MINISTERUL APĂRĂRII NAłIONALE NECLASIFICAT UNIVERSITATEA NAłIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr.__ Nr. ____________din______________
Mariana TUDOR
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: „COMPONENTA ECONOMICĂ A
CAPACITĂłII NAłIONALE DE APĂRARE”
Conducător de doctorat Gl.bg.(r) prof. univ. dr. Mircea UDRESCU
Teză elaborată în vederea obŃinerii titlului de DOCTOR în ŞtiinŃe militare
– BUCUREŞTI, 2015 –
NECLASIFICAT 2 din 21
Pagină albă
NECLASIFICAT 3 din 21
CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1. ASPECTE CORELATIVE ÎNTRE SECURITATEA NAłIONALĂ ŞI CAPACITATEA NAłIONALĂ DE APĂRARE PRIN INTERMEDIUL COMPONENTEI ECONOMICE 1.1. Economia şi securitatea prin prisma componentei economice a capacităŃii de apărare 1.2. Puterea militară şi capacitatea naŃională de apărare 1.3. Resursele de apărare şi securitatea 1.4. Dimensiunea economică a securităŃii şi a capacităŃii naŃionale de apărare CAPITOLUL 2. FORMELE DE APĂRARE NAłIONALĂ – CONSECINłE DECIZIONALE ALE COMPONENTEI ECONOMICE 2.1. Aspecte generale privind apărarea naŃională, apărarea comună şi apărarea colectivă 2.1.1. CorelaŃii şi determinări privind apărarea naŃională, apărarea comună şi apărarea colectivă 2.1.2. Cadrul general şi principiile după care forŃele armate ale statelor membre NATO pot acŃiona pentru apărarea colectivă a teritoriului României 2.1.3. SituaŃii şi condiŃii de trecere a marilor unităŃi şi unităŃilor din forŃele terestre la apărarea teritoriului naŃional în cadrul alianŃei 2.2. OperaŃii pentru apărarea României în sistemul de apărare naŃională, de apărare comună şi de apărare colectivă 2.2.1. OperaŃii desfăşurate de marile unităŃi şi unităŃile româneşti pentru apărarea teritoriului naŃional, înainte de introducerea în operaŃie a forŃelor aliate 2.2.2. OperaŃii desfăşurate de marile unităŃi şi unităŃile româneşti pentru apărarea colectivă a teritoriului naŃional, împreună cu marile unităŃi şi unităŃile aliate 2.2.3. Rolul forŃelor aeriene în asigurarea suveranităŃii aeriene a României în contextul geopolitic actual 2.2.4. Rolul forŃelor navale în asigurarea suveranităŃii fluviale şi maritime a României în contextul geopolitic actual
NECLASIFICAT 4 din 21
CAPITOLUL 3. INTERDEPENDENłE ÎNTRE COMPONENTA ECONOMICĂ ŞI CAPACITATEA NAłIONALĂ DE APĂRARE ÎNTR-UN MEDIU SOCIAL INTERNAłIONAL TURBULENT. FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITĂłII DE APĂRARE 3.1. Aspecte generale privind mediul internaŃional de securitate în contextul crizei contemporane 3.1.1. Repere specifice mediului internaŃional de securitate în condiŃiile contemporane – evoluŃii, perspective şi evaluări privind riscurile, ameninŃările şi vulnerabilităŃile la adresa securităŃii statelor 3.1.1.1. EvoluŃia şi perspectivele mediului internaŃional de securitate 3.1.1.2. Factori de risc, ameninŃări şi vulnerabilităŃi la adresa securităŃii statelor 3.1.1.3. Evaluarea riscurilor, ameninŃărilor şi vulnerabilităŃilor sistemelor militare în mediul de luptă contemporan 3.1.2. Componentele securităŃii internaŃionale, în contextul crizei globale 3.1.2.1. Componenta umană, socială, politică, culturală
şi ecologică 3.1.2.2. Componenta economică/energetică 3.1.2.3. Componenta militară 3.2. Aspecte teoretice şi metodologice privind condiŃionările şi interdependenŃele dintre componentele economice şi capacitatea naŃională de apărare 3.2.1. Aspecte teoretice şi metodologice 3.2.2. CondiŃionări financiare 3.2.3. CondiŃionări economice 3.2.4. CondiŃionări de infrastructură teritorială şi zonală CONCLUZII BIBLIOGRAFIE LISTA ANEXELOR LISTA CU ABREVIERI
NECLASIFICAT 5 din 21
Cuvinte-cheie: securitate naŃională; securitate europeană şi euroatlantică;
matrice de securitate; capacitate de apărare; dimensiune economică; componentă
economică; putere militară; resurse de apărare; apărare naŃională; apărare comună;
apărare colectivă; mediu de securitate; forŃe terestre; forŃe aeriene; forŃe navale;
proces de globalizare; riscuri; ameninŃări; vulnerabilităŃi; dezvoltare tehnologică;
NATO; UE.
Problema fundamentală
Prezenta cercetare ştiinŃifică şi-a propus tratarea componentei economice a
capacităŃii de apărare din perspectiva în care România este membră a AlianŃei Nord-
Atlantice şi a Uniunii Europene, cu toate drepturile şi obligaŃiile care decurg din acest
statut, şi în condiŃiile în care NATO este în plină extindere, iar UE într-un proces de
lărgire a graniŃelor.
