Riscurile sanitare i modelele de management al riscului ș · Este un model punitiv i de asigurare,...

Curs online de introducere în Siguran a Pacientuluiț - în loc de MODULUL nr. 8

Riscurile sanitare i modelele de management al risculuiș

Cadrul conceptual Nu există practici sanitare care să fie complet libere de riscuri => este necesară minimizarea

riscurilor; Siguran a pacientului nu se poate lăsa la discre ia interven iilor dictate fie cu for a obiceiului, ț ț ț ț

fie a bunelor inten ii;ț Profesioni tii au obliga ia de a determina care sunt procedurile cele mai eficace, eficiente i ș ț ș

sigure; Toate acestea într-un context în care pacientul trebuie să fie un subiect activ în procesul său

asisten ial.țExistă, bazic vorbind, două tipuri de model al managementului riscurilor:

centrat pe individ; centrat pe sistem.

Modelul de management al riscurilor centrat pe individ: Evenimentele adverse sunt consecin a erorilor profesionale determinate de:ț

- lipsa aten iei, demotivare;ț - omisiuni, scăpări; - atitudini neglijente sau imprudente.

În nici un caz nu va centra analiza lor pe factorii sistemici; Este un model punitiv i de asigurare, bazat pe măsuri disciplinare, vânarea vinova ilor, ș ț

amenin ător, i care face imposibilă comunicarea deschisă i cunoa terea pornind de la ț ș ș șexperien ăț

Modelul de management al riscurilor centrat pe sistem: A gre i e omene te, eroarea este posibilă;ș ș Eroarea este consecin a mai multor factori asocia i;ț ț Originea evenimentelor adverse se află în interac iunea factorilor sistemici;ț Sistemul trebuie să se doteze cu bariere care să protejeze utilizatorii de apari ia evenimentelor ț

adverse; Fa ă de eroare, importantă este analiza acesteia, cum i de ce au e uat barierele, nu urmărirea iț ș ș ș

pedepsirea vinova ilor facili.ț

Managementul risculuiPrevenirea i planurile de interven ie:ș ț măsuri luate sau propuse a se lua pentru reducerea inciden ei iț șefectelor evenimentelor adverse sau pentru îmbunătă irea detectării precoce a acestora.ț „Barierele de sistem” este un termen similar.Tipurile de bariere de sistem:

Fizică: modificări ale ambientului fizic sau ale resurselor materiale care se realizează pentru a evita e ecul sau eroarea în desfă urarea proceselor;ș ș

Naturală: modificări ale procesului care includ distan area de practici sau activită i în timp, ț țspa iu i loc;ț ș

Umană: ac iuni în sarcina unuia sau mai multor membrii ai echipei de îngrijiri sanitare pentru ța preveni ocuren a e ecurilor sau erorilor în desfă urarea proceselor;ț ș ș

Administrativă: proceduri administrative agregate proceselor în vederea reducerii probabilită ilor de producere a erorilor.ț

Siguran a Pacientului nu este o prioritate. ț Siguran a Pacientului este o condi ie prealabilă.ț ț


Cadrul de analiză comun (JCAHO)

Joint Commission Accreditation of Health Care Organizations (The JCAHO patient safetyevent taxonomy: a standardized terminology and classification schema for near missesand adverse events).http://intqhc.oxfordjournals.org/cgi/content/short/17/2/95https://sigurantapacientului.files.wordpress.com/2018/02/clasificarea-internationalc483-pentru-siguranc89ba-pacientului.pdf

Managementul riscului: prevenirea risculuiPrimul pas în managementul riscului este prevenirea evenimentelor adverse în tripla lor desfă urare:ș

diminuarea riscului de a apare evenimente adverse => preven ia primară;ț abordarea precoce pentru minimizarea daunelor => preven ia secundară;ț reducerea impactului i evitarea reapari iei ș ț => preven ia ter iaă.ț ț

Modele de management al risculuiManagementul riscului este o secven ă clinică de fazeț care se aseamănă ciclurilor de îmbunătă ire țcontinuă:

