EvoluEvoluțția ia șși i originiile limbii originiile limbii

româneromâneFekete ZsuzsannaFekete Zsuzsanna

Kedei ÁgotaKedei Ágota

László SándorLászló Sándor

Mátéfi-Takács ÁronMátéfi-Takács Áron

XI. G.XI. G.

ConținutConținut1.1.Limba română, o limbă romanică Limba română, o limbă romanică 2.2.Epoca de formare, procesul de romanizare, româna comună Epoca de formare, procesul de romanizare, româna comună 3.3.Trăsături definitorii ale limbii româneTrăsături definitorii ale limbii române

3.1.3.1.Structura gramaticalăStructura gramaticală (sistemul morfologic și sintaxa)(sistemul morfologic și sintaxa)3.2.3.2.VocabularulVocabularul

– Constituirea limbii și a poporului românConstituirea limbii și a poporului român– Dialectele limbii româneDialectele limbii române– Latinitatea limbii româneLatinitatea limbii române– Substratul dacicSubstratul dacic– Influențe asupra limbii românăInfluențe asupra limbii română– Modernizarea limbii române prin neologismeModernizarea limbii române prin neologisme

4.4.Evoluția limbii română literareEvoluția limbii română literare4.1.4.1.Originile scrierii româneștiOriginile scrierii românești4.2.4.2.Perioada veche Perioada veche

– Sec. XVISec. XVI– Sec. XVIISec. XVII– Sec. XVIIISec. XVIII

4.3.4.3.Periada modernă Periada modernă – Faza de tranziție spre Epoca modernăFaza de tranziție spre Epoca modernă– Sec. XIXSec. XIX– Limba literară actualăLimba literară actuală

5.5.ConcluziiConcluzii6.6.BibliografieBibliografie

1. 1. Limba română, o limbă Limba română, o limbă romanicăromanică

• Limbile romaniceLimbile romanice sau  sau neolatineneolatine sunt  sunt toate limbile derivate din latina vulgară.toate limbile derivate din latina vulgară.

• Fiecare limbă romanică a moştenenit din Fiecare limbă romanică a moştenenit din latină cam acelaşi număr de cuvinte (peste latină cam acelaşi număr de cuvinte (peste 2000). 2000).

• Dintre acestea, aproximativ 500 s-au Dintre acestea, aproximativ 500 s-au transmis tuturor limbilor romanice.transmis tuturor limbilor romanice.

2. EPOCA DE FORMARE, 2. EPOCA DE FORMARE, PROCESUL DE ROMANIZARE, PROCESUL DE ROMANIZARE,

ROMÂNA COMUNĂROMÂNA COMUNĂ

• Limba română este limbă latină vorbită în Limba română este limbă latină vorbită în mod neîntrerupt în partea a Imperiului mod neîntrerupt în partea a Imperiului Roman, cuprizând provinciile Dunărene Roman, cuprizând provinciile Dunărene romanizate (Dacia, Panonia de sud, romanizate (Dacia, Panonia de sud, Dardania), din momentul pătrunderii limbii Dardania), din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii și până în zilele latine în aceste provincii și până în zilele noastre.noastre.

• Aceasta limbă a suferit, însă, transformării Aceasta limbă a suferit, însă, transformării neîncetate, atât prin evoluția ei normală, cât neîncetate, atât prin evoluția ei normală, cât și prin influența exercitată de limbile cu care și prin influența exercitată de limbile cu care a venit în contact.a venit în contact.

• Procesul de romanizare a avut loc în trei etape:Procesul de romanizare a avut loc în trei etape:– 1. Prima fiind cea preliminară, din secolul II î.Hr. Până 1. Prima fiind cea preliminară, din secolul II î.Hr. Până

în 106, în care autohtonii geto-daci au avut contacte în 106, în care autohtonii geto-daci au avut contacte sporadice cu românii, adică românii atacau Nord sporadice cu românii, adică românii atacau Nord Dunarii, iar populația geto-dacă atacă la Sud de Dunarii, iar populația geto-dacă atacă la Sud de Dunăre.Dunăre.

– 2. A doua fază este romanizarea propriu-zisă din 106 2. A doua fază este romanizarea propriu-zisă din 106 care s-a făcut massiv. Romanizarea are loc nu numai care s-a făcut massiv. Romanizarea are loc nu numai în Dacia, ci și în Moesia care cuprinde și Dobrogea în Dacia, ci și în Moesia care cuprinde și Dobrogea cucerită de români în anul 28 î.Hr. Dacii liberi intrau și cucerită de români în anul 28 î.Hr. Dacii liberi intrau și ei procesul de romanizare mai ales prin intermediul ei procesul de romanizare mai ales prin intermediul comerțului. Aceștia ocupau centrul și Nordul comerțului. Aceștia ocupau centrul și Nordul Moldovei, Nordul Transilvaniei.Moldovei, Nordul Transilvaniei.

– 3. Iar cea de-a treia etapă este după 271, după 3. Iar cea de-a treia etapă este după 271, după retragerea Eureliană. Pe teritoriul Daciei a rămas o retragerea Eureliană. Pe teritoriul Daciei a rămas o populație puternic și ireversibil romanizată iar la Sud populație puternic și ireversibil romanizată iar la Sud de Dunăre s-au retras doar armata și administrația.de Dunăre s-au retras doar armata și administrația.

3.TRĂSĂTURI DEFINITORII ALE 3.TRĂSĂTURI DEFINITORII ALE LIMBII ROMÂNELIMBII ROMÂNE

3.1.STRUCTURA GRAMATICALĂ3.1.STRUCTURA GRAMATICALĂ

• Cea mai veche gramatică a limbii române este Cea mai veche gramatică a limbii române este Gramatica rumâneascăGramatica rumânească a lui Dimitrie a lui Dimitrie Eustatievici (1757). Eustatievici (1757).

• Gramatica a limbii române scrisă în limba Gramatica a limbii române scrisă în limba latină latină Institutiones linguae valachicaeInstitutiones linguae valachicae, era , era alcătuită în jurul anului 1770.alcătuită în jurul anului 1770.