Componenta economică este tratată în concordanŃă cu Strategia NaŃională de
Apărare a łării pentru perioada 2015-2019 „O Românie puternică în Europa şi în
lume” în care o Românie puternică înseamnă „un stat care asigură securitatea
cetăŃenilor săi oriunde s-ar afla ei” ceea ce implică, în primul rând, a-i respecta la ei
acasă, în al doilea rând, a le proteja drepturile şi libertăŃile în Ńară şi în străinătate şi,
nu în ultimul rând, a le oferi securitate în comunităŃile lor, precum şi garanŃii juridice
şi protecŃie diplomatică în afara graniŃelor.
Totodată, componenta economică a capacităŃii naŃionale de apărare este tratată
în condiŃiile conceptului de securitate naŃională extinsă datorată statutului de membru
NATO şi UE în care România trebuie să asigure convergenŃa cu principiile europene
de securitate, precum şi din necesitatea unei rezilienŃe sporite a instituŃiilor de stat şi a
societăŃii civile în faŃa unor posibile situaŃii de criză, fortuite sau persistente, într-un
mediu internaŃional de securitate impredictibil şi într-un context de securitate deosebit
de complex.
NECLASIFICAT 6 din 21
Ipoteza de la care am pornit în demersul de cercetare ştiinŃifică
Problematica dimensiunii economice a apărării pleacă de la premisa că o
apărare viabilă, înŃelegând prin apărare menŃinerea suveranităŃii apărării intereselor
naŃionale şi recunoaşterea acestora pe plan internaŃional şi, nu în ultimul rând, un
climat de pace care să facă posibilă dezvoltarea susŃinută a statului ca membru cu
drepturi depline în rândul celorlalte naŃiuni, implică nevoia de a întreprinde demersuri
cu sorŃi de izbândă într-un climat internaŃional plin de incertitudini.
Principiile economice ale politicii în domeniul apărării urmăresc, pe de o parte,
principiul produsului final care este dat de îndeplinirea obiectivelor care Ńin de
protecŃia individuală a cetăŃenilor, precum şi de securitate la nivel naŃional, regional şi
la nivelul UE, dar şi gestionarea crizelor şi, pe de altă parte, menŃinerea păcii şi
stabilităŃii.
Un alt principiu economic al politicii în domeniul apărării îl constituie
principiul substituŃiei care constă în existenŃa metodelor alternative legate de
asigurarea unui climat normal la nivel stat, la nivel regional şi european cu implicaŃii
diferite în ceea ce priveşte costurile generate şi care, în ultimă instanŃă, se traduce
prin aceea că cei care fac politica de apărare trebuie să găsească şi cea mai ieftină cale
pentru asigurarea capacităŃilor pentru apărare.
Nu în ultimul rând trebuie amintit şi principiul competiŃiei care, teoretic, este
singurul mijloc care determină o eficienŃă maximă în ceea ce priveşte raportul
costuri/beneficii.
În concluzie, în condiŃiile în care parteneriatele se multiplică, NATO şi UE sunt
într-o continuă extindere, organizaŃiile şi organismele constituite la nivel regional şi
global se înmulŃesc şi încearcă să se adapteze condiŃiilor concrete ale mediului de
securitate, din ce în ce mai complex, este necesară optimizarea raporturilor
economice, politice şi sociale pentru realizarea securităŃii la nivel statal, regional şi la
nivelul Uniunii Europene.
NECLASIFICAT 7 din 21
Sugestiv pentru ipoteza de plecare în demersul de cercetare ştiinŃifică privitor la
importanŃa componentei economice a capacităŃii de apărare este afirmaŃia doamnei
Sheila R.Ronis făcută în Economic Security: Neglected Dimension of National
Security?, Center for Strategic Conferencing , Institute for National Strategic Studies
by National Defense University Press, Washington DC, 2011: „Fără capital nu
există afaceri, fără afaceri nu există profit, fără profit nu sunt locuri de muncă. Fără
locuri de muncă nu sunt taxe şi, astfel, nu există capabilitate militară”.
Obiectivele propuse în cadrul lucrării de cercetare care constituie teza
de doctorat
Obiectivul central al demersului ştiinŃific îl constituie identificarea, analizarea
şi reliefarea multitudinii laturilor securităŃii moderne, iar factorul de putere prin care
se asigură securitatea include, în ultimă instanŃă, sfera largă a ştiinŃei şi tehnologiei
care potenŃează performanŃele şi competitivitatea economiei.
Economia, ca principal domeniu al puterii statale, are la bază sustenabilitatea
leadership-ului la scară globală, precum şi competitivitatea bunurilor şi serviciilor de
care dispune statul ca naŃiune, ceea ce implică şi un control deplin al resurselor de
energie, precum şi al fluxurilor financiare.
Generarea puterii unui stat în care se include şi puterea militară este dată de
capacitatea acelui stat de a-şi genera capacităŃile şi capabilităŃile, de a-şi folosi toate
resursele pe care le are la îndemână atât în plan intern, cât şi în plan extern pentru a-şi
promova şi apăra interesele atât economice, cât şi de securitate astfel încât să menŃină
intangibile sferele sale de influenŃă. Privită în acest fel, securitatea, prin componenta
sa economică, cuprinde totalitatea resurselor de personal (umane), a resurselor
financiare, informaŃionale şi a oricăror alte resurse adaptate scopului urmărit care sunt
disponibile sau care pot fi disponibilizate la un anumit moment dat şi într-un anumit
context istoric.