1. Analiza situa iei i contextului;ț ș2. Identificarea riscurilor;3. Analiza i evaluarea riscurilor;ș4. Planificarea strategiilor;5. Desfă urarea ac iunilor i răspunsurilor la riscuri;ș ț ș6. Implementarea, monitorizarea i evaluarea;ș7. Reanalizarea situa iei.ț

1. Analiza situa iei i contextuluiț ș Cunoa terea organiza iei i contextului în carea aceasta func ionează, serviciului, activită ilor ș ț ș ț ț

i utilizatorilor;ș Instrumentele sunt multiple:

- defini ia strategică bazată pe misiune/viziune/valori;ț - analiza SWOT (debilită i, amenin ări, puncte tari i oportunită i ale organiza iei sau ț ț ș ț țserviciului). ATEN IE – analiza SWOT este completă i utilă numai i numai dacă se suplementează Ț ș ș


http://intqhc.oxfordjournals.org/cgi/content/short/17/2/95

https://sigurantapacientului.files.wordpress.com/2018/02/clasificarea-internationalc483-pentru-siguranc89ba-pacientului.pdf

https://sigurantapacientului.files.wordpress.com/2018/02/clasificarea-internationalc483-pentru-siguranc89ba-pacientului.pdf


cu analiza CAME (Correct, Adapt, Maintain, Explore) altfel nici nu are sens să o facem; - compararea bunelor practici prin intermediul benchmarking-ului; - definirea unei hăr i a proceselor asisten iale;ț ț - stabilirea de obiective măsurabile prin intermediul indicatorilor consacra i.ț

2. Identificarea riscurilor Necesită o analiză proactivă care să permită identificarea riscurilor poten iale sau stabilirea unui ț

registru al riscurilor; Este convenabilă apelarea la surse multiple:

- exper i interni i externi;ț ș - documente, informări, istorii clinice, sondaje, evaluări ale protocoalelor, reclama ii, etc.ț

3. Analiza i evaluarea riscurilorș Analiza proactivă: prin intermediul metodologiei HFMEA (Hospital Failure Mode and

Effects Analysis), matrici ale riscurilor care să aprecieze probabilitatea de apari ie a unui țeveniment advers i impactul său, evaluarea impactului economic, analiza proactivă a șbarierelor de sistem...

Analiza reactivă: Analiza Cauzelor Rădăcină, studiul evenimentelor adverse prin intermediul Diagramei lui Isikawa, evaluarea reactivă a barierelor de sistem...

4. Planificarea strategiilor Este necesară planificarea strategiilor: răspunsuri în acord cu contextul, priorizate în func ie deț

impact i factibilitate;ș În plus, se vor stabili planuri de urgen ă pentru acele evenimente adverse relevante - grave sau ț

dificil de prevenit care necesită răspunsuri eficace i rapide;ș Zone poten iale de planificare: identificare sigură a pacientului cu ajutorul bră ării de ț ț

identificare, sisteme unidoză de preparate farmacologice, dubla verificare a medica iei, etc.ț

5. Desfă urarea de ac iuni i răspunsuriș ț ș Succesul strategiilor proiectate depinde de participarea tuturor profesioni tilor pentru:ș

- un climat adecvat de comunicare; - supervizare i lucrul în echipă;ș - colaborare în abilitarea practicilor sigure i în notificarea evenimentelor adverse.ș

Organiza ia sanitară trebuie să asigure dotarea profesioni tilor cu instrumentele necesare unui ț șadecvat management al riscului.

