MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar….
Nr.________din___________
Col. ing. DAN POMÎRLEANU
TEZA DE DOCTORAT
REZUMAT
TEMA: INFORMAȚIILE GEOSPAȚIALE – PARTE A MEDIULUI
INFORMAȚIONAL INTEGRAT AL SPAȚIULUI DE LUPTĂ
Conducător de doctorat
Col. prof.univ.dr.
ION ROCEANU
Teză elaborată în vederea obținerii
titlului de DOCTOR în Informații și securitate națională
- BUCUREȘTI, 2019 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
1 din 27
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
Introducere
Capitolul 1 Mediul informațional al spațiului de luptă
1.1 Arhitectura informațională a spațiului de luptă
1.1.1 Mediul informațional
1.1.2 Dimensiunea cibernetică a spațiului de luptă
1.1.3 GEOINT în spațiul cibernetic
1.2 Ciclul informațional
1.2.1 Rolul și locul informațiilor
1.2.2 Ciclul informațional
1.2.3 Caracteristicile domeniilor de informații de natură tehnică
1.3 Locul și rolul informațiilor geospațiale
1.3.1 Domeniul GEOINT
1.3.2 Folosirea inovațiilor geospațiale în mediul militar
1.3.3 Locul și rolul informațiilor geospațiale în luarea deciziilor
1.3.4 Tehnologii care sprijină dezvoltarea GEOINT
1.3.5 Domenii emergente ale GEOINT
Capitolul 2 Managementul și analiza informațiilor geospațiale
2.1 Managementul integrat al informațiilor geospațiale
2.1.1 Principii ale managementului informațiilor
2.1.2 Particularități ale managementului informațiilor geospațiale
2.1.3 Baze de date geospațiale cu rezoluții multiple
2.2 Analiza informațiilor geospațiale
2.2.1. Principalele metode de analize geospațiale
2.2.2. Analize geospațiale cu criterii multiple
2.2.3. Utilizarea analizelor geospațiale în sprijinul operațiilor militare
Capitolul 3 Elaborarea unei arhitecturi de sprijin geospațial
3.1 Caracteristici și implicații ale arhitecturii de sprijin geospațial
3.1.1 Necesitatea și scopul arhitecturii de sprijin geospațial
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 27
3.1.2 Componentele arhitecturii de sprijin geospațial
3.1.3 Fluxul informațiilor în arhitectura de sprijin geospațial
3.1.4 Utilitatea, calitatea și valoarea informațiilor geospațiale
3.2 Etapele proiectarii arhitecturii de sprijin geospațial
3.2.1 Factori care influențează sprijinul cu informații geospațiale
3.2.2 Stabilirea unui cadru de creare a valorilor
3.3 Dezvoltarea arhitecturii de sprijin geospațial
3.3.1 Identificarea și gruparea părților implicate
3.3.2 Identificarea nevoilor
3.3.3 Caracterizarea nevoilor și transformarea în obiective
3.4 Descrierea perspectivelor arhitecturii de sprijin geospațial
3.5 Îmbunătățirea sprijinului geospațial în Armata Română
Concluzii și perspective de cercetare
Glosar cu acronime
Lista figurilor
Lista tabelelor
Bibliografie
Anexa nr. 1 Tipuri de analize geospațiale în sprijinul operațiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 27
CUVINTELE CHEIE
Mediul informațional, spațiu de luptă, dimensiunea informațională,
dimensiunea cibernetică, informații geospațiale, GEOINT, managementul
informațiilor, analize geospațiale, baze de date geospațiale, sprijin geospațial.
SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE
Necesitatea cercetării
Progresul tehnologic înregistrat în era informațională are ca efect
revoluționarea domeniului geospațial prin apariția unei multitudini de senzori aerieni
și satelitari. De asemenea, creșterea puterii de calcul permite stocarea și manipularea
unor seturi mari de date, precum și execuția unor analize complexe. Toate aceste
schimbări au dat naștere domeniului GEOINT (Geospatial Intelligence). Spre
deosebire de alte domenii de informații (SIGINT, OSINT, MASINT etc) care se
individualizează prin natura sursei de obținere a datelor primare, GEOINT se
caracterizează și prin metode de analiză specifice datelor ce au o componentă
spațială, cum ar fi analizele de rețele, analizele spațio-temporale sau cele cu criterii
spațiale multiple. O altă caracteristică o reprezintă și faptul că informațiile GEOINT
se regăsesc și în celelalte discipline. Astfel, date primare și informații provenite din
orice alte surse și care includ o componentă de localizare geografică pot deveni
obiectul unei analize geospațiale și a unui produs GEOINT. De aceea, GEOINT are
potențialul de a oferi o platformă de fuziune a informațiilor din surse multiple.
Asigurarea geografică are scopul de a sprijini procesul de planificare și luare
a deciziilor, precum și de a constitui un suport de referință în execuția misiunilor
prin orientare în teren și înțelegerea situației. Sursele de date geospațiale au o largă
diversitate, de la imagini satelitare la date culese de patrule în teren.
Pe de altă parte, schimbarea caracterului conflictelor militare a dus la
reconsiderarea modului în care este definit adversarul atât în compunere, cât și în
delimitarea spațiului de acțiune. Astfel, acesta poate lua forme clasice ca formațiuni
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 27
ce acoperă fronturi de mai mulți kilometri, dar și forme atipice ca persoane
individuale ce acționează în mediul urban în mijlocul populației civile. Aceste
schimbări au dus la apariția unor necesități crescute de sprijin geospațial din partea
mediului operațional, ceea ce reprezintă o provocare pentru comunitatea geospațială
în încercarea de a implementa sisteme informaționale geografice și a dimensiona
resursa umană, echipamentele sau tehnologiile.
În acest context, în Armata Română utilizarea informațiilor geospațiale este
în cea mai mare măsură bazată pe hărți analogice, fără a utiliza la nivel operațional
potențialul oferit de înregistrările satelitare, bazele de date sau serviciile de rețea.
Chiar dacă există și produse digitale, la nivelul utilizatorilor nu există capabilități de
exploatare.
De aceea, având în vedere evoluțiile tehnologice din domeniul geospațial,
caracterul conflictelor militare, modul de utilizare a informațiilor geospațiale în
armată, studiul aportului pe care informațiile geospațiale l-ar putea avea în
planificarea și execuția operațiunilor militare sau în fuziunea informațiilor
multisursă considerăm că domeniul GEOINT reprezintă o direcție de cercetare care
merită explorată.
Scopul și obiectivele cercetării
Scopul general al lucrării este de a evalua principalele caracteristici ale
informațiilor geospațiale care fac din acestea o componentă cheie a mediului
informațional și de a analiza implicațiile implementării unui sistem informațional la
nivelul Armatei României care să permită utilizarea acestora la potențialul maxim la
toate nivelele de decizie.