3.2.Vocabularul3.2.Vocabularul

CONSTITUIREA LIMBII ȘI A POPORULUI CONSTITUIREA LIMBII ȘI A POPORULUI ROMÂNROMÂN

--Limba română s-a format în ținutul carpato-dunăreano-Limba română s-a format în ținutul carpato-dunăreano-pontic.pontic.

-Formarea limbii și a poporului român a început odată cu -Formarea limbii și a poporului român a început odată cu colonizarea și romanizarea provinciilor carpato-colonizarea și romanizarea provinciilor carpato-dunărene.dunărene.

-Elementul etnic de bază era civilizația și cultura romană-Elementul etnic de bază era civilizația și cultura romană-Dacii au fost supuși procesului de romanizare, și au -Dacii au fost supuși procesului de romanizare, și au

contribuit la formarea unei culturi daco-romane.contribuit la formarea unei culturi daco-romane.-Romanizarea s-a petrecut în cursul celor 165 de ani de -Romanizarea s-a petrecut în cursul celor 165 de ani de

stăpânire romană(106-271)stăpânire romană(106-271)-Limba română s-a format până la secolul al VIII-lea.-Limba română s-a format până la secolul al VIII-lea.

• E dificil să stabilim cu precizie data E dificil să stabilim cu precizie data când latina populară daco-moesică s-a când latina populară daco-moesică s-a transformat în română. Majoritatea transformat în română. Majoritatea lingvistilor admit că limba română s-a lingvistilor admit că limba română s-a format până în secolul al VIII-lea. Există format până în secolul al VIII-lea. Există dovezi, că limba română, datorită dovezi, că limba română, datorită condițiilor speciale de dezvoltare, s-a condițiilor speciale de dezvoltare, s-a format mai devreme decăt celelalte format mai devreme decăt celelalte limbi romanice (franceza, italiana, limbi romanice (franceza, italiana, spaniola, portugheza). spaniola, portugheza).

DIALECTELE LIMBII ROMÂNE

- Dialectul este varietatea teritorială au Dialectul este varietatea teritorială au unei limbi ale cărei trăsături unei limbi ale cărei trăsături caracteristice o deosebesc de limba caracteristice o deosebesc de limba comună.comună.

- Limba română vorbită pe actualul Limba română vorbită pe actualul teritoriu a țării noastre este dacoromână, teritoriu a țării noastre este dacoromână, în opoziție cu aromâna, meglenoromâna în opoziție cu aromâna, meglenoromâna și istroromâna.și istroromâna.

• Limba română vorbită pe actualul teritoriu al Limba română vorbită pe actualul teritoriu al țării noastre este numită dacoromână, în țării noastre este numită dacoromână, în opoziție cu aromâna, meglenoromâna și opoziție cu aromâna, meglenoromâna și istroromâna. Între aceste ramificații lingvistice istroromâna. Între aceste ramificații lingvistice teriroriale se înregistrează diferențe evidente teriroriale se înregistrează diferențe evidente de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă. de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă. Și în cadrul dacoromânei există o ramificare Și în cadrul dacoromânei există o ramificare teritorială. De exemplu palatalizarea teritorială. De exemplu palatalizarea consoanelor labiale ”b”,”p” urmate de i și consoanelor labiale ”b”,”p” urmate de i și pronințate chi și ghi( ghine=bine; pronințate chi și ghi( ghine=bine; chișor=picior) specifică vorbirii moldovenești. chișor=picior) specifică vorbirii moldovenești. Datorită acestor fapte și altora se vorbește de Datorită acestor fapte și altora se vorbește de subdialecte muntean, molvovean, subdialecte muntean, molvovean, maramureșean, crișean, bănățean. maramureșean, crișean, bănățean.

LATINITATEA LIMBII ROMÂNELATINITATEA LIMBII ROMÂNE

• În epoca latinei clasice romanii foloseau doar 23 de În epoca latinei clasice romanii foloseau doar 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X, Y, Z. Scriau doar cu majusvule și fără semne T, V, X, Y, Z. Scriau doar cu majusvule și fără semne de punctuație. de punctuație.

• Între scrierea și rostirea în limba latină și română nu Între scrierea și rostirea în limba latină și română nu sunt diferențe importante, se scriu în general cum de sunt diferențe importante, se scriu în general cum de citesc, prin urmare ambele limbi sunt fonetice. Nu citesc, prin urmare ambele limbi sunt fonetice. Nu cunoașteau sunetul ”v”, iar pentru ”u” foloseau ”v”. cunoașteau sunetul ”v”, iar pentru ”u” foloseau ”v”. În vremea renașterii merile opere ale scriitorilor antici În vremea renașterii merile opere ale scriitorilor antici au fost transcrise și s-au adăugat alfabetului latin au fost transcrise și s-au adăugat alfabetului latin literele u,j, precum și literele mici pentru cele 25 de literele u,j, precum și literele mici pentru cele 25 de majuscule. majuscule.

• Vocalele limbii latine sunt cinci, pe care le cunoaștem Vocalele limbii latine sunt cinci, pe care le cunoaștem din limba română, în realitate romanii aveau vocale din limba română, în realitate romanii aveau vocale lungi și scurte. Limba română s-a dezvoltat din limba lungi și scurte. Limba română s-a dezvoltat din limba latină populară, vorbită pe teritoriul vechii Dacii, dar latină populară, vorbită pe teritoriul vechii Dacii, dar și-a creat un sistem vocalic mai închegat, alcătuit din și-a creat un sistem vocalic mai închegat, alcătuit din șapte vocale prin adăugarea vocalelor ”ă” și ”î”.șapte vocale prin adăugarea vocalelor ”ă” și ”î”.