6. Implementare, monitorizare i evaluareș Managementul siguran ei pacientului va fi integrat în activitatea zilnică a profesioni tilor;ț ș Se va realiza monitorizarea riscurilor prin intermediul indicatorilor încorpora i în completul de ț

decizii i contractele de management;ș Serviciile i organiza ia vor învă a din erori, stabili sisteme de analiză i evaluare precum i de ș ț ț ș ș

îmbunătă ire continuă.ț

7. Reanalizarea situa ieiț



Instrumente de sprijin pentru managementul riscurilor i siguran a pacientuluiș ț

Tehnici de analiză retrospectivă Analiza Cauzelor Rădăcină (ACR); Protocolul de la Londra (PdL); Auditul Evenimentelor Adverse (AEA)



Similitudini ale tehnicilor de analiză retrospectivă Identificarea problemei; Organizarea echipei; Cunoa terea problemei;ș Analiza a ceea ce s-a întâmplat; Propunerea schimbărilor; Implementare; Verificare/Confirmare.

Diferen e între tehnicile de analiză retrospectivăț# Analiza Cauzelor Rădăcină:

Mai profundă. Se studiază exhaustiv ceea ce s-a întâmplat; Mai dificilă. Este nevoie de specialist cu experien ă i de antrenament constant;ț ș Se caută cauzele profunde/ascunse/latente a ceea ce s-a întâmplat; Se utilizează mai mult pentru probleme grave (evenimente santinelă) sau i pentru ș

probleme mai pu in grave însă repetate.ț# Protocolul de la Londra (PdL):

Mai completă/cuprinzătoare; Mai u or de realizat;ș Caută să identifice to i factorii care au intervenit în producerea evenimentului;ț Poate fi utilizat pentru oricare tip de incident sau eveniment advers.

# Auditul Evenimentelor Adverse: Mai mică profunditate a analizei, exceptând situa ia în care se combină cu PdL;ț Este mai mult o formă de organizare a revizuirii evenimentelor adverse.

Grilă de analiză – Protocolul de la Londra (variantă simplificată)

1. Descriere2. Colectare informa iiț

3. Identificarea problemei

4.Identificareafactorilor care contribuie

5. Recomandări

Procesul normal(scris sau nu)

Procesul când aavut loc E.A.

https://sigurantapacientului.wordpress.com/tag/siceea/

Auditul evenimentelor adverse (AEA) – Significant Event Audit ‘SEA’Etapa 1: Ac iunea imediatăț

Etapa 2: Colectarea informa ieiț

Etapa 3: Analiza

Etapa 4: Reuniunea echipei

Etapa 5: Recomandări


https://sigurantapacientului.wordpress.com/tag/siceea/


Etapa 6: Feed-back. Difuzare

Analiza cauzelor rădăcină (ACR)# În producerea erorilor:

în ultimă instan ă există un profesionist care „apasă trăgaciul” =ț > „eroare activă”; este sigur, în general, să se însumeze înainte un lan de e ecuri =ț ș > „erori latente”

# Analiza cauzelor rădăcină se utilizează pentru descoperirea erorilor latente care favorizează/poten ează/sus in un eveniment santinelă (eveniment advers de mare relevan ă).ț ț ț

Etapele ACR1. Identificarea incidentului care trebuie investigat;2. Colectarea informa iei;ț3. Elaborarea hăr ii faptelor/întâmplărilor/proceselor i desfă urării evenimentelor;ț ș ș4. Analiza informa iei:ț5. Studiul barierelor care puteau preveni daunele;6. Dezvoltarea întrebărilor despre îmbunătă ire i planul de ac iune;ț ș ț7. Informare finală.

1. Identificarea incidentului care trebuie analizat. Bazată pe: criteriul severită ii daunelor pentru pacient (Sț everity Assessment Code – SAC); frecven a de apari ie;ț ț poten ialul pentru a învă a din evenimentul produs;ț ț dacă a presupus reclama ii judiciale sau nu;ț resursele disponibile pentru realizarea investiga iei.ț

2. Colectarea informa iilor:ț stabilirea echipei care va realiza ACR; sursele de informa ie: documenta ia clinică (istoria clinică, foaia de observa ie), protocoale, ț ț ț

proceduri, ghiduri, regulamente, legisla ie, etc. Interviuri confiden iale cu cei implica i;ț ț ț vizitarea locului incidentului (mediul fizic, starea tehnică a echipamentelor, func ionarea ț

cotidiană); reconstituirea evenimentului petrecut; solicitarea informa iilor suplimentare (ex. mentenan a echipamentelor).ț ț

