ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
ȘCOALA DOCTORALĂ
Locotenent colonel ROMAN DANIEL
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: MODELE CONCEPTUALE AVANSATE DE LUCRU
COLABORATIV DESTINATE CREŞTERII
INTEROPERABILITĂŢII SISTEMELOR DE
RIPOSTĂ ANTIAERIANĂ
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r) prof. univ. dr. Ion BĂLĂCEANU
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în ştiinţe militare
-București, 2015-
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 14
CUPRINS
Introducere
Capitolul 1 Eficacitatea întrebuințării sistemelor de foc antiaerian în condiţii
determinative de interoperabilitate
1.1 . Abordarea sistemelor de foc antiaerian din perspectiva evoluției lor
tehnologice și a amplificării puterii de luptă a structurilor aerospaţiale
1.2. Întrebuinţarea sistemelor de foc antiaerian în condițiile actuale de securitate
a spațiului aerian
1.3. Aspecte privind evaluarea sistemelor de foc antiaerian în condiţii
determinative de interoperabilitate
Capitolul 2 Modele de lucru colaborativ privind funcţionarea sistemelor de
foc antiaerian din perspectiva unor armate moderne
2.1. Aspecte actuale și de perspectivă privind aplicarea conceptului de lucru
colaborativ în mediul militar antiaerian
2.2. Abordarea sistemelor integrate de foc antiaerian din perspectiva unor armate
moderne, în contextul amplificării amenințărilor din mediul aerian contemporan
2.3. Aspecte de interoperabilitate a sistemelor colaborative de foc antiaerian
specifice dinamicii luptei cu inamicul aerian în zona de responsabilitate a
structurilor de forţele terestre
Capitolul 3 Modele conceptuale avansate de lucru colaborativ aplicabile
sistemelor naţionale de foc antiaerian
3.1. Abordarea luptei cu inamicul aerian din perspectiva sistemelor naţionale de
foc antiaerian
3.2. Modele conceptuale avansate de lucru colaborativ aplicabile sistemelor
naţionale de foc antiaerian
3.3. Impactul modelelor conceptuale antiaeriene asupra acţiunilor militare
colaborative, în condiții de risc și de reziliență acceptabile
Concluzii și propuneri
Bibliografie selectivă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 14
Cuvinte cheie
Siguranţa şi securitatea spaţiului aerian, forţe terestre, act de terorism aerian,
protecţie multidimensională, UAV (Unmaned Aerial Vehicle), sistem de ripostă
antiaeriană, MEADS (Medium Extended Air Defense System), micromediu
antiaerian, mixt antiaerian, inteligenţă artificială de tip antiaerian, monopost
acţional antiaerian, flux de lucru antiaerian colaborativ, „plug-and-fight”, diagrama
dinamicii antiaeriene, platformă antiaeriană colaborativă, dimensionalitate
acţională, stare acţională asociată, grad de libertate acţională, TEWA (Threat
Evaluation and Weapon Allocation).
Scopul şi obiectivele tezei de doctorat
Prin prezenta lucrare de cercetare ştiinţifică ne propunem să cuantificăm o
stare de fapt a sistemului de ripostă antiaeriană din punct de vedere conceptual şi
să identificăm direcţiile cu posibilităţi de optimizare funcţională a structurilor
naţionale de rachete şi artilerie antiaeriană, în special din forţele terestre.
Cercetarea noastră a plecat de la o foarte bună cunoaştere a domeniului antiaerian
din punct de vedere teoretic şi practic, o aprofundare a a mai multor complexe de
rachete şi artilerie antiaeriană de concepţie rusească, românească şi NATO.
Atacarea problemelor antiaeriene nerezolvate prin raportarea la evoluţia
tehnologică fără precedent a mijloacelor de agresiune şi atac aerian la înălţimi mici
şi foarte mici - ce reclamă un timp de reacţie foarte scurt, ne-a condus către
solicitarea identificării unor aplicabilităţi practice domeniului ştiinţelor economice.
Am tranformat şi aplicat cu succes conceptele procesului tehnologic specific unei
linii de producţie, precum şi o parte din modelele economice care au la bază
interactiunea - specifică unui anumit micromediu de activitate economică.