Modificarea unor sunete:Modificarea unor sunete:-trecerea lui -trecerea lui á (accentuat) în poziție nazală la â: á (accentuat) în poziție nazală la â: campus=câmpcampus=câmp-transformarea ljui a în e, când este precedat de -transformarea ljui a în e, când este precedat de consoanele k,g sau de vocala i: clavis=cheieconsoanele k,g sau de vocala i: clavis=cheie-trecerea lui e la i, cănd este urmat de consoanele n sau -trecerea lui e la i, cănd este urmat de consoanele n sau m: bene=binem: bene=bine-transformarea lui o în u cănd este urmat de n: -transformarea lui o în u cănd este urmat de n: bonus=bunbonus=bun-transformarea secvențelor ct,cs,gn în pt, ps, și mn: -transformarea secvențelor ct,cs,gn în pt, ps, și mn: coxa=coapsăcoxa=coapsă-schimbarea lui l intervocalic în r: gula=gură-schimbarea lui l intervocalic în r: gula=gură-modificarea lui d, s, t urmate de i în (d)z: decem=zece-modificarea lui d, s, t urmate de i în (d)z: decem=zece

Dispariția unor suneteDispariția unor sunete-dispariția a unei consoane inițiale: fossatum=sat-dispariția a unei consoane inițiale: fossatum=sat-dispariția consoanelor b și v intervocalice: caballus=cal-dispariția consoanelor b și v intervocalice: caballus=cal-dispariția unor consoane finale: bonus=bun, lupus=lup-dispariția unor consoane finale: bonus=bun, lupus=lup

SUBSTRATUL DACICSUBSTRATUL DACIC

-În limba romțnă există și cuvinte din limba -În limba romțnă există și cuvinte din limba dacă, slavă, maghiară, greacă, turcă, dacă, slavă, maghiară, greacă, turcă, germană.germană.

-denumiri de persoană-denumiri de persoană

-hidronime de origine dacă: Argeș, Dunăre, -hidronime de origine dacă: Argeș, Dunăre, Olt, Mureș, Prut, Sirett. TisaOlt, Mureș, Prut, Sirett. Tisa

-Din sec. a III-a limba română a suferit -Din sec. a III-a limba română a suferit influențe din partea altor limbi.influențe din partea altor limbi.

INFLUENȚE ASUPRA LIMBII INFLUENȚE ASUPRA LIMBII ROMÂNĂROMÂNĂ

INFLUENȚA SLAVĂINFLUENȚA SLAVĂ

-Împrumuturile slavă datorează din sec. -Împrumuturile slavă datorează din sec. al VIII-lea și denumesc elemente al VIII-lea și denumesc elemente lexicale comunelexicale comune

-Împrumuturile slave cărturești sunt -Împrumuturile slave cărturești sunt termeni bisericești și de administrație: termeni bisericești și de administrație: boier, diaconboier, diacon

INFLUENȚA MAGHIARĂINFLUENȚA MAGHIARĂse manifestă între secolele X-XIIIse manifestă între secolele X-XIIIsunt împrumutate cuvinte din viața politică și socialăsunt împrumutate cuvinte din viața politică și socialăsufixele: : -aș, -ău, -ișag, -șug, -ălui, ca exemplu: sufixele: : -aș, -ău, -ișag, -șug, -ălui, ca exemplu:

sabău, meșteșugsabău, meșteșugnu se manifestă în sistemul fonetic și fonologicnu se manifestă în sistemul fonetic și fonologic

INFLUENȚA GREACĂINFLUENȚA GREACĂse manifestă în trei etape:se manifestă în trei etape:

perioada latinei dunărene (sec I-IV)perioada latinei dunărene (sec I-IV)epoca bizantină (sec VII-XV)epoca bizantină (sec VII-XV)epoca fanariotă (sex XVIII-XIX)epoca fanariotă (sex XVIII-XIX)

42cuvinte împrumutate42cuvinte împrumutateSufixul –isi (-esi)Sufixul –isi (-esi)

INFLUENȚA TURCĂINFLUENȚA TURCĂse manifestă între secolele XV-XIXse manifestă între secolele XV-XIXsufixele –giu, -iu,- lâcsufixele –giu, -iu,- lâctermenii de origine turcă s-a păstrat mai ales în termenii de origine turcă s-a păstrat mai ales în

Muntenia și MoldovaMuntenia și Moldova

INFLUENȚA GERMANĂ INFLUENȚA GERMANĂ Se ramarcă în secolul XIII.Se ramarcă în secolul XIII.Împrumuturile germane au un caracter Împrumuturile germane au un caracter

regional, fiind cunoscute numai acolo, unde regional, fiind cunoscute numai acolo, unde a existat contact direct (Transilvania, Banat, a existat contact direct (Transilvania, Banat, nordul Moldovei)nordul Moldovei)

MODERNIZAREA LIMBII ROMÂNE PRIN MODERNIZAREA LIMBII ROMÂNE PRIN NEOLOGISMENEOLOGISME

NEOLOGISME LATINEȘTINEOLOGISME LATINEȘTI- În secolul XVII- În secolul XVII- Multe neologisme împrumutate din latină- Multe neologisme împrumutate din latină

Un loc aparte în cadrul cuvintelor cu etimologie Un loc aparte în cadrul cuvintelor cu etimologie latinească, îl ocupă cuvântul internațional, latinească, îl ocupă cuvântul internațional, mass-media. Primul termen ”mass” are o mass-media. Primul termen ”mass” are o etimologie multiplă: din latinecul massa, etimologie multiplă: din latinecul massa, francezul masse, sau englezul mass. Al doilea francezul masse, sau englezul mass. Al doilea termen, media este pluralul latinescului termen, media este pluralul latinescului medium(mijloc).medium(mijloc).

INFLUENȚA (NEO)GREACĂINFLUENȚA (NEO)GREACĂeste limba operelor literare, limba în care filozofia, este limba operelor literare, limba în care filozofia,

logica, și politica acelor vremuri s-au desăvârșitlogica, și politica acelor vremuri s-au desăvârșitÎn limba română împrumuturile grecești au început să În limba română împrumuturile grecești au început să

pătrundă în mod direct odată cu răspândirea culturii pătrundă în mod direct odată cu răspândirea culturii grecești prin școală, biserici.grecești prin școală, biserici.