În ceea ce priveşte obiectivele specifice am propus şi am realizat următoarele:
NECLASIFICAT 8 din 21
1. analiza economiei şi securităŃii prin prisma componentei economice
a capacităŃii de apărare reliefând rolul resurselor apărării, precum şi necesitatea
planificării acestor resurse.
În acest sens, plecând de la ideea că România nu-şi poate asigura singură
securitatea şi nici nu-şi propune fiind membră a Tratatului Nord-Atlantic şi a Uniunii
Europene, este deosebit de importantă conlucrarea dintre statele UE în acest domeniu,
ceea ce nu înseamnă abandonarea suveranităŃii, ci contribuie la instaurarea unei
culturi europene de securitate. Abordarea economică a problematicii apărării nu
rezidă doar din faptul că este un mijloc de asigurare a securităŃii, ci şi din faptul că
aceasta generează, pe lângă locuri de muncă, progresul tehnologic şi ştiinŃific.
La rândul lor, resursele de apărare reprezintă totalitatea posibilităŃilor şi
capabilităŃilor specializate şi dedicate de care dispune, la un moment dat, statul sau
alianŃa/coaliŃia posibil a fi coagulate în vederea îndeplinirii dezideratului de apărare a
intereselor fundamentale ale statului, de securizare a acestora, precum şi a
alianŃei/coaliŃiei din care face parte. Referitor la resurse am reliefat că acestea nu sunt
niciodată suficiente în raport cu cele solicitate, fapt pentru care un rol deosebit de
important trebuie să fie jucat de către planificarea apărării, de care trebuie să Ńină cont
orice politică naŃională de apărare şi securitate.
Planificarea resurselor vizează toate resursele disponibile începând cu cele
umane, materiale, financiare şi de altă natură, ce sunt necesare a fi asigurate anual
prin bugetele destinate Ministerului Apărării NaŃionale astfel încât să fie menŃinute la
parametri superiori capabilităŃile existente şi să permită dezvoltarea de capabilităŃi
noi astfel încât să fie îndeplinite misiunile armatei trasate de către Comandantul
Suprem, în baza legilor în vigoare, şi să fie în măsură ca aceste resurse să ducă şi la
îndeplinirea responsabilităŃilor asumate în cadrul NATO, al Uniunii Europene şi, nu
în ultimul rând, faŃă de partenerul strategic – SUA;
NECLASIFICAT 9 din 21
2. reliefarea dimensiunii economice a securităŃii şi a capacităŃii naŃionale
de apărare în concordanŃă cu Strategia NaŃională de Apărare a łării pentru
perioada 2015-2019 „O Românie puternică în Europa şi în lume”.
Plecând de la premisa că în cadrul factorilor de securitate, economia joacă rolul
primordial lucru dovedit prin faptul că aceasta defineşte rangul puterii unui stat fie el
cu vocaŃie globală, fie putere continentală, regională, stat de nivel mediu sau mic.
Competitivitatea economică determină nivelul la care se situează fiecare stat, dar o
economie puternică nu echivalează întotdeauna cu atributul de putere şi nu va înlocui
niciodată capabilităŃile militare dacă factorul economic nu este integrat într-un sistem
de legături multilaterale ceea ce determină sustenabilitatea economiei.
Ne-am propus şi am analizat, totodată, şi: securitatea forŃei de muncă, care este
un indicator central în evaluarea unei guvernări; securitatea reprezentării ca fiind un
indicator care se traduce prin faptul că statul este un instrument prin care cetăŃenii
decid în mod suveran să-i fie administrate drepturile şi interesele;
3. reliefarea formelor de apărare naŃională prin prisma consecinŃelor
decizionale ale componentei economice.
Analiza s-a axat pe corelaŃiile şi determinările privind apărarea naŃională,
apărarea comună şi cea colectivă cu sublinierea cadrului general şi a principiilor după
care forŃele armate NATO pot acŃiona pentru apărarea colectivă a teritoriului
României;
4. analiza şi reliefarea interdependenŃelor dintre componenta economică
şi capacitatea naŃională de apărare în condiŃiile unui mediu internaŃional de
securitate deosebit de complex şi impredictibil.
Am plecat de la ideea că dinamica evenimentelor politico-militare evidenŃiază
faptul că securitatea internaŃională şi, implicit, apărarea naŃională, depăşesc sfera de
responsabilitate a unei singure Ńări. În aceste condiŃii am reliefat prin metodele de
cercetare ştiinŃifică modul în care, pe continentul european, şi nu numai, creşte rolul
celor două instituŃii integratoare – NATO şi UE, în asigurarea securităŃii şi stabilităŃii,
NECLASIFICAT 10 din 21
astfel încât să poată răspunde cu eficienŃă şi oportunitate provocărilor tot mai
complexe şi tot mai diversificate din mediul de securitate actual;
5. analiza, reliefarea şi constituirea unui model privind concepŃia de proiectare
şi de operaŃionalizare a sistemului logistic prin prisma Strategiei NaŃionale de
Apărare a łării pentru perioada 2015-2019 „O Românie puternică în Europa şi în
lume”.
