MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT
CIOROGARIU ELENA
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
POTENŢIAL TURISTIC, AMENAJARE
ŞI DEZVOLTARE TURISTICĂ
ÎN MUNŢII POIANA RUSCĂ
Coordonator ştiinţific:
Prof. univ. dr. OLARU MARTIN
ORADEA
2011
Introducere………………………………………………………………………… 7
CAPITOLUL I.Aspecte teoretice şi metodologice 8
1.1 Concepte şi noţiuni de bază utilizate în Geografia Turismului .................. 9
1.1.1 Turism şi Geografia Turismului .................................................. 9
1.1.2. Resurse turistice, potenţial turistic şi amenajare turistică ............ 12
1.1.3. Factorii genetici ai turismului ..................................................... 17
1.1.4. Amenajarea turistică - premisă în dezvoltarea acesteia. Aspecte
teoretice privind conceptul de amenajare ....................................
19
1.2. Problematica cercetării. Întrebări şi ipoteze ............................................... 24
1.3. Istoricul cercetărilor din domeniul Geografiei Turismului cu referire la
Munţii Poiana Ruscă…………………………………………………….
25
1.4. Principii, metode şi mijloace utilizate în analiza Munţilor Poiana Ruscă
din perspectiva turismului ...........................................................................
28
1.4.1. Etapele cercetării în elaborarea lucrării ...................................... 28
1.5. Problematica limitelor Munţilor Poiana Ruscă din perspectiva turismului 31
1.5.1. Limitele naturale ale Munţilor Poiana Ruscă ............................. 31
1.5.2. Limitele antropice ale Munţilor Poiana Ruscă raportate la
spaţiul turistic………………………………………………….
33
1.5.3. Etimologia denumirii de Poiana Ruscă cu relevanţă pentru
turism ..........................................................................................
37
CAPITOLUL II. Potenţialul turistic natural………………………………...... 38
2.1. Substratul geologic şi rolul său în apariţia resurselor turistice .................. 39
2.1.1. Resursele minerale utile - resurse turistice ............................. 42
2.2. Aspecte ale reliefului şi implicaţiile sale turistice ..................................... 45
2.2.1. Analiza elementelor morfometrice ale reliefului şi rolul lor în
procesul de amenajare-dezvoltare a activităţilor turistice ............
46
2.2.2. Corelaţia relief - element de favorabilitate – restrictivitate în
procesul de amenajare turistică ..................................................
52
2.2.3. Resursele turistice raportate la tipurile genetice de relief ........... 54
2.2.4. Principalele resurse turistice ale reliefului .................................. 60
2.2.5. Relaţia geomorfologie culturală-geomorfosit-turism................... 65
2.3. Potenţialul climato-turistic ......................................................................... 67
2.3.1. Analiza elementelor climatice şi efectele lor asupra turiştilor ..... 67
2.3.2. Analiza elementelor climatice permanente ................................ 68
2.3.2.1. Temperatura aerului .................................................. 68
2.3.2.2. Durata de strălucire a soarelui .................................... 72
2.3.2.3. Umezeala relativă ...................................................... 73
2.3.2.4. Nebulozitatea ............................................................ 73
CUPRINS:
2.3.3. Elementele climatice intermitente sau periodice ........................ 75
2.3.3.1. Precipitaţiile atmosferice ........................................... 75
2.3.3.2. Presiunea atmosferică ................................................ 78
2.3.3.3. Vântul ......................................................................... 79
2.3.4. Topoclimatele Munţilor Poiana Ruscă ......................................... 80
2.3.4.1. Topoclimatul golurilor subterane, pajiştilor şi
pădurilor
81
2.3.5. Indicii bioclimatici ...................................................................... 82
2.3.5.1. Temperatura echivalentă efectivă ............................. 82
2.3.5.2. Indicele termo-higrometric –THI (ºC) ....................... 83
2.3.5.3. Indicele Humidex ....................................................... 84
2.3.5.4. Indicele de stress / tensiune relativă (RSI) ................. 85
2.3.5.5. Indicele de disconfort THOM (DI THOM) (ºC) ....... 86
2.3.5.6. Tipuri de bioclimat .................................................... 87
2.4. Potenţialul hidrografic ................................................................................. 88
2.4.1. Izvoarele şi rolul lor în peisajul turistic....................................... 88
2.4.2. Caracteristicile hidrografice ale principalelor bazine din Munţii
Poiana Ruscă ................................................................................
89
2.4.3. Lacurile din Munţii Poiana Ruscă şi importanţa lor turistică ..... 94
2.4.4. Importanţa reţelei hidrografice pentru turism în Munţii Poiana
Ruscă. Studiu de caz: zona Hunedoarei şi bazinul superior al
râului Bega ................................................................................. 95
2.5. Potenţialul biogeografic şi rolul său în desfăşurarea activităţilor turistice . 99
2.5.1. Caracteristici biogeografice ale Munţilor Poiana Ruscă .............. 99
2.5.2. Fauna şi rolul său în practicarea turismului cinegetic …............. 106
2.5.2.1. Studiu de caz: Fondul Cinegetic de vânătoare Poieni şi
Luncani
106
2.5.3. Funcţia social-turistică a pădurii şi arealele de utilizare în
Munţii Poiana Ruscă ....................................................................
107
2.5.4. Ariile protejate şi turismul în Munţii Poiana Ruscă .................... 110
2.5.4.1. Cheile Cernei Hunedorene .............................................. 114
CAPITOLUL III. Potenţialul antropic în Munţii Poiana Ruscă…………....... 115
3.1. Aspecte generale ........................................................................................ 116
3.2. Edificii cultural-istorice ............................................................................. 118
3.2.1. Siturile arheologice şi importanţa lor turistică ........................... 118
3.2.2. Cetăţile şi castelele din perioada evului mediu care străjuiesc
Munţii Poiana Ruscă ...................................................................
119
3.2.3. Rolul vestigiilor istorice în dezvoltarea turismului ...................... 122
3.3. Monumente, statui şi plăci comemorative ................................................. 124
3.4. Edificii turistice cu funcţie culturală ......................................................... 126
3.4.1. Edificii religioase ......................................................................... 129
3.4.2. Bisericile de lemn – elemente de continuitate şi păstrare a
valorilor culturale. Tipologia acestora ........................................ 129
3.4.2.1.