Pot fi clasificate după domeniul în care sunt utilizate:Pot fi clasificate după domeniul în care sunt utilizate:Termeni filozoficiTermeni filozoficiTermeni ștințiificiTermeni ștințiificiTermeni socio-politiciTermeni socio-politici

ANGLICISMELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂANGLICISMELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ- Influența engelză are o vechime de peste un secol și - Influența engelză are o vechime de peste un secol și jumătatejumătate

4.EVOLUȚIA LIMBII ROMÂNĂ 4.EVOLUȚIA LIMBII ROMÂNĂ LITERARELITERARE

4.1.4.1.Originile scrierii româneștiOriginile scrierii românești4.2.4.2.Perioada veche Perioada veche

–Sec. XVISec. XVI–Sec. XVIISec. XVII–Sec. XVIIISec. XVIII

4.3.4.3.Periada modernă Periada modernă –Faza de tranziție spre Epoca modernăFaza de tranziție spre Epoca modernă–Sec. XIXSec. XIX–Limba literară actualăLimba literară actuală

4.1.4.1.Originile scrierii româneștiOriginile scrierii românești

• În evul mediu scrisul și cititul se practică în În evul mediu scrisul și cititul se practică în limba latină.limba latină.

• În secolul al X-lea se instaurează liturgia În secolul al X-lea se instaurează liturgia slavonă, ca urmare slavona devine pe lângă slavonă, ca urmare slavona devine pe lângă o limbă de cult (limbă ecleziastică) şi una o limbă de cult (limbă ecleziastică) şi una aulică.aulică.

• În secolul al XI-lea adoptarea limbii române În secolul al XI-lea adoptarea limbii române ca instrument de exprimare scrisă constituie ca instrument de exprimare scrisă constituie un fenomen cultural de cea mai mare un fenomen cultural de cea mai mare importanţă.importanţă.

• Primul text românesc păstrat datează din Primul text românesc păstrat datează din 15211521

4.2.4.2.Perioada vechePerioada veche(sec al XVI-lea –sfâșitul sec al XVIII-lea~1780)(sec al XVI-lea –sfâșitul sec al XVIII-lea~1780)

Sec. al XVI-leaSec. al XVI-lea

• Cele mai vechi monumente de limbă Cele mai vechi monumente de limbă românească sunt scrise cu alfabet chirilic şi românească sunt scrise cu alfabet chirilic şi datează din secolul al XVI-lea. În fruntea lor se datează din secolul al XVI-lea. În fruntea lor se plasează scrisoarea lui Neacşu din plasează scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung.Câmpulung.

• Scrisoarea conţine un secret de mare Scrisoarea conţine un secret de mare importanţă, avertizându-l pe Johannes importanţă, avertizându-l pe Johannes Benkner, judele Braşovului, despre o invazie a Benkner, judele Braşovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti ce tocmai se pregătea la sudul Dunării.ce tocmai se pregătea la sudul Dunării.

Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung

• În acest secol se fac traduceri in limba În acest secol se fac traduceri in limba română a unor texte religioase: “Psaltirea română a unor texte religioase: “Psaltirea Scheiana”, “Psaltirea Voroneţeană”, Scheiana”, “Psaltirea Voroneţeană”, “Psaltirea Hurmuzachi”, “Codicele “Psaltirea Hurmuzachi”, “Codicele Voroneţean”.- “Învăţăturile lui Neagoe Voroneţean”.- “Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie” – carte Basarab către fiul său Theodosie” – carte iniţiatică.iniţiatică.

• Tot în acest secol încep să apară cronicele Tot în acest secol încep să apară cronicele de curte scrise din porunca domnească; cei de curte scrise din porunca domnească; cei mai importanti cronicari au fost mai importanti cronicari au fost Macarie, Macarie, Azarie si Eftimie.Azarie si Eftimie.

Este de remarcat activitatea Este de remarcat activitatea tipografului Coresi căruia îi tipografului Coresi căruia îi datorăm cele mai importante datorăm cele mai importante tipărtituri al secolului XVI.-tipărtituri al secolului XVI.-lea.lea.

Textele secolului al XVI-lea Textele secolului al XVI-lea în număr de aproape 200, în număr de aproape 200, sunt formate în proporţie de sunt formate în proporţie de o treime din texte literare şi o treime din texte literare şi de două treimi din texte de două treimi din texte neliterare (documente, notiţe, neliterare (documente, notiţe, scrisori).scrisori).

Apostol, 1566, de Coresi.Apostol, 1566, de Coresi.

Sec. al XVII-leaSec. al XVII-lea

• Marii cronicari şi cărturari ai Evului Mediu Marii cronicari şi cărturari ai Evului Mediu românesc, de la Nicolaus Olahus si românesc, de la Nicolaus Olahus si Grigore Ureche până la Dimitrie Cantemir Grigore Ureche până la Dimitrie Cantemir vor intra în contact cu Renaşterea şi vor intra în contact cu Renaşterea şi cultura umanistă europeană. cultura umanistă europeană.

• Prin scrierile cronicarilor moldoveni Prin scrierile cronicarilor moldoveni ((Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Grigore Ureche, Miron Costin si Ion NeculceNeculce)) se constată o nouă linie de dezvoltare în istoria românei literare.

““Letopiseţul Ţării Moldovei”, Letopiseţul Ţării Moldovei”, a fost început a fost început

de Grigore Ureche, care se de Grigore Ureche, care se referă la perioada 1359-referă la perioada 1359-1594.1594.

Letopiseţul va fi continuat Letopiseţul va fi continuat de Miron Costin, care va de Miron Costin, care va scrie despre scrie despre evenimentele istorice evenimentele istorice cuprinse între 1594-1661. cuprinse între 1594-1661.

Ion Neculce îl va continua Ion Neculce îl va continua pe Miron Costin, pe Miron Costin, referindu-se la perioada referindu-se la perioada cuprinsă între anii 1661-cuprinsă între anii 1661-1743.1743.

• Limba lui Miron Costin –ca şi a lui Varlaam, Ureche, Dosoftei, - are la bază limba cărţilor bisericeşti şi elemente din limba vorbită.

• Miron Costin este – aşa cum s-a arătat - „cel dintâi scriitor român care a încercat să creeze o modalitate de expresie literară limbii româneşti”. El reuşeşte să-şi creeze un stil propriu. „Comparaţiile, dialogurile, portretele, întreg stilul lui Miron Costin este prelucrat în vederea unui efect literar”.