Am analizat şi am reliefat astfel riscurile, ameninŃările şi vulnerabilităŃile la
adresa României rezultate din mediul de securitate intern şi cu predilecŃie extern
deosebit de complex şi impredictibil.
Metodele de cercetare
În elaborarea prezentei teze de doctorat am folosit metode de cercetare
specifice ştiinŃelor sociale şi anume: analiza comparativă, analiza de conŃinut, metoda
istorică, metoda prospectivă. Astfel, pentru realizarea şi evidenŃierea evoluŃiei
conceptului de securitate am folosit metoda istorică, în timp ce pentru analiza
comparativă a documentelor strategice de securitate am folosit metoda comparaŃiei.
În ceea ce priveşte legislaŃia naŃională şi internaŃională în domeniul securităŃii, în
opiniile specialiştilor privind acest domeniu şi în special a domeniului securităŃii
economice am folosit ca metodă de cercetare analiza de conŃinut. Nu în ultimul rând,
în ceea ce priveşte observarea evoluŃiilor cantitative a resurselor a diverselor perioade
istorice am folosit pentru reliefare metoda analizei datelor/statistică, precum şi
metoda prospectivă atunci când ne-am referit la perspectivele în domeniul securităŃii,
cu predilecŃie a securităŃii economice.
Teza de doctorat este structurată pe trei capitole precedate de o scurtă, dar
concentrată introducere ce ne plasează în cadrul conceptului de cercetare şi
cunoaştere, finalizându-se cu propriile noastre concluzii şi propuneri, precum şi cu un
număr de 16 anexe semnificative.
NECLASIFICAT 11 din 21
În capitolul 1 intitulat „Aspecte corelative între securitatea naŃională şi
capacitatea naŃională de apărare prin intermediul componentei economice”, cercetarea
ştiinŃifică are la bază un volum de informaŃii ce Ńin de definirea economiei şi a
securităŃii prin prisma componentei economice a capacităŃii de apărare scoŃând în
evidenŃă corelaŃia dintre puterea militară şi capacitatea naŃională de apărare în care un
rol determinant îl definesc resursele de apărare şi în care dimensiunea economică a
securităŃii şi a capacităŃii naŃionale de apărare are rolul predominant în menŃinerea şi
în recunoaşterea suveranităŃii apărării intereselor naŃionale şi recunoaşterea acestora
pe plan internaŃional.
Problematica dimensiunii economice a apărării pleacă de la premisa că o
apărare viabilă, înŃelegând prin apărare menŃinerea suveranităŃii apărării intereselor
naŃionale şi recunoaşterea acestora pe plan internaŃional, pe de o parte, şi un climat de
pace care să facă posibilă dezvoltarea susŃinută a statului român ca membru cu
drepturi depline în rândul celorlalte naŃiuni, implică nevoia de a întreprinde demersuri
cu sorŃi de izbândă într-un climat internaŃional plin de incertitudini, pe de altă parte.
Principiile economice ale politicii în domeniul apărării urmăresc, pe de o parte,
principiul produsului final care este dat de îndeplinirea obiectivelor ce Ńin de protecŃia
individuală a cetăŃenilor, precum şi de securitate la nivel naŃional, regional şi la
nivelul UE, dar şi de gestionarea crizelor şi, pe de altă parte, de menŃinerea climatului
de pace şi a stabilităŃii.
Generarea puterii unui stat în care se include şi puterea militară este dată de
capacitatea acestui stat de a-şi genera capacităŃile şi capabilităŃile de a-şi folosi toate
resursele pe care le are la îndemână atât în plan intern, cât şi în plan extern pentru
a-şi promova şi a-şi apăra interesele atât economice, cât şi de securitate, pentru
menŃinerea intangibilă a sferelor sale de influenŃă. Privită în acest fel, securitatea prin
componenta sa economică cuprinde totalitatea resurselor de personal (umane), a
resurselor financiare, informaŃionale şi a oricăror alte resurse adaptate scopului
NECLASIFICAT 12 din 21
urmărit care sunt disponibile sau care pot fi disponibilizate la un anumit moment dat
şi într-un anumit context istoric.
Ca un corolar al celor de mai sus putem afirma, într-o percepŃie restrânsă, că
securitatea economică a unei Ńări este rezultatul nivelului stocului de resurse, precum
şi a nivelului său de dezvoltare. Acestei viziuni restrânse trebuie să-i asociem
elemente de natura securităŃii naŃionale şi a interesului naŃional, care este promovat în
relaŃiile cu partenerii şi cu celelalte Ńări astfel încât să ne îndeplinim, ca Ńară,
interesele pe termen mediu şi lung. Pe de altă parte, corelaŃia dintre securitatea
economică vis-a-vis de gradul de integrare economică este dat de vulnerabilitatea
economiei, vulnerabilitatea văzută ca raportul dintre avantajele şi dezavantajele
propriei economii faŃă de mediul economic internaŃional, dar şi faŃă de mediul social
şi, nu în ultimul rând, faŃă de mediul politic intern.
În concluzie, o economie puternică şi performantă va duce la construirea unui
mediu de securitate intern sănătos care va determina, la rândul său, un sistem de
apărare competitiv atât pe plan naŃional, cât şi în cadrul AlianŃei Nord-Atlantice.