Aspecte de identitate în arhitectura bisericilor de
lemn din Munţii Poiana Ruscă .................................. 130
3.4.2.2. Bisericile de piatră .................................................... 134
3.4.2.3. Aşezămintele monahale şi rolul lor în dezvoltarea
turismului religios .................................................... 138
3.5. Edificii economice cu funcţie turistică ...................................................... 143
3.5.1. Rolul edificiilor economice în dezvoltarea turismului ................ 145
3.6. Resurse turistice de factură etnografică ..................................................... 146
3.6.1. Satul românesc între resursă şi potenţial turistic ......................... 147
3.6.2. Particularităţile aşezărilor rurale în raport cu zonele etnografice. 148
3.6.2.1. Aşezările rurale din Ţinutul Pădurenilor ................... 150
3.6.2.2. Aşezările rurale din zona Făgetului .......................... 151
3.6.2.3. Aşezările rurale din Ţara Haţegului .......................... 153
3.6.2.4. Aşezările rurale de pe Culoarul Bistra –Timiş .......... 154
3.6.2.5. Aşezările rurale de pe Valea Mureşului ..................... 155
3.6.3. Arhitectura tradiţională ............................................................... 156
3.6.4. Organizarea interiorului - element de tradiţionalitate şi
identitate locală............................................................................
159
3.6.5. Arta tradiţională de prelucrare a lemnului .................................. 160
3.6.6. Arta olăritului, între legendă şi actualitate ................................. 161
3.6.7. Gastronomia tradiţională – element de identitate locală ............. 162
3.6.8. Instalaţiile tehnice tradiţionale ................................................... 163
3.6.9. Portul popular – element de identitate şi de conservare a
tradiţionalului .............................................................................
164
3.6.9.1. Portul popular în zona Făgetului ............................... 164
3.6.9.2. Portul popular pădurenesc ......................................... 165
3.6.9.3. Costumul popular din Ţara Haţegului şi Valea
Mureşului....................................................................
167
3.6.9.4. Costumul popular de pe Valea Bistrei şi a Timişului. 168
3.6.10. Manifestările etnoculturale cu funcţie turistică .......................... 168
3.6.10.1. Studiu de caz: Ruga Făgeţeană - manifestare cu
valenţe turistice .........................................................
169
3.6.10.2. Studiu de caz: Nedeia Pădurenească – resursă pentru
turismul cultural–etnografic ..................................... 170
3.6.10.3. Studiu de caz: Colindatul - Mersul cu dubele –
obicei de iarnă din zona Făget, Valea Mureşului şi
Ţinutul Pădurenilor ................................................... 171
3.6.11. Peisajul cultural-tradiţional din Ţinutul Pădurenilor ................. 173
3.6.12. Rolul sistemelor rurale tradiţionale în dezvoltarea turismului ... 176
3.7. Activităţi umane cu funcţie turistică .......................................................... 177
3.7.1. Concertul simfonic din peştera de la Româneşti ......................... 177
3.7.2. Concursurile de biciclete –cicloturism: Cupa Concordia, Liman
Bike-Race, DHS Corvin Mtb Maraton ......................................
178
3.8. Analiza potenţialului socio-demografic din cadrul Munţilor Poiana Ruscă.. 179
3.8.1. Factorul uman în modelarea Munţilor Poiana Ruscă .................. 181
3.8.2. Aspectele geodemografice şi implicaţiile lor turistice ................ 181
3.8.3. Evoluţia numerică a populaţiei la nivelul unităţilor administrativ
teritoriale ......................................................................................
182
3.8.3.1. Studiu de caz: Aspecte geodemografice din Ţinutul
Pădurenilor .................................................................
185
3.8.3.2. Studiu de caz: Aspecte geodemografice în arealul
Nădrag, Tomeşti, Pietroasa (Judeţul Timiş) ..............
186
3.8.4. Structura populaţiei pe grupe de vârstă ...................................... 187
3.8.5. Densitatea populaţiei .................................................................. 189
3.8.6. Indicele demografic de îmbătrânire – risc geodemografic ......... 190
3.8.7. Structura populaţiei active pe sectoare de activitate în cadrul
oraşelor hunedorene Deva şi Haţeg .............................................
192
3.8.8. Relaţia dintre resursele umane şi fenomenul turistic ................... 193
CAPITOLUL IV. Infrastructura turistică……………………............................ 194
4.1. Structuri turistice cu funcţie de cazare ........................................................ 196
4.2. Capacitatea de cazare .................................................................................. 204
4.3. Unităţi de alimentaţie .................................................................................. 207
4.4.
4.5.
Baze de agrement ........................................................................................ 209
Căi de comunicaţie şi mijloace de transport .............................................. 211
4.5.1. Transporturile rutiere ................................................................... 211
4.5.2. Transporturile feroviare ............................................................... 213
4.5.3. Transporturile aeriene .................................................................. 213
4.5.4. Marcajele turistice şi promovarea turismului de drumeţie în
Munţii Poiana Ruscă.....................................................................
215
4.5.5. Trasee turistice şi rolul marcajelor turistice în dezvoltarea şi
promovarea turismului ................................................................
216
4.6. Structuri de informare – promovare a turismului în Munţii Poiana Ruscă .. 219
CAPITOLUL V. Circulaţia turistică…………………………………….............. 221
5.1. Cuantificarea circulaţiei turistice .............................................................. 223
5.2. Studiile de caz – metodă de cuantificare a circulaţiei turistice ................. 225
5.2.1. Concertul Simfonic de la Româneşti - octombrie 2009 .............. 225
5.2.2. Obiectivul turistic „Sarmisegetuza Ulpia Traiana”, iunie 2010 . 229
5.2.3. Studiu de caz: Analiza fluxurilor turistice la evenimentul
cultural: Festivalul „Drăgan Muntean” Poieniţa Voinii, 29
august 2010...................................................................................
235
5.2.4. Castelul Huniazilor – obiectiv turistic de importanţă
internaţională ...............................................................................
240
5.3. Tipurile şi formele de turism. Aspecte teoretice şi aplicative ................... 241
5.4. Tipuri şi forme de turism practicate în Munţii Poiana Ruscă ................... 242
CAPITOLUL VI.Zonarea turistică a Munţilor Poiana Ruscă şi evaluarea
resurselor turistice……………………………………………................................
245
6.1. Delimitarea zonelor şi a arealelor turistice pe baza criteriului
admnistrativ şi a repartiţiei teritoriale a resurselor .................................... 246
6.2. Principalele atracţii turistice şi tipuri de turism practicabile repartizate pe
zone turistice ..............................................................................................
253
6.3. Evaluarea resurselor turistice la nivelul Munţilor Poiana Ruscă ……….. 255
6.4. Evaluarea resurselor turistice la nivelul zonelor şi arealelor turistice ....... 258
6.5. Ierarhizarea zonelor şi a arealelor pe baza punctajului acordat ................ 259
CAPITOLUL VII. Amenajarea şi dezvoltarea turistică în Munţii Poiana
Ruscă..........................................................................................................................
260
7.1. Organizarea şi amenajarea turistică - premisă în dezvoltarea turistică ..... 261
7.2. Aspecte legislative privind problemele de amenajare turistică ................ 263
7.3. Analiza diagnostic a teritoriului din perspectiva turismului în Munţii
Poiana Ruscă ..............................................................................................
