefe asta ca si-l prote-

it'zc de pericole sau ca si-i calmeze starea de agitagie, in spe-

t'iaI in timpul meselor sau inainte de somn. Pufin maitdrziu,r'opilul descoperi o mare satisfacfie: joaca este cea mai fru-rrroasi activitate a viefii. insi nu te poli juca mereu sau exact

.rl.r cum i1i dore;ti.Pirinlii incep foarte devreme si aibi dificultili cu capa-

r'itatea copilului lor de a asculta ceea ce ei ii cer. Pufin mailirziu, vor apirea problemele legate de curifenie si imbricat,.r1roi trezitul pentru a merge la cregi gi, mai tdrziu,la gcoali.

$r c0pr

sunt ep

pArlnf ii

LaLI

U

Cum si asculfi gi si te faci ascultat

Itlrr BRAc0l{l{tt[

Dupi care va vrrnafraza fatidici, inevitabili pAni la sfArgituladolescenfei: ,,Asculti-mi, n-o si-!i repet de o mie de ori!"De fapt, pirinfii au nevoie si fie ascultali de copilul lor incide la cea mai fragedi virsti, ny pentru a-l face dependent,inci gi mai pufin pentru a-l maltrata, ci, din contri, pentrua-l face si fie independent gi a-l pregiti pentruviafi. Cerereapirinfilor ca el si asculte nu are ca scop zdrobirea voinfeicopilului pentru ca acesta si devini docil gi supus. La cealaltiextremi, ascultAnd prea mult de dorinfele copilului, pirinliirisci, din cauza propriei lor griji, si se epuizeze repetindintruna cereri justificate.

La o cini la care erau prezenfi pirinlii lui Victor, se

ajunge la discugia despre utilizarea smartphone-urilor gi

tabletelor de citre copii. PlAngerea e unanimi cu privirela faptul ci nu mai sunt ascultali de copii atunci cAnd

aceqtia stau ,,lipi;i" de ,,aparatele" lor.

Ca mulgi algii in ziua de azi, pirinlii lui Victor se con-frunti cu un fenomen nou: dependenla copiilor de tabletelesau smar@hone-urile pirinlilor sau de propriile obiecte elec-

tronice, care ar fi recomandat si nu li se cumpere lnainte de

vArsta de 10 ani. Problema devine exasperanti atunci cAnd

miculii se uiti la un desen animat sau cAnd copiii mai,mariurmiresc un film. Nu vi mai aud. Degeaba ii intrebafi ceva sau

le cereli si se opreasci pentru a le limita dependenfa: devinsubit ,,surzi" la ceea ce spunefi.

De asemenea, unii pirinfi au de furci cu copii a ciror capa-

citate de a asculta ceea ce li se cere este redusi. Trei tipuri deprofiluri suntvizate aici: copiii consideragi hiperactivi, copiiirealmente opozif,onali sau, din contri, copiii prea inhibafi gi

lipsili de incredere in ei. in aceste trei cazuri, recomandirile

pe care le voi face ulterior vor fi cu atAt mai necesare. Pentruprimele doui categorii este nevoie si se defineasci un cadru

bine stabilit, scris pe o tabli plasati ln cameri sau in locul incare este luati masa. Pentru copiii care se afli pe versantulinhibat este recomandat calmul. in cazul unui copil hipersen-

sibil, emotiv, foarte delicat gi extrem de susceptibil existi odificultate suplimentari. Acesta suporti foarte greu o cerere

de ascultare, o consideri ca pe un ordin care l-ar putea pune

ln pericol. Ribdarea va fi de deseori cel mai bun mijloc pen'

tru transmiterea mesajului dorit.

Wr#kwffitrffit\l\ ffi

ln cuplu: Manon descoperi

Oricine igi di seama ci a gti si ne ascultim unii pe ceilallieste o sursi a stirii de bine si a longevititii cuplului. Existimereu si momente mai dificile cAnd aceasti nevoie devine ;imai importanti, cum ar fi un conflict, un doliu, o problemide alegere in viali etc. A fi ascultat sau a asculta nu inseamnineapirat a fi de acord. ,,Cei mai adaptabili sunt cei mai abili",ne aminteste La Fontaine in fabula Bhtlanullingavll. Totugi,trebuie si recunoastem ci inainte de a fi lipsi de comunicare,conflictele se nasc adesea din lipsa ascultirii celuilalt.