Capitolul 2 al cercetării ştiinŃifice tratează „Formele de apărare naŃională –
consecinŃe decizionale ale componentei economice”.
În cadrul acestui capitol am definit aspectele generale privind apărarea
naŃională, apărarea comună, precum şi apărarea colectivă. Am arătat ce corelaŃii şi ce
determinări există privind apărarea naŃională, apărarea comună şi apărarea colectivă,
precum şi cadrul general şi principiile după care forŃele armate ale statelor membre
NATO pot acŃiona pentru apărarea colectivă a teritoriului României.
Tot în acest capitol am aprofundat situaŃiile şi condiŃiile de trecere a marilor
unităŃi, unităŃilor şi forŃelor terestre de apărare a teritoriului naŃional în cadrul alianŃei,
dar şi a operaŃiilor desfăşurate de aceste mari unităŃi şi unităŃi înainte de introducerea
în operaŃie a forŃelor aliate, precum şi împreună a marilor unităŃi şi unităŃile aliate
pentru apărarea teritoriului naŃional.
NECLASIFICAT 13 din 21
Deşi am privit forŃele terestre ca o categorie predominantă în cadrul Armatei
României, nu am neglijat nici rolul forŃelor aeriene în asigurarea suveranităŃii aeriene
a României, în contextul geopolitic actual şi, de asemenea, rolul forŃelor navale în
asigurarea suveranităŃii fluviale şi maritime a Ńării.
Am considerat calitatea de membru a AlianŃei Tratatului Atlanticului de Nord
ca un element care aduce beneficii inclusiv în ceea ce priveşte drepturile cetăŃenilor
României, arătând, în acest sens, că AlianŃa are la bază un profund caracter
democratic prin însuşi actul de constituire care, încă din preambul, prevede că părŃile
semnatare urmăresc „să salvgardeze libertatea, patrimoniul lor comun şi civilizaŃia
popoarelor lor, fondate pe principiile democraŃiei, libertăŃii individuale şi
supremaŃiei legii”.
Cele de mai sus sunt în consonanŃă deplină cu prevederile ConstituŃiei Ńării
noastre care, încă din art.1, alin.3, prevede că: „România este un stat de drept,
democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor,
libera dezvoltare a personalităŃii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă
valori supreme şi sunt garantate.”
Ca membru al NATO şi al UE+, România se poate baza pe forŃa aliaŃilor în
apărarea teritoriului şi a intereselor sale naŃionale, dar, în acelaşi timp, trebuie să
participe la efortul colectiv de apărare în cadrul AlianŃei şi să-şi îndeplinească
angajamentele militare asumate.
Sistemul românesc de categorisire şi de evaluare a capacităŃii operaŃionale a
forŃelor în faza de operaŃie se adaptează la procedurile AlianŃei. În acest context, avem
un set bine definit, reprezentat de „forŃele în teritoriu” (In Places Forces) şi un pachet
de „forŃe dislocabile” (Pool of Deployable Forces), pe care le-am denumit forŃe
active. Ambele categorii de forŃe trebuie menŃinute la nivelul capacităŃii operaŃionale
cerute de AlianŃă, astfel încât să permită un grad înalt de flexilbilitate în desfăşurarea
şi în susŃinerea atât a operaŃiilor întrunite, cât şi a celor multinaŃionale. AcŃiunile
militare desfăşurate în cadrul AlianŃei presupun abordarea şi rezolvarea următoarelor
NECLASIFICAT 14 din 21
probleme principale: coordonarea eforturilor politice, economice, militare, tehnico-
ştiinŃifice, realizarea compatibilităŃii logistice şi dezvoltarea infrastructurii; stabilirea
unor „aranjamente de comandă” şi constituirea organelor de conducere
multinaŃionale; crearea unor forŃe multinaŃionale întrunite. Potrivit acestor prevederi
este clar că Marile UnităŃi şi unităŃile pot trece la apărarea colectivă a teritoriului
naŃional, în cadrul alianŃei, în condiŃiile în care au fost rezolvate aceste probleme.
Acestea sunt condiŃiile generale şi specifice în care mari unităŃi şi unităŃi din
ForŃele Terestre pot trece la apărarea teritoriului naŃional în cadrul AlianŃei.
Nerezolvarea principalelor probleme solicitate de organismul militar duce la o serie
de neajunsuri, cum ar fi: posibilitatea de interpretări în stabilirea şi în înŃelegerea
principiilor de întrebuinŃare a forŃelor armate în contextul naŃional şi internaŃional;
paralelisme nedorite între doctrinele aliate existente şi cele naŃionale, adoptarea unora
sau altora fără a avea o bază legală; utilizarea unor concepte operaŃionale diferite faŃă
de cele ale partenerilor noştri.
În capitolul 3 intitulat „InterdependenŃe între componenta economică şi
capacitatea naŃională de apărare într-un mediu social internaŃional turbulent. Factori
de risc la adresa securităŃii de apărare”, am tratat aspectele generale şi concrete
privind mediul internaŃional de securitate în contextul crizei contemporane cu
evoluŃii, perspective şi evaluări privind riscurile, ameninŃările şi vulnerabilităŃile la
adresa securităŃii statelor.