Această lucrare se încadrează în categoria proiectelor teoretice, în care
modelul teoretic prezent cu privire la dimensiunea informațională a spațiului de luptă
este extins prin includerea informațiilor geospațiale în această categorie. Aceasta
este realizată în două etape. În prima etapă sunt evidențiate caracteristicile
informațiilor geospațiale pentru a demonstra similitudinea cu alte categorii de
informații și posibilitatea de exploatare a acestora în contextul ciclului
informațional. Apoi, în etapa a doua sunt evidențiate posibilitățile de utilizare a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 27
acestora în beneficiul utilizatorilor militari. În plus față de argumentarea apartenenței
informațiilor geospațiale la dimensiunea informațională a spațiului de luptă, este
propusă o arhitectură de sprijin geospațial la nivelul Armatei României care să
asigure utilizarea acestora la potențialul permis de dezvoltarea tehnologică pe baza
modelului teoretic al proiectării arhitecturilor de nivel întreprindere.
Ipoteza cercetării este că informațiile geospațiale reprezintă o contribuție
semnificativă la mediul informațional al spațiului de luptă, în funcție de tehnologia
utilizată, tipul de acțiune și capacitatea de integrare a acestora în managementul
general al informațiilor.
Întrebarea de bază avută în vedere la elaborarea acestui demers științific este
următoarea:
Care este contribuția informațiilor geospațiale la luarea deciziilor în spațiul
de luptă și cum este posibilă utilizarea acestora la toate nivelele de decizie?
Acest scop este îndeplinit prin trei obiective specifice:
Primul obiectiv este de a analiza locul și rolul informațiilor geospațiale în
contextul mai cuprinzător a mediului informațional a spațiului de luptă. Pentru
îndeplinirea acestui obiectiv sunt identificate componentele principale ale mediului
informațional și analizate modul în care influențează spațiul de luptă. Apoi, este
analizat rolul informațiilor în luarea deciziilor cu accent pe etapele ciclului
informațional. În cele din urmă, este identificat modul în care informațiile
geospațiale pot fi folosite în sprijinul deciziilor militare.
Al doilea obiectiv este de a analiza principalele particularități ale
managementului informațiilor geospațiale și de a evalua câteva categorii de analize
geospațiale cu aplicații în mediul militar ca suport de luare a deciziilor.
Al treilea obiectiv este de a dezvolta o arhitectură de sprijin geospațial la
nivelul Ministerului Apărării Naționale care să asigure utilizarea informațiilor
geospațiale la potențialul permis de avansul tehnologic în acest domeniu în
beneficiul decidenților militari.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 27
Metodologia cercetării
În realizarea cercetărilor științifice există două abordări generale, cea
cantitativă și cea calitativă. Cercetările calitative se concentrează pe studiul
fenomenelor în mediul lor natural prin formularea unor probleme/ipoteze generale.
Acest tip de studii operează preponderent cu înțelesuri și concepte și mai puțin cu
numere. De asemenea, acestea nu permit identificarea relațiilor dintre cauză și efect.
Din această categorie o metodă de cercetare utilizată este analiza conținutului
literaturii, ce constă în examinarea sistematică a unei probleme pe baza surselor
publicate. O altă metodă de cercetare este studiul de caz, concentrată pe un caz
concret în scopul evidențierii unor aspecte teoretice și a unor particularități
contextuale. De asemenea, observația este o metodă de cunoaștere a unui obiect sau
proces folosind contemplarea metodică asupra realității și cunoștințelor. O metodă
aplicabilă pentru studiul unor sisteme originale pe baza studiilor realizate pentru alte
sisteme este cea a modelării, în care caracteristicile sistemelor studiate sunt aplicate
asupra celui studiat.
Pe de altă parte, cercetările cantitative se concentrează pe dezvoltarea de
modele matematice sau teorii prin măsurarea diferitelor aspecte ale fenomenelor
pentru a determina relațiile dintre date și observații. Există trei metode principale de
dezvoltare a cercetării cantitative: sondare, experimentare și implementare.
Sondarea este aplicată asupra fenomenelor cunoscute și sunt asociate cu utilizarea
chestionarelor iar analiza rezultatelor implică utilizarea indicatorilor statistici1.
Implementările implică dezvoltarea unor programe, proceduri sau algoritmi pentru
a proba sau demonstra o soluție propusă. Metodele de cercetare experimentală
testează o ipoteză inițială pe baza unor experimente.
În consecință, pentru a îndeplini scopul și obiectivele acestui studiu, este
necesară abordarea calitativă.
1 M. Berndtsson, J. Hansson, B. Olsson și B. Lundell, Thesis projects: a guide for students in
computer science and information systems, Springer, 2008.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 27
Pentru realizarea primului obiectiv, de analiză a locului și rolului informațiilor
geospațiale în contextul mediului informațional al spațiului de luptă, este adoptată
metoda de analiză a conținutului literaturii. Astfel, sunt identificate și expuse cele
mai relevante aspecte ale mediului informațional, realizându-se o evaluare critică.
Pentru îndeplinirea celui de-al doilea obiectiv al lucrării este adoptată, de
asemenea, metoda de analiză a conținutului literaturii, pentru a constitui baza
realizării celui de-al treilea obiectiv.
Pentru îndeplinirea celui de-al treilea obiectiv referitor la dezvoltarea unei
arhitecturi de sprijin geospațial, metodele de cercetare aplicate sunt observația și
modelarea. Observația este folosită pentru cunoașterea componentelor arhitecturii
de sprijin geospațial și pentru identificarea cerințelor pe care aceasta trebuie să le
îndeplinească. Acest scop este realizat prin studiul literaturii de specialitate și prin
expertiza și experiența autorului. Având în vedere că arhitectura de sprijin geospațial
se referă la structuri și sisteme organizatorice, metoda de cercetare potrivită este cea
a modelării. Pentru aceasta este folosit un model simbolic, teoretic, reprezentat de
arhitectura sistemelor complexe de tip întreprindere (eng. enterprise) care este
particularizat pentru organizarea sprijinului geospațial în Armata Română.
Abordarea cercetării este organizată în următorii pași:
(1) Identificarea și evaluarea caracteristicilor mediului informațional a spațiului
de luptă;
(2) Analiza ciclului informațional;
(3) Identificarea locului și rolului informațiilor geospațiale în luarea deciziilor;
(4) Analiza perspectivelor de dezvoltare a informațiilor geospațiale;
(5) Analiza principiilor și particularităților în managementul informațiilor
geospațiale;
(6) Implicațiile proiectării bazelor de date cu rezoluții multiple;
(7) Evaluarea principalelor metode de analiză geospațială;
(8) Identificarea posibilităților de utilizare a analizelor geospațiale în sprijinul
operațiilor militare;
(9) Identificarea etapelor de proiectare a arhitecturii de sprijin geospațial;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 27
(10) Dezvoltarea arhitecturii de sprijin geospațial;
(11) Descrierea perspectivelor arhitecturii de sprijin geospațial.
Sinteza capitolelor
Teza este structurată în trei capitole la care se adaugă secțiunile de
introducere, concluzii și bibliografie, precum și o anexă. Introducerea se referă la
necesitatea cercetării, scopul și obiectivele lucrării precum și la metodologia
cercetării. De asemenea, în această secțiune sunt specificate ipotezele de lucru și
limitările avute în vedere în abordarea studiului.
Capitolul 1, intitulat “Mediul informațional al spațiului de luptă” are scopul
de a analiza locul și rolul informațiilor geospațiale în cadrul mediului informațional
al spațiului de luptă pentru a îndeplini primul obiectiv al tezei.