Scopul investigaţiilor realizate au ţinut de identificarea şi implementarea
unor modele conceptuale care să răspundă noilor ameninţări din spaţiul aerian de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 14
responsabilitate. Pentru realizarea scopului enunţat, au fost formulate mai multe
sarcini dintre care prezentăm sistematic următoarele:
- identificarea şi analiza abordărilor teoretice, a aplicaţiilor tehnologice
practice cu privire la conceptul luptei cu inamicul aerian;
- observarea şi interpretarea rezultatelor radiografiei acţionale a sistemelor
de ripostă antiaeriană de concepţie rusească, românească şi NATO;
- analiza aspectelor de interoperabilitate a sistemelor colaborative de foc
antiaerian în zona de responsabilitate a structurilor forţelor terestre;
- analiza şi identificarea de modele conceptuale avansate de lucru
colaborativ aplicabile sistemelor naţionale de foc antiaerian;
- identificarea şi studiul impactului modelor conceptuale antiaeriene propuse
în acţiunile militare şi surprinderea gradului de generaliate al acestora în spaţiul de
luptă contemporan; eventuale aplicabilităţi;
- evidenţierea avantajelor obţinute prin adoptarea modelelor conceptuale avansate
de lucru colaborativ antiaerian, „plug-and-fight”, diagrama dinamicii antiaeriene,
TEWA - ORCHESTRA (Threat Evaluation and Weapon Allocation);
- formularea de propuneri şi recomandări care au drept scop readaptarea
structurilor de rachete şi artilerie antiaeriană din forţele terestre, atitudinea
factorilor de decizie cu privire transformările prioritare din această armă şi nu în
ultimul rând adoptarea noilor modele conceptuale avansate, formulate în teză.
Obiectul de bază al cercetării îl constituie perfecţionarea luptei cu inamicul
aerian a structurilor de ripostă antiaeriană din forţele terestre în contextul noului
mediu operaţional. Sursele bibliografice utilizate includ importante lucrări de
referinţă, autohtone şi străine, din domeniul militar şi alte domenii conexe, din
ştiinţele economice, articole şi informaţii apărute în presă şi pe internet. De
asemenea, experienţa proprie dobândită de-a lungul carierei, ca participant la
exerciţii tactice şi cu trageri de luptă pe diferite complexe de rachete şi artilerie
antiaeriană de producţie rusească, românească şi NATO, în poligoanele militare de
antrenament din ţară: Capu Midia, Cincu, Cîrţişoara, Mălina şi străinătate: Putlos şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 14
Totendorf din Germania, a fost benefică în sensul că, am plecat din start cu o foarte
bună experienţă practică şi o bază de documentare, bine structurată şi actualizată.
Baza empirică a lucrării cuprinde:
- rezultatele cercetărilor realizate de autor din studierea surselor
bibliografice coroborate cu experienţa proprie;
- analiza modului în care se execută lupta cu inamicul aerian a structurilor
naţionale de ripostă antiaeriană în etapa de transformare actuală;
- generalizarea propunerilor teoretice şi practice la nivelul forţelor terestre.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării
În cadrul investigaţiei au fost aplicate în complex de cercetare metodele
teoretice şi empirice care au permis identificarea caracteristicilor mediului
operaţional prezent şi viitor dintr-o perspectivă superioară, specific domeniilor din
ştiiţele militare şi cele economice.
Metoda empirică ne-a permis să observăm principalele trăsături
caracteristice ale secvenţelor luptei cu inamicul aerian realizate de unele complexe
de rachete şi artilerie antiaeriană de concepţie rusească, românească şi NATO, din
care am extras punctele tari şi punctele slabe, lucru care ne-a deschis calea către
realizarea modelelor conceptuale avansate în condiţii de interoperabilitate.
Metoda comparativă ne-a servit la relevarea diferenţelor distinctive ale
interacţiunilor realizate între structurile antiaeriene din forţele terestre şi forţele şi
mijloacele unui ipotetic inamic aerian, cu precădere de tip UAV. În acelaşi timp,
ne-a permis să analizăm modul în care structurile naţionale de ripostă antiaeriană
pot face faţă sau nu, mijloacelor contemporane de agresiune şi atac aerian.