Aspecte care este necesar a fi luate în considerare la colectarea informa iilor (JACHO):ț descriere scurtă a celor întâmplate; cine participă la analiză; când a avut loc evenimentul (data, ziua din săptămână, ora); care serviciu sau compartiment a fost implicat în eveniment; diagrama de flux (etapele) procesului conform proiectării lui i cum s-a desfă urat procesul ș ș

atunci când a avut loc incidentul (contrastare); factorii umani importan i pentru producerea incidentului (oboseală, stress, abuz de droguri, ț

neîndeplinirea procedurilor); dacă func ionarea echipamentelor tehnologice/ aparaturii a afectat rezultatul;ț factori controlabili din organiza ie care au influen at rezultatul;ț ț dacă au fost implica i factori externi necontrolabili;ț



gradul de competen ă i calificare a personalului implicat;ț ș nivele de personal (rata personalului). Cum s-au reorganizat îngrijirile de sănătate inând cont ț

de deficitul de personal; dacă sunt implicate proceduri noi, să se precizeze gradul de cunoa tere i antrenamentul ș ș

adecvat al personalului în aplicarea noilor proceduri; gradul de comunicare. Comunicarea verbală i cea scrisă;ș gradul de cultură organizativă pentru identificarea i reducerea riscurilor.ș

Este cauză rădăcină dacă se răspunde negativ la trei întrebări: dacă această cauză ar fi fost absentă, ar fi avut loc incidentul? dacă această cauză este eliminată sau rezolvată s-ar putea repeta incidentul? dacă această cauză este eliminată / solutionată, vor reapare conditiile care au favorizat

producerea incidentului?Dacă si numai la o singură întrebare se răspunde pozitiv atunci nu avem de-a face cu o cauză rădăcină.Grilă de analiză – ACR (simplificată)Nivel de analiză Întrebări Constatări Cauza

rădăcină?Întreabă: „De ce?”

Strategia de reducere a riscului

Măsuri pentru efectivitatea strategiei

Ce s-a întâmplat?

Eveniment santinelă

Care sunt detaliile evenimentului?Când s-a întâmplat?Care zonă sau serviciu au fost afectate?

Ce s-a întâmplat?

De ce s-a întâmplat?

Care au fost cauzele apropiate?

Procesul sau activitatea în care a avut loc

Factori umani

Factori de echipamentelor

Factori de mediucontrolabili

Factori externi necontrolabili

Altele

Care sunt pa ii șprocesului a a cum șa fost el proiectat?

Care sunt pa ii șimplica i sau care țau contribuit la eveniment?

Care factori umani au fost relevan i țpentru rezultat?

În ce fel au afectat factorii care in de țechipament?

Care factori au afectat direct rezultatul?

Sunt situa i, în modțreal, deasupra organiza iei?ț

Sunt i al i factori ș țcare au influen at țdirect rezultatul?

Ce alte zone sau servicii sunt implicate?

3. Elaborarea hăr ii faptelor/întâmplărilor/proceselor i dezvoltării evenimentelorț ș reuniunea responsabililor de ACR cu echipa implicată în incident; revizuirea comună a evenimentelor desfă urate (succesiunea cronologică);ș



poate fi utilizată o diagramă cu punctarea orelor/momentelor i ac iunile corespondente (draft);ș ț poate fi realizată diagrama-flux finală a proceselor.

4. Analiza informa iei . Schema propusă de NPSAț condi ii ale pacientului;ț factori individuali ai persoanelor implicate (ex. Psihologici, ...); factori afla i în legătură cu sarcina de muncă: protocoale actualizate, ...;ț factori în legătură cu comunicarea (verbală, scrisă, ...); factori în legătură cu echipamente i resurse;ș factori în legătură cu condi iile de muncă i mediul de muncă;ț ș

de ce?