Privit prin prisma crizei globale, în acest capitol, s-a făcut o radiografie a
componentelor securităŃii internaŃionale cu laturile sale definitorii: umană, socială,
politică, culturală şi ecologică, insistând pe componenta economică/energetică şi, nu
în ultimul rând, pe componenta militară.
Am acordat o atenŃie deosebită în acest capitol aspectelor teoretice şi
metodologice privind condiŃionările şi interdependenŃele dintre componentele
economice şi capacitatea naŃională de apărare. Astfel, am plecat de la stabilirea
NECLASIFICAT 15 din 21
aspectelor teoretice şi metodologice privind condiŃionările financiare, economice şi,
nu în ultimul rând, la condiŃionările legate de infrastructura teritorială şi zonală.
Totodată, un spaŃiu larg a fost acordat analizei ameninŃărilor, riscurilor şi
vulnerabilităŃilor având în vedere Strategia NaŃională de Apărare a łării pentru
perioada 2015-2019 – „O Românie puternică în Europa şi în lume”, subliniindu-se
faptul că, în mod tradiŃional, acestea sunt evaluate prin prisma unor concepte militate,
însă mediul actual de securitate necesită o abordare extinsă, în care să se regăsească,
pe lângă elementele de natură securitară, şi cele de natură economică, socială, politică,
tehnologică şi de mediu.
Astfel, ameninŃările au fost tratate ca reprezentând capacităŃi, strategii, intenŃii
ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naŃionale de securitate, în
timp ce riscurile au fost definite ca fiind probabilitatea de manifestare a unui
eveniment incert, cu impact direct sau indirect asupra securităŃii naŃionale. La rândul
lor, vulnerabilităŃile au fost tratate ca fiind consecinŃe ale unor disfuncŃii ori deficienŃe
sistemice, care pot fi exploatate sau pot contribui la materializarea unei ameninŃări sau
a unui risc.
În concluzie, în acest capitol, efortul cercetării s-a axat, cu predilecŃie, pe
studiul aspectelor teoretice şi metodologice ale reformei capacităŃii de apărare a
României, în consens cu condiŃionările economice, financiare şi de infrastructură
teritorială, deoarece necesitatea participării logisticii, sub toate formele şi
componentele sale, la realizarea procesului de transformare a Armatei României este
evidentă, iar condiŃionările obiective ale acestui amplu proces au influenŃe directe şi
asupra logisticii.
Ca urmare a transformărilor în cadrul armatei, transformarea logisticii
reprezintă schimbarea profundă a acestui sistem complex pentru a corespunde atât
cerinŃelor viitoare, cât şi unei dezvoltări inovative a sistemului, acesta fiind influenŃat,
la rândul său, de o serie de factori, între care am evidenŃiat şi am analizat, în prezentul
capitol, factorii specifici domeniilor financiar, economic şi de infrastructură.
NECLASIFICAT 16 din 21
Concluzii şi contribuŃii personale la dezvoltarea cunoaşterii în domeniu
Tematica analizată şi înglobată în cercetarea ştiinŃifică cu tema „Componenta
economică a capacităŃii naŃionale de apărare” şi-a propus surprinderea, în
profunzimea sa, a transformărilor în domeniul militar văzut ca un proces continuu de
dezvoltare şi de integrare de noi concepte, strategii, doctrine şi capabilităŃi cu scopul
de a îmbunătăŃi eficienŃa şi gradul de interoperabilitate a forŃelor într-un mediu de
securitate aflat într-o continuă schimbare.
Văzut prin prisma cercetării noastre, scopul principal al transformării îl
constituie adaptarea structurii Armatei României la mediul de securitate actual şi
viitor care să asigure îndeplinirea angajamentelor României ca membru NATO şi al
Uniunii Europene.
Strategia NaŃională de Apărare a łării pentru perioada 2015-2019 „O
Românie puternică în Europa şi în lume” evidenŃiază faptul că apărarea şi securitatea
depăşesc sfera de responsabilitate a unui singur stat. Prin urmare, se impune
redefinirea unor concepte şi stabilirea unor măsuri care să asigure predictibilitate şi
consens în întrebuinŃarea instrumentelor naŃionale atât independent, cât şi în cadru
aliat şi comunitar, OSCE fiind, în acest sens, un element important în sistemul de
securitate european.
Prezenta cercetare ştiinŃifică avansează o serie de posibile scenarii în ceea ce
priveşte politica europeană de securitate şi apărare, relaŃiile transatlantice şi raportarea
României la acestea şi oferă câteva concluzii şi recomandări pentru o posibilă
abordare pe termen scurt a situaŃiei. De asemenea, în opinia noastră, procesul de
restructurare a Armatei României este strâns legat de cel de transformare şi de
adaptare a AlianŃei Nord-Atlantice la noile realităŃi ale mediului internaŃional de
securitate.
Transformarea Armatei României şi, implicit, a sistemului logistic trebuie să
asigure premisele necesare pentru acordarea potenŃială a noilor modalităŃi de ducere a
NECLASIFICAT 17 din 21
războiului, să facă schimbări esenŃiale în conŃinutul conceptelor operaŃionale, în
structura de forŃă, precum şi în sistemul de planificare, programare, bugetare.
OperaŃionalizarea forŃelor de logistică, care are ca scop asigurarea
interoperabilităŃii cu structurile similare ale celorlalte state membre NATO şi
garantarea succesului misiunilor, constituie un demers extrem de complex.
