rezolvare geofra subiectul 2

7/29/2019 rezolvare geofra subiectul 2

http://slidepdf.com/reader/full/rezolvare-geofra-subiectul-2 1/39

Subiectul IIVarianta 1A. 1. E - Podişul Someşan; F - Podişul Bârladului;2. 8 - Motru; 11 - Someşul Mic.B.1.C;2. B;3. 5.

C.1.d;2.d;3. b;4. b; 5.d.D.- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2.000 m, în timp ce muntiiGrupei Parâng depăşesc frecvent 2.000 m, chiar 2.500 m;- deosebire: altitudinea maximă este de 1.849 m în Munţii Apuseni (Vf. Bihor) şi de2.519 m în Grupa Parâng (Vf. Parângu Mare);- deosebire: în Grupa Parâng este bine dezvoltat relieful glaciar, iar în Munţii Apusenilipseşte relieful glaciar, fiind bine reprezentat relieful carstic;- deosebire: gradul de fragmentare este mai mic în Grupa Parâng şi mai mare în MuntiiApuseni datorită prezenţei „depresiunilor-golf", a densităţii reţelei hidrografice.E.în Carpaţii Orientali sunt numeroase centre ale industriei produselor lactate datoitacreşterii bovinelor pentru lapte pe baza păţunilor, datorită tradiţiilor legate de prelucrarea

laptelui şi obţinerea unor produse renumite la nivel naţional.Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în ba^m.Se acceptă orice alt răspuns corect.

Varianta 2A.1. B - Munţii Apuseni, D - Podişul (Piemontul) Getic;2. 1 - Timişoara, 6 - Braşov.B.1.H; 2.4; 3. E.C.1.d;2.a;3.b;4. b; 5. b.D.- deosebire: relieful Munţilor Banatului s-a format pe roci predominant cristaline sisedimentare (calcare), în timp ce relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali s-a format

pe roci cristaline, vulcanice şi sedimentare cutate (fliş);- deosebire: altitudinea maximă în unitatea Munţii Banatului este de 1.446 m in (MunflSemenic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali ajunge la 2.303 m (Munţii Rodnei);- deosebire: Munţii Banatului se prezintă sub forma a două sectoare, unul în est, mai înalt,orientat N-S şi altul în vest, fragmentat, cu înălţimi sub 1.100 m, iar Grupa Nordică aCarpaţi;or Orientali se remarcă prin dispunerea sub formă de trei şiruri paralele cualcătuire petrografica specifică, orientate NV-SE;- deosebire: în Munţii Banatului este bine dezvoltat relieful petrografic format pe calcare(carstic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este prezent relieful glaciar.E.1, Carpaţii, prin altitudini ridicate, temperaturile scăzute, precipitaţiile abundente,durata mare a perioadei de îngheţ, pantele abrupte, stratul subţire de sol determină

condiţii puţin favorable pentru aşezările umane, în general, şl pentru densitate mare, Tnspecial - 2p;2. La latltudirţea României, mişcarea generală a aerului se produce, preponderent,de lavest spre est, determinând: repartiţia descrescătoare a precipitaţiilor de la vest la est;diminuarea caracterului oceanic şi accentuarea continentallsmulul. Tn vest, precipitaţiilemedii anuale se situează la 630 mm/an, în timp ce în est, la aceeaşi latitudine, precipitaţiile medii anuale ajung la valoarea de 400 - 500 mm/an, Relieful, prin altitudineşi orientarea culmilor, constituie o barieră in calea maselor de aer oceanice bogate Tn



precipitaţii. Influenţele oceanice nu depăşesc barlafl Carpaţilor Orientali

Varianta 3A.1. E - Grupa Parâng, G - Câmpia Bărăganului;2. 7 - Jijia; 11 - Bega.

B.1. B; 2. 9; 3. Munţii Banatului.C.1. b;2.d;3.d;4.a;5.a.D.- asemănare: ambele unităţi s-au format prin cutarea scoarţei terestre;- asemănare: altitudinile sunt mari, depăşind 2.000 de metri în ambele grupe; -asemănare: prezenţa reliefului glaciaratât în Grupa Retezat-Godeanu cât şi în Grupa Făgăraş;- deosebire: Grupa Făgăraş se prezintă sub forma a două culmi principale: culmeanordică, masivă, cu altitudini de peste 2000 m şi culmea sudică-, având altitudini sub2000 m, fragmentată de reţeaua hidrografică, iar în Grupa Retezat-Godeanu culmile sunt paralele, despărţite prin reţeaua hidrografică;- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic, care nu sunt specificegrupei Făgăraş.

E.1. Potenţialul hidroenergetic al râurilor este mai mare în cursul superior (în zona demunte), datorită pantei accentuate care determină o viteză mare, dublată de forţă;amenajările hidroenergetice sunt propice în zonele de munte pentru că albia este îngustăşi adâncă, rocile sunt foarte dure, rezistând presiunii unui mare volum de apă, iar forţaapei în cădere asigură funcţionarea turbinelor care produc energie electrică; majoritateahidrocentralelor au fost construite în regiuni montane: Porţile de Fier I şi II, Vidraru,hidrocentralele de pe Bistriţa. în zonele de câmpie, amenajările hidroenergetice suntdificile datorită pantei slabe, vitezei reduse de curgere şi solurilor sedimentare cu duritatescăzută şi permeabilitate mare - 2p;2. Aşezarea României pe 5° de latitudine şi influenţele exterioare determină diferenţe detemperatură între regiunile sudice şi cele nordice. Datorită dispunerii latitudinale,

temperatura medie anuală scade de la sud la nord cu aproximativ 2,5°C, ceea cereprezintă un gradient normai de scădere latitudinală a temperaturii. La această diferenţăse adaugă influenţa reliefului, diferit ca altitudine în sud, unde este prezentă treapta decâmpie (până la 300 m altitudine), faţă de regiunea nordică, marcată de prezenţa trepteide munţi, cu înălţimi ce se ridică la 2.000 m - 2p.

Varianta 4A.1. A - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei, E - Subcarpaţii Moldovei;2. 3 - Suceava, 5 - Giurgiu.B.1.F;2.D;3.2.C.1.d;2, c; 3. c;4. a; 5. a.D.- deosebire: altitudinea maximă ajunge la 2509 m în grupa Retezat-Godeanu (Vf.Peleaga) şi la doar 1849 m în Munţii Apuseni (vf. Bihor - M. Bihor);-deosebire: calcare şi relief carstic în Munţii Apuseni şi şisturi cristaline în GrupaRetezat-Godeanu.- asemănare: ambele unităţi montane s-au format în orogeneza alpină.E.1. Alunecările de teren se produc datorită existenţei pantei şi a prezenţei argilei şi/sau amarnei în substrat. Se adaugă climatul continental, cu ploi neregulate, torenţiale sauîndelungate, cu topiri bruşte de zăpadă, alternând cu perioade de secetă, când terenurile



argiloase se usucă.2. Podişul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief a ţării datorită prezenţei şisturilor verzi în Podişul Casimcei şl orogenezei hercinice prin care s-a format Masivul Dobrogeide Nord.

Varianta 5A.1. F - Podişul Bârladului; H - Grupa Retezat-Godeanu;2. 3 - Tg. Mureş, 6 - Craiova.B.1.E;2. H;3.G.C.1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d.D.- deosebire: climat de dealuri în unitatea C şi climat de munte în unitatea H;- deosebire: temperatura medie anuală este de 6-8°C în unitatea C şi de 0-6°C în unitateaH;- deosebire: cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 600-800 mm în unitatea C şi de800-1200 mm în unitatea H.E.- Dunărea - prin cantitatea mare de aluviuni transportate şi depuse în mare - 2p;

- Marea Neagră, prin mareele cu amplitudine redusă şi prezenţa curenţilor circulari - 2p.

Varianta 6A.1. C - Munţii Banatului, F - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei;2. 3 - Suceava; 4 - Vaslui.B.1.H;2. E; 3. G.C.1.c;2. b;3.c;4.d;5. b.D.- deosebire: Grupa Sudică are altitudinea maximă mai mare (Munţii Ciucaş-1954 m)decât Munţii Apuseni (Munţii Bihor-1849 m);- deosebire: în Munţii Apuseni este bine reprezentat relieful carstic, iar în Grupa Sudicăspecific este relieful pe gresii şi conglomerate;

- asemănare: ambele unităţi au structură de orogen, fiind formate prin cutarea scoarţei întimpul orogenezei alpine.E.1. densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H(Grupa Retezat-Godeanu) se datorează climatului montan (temperaturi scăzute, precipitaţii abundente, vânturi puternice), reliefului (înălţime, pante accentuate), solurilor puţin fertile, vegetaţiei de pădure dominante.2. amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase în oraşul marcat, pe hartă, cunumărul 1 (Tulcea) se datorează importului de bauxită, prelucrată într-un oraş-port laDunăre, ceea ce conferă rentabilitate producţiei de alumină, prin transportul produselor pe calea apei, considerat cel mai ieftin.

Varianta 7A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Subcarpaţii Getici;2. 2 - Prahova, 4 - Vedea.B.1.H;2.B;3. Bihor.C.1. c; 2. a; 3. d; 4. c; 5. a.D.Deosebiri:- în Podişul Târnavelor este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri, în timp ce înCâmpia Olteniei etajul climatic specific este cel de câmpie;



- în Câmpia Olteniei temperaturile medii anuale au valori de 10-11 °C, în timp ce înPodişul Târnavelor sunt mai scăzute fiind de 6-9 °C;- în câmpia Olteniei sunt caracteristice influenţe climatice submediteraneene caredetermină un climat mai blând, în timp ce în Podişul Târnavelor se resimt influenţeclimatice oceanice care determină un climat moderat termic şi umed. «

E.- amenajări hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II) - 2p;- important coridor de transport fluvial ce asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, prin intermediul Canalului Dunăre-Main-Rhin -

Varianta 8A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Dealurile Silvaniei;2. 3 - Jijia; 6 - Crişul Alb.B.1. scandinavo baltice; 2. Dâmboviţa; 3. E.C.1.c;2. b;3.d;4.a;5. a.D. Deosebiri:r Podişul Dobrogei este o unitate complexă geologic şi geomorfologic. Geologic s-a

conturat în urma mai multor orogeneze (baikaliană, hercinică), iar sectorul sudic s-aformat prin sedimentare. Subcarpaţii Getici constituie, însă, genetic o unitate uniformăcare s-a format prin cutarea depozitelor sedimentare acumulate la exteriorul Carpaţilor,într-o ultimă etapă de înălţare a acestora (finalul orogenezei alpine);- în Subcarpaţii Getici predomină rocile sedimentare friabile (pietrişuri, nisipuri, gresii),în timp ce în Podişul Dobrogei se întâlnesc roci variate (graniţe, şisturi verzi, calcaresarmatice, loess, pietrişuri, nisipuri);- Subcarpaţii Getici au altitudini mai mari (altitudinea maximă este 1218 m în VârfulChiciora), comparativ cu Podişul Dobrogei (unde altitudinea maximă este de 467 m înVârful Greci din Munţii Măcinului).E.1. La Bod, în depresiunea Braşov, s-a înregistrat în 25 ianuarie 1942 temperatura

minimă absolută din România, de -38,5 °C datorită manifestării fenomenului deinversiune termică caracteristic depresiunilor intramontane;2. Pădurile lipsesc în Bărăgan deoarece cantităţile anuale ale precipitaţiilor căzute suntinsuficiente dezvoltării vegetaţiei arborescente.