Analiza informa ieiț identificarea cauzelor se poate realiza prin diverse metode; se recomandă aplicarea diagramei cauză-efect sau Diagrama lui Ishikawa; deasemenea pot fi utilizate „tehnica grupului nominal”, ploaia de idei, etc.


Eveniment adversfinal

Deces

Eroare Consecinta 2

Abces retinut

Consecinta 1

Retragere precoce a drenajului

EFECTUL CAUZA

Reinterventie


Analiza informa iei ț cauze apropiate (temporal i spa ial fa ă de eveniment). Deș ț ț

exemplu, cauza apropiată sau proximală pentru care unindivid porne te aparatul de radio este aceea că vrea să afleștimpul probabil;

cauze ascunse/subyacente/latente. Aceste cauze sunt „celecare se extind pe dedesupt”, dar nu sunt directeevenimentului. Coexistă fără a produce incidentul;

cauze-rădăcină- sunt cauze fundamentale pentru care a e uat procesul;ș- în general, sunt diferite cauze care interac ionează creind unelețcondi ii latente pentru a se produce evenimentul advers;ț

cea mai mare provocare pentru echipa de analiză ACR constă în identificarea i diferen ierea ș țcauzelor-rădăcină de cauzele subyacente/ascunse.

Exemplu de Diagramă Ishikawa pentru infec iile nosocomiale. Categorii NPSAț

5. Studierea barierelor care pot preveni daunePriorizarea barierelor. A se ine cont de aspecte legate de bariere, cum ar fi:ț

viabilitatea; fiabilitatea; probabilitatea de a e ua;ș riscul;



resursele umane; costurile.

6. Plan de ac iunețEchipa ACR trebuie să fie sistematică în momentul planificării ac iunilor de îmbunătă ire.ț țAspectele cheie care trebuie să se regăsească în Planul de ac iune:ț

ce ac iuni se vor desfă ura pentru rezolvarea problemei – AC IUNI;ț ș Ț cine va fi responsabil de efectuarea ac iunilor – RESPONSABILI;ț când i cât timp se vor desfă ura ac iunile – TIMPI/PERIOADE;ș ș ț unde se vor implementa – LOC i PERSONAL IMPLICAT;ș care sunt pacien ii care ar putea rezulta afecta i i cum – IMPACTUL A TEPTAT.ț ț ș Ș

7. Informarea finală Comunicarea ac iunilor. Cunoa terea de către management de la diferite nivele;ț ș Difuzare de măsuri; Implementarea ac iunilor/măsurilor;ț Evaluarea ac iunilor/măsurilor (indicatorilor).ț

HFMEA (Hospital Failure Mode and Effects Analysis)Obiective:

prevenirea apari iei evenimentelor adverse prin intermediul detec iei precoce a riscurilor care ț țle favorizează;

incrementarea culturii siguran ei făcându-ne să reflectăm asupra minimizării riscurilor.ț

Tipuri de HFMEAÎn principal există trei tipuri de HFMEA (care interesează siguran a pacientului):ț

HFMEA de proiect: atunci când se începe dezvoltarea unui nou produs sau serviciu pentru a vedea dacă realizează toate func iunile pentru care a fost proiectat;ț

HFMEA de proces: fa ă de un proces existent în care se dore te introducerea unei metode de ț șprobă a e ecurilor urmărind ș prevenirea erorilor în proiectarea proceselor şi a defectelor în desfăşurarea acestora;

HFMEA de mijloc de muncă: înaintea achizi ionării unei noi tehnologii sau echipament prin țcare se încearcă prevenirea posibilelor e ecuri/defectări ale aparatului în vederea cre terii ș șfiabilită ii i disponibilită ii acestuia.ț ș ț

Analiza modurilor de defectare şi a efectelor lor1. Selec ionarea procesului de risc înalt;ț2. Crearea echipei de lucru;3. Diagrama de procese/subprocese;4. Analiza riscului:

ploaie de idei / diagrama Ishikawa; e ecurile pentru fiecare pas al procesului;ș posibile efecte i cauze;ș atribuire scor = gravitate X apari ie ț X detectare; indice de prioritate a riscului - relevan ă.ț