Acesta nu poate fi realizat decât prin tratarea tuturor componentelor şi
subsistemelor într-un mod integrat, din punct de vedere conceptual, fapt pentru care,
în cuprinsul lucrării, am prezentat un posibil model privind concepŃia de proiectare şi
de operaŃionalizare a sistemului logistic fără a avea pretenŃia de a fi definitiv sau
închis unor eventuale ajustări în funcŃie de rezultatele implementării graduale ori
evoluŃiilor conceptuale şi acŃionale ale reformei sistemului militar românesc.
Nevoia stringentă de operaŃionalizare şi de interoperabilitate a făcut ca
demersul ştiinŃific să se concentreze pe o serie de probleme şi activităŃi care se pot
constitui în măsuri probabile care să creeze condiŃiile accelerării proceselor
transformatoare specifice logisticii militare, şi anume:
▪ adaptarea mai rapidă a unor norme şi proceduri care să permită o relaŃionare
tehnică ori acŃională mult mai bune conform standardelor NATO.
În esenŃă, procedurile există, dar adaptarea acestora la cerinŃele AlianŃei Nord-
Atlantice aflată, la rândul ei, într-o continuă transformare şi adaptare la mediul
internaŃional de securitate, presupune ca activităŃile logistice importante specifice atât
zonei operaŃionale, cât şi domeniului generării şi regenerării forŃelor, să fie pe deplin
compatibile în ceea ce privesc modalităŃile de achiziŃii, de externalizare a serviciilor,
de inventariere a produselor, de depozitare şi de stabilire a politicii stocurilor, de
evidenŃă, de cererea de bunuri şi servicii, de transportul tehnicii şi materialelor în
toate mediile etc.;
▪ configurarea şi redimensionarea urgentă a rezervelor de echipamente şi
materiale, din perspectiva misiunilor şi structurii de forŃe stabilite, dar şi a
procedurilor şi standardelor NATO în domeniu.
NECLASIFICAT 18 din 21
Spre exemplu, NATO foloseşte conceptul de „day of supply” (DOS) în timp ce
sistemul nostru logistic încă mai foloseşte conceptul de stocul trupelor, operativ şi
strategic.
În esenŃă, este necesară alinierea concepŃiei noastre cu privire la aprovizionare
cu cea prefigurată de logistica proactivă avută în vedere pe termen mediu şi lung de
NATO, unde fluxurile de aprovizionare (în continuă mişcare) tind să înlocuiască
stocarea clasică şi neeconomicoasă a materialelor;
▪ abordarea cu mai multă responsabilitate a concepŃiei de suport logistic integrat
pe ciclul de viaŃă al tehnicii şi al echipamentelor achiziŃionate.
În esenŃă, propunerea vizează achiziŃia de suport logistic şi mentenanŃă
împreună cu tehnica şi echipamentele achiziŃionate, în interiorul aceluiaşi contract,
ceea ce ar duce la avantaje de necontestat, şi anume: preŃul avantajos în comparaŃie cu
achiziŃia ulterioară, când orice activitate contractuală cu furnizorul a încetat; existenŃa
documentaŃiei tehnice necesare asupra beneficiarului; posibilitatea unei intervenŃii de
mentenanŃă de nivel 3 sau 4, la un nivel tehnic corespunzător şi în cel mai scurt timp
posibil pentru refacerea capacităŃii acŃionale în condiŃiile participării în diferite teatre
de operaŃii;
▪ intesificarea procesului de standardizare în domeniul logistic, domeniu cheie
al asigurării interoperabilităŃii.
Referitor la acest aspect am luat în calcul următoarele inconveniente a căror
înlăturare ar permite salturi peste etape intermediare, şi anume:
- lipsa de experienŃă a „specialiştilor” ce compun grupurile de lucru pentru
implementarea strandardelor NATO;
- timpul deosebit de scurt alocat de către structurile responsabile pentru analiza
standardelor şi stabilirea unui mod realist de implementare a acestora care, de multe
ori, se reduce la o simplă traducere în limba română;
- neadaptarea cadrului normativ naŃional pentru implementarea standardelor
NATO, ceea ce face ca unele standarde să nu poată fi, pur şi simplu, implementate.
NECLASIFICAT 19 din 21
Prin urmare, în acŃiunea de implementarea a standardelor este imperios necesar a fi
elaborate manuale, standarde militare tehnice, instrucŃiuni şi regulamente în domeniul
logistic etc.;
▪ valorificarea experienŃei acumulate din participarea la misiuni internaŃionale.
Dacă în cuprinsul lucrării am insistat pe valorificarea lecŃiilor învăŃate, în ceea
ce priveşte domeniul logistic trebuie să avem în vedere modul în care aceste
învăŃăminte sunt contabilizate, sintetizate şi, ulterior, implementate la nivelul
structurilor logistice.
În ultimă instanŃă, „lecŃiile învăŃate” trebuie să ofere soluŃii aşa-numite
nemateriale adică să ducă la modificarea de manuale, regulamente, instrucŃiuni
logistice etc.;
▪ creşterea eficienŃei procesului de remodelare structurală a tuturor structurilor
logistice, de la nivel strategic, operativ, tactic.