265
7.4. Analiza SWOT ........................................................................................... 264
7.5. Munţii Poiana Ruscă - integrarea în sistemul de amenajare - dezvoltare
turistic naţional ...........................................................................................
271
7.6. Promovarea turismului rural şi dezvoltarea acestuia în Munţii Poiana
Ruscă...........................................................................................................
274
7.7. Studiu de caz: Amenajarea satelor turistice din Munţii Poiana Ruscă .... 276
8.7.1. Studiu de caz: Amenajarea satelor turistice din Munţii Poiana
Ruscă.............................................................................................
278
7.8. Ţinutul Pădurenilor - propuneri de amenajare turistică ............................. 280
7.8.1. Analiza diagnostic a teritoriului .................................................. 280
7.8.2. Baza tehnico-materială ................................................................ 281
7.8.3. Evaluarea resurselor turistice din Ţinutul Pădurenilor ............... 282
7.8.4. Aspecte privind circulaţia turistică .............................................. 283
7.8.5. Tipurile de turism practicate în Ţinutul Pădurenilor .................. 284
7.8.6. Propuneri în perspectiva dezvoltării turistice complexe ........... 285
7.9. Ghelari – sistem teritorial local, model de organizare şi valorificare a
ofertei turistice ...........................................................................................
287
8.9.1. Evaluarea resurselor turistice ..................................................... 288
7.10. Comuna Pietroasa - model de sistem turistic teritorial funcţional ............ 292
7.10.1. Analiza diagnostic a teritoriului ................................................. 292
7.10.2. Evaluarea resurselor turistice ..................................................... 297
7.10.3. Propuneri de amenajare turistică – comuna Pietroasa ................ 298
7.10.4. Dezvoltarea turistică a comunei Pietroasa .................................. 303
7.11. Munţii Poiana Ruscă – model de dezvoltare turistică……………………. 303
7.12. Chorema turistică a Munţilor Poiana Ruscă…………………………........ 305
Concluzii .............................................................................................................. 310
Bibliografie ............................................................................................................ 313
Anexe ................................................................................................................. .... 321
Introducere
Alegerea temei de doctorat „Potenţial turistic, amenajare şi dezvoltare
turistică a Munţilor Poiana Ruscă” are la bază legătura puternică a omului cu
natura, cu pământul care i-a dat naştere.
Lucrarea este structurată în şapte capitole de analiză, atât a potenţialului
turistic cu toate componentele sale (în număr de cinci capitole), apoi evaluarea
elementelor de potenţial şi zonarea turistică (capitolele şase), iar spre finalul
lucrării am încercat să surprind aspecte privind amenajarea şi dezvoltarea turistică,
prin analiza unor modele de organizare şi dezvoltare a spaţiului turistic: Ţinutul
Pădurenilor, comuna Ghelari şi comuna Pietroasa (capitolul şapte).
Munţii Poiana Ruscă, datorită altitudinilor mai scăzute (vârful Padeş
1374m), se înscriu în categoria munţilor cu potenţial turistic mediu spre slab.
Relieful alcătuit din roci aparţinătoare cristalinului pânzei Getice, la care se adaugă
fâşii de calcare uneori metamorfozate (marmura), reprezintă un izvor de resurse
turistice, slab valorificate până acum. Cele mai reprezentative elemente cu valenţe
turistice sunt vârfurile Padeş şi Rusca, Cheile Cernei hunedorene, formele de tip
sfinx din apropierea localităţilor Nădrag şi Crivina, carierele de marmură de la
Alun şi Ruşchiţa, peşterile de la Româneşti şi Pietroasa. Acestora li se adaugă cele
antropice, valoroase prin identitatea istorică: situri şi cetăţi arheologice, castele
medievale, biserici de lemn şi de piatră şi resursele de factură etnografică.
Principalele metode folosite au fost consultarea bibliografiei şi identificarea
resurselor pe teren, urmând apoi etapa de laborator, în care toate au fost structurate,
clasificate, iar apoi reprezentate cu ajutorul metodelor moderne, pe hărţi tematice,
în funcţie de categoriile lor.
Favorabilitatea pentru practicarea turismului este dată de unicitatea
arealelor cu resurse turistice, în special a celor etnografice. Restrictivitatea pentru
turism este dată de gradul de sălbăticire a munţilor, izolarea acestora, dar şi de
riscul demografic de îmbătrânire, care constituie un impas în dezvoltarea în special
a turismului rural.
Procesul de amenajare turistică depinde de factorii locali geografici, actorii
locali, autorităţile locale, judeţene, regionale şi naţionale. Inexistenţa unei politici
coerente de dezvoltare turistică integrată în sistemul de dezvoltare economic
general reprezintă primul impas în realizarea ideilor, obiectivelor la nivel local.
Totuşi, turismul, ca şi fenomen de ansamblu, se practică în Munţii Poiana
Ruscă la scară redusă şi pe baza amenajărilor existente.
Rămâne să urmărim evoluţia dezvoltării turistice în timp şi spaţiu,
fenomenul fiind unul foarte dinamic şi de perspectivă.
CAPITOLUL I. Aspecte teoretice şi metodologice
Apariţia Geografiei Turismului ca şi ştiinţă în cadrul ştiinţelor geografice s-
a datorat diversificării fenomenului în decursul secolului al XX- lea. Geografia
Turismului caută să răspundă unor cerinţe concrete cerute de viaţă, de însăşi
dezvoltarea societăţii cât şi de rezultatele activităţii multilaterale ale omului1.
Potenţialul turistic natural este definit de totalitatea posibilităţilor,
capacităţilor, condiţiilor şi inclusiv a rezervelor materiale pe care le oferă cadrul
natural al peisajului geografic pentru orice formă de activitate turistică2.
Potenţialul turistic natural constituie o condiţie permanentă a existenţei
activităţii turistice. Modul în care acesta este amenajat condiţionează gradul de
utilizare şi includerea în programe de turism. Am putea adăuga şi rolul de „suport”
al cadrului natural în desfăşurarea tuturor activităţilor turistice. Orice activitate
turistică se sprijină pe cadrul natural, consumă cadrul natural, îl distruge sau îl
ocroteşte, toate în funcţie de mentalitatea şi gradul de educaţie al fluxurilor
turistice.
Potenţialul turistic antropic reprezintă un ansamblu de elemente repartizate
pe categorii în funcţie de natura de provenienţă. Se împarte în: vestigii istorice,
etnografie şi folclor, elemente ale tehnicii economice şi elementul cel mai dinamic,
ce a dat naştere de-a lungul timpului la tot ce ţine de potenţialul antropic,
potenţialul socio-demografic.