Varianta 9A.1. D - Subcarpaţii Getici, E - Podişul Someşan;2. 3 - Deva, 6 - Piatra-Neamţ.B.1. Jijia; 2. F;3.B.C.1.a;2. c; 3. c;4. d; 5. c.D.Deosebiri:- Câmpia de Vest are un climat de câmpie, pe când în Subcarpaţii Moldovei estecaracteristic un climat de dealuri şi podişuri;- în Câmpia de Vest cantitatea anuală de precipitaţii are valori mai mici de 600 mm, întimp ce în Subcarpaţii Moldovei valorile sunt cuprinse între 600 şi 850 mm;- în Câmpia de Vest se resimt influenţe climatice oceanice care determină un climat umedşi moderat termic, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei se resimt influenţe climatice deariditate care accentuează gradul de continentalism.E.1. situarea la ţărmul Mării Negre, favorizând dezvoltarea unor activităţi economice



complementare (transport maritim, comerţ, petrochimie, şantier naval);2. în Bărăgan sunt frecvente lacurile cu apă sărată deoarece valorile ridicate aletemperaturilor, cu precădere în timpul verii, permit manifestarea fenomenului deevapotranspiraţie. Pe de-o parte, apa lacurilor se evaporă în cantităţi mari favorizândsalinitarea apei, pe de altă parte, prin capilaritate sărurile din sol ajung la suprafaţă

favorizând sărăturarea solurilor sau a pânzei freatice.

Varianta 10A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, G - Câmpia Olteniei;2. 1 - Călăraşi; 2 - Ploieşti.B.1. cutarea sedimentelor; 2. F; 3. Mehedinţi.C.1. d; 2. d; 3. b; 4. c; 5. d.D.Deosebiri:- Câmpia Olteniei are un climat de câmpie, iar în Podişul Bârladului se întâlneşte unclimat de dealuri şi podişuri;- în Câmpia Olteniei sunt prezente influenţe climatice submeditaraneene, care determină

un climat blând, pe când în Podişul Bârladului sunt prezente influenţe climatice deariditate care sporesc gradul de continentalism;- în Câmpia Olteniei bate Austrul, iar în Podişul Bârladului iarna bate Crivăţul.E.1. unicitatea Mării Negre constă în existenţa a două straturi distincte de apă: unul lasuprafaţă, cu o grosim,e de aproximativ 180-200 m, salinitate de 18-19 la mie, oxigenat,care asigură existenţa vieţuitoarelor, şi alt strat la adâncimi mai mari de 200 m, lipsit deoxigen, bogat în hidrogen sulfurat, gaz toxic, care nu favorizează existenţa vieţuitoarelbr.2. Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă deoarece în cadrul ei se întâlnescsoluri fertile, molisoluri cu un conţinut ridicat de humus şi soluri aluvionare (de luncă) cuumiditate ridicată care favorizează cultura plantelor.

Varianta 11A.1. E - Câmpia Olteniei; F - Munţii Poiana Rusca;2. 9 - Târnava Mare; 11 - Ialomiţa.B.1. 6 (Brăila); 2. Podişul Bârladului; 3. E (Câmpia Olteniei).C.1. a; 2. c; 3. a; 4. c; 5. c.D.- asemănare: atât pe grindurile din Delta Dunării cât şi în sudul Câmpiei Olteniei apar dune de nisip;- deosebire: în timp ce Câmpia Olteniei este, în cea mai mare parte, o câmpie de terase,cu interfluvii extinse, despărţite de culoarele largi de vale ale afluenţilor Dunării, DeltaDunării are suprafeţe reduse de uscat, reprezentate prin grinduri şi ostroave rezultate înurma acumulării fluvio-maritime;- deosebire: altitudinile Câmpiei Olteniei sunt mai mari decât altitudinile Deltei Dunării.în Câmpia Olteniei altitudinile sunt cuprinse între 200-300 m, în nord, la contactul cuPodişul Getic şi circa 100 m, la contactul cu lunca Dunării, în timp ce în spaţiul deltaicaltitudinea maximă este de 12,4 m pe grindul Letea (sau 47 m pe Insula Popina dincomplexul lagunar Razim-Sinoe).E.- vecinătatea Mării Negre asigură României largi perspective pentru dezvoltareatransportului maritim şi a activităţilor comerciale (prin portul Constanţa, cel mai mare din bazinul pontic, se derulează aproape 2/3 din comerţul exterior al României, la care se



adaugă porturile Mangalia, Năvodari şi Sulina) - 2p;- pe platforma continentală a Mării Negre sunt importante zăcăminte de petrol, exploatateîn prezent de către ţara noastră - 2p;

Varianta 12

A.1. D - Câmpia Transilvaniei; E - Podişul Sucevei;2. 2 - Sibiu; 6 - Baia Mare.B.1. 5 (Ploieşti); 2. sedimentare; 3. 8 (Mureş).C.1.b;2. b; 3. c;4.d;5.d.D.- deosebire: Podişul Dobrogei primeşte influenţe climatice de ariditate, în timp ceCarpaţii Meridionali de la vest de Olt primesc atât influenţe climatice oceanice cât şiinfluenţe climatice submediteraneene;- deosebire: în Podişul Dobrogei temperatura medie anuală este cuprinsă între 10-11 °C,în timp ce, în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt temperatura medie anuală estecuprinsă între 6 şi 0 °C;- deosebire: în Podişul Dobrogei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 400-500

mm/an, în timp ce în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt acestea sunt cuprinse între800-1400 mm/an.E.- regimul climatic periglaciar, respectiv fenomenele de îngheţ-dezgheţ (gelifracţie) caregenerează degradări de tipul „potecilor de vite", procesele nivale şi avalanşele, caregenerează nişe nivale, culoare de avalanşe etc. - 2p;- factorul antropic, fie prin suprapăşunatul produs de turmele de ovine, fie ca urmare aintensificării turismului montan prin acţiuni necontrolate de degradare (nerespectarea potecilor, campare, foc etc.) - 2p.

Varianta 13A.1. D - Carpaţii de Curbură; G - Munţii Banatului; *

2. 1 - Deva; 5 - Ploieşti.B.1. Bucureşti; 2. C (Podişul Târnavelor); 3. H (Podişul Dobrogei de Nord).C.1.a;2. c; 3. d; 4. b; 5. c.D.- deosebire: Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice, în timp ce Podişj]Dobrogei de Nord primeşte influenţe climatice de ariditate şi influenţe climatice pontice;- deosebire: în Munţii Apuseni temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 şi 0 °C. întimp ce în Podişul Dobrogei de Nord temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10 şi11 °C:- deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile multianuale sunt cuprinse între 800 şi 1400mm, în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt cuprinse între 400-600 mm.E.- masivitatea redusă a Munţilor Apuseni şi a Munţilor Banatului se explică prin faptulcă aceste grupe de munţi au fost fragmentate tectonic de liniile de falie care au creatzonele coborâte (depresiunile ce separă principalele culmi muntoase) - 2p;- lipsa reliefului glaciar în Carpatii de Curbură se explică prin altitudinea lor redusă (sub2000 m) -2p.

Varianta 14A.1. E - Podişul Someşan; G - Câmpia Bărăganului;2. 4 - Târgu-Jiu; 5 - Sfântu Gheorghe.



B.1. Timiş; 2. H; 3. A (Podişul Dobrogei de Sud).C.1.d;2. d;3. b; 4. c; 5. d.D.- asemănare: atât Munţii Banatului cât şi munţii din Grupa Făgăraş s-au format primcutarea scoarţei în orogeneza alpină şi au avut o evoluţie comună până la sfârşitul Neogenuiui (dovadă fiind suprafeţele de modelare ciclică concordante), iar în alcătuirea

lor predomină formaţiunile cristaline;- deosebire: altitudinile munţilor din Grupa Făgăraş sunt mult mai mari decât aleMunţilor Banatului. Altitudinea maximă în Munţii făgăraş este de 2544 m în VârfulMoldoveanu (cea mai mare din Carpaţii Româneşti), în timp ce altitudinea maximă aMunţilor Banatului este de 1446 m (Vârful Piatra Goznei din Munţii Semenic);- deosebire: în Grupa Făgăraş apare un relief glaciar complex şi spectaculos, la altitudinide peste 1800 m, cu circuri, praguri, custuri, văi glaciare, morene etc, în timp ce în MunţiiBanatului, din cauza altitudinilor lor reduse, relieful glaciar lipseşte.E.- Câmpia Bărăganului (şi Brăilei) este o câmpie tabulară, netedă, cu interfluvii întinse(pe care apar forme de relief specifice loessului) despărţite de văile largi cu lunci extinsece condiţii favorabile pentru culturile de câmp (cereale, plante tehnice, legume etc.) -

- solurile fertile (predominant cernoziomuri din clasa molisolurilor) şi climatul blând (cuo durată mare a intervalului cu temperaturi pozitive şi cu o durată mare a străluciriisoarelui) sunt factori care favorizează culturile agricole - 2p.

Varianta 15A.1. A - Carpaţii Moldo-Transilvani; F - Podişul Sucevei;2. 9 - Crişul Repede; 10 - Târnava Mică.B.1. B (Grupa Făgăraş); 2. laşi; 3. A (Carpaţii Moldo-Transilvani).C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:1.b;2. c; 3. d;4. d; 5. c.D.- deosebire: Câmpia Transilvaniei are un climat de dealuri joase cu influenţe climatice

oceanice, în timp ce Câmpia Olteniei are un climat de câmpie cu influenţe climaticesubmediteraneene;- deosebire: cantitatea de precipitaţii în Câmpia Transilvaniei este de 600-700 mm/an, întimp ce în câmpia Olteniei sunt cuprinse între 500 şi 600 mm/an;- deosebire: temperatura medie anuală este de 8-9 °C în Câmpia Transilvaniei şi de 10-11°C în Câmpia Olteniei.E.- Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) şi SubcarpaţiiCurbuni sunt unităţi de relief cu un grad ridicat de împădurire (munţii din Grupa Centralădeţin 40% din fondul forestier al ţării), cu păduri de conifere şi de amestec de foioase cuconifere (în grupa montană) şi cu fag şi amestec de foioase (în Subcarpaţii de Curbură)creând premisele naturale favorabile pentru dezvoltarea industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului. - 2p;- Munţii Făgăraşului prezintă un mediu topografic şi climatic puţin ospitalier pentru populaţie (sunt cei mai înalţi şi cei mai masivi din ţară) şi nu sunt traversaţi pe întreagalăţime de nicio apă curgătoare, de asemenea, nu există depresiuni interioare care să permită instalarea facilă a aşezărilor omeneşti. - 2p.

Varianta 16A.1. B - Carpaţii Curburii; E - Subcarpaţii Getici;



2. 1 - Botoşani; 5 - Baia Mare.B.1.C;2.7;3.A.C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:1.c;2. b;3. b; 4. a; 5. b.D.- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) temperatura medie anuală este mai mică de

6 °C, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei) temperatura medie anuală este de 10-11°C şi peste 11 °C; -2p.- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) precipitaţiile medii anuale sunt mai mari de i1200 mm/an, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei), precipitaţiile medii anuale nudepăşesc 450 mm; - 2p.- deosebire: îh unitatea A (Munţii Apuseni) se resimt influenţe climatice oceanice, în timpce în unitatea C (Podişul Dobrogei), se resimt influenţe climatice pontice şi de ariditate. -2p.E.1. prezenţa minereurilor complexe (polimetalice) în munţii vulcanici din grupa nordicăa Carpaţilor Orientali; *2. prezenţa substratului argilos.

Varianta 17A.1. C - Delta Dunării; E - Câmpia Olteniei;2. 9 - Târnava Mare; 12 - Crişul Alb.B.1. D;2.10; 3. C.C.1.c;2. b; 3. b; 4. a;5.d.D.- deosebire: altitudinea maximă în Podişul Mehedinţi ajunge la 785 m, în timp ce in,Podişul Dobrogei, aceasta ajunge doar la 467 m; - 2p.- deosebire: în Podişul Dobrogei sunt prezente o diversitate de roci, unele foarte vechi(şisturile verzi caledoniene), altele mai tinere, între care loessul cuaternar, diversitate cenu este prezentă în Podişul Mehedinţi; - 2p.