Capitolul constă în trei părți. În prima parte sunt identificate dimensiunile
spațiului de luptă la nivel tactic și operațional. Apoi, sunt analizate componentele
mediului informațional și principalele provocări în planificarea operațiilor
informaționale. Astfel, sunt identificate caracteristici ale acestor componente,
precum și informații esențiale care se vehiculează în spațiul de luptă. De asemenea,
este analizat modul de influență al operațiilor informaționale, urmat de analiza
dimensiunii cibernetice a spațiului de luptă cu accent pe particularitățile
amenințărilor din spațiul cibernetic și a modului de integrare a acestora cu operațiile
întrunite.
În partea a doua sunt dezbătute locul și rolul informațiilor în luarea deciziilor
în calitate de una dintre cele șase funcții ale operațiilor întrunite, precum și
principalele etape ale ciclului informațional. Aceasta este necesară pentru a modela
procesele arhitecturii de sprijin geospațial dezvoltată în capitolul trei. Astfel, sunt
identificate principalele roluri în sprijinirea luării deciziilor. De asemenea, sunt
analizate principalele limitări ale disciplinelor de informații de natură tehnică.
În partea a treia este definit domeniul GEOINT (informații geospațiale),
potențialul de utilizare în mediul militar, precum și rolul informațiilor geospațiale în
luarea deciziilor. Rezultatul acestei analize este folosit pentru identificarea cerințelor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 27
arhitecturii de sprijin geospațial și în definirea obiectivelor pe care să le
îndeplinească celulele de sprijin geospațial, subiecte tratate în capitolul trei. De
asemenea, caracteristicile și avantajele serviciilor geospațiale de rețea sunt luate în
considerare în definirea arhitecturii de sprijin geospațial.
În urma analizei realizate, am concluzionat că dimensiunile spațiului de luptă
diferă între nivelele tactic și operațional prin nivelul de detaliere. Totuși, ambele
constau dintr-o componentă fizică, una temporală și o alta informațională. Nici una
dintre dimensiunile spațiului de luptă nu poate fi luată în considerare izolat, deoarece
o activitate în una dintre ele poate avea implicații pentru celelalte. De aceea, este
importantă determinarea modului în care interacționează diverse componente ale
spațiului de luptă în vederea asigurării unui management efectiv al acestuia.
De asemenea, dimensiunea cognitivă a mediului informațional ce se referă la
credințe culturale, norme, nivel de educație, constituie un spațiu în care unul dintre
domeniile emergente ale GEOINT – Geografia umană, poate contribui cu informații
și produse specifice. În plus, una dintre componentele operațiilor informaționale –
OPSEC (securitatea operațiilor), ce presupune camuflajul și ascunderea propriilor
capabilități poate beneficia de aportul produselor GEOINT obținute pe baza analizei
automate a detaliilor geospațiale ce descriu mediul de luptă.
Era informațională a dat naștere unor noi principii de ducere a acțiunilor de
luptă pe baza interconectivității dintre actorii și echipamentele angajate în spațiul de
luptă. Un element cheie în crearea unui avantaj față de adversar îl constituie
atingerea superiorității informaționale. În acest sens, este esențial managementul
efectiv al informațiilor astfel încât informația potrivită să fie transmisă la persoana
potrivită și la momentul oportun într-o formă utilizabilă pentru a facilita înțelegerea
situației și luarea deciziei.
Componenta fizică a spațiului cibernetic reprezintă principala țintă pentru
SIGINT, MASSINT, OSINT și HUMINT, precum și stratul primar de analiză pentru
GEOINT.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 27
Atât operațiile informaționale, cât și cele din spațiul cibernetic se desfășoară
și pe timp de pace, putând fi desfășurate la nivel local, precum și la nivel global, fără
a fi nevoie de prezența fizică în spațiul vizat.
Întrepătrunderea dintre mediul informațional și spațiul cibernetic se realizează
prin dimensiunea fizică a acestora. În timp ce operațiile informaționale se desfășoară
pe toate cele trei dimensiuni ale mediului informațional, spațiul cibernetic acoperă
doar părți din două dintre acestea – cea fizică și cea informațională (referitoare la
conținut). Totuși, spațiul cibernetic influențează semnificativ toate cele trei
dimensiuni ale mediului informațional, în ipoteza că dimensiunea cognitivă este
dependentă de celelalte două.
Posibilitatea de a crea efecte cu viteze ce ating chiar viteza luminii pune în
dificultate stabilirea unui nivel de comandă pentru operațiile cibernetice (tactic,
operațional, strategic), precum și stabilirea unui model de comandă și control în
raport cu principalele categorii de forțe (terestră, aeriană, navală).
Având în vedere tendința de interconectare a comunicațiilor militare cu cele globale,
acțiuni în spațiul cibernetic afectează cele mai multe dintre funcțiile operaționale
(C2, informații, conducerea focului, sprijinul logistic și protecția operațională).
Informaţiile geospaţiale pot crea o imagine operaţională comună pentru o
anumită zonă de interes folosind mai mulţi senzori, tipuri de date şi informaţii ce
provin din alte discipline de informaţii, pentru a realiza o reprezentare vizuală
completă a situaţiei din teatrul de operaţii. De asemenea, dezvoltările tehnologice
din domeniul geospațial contribuie la îmbunătățirea tuturor etapelor din ciclul
informaţional prin diversificarea surselor de date și diminuarea timpului necesar
prelucrării, analizei și diseminării informațiilor geospațiale.
Din cele șase dimensiuni care trebuie avute în vedere în procesul de luare a
deciziilor, informațiile geospațiale o acoperă pe cea referitoare la teren și vreme. De
asemenea, sprijinul geospațial se manifestă pe timpul tuturor activităților care
definesc desfășurarea unei operații: planificare, pregătire, execuție. Mai mult,
informațiile geospațiale se regăsesc în toate cele șase funcții ale luptei prin
intermediul unor procese de integrare cum ar fi IPB (pregătirea informațională a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 27
câmpului de luptă), sincronizarea ISR (informații, supraveghere și recunoaștere),
targeting, managementul cunoștințelor și managementul riscurilor.
Scopul celui de-al doilea capitol, „Managementul și analiza informațiilor
geospațiale” este de a analiza principalele particularități ale managementului
informațiilor geospațiale și de a evalua câteva categorii de analize geospațiale cu
aplicații în mediul militar ca suport de luare a deciziilor. Astfel, este îndeplinit al
doilea obiectiv al tezei. Această analiză este necesară pentru a demonstra apartenența
domeniului informațiilor geospațiale la dimensiunea informațională a spațiului de
luptă și pentru a dezvolta o arhitectură de sprijin geospațial, ce va fi prezentată în
capitolul trei.