Fig. 1. Relaţia dintre resurse turistice, infrastructura turistică (componente ale potenţialului turistic)
şi amenajarea turistică (Ciorogariu Elena)
Pentru Munţii Poiana Ruscă, aceste elemente sunt foarte numeroase şi
atractive. Resursele etnografice reprezintă un grad mare de unicitate în raport cu
zonele învecinate. Dar, potenţialul demografic prezintă elemente îngrijorătoare.
1Grigore, M. (1974), Potenţialul natural al Turismului, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, p. 9. 2Grigore, M. (1974), op.cit.,p. 15.
Tendinţa demografică de îmbătrânire constituie un pericol pentru menţinerea
valorilor culturale şi, implicit, pentru valorificarea potenţialului etnografic.
Există o relaţie foarte strânsă între componentele potenţialului turistic,
resursele componente, infrastructura turistică şi generală şi amenajarea turistică.
Primele trei elemente dau funcţionalitatea amenajării turistice (Fig. 1).
CAPITOLUL II. Potenţialul turistic natural
Arealele montane, prin aspectul lor şi complexitatea elementelor fizico-
geografice, pot oferi o gamă variată de resurse turistice ce aparţin cadrului natural.
Suprapunerea elementelor antropice pe suportul oferit de natură oferă turiştilor o
gamă variată de peisaje cu diferite grade de atractivitate. Munţii Poiana Ruscă,
horst deosebit, ridicat deasupra zonelor învecinate, cu înălţimi de 1374m în vârful
Padeş şi 1355m în vârful Rusca, din care pornesc radiar culmi prelungi şi paralele,
se disting prin peisajul domol, odihnitor, cu posibilităţi de valorificare în drumeţia
montană şi pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Resursele reliefului (fig. 2.) sunt variate în funcţie de factorul genetic dar
predomină peşterile (dintre care cea mai recunoscută este peştera de la Româneşti,
prin concertul simfonic susţinut anual), apoi stâncile izolate de tipul sfinxului, iar
sinteza tuturor elementelor naturale este dată de frumuseţea peisajului şi implicaţia
acestuia în activitatea turistică).
Fig. 2. Repartiţia resurselor turistice ale reliefului şi poziţionarea traseelor turistice pitoreşti în
raport cu treptele de relief
CAPITOLUL III. Potenţialul antropic în Munţii Poiana Ruscă
Ca parte integrantă a culturii europene, România deţine un număr important
de bunuri culturale incluse în patrimoniul cultural, de diferite facturi şi stiluri, dar
care sunt insuficient puse în valoare prin turism3. În cadrul acestui patrimoniu
cultural sunt incluse bunuri imobile şi mobile. Bunurile imobile prezintă valoare
din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic,
peisagistic, tehnico-ştiinţific. Bunurile mobile nu sunt nici ele de ignorat, fiind mai
evidente în peisajul cultural al Munţilor Poiana Ruscă. Acestea sunt reprezentate
aici prin bunurile cu semnificaţie etnografică. Reprezentative pentru Munţii Poiana
Ruscă sunt bunurile culturale mobile de natură etnografică. În acest scop, un punct
important am acordat aşezărilor rurale şi a dezvoltării rolului acestora în activitatea
turistică.
Rolul aşezărilor rurale în dezvoltarea turismului constă în transformarea
acestora în adevărate surse de viaţă prin transformarea aşezărilor tradiţionale în
micropensiuni turistice pentru dezvoltarea turismului rural şi a derivatelor acestuia
(turism etnografic, turism cultural, turism gastronomic, drumeţia).
Cui se adresează această formă de turism? În special celor dornici de odihnă,
celor care vor să trăiască într-un fel sau altul viaţa la ţară, în mijlocul naturii. Prin
turism, s-ar putea atinge mai multe obiective: cultivarea identităţii naţionale,
salvarea patrimoniului etnografic, dezvoltarea rurală, stabilizarea populaţiei (Fig.
3). Cultivarea sentimentului de identitate prin turismul educaţional ar putea
schimba mentalitatea unui popor, care are tendinţa de a-şi pierde unicitatea, de a
nu-şi cunoaşte valorile naţionale, valorile istorice ale ţării natale, unice prin
potenţialul etnocultural încă existent, în comparaţie cu celelalte ţări ale Uniunii
Europene.
Fig. 3. Relaţia dintre satul tradiţional şi turism
(Ciorogariu Elena)
Sinteza tuturor elementelor tradiţionale este dată de peisajul cultural
(etnografic). Cel mai clar reprezentat fiind cel din Ţinutul Pădurenilor, care ne
prezintă sinteza tuturor resurselor etnografice cu valenţe turistice. La primul impact
3Cândea, Melinda, Şimon, Tamara (2006), op.cit., p. 142.
cu spaţiul rural peisajul este cel care dă nota de originalitate a tuturor elementelor
care definesc spaţiul mental pădurenesc (Foto 1, Fig. 4. ).
Foto 1. Componentele peisajului etnografic cu valenţe turistice
(Ciorogariu Elena, 2010)
Fig. 4. Componentele peisajului cultural-etnografic
(Ciorogariu Elena)
De asemenea am analizat relaţia dintre resursele umane şi fenomenul
turistic care poate fi privită atât ca resursă potenţială pentru cererea turistică, în
corelaţie strânsă cu forţa de muncă dar şi ca ofertă turistică existenţială (Fig. 5.).
Fig. 5. Relaţia dintre resursele umane şi componentele fenomenului turistic
(Ciorogariu Elena)
Din analiza aspectelor demografice la nivelul Munţilor Poiana Ruscă, am
putut observa procesul de depopulare din interiorul masivului şi concentrarea
acesteia în zona de culoar, în special în oraşe, dar şi la nivelul comunelor.
Importanţa fenomenului turistic pentru populaţia locală depinde de mai mulţi
factori: nivelul de instruire, mediatizarea fenomenului de autorităţile locale, dar şi
de interesul autorităţilor judeţene, regionale, naţionale pentru dezvoltarea
turismului.
CAPITOLUL IV. Infrastructura turistică
Analiza infrstructurii turistice din cadrul Munţilor Poiana Ruscă nu a fost
uşoară, deoarece datele furnizate de institutul de statistică nu reprezintă realitatea
teritorială. De aceea în unele cazuri am recurs la inventarierea pe teren a
structurilor de cazare. De asemenea putem afirma faptul că aceşti munţii nu sunt
generoşi în dotări subordonate fenomenului turistic, doar în unele areale (zona
Ghelari, zona Surduc şi zona de culoar);
În urma investigaţiilor din teren pe perioada 2008-2010 am putut identifica
anumite structuri de cazare, cu precădere în interiorul masivului, care nu fac parte
din niciun sistem de inventariere statistică. Acestea sunt localizate în localităţile:
Teliucul Inferior, Ghelari, Roşcani, Poieni, Tomeşti, Fârdea, Jupâneşti, Nădrag
(Fig. 6 ).