- asemănare: Podişul Mehedinţi reprezintă o unitate de orogen cu strate cutate şi roci dure- şisturi cristaline şi calcare mezozoice, la fel ca şi partea centrală şi nordică a PodişuluiDobrogei. - 2p.E.1. diversitatea structurii petrografice: roci magmatice în Munţii Metaliferi şi MunţiiTrascău, şisturi cristaline în nucleul central (Munţii Bihor), roci sedimentare în vestulMunţilor Apuseni;2. altitudinile reduse (altitudinea maximă 1954 m) aflate sub limita glaciaţiuniicuaternare.

Varianta 18A.1. A - Munţii Banatului; G - Grupa Munţilor Făgăraş;2. 5 - Focşani; 6 - Târgu Mureş.B.1. Bucegi; 2. C; 3. G.C.1.d;2.c;3. b;4.c; 5.d.D.- deosebire: clima unităţii E (Câmpia Olteniei) aparţine etajului climatic de câmpie, întimp ce clima unităţii H (Subcarpaţii Moldovei) aparţine etajului climatic de dealuriînalte; - 2p- deosebire: precipitaţiile medii anuale în unitatea E (Câmpia Olteniei) sunt de 600mm/an, în timp ce precipitaţiile medii anuale în unitatea M (Subcarpaţii Moldovei) se



situeaza între 700-800 mm/an; - 2p,- deosebire: în unitatea E (Câmpia Olteniei) se resimt influenţe submediteraneene, iar înunitatea H (Subcarpaţii Moldovei) se resimt influenţe continentale.- 2p.E.- Tn ambele unităţi de relief (Munţii Banatului şi Delta Dunării), densitatea medie estesub media pe ţară (89,2 loc/km, în 2006), sltuându-se între 25-50 loc/km2, în Delta

Dunării, chiar sub 25 loc/km2; - 2p.- relieful Munţilor Banatului, fragmentat, cu suprafeţe cultivabile reduse şi soluri putinfertile, restrânge categoria plantelor cultivabile, Iar relieful Deltei Dunării estecaracterizat prin ponderea redusă a uscatului, comparativ cu suprafaţa lacustră. -2p.

Varianta 19A. 1.3- Târnava Mare; 4 - Ialomiţa; 2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.B.1. Cluj Napoca; 2. Sulina; 3. E.C.1.a;2. a; 3. d;4. d; 5. b.D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de orogeneza alpină;- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria metamorfice (şisturi

cristaline);- deosebire: în unitatea E, reprezentativ este tipul reliefului glaciar (văi glaciare, circuriglaciare, morene), pe când Tn unitatea C altitudinile cu aprox. 1000 m mai reduse nu aufavorizat instalarea gheţarilor montani şi geneza reliefului glaciar.E.1. prezenţa substratului argilo-marnos; - 2p.2. prezenţa resurselor de lignit din bazinul Motru-Rovinari.- 2p.

Varianta 20A.1.1- Someşul Mare, 6 - Argeş; 2. 7 - Cluj Napoca; 8 - Timişoara.B.1.C;2. F;3.Vrancea.C.1.a;2.c;3.c;4. b; 5.d.

D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de procesul de sedimentare;- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria sedimentare (nisipuri, pietrişuri, loess);- asemănare: prezenţa dunelor de relief (Câmpia Cărei, Câmpia Olteniei).E.- altitudinea reliefului - 2p;- poziţia geografică care determină influenţele climatice - 2p.

Varianta 21A.1.7-Zalău; 10-Brăila; 2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Maramureş.C.1.d;2.c;3.d;4. b; 5. a."D.- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea marcată, pehartă, cu litera H s-au format prin cutarea stratelor de roci;- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea marcată, pe hartă,cu litera H prezintă calcare în constituţia litologica;- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E altitudinile depăşesc 1900 m (1954m - Vf Ciucaş), pe când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H altitudinile sunt sub1900m(1849m-Vf. Bihor).E.- Câmpia Transilvaniei este o unitate de orogen;





este de 10-11 °C şi peste 11 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera Htemperatura medie anuală este de 8-10 °C;- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se resimt influenţeclimatice pontice, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimtinfluenţe climatice submediteraneene.

E.- Marea Neagră asigură României legături comerciale pe apă cu majoritatea statelor de pe Glob; - 2p.- în platforma continentală a Mării Negre există zăcăminte de hidrocarburi. - 2p

VArianta 25A.1. A - Grupa Bucegi; F - Câmpia Olteniei;2. 9 - Oradea; 10 - Alexandria.B.1. Sibiu; 2. Vidraru; 3. H.C.1.b;2.b; 3.d;4. b; 5. b.D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A are altitudini de peste 2500 m(Vârful Omu - 2505 m), pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E are altitudini

de sub 1400 m (Vârful Padeş - 1374 m);- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A este format predominant dinconglomerate şi calcare, pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E este formatdin şisturi cristaline;- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera A există relief glaciar, pe când înunitatea marcată, pe hartă, cu litera E acest tip de relief lipseşte.E.- prin altitudine, Munţii Carpaţi introduc etajare climatică;- prin orientarea culmilor, Munţii Carpaţi constituie barieră naturală în calea unor masede aer.

Varianta 26

A.1. E - Munţii Poiana Rusca; G - Podişul Dobrogei de Sud;2. 2 - Crişul Alb; 3 - Ialomiţa.B.1. D; 2. Crişul Repede; 3. A.C.1.a;2.d;3.d;4.a; 5.d.D.- asemănare: ambele unităţi, F - Câmpia Olteniei şi G - Podişul Dobrogei de Sud, autemperaturi medii anuale de 11° şi 10 °C;- asemănare: etajul climatic în ambele unităţi este de câmpie, dealuri şi podişuri joase(sub 300 m);- deosebire: precipitaţiile anuale sunt mai mari de 600 mm/an în Câmpia Olteniei decât înPodişul Dobrogei de Sud (suo^OO mm/an), iar influenţele climatice în Câmpia Oltenieisunt submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei de Sud sunt temperat-continentale şi pontice.E.1. căile ferate magistrale pornesc toate din Bucureşti spre extremităţile teritoriului ţării,direcţia lor fiind impusă de poziţionarea şi configuraţia reliefului carpatic, care impunereţelei feroviare textura radiar-concentrică, cu două inele legate prin căi feratetranscarpatice;2. marea varietate petrográfica.

Varianta 27



A.1. D - Munţii Apuseni; G - Câmpia Moldovei;2. 8 - Cluj Napoca; 10 - Timişoara;B.1.C;2. Barcău;3.7.C.1. a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. b.D.- asemănare: (H - Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali; D - Munţii Apuseni), ambele

unităţi montane s-au format prin cutare în orogeneza alpină, în Apuseni există rocisedimentare, vulcanice şi şisturi cristaline la fel ca şi în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali;- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali (VârfulPietrosu Rodnei, 2303 m), decât în Munţii Apuseni: (Vârful Bihor, 1849 m);- deosebire: în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali apar formele reliefului glaciar, iar înMunţii Apuseni, datorită altitudinilor mai mici, glaciaţiunile cuatemare nu s-au instalat;în Munţii Apuseni apare un relief carstic foarte dezvoltat cu forme de endo şi exocarst, iar în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali, nu.E.1. scăderea natalităţii şi apariţia sporului natural negativ; spor migratoriu negativ;2. existenţa zăcămintelor de sare.

Varianta 28A.1. A - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali; B - Câmpia de Vest;2. 8 - Botoşani; 9 - Ploieşti.B.1. Jiu; 2. Tisei; 3.11.C.1.a;2. c;3. b;4.c; 5.d.D.D - Subcarpaţii Moldovei; E - Subcarpaţii Getici- asemănare: ambele unităţi, Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii Getici, s-au format printectonizatea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealurisubcarpatice;- asemănare: ambele unităţi de relief sunt formate din roci sedimentare;

- deosebire: gradul de fragmentare este mult mai redus în Subcarpaţii Moldovei decât înSubcarpaţii Getici.E.1. Direcţia de curgere vest-est, bazinul hidrografic extins, debitele mari, impunDunărea în Europa ca arteră navigabilă de maximă importanţă (amplificată de canalulDunăre-Main-Rin şi extinderea navigaţiei de la Rotterdam-Marea Nordului şi Constanţa-Marea Neagră);2. Existenţa zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

Varianta 29A.1. E - Subcarpaţii Getici; F - Grupa nordică a Carpaţilor Orientali;2. 1 - Someşul; 4 - Jiul.B.1. Maramureş; 2. 3; 3. B.C.1.b;2. b;3.a;4. b; 5. a.D.E - Subcarpaţii Getici; C - Podişul Dobrogei.- deosebire: în Subcarpaţii Getici apar numeroase depresiuni şi dealuri interne şi externe, pe când în Podişul Dobrogei relieful este mai uniform;- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici, s-a format prin tectonizarea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice, pe când cel alPodişului Dobrogei, în urma mişcărilor orogenetice caledoniene şi hercinice;



- deosebire: altitudinile din Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (chiar peste 1000 m), pecând în Podişul Dobrogei nu ating 500 m.E.- există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor (cernoziomuri), care se pretează la cerealicultură - 2p; ţ- condiţiile climatice restrictive din Câmpia Romană, precipitaţiile scăzute, sub 500

mm/an, sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii) beneficiind inclusiv desuprafeţele mari, interfluviile netede şi relieful de mică altitudine - 2p.

Varianta 30A.1. D - Subcarpaţii de Curbură; H - Munţii Banatului;2. 8 - Slobozia; 10- Braşov.B.1. Moldovei; 2. Ialomiţa; 3. E.C.1.a;2. b;3. a; 4. b; 5. b.O.- deosebire: în Subcarpaţii Curburii este un etaj climatic de deal şi podiş, pe când înCâmpia Olteniei un climat de câmpie;- deosebire: Subcarpaţii Curburii se află sub influenţe climatice de ariditate, iar Câmpia

Olteniei sub influenţe submediteraneene;- deosebire: temperatura medie anuală are valori mai scăzute în Subcarpaţii Curburii şimai ridicate în Câmpia Olteniei.E.1. Energia reliefului şi alcătuirea petrográfica din roci tari, în care se poate construidigul acestor acumulări.2. Existenţa unor variate resurse de materii prime (petrol, gaze naturale, sare etc.).

Varianta 31A.1. B - Grupele Bucegi şi Făgăraş; F - Podişul Sucevei; 2.3- Bistriţa; 4 - laşi.B. 1. Caraş-Severin; 2. scandinavo-baltice; 3. C.C.1.b;2.b;3. d; 4. c; 5. b.

D. A - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, C - Munţii Poiana Rusca- deosebire: în partea vestică a unităţii A există un şir vulcanic ce nu este şi în unitatea C;- deosebire: în unitatea A altitudinea maximă atinge 2100 m, iar în unitatea C doar la1374 m;- asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.E.1. - face legătura directă pe apă între Dunăre şi cel mai mare port maritim al ţării,Constanţa;- apele din canal se folosesc la irigaţii în Dobrogea;- pescuit, turism, navigaţie.2. - prezenţa sării şi a gazului metan.

Varianta 32A.1. E - Câmpia Bărăganului, H - Podişul Bârladului;2. 8 - Târnava Mare; 9 - Moldova.B.1. F; 2. Cerna; 3. Piatra Neamţ.C.1.b;2.a;3. c;4. b;5. c.D.B - Câmpia de Vest la nord de Mureş, E - Câmpia Bărăganului- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice oceanice, iar în unitatea Einfluenţe climatice de ariditate;



- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale ating 700 mm/an, iar în unitatea Eîntre 400-500 mm/an;- asemănare: ambele au climat de câmpie.E.1. exodul rural din perioada comunistă ca urmare a industrializării şi declararea de noioraşe din aşezările rurale mai dezvoltate economic.

2. resurse de cărbuni în bazinul Motru-Rovinari.