Capitolul este organizat în două părți. În prima parte sunt identificate
particularitățile managementului informațiilor geospațiale. Analiza este necesară
deoarece managementul informațiilor, alături de ISR și operațiile informaționale
permite câștigarea și menținerea superiorității informaționale, unul dintre principiile
de bază ale NCW (Network Centric Warfare). Managementul informațiilor constă
din sistemele informaționale și din informația relevantă care permite comandanților
să exercite comanda și controlul. Încă de la început sunt identificate și prezentate
sumar principiile sistemelor de management a informațiilor. Apoi, sunt identificate
și analizate particularitățile sistemelor informaționale geografice, de la modelarea
datelor la definirea componentelor și etapelor de proiectare. Unele dintre aceste
principii de proiectare sunt aplicate în dezvoltarea arhitecturii de sprijin geospațial,
prezentată în capitolul trei. În încheierea primei părți este propusă o metodologie de
proiectare a bazelor de date geospațiale cu rezoluții multiple pentru a răspunde la
creșterea numărului de aplicații mobile ce necesită transmiterea datelor. Având în
vedere că în zonele unde se desfășoară operațiile militare canalele de transmitere a
informațiilor sunt foarte limitate, organizarea datelor geospațiale în astfel de baze de
date cu rezoluții multiple permite transmiterea progresivă a informațiilor, în funcție
de limitele benzilor de comunicații. În plus, este facilitată actualizarea informațiilor
geospațiale la scări diferite.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 27
În partea a doua sunt evaluate principalele caracteristici ale analizelor
geospațiale care pot fi utilizate în mediul militar, de la cele de bază la analize
avansate. Acestea sunt utilizate pentru definirea perspectivei produselor și serviciilor
arhitecturii de sprijin geospațial. La început sunt identificate aspectele teoretice și
particularitățile principalelor metode de analize geospațiale. Apoi, este prezentată o
metodologie de realizare a analizelor geospațiale cu criterii multiple. Aceasta este
propusă pentru înlăturarea unor deficiențe remarcate la analizele geospațiale cu
aplicație militară, așa cum sunt prezentate în literatura de specialitate a armatelor
străine. De asemenea, sunt identificate și evaluate analizele geospațiale utilizate în
fazele de planificare și pregătire a operațiilor militare pentru evaluarea influenței
mediului fizic, grupate pe cele șase funcții ale luptei. Această evaluare este folosită
în capitolul trei, pentru definirea obiectivelor pe care să le îndeplinească celulele de
sprijin geospațial la diverse nivele de decizie.
În centrul unui sistem informațional geografic este utilizatorul, al cărui nivel
de pregătire influențează eficiența exploatării. De aceea, în funcție de complexitatea
rolurilor, este necesară definirea unor nivele de expertiză care să stea la baza
instruirii. Adesea, la implementarea sistemelor se iau în considerare aspectele
tehnice (hardware, software), pierzând din vedere factorul uman.
Modelul de date adoptat în proiectarea unui sistem informațional geografic
determină tipurile de analize ce pot fi aplicate. De aceea, în proiectarea unui model
de date trebuie cunoscute de la început produsele de analiză. In consecință, în
procesul de proiectare trebuie implicați atât utilizatori finali care sunt beneficiarii
analizelor, cât și utilizatori specialiști care sunt responsabili cu popularea cu date a
sistemului și cunosc modul de implementare a modelelor de date.
Bazele de date cu rezoluții multiple constituie o soluție eficientă de
management a informațiilor geospațiale, adaptată aplicațiilor de pe dispozitive
mobile care necesită transmiterea datelor prin rețele de comunicații. În plus, acestea
oferă avantajul unei actualizări rapide datorită existenței relațiilor între elemente la
scări diferite. Pe de altă parte, este necesară construirea unor unelte software dedicate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 27
pentru explorarea și operarea acestor baze de date deoarece sistemele de gestiune a
bazelor de date existente nu sunt încă adaptate pentru aceste modele.
Tehnicile specifice de analize geospațiale ale elementelor punctuale localizate
în spațiul geografic permit determinarea unor tipare sau tendințe în ceea ce privește
dispunerea acestora. Este posibilă, astfel, determinarea predispoziției unor anumite
zone de a reprezenta locația unor evenimente. Utilizările acestor tehnici în mediul
militar au în vedere predicția zonelor în care urmează să se întâmple evenimente ca
explozii sau atentate, pe baza unui istoric al acestora. De asemenea, aceste tehnici
pot fi aplicate pentru explorarea cantităților mari de date provenite din fenomenul
Big Data sau din rețelele de socializare. Astfel, acest tip de analize sprijină
schimbarea de paradigmă de la obținerea de informații bazate pe ținte la obținerea
de informații bazate pe activități, în care țintele sunt detectate.
Analizele geospațiale cu criterii multiple prin metoda compensatorie prezintă
două avantaje față de metoda necompensatorie (booleană). În primul rând, modul de
exprimare a criteriilor este mai aproape de realitate, fiind posibile exprimarea
preferințelor, nu doar a constrângerilor de tip binar. În al doilea rând, soluțiile
obținute sunt clasificate în funcție de gradul de îndeplinire a cerințelor. Pe de altă
parte, corectitudinea soluțiilor depinde de modul în care analistul acordă ponderi
criteriilor. Acest tip de analize adresează a gamă variată de aplicații militare ce au în
vedere selecția unor locații pe baza mai multor cerințe.
Al treilea capitol al tezei, denumit „Elaborarea unei arhitecturi de sprijin
geospațial” are scopul de a propune o arhitectură de sprijin geospațial (ASG) la
nivelul Ministerului Apărării Naționale. Astfel, este îndeplinit al treilea obiectiv al
tezei. Acest demers este necesar deoarece un management eficient al informațiilor
constituie o premisă pentru atingerea superiorității informaționale. Aceasta este dată
de avantajul operațional rezultat din culegerea, prelucrarea și diseminarea unui flux
neîntrerupt de informații și în împiedicarea adversarului de a proceda la fel.
Capitolul este organizat în trei părți. În prima parte sunt identificate
caracteristicile unei arhitecturi de sprijin geospațial și a implicațiilor de care trebuie
ținut cont în proiectare. Încă de la început sunt făcute cunoscute necesitatea și scopul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 27
arhitecturii de sprijin geospațial. De asemenea, este subliniată necesitatea
sincronizării informațiilor geospațiale pe lanțul ierarhic. Apoi, sunt specificate
componentele unei arhitecturi de sprijin geospațial, în conformitate cu cerințe
exprimate în literatura de specialitate.
În partea a doua sunt identificate etapele necesare proiectării arhitecturii de
sprijin geospațial. Inițial sunt analizați factorii externi ce influențează arhitectura de
sprijin geospațial, referitori la mediul organizațional și cel operațional. Apoi, este
prezentat un cadru de creare a valorilor ce constituie baza teoretică pentru stabilirea
etapelor de proiectare.
În partea a treia este dezvoltată o arhitectură de sprijin geospațial pentru
Armata Română prin parcurgerea etapelor definite anterior în acest capitol. La
început sunt identificate părțile afectate de sprijinul geospațial. Apoi sunt identificate
nevoile pentru categoriile determinate, urmate de transformarea acestora în obiective
și de dezvoltarea perspectivelor arhitecturii de sprijin geospațial.
Proiectarea unei arhitecturi de sprijin geospațial este necesară pentru a
realiza tranziția de la o abordare statică, bazată pe distribuirea de produse
standardizate de tip hartă la o structură dinamică, apropiată de decidenți, care să
răspundă unei game variate de misiuni și care să exploateze avansul tehnologic din
domeniul geospațial de la culegere și analiză la management și diseminare. Un
aspect cheie ce trebuie avut în vedere este cel referitor la sincronizarea informațiilor
geospațiale pentru toate categoriile și nivelele ierarhice implicate într-o misiune,
astfel încât toți participanții să opereze pe baza acelorași versiuni de informații
geospațiale.