Fig. 6. Distribuţia numărului de locuri de cazare pe structuri administrative
CAPITOLUL V. Circulaţia turistică
În acest capitol, am încercat să surpind circulaţia turistică pe baza
chestionarelor aplicate în punctele de interes, pentru a avea o imagine despre acest
fenomen în zonă, de a identifica şi factorii favorabili desfăşurării activităţii de
turism, voi prezenta următoarele studii de caz:
Studiu de caz „Concertul simfonic de la Româneşti” – octombrie 2009;
Studiu de caz „Sarmisegetuza Ulpia Traiana”- iunie 2010;
Studiu de caz „Festivalul Pădurenilor – Drăgan Muntean - Poieniţa Voinii”
– august 2010;
Studiu de caz „ Castelul Huniazilor” - iulie 2010;
Mă voi opri doar la un exemplu şi anume Concertul Sinfonic de la
Româneşti, care se desfăşoară anual.
Au fost aplicate 97 de chestionare, iar obiectivele propuse în acest studiu de
caz sub raport turistic au fost:
Motivaţia turistică, exprimată prin întrebarea: „Pentru ce aţi venit
astăzi aici?” (fig. 7);
Mijlocul de transport, reliefat prin întrebarea: „Cu ce mijloc de
transport aţi venit aici?” (fig. 8);
Mijloacele de mediatizare a evenimentului, evidenţiate prin
întrebarea: „Cum aţi aflat de concert?”;
Zonele emiţătoare de fluxuri turistice (de unde au venit turiştii),
stabilite prin întrebările specifice fiecărui chestionar.
Fig. 7. Motivaţia turiştilor de a participa la Fig. 8.Mijloacele de transport
Concertul Simfonic de la Româneşti-2009 utilizate de către turiştii chestionaţi
(cf. investigaţiilor de teren, octombrie 2009)
CAPITOLUL VI. Zonarea turistică Munţilor Poiana Ruscă şi evaluarea
resurselor turistice
Nu putem afirma despre Munţii Poiana Ruscă, ca fiind o regiune turistică,
datorită rezultatului analizei complexe a potenţialului turistic, şi anume lipsa
infrastructurii turistice adecvate în interiorul masivului, ceea ce ar fi dat
funcţionalitatea sistemului turistic, dar zonarea turistică se poate realiza utilizând
două criterii importante în procesul de amenajare-dezvoltare la nivelul întregului
sistem:
Criteriul repartiţiei resurselor turistice, delimitarea fiind considerată
limita administrativă ;
Criteriul administrativ;
Această zonare s-a bazat şi pe teoria enunţată de Smith, S.L.J (1996) care
menţionează trei tipuri de regiuni (în cazul nostru zone turistice), pe primul loc fiind
zonele de tip a priori (delimitarea fiind bazată pe criteriul administrativ), apoi zone
omogene (bazate pe asemănarea caracteristicilor structurale) şi funcţionale (nivel
superior al interacţiunilor interne). Tot aici sunt menţionate şi modalităţile de
regionare, respectiv : sintetice, analitice şi dichotomice.
Zonarea turistică a Munţilor Poiana Ruscă pe baza criteriului administrativ
ca limită în repartiţia teritorială a resurselor turistice a dus la evidenţierea a trei
zone turistice: zona Hunedoreană, zona Timişană, şi zona Cărăşană (vezi fig. 9).
97 răspunsuri=100%
62,8%
23,6%
0,7%
12,8%
Concert
Peisaj şi Relaxare
Mici şi bere
Drumeţie
97 răspunsuri=100%
81,6%
3,5%1,8%
1,8%
7,0%4,4%
maşină
autocar
bicicleta
tractor
pe jos
tren
CAPITOLUL VII. Amenajarea şi dezvoltarea turistică în Munţii Poiana
Ruscă
Integrarea munţiilor Poiana Ruscă în sistemul de amenajare turistic naţional
se subordonează amenajării turistice regionale,judeţene, intercomunale, locale.
A concepe un model de amenajare turistic complex pentru munţii Poiana
Ruscă se poate elabora doar la nivel regional, şi anume Regiunii de Dezvoltare
Vest, datorită divizării munţiilor Poiana Ruscă la nivelul celor trei judeţe.
Elaborarea unei strategii integrate la nivel de unitate fizico-geografică este
relativ greu de realizat de un singur specialist, ci trebuie să conlucreze împreună
mai mulţi specialişti din domeniul geografic, economic şi legislativ.
Totuşi, am eleborat următorul obiectiv general al strategiei de dezvoltare
turistică a Munţilor Poiana Ruscă:
„Dezvoltarea turismului rural din arealul Munţilor Poiana Ruscă”
Pe termen lung, realizarea acestui obiectiv va duce la extinderea
fenomenului turistic în arealul munţilor şi integrarea zonelor rurale mai slab
dezvoltate în circuitul turistic şi omogenizarea gradului de dezvoltare a turismului
rural.
Fig. 9. Zonarea turistică a Munţilor Poiana Ruscă
Obiective specifice:
Realizarea obiectivului general se poate atinge prin realizarea următoarelor
obiective specifice:
Obiectiv specific 1.Îmbunătăţirea gradului de promovare şi de mediatizare
a posibilităţilor de practicare a turismului rural;
Obiectiv specific 2.Revitalizarea sectorului agricol şi îmbunătăţirea
nivelului de trai al populaţiei ocupate în agricultură prin prisma turismului
rural durabil4;
Obiectiv specific 3.Valorificarea resurselor turistice din cadrul masivului
pentru dezvoltarea potenţialului economic al arealului prin turismul rural.
Concluzii
Munţii Poiana Ruscă, unitate fizico-geografică, componentă a sistemului
Occidental al Carpaţilor, se distinge sub aspect turistic prin particularităţile
evidenţiate în cadrul acestei lucrări, rezumându-se la ipotezele formulate în
prealabil.
Astfel, Munţii Poiana Ruscă deţin resurse turistice naturale concentrate în
areale de dezvoltare turistică, în jurul localităţilor Nădrag, Tomeşti, Ghelari, Cinciş,
dar şi resurse antropice de o deosebită semnificaţie.
Toate tipurile de relief analizate sumar au un rol deosebit în activitatea de
dezvoltare turistică, ca factor primar în apariţia materiei prime de bază. Resursele
hidrografice sunt şi ele destul de însemnate, două puncte importante în peisajul
geografic fiind lacul Cinciş şi lacul Surduc.
Astfel, alături de resursele generate de substratul geologic şi al reliefului,
precum şi cele hidrografice, clima şi vegetaţia vin să întregească peisajul şi
ambientul dezvoltării activităţilor turistice.