Varianta 33A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Câmpia Bărăganului;2. 9 - Timiş, 10 - Suceava.B.1. H;2. Crişul Alb; 3. Vâlcea.C.1.b;2.a;3. c;4.d;5.a.D.B - Munţii Banatului, F - Câmpia Moldovei- deosebire: unitatea B are un climat de munte, iar unitatea F, de dealuri joase;- deosebire: în unitatea B temperatura medie anuală este de 0-6 °C, iar în unitatea F de8-9 "C;

- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe mediteraneene, iar în unitatea F de ariditate(continentale).E.1. Satele sunt de tip adunat datorită utilizării cât mai adecvate a terenurilor arabile.2. Altitudinea redusă nu a permis, în Cuaternar, instalarea gheţarilor şi a circurilor glaciare.

Varianta 34A.1. A - Munţii Apuseni; B - Podişul Dobrogei;2. 8-Dâmboviţa; 11 -Şiret.B.1. F; 2. Suceava; 3. H.C.1. b; 2. b; 3. a; 4. c; 5. a.

D.- asemănare: atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu se întâlnesc aceleaşi etaje climatice: climat de depresiune, climat de munte (deversant împădurit) şi climat alpin;- asemănare: masele de aer predominante bat dinspre vest la altitudini mari atât înCarpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu;- deosebire: în estul Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei sunt influenţe climaticescandinavo-baitice, pe când în sud-vestul Masivului Retezat-Godeanu sunt influenţeclimatice submediteraneene.E.- este o câmpie fluvio-maritimă în plină evoluţie, care se formează prin depunereaaluviunilor de către Dunăre şi cu aportul sedimentelor marine depuse de curenţii litorali pe locul unui fost golf marin - 2p;- relieful Deltei Dunării prezintă altitudini joase (cele mai mari altitudini sunt de 12 m),iar cele mai întinse suprafeţe de teren sunt ocupate cu suprafeţe acvatice: braţe principale, braţe secundare, lacuri, mlaştini - evidenţiind procesul de aluvionare din prezent - 2p.

Varianta 35A.1. B - Podişul Dobrogei; E - Grupa Retezat-Godeanu;2. 1 - Giurgiu; 6 - Alba lulia.B.1. A; 2. Crişul Repede; 3. F.





Varianta 38A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;2. 7 - Baia Mare; 10 - Slobozia.B.1. 6; 2. G;^. D.C.1. b; 2. a; 3. c; 4. a; 5. c.

D.A - Podişul Bârladului, G - Munţii Apuseni- deosebire: unitatea A are un climat de dealuri joase şi înalte, iar unitatea G are climatmontan;- deosebire: precipitaţiile medii anuale sunt de 500-600 mm în unitatea A, iar în Gdepăşesc 1200 mm;- deosebire: în unitatea A se resimt influenţe continentale (de ariditate), iar în unitatea Ginfluenţe oceanice (atlantice).E.1. Cadru natural favorabil, spor natural ridicat.2. Turismul montan, lipsa de educaţie a unor turişti.

Varianta 39

A.1. B - Câmpia Bărăganului, E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu;2. 8-Piteşti, 10-Sibiu. 'B.1. 2; 2. Reşiţa; 3. oceanice.C.1.a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.D.-deosebire: Câmpia Română este formată din nisipuri şi pietrişuri acoperite de loess,iar în structura litologică a Câmpiei Moldovei predomină argilele, care au determinat omodelare rapidă;- deosebire: spre deosebire de Câmpia Moldovei, în estul Câmpiei Române relieful estedominat de crovuri, mici depresiuni circulare formate prin tasarea loessuiui;- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin depuneri succesive de sedimente peste un fundament mai vechi.

E.1. precipitaţiile scad de la vest (600 - 700 mm/an în Dealurile de Vest, unde suntinfluenţe oceanice), spre est (400 mm/an în Podişul Dobrogei, unde sunt influenţe aride);2. sunt suprafeţe agricole limitate, iar solurile sunt în formare.

Varianta 40A.1. F - Poiana Rusca; G - Podişul Târnavelor;2. 9-Zalău; 11 - Braşov.B.1. Vidra; 2. G; 3. laşi.C.1.d;2. d;3. b; 4. d; 5. d.D.- deosebire: Câmpia Moldovei se încadrează în etajul climatic de dealuri joase, iar Munţii Poiana Rusca în etajul climatic montan;- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 8-10 °C în CâmpiaMoldovei şi între 0-6 °C în Munţii Poiana Rusca;- deosebire: precipitaţiile medii anuale variază între 500-600 mm în Câmpia Moldovei şiîntre 800-1000 mm în Munţii Poiana Rusca.E.1. La peste 180 m adâncime nu există viaţă datorită acumulării de acid sulfhidric.2. Satele sunt organizate în sate de tip adunat pentru a utiliza cât mai bine terenularabil.

Varianta 41



A.1. B - Câmpia Bărăganului; H - Podişul Getic;2. 7 - Focşani, 12 - Tulcea.B.1. Lotru; 2. F; 3. Timişoara.C.1.b; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a.D.- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B (Câmpia Bărăganului) se resimt

influenţe continentale de ariditate, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D (Câmpia deVest de la sud de Mureş) se resimt influenţe submediteraneene;- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B bate vântul, denumit Crivăţ, iar înunitatea notată, pe hartă, cu litera D, bate vântul denumit Austru;- asemănare: ambele unităţi au climat de câmpie.E.1. Temperaturi scăzute, ce nu permite plantelor să se dezvolte în condiţii bune.2. Podişul Dobrogei este unitate de orogen (în partea nordică) fiind alcătuit din roci foartedure (şisturi verzi, granit).

Varianta 42A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); F - Munţii Poiana Rusca;

2. 8 - Reşiţa; 9 - Zalău.B.1. Focşani; 2. G; 3. Piatra Neamţ. yC.1.b;2.b; 3. a;4.a;5.d.D.- deosebire: în unitatea E (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) există etajul climaticmontan, alpin şi de depresiune, iar în unitatea H (Podişul Getic) este climat de dealuri joase;- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se resimt influenţe climaticeoceanice şi scandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic se manifestă influenţasubmediteraneană (în partea vestică);- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 0-6 °C (sub 0 °C la peste2000 m) în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei în timp ce în Podişul Getic valorile sunt

cuprinse între 8-10 °C.E.1. Dezvoltarea pajiştilor montane ca urmare a unui climat bogat în precipitaţii.2. Prezenţa unei arii de convergenţă feroviară şi rutieră, respectiv prezenţa unor legăturitranscarpatine cu toate regiunile istorice ale ţării.

Varianta 43A.1. C - Podişul Târnavelor; G - Câmpia Olteniei;2. 3 - laşi; 5 - Ploieşti.B.1.H;2.E; 3. D.C.1. b;2. a; 3. a; 4. c; 5. c.D.- deosebiri: în unitatea H (Podişul Sucevei) se resimt influenţe climatice scandinavo- baltice, pe când în Podişul Dobrogei de Nord (unitatea E) sunt influenţe continentale deariditate şi pontice;- deosebire: precipitaţiile sunt mai bogate în Podişul Sucevei (700-800 mm/an), pe cândîn Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt mai reduse (500-600 mm/an);- deosebire: în Podişul Sucevei temperatura medie anuală este mai scăzută (7-8 °C), iar înPodişul Dobrogei de Nord este mai ridicată (10-11 °C).E.1. Datorită altitudinii mari a Carpaţilor Meridionali temperaturile scăzute din Cuaternar au permis formarea gheţarilor care, prin procese de eroziune glaciară, au creat forme de



relief specific: circuri glaciare, văi glaciare.2. Lipsa curenţilor verticali în Marea Neagră a determinat formarea a două straturi deapă: un strat superficial cu apă mai puţin sărată, care asigură viaţa şi un strat de adâncime(sub 200 m) care este neoxigenat, bogat în hidrogen sulfurat cu salinitate de 21-22 (sutala mie), ce nu permit existenţa vieţuitoarelor.

Varianta 44A.1. C - Podişul Târnavelor; E - Subcarpaţii Moldovei;2. 7 - Bârlad; 11 - Dâmboviţa.B.1. C; 2. Caraş-Severin; 3. oceanice.C.1.a;2.d;3.d;4. b; 5. b.D.-deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) s-a format prin cutarea scoarţei lasfârşitul orogenezei alpine, iar unitatea H (Podişul Getic) s-a format prin proces desedimentare;- deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) sunt formaţi dintr-un şir de dealuri şidepresiuni, iar unitatea H (Podişul Getic) este format din platforme ce se înclină uşor spre

sud:- asemănare: ambele unităţi sunt fragmentate puternic de râuri ce vin cu debite ridicatadin zona montană.E.1. în sectorul maritim al Dunării (Brăila-Sulina) adâncimea albiei fluviului este maimare, fapt ce asigură un pescaj de 7 m.2. în Cuaternar, temperatura de pe culmile mai puţin înalte ale Munţilor Apuseni nu a permis' formarea gheţarilor şi implicit a circurilor glaciare.

Varianta 45A.1. F - Câmpia Moldovei (Jijiei); G - Subcarpaţii Getici; 2.3- Timişoara, 6 - Ploieşti.B.1. D; 2.4; 3. H.

C.1.a;2.c;3. b;4. b; 5. b.D.- deosebire: unitatea A (Câmpia de Vest de la nord de Mureş) are climat de câmpie, iar unitatea H (Podişul Getic) are climat de deal;- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş se resimt influenţe oceanice, iar inPodişul Getic se resimt influenţe submediteraneene (în partea vestică);- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş bat vânturile de vest, iar în PodişulGetic, vântul predominant este austrul.E.- relieful influenţează răspândirea populaţiei prin caracteristicile sale - altitudine, pantă,fragmentare etc. - 2p;- resursele solului şi subsolului, valorificate în diferite ramuri industriale, asiguradezvoltarea economică a regiunii şi o mare concentrare a populaţiei - 2p.

Varianta 46A.1. B - Câmpia Transilvaniei; G - Subcarpaţii Curburii;2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.B.1. 6; 2. Chilia; 3. E.C.1. b; 2. c; 3. a; 4. d; 5. a.D.- deosebire: unitatea H (Podişul Mehedinţi) s-a format prin cutarea scoarţei, iar unitateaD (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare;



- deosebire: gradul de fragmentare este mai redus în Podişul Mehedinţi decât în PodişulGetic;- deosebire: în Podişul Mehedinţi predomină rocile dure (şisturi cristaline şi calcare), iar în Podişul Getic rocile friabile (pietrişuri, nisipuri, argile).E.- în ambele unităţi există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor, şi

anume cernoziomuri (în podişul Dobrogei apar şi soluri bălane), care se pretează lacerealicultură - 2p;- condiţiile climatice restrictive din cele două unităţi, precipitaţiile scăzute sub 500mm/an sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii), beneficiind inclusiv desuprafeţele mari,de interfluviile netede din estul Câmpiei Române şi de relieful de relativmică altitudine, cu pante line şi grad scăzut de fragmentare din Podişul Dobrogei - 2p.

Varianta 47A.1. 3 - Motru; 5 - Buzău;2. 8 - Timişoara; 9 - Baia Mare.B.1.F;2. laşi; 3. Mureş.

C.1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. b.D.- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali predomină şisturile cristaline, iar în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientaliapar preponderent roci vulcanice şi sedimentare;- deosebire: altitudinile sunt mai mari în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanudin Carpaţii Meridionali, de 2519 m în Vârful Parângul Mare şi 2509 m în VârfulPeleaga-Retezat pe când în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali este de doar 2100 m în Vârful Pietrosul-Călimani;- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionaliexistă relief glaciar foarte dezvoltat, iar în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali nu apar urmele glaciaţiunilor cuatemare; în A - Grupa Parâng şi Retezat-

Godeanu din Carpaţii Meridionali gradul de fragmentare este mult mai scăzut decât în F -Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, unde apar multe masive montane individualizatede văi, defilee, păsuri şi depresiuni numeroase.E.1. aluviunile aduse de Dunăre sub formă de debit solid şi depuse la vărsarea în Marea Neagră;2. temperatura scade o dată cu latitudinea de la sud la nord, datorită scăderii unghiului deincidenţă a radiaţiei solare.