Fluxul informațiilor geospațiale în ASG are la bază ciclul informațional și
specificul sistemelor informaționale geografice și reprezintă evoluția etapizată a
datelor geospațiale către realizarea de informații utile pentru decidenți. Fiecare etapă
constituie de fapt un proces care adaugă valoare informațiilor geospațiale.
Contribuțiile personale din această teză pot fi clasificate în trei categorii:
(1). Extinderea modelului teoretic cu privire la dimensiunea informațională al
spațiului de luptă prin includerea informațiilor geospațiale în această categorie;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 27
(2). Utilizarea unor proceduri de management și de analiză a informațiilor
geospațiale în domeniul militar;
(3). Propunerea unor schimbări la nivel organizațional care să facă posibilă
exploatarea informațiilor geospațiale conform potențialului tehnologic care să
contribuie la atingerea superiorității informaționale.
O primă contribuție a autorului prin acest studiu reiese din analiza
principalelor componente ale mediului informațional, pe de o parte și din
caracteristicile informațiilor geospațiale, pe de altă parte. Astfel, sunt identificate
roluri și posibile utilizări care demonstrează că informațiile geospațiale sunt un
element important a mediului informațional pentru toate cele trei componente:
fizică, informațională și cognitivă. În legătură cu acest aspect sunt primele trei
concluzii prezentate în cele ce urmează.
Prima concluzie a acestui studiu este legată de potențialul utilizării serviciilor
geospațiale de rețea cu scopul de a transmite informația potrivită la persoana
potrivită la momentul oportun într-o formă utilizabilă pentru facilitarea înțelegerii
situației și a luării deciziilor. Această facilitate constituie chiar esența
managementului informațiilor despre care s-a demonstrat că reprezintă un element
cheie în atingerea superiorității informaționale, pe lângă ISR și operațiile
informaționale.
A doua concluzie are la bază identificarea informațiilor geospațiale ca
element cheie în asigurarea uneia dintre rolurile informațiilor în sprijinul luării
deciziilor, ce constă în descrierea mediului operațional. Astfel, metodele de analiză
geospațială prezentate și examinate sunt folosite pentru evaluarea efectelor mediului
fizic asupra acțiunilor de luptă pentru fiecare dintre funcțiile luptei, în cadrul unor
procese de integrare. Pe lângă evaluarea influenței mediului fizic, sunt identificate
și evaluate metode de analize geospațiale ale elementelor punctuale în vederea
determinării de tipare și tendințe ca soluții pentru a oferi predicții în ceea ce privește
localizarea unor evenimente viitoare pe baza unui istoric. Potențialul acestor tehnici
de analiză poate fi mărit prin explorarea datelor de tip Big Data și a celor provenite
din rețelele de socializare.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 27
A treia concluzie constă în identificarea unuia dintre domeniile emergente ale
GEOINT, Geografia umană, ca domeniu ce poate contribui cu produse și analize
specifice la evaluarea dimensiunii cognitive a mediului operațional ce se referă la
credințe culturale, norme, nivel de educație și alte aspecte sociale.
A patra concluzie a acestui studiu este legată de managementul informațiilor
geospațiale. Astfel, este necesară adoptarea unor modele de date specifice de care
depind tipurile de analize geospațiale care se pot executa, precum și rapiditatea
obținerii rezultatelor. Deoarece aceste modele de date permit operarea cu orice tipuri
de date care au o componentă spațială, un sistem informațional geografic poate fi
văzut ca un integrator de informații provenite din surse multiple. Astfel, principiile
de proiectare ale unui SIG și modelele specifice de date spațiale prezentate pot fi
folosite ca soluție de management a datelor pentru realizarea unei imagini
operaționale comune folosind mai mulţi senzori, date şi informaţii ce provin din alte
discipline de informaţii.
O altă contribuție a autorului constă în identificarea unei modalități de
management a informațiilor geospațiale ce descriu mediul fizic adaptată unui
scenariu de utilizare pe dispozitive mobile ce necesită transmiterea datelor prin
canale de comunicații limitative. Aceasta constă într-o bază de date geospațiale cu
rezoluții multiple în care relațiile între elemente ce descriu același obiect din spațiul
real, dar la scări diferite, sunt înregistrate explicit. Provocările în utilizarea acestor
baze de date constau în automatizarea definirii acestor relații explicite și în
implementarea unor unelte de exploatare.
O nouă contribuție a autorului se referă la propunerea de utilizare a analizelor
geospațiale cu criterii multiple prin metoda compensatorie pentru scenarii specifice
mediului militar deoarece acestea permit exprimarea criteriilor într-un mod mai
apropiat de realitate și clasificarea soluțiilor detectate în funcție de gradul de
îndeplinire a cerințelor. Astfel, adoptarea unei astfel de metodologii constituie o
îmbunătățire a calității produselor de analiză, așa cum sunt acestea prezentate în
literatura militară de specialitate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 27
O șaptea concluzie a acestui studiu este legată de componentele arhitecturii
de sprijin geospațial, așa cum sunt precizate în literatura militară de specialitate, care
se aseamănă într-o măsură semnificativă cu modul de a defini un sistem
informațional geografic. Plecând de la această observație, propunem utilizarea
metodelor de proiectare a sistemelor informaționale geografice în definirea
arhitecturii de sprijin geospațial. Astfel, în implementarea unui sistem informațional
geografic, punctul de plecare este scopul strategic al organizației, exprimat prin
misiuni și obiective. De aceea, prima perspectivă propusă pentru ASG este cea a
strategiei, în care includem printre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
sprijinul cu informații geospațiale, compatibilitatea cu NNEC, principii ale
managementului eficient al informațiilor și disponibilitatea tehnologică a serviciilor
geospațiale de rețea. În acest fel, se ține cont de caracteristicile și tendințele
conflictelor în epoca modernă și de tehnologiile geospațiale, așa cum au evoluat
acestea în ultimii ani. De asemenea, o altă aplicabilitate a principiilor de
implementare a sistemelor informaționale geografice pe care autorul o recomandă
este în legătură cu etapa a doua de proiectare a ASG, cea de identificare a nevoilor.
Aceasta se referă la organizarea de seminarii tehnologice pentru a informa
utilizatorii militari despre posibilitățile, beneficiile și limitările tehnologiilor
geospațiale. În plus, pot fi prezentate studii de caz și modul de utilizare în armatele
străine. Pe de altă parte, cu ocazia acestor seminarii sunt identificate și captate
cerințe ale utilizatorilor, lărgind astfel baza de identificare a nevoilor.
A opta concluzie este că arhitectura de sprijin geospațial trebuie văzută ca
un sistem socio-tehnic în perspectiva determinismului față de mediul în care
activează. Determinismul structurii organizațiilor, prin care structura internă
depinde de factorii externi din mediul în care aceasta operează este prezentată în
literatura referitoare la comportamentul și evoluția organizațiilor ca un subiect de
dezbatere filozofică. Cu toate acestea, considerăm că pentru o organizație militară
opțiunea deterministă este obligatorie. Dacă în mediul comercial organizațiile pot
lua decizii strategice prin care își aleg mediul în care activează, pentru mediul militar
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 27
nu există această opțiune. De aceea, este necesar ca aceasta să se adapteze intern la
caracteristicile mediului de securitate (tipuri de amenințări, moduri de operare etc.).