Resursele antropice sunt reprezentative prin valoarea lor cultural-istorică,
fiind vorba îndeosebi de bisericile de lemn sau de piatră şi de mănăstiri. Alături de
aceste mărturii de credinţă şi istorie, importante sunt şi resursele etnografice care
redau specificitatea peisajului local-cultural.
Prin valorificarea complexă a spaţiului rural se pot pune în valoare: ineditul
etnografic, peisajul cultural, gastronomia locală, valenţele muzicale.
Un rol deosebit trebuie acordat relaţiei dintre resursele umane şi fenomenul
turistic, care poate fi privită atât ca resursă potenţială pentru cererea turistică, în
4Practicareaagriculturiidurabilereprezintă un punct de plecareîndezvoltareaturismului rural durabil,
astfel la nou mod de viaţă; (Estelle Deléage, 2005, Le developpement durable, une perspective pour
le XXI-Siecle, Editura Presses Universitaire de Rennes)
corelaţie strânsă cu forţa de muncă, cât şi ca ofertă turistică existenţială. Pentru
Munţii Poiana Ruscă, resursele umane reprezintă o problemă care poate fi un risc
demografic în evoluţia fenomenului turistic pe termen lung, dar posibilităţile
alternative de transformare a turismului existent în alte forme de turism, reprezintă
salvarea munţilor şi scoaterea lor din anonimat.
Latura problematică ce intervine la acest nivel corespunde îndeaproape
bazei tehnico-materiale, respectiv structurilor de cazare, relativ puţine la număr.
Cele mai multe puncte de cazare sunt concentrate la marginea munţilor, în marile
oraşe: Deva, Hunedoara, Haţeg, Lugoj, Caransebeş.
Totuşi, rolul major în analiza activităţii turistice nu depinde doar de o
inventariere a elementelor potenţialului turistic natural şi antropic şi de
evidenşierea valorică a acestora, dar şi de modul de dezvoltare a turismului care se
construieşte pe baza acestui potenţial.
Amenajarea turistică a munţilor Poiana Ruscă îşi are minusurile ei. De
aceea activitatea turistică se practică la o scară mai mică şi chiar în lipsa unor
amenajări de ordin calitativ (pensiuni, hanuri, moteluri).
Tipurile de turism practicate la ora actuală în Munţii Poiana Ruscă sunt:
drumeţiile, turismul ştiinţific, turismul religios, turismul de week-end, turismul
cultural, enduro, turismul rural.
Luându-se în considerare toate categoriile de potenţiali turişti, conchidem
că Munţii Poiana Ruscă ar avea nevoie de respectarea a trei imperative pentru a
atrage turişti şi pentru a dezvolta acest fenomen:
iniţiativa locală;
amenajarea teritorială (edilitară);
promovarea şi educarea cetăţenilor cu privire la acest aspect;
În acest sens, autorităţile locale trebuie să conştientizeze rolul pe care
potenţialul cadrului natural al zonei îl poate juca în dezvoltarea turistică prin
implementarea şi susţinerea iniţiativelor locale conform Programului Operaţional
Regional şi Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, ca şi instrumente de
ajutor la decizie. Amenajarea teritorială vine în ajutorul dezvoltării turistice prin:
infrastructura de transport, infrastructura tehnică (canalizare, apă curentă, gaz,
telefonie), cât şi prin disponibilitatea de a le facilita turiştilor accesul la astfel de
servicii.
Promovarea turistică depinde atât de autorităţile locale, cât şi de micii
întreprinzători în domeniul turismului.
Educarea populaţiei cu privire la fenomenul turistic are un rol deosebit în
promovarea şi întreţinerea fenomenului turistic. A face turism în România e destul
de dificil, având în vedere problemele aferente, în special cele de ordin social şi
economic.
Poate fi turismul o alternativă de dezvoltare în spaţiul rural din Munţii
Poiana Ruscă? Doar prin conştientizarea populaţiei cu privire la acest fenomen.
Ospitalitatea locuitorilor acestui spaţiu arată că, prin educaţie, fenomenul turistic
poate deveni o activitate importantă, suplimentară veniturilor mici.
Pornind de la premisa doamnei profesoare Ancuţa Cătălina, conform căreia
„dezvoltarea ca modernizare nu vizează doar transformarea societăţilor
tradiţionale sub aspect economic, ci şi sub aspect social, cultural şi politic5”,
putem asocia această idee perspectivei turistice prin faptul că, odată înţeleasă şi
asimilată transformarea mentalităţii populaţiei locale, poate fi deja individualizată o
cultură a turismului. Principala preocupare este de a găsi factorul cheie care
favorizează sau care împiedică dezvoltarea sa.
Sălbăticia munţilor poate asigura o rezervă de avantaje pentru viitor, când
piaţa din jur va fi suprasolicitată, în favoarea turismului cinegetic şi a celui al
curelor de aer curat, motiv pentru care autorităţile locale trebuie să conştientizeze
rolul pe care potenţialul cadrului natural al zonei îl poate avea în dezvoltarea
turistică.
Ca urmare a abordării modelului de dezvoltare turistică a Munţilor Poiana
Ruscă, putem conchide că acesta ar putea avea următoarele axe constitutive:
Turismul de tranzit în zonele de culoar (valea Mureşului, Valea
Bistrei, Timişul, Bega), suplimentate de reţeaua de drumuri;
Turismul rural şi agro-turismul (prin valorificarea spaţiului rural);
Turismul cinegetic (prind fondurile de vânătoare);
Turismul de aventură (cicloturismul, enduro);
Turismul recreativ (drumeţii, tabere şcolare);
Turismul educaţional;
Turismul ştiinţific, speoturismul;
Lucrarea noastră îşi propune, în primul rând, o zonare turistică a munţilor,
proces realizat, în special, pe baza fondului turistic şi facilitat, în mare parte, de
limitele administrative ale judeţelor, identificându-se astfel trei zone turistice: zona
Hunedoreană, zona Timişană şi zona Cărăşană. În cadrul acestor zone, în raport cu
distribuţia resurselor turistice, au fost scoase în relief următoarele areale:
arealul Româneşti (zona Timişană) ;
arealul Traian Vuia – Surduc - Făget (zona Timişană);
arealul Lugoj - Nădrag (zona Timişană);
arealul Hunedoara - Ghelari (zona Hunedoreană);
axa Mureşului (zona Hunedoreană);
axa Deva – Hunedoara – Haţeg (zona Hunedoreană);
Evaluarea resurselor şi ierarhizarea zonelor şi arealelor relevă cele mai
importante unităţi sub aspect calitativ turistic. Spre exemplu, zona Cărăşană
reprezintă un teritoriu slab în resurse turistice, dar şi în unităţi de cazare, această
5 Ancuţa Cătălina (2008), Studiul geografic al disparităţilor teritoriale din Banatul Românesc,
Editura Mirton, Timişoara, p. 20.
zonă fiind lipsită de importanţă pentru judeţul Caraş, în raport cu potenţialul
existent în munţii Banatului. În continuarea acestei prime părţi ne-am dorit o
detaliere a etapelor procesului de amenajare turistică, în completarea căreia vine
studiul de caz referitor la procesul practic de amenajare turistică locală.