Varianta 48A.1. A - Podişul Someşan; E - Carpaţii Curburii;2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Sălaj.C.1.a;2. c; 3. a; 4. b; 5. d.D.- asemănare: ambele unităţi (E-Grupa de Sud a Carpaţilor Orientali; H-MunţiiApuseni), s-au format prin cutare în orogeneza alpină - 2p;-deosebire: în Munţii Apuseni există roci sedimentare, vulcanice, şisturi cristaline, iar înCarpaţii de Curbură doar roci sedimentare; în Apuseni apare relieful carstic foartedezvoltat, cu formaţiuni de endo şi exo carst, spre deosebire de Carpaţii de Curbură unde prezenţa calcarelor e redusă - 2p;



- asemănare: gradul de fragmentare este ridicat în ambele unităţi, apărând numeroasecatene montane individualizate de culoare, văi, depresiuni - 2p.E.1. Munţii Apuseni au variate resurse de subsol: zăcăminte metalifere (fier, bauxită,minereuri auro-argintifere şi suprifere), cărbune brun, roci de construcţie (calcar, granit,marmură).

2. influenţa scandinavo-baltică din Podişul Sucevei, dar şi altitudinea mai mare a acesteiunităţi decât a Câmpiei Olt-Argeş determină în Podişul Sucevei o temperatură medieanuală mai redusă.

Varianta 49A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; H - Subcarpaţii de Curbură;2. 5 - Jijia; 3. 9 - Târgovişte.B.1. oceanice; 2. G; 3. Hunedoara.C.1.b;2.a;3. b; 4. b; 5.d.D.- asemănare: unitatea F (Podişul Dobrogei de Nord), dar şi unitatea H (SubcarpaţiiCurburii) s-au format prin cutarea scoarţei;

- deosebire: altitudinea Subcarpaţilor Curburii este mai mare (996 m altitudine maximădecât a Podişului Dobrogei de Nord (467 m altitudine maximă);- deosebire: în Podişul Dobrogei de Nord sunt roci foarte dure (şisturi verzi, granitcalcar), iar în Subcarpaţii Curburii sunt roci friabile (marne, argile, pietrişuri).E.1. în unitatea A (Munţii Parâng) se înregistrează o cantitate mare de precipitaţii mediianuale (1000-1400 mm) datorită altitudinii mari (2519 m altitudine maximă), dar şidatoriita influenţei oceanice.2. în unitatea D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), în condiţiile unui climat răcorosşi umed, pajiştile montane ocupă suprafeţe mari, fapt ce favorizează creşterea bovinelor.

Varianta 50

A.1. G - Câmpia Moldovei (Jijiei);2. 1 - Someşul Mare, 6 - Ialomiţa; 3. 10-Bacău.B.1. Vaslui; 2. 6; 3. 9.C.1.c;2.b; 3. a; 4. d;5. d.D.- asemănare: în unitatea E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) se resimt influenţesubmediteraneene (în partea sud-vestică), influenţe ce se manifestă şi în unitatea H(Câmpia Olteniei);- asemănare: în Câmpia Olteniei, dar şi în Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu (partea sud-vestică), bate austru);- deosebire: Mantii Parâng şi Retezat-Godeanu au climat montan alpin şi de depresiune,iar Câmpia Olteniei are climat de câmpie.E.1. Râul Ialomiţa (6) străbate Câmpia Bărăganului unde se resimte influenţacontinentală de ariditate şl precipitaţiile sunt foarte reduse în timpul verii, fapt cedetermină scăderea accentuată a debitului.2, Tn unităţile E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) şi F (Podişul Getic) sunt amplasatetermocentrale (Turceni, Rovinari în unitatea F, Paroşeni în unitatea E) datorită exploatăriilignitului în bazinul Motru-Rovinari (unitatea F) şi a huilei în depresiunea Petroşani(unitatea E).

adriana2009

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/memberlist.php?mode=viewprofile&u=4066




Moderator

Mesaje: 43

Membru din: Sâm Iun 13, 2009 10:50 am

Sus

Re: Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 2

de adriana2009 pe Sâm Iun 13, 2009 11:01 am

Varianta 51A.1. E - Podişul Dobrogei de Sud; G - Podişul Someşan; 2.1 - Bistriţa; 3. 12 - Alexandria.B.1. Buzău; 2. Suceava; 3. 2.C.1.d;2. b;3.c;4.c; 5. c.

D.C - Munţii Apuseni, D - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (Grupa de nord aCarpaţilor Orientali):- deosebire: Munţii Apuseni prezintă o mare varietate litologică (sunt constituiţi dinşisturi cristaline, roci eruptive, roci sedimentare), având aspect de mozaic petrografic, iar Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt constituiţi din trei fâşii paralele diferenţiatelitologic, orientate nord-vest - sud-est, alcătuite din roci vulcanice, şisturi cristaline,formaţiuni sedimentare cutate (fliş);- deosebire: în Munţii Apuseni altitudinile abia trec de 1800 m, altitudinea maximă fiindde 1849 m în Munţii Bihor, iar în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei altitudinile suntmai mari. trecând de 2000 m (2303 m în Vârful Pietrosul Rodnei);- deosebire: spre deosebire de Munţii Apuseni, în care este dezvoltat relieful carstic, în

Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei este prezent relieful glaciar.E.1. marea varietate petrográfica (mozaic de roci: roci magmatice, roci metamorfice, rocisedimentare) generează marea varietate a resurselor de subsol;2. Bucureşti este o metropolă cu funcţii complexe: puternic centru industrial, cu funcţii detransport, centru financiar-bancar, centru cultural-ştiinţific şi de învăţământ.

Varianta 52A.1. B - Podişul Dobrogei de Sud; C - Câmpia de Vest;2. 10 - Târnava Mare, 12 - Moldova.B.1.A; 2. E;3. B.C.1.b;2. b;3.d;4. d;5. b.

D.D - Podişul Mehedinţi, G - Podişul Bârladului:- deosebire: Podişul Mehedinţi s-a format pe fundament carpatic, spre deosebire dePodişul Bârladului care s-a format pe un fundament vechi precambrian (aparţine din punct de vedere structural depresiunii predobrogene);- deosebire: Podişul Mehedinţi este constituit din roci dure - şisturi cristaline şi calcaremezozoice, iar Podişul Bârladului este constituit din formaţiuni sedimentare tinere mio- pliocene;- deosebire: în Podişul Mehedinţi este dezvoltat relieful carstic, cu numeroase forme şi

http://l/

http://l/



http://l/

http://l/




fenomene carstice, iar în Podişul Bârladului este dezvoltat relieful structural (cueste).E.1. prezenţa influenţelor climatice de tip oceanic în Câmpia de Vest care generează precipitaţii mai bogate comparativ cu influenţele continentale (de ariditate) specificePodişului Bârladului;2. Enunţul este greşit. Deci nu se poate da nicio cauză!

Varianta 53A.1. D - Câmpia Bărăganului; H - Grupa Parâng;2. 1 - Botoşani, 5 - Hunedoara.B.1. Mureş; 2. Timiş; 3. D.C.1.c;2.a;3. c; 4. c; 5. b.D.B - Carpaţii Curburii; F - Munţii Apuseni;- deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa mozaicului de roci (vulcanice,metamorfice şi sedimentare), pe când în Carpaţii Curburii sunt răspândite mai larg rocilesedimentare;- deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa depresiunilor tip „golf pe cele trei

Crişuri, pe când în Carpaţii Curburii aceste depresiuni lipsesc;- asemănare: în ambele grupe este prezent relieful carstic: peşteri, chei.E.1. prezenţa unor rezerve de petrol mai însemnate în subsolul Câmpiei Române şi alPodişului Getic.2. precipitaţiile reduse, sub 400 mm/an, graţie influenţei climatului continental.

Varianta 54A.1. F - Câmpia Jijiei (Moldovei); H - Podişul Getic;2. 7 - Bistriţa; 11 -CrişulAlb.B.1. 2; 2. Slatina; 3. B.C.1.c;2.a;3.d;4.c; 5. b.

D.D - Subcarpaţii Getici; H - Podişul Getic.- asemănare: relieful celor două unităţi de relief este dezvoltat pe o gamă variată de rocisedimentare;

- asemănare: altitudinile cele mai mari ale reliefului în cele două unităţi de relief seregăsesc în partea de nord a acestora;- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici s-a format prin cutarea rocilor sedimentare înultimele faze ale orogenezei alpine, pe când relieful Podişului Getic a rezultat dintr-oveche câmpie piemontană şi apoi înălţată la finele orogenezei alpine.E.1. aşezarea geografică în Europa Centrală şi configuraţia Carpaţilor Româneşticontribuie la varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării noastre;

2. - influenţele pontice se resimt în Delta Dunării şi în zona litorală;- influenţe scandinavo-baltice se regăsesc în Podişul Sucevei, Obcinele Bucovinei, nordulCâmpiei Moldovei, Munţii Maramureşului.

Varianta 55A.1. C - Masivul Dobrogei de Nord; G - Munţii Apuseni;2. 10 - Dâmboviţa; 12 - Someş.B.1. alpină; 2. est-continentale; 3. Hunedoara.



C.1.a;2. b;3.d;4. b;5.d.D.C - Masivul Dobrogei de Nord; H - Subcarpaţii Getici.- deosebire: relieful Podişului Dobrogei de Nord este dezvoltat în cea mai mare parte peroci eruptive (graniţe hercinice) şi metamorfice (şisturi verzi caledoniene), pe cândrelieful Subcarpaţilor Getici este dezvoltat pe roci sedimentare cutate la finele orogenezei

alpine;- deosebire: pe cea mai mare întindere a Podişului Dobrogei de Nord, altitudinile sunt sub200 m, numai în partea nordică ele trec uneori de 300 - 400 m, altitudinea maximă fiindîn Munţii Macin (vârful Greci 467 m), pe când în Subcarpaţii Getici relieful depăşeştefrecvent 400-500 m, altitudinea maximă fiind aproape dublă: 1017 m în Măgura Măţău;- asemănare: cele două unităţi de relief s-au format prin cutarea scoarţei terestre(orogeneză).E.1. Resursele de materii prime sunt bogate (lemnul de răşinoase mai ales), relativ uşor de exploatat şi transportat spre cele două centre de prelucrare; cererea mare de cherestea pusă pe seama dezvoltării economice mai susţinute, mai ales domeniul construcţiilor din judeţul Braşov, în ultimele 4 decenii.

2. Prezenţa minereurilor neferoase (bauxita) în imediata apropiere a oraşului Oradea, înMunţii Pădurea Craiului.

Varianta 56A.1. E - Munţii Apuseni; H - Masivul Dobrogei de Nord;2. 1 - Timişoara; 6 - Slatina.B.1. A; 2. cutare şi înălţare; 3.Timişoara.C.1.d;2.a;3. a; 4. d; 5. c.D.C - Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei; E - Munţii Apuseni.- asemănare: ambele unităţi C şi E s-au format în orogeneza alpină;- asemănare: ambele unităţi au structura petrográfica complexă, din şisturi cristaline, roci

vulcanice şi fliş-roci sedimentare cimentate cutate;- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2000 m şi lipseşte reliefulglaciar, iar munţii Grupei Maramureşului şi Bucovinei depăşesc 2000 m, chiar 2500 m, şieste prezent relieful glaciar.E.- Podişul Mehedinţi s-a format •pe un fundament carpatic, prin cutare şi înălţare, iar Podişul Getic prin depunerea rocilor sedimentare;- în Podişul Mehedinţi s-a dezvoltat un relief pe şisturi cristaline cu relief carstic, cunumeroase forme şi fenomene carstice, iar în Podişul Getic un relief cu aspect de piemont, unde rocile sunt: pietrişuri, argile, nisipuri, gresii.