Principala contribuție realizată prin acest studiu o reprezintă aplicarea unor
principii valabile pentru arhitectura sistemelor la nivel întreprindere (eng. Enterprise
systems) la un sistem informațional care reprezintă arhitectura de sprijin geospațial.
Aceste principii se referă atât la etapele proiectării unei astfel de arhitecturi, cât și la
modul de exprimare a acesteia prin cele opt perspective. Astfel, un cadru general
este aplicat în cazul particular al arhitecturii de sprijin geospațial pentru Armata
Română.
În centrul acestei arhitecturi este perspectiva structurii organizaționale, în
care propunem înființarea unor entități pe nivele de decizie, referindu-se la locul,
rolul și responsabilitățile acestora. Efectul acestei organizări este transformarea
sprijinului geospațial de la pasiv și static, bazat pe distribuirea acelorași produse
standardizate (hărți) la toate nivelele la unul dinamic și flexibil, apropiat elementelor
de decizie, capabil să răspundă cu produse de analiză adaptate specificului și
nevoilor acestora. Pe lângă aceasta, cererile de informații pot fi deservite într-un
interval de timp mult mai scurt, fiind în măsură să susțină un ritm de luptă ridicat. În
plus, captarea cerințelor cât mai aproape de sursă oferă posibilitatea de a clarifica
incertitudinile astfel încât nevoile decidenților să fie cât mai bine îndeplinite.
A noua concluzie este că prin arhitectura de sprijin geospațial propusă sunt
îndeplinite cerințe considerate esențiale pentru managementul informațiilor:
sincronizarea informațiilor pe orizontală și pe verticală în lanțul ierarhic, exploatarea
înregistrărilor ISR și diseminarea în timp real prin utilizarea serviciilor geospațiale
de rețea. Prin existența structurilor de sprijin geospațial atașate diverselor formațiuni
și a faptului că produsele și analizele utilizate includ nu doar informații statice, ci și
dinamice, apare necesitatea ca toate elementele participante la o misiune să-și
planifice acțiunile pe baza acelorași informații. Astfel, sincronizarea informațiilor
devine esențială pentru succesul arhitecturii de sprijin geospațial propuse. În plus,
această organizare permite preluarea informațiilor cu referință geografică de la
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 27
militari pe timpul misiunilor, exploatând tendința de utilizare a senzorilor la nivelul
individual.
Perspectivele de valorificare a studiului referitor la arhitectura de sprijin
geospațial sunt favorabile. Astfel, la începutul anului 2019, Direcția Topografică
Militară s-a transformat în Agenția de Informații Geospațiale a Apărării. În plus, prin
modificările legii de organizare și funcționare a Ministerul Apărării Naționale
adoptate în iulie 2017, acesta este desemnată autoritate națională în domeniul
informațiilor geospațiale pentru apărare. Prin urmare, ordinele, manualele și
instrucțiunile în vigoare vor fi revizuite pentru a include noile obiective și misiuni,
în perioada 2019-2020. Astfel, momentul finalizării acestui studiu este potrivit
pentru exploatarea rezultatelor, având în vedere și faptul că autorul face parte din
echipa de revizuire a acestora.
Perspective de cercetare
O primă perspectivă de cercetare are în vedere aplicarea tehnicilor de analize
geospațiale pentru determinarea tiparelor existente în date de tip Big Data și a celor
provenite din rețelele de socializare. Această abordare reprezintă o schimbare de
paradigmă în obținerea de informații. Astfel, în abordarea clasică ciclul
informațional este orientat pe ținte, cunoscute dinainte. În contrast, prin utilizarea
analizelor geospațiale sunt analizate activități cu scopul de a descoperi ținte.
A doua perspectivă de cercetare este legată de reprezentarea cognitivă a
informațiilor geospațiale la nivelul decidentului, în baza căreia sunt luate deciziile.
Reprezentarea cognitivă a unei realități este influențată de filtrul percepției umane.
Prin urmare, este justificată investigarea factorilor care influențează percepția umană
în ceea ce privește mediul fizic și cel informațional transmise prin intermediul
informațiilor geospațiale, deoarece o percepție eronată poate duce la decizii eronate.
Printre acești factori se află educația, instruirea, experiența dar și tehnicile de
geovizualizare utilizate pentru prezentarea produselor geospațiale.
Pentru identificarea nevoilor de sprijin geospațial recomandăm organizarea
de seminarii tehnologice cu utilizatorii militari. Cu această ocazie este oportună
întocmirea unui chestionar și aplicarea regulilor de organizare a unui sondaj de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 27
opinie. În plus, utilizarea interviurilor cu militari cu experiență în teatrele de operații
ar aduce beneficii suplimentare prin identificarea nevoilor reale și a ideilor pe care
aceștia le pot genera.
Diseminarea cercetării științifice a fost realizată prin publicarea a trei
rapoarte științifice, corespunzătoare etapelor cercetării, care au fost apreciate de
către comisia de îndrumare din cadrul Școlii Doctorale a Universității Naționale de
Apărare „Carol I” cu calificativul „îndeplinit”. Rezultatele relevante ale studiului
au fost redate în două articole publicate în revista „Gândirea militară românească”,
un articol publicat în Buletinul UNAp „Carol I”, precum și în prezentarea a trei
comunicări științifice la conferințele internaționale Strategii XXI organizate de
Universitatea Naționale de Apărare „Carol I”.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI MILITARE ROMÂNEȘTI
1. Doctrina Armatei României, Ministerul Apărării Naționale, 2012.
2. Doctrina informațiilor pentru apărare, Ministerul Apărării Naționale, 2017.
3. Doctrina planificării operațiilor în Armata României, Ministerul Apărării
Naționale, 2013.
4. Doctrina managementului informațional în Armata României, Ministerul
Apărării Naționale, 2014.
5. Doctrina pentru operații întrunite a Armatei României, Ministerul Apărării
Naționale, 2014.
6. Manualul de planificare a operațiilor, Ministerul Apărării Naționale, 2016.
7. GEO-1 Instrucțiuni pentru asigurarea geografică în Armata României,
Ministerul Apărării Naționale, 2004.
II. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI MILITARE STRĂINE
8. Statele Unite ale Americii[1], Joint Publication 2-01.3. Joint Intelligence
Preparation of the Operational Environment, Department of Defence, 2009.
9. Statele Unite ale Americii[2], Joint Publication 3-13. Information operations,
Department of Defence, 2014.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 27
10. Statele Unite ale Americii[3], FM 3-13. Information operations: doctrine,
tactics, techniques, and procedures, Department of Defence, 2003.
11. Statele Unite ale Americii[4], Joint Publication 3-12. Cyberspace operations,
Department of Defence, 2013.
12. Statele Unite ale Americii[5], Air force doctrine document 3-12. Cyberspace
operations, Department of Defence, 2011.
13. Statele Unite ale Americii[6], Joint Publication 6-0. Joint communication
system, Department of Defence, 2015.
14. Statele Unite ale Americii[7], Joint Publication 2-0. Joint Intelligence,
Department of Defence, 2013.