Propunerile pentru dezvoltare turistică a comunei Pietroasa, a ţinutului
Pădurenilor, a Ghelariului (ca şi localitate de seamă în rândul celor Pădureneşti) se
bazează pe dezvoltarea complexă a spaţiului rural, şi reprezintă modele pentru toate
centrele de comună cu potenţial turistic existent la nivelul Munţilor Poiana Ruscă.
Un model complex de amenajare şi dezvoltare poate fi realizabil doar prin
abordarea regională, interesul fiind canalizat spre regiunea de dezvoltare Vest.
Acest model de dezvoltare poate fi realizabil prin dezvoltarea nucleelor şi centrelor
turistice.
Centrele locale cu funcţie turistică propuse spre dezvoltare au fost alese pe
baza funcţiilor suplimentare îndeplinite ca funcţii economice şi de servicii. Astfel
am considerat importante localităţile: Lugoj, Oţelu Roşu, Haţeg, Deva, Hunedoara
din arealele de contact cu infrastructura de transport, iar pentru interiorul
masivului, importante centre de dezvoltare turistică sunt: Ghelari, Cinciş, Surduc.
Nucleele propuse pentru dezvoltare ar fi următoarele: Făget, Tomeşti,
Pietroasa, Nădrag (pentru judeţul Timiş), Rusca Montană (judeşul Caraş-Severin),
Roşcani, Veţel, Lunca Cernii de Jos, Densuş, Cerbăl, Lelese (judeţul Hunedoara).
Dezvoltarea gândită în jurul acestor localităţi ar putea fi modelul de
dezvoltare propus de Campbell, care porneşte de la un centru urban (în cazul nostru
centrele: Lugoj, Oţelu Roşu, Haţeg, Deva, Hunedoara) şi urmăreşte mai multe
itinerarii complementare, fără a repeta vreo porţiune din itinerariul de plecare.
Acest lucru se poate realiza şi datorită formei de cerc a munţilor Poiana Ruscă, şi,
în orice direcţie ai porni, poţi realiza un circuit turistic fără a repeta vreo porţiune
dintr-un traseu.
Dar până la atingerea acestui nivel de interes, modelul de dezvoltare este
secţionat pe cele trei judeţe, fiecare având preocupările sale de amenajare,
dezvoltare, investiţii, proiecte.
Sub aspect teoretic putem analiza mai multe modele turistice, dar rămânem
la partea realizabilă a acestui scenariu de dezvoltare, şi să nu uităm de factorul de
decizie în activitatea turistică: omul-turist, şi factorul politic-decizional în
activitatea de amenajare dezvoltare.
Cei trei ani de analiză spaţială şi de documentare şi cercetare ne-au condus
spre concluzia că munţii Poiana Ruscă dispun de un potenţial turistic doar parţial
exploatat până în prezent, fiind în continuare o permanentă sursă de necunoscut
pentru turiştii dornici de inedit, de autentic şi de rustic. Punerea în practică a unui
model de dezvoltare turistică rămâne o acţiune pe termen lung, chiar dacă definită
şi susţinută material. Actorii locali, cât şi populaţia locală, care prezintă deja
anumite interese faţă de astfel de proiecte, vor trebui să investească mult timp şi
energie în finalizarea acestora.
Bibliografie selectivă:
1. Ardelean, V., Zăvoian I. (1979), Judeţul Timiş, Editura Academiei Republicii Socialiste
România, Bucureşti.
2. Blaj, Violeta, Grigorescu, Elena (1985), Zona etnografică Făget, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
3. Cândea, Melinda, Erdeli, G., Şimon, Tamara (2000), România. Potenţial turistic şi turism,
Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
4. Cândea, Melinda, Şimon, Tamara (2006), Potenţialul turistic al României, Editura
Universitară, Bucureşti.
5. Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina (2006), Organizarea, amenajarea şi
dezvoltarea durabilă a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti.
6. Chirs, R. (2004), Ethics in Tourism Researche: Objectives and Personal Perspectives, în
Tourism research Methods, Editura CABI Publishing, Cambridge (pag.9-21).
7. Ciangă, N. (1997), Turismul din Carpaţii Orientali. Studiu de Geografie Umană, Editura
Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
8. Ciangă, N. (2007), România. Geografia Turismului, Editura Pressa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
9. Ciangă, N., Dezsi, Şt. (2007), Amenajare turistică, Editura Pressa Universitară Clujană, Cluj-
Napoca.
10. Ciangă, N., Oprea, M., Costea, D., Giurgiu, L., Ciangă, I. (2010), The reconstruction of „ the
salt road”- a means to develop and promote the saline healt tourism in Transylvanaia”, în
Journal of Tourism, Challenges and Trends, volumul III, nr. 2, Editura Universitară
Bucureşti, Bucureţti, pag. 81-100.
11. Ciorogariu, Elena (2008), Tourism – alternative of Settlements Deelopment in Cerna Valley of
Hunedoara, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Geografie, vol. XVIII, Editura
Universităţii din Timişoara, pag. 95-101.
12. Ciorogariu, Elena (2008), Rolul cadrului natural în desfăşurarea activităţilor turistice. Studiu de caz: Munţii Poiana Ruscă, în GEIS, Referate şi comunicări de Geografie, vol. XII,
Editura Casei Corpului Didactic, Deva, pag.35-39.
13. Ciorogariu, Elena (2009), Resources of Relief in the Poiana Rusca Mountains, Their role in
the Practice of Touristic Activities, în GeoJournal of Tourism and Geosites, anul II, nr. 2, vol.
4, Editura Universităţii din Oradea, pag.169-174.
14. Ciorogariu, Elena (2009), Evaluarea resurselor turistice în Munţii Poiana Ruscăi, în GEIS,
Referate şi comunicări de Geografie, vol. XIII, Editura Casei Corpului Didactic Deva,
Deva.(pag.361-367).
15. Claval, P., Singaravelou (1995), Etnogéographies, Ed. L'Harmattan, Paris.
16. Cocean, P. (1984), Potenţialul economic al carstului din Munţii Apuseni, Editura Academiei
Socialiste România, Bucureşti. 17. Cocean, P. (2006), Turismul cultural, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
18. Cocean, P., Filip, S. (2008), Geografia regională a României, Editura Presa Universitară
Clujană, Cluj-Napoca.