Varianta 57A.1. A - Podişul Dobrogei; G - Câmpia Olteniei;2. 8 - Bega; 9 - Jiu.B.1. Vâlcea; 2. Timişoara; 3. E.C.1. a; 2. b; 3. c; 4. a; 5. d.D.- deosebire: precipitaţii medii anuale în Câmpia de Vest 600-640 mm/an, cu influenţeoceanice, iar în Câmpia Română, precipitaţiile scad de la 600 mm/an în vest la 450mm/an în est, cu influenţe de ariditate şi amplitudini termice mari de la iarnă la vară;- deosebire: vânturi permanente de vest în Câmpia de Vest şi prezenţa vânturilor



dominante dinspre nord şi nord-est (Crivăţul) în estul Câmpiei Române;- asemănare: etaj climatic de câmpie cu temperaturi medii anuale de 9-11°C, precipitaţiimedii anuale de 640 - 450 mm/an, vânturi predominante din vest şi locale.E.1. O cauză care explică diversitatea tipurilor genetice de lacuri în regiunile de munteeste altitudinea.

2. Două exemple de tipuri genetice de lacuri din Munţii Carpaţi: lac glaciar, lac de crater vulcanic.

Varianta 58A.1.0 - Grupa Munţilor Parângului; H - Podişul Someşan; 2. 9 - Olt; 12 - Târnava Mare.B. 1. B; 2. G; 3. E.C.1.b;2.a;3.d;4.c; 5. c.D.- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei clima are influenţe oceanice şiscandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneeneşi de tranziţie;- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un climat de munte mai umed şi mai

răcoros, în timp ce Podişul Getic are un climat de dealuri mai cald şi mai uscat;- deosebire: temperaturile multianuale în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei sunt 2-7°C, pe când în Podişul Getic sunt între 8-9 °C. Iar precipitaţiile medii sunt în CarpaţiiMaramureşului şi Bucovinei de 800-1200 mm/an, în timp ce în Podişul Getic sunt de600-700 mm/an.E.1. O cauză a diferenţei de debit între râurile Şiret şi Prut se explică prin debitul maimare al Şiretului datorită afluenţilor mai numeroşi din Carpaţii Orientali, unde precipitaţiile sunt mai mari.2. Existenţa vegetaţiei de stepă din Câmpia Bărăganului se explică prin precipitaţii redusesub 500 mm/an.

Varianta 59A.1. A - Munţii Banatului; H - Munţii Făgăraşului; 2. 2 - Drobeta Turnu-Severin; 5 -Deva.B.1.H;2. D;3.A.C.1.d;2.d;3.d;4. b; 5.d.D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia Moldovei şi etajclimatic de munte în Munţii Banatului;- deosebire: influenţe cliomatice de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi influenţescandinavo-baltice în nord-vestul acesteia, comparativ cu Munţii Banatului ce auinfluenţe submediteraneene;- deosebire: precipitaţiile medii anuale mai reduse de 500-600 mm/an în CâmpiaMoldovei, comparativ cu Munţii Banatului care au precipitaţii medii de 700-1000 mm/an.E.1. O cauză care determină repartiţia inegală a populaţiei pe teritoriul ţării noastre estevarietatea formelor de relief.2. Un factor natural care favorizează creşterea ovinelor în Capaţii Meridionali esteextensiunea păşunilor de munte şi alpine.

Varianta 60A.1. A - Delta Dunării; C - Podişul Târnavelor;2. 1 - Târgovişte; 6 - Piatra Neamţ.



B.1. Olt; 2. Dolj; 3. A.C.1.d;2.c; 3. c;4.a;5.d.D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia Moldovei şi etajclimatic de podiş în Podişul Mehedinţi;- deosebire: influenţă climatică de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi influenţe

scandinavo-baltice în nord-vestul acesteia, comparativ cu Podişul Mehedinţi, cu influenţesubmediteraneene;- asemănare: în ambele unităţi de relief circulaţia generală a atmosferei'este dată devânturile de vest.E.1. O cauză a prezenţei terenurilor degradate în spaţiul subcarpatic şi în DepresiuneaColinară a Transilvaniei o constituie defrişarea pădurilor.2. O cauză a diversităţii resurselor de subsol din Munţii Apuseni o constituie varietatearocilor, un „mozaic petrografic".

Varianta 61A.1. A - Subcarpaţii Moldovei, G - Podişul Târnavelor;

2. 9-Zalău; 11-Braşov.B.1. Lotru; 2. F; 3. D.C.1.b;2. d;3. b; 4. b; 5. a.D.- asemănare: atât în Subcarpaţii Moldovei (A), cât şi în Câmpia Bărăganului (B)climatul prezintă influenţe de ariditate;- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Moldovei sunt de 600-800 mm/an,iar în Câmpia Bărăganului sunt cuprinse între 400-500 mm/an;- deosebire: temperatura medie anuală în Subcarpaţii Moldovei este de 8-10 °C, iar înCâmpia Bărăganului este de 10-11 °C.E.1. fertilitatea redusă a tipurilor de soluri din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali(Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi fragmentarea mare a reliefului;

2. asigurarea resurselor de apă, pentru alimentarea localităţilor, mai ales în timpul veriicând debitele râurilor sunt foarte scăzute, din cauza secetelor frecvente şi regularizareadebitelor,pentru a preveni efectele viiturilor accidentale.

Varianta 62A.1. A - Subcarpaţii Moldovei ; E - Câmpia Bărăganului;2. 8 - Satu Mare; 11 - Focşani.B.1. Oradea; 2. H; 3. Teleorman.C.1.a;2.d;3. b;4. b;5.a.D.- deosebire: în timp ce în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali sunt influenţe climaticescandinavo-baltice, în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene;- deosebire: în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se întâlneşte etajul climatic demunte, alpin şi de depresiune, pe când în Podişul Getic este un climat de dealuri înalte şi joase;- deosebire: temperaturile medii anuale, în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali variazăîntre 0 şi 6 °C, iar în Podişul Getic sunt între 9 şi 10 °C.E.1. prezenţa minereurilor de fier şi a huilei în zona montană învecinată;2. scăderea nivelului de trai al populaţiei / legalizarea întreruperilor de sarcină.



Varianta 63A.1. C - Podişul Getic; F - Masivul Dobrogei de Nord;2. 7 - Braşov; 11 - Focşani.B.1. Bihor; 2. Prahova; 3. Teleorman.C.1.c;2. a; 3. a; 4. c; 5. b.

D.- deosebire: în Câmpia Moldovei sunt influenţe climatice de ariditate, în timp ce, înPodişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene;- deosebire: în Câmpia Moldovei bate crivăţul, iar în Podişul Getic bate austrul;- asemănare: ambele unităţi de relief au un climat de dealuri joase.E.1. precipitaţiile medii anuale scăzute (sub 500 mm/an) şi secetele frecvente;2. solurile argilo-iluviale favorabile culturii viţei de vie/versanţii cu expunere predomi¬nant sud-estică şi sudică (însoriţi), cu pante moderate/verile călduroase şitoamnele blânde.

Varianta 64A.1. A - Câmpia Transilvaniei ; E - Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (Carpaţii

Maramureşului şi Bucovinei);2. 3 - Piatra Neamţ; 5 - Oradea.B.1.F;2. H;3.A.C.1.c;2. b;3. c;4. a; 5. a.D.- deosebire: în Podişul Getic altitudinea medie este mai ridicată decât în CâmpiaBărăganului;- deosebire: Podişul Getic este un piemont cu structură monoclinală, iar CâmpiaBărăganului este o câmpie tabulară (structură orizontală), acoperită cu un strat gros deloess care lipseşte în Podişul Getic;- asemănare: cele două unităţi s-au format prin sedimentare şi sunt ca poziţie geograficăunităţi extracarpatine.

E.- în judeţul Prahova relieful este, în mare parte, un relief de deal sau câmpie, favorabillocuirii; în comparaţie cu judeţul Caraş-Severin în care relieful este predominant muntosşi fragmentat - 2p;- judeţul Prahova este puternic urbanizat şi activităţile economice sunt mult maidezvoltate decât în judeţul Caraş-Severin - 2p.

Varianta 65A.1. B - Podişul Getic; G - Câmpia Bărăganului; 2.9- Crişul Alb; 11 - Târnava Mare.B.1.6; 2. D; 3. F.C.1. b; 2. c; 3. c;4. c; 5. c.D.- deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu este un climat tipic montan, umedşi răcoros, în timp ce în Delta Dunării apare un climat de câmpie, cu influenţe pontice şide ariditate;- deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu temperaturile medii anuale oscileazăîntre 0 şi 6 °C, în timp ce, în Delta Dunării, temperaturile medii anuale sunt de peste 11°C;- deosebire: precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 850 şi peste 1200 mm/anîn Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu, pe când în Delta Dunării precipitaţiile medii suntsub 400 mm/an.



E.- scăderea natalităţii şi a sporului natural - 2p;- creşterea duratei de viaţă datorită îmbunătăţirii condiţiilor de existenţă - 2p.

Varianta 66A.1. C - Podişul Someşan, H - Grupa Făgăraş; 2.7-Jijia, 12-Olt.

B.2. Sălaj; 3. 2.C.1.a;2.c;3.d;4d;5. b.D.- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Carpaţii Moldo-Transilvani (2100 m în VârfulPietrosul, Munţii Călimani) faţă de Munţii Banatului (1446 m în Vârful Semenic, MunţiiSemenic);- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani sunt prezente rocile vulcanice care lipsesc înMunţii Banatului;- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani relieful este dispus sub formă de fâşii paralelelongitudinale în timp ce relieful în Munţii Banatului nu are o orientare specifică.E.1. După 1990 migraţia populaţiei dinspre mediul urban spre mediul rural a fost cauzatăde restructurarea economică a Unor întreprinderi industriale care a determinat

disponibilizarea masivă a forţei de muncă de la oraşe.2. în Sectorul Dunării Maritime datorită adâncimii mari a albiei circulă vase de tonajmare, în timp ce în Sectorul Dunării Fluviale adâncimea apei este mică ceea ce permitedoar navigaţia vaselor cu pescaj mic. în aval de Brăila, navele au un pescaj de 7 m, iar înamonte de Brăila, navele au un pescaj de 2 m.

Varianta 67A.1. A - Podişul Dobrogei de Nord, H - Munţii Făgăraşului;2. 1 - Bacău, 2 - Ploieşti.B.1. A; 2. glaciar; 3. D.C.1.d;2.d;3. c; 4. d; 5. a.

D.- deosebire: în Munţii Banatului este prezent climatul montan, în timp ce în SubcarpatCurburii este prezent climatul de dealuri înalte şi joase;- deosebire: în Munţii Banatului se simt influenţe submediteraneene, în timp ce înSubcarpaţii Curburii se simt influenţe de ariditate;- deosebire: în Subcarpaţii Curburii bat Crivăţul şi Foehnul, în timp ce în MunţiiBanatului aceste vânturi nu bat.E.1. în Delta Dunării densitatea populaţiei este redusă datorită suprafeţei mici a uscatului(doar 13% din suprafaţa Deltei).2. în Câmpia de Vest (în special în câmpiile joase ale acesteia) se produc frecventinundaţii datorită fenomenului de subsidenţă (coborâre) pe care îl suportă terenul.

Varianta 68A.1. A - Podişul Sucevei; H - Grupa Făgăraş;2. 2 - Ploieşti, 5 - Timişoara.B.1. alpină; 2. Bârlad; 3. Mehedinţi.C.1. a; 2. d; 3. c; 4. c; 5. c.D.- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani există climat alpin şi montan în timp ce înCâmpia Crişurilor şi a Someşului există climat de câmpie;- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani precipitaţiile sunt mai bogate (peste 1200



mm/an) faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului (cuprinse între 600 - 700mm/an);- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani temperaturile medii anuale sunt mai scăzute(0-6 °C), faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului cuprinse între 10 - 11 °C.E.1. Bilanţul natural negativ se datorează reducerii natalităţii (dificultăţi economice,

statutul femeii în societate, nivelul de instruire a populaţiei, migraţia populaţiei) şicreşterii mortalităţii (fenomenul de îmbătrânire a populaţiei).2. Arealele viticole sunt extinse în regiunile deluroase, deoarece viţa de vie, are nevoie delumină şl căldură, preferând versanţii orientaţi spre sud şi solurile din aceste regiuni.