LIMBA CRONICII LUI ION NECULCELIMBA CRONICII LUI ION NECULCE• Cronica lui Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Cronica lui Ion Neculce, Letopiseţul Ţării

Moldovei, cuprinde istoria Moldovei de la Dabija-Moldovei, cuprinde istoria Moldovei de la Dabija-vodă (1661) până la a doua domnie a lui vodă (1661) până la a doua domnie a lui Costantin Mavrocordat (1743), reluând firul Costantin Mavrocordat (1743), reluând firul povestirii de unde îl lăsase predecesorul său, povestirii de unde îl lăsase predecesorul său, Miron Costin. Miron Costin.

• În epoca în care scrie Neculce, se manifestau şi În epoca în care scrie Neculce, se manifestau şi pronunţate tendinţe de unificare lingvistică.pronunţate tendinţe de unificare lingvistică.

• Lângă trăsăturile regionale, limba lui Neculce are Lângă trăsăturile regionale, limba lui Neculce are şi un pronunţat caracter arhaic şi popular.şi un pronunţat caracter arhaic şi popular.

• Caracterul popular al limbii lui Neculce apare mai Caracterul popular al limbii lui Neculce apare mai ales în sintaxă.ales în sintaxă.

LIMBA CRONICII STONICULUI LIMBA CRONICII STONICULUI COSTANTIN CANTACUZINOCOSTANTIN CANTACUZINO

• Stolnicul îşi concepe opera după metoda criticii Stolnicul îşi concepe opera după metoda criticii istorice, bazându-se pe studierea serioasă a istorice, bazându-se pe studierea serioasă a numeroase izvoare.numeroase izvoare.

• Letopiseţul Cantacuzinescu şi Cronica Letopiseţul Cantacuzinescu şi Cronica Balenilor sunt cronicile celor două grupări Balenilor sunt cronicile celor două grupări boiereşti rivale din Ţara Românească, şi anume boiereşti rivale din Ţara Românească, şi anume gruparea Cantacuzinilor şi cea a Balenilor, care, gruparea Cantacuzinilor şi cea a Balenilor, care, după uciderea la 1663 a postelnicului Constantin după uciderea la 1663 a postelnicului Constantin Cantacuzino , căutau, prin toate mijloacele, să-şi Cantacuzino , căutau, prin toate mijloacele, să-şi afirme puterea în stat şi să se îmbogăţească tot afirme puterea în stat şi să se îmbogăţească tot mai mult.mai mult.

Dimitrie CantemirDimitrie Cantemir• Dimitrie Cantemir, cel mai Dimitrie Cantemir, cel mai

important umanist român. Este important umanist român. Este cunoscător a nouă limbi străine: cunoscător a nouă limbi străine: turcă, rusă, engleză, franceză, turcă, rusă, engleză, franceză, greacă, latină, germană, persană, greacă, latină, germană, persană, italiană.italiană.

• Dimitrie Cantemir a scris Dimitrie Cantemir a scris numeroase lucrări în diferite numeroase lucrări în diferite domenii: istorie, lingvistică, domenii: istorie, lingvistică, filosofie, etnografie, folclor, filosofie, etnografie, folclor, geografie, muzică. geografie, muzică.

• Este şi creatorul primului roman Este şi creatorul primului roman românesc, “Istoria ieroglifică”, în românesc, “Istoria ieroglifică”, în care procedeul dominant este care procedeul dominant este alegoria.alegoria.

• Dimitrie Cantemir reprezintă momentul de vârf al Dimitrie Cantemir reprezintă momentul de vârf al umanismului românesc fiind o personalitate umanismului românesc fiind o personalitate enciclopedică.original limba literară din epoca enciclopedică.original limba literară din epoca veche atât în domeniul istoriografiei, cât şi acela veche atât în domeniul istoriografiei, cât şi acela al literaturii filozofice si chiar artistice.al literaturii filozofice si chiar artistice.

• Dintre lucrările in limba română ale lui Dimitrie Dintre lucrările in limba română ale lui Dimitrie Cantemir , Divanul sau gâlceava înţeleptului cu Cantemir , Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul  sa tipărit lumea sau giudeţul sufletului cu trupul  sa tipărit la Iaşi , în 1698, în timpul domniei lui Antioh la Iaşi , în 1698, în timpul domniei lui Antioh Cantemir, iar Istoria ieroglifică şi Hronicul Cantemir, iar Istoria ieroglifică şi Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor  s-au păstrat în vechimei a româno-moldo-vlahilor  s-au păstrat în manuscrisul original al autorului, fiind editate manuscrisul original al autorului, fiind editate foarte târziu (în 1883, respectiv 1835-1836).foarte târziu (în 1883, respectiv 1835-1836).

Sec. al XVIII-leaSec. al XVIII-lea

• Începe perioada de tranziţie spre literatura Începe perioada de tranziţie spre literatura modernă română. În acest secol s-a deschis mai modernă română. În acest secol s-a deschis mai larg pentru cărturarii ardeleni posibilitatea de a larg pentru cărturarii ardeleni posibilitatea de a studia la înalte şcoli din Roma şi Viena, ceea ce studia la înalte şcoli din Roma şi Viena, ceea ce a determinat contactul cu ideile iluministe a determinat contactul cu ideile iluministe europene.europene.

• La sfârşitul sec. al XVIII-lea se remarcă mişcarea La sfârşitul sec. al XVIII-lea se remarcă mişcarea ideologico-politică şi cultural-literară, cunoscută ideologico-politică şi cultural-literară, cunoscută sub denumirea “sub denumirea “Şcoala ardeleanăŞcoala ardeleană”.”.

• Cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii Cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii ardelene au fost: ardelene au fost: Samuil Micu, Gheorghe Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior şi Ion Budai-DeleanuŞincai, Petru Maior şi Ion Budai-Deleanu. .

• Unul din documentele cele mai Unul din documentele cele mai importante elaborate îl importante elaborate îl constituie petiţia „constituie petiţia „Supplex Supplex Libellus Valachorum”Libellus Valachorum”

• Preocupările Preocupările şcoli ardeleneşcoli ardelene au vizat munca de culturalizare au vizat munca de culturalizare a maselor largi prin învăţătură. a maselor largi prin învăţătură. Georghe Şincai a înfiinţat 300 Georghe Şincai a înfiinţat 300 de şcoli şi a fost implicat în de şcoli şi a fost implicat în alcătuirea de manuale şcolare. alcătuirea de manuale şcolare. Între 1700 şi 1800 s-au tipărit Între 1700 şi 1800 s-au tipărit 800 de cărţi800 de cărţi dintre care dintre care majoritatea era carte laică.majoritatea era carte laică.