În cadrul cercetării date au fost utilizate, de asemenea - în complex, analiza
şi sinteza, abstractizarea şi raţionalizarea, inducţia şi deducţia.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei
Sugestiile, propunerile şi recomandările care sunt formulate în cercetarea
noastră ştiinţifică, sunt importante mai ales în fundamentarea conceptuală a
procesului luptei cu inamicul aerian a structurilor naţionale de ripostă antiaeriană
în context de interoperabilitate cu structuri similare NATO. O altă direcţie de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 14
aplicabilitate, o constituie adaptarea şi transformarea manualelor şi regulamentelor
referitoare la modul de instruire şi evaluare a structurilor de rachete şi artilerie
antiaeriană din forţele terestre, lucru care poate permite optimizarea reală a
participării la operaţiile de coaliţie internaţională.
Gradul ştiinţific de generalitate privind aplicabilitatea schemei conceptuale
rezultate în urma cercetării noastre „TEWA – ORCHESTRA” poate duce la
identificarea de soluţii pertinente şi sustenabile pentru alte domenii cu practică
militară sau din sfera ştiinţelor economice, care au la bază interacţiunea. Apreciem
asupra noţiunilor nou introduse şi operaţionalizate în concept: micromediu
antiaerian, mixt antiaerian, inteligenţă artificială de tip antiaerian, monopost
acţional antiaerian, flux de lucru antiaerian colaborativ, „plug-and-fight”, diagrama
dinamicii antiaeriene, platformă antiaeriană colaborativă, dimensionalitate
acţională, stare acţională asociată, grad de libertate acţională, etc. pot sta la baza
deschiderii unor direcţii noi de cercetare şi aprofundare a domeniului ştiinţelor
militare, securitate şi apărare, din sfera celor asociate acestora.
O parte din propunerile şi recomandările formulate au fost făcute cunoscute
cu ocazia conferinţelor naţionale şi internaţionale la care am participat. Publicarea
rezultatelor obţinute în articole ştiinţifice s-a realizat în scopul preluării şi aplicării
lor în domeniul militar al apărării spaţiului aerian de responsabilitate al structurilor
forţelor terestre sau a ministerului administraţiei şi internelor.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 14
INTRODUCERE
Datorită evoluției tehnologiilor de zbor şi a modalităţilor inovative de
control al zborului, acţiunile din spaţiul aerian au luat amploare şi se îndreaptă
către o direcţie dificil de pevizionat. Astfel, apar noi concepte şi orientări în
domeniul înălţimilor de zbor, a vitezelor de deplasare, a capacităţilor de transport
şi de acţiune pe calea aerului care fac referire tot mai mult la siguranţa şi
securitatea acestui mediu deosebit de complex.
Pentru contracararea pericolului din spaţiul aerian, se caută în continuare
soluţii de răspuns la ameninţările aeriene într-o perspectivă duală sub aspect militar
şi civil, în ceea ce priveşte teatrele de operaţii dar şi accidentele aeriene sau actele
de terorism aerian. În această descriere, abordările teoretice şi practice realizate de
noi în teză privesc direct sistemul de ripostă antiaeriană şi problematizează
consecinţele probabile ale unor scenarii de confruntare în spaţiul aerian sub
incidenţa unor anumite ameninţări şi agresiuni aeriene ale unui ipotetic adversar.
Prin prezenta lucrare de cercetare ştiinţifică ne propunem să cuantificăm o
stare de fapt a sistemului de ripostă antiaeriană din punct de vedere conceptual şi
să identificăm direcţiile cu posibilităţi de optimizare funcţională a structurilor
naţionale de rachete şi artilerie antiaeriană, în special din forţele terestre. Urmărim
astfel, o obţinere a unei viziuni noi cu un puternic caracter de ingeniozitate asupra
luptei cu inamicul aerian. Aici, punem accentul pe eficientizarea modului de
gândire militară asupra structurilor de conducere, comandă şi control în sensul de
operare nu cu „forţe şi mijloace”, ci mai degrabă cu „stări acţionale asociate” ale
acestora care pot fi dezvoltate de structurile subordonate prin conectarea lor
secvenţială la un flux de luptă coerent.