Manon incepe discuqia spunAndu-mi: ,,Cuplul nostrueste (o comunitate redusi la bunurile noastre comune>".Principala plAngere a lui Manon in privinfa sogului se

referi chiar la nemultumirea resimtiti din cauzd, cd.

acesta nu asculti. Este cu atAt mai nefericitd, cu cAt a

intrat intr-o relalie cu acest birb at crezdnd, ci o va scipade sentimentul penibil, simtit inci din copilirie, ci nu se

11 ,,Adesea nazurile strici./ Privind la toate cu dispref,/ FlimAnd rimAne celsemet,/ cAnd cel istef/ se multumeste cu ce pici", dinfabulaBhtlanulkngav(Le Hdron), Jean de la Fontaine, Fabule,trad. din Ib. fr. de Aurel Tita, Ed. deStat pentru LiteraturA si Arti, Bucuresti, 1958, p. 279. (N.t.)

necunosctttttl din celalalt

poate exprima 9i face inteleasi, sentiment avind la ori-gine faptul ci tatil siu o iubea, fdri indoiali, spune ea,

dar nu ;tia si o asculte. I-a fost mereu frici si vorbeascicu el din cauzaincapacitilii lui de a auzi, crede ea, ceea

ce ar fi dorit si ii spuni sau ceea ce ar fi rrmt si discute.

Prin urmare, a deprins obiceiul de a se adresa mamei,dar asta nu o mulgumea pe cAt ar fi mulgumit-o daci tatdlar fi ascultat-o. Iati ci dupi doi ani de viali comuniimpreuni cu soful, descoperi ci acesta, intr-un fel diferitdecAt tatil, nu o asculti aga cum ea qi-ar dori. igi explicd

lipsa de ascultare de cdtre tati prin timpul pe care acesta

l-a consacrat muncii, dar interpreteazi lipsa de atenfie a

sofului fafi de ea drept lipsi de iubire. Ajunge, agadar, sicaute dovezile de afecliune, si pAndeasci cel mai miruntgest care i s-ar putea pirea semnul unui elan amoros si

si se teami si vorbeasci cu el. Devine geloasi, ii e teamisd n-o piriseasci si se obligi sd fie mai atentd la ceea ce

face, la ceea ce spune, mai mult decdt ar imboldi.o felulci normal de a fi. ,,Nu mai sunt eu insimi", imi spune.

Se intreabi daci nu cumva aqteapti de la so! ceea ce nui-a dat tatil ei, se invinovife$te pentru ci i-a vorbit des-

pre problemele din copilirie: ,,Mi intreb daci nu cumva

l-am speriat". Treptat, ea descoperi cd soful nu o ascultd

nu atAt din cauza atitudinii ei, ci pentru cd pe el il inte-rcseazi alte activititi decAt pe ea; ci nu este niciodatirnultumit cu ceea ce face el gi cd este astfel mai preocupat

de el insugi decAt de ea.

Manon descoperi ci in ascultarea pe care dorim s-oolr{inem de la celilalt am putea spune ci existi mereu o

p,rrtc de joc de-av-a!i ascunselea: ,,Cauti-mi acolo unde sunt,,rsculti-mi ca si mi gise;ti si pentru ca eu si te gisesc".

Cum sd ascul{i si sI te faci ascultat

il.Atil 0nAc0t{ilttn

Toati lumea gtie cAt de mult le place copiilor si se joace

de-a v-afi ascunselea. Le place si fie gisili gi si-i giseasci pe

ceilalgi. ,,Ochit", strigi ei. CAnd egti mai in vArsti sau adult,nu mai este vorba doar de afrvitzut si auzit gi astfel de a fiascultat, ci gi de a asculta penfi:u a fi gisit gi pentru a-l gisi pe

celilalt. A asculta si a fi ascultat merg mAni-n mAni.Exemplul lui Manon ne permite, de asemenea, si ne

punem intrebiri despre ceea ce am putea numi ,sexul ascul-tirii". Manon s-a simfit mai bine ascultati de citre mama eidecAt de tati ;i a agteptat de la el aceeagi atitudine de ascul-tare, pe care n-a primit-o. Oare femeile ;tiu si asculte mai binedecAt birbafii? Din experienla mea personali gi profesionalipot spune ci plAngerea de a nu fi ascultatvine mai adesea de

la femei decdt de la birba$. De ce? Probabil pentru ci feme-ile gtiu si asculte mai bine decAt birbagii. Se simt dezamtr-gite, indurerate sau furioase pentru ci acegtia nu au aceleagi

capaciti,ti ca ele atunci cind au nevoie si fie ascultate.