• Limba literară se afla intr-o fază de accentuată tranziţie.Limba literară se afla intr-o fază de accentuată tranziţie.

Ion Budai DeleanuIon Budai Deleanu • Capodopera literară a lui este Ţiganiada Capodopera literară a lui este Ţiganiada

sau Tabăra ţiganilor.sau Tabăra ţiganilor.• Budai-Deleanu este un om cu Budai-Deleanu este un om cu

desăvârşire occidental, fără a pierde desăvârşire occidental, fără a pierde nimic din spiritul ardelean.nimic din spiritul ardelean.

• Autorul tratează cuvintele ca pe nişte Autorul tratează cuvintele ca pe nişte făpturi moi, dându-le pe loc la rima făpturi moi, dându-le pe loc la rima genul şi terminaţia necesară. Astfel, genul şi terminaţia necesară. Astfel, femela dracului femela dracului devinde draca, palata este femininul devinde draca, palata este femininul pentru palat şi întâmplarea este jeloasa. pentru palat şi întâmplarea este jeloasa. Autorul are SIMŢUL ARTEI CA JOC, Autorul are SIMŢUL ARTEI CA JOC, intuiţia gratuităţii şi a absurdităţii (N. intuiţia gratuităţii şi a absurdităţii (N. Manolescu), iar personajele devin Manolescu), iar personajele devin pretexte pentru o comedie a pretexte pentru o comedie a literaturii (N Manolescu). literaturii (N Manolescu).

• Opera reprezintă epopeea fricii cronice şi a preocupării Opera reprezintă epopeea fricii cronice şi a preocupării pentru stomac, ce parodiază motive literare pentru stomac, ce parodiază motive literare consacrate ubi sunt şi lumea pe dos. Personajele sunt consacrate ubi sunt şi lumea pe dos. Personajele sunt întruchipări ale modalităţilor de receptare a textului: întruchipări ale modalităţilor de receptare a textului: Onochefalos, Idiotiseanu afirmă că nu toate ce se scriu Onochefalos, Idiotiseanu afirmă că nu toate ce se scriu sunt adevărate (lectura naivă), Eruditian recunoaşte sunt adevărate (lectura naivă), Eruditian recunoaşte împrumuturile de la alţi scriitori (lectura savantă). George împrumuturile de la alţi scriitori (lectura savantă). George Călinescu remarcă geniul verbal al autorului (invenţiile Călinescu remarcă geniul verbal al autorului (invenţiile verbale amintite anterior) şi alegerile numelor verbale amintite anterior) şi alegerile numelor personajelor (Aordel, Corcodel, Găvan, Ciormoi, personajelor (Aordel, Corcodel, Găvan, Ciormoi, Parpangel).Parpangel).

• Ţiganiada este documentul cel mai expresiv pentru Ţiganiada este documentul cel mai expresiv pentru stadiul limbii române literare de la sfârşitul sec. XVIII. stadiul limbii române literare de la sfârşitul sec. XVIII. Opera este considerată de Manolescu drept ultima Opera este considerată de Manolescu drept ultima noastră operă barocă în adevăratul sens al cuvântului, noastră operă barocă în adevăratul sens al cuvântului, barocul manifestând interes pentru artificial, extravagant, barocul manifestând interes pentru artificial, extravagant, limbaj somptuos, ornat, bizar.limbaj somptuos, ornat, bizar.

• Este o epopee eroi-comică şi satirică, scrisă pe la Este o epopee eroi-comică şi satirică, scrisă pe la 1800, dezvoltă o parabolă a destinului naţional, de-a 1800, dezvoltă o parabolă a destinului naţional, de-a lungul a douăsprezece cânturi. Ţiganii, colectivitate lungul a douăsprezece cânturi. Ţiganii, colectivitate oropsită de destin, pleacă din Flămânda spre oropsită de destin, pleacă din Flămânda spre Inimoasa, hotărâţi să-şi facă o noua viaţă; ei Inimoasa, hotărâţi să-şi facă o noua viaţă; ei alcătuiesc o armată şi se pun în slujba lui Vlad Ţepes, alcătuiesc o armată şi se pun în slujba lui Vlad Ţepes, care le promite că-i va lăsa să se aşeze în Muntenia.care le promite că-i va lăsa să se aşeze în Muntenia.

• Cele douăsprezece cânturi urmăresc două fire epice: Cele douăsprezece cânturi urmăresc două fire epice: pe de o parte se narează aventurile ţiganilor înrolaţi în pe de o parte se narează aventurile ţiganilor înrolaţi în armata lui Vlad Ţepeş, iar pe de altă parte aventurile armata lui Vlad Ţepeş, iar pe de altă parte aventurile lui Parpangel, în căutarea iubitei sale Romica, furată lui Parpangel, în căutarea iubitei sale Romica, furată de diavoli. Ca în orice epopee care se respectă, eroii de diavoli. Ca în orice epopee care se respectă, eroii pămînteni au duşmani şi protectori supranaturali.pămînteni au duşmani şi protectori supranaturali.