5. Definirea ac iunilor de îmbunătă ire;ț ț6. Măsurarea nivelului îmbunătă irilor;ț7. Evaluarea noului proces.



Gravitate Frecven ăț Detectabilitate

Catastrofic 9-10Major 5-8Moderat 3-4Minor 1-2

Frecvent 9-10Ocazional 5-8Rar 3-4Extrem de rar 1-2

Mică 9-10Moderată 5-8Ocazională 3-4Înaltă 1-2

GravitateMinor: fără leziuni, nu a crescut durata internării, nu a fost necesară cre terea nivelului îngrijirilor medicale;șModerat: cre terea duratei internării sau a intensită ii îngrijirilor pentru 1-2 pacien i;ș ț țMajor: pierderea permanentă a unei func iuni (senzorială, motoare, fiziologică sau intelectuală), necesitatea ținterven iei chirurgicale, cre terea duratei internării sau a intensită ii îngrijirilor pentru 3 sau mai mul i pacien i;ț ș ț ț țCatastrofic: moarte sau pierderea majoră a func iunilor (senzoriale, motoare, fiziologice sau intelectuale), sinucidere, țviol, reac ie transfuzională hemolitică, chirurgia în pacientul sau locul gre it, furtul unui nounăscut sau copil, etc.ț ș

Frecven ățExtrem de rar: apari ie improbabilă (poate apare o dată într-o perioadă superioară a 5 ani;țRar: apari ie posibilă (poate să apară o dată în 2-5 ani);țOcazional: este probabil să apară (de mai multe ori în 1-2 ani);Frecvent: probabilă apari ie imediată sau într-o perioadă scurtă (poate apare de mai multe ori într-un an).ț

DetectabilitateÎnaltă: e ecul este evident. Este improbabil să nu fie detectat prin controalele existente înainte de a ajunge la pacient;șOcazională:e ecul, de i e evident i u or detectabil, ar putea scăpa în anumite ocazii controalelor, de i ar fi detectat ș ș ș ș șîntotdeauna înainte de a ajunge la pacient;Moderată: E ecul este de a a natură că rezultă dificilă detectarea sa cu procedurile stabilite până la acest moment;ș șMică: e ecul nu se poate detecta. Este aproape sigur că va ajunge la pacient.ș

Scorul riscului sau punctajul NPR (numărul de prioritate a riscului): NPR=NG x NA x NDGravitate – (Numărul Gravită ii: NG)țApari ie – (Numărul Apari iei: NA)ț țDetectabilitate (Numărul Detectabilită ii: ND)ț

Posibilă variantă de analiză HFMEATABELUL DE ANALIZĂ A RISCURILOR

PROCESUL: DATA: PAG NR

MEMBRII ECHIPEI:

PU

NC

TA

J GRAVITATE (NG) APARI IE (NA)Ț DETECTABILITATE (ND)

PA I PROCESȘ POSIBILE E ECURIȘ

POSIBILE CAUZE

POSIBILE EFECTE

PUNCTAJ

NG NA ND NPR



Măsuri de îmbunătă irețPentru minimizarea sau eliminarea fiecăruia dintre riscurile identificate, echipa de analiză HFMEA propune o serie de măsuri de îmbunătă ire.ț

Măsurarea rezultatelorRezultatele ac iunilor realizate sau recomandate se măsoară prin intermediul:ț

analiza registrului de reclama ii;ț sondaje de satisfac ie realizate prin intermediul chestionarelor;ț autoaudituri ale istoriilor clinice; registrul sau notificările/raportările de incidente i evenimente adverse.ș

Sistemele de notificare a incidentelor, erorilor i evenimentelor adverseșOrientări pentru dezvoltarea i buna func ionare a sistemelor de notificare a erorilor i EAș ț ș