În contextul mai sus exprimat, apare mai necesar ca oricând, o schimbare de
mentalitate cu privire la securitatea spaţiului aerian şi implicaţiile pe care le au
tehnologiile moderne de zbor, în special cele fără echipaj uman la bord şi trecerea
urgentă la identificarea şi dezvoltarea unor concepte noi, mult mai flexibile şi mai
adaptate care să răspundă eficient în faţa unui ipotetic inamic aerian de o anumită
anvergură şi complexitate tehnologică.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 14
Capitolul 1
EFICACITATEA ÎNTREBUINȚĂRII SISTEMELOR DE FOC
ANTIAERIAN ÎN CONDIŢII DETERMINATIVE DE
INTEROPERABILITATE
În urma identificării şi formulării problematicii de cercetare, am examinat şi
sintetizat delimitările conceptuale privind evoluţia domeniului sistemelor de ripostă
antiaeriană. Pentru aceasta, am studiat tacticile, tehnicile şi procedurile întrebuinţate de
structurile specializate în siguranţa spaţiului aerian din perspectivă duală militar şi civilă
şi am formulat primele ipoteze cu privire la aspectul tactic şi tehnologic asupra
dimensiunilor luptei cu inamicul aerian.
Abordarea polivalentă a confruntării din spaţiul aerian de responsabilitate din
perspectiva puterii aeriene şi a ripostei antiaeriene, ne-a permis identificarea şi
evaluarea caracteristicilor luptei cu inamicul aerian pe considerentele dezvoltării fără
precedent a tehnologiilor de acţiune pe calea aerului la înălţimi mici de tip „UAV”.
Astfel, în condiţiile actuale ale tehnicii antiaeriene din dotare, a rezultat imposibilitatea
realizării unei puteri antiaeriene combative pe criterii de oportunitate şi o estimare a
unor cheltueli sporite de resurse antiaeriene pe unitetea de eveniment antiaerian.
În sprijinul argumentării celor formulate, am introdus noţiuni conceptuale noi
cum sunt: monopostul acţional antiaerian, terorism aerian (11 septembrie 2001),
interoperabilitatea micromediului antiaerian, eveniment antiaerian cu risc major (7 iulie
2014 Ukraina), lucru colaborativ antiaerian, platformă antiaeriană de lucru colaborativ,
responsabilitate fracţionată, etc. Tot aici, prin aplicarea formulei legii normale de
distribuţie modificată pentru calculul eficienţei posibilităţilor de descoperire a unei ţinte
în spaţiul aerian şi aplicarea cadrului conceptual susţinut asupra posibilităţilor de
combatere şi nimicire a ţintelor aeriene justificăm necesitatea schimbării de mentalitate
cu privire la definirea şi concepţia luptei cu inamicul aerian.
În finalul acestui capitol am evidenţiat faptul că forţele angajate în lupta cu
inamicul aerian au nevoie de modele conceptuale noi, bazate pe criterii de eficienţă
economică a resurselor antiaeriene după modelul identificat de noi de tip colaborativ.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 14
Capitolul 2
MODELE DE LUCRU COLABORATIV PRIVIND FUNCŢIONAREA
SISTEMELOR DE FOC ANTIAERIAN DIN PERSPECTIVA UNOR
ARMATE MODERNE
În capitolul doi, cercetarea noastră se axează pe identificarea şi prezentarea
aspectelor relevante care caracterizează sistemul de foc antiaerian din perspectiva a
mai multor modele conceptuale de lucru antiaerian. Am detaliat aspectele
argumentative legate de monopostul acţional antiaerian şi am integrat conceptual
mai multe variante constructive cum ar fi sistemele VOLHOV, DUNAEŢ - spaţiul
exsovietic, OERLIKON, GEPARD, OZELOT, ROLAND şi CA-94 (95) în
configuraţie NATO. În urma cercetărilor fiecărui sistem analizat, am observat
trăsăturile comune de natură antiaeriană şi am descoperit elementele fundamentale
care definesc lupta cu inamicul aerian. Pentru veridicitatea rezultatelor şi susţinerea
soluţiilor propuse de noi, ne-am aplecat către o detaliere a modalităţii de acţiune la
obiectiv a unui ipotetic inamic aerian de unde am extras o anumită formă de atac
de tip cilindrică pe secvenţe distincte.