• Există două niveluri ale operei:Există două niveluri ale operei:a) povestirea propriu-zisă, care este „epopeea a) povestirea propriu-zisă, care este „epopeea

fricii cronice şi a preocupării pentru stomac” (N. fricii cronice şi a preocupării pentru stomac” (N. Manolescu), care parodiază motive literare Manolescu), care parodiază motive literare consacrate, ca ubi sunt (eroii vestiţi de altădată), consacrate, ca ubi sunt (eroii vestiţi de altădată), muza inspiratoare, devenită aici o femeie cîrtitoare cu muza inspiratoare, devenită aici o femeie cîrtitoare cu gură mare şi minte puţină, sau lumea pe dos, căci gură mare şi minte puţină, sau lumea pe dos, căci epopeea începe cu defilarea ordonată à ţiganilor şi epopeea începe cu defilarea ordonată à ţiganilor şi sfîrşeşte cu încăierarea acestora (întîi ordinea, apoi sfîrşeşte cu încăierarea acestora (întîi ordinea, apoi haosul);haosul);

b) critica povestirii, ale cărei personaje sunt b) critica povestirii, ale cărei personaje sunt întruchipări ale modalităţilor de receptare a textului: întruchipări ale modalităţilor de receptare a textului: Onochefalos, care se miră că Romica s-a putut Onochefalos, care se miră că Romica s-a putut transforma în tufă vorbitoare, reprezintă lectura transforma în tufă vorbitoare, reprezintă lectura literală; Idiotiseanu, care afirmă că nu toate cele ce se literală; Idiotiseanu, care afirmă că nu toate cele ce se scriu sunt adevărate, reprezintă lectura naivă; scriu sunt adevărate, reprezintă lectura naivă; Erudiţian, care recunoaşte împrumuturile de la alţi Erudiţian, care recunoaşte împrumuturile de la alţi scriitori, este lectura savantă.scriitori, este lectura savantă.

• Tot acum se remarcă activitatea poeţilor văcăreşti (Ienachiţă, Alecu, Nicolae, Iancu).- Costache Conachi, Dinicu Golescu, Anton Pann

4.3.4.3.Periada modernăPeriada modernă((A doua jumA doua jumătate a sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-ătate a sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-

lea)lea)

• În jumătatea a doua a secolului XVIII-lea în şcoli încep să aibă acces şi unii fii de ţărani muncitori şi de meseriaşi. Numărul şcolilor creşte.

• În limba tipăriturilor de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, se poate urmării însă şi ivirea unor cuvinte noi, care denumesc noţiuni noi, cuvinte împrumutate din limbile latină, franceză, italiană sau germană.

PREOCUPĂRILE PREZENTANŢILOR ŞCOLII PREOCUPĂRILE PREZENTANŢILOR ŞCOLII ARDELENE PENTRU PROBLEMELE LIMBII ARDELENE PENTRU PROBLEMELE LIMBII

LITERARE:LITERARE:

Mişcarea denumită „Şcoala ardeleană” Mişcarea denumită „Şcoala ardeleană” e legată mai ales de activitatea, pe tărâm e legată mai ales de activitatea, pe tărâm istoric şi filologic, a trei scriitori de la istoric şi filologic, a trei scriitori de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea: Samuil Micu, secolului al XIX-lea: Samuil Micu, Gheroghe Şincai, Petru Maior. Alături de Gheroghe Şincai, Petru Maior. Alături de ei, trebuie să amintim însă şi un alt ei, trebuie să amintim însă şi un alt scriitor, Ion Budai-Deleanu, cu creaţia sa scriitor, Ion Budai-Deleanu, cu creaţia sa poetică, Ţiganiada.poetică, Ţiganiada.

• Gh. Şincai, Îndreptare către aritmetică, Blaj, 1785

Pagina întâi a lucrării lui Petru Pagina întâi a lucrării lui Petru Maior, Istoria pentru începutul Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1812românilor în Dachia, Buda, 1812

LIMBA „ŢIGANIADEI” LUI ION BUDAI-DELEANULIMBA „ŢIGANIADEI” LUI ION BUDAI-DELEANU

Limba Ţiganiadei, prezintă numeroase elemente Limba Ţiganiadei, prezintă numeroase elemente specifice vorbirii populare, dar şi destul de multe specifice vorbirii populare, dar şi destul de multe elemente arhaice, ceea ce imprimă adesea, un aspect elemente arhaice, ceea ce imprimă adesea, un aspect învechit, greoi.învechit, greoi.

LIMBA SCRIITORULOR MUNTENI ŞI LIMBA SCRIITORULOR MUNTENI ŞI MOLDOVENI DIN PERIOADA DE TRANZIŢIE MOLDOVENI DIN PERIOADA DE TRANZIŢIE SPRE EPOCA MODERNĂSPRE EPOCA MODERNĂ

Ienănchiţă Văcărescu este cel dintâi poet liric din faza Ienănchiţă Văcărescu este cel dintâi poet liric din faza de tranziţie spre epoca modernă a literaturii române.de tranziţie spre epoca modernă a literaturii române.

În a sa În a sa Istorie a preaputernicilor înpărţi othomaniIstorie a preaputernicilor înpărţi othomani, , Ienăchiţă Văcărescu se întemeiază pe izvoare turceşti, Ienăchiţă Văcărescu se întemeiază pe izvoare turceşti, greceşti, franceze, italiene, pe tradiţia orală şi pe greceşti, franceze, italiene, pe tradiţia orală şi pe cunoaşterea directă a oamenilor şi a evenimentelor.cunoaşterea directă a oamenilor şi a evenimentelor.

5.Concluzii 5.Concluzii Deci, limba română este o limbă romanică. A moştenenit din latină cam acelaşi Deci, limba română este o limbă romanică. A moştenenit din latină cam acelaşi

număr de cuvinte ca și celelalte limbi romanice (peste 2000). număr de cuvinte ca și celelalte limbi romanice (peste 2000). Aceasta limbă a suferit, însă, transformării neîncetate, atât prin evoluția ei Aceasta limbă a suferit, însă, transformării neîncetate, atât prin evoluția ei

normală, cât și prin influența exercitată de limbile cu care a venit în contact.normală, cât și prin influența exercitată de limbile cu care a venit în contact.Limba română s-a format în ținutul carpato-dunăreano-pontic.Limba română s-a format în ținutul carpato-dunăreano-pontic.Dialectul este varietatea teritorială au unei limbi ale cărei trăsături caracteristice Dialectul este varietatea teritorială au unei limbi ale cărei trăsături caracteristice

o deosebesc de limba comună.o deosebesc de limba comună.Limba română vorbită pe actualul teritoriu a țării noastre este dacoromână, Limba română vorbită pe actualul teritoriu a țării noastre este dacoromână, în opoziție cu aromâna, meglenoromâna și istroromâna.în opoziție cu aromâna, meglenoromâna și istroromâna.

Limba română este de origine latină.Limba română este de origine latină.