15. Statele Unite ale Americii[8], Geospatial intelligence (GEOINT) basic doctrine,
National Geospatial-Intelligence Agency, USA, 2006.
16. Statele Unite ale Americii[9], Joint Publication 2-03. Geospatial Intelligence
Support to Joint Operations, Department of Defence, 2012.
17. Statele Unite ale Americii[10], Geospatial engineering, Department of Defence.
18. Statele Unite ale Americii[11], United States Army Training and Doctrine
Command (TRADOC) Capability Manager Geospatial, Department of
Defence, 2009
19. Statele Unite ale Americii[12], Joint Publication 2-0. Joint Intelligence,
Department of Defence, 2013.
20. Statele Unite ale Americii[13], FM 3-34.600 Geospatial Engineering,
Department of Defence.
21. United Kingdom[1], The Development, Concepts and Doctrine Centre,
Batlespace Management – JDP 3-70, Ministry of Defence, United Kingdom,
Shrivenham, 2008.
22. United Kingdom[2], Cyber primer, Ministry of Defence, Development, concepts
and doctrine centre, 2013.
23. United Kingdom[3], Joint doctrine publication 2-00. Understanding and
intelligence support to joint operations, ediția a treia, Ministry of Defence,
Development, concepts and doctrine centre, 2011.
III. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. Ducaru, S., NATO advances in its new operational domain: cyberspace,
FifthDomain, 5 Iulie 2018 (disponibil la adresa
https://www.fifthdomain.com/opinion/2018/07/05/nato-advances-in-its-new-
operational-domain-cyberspace/).
2. Pomîrleanu, D., Multicriteria geospatial analysis, Proceedings of the 14th
International Scientific Conference “Strategies XXI – Technologies – Military
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 27
Applications, simulation and resources”, volume 2, Bucharest, Romania, 26-27
April, p. 125, 2018.
3. Pomîrleanu, D., Influența societății informaționale asupra naturii și
caracterului informațiilor, Sesiunea de comunicări științifice Strategii XXI
“România - Centenar”, București, România, 26 Iunie, p. 228, 2018.
4. Pomîrleanu, D., Geospatial support architecture for the Romanian Armed
Forces, Proceedings of the International Scientific Conference “Strategies
XXI – The complex and dynamic nature of the security environment”, volume
2, Bucharest, Romania, 27-28 November, p. 7-15, 2018.
IV. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
5. Alberts, D., Information Age Transformation: Getting to a 21st Century
Military, CCRP Publications Series, Viena, 2002.
6. Alberts,D., Garstka, J., Hayes, R., Signori, D., Understanding Information Age
Warfare, CCRP Publication Series, Washington, 2001.
7. Arctur David și Zeiler Michael, Designing Geodatabases. Case studies in GIS
Data Modeling, ESRI Press, 2004.
8. Aronoff, S., Remote sensing for GIS managers, ESRI Press, Redlands, 2005.
9. Belton V.și Stewart T., Multiple criteria decision analysis: an integrated
approach, Kluwer Academic Publishers, Boston, 2002.
10. Berndtsson, M., Hansson, J.,Olsson, B., și Lundell, B., Thesis projects: a guide
for students in computer science and information systems, Springer, 2008.
11. Biltgen, Patrick și Ryan, Stephen, Activity-based intelligence. Principles and
applications, Artech House, London, 2016.
12. Burrough P.A. și McDonnell R.A., Principles of Geographic Information
Systems, Oxford University Press, 1999.
13. Chartrand J., Spatial data analysis – point pattern analysis, Royal School of
Militry Survey, 2015.
14. Connoly T. și Begg C., Database systems. A practical approach to design,
implementation and management, ediția a VI-a, Pearson Education Limited,
Essex, 2015.
15. Crawley, Edward, Identifying Value – Reducing ambiguity in the System, MIT
ESD.34 System Architecture, Massachusetts Institute of Technology, 2009.
16. Cristopher Andrew, Richard J. Aldrich și Wesley K. Wark, Secret intelligence.
A reader, Routledge Publication, Oxon, 2009.
17. Daniel T. Kuehl, From cyberspace to cyberpower, Center for technology and
national security policy, USA.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 27
18. Devogele M., J. Trevisan și L. Raynal, Building a multi-scale database with
scale-transition relationships. Disponibil la
https://www.researchgate.net/publication/228814063_Building_a_ Multi-
Scale_Database_ with_Scale-Transition_Database (Accesat 24 aprilie 2017).
19. Duhon B., It’s all in our heads, Inform, vol. 12, nr.8, 1998, pp. 8-13.
20. Eastman J.R., IDRISI Taiga: guide to GIS and image processing, Clark Labs,
Worchester, 2009.
21. Herman, M., Intelligence power in peace and war, University Press,
Cambridge, 1996.
22. Heywood C. și Carver, An introduction to Geographical information systems,
ed. 4, Prentice Hall, 2011.
23. Laudon K. și și J. Laudon J., Management information systems, ediția a 12-a,
Prentice Hall, 2012.
24. Longley, P, Goodchild , Maguire D.și Rhind D., Geographical information
science and systems, John Wiley & Sons, New York, ed. 4, 2015.
25. Malczewski Jacek și Rinner Claus, Multicriteria decision analysis in
Geographic information science, Springer, 2015.
26. Michael C. Elliot, Operational command and control of joint task force
cyberspace operations, Raport de cercetare. Naval War College, Newport,
USA, 2008 [Online]. Disponibil la:
http://www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a484515.pdf (Accesat: 2 septembrie
2016).
27. Moellering H., Spatial database transfer standards 2: characteristics for
assessing standards and full description of the national and international
standards in the world, Elsevier Applied Sciences, Oxford, 1997.
28. Murman, Earl și alții, Lean Enterprise Value: Insights from MIT’s Lean
Aerospace Initiative. New York, Palgrave Publishers Ltd, 2002.
29. Nierges T.și Jankowski P., Regional and urban GIS: a decision support
approach, Guildford Press, New York, 2010.
30. Nonaka, Ikujiro și Takeuchi, Hirotoka, The knowledge creating company, New
York: Oxford University Press, 1995.
31. Oliver Rob, Multi-criteria decision analysis notes, Royal School of Military
Survey, 2012.
32. Oz Effy, Management information systems, ediția a VI-a, Thomson Course
Technology, Boston, 2009.
33. Pinde F. și Jiulin S., Web GIS. Principles and applications, ESRI Press,
London, 2011.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 27
34. Rhodes, Donna și Nightingale, Deborah, Architecting the system of systems
enterprise: enabling constructs and methods from the field of engineering
systems, 3rd Annual IEEE International Systems Conference. Vancouver,
2009.
35. Richard, James, Integrating the Army Geospatial Enterprise: Synchronizing
Geospatial-Intelligence to the Dismounted Soldier, Teza pentru obținerea
masteratului în domeniul Inginerie și management la Massachusetts Institute of
Technology, SUA, 2010.
36. Rob P. și Coronel C., Database systems. Design, implementation and
management, ediția a VI-a, Thomson Course Technology, Massachusetts,
2007.
37. Robert Scoble și Shel Israel, Age of context: mobile, sensors, data and the
future of privacy, CreateSpace, United States, 2014.