Pe baza modelului de acţiune inedită a UAV, am observat că putem integra
similar conceptual sistemele antiaeriene, în special cele din forţele terestre. Astfel
am reconceput lupta cu inamicul aerian pe baza aliniamentelor de intrare în luptă
secvenţială în raport cu parametrul legat de sistemul de referinţă al ţintei aeriene -
viteza de zbor. Pentru rezolvare ne-am gândit să aplicăm raportul de relaţionare a
teoriei algoritmilor la teoria complexităţii lucrului în cadrul unui sistem şi să
reformulăm teoria complexităţii cu resurse limitate la dispoziţie: timpul, spaţiul,
aleatorismul, paralelismul şi interacţiunea, combinarea acţiunii pe zone aeriene
alternative cunoscute (cu informaţii) şi necunoscute (în lipsă de informaţii).
În urma Analizei SWOT de tip antiaerian - variantă inovativă propusă de
noi, extrasă din ştiinţele economice şi aplicată conceptual, au rezultat primele
axiome ale modelului comportamental antiaerian colaborativ care pot sta la baza
restructurării sistemului naţional antiaerian.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 14
Capitolul 3
MODELE CONCEPTUALE AVANSATE DE LUCRU COLABORATIV
APLICABILE SISTEMELOR NAŢIONALE DE FOC ANTIAERIAN
În ultimul capitol al tezei, am avut în vedere aplicabilitatea modelelor
conceptuale privind soluţionarea problemelor stringente la nivelul structurilor naţionale
de rachete şi artilerie antiaeriană din forţele terestre. Consider că acest capitol reprezintă
centrul de greutate al tezei de doctorat, deoarece abordează într-o manieră ştiinţifică
fizionomia structurilor naţionale de ripostă antiaeriană cu potenţial de integrare
interoperaţională în concepţie inovativă de tip colaborativ. Pentru a demonstra acest
lucru, am analizat rolul şi impactul modelelor conceptuale avansate de lucru colaborativ
asupra structurilor naţionale de rachete şi artilerie antiaeriană: KUB, OSA-AKM, CA-
94, CA-95, OERLIKON, GEPARD şi 2x30mm.
În urma studiului dirijat pentru îndeplinirea scopului propus, am ajuns la
concluzia că prin aplicarea modelelor conceptuale formulate de noi, putem asigura o
menţinere în stare de operativitate a tehnicii antiaeriene actuale într-o manieră
reconstruită pe criterii de integrare interoperaţională după modelul platformei
antiaeriene de lucru colaborativ. În această variantă, cel puţin la nivel teoretic obţinem o
nouă dimensiune asupra siguranţei spaţiului aerian naţional în contextul protecţiei
multidimensionale militar şi civilă, pentru evitarea fraticidului sau distrugerea
accidentală a unei aeronave civile în spaţiul aerian de responsabilitate. În acest sens
am construit trei variante de schemă organizaţională aplicabile complexelor de rachete
şi artilerie antiaeriană în care un rol fundamental l-am acordat nodului de recepţie şi
prelucrare date, specific variantei de platformă de lucru colaborativ.
În concluzie, apreciem faptul că aplicarea conceptului antiaerian de abordare
secvenţială colaborativă pe o schemă de principiu „TEWA – ORCHESTRA” poate da
o nouă dimensiune siguranţei şi securităţii spaţiului aerian naţional de responsabilitate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 14
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Am considerat oportună intervenţia noastră pentru realizarea cercetării
ştiinţifice asupra principalelor complexe de rachete şi artilerie antiaeriană, în
scopul deschiderii mai aprofundate către sfera realităților tehnologice la nivelul
secolului XXI marcat de intensificarea acţiunilor în spaţiul aerian bivalent militar
şi civil prin întrebuinţarea pe scară largă a elicopterelor şi aparatelor tip UAV,
corespunzător unei riposte a rachetelor şi artileriei antiaeriene din forţele terestre.