INFLUENȚE ASUPRA LIMBII ROMÂNĂ:INFLUENȚE ASUPRA LIMBII ROMÂNĂ:INFLUENȚA SLAVĂINFLUENȚA SLAVĂINFLUENȚA MAGHIARĂINFLUENȚA MAGHIARĂINFLUENȚA GREACĂINFLUENȚA GREACĂINFLUENȚA TURCĂINFLUENȚA TURCĂINFLUENȚA GERMANĂ INFLUENȚA GERMANĂ

MODERNIZAREA LIMBII ROMÂNE PRIN NEOLOGISMEMODERNIZAREA LIMBII ROMÂNE PRIN NEOLOGISMENEOLOGISME LATINEȘTINEOLOGISME LATINEȘTIINFLUENȚA (NEO)GREACĂINFLUENȚA (NEO)GREACĂANGLICISMELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂANGLICISMELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ

În evul mediu scrisul și cititul se practică în limba latină.În evul mediu scrisul și cititul se practică în limba latină.Primul text românesc păstrat datează din 1521 : Primul text românesc păstrat datează din 1521 : Scrisoarea lui Scrisoarea lui

Neacşu din CâmpulungNeacşu din CâmpulungÎn sec XI În sec XI se fac traduceri în limba română a unor texte religioase.se fac traduceri în limba română a unor texte religioase.În sec XII În sec XII prin scrierile cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, prin scrierile cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche,

Miron Costin si Ion Neculce) se constată o nouă linie de Miron Costin si Ion Neculce) se constată o nouă linie de dezvoltare în istoria românei literare.dezvoltare în istoria românei literare.

““Letopiseţul Ţării Moldovei”, a fost început de Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei”, a fost început de Grigore Ureche, care se referă la perioada 1359-1594.care se referă la perioada 1359-1594.

Letopiseţul va fi continuat de Miron Costin, care va scrie despre Letopiseţul va fi continuat de Miron Costin, care va scrie despre evenimentele istorice cuprinse între 1594-1661. evenimentele istorice cuprinse între 1594-1661.

Ion Neculce îl va continua pe Miron Costin, referindu-se la Ion Neculce îl va continua pe Miron Costin, referindu-se la perioada cuprinsă între anii 1661-1743.perioada cuprinsă între anii 1661-1743.

Dimitrie Cantemir cel mai important umanist român. Dimitrie Cantemir cel mai important umanist român. Dimitrie Cantemir a scris numeroase lucrări în diferite domenii: Dimitrie Cantemir a scris numeroase lucrări în diferite domenii:

istorie, lingvistică, filosofie, etnografie, folclor, geografie, istorie, lingvistică, filosofie, etnografie, folclor, geografie, muzică. muzică.

Este şi creatorul primului roman românesc, “Istoria ieroglifică”, în Este şi creatorul primului roman românesc, “Istoria ieroglifică”, în care procedeul dominant este alegoria.care procedeul dominant este alegoria.

În secolul al XVIII-lea începe perioada de tranziţie spre literatura În secolul al XVIII-lea începe perioada de tranziţie spre literatura modernă română. În acest secol s-a deschis mai larg pentru modernă română. În acest secol s-a deschis mai larg pentru cărturarii ardeleni posibilitatea de a studia la înalte şcoli din cărturarii ardeleni posibilitatea de a studia la înalte şcoli din Roma şi Viena, ceea ce a determinat contactul cu ideile Roma şi Viena, ceea ce a determinat contactul cu ideile iluministe europene.iluministe europene.

La sfârşitul sec. al XVIII-lea se remarcă mişcarea ideologico-politică La sfârşitul sec. al XVIII-lea se remarcă mişcarea ideologico-politică şi cultural-literară, cunoscută sub denumirea “Şcoala şi cultural-literară, cunoscută sub denumirea “Şcoala ardeleană”.ardeleană”.

Cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii ardelene au fost: Samuil Cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii ardelene au fost: Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior şi Ion Budai-DeleanuMicu, Gheorghe Şincai, Petru Maior şi Ion Budai-Deleanu

Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiţia „Supplex Libellus Valachorum” . petiţia „Supplex Libellus Valachorum” .

Se remarcă și activitatea poeţilor văcăreşti (Ienachiţă, Alecu, Se remarcă și activitatea poeţilor văcăreşti (Ienachiţă, Alecu, Nicolae, Iancu).- Costache Conachi, Dinicu Golescu, Anton PannNicolae, Iancu).- Costache Conachi, Dinicu Golescu, Anton Pann

În jumătatea a doua a secolului XVIII-lea în şcoli încep să aibă În jumătatea a doua a secolului XVIII-lea în şcoli încep să aibă acces şi unii fii de ţărani muncitori şi de meseriaşi. Numărul acces şi unii fii de ţărani muncitori şi de meseriaşi. Numărul şcolilor creşte.şcolilor creşte.

În limba tipăriturilor de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, se poate În limba tipăriturilor de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, se poate urmării însă şi ivirea unor cuvinte noi, care denumesc noţiuni urmării însă şi ivirea unor cuvinte noi, care denumesc noţiuni noi, cuvinte împrumutate din limbile latină, franceză, italiană sau noi, cuvinte împrumutate din limbile latină, franceză, italiană sau germană.germană.

6.6.BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

• Ion Gheţie, Al Mareş: Ion Gheţie, Al Mareş: Originile scrisului în limba Originile scrisului în limba românăromână, Bucureşti, Ed Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985, Bucureşti, Ed Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985

• G G Neamțu, Ioana Bot: G G Neamțu, Ioana Bot: Limba și literatura română Limba și literatura română pentru grupele de performanțăpentru grupele de performanță, Cluj Napoca, Dacia , Cluj Napoca, Dacia Educațională, 2004Educațională, 2004

• Al Rosetti, B Cazăcu, Liviu Onu: Al Rosetti, B Cazăcu, Liviu Onu: Istoria limbii române Istoria limbii române literareliterare, Ed a II-a, București, Ed Minerva, 1971, Ed a II-a, București, Ed Minerva, 1971

• ro.wikipedia.orgro.wikipedia.org

• referate-romana.comreferate-romana.com