38. Senge, Peter, The fifth discipline:The art and practice of the learning
organisation, Random House, London, 2006.
39. Thomas Cook și alții, Cognitive representation of battlespace complexity: six
fundamental variables of combat, Army Research Laboratory, 2000.
40. Tomlinson R., Thinking about GIS: geographic information system planning
for managers, ESRI Press, Redland, ed. 3, 2007.
41. Viana R. și alții, A multi-scale model for vector maps, Geoinformatica, DOI:
10.1007/s10707-006-9832-y, 2006.
42. Visone, Daniel, Geospatial Acquisition Support Directorate Update,
Alexandria, Noiembrie 2009.
43. Wang Y. și Meng H., Managing multi-scale spatial data for mobile
application, Seventh international conference on fuzzy systems and knowledge
discovery, 2010.
V. SURSE WEB
1. 10gen, What is No SQL?, 2016. Disponibil la: http://www.10gen.com/nosql
(Accesat: 9 februarie 2016).
2. Boucher, M., ‘The defence and security applications of the Radarsat
constelation’, SpaceRef Canada, 2013. Disponibil la: http://spaceref.ca/space-
quarterly/the-defence-and-security-applications-of-the-radarsat-constellation-
mission.html (Accesat: 9 februarie 2016).
3. Camara G. și alții, Spatial analysis and GIS: a primer, disponibil la
http://www.dpi.inpe.br/gilberto/tutorials/spatial_analysis/spatial_analysis_primer.
pdf (Accesat: 6 aprilie 2017).
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 27
4. Committee on the future U.S. workforce for geospatial intelligence, Future
U.S. workforce for geospatial intelligence, The national academies press,
Washington, 2013 [Online]. Disponibil la:
http://www.nap.edu/catalog/18265/future-us-workforce-for-geospatial-
intelligence (Accesat: 4 septembrie 2016).
5. Digital Globe, World View 3, 2016. Disponibil la: https://dg-cms-uploads-
production.s3.amazonaws.com/uploads/document/file/27/BasicImagery_DS_10-
14_forWeb.pdf (Accesat: 7 februarie 2016).
6. ESRI, The NATO core geographic services system, 2016. Disponibil la:
http://www.esri.com/library/brochures/pdfs/nato.pdf (Accesat: 7 februarie 2016).
7. ESRI, Types of network analysis, disponibil la
http://desktop.arcgis.com/en/arcmap/latest/extensions/network-analyst/types-of-
network-analyses.htm#GUID-DA84EF13-E616-47AE-A0EE-0CB797056066
(Accesat: 6 aprilie 2017).
8. European Space Agency, New GOCE Geoid. Disponibil la:
http://www.esa.int/spaceinimages/Images/2011/03/New_GOCE_geoid (Accesat:
4 septembrie 2016)
9. Leica-Geosystems, The Leica ADS 100 airborne digital sensor, 2016,
Disponibil la: http://leica-geosystems.com/products/airborne-systems/cameras-
large-format/leica-ads100-airborne-digital-sensor (Accesat: 7 februarie 2016).
10. NATO, Brussels Summit Declaration, issued by the Heads of State and
Government participating in the meeting of the North Atlantic Council in
Brussels 11-12 July 2018.
11. Riegl, Riegl LMS-Q1560, 2016. Disponibil la:
http://www.riegl.com/uploads/tx_pxpriegldownloads/DataSheet_LMS-
Q1560_2015-03-19.pdf (Accesat: 7 februarie 2016).
12. Robertson J., 10 principles of effective information management, disponibil la
http://www.steptwo.com.au/papers/kmc_effectiveim/ (Accesat: 09 mai 2017).
13. United Kingdom[1], Russia: implications for UK defence and security, House
of Commons, Defence Committee, 2016 [Online]. Disponibil la:
http://www.publications.parliament.uk/pa/cm201617/cmselect/cmdfence/107/107
.pdf (Accesat: 2 septembrie 2016).
14. Victoria government CIO council, Information management principles,
disponibil la http://www.enterprisesolutions.vic.gov.au/wp-
content/uploads/2014/07/IM-GUIDE-00-Information-Management-Principles.pdf
(Accesat: 09 mai 2017).
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26 din 27
VI. REVISTE
1. Becker B., Six H., Widmayer P., Spatial priority search: an access technique
for scaleless maps, ACM Digital Library, DOI: 10.1145/115790.115805, 1991.
2. Bobzien M.și alții, Multi-representation databases with explicitly modeled
horizontal, vertical and update relations, Cartography and geographic
information science, 35 (1), DOI: 10.1559/152304008783475698, 2008.
3. Buxbaum, P., ‘Clouds at the edge’, Geospatial Intelligence Forum, 2013,
11(2).
1. Buxbaum, P., ‘Electro-optical inovation’, Geospatial Intelligence Forum, 2013,
11(3).
4. Canaday, H., ‘Seeing more with hyperspectral imaging’, Geospatial
Intelligence Forum, 2013, 11(2).
5. Cheng C., Lu F.și Cai J., A quantitative scale-setting approach for building
multi-scale spatial databases, Computer & Geosciences, 35, pp. 2204-2209,
Elsevier, 2009.
6. Diaz-Balteiro L. și Romero C., Making forestry decisions with multiple
criteria: a review and an assessment, Forest Ecology and Management, 255 (8-
9), 2008, pp. 3222-3241.
7. Geospatial Intelligence Forum, ‘Lidar’s new dimension’. Geospatial
Intelligence Forum, 2010, 8(7).
8. Goodchild M.F. și Haining R.P., GIS and spatial data analysis: converging
perspectives, Papers in Regional Science, 83(1), 363-385, 2004.
9. Greene Randal, Devillers Rodolphe, Luther Joan și Eddy Brian, GIS-Based
Multiple-Criteria Decision Analysis, Geography Compass (5/6), 2011, pp. 412-
432.
10. Kwon J. și Yoon Y., Efficient spatial access method based on R-Trees in multi-
scale GIS, IEEE Xplore Digital Library, pp. 3349-3351, DOI:
10.1109/IGARSS.2002.1027179 ,2002.
11. Pomîrleanu, D., Folosirea inovațiilor geospațiale în domeniul militar, Gîndirea
militară românească, 1 (2016), pp. 21-29.
12. Pomîrleanu, D., Dimensiunea cibernetică a spațiului de luptă, Gîndirea
militară românească, 3 (2018), pp. 30-39.
13. Pomîrleanu, D., Perspective de evoluție a disciplinei GEOINT, Buletinul
Universității Naționale de Apărare “Carol I”, 3 (2018), pp. 47-54.
14. Stoter J. și alții, A semantic-rich multi-scale information model for topography,
International journal of geographical information science, 25(5), DOI:
10.1080/13658816.2010.490218, 2011.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27 din 27
15. Tian W., Zhu X.și Duan L., Multiscale-based classification and coding of
fundamental geographic information, IEEE Xplore Digital library, DOI:
10.1109/GeoInformatics.2011.5980898, 2011.
16. Yang W., Li J., Wang Z. , A multi-scale approach to rapid transmission of
vector river network data via the Internet, IEEE Xplore Digital Library, DOI:
10.1109/GIWRM.2012.6349566, 2012