Varianta noastră propozabilă de lucru colaborativ pentru sistemele de ripostă
antiaeriană poate fi unul din răspunsurile optime şi necesare cu privire la
eficacitatea sistemelor de rachete şi artilerie antiaeriană din actuala înzestrare a
armatei cu menţiunea de implementare şi inovare a acestora, cât şi pentru celelalte
sisteme de securitate naţională poliţie şi jandarmerie în special, pentru siguranţa
publicului larg şi a frontierelor naţionale sau de alianţă. De aceea, considerăm că
realizarea unei platforme colaborative de management al spațiului aerian a mai
multor instituţii cu responsabilităţi pe această linie ar putea fi soluția cea mai
adecvată cu privire la formarea unei securități viabile a zonei de responsabilitate,
corelată cu capacitățile tehnico-tactice a acelor conectați la o astfel de platformă.
În principal, avantajele acestei metode practice de lucru colaborativ
antiaerian sunt următoarele: cercetarea, descoperirea și urmărirea țintei de tip pasiv
se execută în ascuns fără ca ținta să știe lucrul acesta; este realizată surprinderea
prin executarea tragerilor antiaeriene din poziții mascate sau chiar din mișcare; este
evaluat impactul timpului foarte scurt de reacție din momentul descoperirii țintei;
se realizează un volum economic și eficient de foc antiaerian; este asigurată o
libertate sporită de mișcare în câmpul tactic prin preluarea în urmărire nemijlocită
de alți utilizatori ai lucrului colaborativ antiaerian şi creşterea preciziei, respectiv a
rapidităţii în determinarea elementelor de tragere.
Despre dezavantajele acestei metode am putea spune că aproape nu există,
atât timp cât cel puțin două entități din rețeaua de lucru colaborativ antiaerian
urmăresc ținta simultan, oricare din cei logați la platforma funcțională prin legături
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 14
radio/date viabile pot executa trageri pe acea țintă în condiții de maximă siguranță.
Prin extrapolare, putem extinde metoda la o rețea de lucru colaborativ antiaerian
pentru un număr de N ținte despre care se poate forma „on-line” o imagine aeriană
recunoscută reală și completă la nivelul oricărui utilizator.
La fel de importantă este armonizarea arhitecturii interne după specificul
unei structuri organizaţionale care interacţionează cu alte structuri similare sau de
altă natură, pentru a fi în măsură să preia informaţiile fluxului extern şi de
asemenea să poată face inteligibile mesajele sale transmise către exterior şi
celorlalți parteneri ai lucrului colaborativ – workflow. Apreciem aplicarea analizei
antiaeriene de tip SWOT printr-o determinare de mutaţii la nivelul centrelor de
decizie şi apariţia structurilor antiaeriene mixte acţional, destinate mediului aerian
extins, bivalent militar şi civil, într-o premieră cel puţin la nivel naţional.
O altă propunere este redefinirea luptei cu inamicul aerian într-o manieră de
abordare mult mai cuprinzătoare cu luarea în calcul a interacţiunii în timp real cu
forţele şi mijloacele aeriene de cercetare sau de atac ale inamicului. Vor trebui
recalculate condiţiile de mediu adiacente fâşiilor de responsabilitate, forma
reliefului precum şi starea meteo sau timpul de lumină şi de întuneric care trebuie
transformate în factori decisivi privind caracterul întrunit al acţiunilor de ripostă
antiaeriană după o schemă specifică TEWA - ORCHESTRA.
În finalul demersului nostru ştiinţific, am demonstrat că o parte din
secvenţele fluxului de lucru antiaerian pot fi eliminate sau introduse secvenţe
antiaeriene decisive după o anumită cronologie. Prin aceasta, conceptele platformei
antiaeriene de lucru colaborativ formulate de noi, explicitează raporturile de
reciprocitate a componentelor modelului antiaerian de tip colaborativ şi stabilesc
limitele funcţionale ale acestuia, deschizând noi direcţii de cercetare.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 14
LISTA ANEXELOR
Anexa nr. 1 Reprezentare spaţială structurată acţional în distanţă şi pe
înălţimi.