CAP ITil LLJ L 3

La serviciu:

sA-i fie recttnoscuta munca

ln activitatea noastri profesionali, oricare ar fi aceasta, este

cit se poate de recomandat si gtim si ne exprimim. Totugi,rI nu uitim ci a fi ascultat nu se intAmpli mereu de la sine.

Multe conflicte se nasc din neinfelegeri. Unii profesioni;ti inconsiliere recomandi ca intr-o ,,discufie pe o temi delicati cu

un colaborator, si-!i impui si rimAi ticut timp de un niinutpentru a-l asculta pe celilalt pAni la capet"I2.

Toate aceste situafii cer din partea unuia gi a celuilalt un ,,aqti si asculli" care nu este atAt de ugor pe cAt s-ar crede. Este

oare gi imposibil de dobdndit? Nu, desigur, dar asta necesiticiteva principii debazd pe care e bine si le cunoagtem.

Francis este furios pe patron. I-a cerut si preia urgentun dosar comercial. Francis a reacfionat prost, imiexplici el, gi se intreabi daci va rimdne in aceastiintreprindere. S-a infuriat pe patron pentru ci el se

ocupi in principal cu dosare de comunicare in cadrul

intreprinderii, chiar daci are uneori de-a face gi cu

aspecte comerciale. A reacfionat foarte aprins la cererea

cersFrancis

lr l{. Vecchiali, Mettreles pemers €chec etmat, Paris, Marabout,2Ol4.

=llliliilil

Cum sd asculli $l sA te faci ascultat

AtAlil EnAS0ltlllltR

patronului, spunandu-i ce nu va avea timp sa se ocupe

rapid de acel dosar comercial gi precizdndu-i ci acest

gen de dosar il intereseazi mult mai pulin decAt totceea ce line de comunicare. imi relateazi ci patronul a

fost nemulfumit, spundndu-i ci era vorba de ceva foarteimportant pentru intreprindere gi ci trebuie sd se gAn-

deasci daci wea cu adevirat si continue si munceasciacolo sau daci nu, si-gi caute un alt loc de muncd care

i-ar conveni mai mult. Francis gtie ci reacfioneazi prea

impulsiv, fie in viafa profesionali, fie in cea personali,daci se simte constrAns gi stresat. Spune ci aga e el, cimereu a fost aga gi ci nu se va schimba.

ii rispund atunci ci, in general, gi mai ales cAnd suntem

stresafi, este mai important si ascultim mai intAi gi apoisi reacponim. Adaug ci este preferabil nu doar sd ascul-

tim gi apoi si discutim cu persoana care ni se adreseazd

in loc si reacfionim imediat, ci 9i si infelegem mai binece doreEte celilalt gi si avem astfel elemente mai con-

sistente de rispuns.La o siptimAni dupi acest episod, il regisesc pe Francis

mult mai calm. imi spune ci a discutat cu adjunctulpatronului, care era la curent cu problema. inainte de

a rispunde imediat, a incercat si aplice metoda sim-pli despre care i-am vorbit. A ficut un efort sd asculte,

apoi adjunctul ia explicat de ce patronul intreprinderiiii ceruse acest lucru, cu toate ci ;tia ci lui Francis nu-iplicea si se ocupe de acest tip de dosar, insi consideraci avea reale competenfe pentru a o face. Dupi ce gi-a

luat rigazul si asculte, mult mai calm, Francis i-a con-

firmat intr-adevir ci aceastd munci nu era cea care ilsatisficea cel mai mult, dar cd era totugi dispus si o facidupi discufia cu adjunctul.

Francis gi-a dat astfel seama ci era preferabil si asculte mai

lntAi cererea cuiva gi motivele pentru care o face, lnainte de

a reacliona gi de a vorbi prea rapid.ingelegAnd beneficiile pe care le putea aduce aceasti ati-

tudine, a profitat de ele ca si se asculte pe el insugi gi si se

lntrebe despre cauzele comportamentului siu prea reactiv.S-a gdndit ci aveau firi indoiali legituri cu mama sa, care

reacfiona gi ea prea iute, ceea ce i-a dat sentimentul dezagrea-

bil ci aceasta nu il asculta. Francis spune ci;i cu sofia gi copiiitic poarte de multe ori in aga fel, incAt poate pirea ci nici el

nu asculti ceea ce ii reprogeazi acegtia. EI mai spune ;i ci va

trebui si faci eforluri in acest sens, dar ci plecdnd de la acest

cveniment profesional a inleles beneficiile ascultirii gi este

mullumit ci a fost capabil si asculte mai bine inainte de a

vorbi ;i de a reacfio na, iar asta va putea ameliora semnificativrelalia lui cu ceilal$, in contextul profesional, dar;i familial.