Varianta 69A.1. B - Carpaţii Curburii, E - Podişul, Mehedinţi;2. 2 - Brăila, 6 - Baia Mare.B.1. Carstic; 2. Argeş; 3. Ialomiţa.C.1.a;2. d;3. b;4. c; 5. a.D.- deosebire: în Podişul Sucevei se simt influenţe scandinavo-baltice, în timp ce în

Câmpia Olteniei se simt influenţe submediteraneene;- deosebire: în Câmpia Olteniei bate Austrul, care lipseşte din Podişul Sucevei;- deosebire: îrîCâmpia Olteniei există un climat de câmpie, în timp ce în Podişul Suceveiexistă un climat de dealuri înalte.E.- Podişul Mehedinţi nu este o subunitate a Subcarpaţilor Getici deoarece aceştia prezintă două şiruri de dealuri şi două şiruri de depresiuni, caracteristică care nu este prezentă în Podişul Mehedinţi.- Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare, în timp ce SubcarpaţiiGetici sunt alcătuiţi din roci sedimentare (conglomerate, gresii, argile, nisipuri, pietrişuri).

Varianta 70A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; ¿2. 7 - Bistriţa, 11 - Călăraşi.B.1.D:2.1:3.10.C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format princutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p;- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi din rocisedimentare (nisip, pietriş, marne, gresii, argile) - 2p;- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni separate dedealuri subcarpatice, pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi dintr-un singur şir dedepresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi subcarpatice - 2p.E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic. Astfel la marginea estică acristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se exploatează minereuri neferoase,iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare minerale carbogazoase.2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape minerale, roci de construcţie.

Varianta 71A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; 2. 7 - Bistriţa, 11 - Călăraşi.B. Se acordă 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:



1.0:2.1:3.10.C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format princutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p;- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi din roci

sedimentare (nisip, pietriş, marne, gresii, argile) - 2p;- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni separate dedealuri subcarpatice, pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi dintr-un singur şir dedepresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi subcarpatice - 2p.E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic. Astfel la marginea estică acristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se exploatează minereuri neferoase,iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare minerale carbogazoase.2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape minerale, roci de construcţie.

Varianta 72A.1.1- Prahova, 4 - Motru; 2. 9 - laşi, 11 - Focşani.

B.1.A;2. 3; 3. Sălaj.C.1.a;2. b;3. b;4. b;5.a.D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpaţii Moldovei) esteformat dintr-un şir de dealuri şi depresiuni, iar în relieful unităţii marcate, pe hartă, culitera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) apar masive montane individualizate de văi,defilee, păsuri şi depresiuni.- deosebire: altitudinile unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpaţii Moldovei) suntmai reduse, atingând 911 m în culmea Pleşului, iar altitudinile unităţii marcate, pe hartă,cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) sunt mult mai ridicate, atingând 2519 m învârful Parângul Mare şi 2509 m în vârful Peleaga.- asemănare: ambele unităţi sunt rezultatul cutărîi scoarţei terestre în orogeneza alpino-

carpato-hymalaiană. *E.1. Prezenţa influenţelor continentale cu precipitaţii reduse (400 mm/an).2. în substratul*dealurilor şi colinelor se află un strat argilo-marnos, dar şi acţiunile despădurire.

Varianta 73A.1. A - Munţii Banatului; H -^Câmpia Olteniei. 2.2- Bucureşti; 4 - Oradea.B.1. D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei);2. 12 (Prut); 3. Mehedinţi!C.1.a;2.a;3. b; 4. b; 5. c.D.- deosebire: în Munţii Apuseni sunt influenţe climatice oceanice, iar Podişul Bârladuluiare influenţe de ariditate;-deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile medii anuale depăşesc 1200 mm/an, iar înPodişul Bârladului sunt sub 500 mm/an;- deosebire: în Munţii Apuseni bat vânturile de vest, iar în Podişul Bârladului bateCrivăţul.E.1. Continentalismul accentuat şi lipsa curenţilor verticali care determină stratificareaMării Negre, astfel:- până la 180-200 m adâncime apare un strat oxigenat, biotic, cu salinitat'e mai redusă;



- la peste 180-200 m adâncime este un strat neoxigenat, abiotic, bogat în hidrogensulfurat cu salinitate mai ridicată.2. în anii ploioşi apele ies uşor din matcă datorită reliefului jos (80-90 m) şi pantei reduse,dar şi prezenţa apei freatice la o mică adâncime care favorizează ieşirea apei la suprafaţă.

Varianta 74A.1. E - Podişul Târnavelor; G - Subcarpaţii Getici;2. 8 -Trotuş; 11 - Ialomiţa.B.1. Argeş; 2. D; 3. 6.C.1. b; 2. c; 3.c; 4, c;5. d.D.- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (600-800mm/an) decât în Podişul Dobrogei unde precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 500mm/an;- deosebire: temperaturile medii anuale sunt mai scăzute în Subcarpaţii Getici (6-8 °C)decât în Podişul Dobrogei unde temperaturile medii anuale sunt de 10-11 °C.- asemănare: atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Podişul Dobrogei apar influenta

continentale (de ariditate).E.1. Etajul climatic diferit (unitatea D este situată în etajul climatic montan şi alpin, iar unitatea H în etajul climatic de câmpie).2. Amplasarea în apropierea materiei prime pentru reducerea costurilor de transport(combinatul de alumină din Oradea este aproape de resursele de bauxită din MunţiiPădurea Craiului).

Varianta 75A.1. F - Munţii Retezat-Godeanu; H - Podişul Getic;2. 2 - Suceava, 6 - Tg. Mureş.B.1.B; 2. Moldova; 3.4.

C.1.a;2. d;3.d;4. b; 5. b.D.- asemănare: ambele unităţi de relief au fost generate de orogeneza alpină în Mezozoicşi Neozoic;- asemănare: ambele unităţi de relief sunt alcătuite din toate tipurile genetice de roci:magmatice, cristaline şi sedimentare;- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă este de 2100 mîn Vf. Pietrosu Călimanilor, pe când în Munţii Apuseni altitudinea maximă este de 1849m în Munţii Bihor.E.1. Aluviunile aduse de Dunăre sunt depuse pe o platformă continentală a Mării Negrecu adâncime scăzută, precum şi amplitudinile mareice foarte mici (12 cm) ale Mării Negre.2. în judeţul Caras Severin relieful este predominant muntos şi puternic fragmentat.

Varianta 76A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, C - Subcarpaţii Moldovei;2. 7 - Bega, 12 - Jijia.B.1. Vedea; 2. 5; 3. Podişul Dobrogei.C.1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. b.D.- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu altitudinea maximă este de 2509 m (Vârful



Peleaga din Munţii Retezat), în timp ce în Carpaţii Curburii înălţimile sunt mai mici,altitudinea maximă fiind de 1954 m (Vârful Ciucaş din Munţii Ciucaş);- deosebire: pentru Grupa Retezat-Godeanu masivitatea este o trăsătură caracteristică,fiind puţin fragmentaţi de văi, depresiuni, păsuri, în timp ce Carpaţii Curburii sunt puternic fragmentaţi de văi şi depresiuni;

- deosebire: Grupa Retezat-Godeanu este format predominant din şisturi cristaline,apărând calcare doar în sud-vestul ei, în timp ce Carpaţii Curburii sunt alcătuiţi înîntregime din fliş.E.- în zona Podişului Getic se află cele mai importante exploatări de lignit din ţară în bazinele carbonifere Motru şi Rovinari-Tismana - 2p;- în bazinul,Motru lignitul se exploatează în carieră, cu costuri de producţie mici - 2p.

Varianta 77A.1. A - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), D - Grupa Bucegi;2. 8 - Jiu, 11 - Bistriţa. 4B.1.c; 2: E;3. Vrancea.

C.1.c;2.a;3. b;4.d;5. c.D.- deosebire: în Grupa Bucegi înălţimile sunt de peste 2000 m, valoarea maximă fiind de2505 m, în Vârful Omu, pe când în Munţii Apuseni altitudinea maximă este de 1849 m înMunţii Bihor, Vârful Bihor;- deosebire: Munţilor Apuseni le este caracteristic mozaicul petrografic, în timp ce GrupaBucegi este caracterizată prin prezenţa şisturilor cristaline şi a rocilor sedimentare cutate(fliş);- asemănare: atât în Munţii Apuseni cât şi în Grupa Bucegi s-au format prin încreţireascoarţei în orogeneza alpină.E.1. Industrializarea rapidă de după 1945 a oraşului Braşov, bilanţ natural şi migratoriucu valori pozitive.

2. Precipitaţiile scăzute, care determină perioade lungi de secetă.

Varianta 78A.1. C - Dealurile de Vest (Dealurile Silvaniei), F - Masivul Dobrogei de Nord;2. 7 -Crişul Alb, 9 - Ialomiţa.B.1.A; 2. Mureş; 3. 6.C.1.c; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.D.- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă este de 2100m (Vârful Pietrosu, Munţii Călimani), pe când în Carpaţii Meridionali situaţi la est de Oltaltitudinea maximă este de 2544 m (Vârful Moldoveanu, Munţii Făgăraş);- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani este prezent relieful vulcanic, pe când înCarpaţii Meridionali situaţi la est de Olt acesta lipseşte;- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani se găsesc roci vulcanice (în vest), şisturicristaline (în centru), roci sedimentare cutate (în est), în timp ce în Carpaţii Meridionalisituaţi la est de Olt predomină şisturile cristaline, flişul apărând doar în Munţii Bucegi.E.1. Cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mare) specifică Dealurilor de Vest estede 700-750 mm/an datorită prezenţei influenţelor oceanice, boga,te în precipitaţii, iar cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mică) în jumătatea nordică a PodişuluiDobrogei are valori de 400-500 mm/an datorită influenţelor de ariditate.



2. Prezenţa resurselor de gaz metan şi sare din apropiere.

Varianta 79A.1. B - Podişul Sucevei, G - Munţii Banatului;2. 7 - Constanta, 10 - Bistriţa.

B.1. F;2. 1; 3. Apuseni.C.1.b;2.d;3. c;4. c; 5. a.D.- deosebire: în Subcarpaţii de Curbură cantităţile de precipitaţii depăşesc 700 mm, iar în Câmpia Timişului precipitaţiile sunt cuprinse între 600 şi 700 mm;- deosebire: temperatura aerului este de 10-11 °C în Câmpia Timişului, faţă de 8-10 °C înSubcarpaţii de Curbură;- deosebire: în Câmpia Timişului se resimte Austrul, în Subcarpaţii de Curbură semanifestă efectul de foehn.E.1. situarea pe litoralul Mării Negre;2. suprafeţele mari ocupate cu păşuni.

Varianta 80A.1.8- Târgovişte, 10 - Focşani; 2.1 - Motru, 2 - Bega.B.1. B; 2. Dealurile Silvaniei; 3. A.C.1.d;2.c;3.d;4.a;5.d.D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se încadrează la etajul declimă montană şi alpină, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H seîncadrează la etajul de climă de dealuri şi podişuri;- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se înregistrează temperaturimedii anuale de 0-6 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H,temperaturile medii anuale sunt de 8-10 °C;- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se resimt influenţe climatice

oceanice, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimt influenţeclimatice de ariditate şi scandinavo-baltice.E.- debitul râurilor din România este influenţat de clima temperat-continentală(anotimpuri, precipitaţii, ploi torenţiale, secete) - 2p;- configuraţia reliefului cu inelul carpatic în centru impune reţelei hidrografice o structurăradiar-centrifugă, către o reţea colectoare inelară; râurile care izvorăsc din Carpaţi au unregim hidrologic în care predomină alimentarea din zăpezi, cu debite mari primăvara şiape mici iarna - 2p.