Anexa nr. 2 Variantă de diagramă relaţională între autorităţile militare şi
civile pe timpul declarării unei aeronave renegade.
Anexa nr. 3 Model de tip monopost antiaerian – cabina de recepţie şi
prelucrare date.
Anexa nr. 4 Parametrii sistemului de foc antiaerian.
Anexa nr. 5 Particularităţi asupra posibilităţilor de luptă de luptă
antiaeriană la limita inferioară a zonei de nimicire.
Anexa nr. 6 Variantă operativă de extractor automat de date radar
(SR EXRAD 2001).
Anexa nr. 7 Schema diagramelor de interacţiune pentru realizarea
sistemului antiaerian de comandă control şi de foc antiaerian integrat.
Anexa nr. 8 Variantă intuitivă de evoluţie a sistemului aerian integrat
raportat la proliferarea ameninţărilor pe calea aerului.
Anexa nr. 9 Schema sistemului de foc antiaerian integrat pe suport
informaţional HEROS 2/1din Forţele Terestre Germane (o variantă
organizaţională).
Anexa nr. 10 Schemă orientativă a metodei de analiză SWOT de tip
antiaerian (AASWOT) cu exemplificare pe modelul conceptual de tip ierarhic.
Anexa nr. 11 Schema conexiunilor antiaeriene HEROS 2/1 cu elemente de
foc antiaerian integrate (o variantă organizaţională).
Anexa nr. 12 Schemă logică de principiu a modulelor funcţionale specifice
unui nod antiaerian (o variantă).
Anexa nr. 13 Schemă conceptuală „TEWA - ORCHESTRA” la nivel
naţional Forţe Terestre. (o variantă).
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 14
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
F.T./A.A./3/1, Manualul pentru luptă al divizionului de rachete
antiaeriene/artilerie antiaeriană din cadrul forţelor terestre, Sibiu, 2005.
FM 44-100 US Army air and missiles defence operations, Department of the
Army, Washington DC, 2000.
BĂLĂCEANU Ion, Manual conducerea focului unităţilor de artilerie şi rachete
antiaeriene , Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 1999.
CALOPĂREANU Gheorghe, Optimizarea procesului de luare a deciziei la
structurile operaţionale multinaţionale şi implicaţiile pentru Armata României,
teză de doctorat, Universitatea Naţională de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2008.
DUMITRU Daniel, BĂLĂCEANU Ion, IOANA Ion, Potenţialul de luptă al
forţelor terestre în context NATO, Editura TOP FORM, Bucureşti, 2006.
MARTIN Iulian, BĂLĂCEANU Ion, DRAGOMIRESCU Valentin,
Interacţiunea strategiilor în conflictele armate moderne, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010.
ROMAN Daniel, Securityof the airspace of the land forces from the perspective
of the air defence response systems, Bulletin of „Carol I” National Defence
University, Nr.1 (28)/2015.
STANCU Marian, MARTIN Iulian, Pantazi Stelian, Conducere militară –
planificare operaţională, Editura U. N. Ap. „Carol I”, Bucureşti, 2010.
ADLER, PRUSAK, HECKSCHER, Building collaborative enterprise, 2011.
BIEDERMANN J., Krieg Im Aether, Vorlesungen an der Eidgenössischen
Technischen Hochschule, Zürich, 1985/1986.
GERTLER Jeremiah, U.S. Unmanned Aerial Systems, Kansas, 2012.
LEE S.F., ANDREW SAI ON KO, Building balanced scorecard with SWOT
analysis, and implementing “Sun Tzu’s The Art of Business Management.
TEEGE Gunnar, EGGENDORFER Tobias, EISELER Volker, Militärische
Kommunikationstechnik, Norderstedt, 2009.
TREIBER JÖRG, Air and Missile Defence Aspects of the German
“Layered”Approach, 2nd ISR MNMD Conference and Exhibition, July 2011.