19. Cocean, P. (2010), Patrimoniul turistic al României, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
20. Cocean, P. (2010), Geografie Regională, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
21. Cocean, P. (2010), „Ţinutul” – Un taxonom regional tradiţional specific României, în
Geographia Napocensis, anul IV, nr. 1, Cluj-Napoca, pag.5-14.
22. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
23. Cosmescu, I. (1998), Economia turismului, Serviciile turistice, Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, Sibiu.
24. Dezsi, Şt. (2006), Patrimoniu şi valorificare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
25. Dinu, Mihaela (2005), Geografia Turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
26. Duma, S. (1998), Studiu geoecologic al exploatărilor miniere din zona sudică a Munţilor
Apuseni, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Sebeşului, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
27. David, L. (2003), Peisajul etnografic. Concept şi modalităţi de valorificare turistică, în Vol.
Datina, anul XI, nr. 32, Spectografia spiritualităţii româneşti tradiţionale, Editura Centrul Judeţean al Creaţiei Populare, Constanţa, pag.71-85.
28. David, C. (2004), Tourism Research Practices and Tourist Geographies, în Tourism research
Methods, Editura CABI Publishing, Cambridge, pag. 37-85.
29. Debarbieux, B. (2004), Les problematiques de l'image et de la représentation en géographie,
în Les concepts de la Géographie Humaine, Editura Armand Colin, Paris.
30. Decroly, J., M., Duquesne, Anne-Marie, Delbaere, R., Diekmann, Anya (2006), Tourism et
Societe-Mutations, enjeux et défis, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles.
31. Erdeli, G., Gherghilaş, A. (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti.
32. Glăvan, V. (2000), Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti.
33. Goodchild, M. F., Haining, R. P. (2004), GIS and spatial data analysis: Converging
perspectives, în Regiona Science, nr. 83, pag. 363-385.
34. Grigore, M. (1974), Potenţialul natural al Turismului, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti. 35. Grigore, M., Ianoş, I. (1987), Geografia României, Vol. III, Editura Academiei Republicii
Socialiste Române, Bucureşti.
36. Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale - o abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti.
37. Ianoş, I., Humeau, J-B. (2000), Teoria sistemelor de aşezări umane, Editura Tehnică,
Bucureşti.
38. Ielenicz, M., Comănescu, L. (2006), România Potenţial Turistic, Editura Universitară,
Bucureşti.
39. Ilieş, Dorina, Camelia, Josan, N. (2009), Geosituri şi Geopeisaje, Editura Universitară din
Oradea, Oradea.
40. Ilieş, Gabriela, Ilieş, M. (2001), Resursele de atractivitate turistică. Mod de abordare, în
Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, XLVI, 2, Cluj-Napoca, pag. 179-182. 41. Ielenicz, M. (2009), Geotop, Geosite, Geomorphosite, The Annals of Valahia University of
Târgovişte, Geographical Series, Tome 9, Târgovişte, pag. 8-22.
42. Ilieş, M. (2007), Amenajare turistică, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
43. Ilinca, N. (1994), Masivul Poiana Ruscăi, Editura Vinea, Bucureşti.
44. Ionac, Nicoleta, Ciulache S. (2008), Atlasul Bioclimatic al Românie, Editura ARS
DOCENDI, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti.
45. Işfănoni, R. (2006), Pădurenii Hunedoarei, Editura Mirabilis, Bucureşti.
46. Jean, Michel De Waele, Émle, Flament (2000), Le tourisme, Editura Sedes, Paris.
47. Jianu, N. (2005), Biserici de lemn din Transilvania, Episcopia Aradului şi Hunedoarei-album,
Editura Emia, Deva.
48. Jianu, N., Sicoe I. (2008), Judeţul Hunedoara, zonele etnografice, Editat de Societatea Culturală “Avram Iancu”, Deva.
49. Krautner, H., G. (1984), Munţii Poiana Ruscă. Ghid turistic, Editura Sport- Turism,
Bucureşti.
50. Linc, Ribana şi colab, (2008), Comuna Nădrag. Între puterea istoriei şi destinul geografic,
Editura Universităţii din Oradea, Oradea.
51. Lozato-Giotart, J. P. (2008), Géographie du tourisme, Editura Pearson, Université Paris III
Sorbonne Nouvelle, Paris.
52. Muja, S. (1994), Dezvoltarea spaţilor verzi, în sprijinul conservări mediului înconjurător în
România, Editura Ceres, Bucureşti.
53. Muntele, I., Iaţu, C. (2003), Geografia Turismului. Concepte, Metode şi Forme de
manifestare spaţio-temporală, Sedcom Libris, Iaşi.
54. Olaru, M. (1996), Munţii Banatului- Resurse turistice naturale şi antropice, Editura Hestia,
Timişoara.
55. Olaru, M. (2000), Munţii Banatului, Amenajarea şi dezvoltarea turistică, Editura Hestia,
Timișoara.
56. Panizza, M., Piacene, S. (2008), Geomorphosites and Geotourism, Rev. Geogr. Academică,
vol. 2, nr. 1., pag. 5-9.
57. Patin, V. (1997), Tourisme et patrimoine en France et en Europe, Editura La documentation français, Paris.
58. Pearce, D. 1993, Géographie du Tourisme, Editura Nathan, Paris.
59. Petrea, Rodica, Petrea D. (2000), Turism Rural, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-
Napoca.
60. Popa, N. (1999), Ţara Haţegului- potenţialul de dezvoltare al aşezărilor omeneşti, Editura
Brumar, Timişoara.
61. Sorocovschi, V. (2008), Climatologie şi aplicaţii bioclimatice în turism, Editura Casa Cărţii
de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
62. Sue, Beeton (2004), The Case Study in Tourism Research: a Multi-method Case Studz
Approach, în Tourism research Methods, Editura CABI Publishing, Cambridge, pag. 37-49.
63. Surd, V., Zotic, V., Puiu, V., Moldovan C. (2007), Riscul demografic în Munţii Apuseni,
Editura Pressa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. 64. Stanciu, Eugenie (2005), Precipitaţiile atmosferice din Banat, Editura Eurostampa,
Timişoara.
65. Teodoreanu, Elena (2002), Bioclimatologie umană, Editura Academiei Române, Bucureşti.
66. Vlad, A. (2003), Monografia comunei Ghelar judeţul Hunedoara, Editura Emia, Deva.
67. Vuia, R. (1975), Studii de etnografie şi folclor, Editura Minerva, Bucureşti.
68. Zotic, V. (2005), Componentele operaţionale ale organizării spaţiului, Editura Pressa
Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
69. http://mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/sec
VI/metodologie.pdf;
70. http://www.ariiprotejate-cs.ro/ariiprotejate/node/7