Pentru orice fel de monitorizare de EA:a. Defini i obiectul monitorizării;țb. Defini i evenimentul (defini ie opera ională – clasificare);ț ț ț

defini iile să fie consensuate cu personalul clinic;ț să fie standardizate i cunoscute de to i cei implica i;ș ț ț să fie de uz universal sau cotidian, ori recomandate de organisme din domeniu (regulatorii sau

de prestigiu interna ional).țc. Defini i i descrie i sistemul de detectare a cazurilor incluzând:ț ș ț

cine notifică; cui notifică; cum notifică; cum detectează cazurile; ce surse de informare utilizează.

d. Defini i cum se prezintă i cum se analizează informa iile ob inute;ț ș ț ț cum sunt clasificate informa iile;ț prin ce metode sunt analizate.

e. Defini i cum i cui se vor disemina rezultatele ob inute.ț ș ț

Există, în principal, două tipuri de sisteme de notificare: voluntare; obligatorii.

Prezentăm mai jos o compara ie între cele voluntare i cele obligatorii.ț ș



Voluntar vs. ObligatoriuVOLUNTAR OBLIGATORIU

-Orientate către îmbunătă irea siguran ei;ț ț

- Se utilizează la notificarea atât a incidentelor poten iale cât i a celor de gravitate mare;ț ș- Au ca obiectiv identificarea zonelor vulnerabileale sistemelor înainte i după producerea șdaunelor;- Permit identificarea cauzelor i nu se centreazășpe descoperirea vinova ilor;ț- Contribuie la formarea profesioni tilor prin șintermediul analizei datelor i cazurilor.ș- Sunt administrate de către organisme profesionale ale medicilor sau/ i asisten ilor, ș țfunda ii, firme private, i numai într-o mică ț șmăsură de organiza ii guvernamentale.ț

-Mai orientate către responsabilitate socială (accountability);- Sunt utilizate de organiza iile sanitare pentru țgarantarea minimei protec ii a cetă enilor;ț ț- Sistemele obligatorii de notificare se centrează pe evenimentele adverse care produc leziuni grave sau moarte;- Pot impune organiza iilor investi ii în resurse ț țdestinate siguran ei pacientului;ț- Se dă socoteală, într-un fel sau altul, pentru nivelul siguran ei pacientului.ț- Sunt administrate de organiza ii țguvernamentale (minister, agen ii/autorită i ț țguvernamentale, etc.)- Au, în general, caracter punitiv, vizibil sau mai pu in vizibil (ex. sanc ionează notificarea ț țrestrânsă).

Cele două tipuri de sisteme de notificare pot fi complementare, nefiind antagonice.Intern vs. Extern

Sistem de notificare în exteriorul organiza iei sanitareț Sistem de notificare în interiorul organiza iei sanitareț

- favorizează posibilitatea împărtă irii șexperien ei i lec iilor învă ate;ț ș ț ț- favorizează crearea unei re ele de cunoa tere iț ș șînvă are, penetrând în întreaga comunitate țsanitară;- favorizează elaborarea alertelor i buletinelor șinformative.

- permite i u urează analiza cauzelor rădăcină ș șale problemelor concrete din organiza ie;ț- face dificilă unificarea i standardizarea șnomenclaturii utilizate.

Cele două tipuri de sisteme de notificare pot fi complementare, nefiind antagonice.

Lec ia avia ieiț ț„Ra iunea pentru care sistemul de notificare a incidentelor a func ionat în avia ie... a fost că ț ț țîntreaga comunitate a sectorului aeronautic – fundamental to i cei afecta i, inclusiv pasagerii – ț țs-au implicat în acest proces de la început i s-au convertit în apărătorii sistemului de notificare ș( i în critici severi, însă constructivi).”șCharles E. Billinngs, MD, EditorialArch Pathol Lab Med 1998, 121; 214-215.

Există un avion numit sănătate?


Date post:	12-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Riscurile sanitare i modelele de management al riscului ș · Este un model punitiv i de asigurare,...

Documents