Presupune optimizarea procesului având la bază ConcepŃia de remodelare a
structurilor logistice ceea ce implică un algoritm de proiectare şi de operaŃionalizare
pe care l-am descris în interiorul demersului ştiinŃific;
▪ asigurarea funcŃionării logisticii în sistem zonal.
În cuprinsul demersului ştiinŃific am prezentat necesitatea existenŃei a trei
Centre de Domenii şi Infrastructuri şi a patru Centre de AchiziŃii şi Marketing.
Demersul ar duce, în ultimă instanŃă, la valorificarea cazărmilor disponibilizate în
urma procesului de restructurare a armatei, precum şi la un sistem integrat de evidenŃă
a patrimoniului;
▪ remodelarea şi operaŃionalizarea structurilor logistice teritoriale.
În esenŃă, propunem ca pe lângă actuala misiune de asigurare a sprijinului
logistic a procesului de generare şi de regenerare a forŃei să-i fie adăugate şi misiunea
de asigurare a sprijinului generării şi regenerării atât la nivelul categoriilor de forŃe ale
armatei, cât şi la nivel strategic, cu scopul de a realiza o corelare corespunzătoare a
acestui proces la toate nivelurile;
NECLASIFICAT 20 din 21
▪ demararea procesului de realizare a bazelor militare naŃionale, funcŃionale şi
având ca scop integrarea instruirii, cazării şi asigurării condiŃiilor de trai la nivelul
standardelor NATO, concomitent cu realizarea de lucrări de modernizare şi de
reabilitare a infrastructurii aferente. Pasul următor va cuprinde, obligatoriu, asigurarea
managementului, întreŃinerii, modernizării şi administrării bazelor militare în
condiŃiile corelării permanente a resurselor financiare real alocate acestui proces cu
obiectivele şi activităŃile specifice;
▪ realizarea Bazei de Tranzit.
Aceasta este impusă de necesitatea eficientizării sprijinului logistic al forŃelor
dislocate în teatrele de operaŃii. Considerăm că se impune asigurarea, în regim de
urgenŃă, a capabilităŃilor şi a facilităŃilor de depozitare necesare şi introducerea bazei
în cadrul fluxului de informaŃii logistice (AILS). Totodată, pentru optimizarea
fluxului privind reaprovizionarea structurilor dislocate în teatrele de operaŃii este
necesară asigurarea fluxului de informaŃii direct între Elementul de Sprijin NaŃional
(NSE) şi Baza de Tranzit, eventual prin includerea NSE-ului ca element înaintat în
teatrul de operaŃii.
Prin implementarea măsurilor propuse, considerăm că logistica militară
românească se poate înscrie decisiv pe calea operaŃionalizării prin standardizarea cu
structurile NATO.
Propunerile mai sus-menŃionate sunt accentuate de DeclaraŃia de la Summitul
din łara Galilor adoptată de către şefii de stat şi de guvern participanŃi la reuniunea
Consiliului Nord-Atlantic, din 4-5 septembrie 2014, unde s-a convenit inversarea
tendinŃei de scădere a bugetelor apărării şi s-a stabilit folosirea cu maximă eficienŃă a
fondurilor, o distribuire mai echilibrată a costurilor şi a responsabilităŃilor dintre
partenerii NATO.
În spiritul DeclaraŃiei, statul român, prin Strategia NaŃională de Apărare a łării
2015-2019, şi-a luat angajamentul de a disponibiliza 2% din PIB pentru cheltuielile de
apărare timp de 10 ani, începând cu anul 2017.
NECLASIFICAT 21 din 21
Bibliografie selectivă:
*** Legea apărării naŃionale a României nr. 45/1994, Monitorul Oficial nr. 172/1994.
*** Legea nr.203/2015 privind planificarea apărării, Monitorul Oficial nr. 555/2015.
*** Hotărârea nr.33/2015 privind aprobarea Strategiei naŃionale de apărare a
Ńării pentru perioada 2015-2019, Monitorul Oficial nr. 450/2015. • Bădălan, Eugen, Udrescu, Mircea, Mincu, Constantin, CondiŃionări logistice
în epoca globalizării, Editura Academiei Oamenilor de ŞtiinŃă, Bucureşti, 2010. • CheŃe, Emil Victor, România în ecuaŃia euroatlantică a securităŃii şi apărării,
Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009. • Frunzeti, Teodor, Zodian, Vladimir, Lumea 2007, Editura CTEA, Bucureşti, 2007. • Mureşan, Mircea, Văduva, Gheorghe, Strategia de parteneriat, parteneriatul
strategic, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006. • Popescu-Cruceru, Anca, Udrescu, Mircea, Logistică şi subsisteme logistice,
Editura Tritonic, Bucureşti, 2013. • Tudose, Mihai, Securitatea economică în era transformărilor globale, Editura
RAO, Bucureşti, 2013. • Ronis, Sheila R., Economic Security: Neglected Dimension of National
Security?, Center for Strategic Conferencing, Institute for National Strategic Studies by National Defense University Press, Washington DC, 2011.
• Sandu, Ion-Eftimie, Rotaru, Ligia, Economia apărării. Componentă de bază a
strategiei de securitate naŃională a României, în Sesiunea anuală de comunicări ştiinŃifice cu participare internaŃională Strategii XXI, 13-14 aprilie 2006, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006.