Varianta 81A.1. A - Grupa Nordică, C - Munţii Poiana Rusca;2. 2-Şiret, 5-Bistriţa.B.1. A; 2. oceanice; 3. Drobeta Turnu-Severin.C.1.b;2. c;3. b; 4. a; 5. b.D.- deosebire: Podişul Getic este o unitate de platformă, formată prin depunerisedimentare piemontane, pe când Depresiunea Colinară a Transilvaniei este o unitate deorogen formată iniţial prin prăbuşiri ale Carpaţilor, după care lacul format a fost colmatatcu sedimente;- deosebire: Podişul Getic prezintă o structura monoclinală, pe când Depresiunea





- deosebire: Munţii Apuseni sunt puternic fragmentaţi şi au altitudini sub 2000 m, pecând Munţii Făgăraş prezintă masivitate şi altitudini ce depăşesc 2500 m;- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi prezintă suprafeţede eroziune.E.- Munţii Apuseni sunt o barieră orografică în calea maselor de aer umede dinspre vest,

care determină formarea precipitaţiilor de relief - 2p;- resursele de combustibili minerali fosili din Podişul Getic, care se folosesc ca surse deenergie primară în termocentrale (lignitul, petrol, gaze naturale) - 2p.

Varianta 85A.1. C - Munţii Apuseni, E - Câmpia Bărăganului;2. 7 - Tulcea,12 - Sfântu Gheorghe.B.1. oceanice; 2. Buzău; 3. Reşiţa.C.1.a;2. c;. b; 4. b; 5.d.D.- deosebire: Subcarpaţii Moldovei reprezintă o unitate de orogen, pe când PodişulGetic este o unitate de platformă; relief dominant de dealuri şi depresiuni în Subcarpaţii

Moldovei, pe când în Podişul Getic relieful dominant este de podiş;- deosebire: Subcarpaţii Moldovei au structura cutată şi altitudini ce depăşesc 900 m, pecând Podişul Getic are o structură monoclinală (piemontană) şi altitudini mai reduse(peste 700 m);- asemănare: ambele unităţi de relief au roci sedimentare.E.- climatul montan cu ierni lungi, temperatura medie anuală între 6 şi -2 °C, îngheţfrecvent peste 8 luni, zăpezi peste 6 luni - 2p;- lipsa curenţilor verticali determină prezenţa celor două straturi de apă în Marea Neagră:stratul superior oxigenat, favorabil vieţii şi stratul inferior, sub -200 m, care conţinehidrogen sulfurat, gaz otrăvitor, impropriu vieţii. - 2p.

Varianta 86A.1. D - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), E - Câmpia Transilvaniei;2. 10-Bârlad, 11 - Olt.B.1. Ialomiţa; 2. B; 3. H.C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. d.D.- deosebire: în Câmpia Transilvaniei există domuri (boltiri ale stratelor sedimentarecare au în interior gaz metan); acest tip de structură nu apare în Podişul Dobrogei de Sud;'- deosebire: în Câmpia Transilvaniei media altitudinilor este de 500 m, pe când în PodişuiDobrogei de Sud media altitudinilor este de 200 m;- asemănare: atât Câmpia Transilvaniei cât/şi Podişul Dobrogei de Sud s-au format prinsedimentare: Câmpia Transilvaniei, prin umplerea cu sedimente a unei vechi zone descufundare lentă apărută la începutul orogenezei alpine, iar Podişul Dobrogei de Sud, prindepunerea unei pături groase de sedimente provenite din Masivul Nord-Dobrogean.E.1. influenţe climatice temperat-continental excesive (de ariditate);2. în Munţii Apuseni diversitatea petrográfica este dată de prezenţa celor trei categorii deroci: magmatice (granit, bazalt), metamorfice (marmură), sedimentare (calcar).

Varianta 87A.1. D - Subcarpaţii Moldovei; E - Podişul Someşan;



2. 1 - Timiş ; 6 - Şiret.B.1.C;2. H;3.A.C.1.c ;2. b;3. b; 4. a; 5. b.D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud are structură geologică de platformă cu stratemonoclinale, iar Subcarpaţii Moldovei au structură de orogen, pe alocuri fiind prezente

cutele diapire:- deosebire: loessul este roca sedimentară care acoperă fundamentul alcătuit din calcare şigresii sarmatice ale Podişului Dobrogei de Sud, iar în Subcarpaţii Moldovei loessullipseşte, caracteristice fiind acumulările de sare;- deosebire: altitudinea maximă rar depăşeşte 200 m în Podişului Dobrogei de Sud, iar înSubcarpaţii Moldovei maxima altitudinală are valoarea de 911 m, în Culmea Pleşului.E.1. poziţia geografică, oraşul Galaţi fiind situat pe fluviul Dunărea, ceea ce a facilitattransportul pe calea apei a materiilor prime din import;2. prezenţa molisolurilor (cernoziom levigat), soluri cu fertilitate ridicată datorităconţinutului mare de humus.

Varianta 88A.1. A - Subcarpaţii Getici; E - Câmpia Moldovei (Jijiei);2. 1 - Jiu, 5 - Bârlad.B.1.E;2. H;3.Trotuş.C.1.c;2. b;3. c;4. c;5. c.D.- deosebire: în Podişul Târnavelor etajul climatic este de dealuri joase, iar în PodişulDobrogei de Sud etajul climatic este de câmpie;- deosebire: în Podişul Târnavelor climatul prezintă influenţe oceanice, iar în PodişulDobrogei de Sud influenţele climatice sunt temperat continental excesive (de ariditate) şi pontice;- deosebire: în Podişul Târnavelor bat vânturile de vest, iar în Podişul Dobrogei de Sud se

manifestă crivăţul şi brizele marine.E.- masa lemnoasă reprezintă materie primă în industrie (industria lemnului, industriachimică, industria celulozei şi hârtiei);- pădurea are funcţii ecologice: antierozională (de fixare a solului), climatică (reducevalorile termice, creşte gradul de umiditate a aerului), antipoluantă (antifonică, de purificare a aerului), estetică.

Varianta 89A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; F - Masivul Dobrogei de Nord;2. 7 - Oradea; 11 - Slatina.B.1. Jijia; 2. Dâmboviţa; 3. Crişul Repede.C.1.a;2. c;3. b; 4. a; 5. d.D.- deosebire: etajul climatic în Masivul Dobrogei 'de Nord este de dealuri joase, iar înMunţii Banatului etajul climatic este montan;- deosebire: în Masivul Dobrogei de Nord se manifestă influenţe climatice continentalexcesive (de ariditate) şi pontice, iar în Munţii Banatului influenţele climatice suntsubmediteraneene;- deosebire: vânturile specifice în Masivul Dobrogei de Nord sunt crivăţul şi brizelemarine, iar în Munţii Banatului, austrul.



E.1. suprafeţele acvatice (braţele Dunării, canale, gârle, lacuri) în Delta Dunării şi relief montan, accidentat, în Munţii Banatului;2. Tulcea, Caraş-Severin.

Varianta 90

A.1. B - Dealurile Sălajului; H - Câmpia Oltşniei;2. 2 - Bega; 6 - Ialomiţa.B.1.12; 2. A; 3. 9.C.1.c;2.a;3. a; 4. b; 5. a.D.1. - în Dealurile Sălajului climatul prezintă influenţe oceanice, iar în Podişul Dobrogeiinfluenţele climatice sunt continental excesive (de ariditate) şi pontice (până la 20-30 kmdepărtare de ţărm);- în Dealurile Sălajului dominante sunt vânturile de vest, iar în Podişul Dobrogei batecrivăţul şi, în zona litorală, brizele marine.2. structura geologică de orogen este specifică ambelor unităţi de relief.E.1. Lipsa oxigenului la adâncimi mai mari de 200 m, urmare a lipsei curenţilor verticali

în Marea Neagră.2. Emigrarea unui număr mare de persoane cuprinse în grupa de vârstă 20-60 ani.

Varianta 91A.1. B - Câmpia Bărăganului; C - Munţii Apuseni;2. 7 - Satu Mare; 12 - Drobeta Turnu-Severin.B.1. Poiana Rusca; 2. loess; 3. 10. , yC.1.a;2. d;3. d; 4. d; 5. a.D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (D) prezintă varietate petrográfica(şisturi cristaline, roci sedimentare şi roci vulcanice), pe când Grupa Făgăraş estealcătuită din şisturi cristaline;

- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un grad de fragmentare ridicat, datde prezenţa depresiunilor şi văilor transversale şi longitudinale, pe când Grupa Făgăraş secaracterizează prin masivitate dată de şisturile cristaline;-asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi prezintă relief glaciar.E.- debitele foarte mici şi regimul de scurgere neuniform - 2p;- panta de curgere foarte redusă - 2p.

Varianta 92A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Podişul Bârladului; 2.1 - Botoşani; 6 - Deva.B.1.9; 2. Timiş; 3. D.C.1. b; 2. b;3. b; 4. c; 5.d.D.B - Podişul Dobrogei de Sud şi C - Grupa Munţilor Parâng:- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud se încadrează la etajul climatic de câmpie, iar Grupa Munţilor Parâng se încadrează la etajul climatic de munte.- deosebire: temperatura medie anuală are valori de 10 -11 °C în Podişul Dobrogei deSud, iar în Grupa Munţilor Parâng valoarea este cuprinsă între -2 °C şi 6 °C;- deosebire: în Podişul Dobrogei de Sud se resimt influenţe climatice pontice, iar înGrupa Munţilor Parâng influenţe climatice oceanice.



E.- poziţia geografică a României în Europa determină interferenţa nuanţelor climaticecare se reflectă în interferenţa zonelor de vegetaţie - 2p;- altitudinea reliefului determină etajarea biopedoclimatică începând de la cea. 800 m - 2p

Varianta 93

A.1. C - Podişul Dobrogei; G - Grupa Retezat-Godeanu;2. 7 - Alba lulia, 9 - Botoşani.B.1.H;2.C; 3.3.C.1.c;2.d;3. b;4.d;5.d.D.E - Subcarpaţii Getici şi G - Grupa Retezat-Godeanu:- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt formaţi dintr-o succesiune de dealuri şi depresiuni iar Grupa Retezat-Godeanu este formată din culmi muntoase şi depresiuni;- deosebire: Altitudinea este mai mare în Grupa Retezat-Godeanu (Vf. Peleaga, 2509 m)în timp ce Subcarpaţii Getici abia depăşesc 1200 m;- deosebire: spre deosebire de Subcarpaţii Getici, în Grupa Retezat-Godeanu este specificrelieful glaciar. *

E.- varietatea mare a rocilor pentru construcţii - 2p; '- necesarul tot mai mare de construcţii şi lucrări publice - 2p.

Varianta 94A.1. D - Podişul Getic; E - Podişul Someşan;2. 7 - Timiş; 8 - Suceava.B.1. F; 2."Covasna; 3. Baia Mare.C. 1.c;2.d;3.a;4. c; 5. d.D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud este format din calcare acoperite cu loess, iar Podişul Getic este format din marne, argile, nisipuri, pietrişuri;- deosebire: Altitudinea Podişului Dobrogei de Sud este redusă (150-200 m), în timp ce

Podişul Getic ajuTige la cea. 700 m în partea nordică;- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin sedimentare.E.- poziţia geografică determină diferenţa de radiaţie solară globală care se reflectă indiferenţa de temperatură - 2p;- altitudinea reliefului determină scăderea temperaturii aerului o dată cu creşterea acesteia- 2p

Varianta 95A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); A - Podişul Târnavelor;2. 7 - Cluj-Napoca; 10 - Călăraşi.B.1. sedimentare; 2. Jiu; 3. răsfirate.C.1.a;2. c;3. a; 4. d; 5. c.D.1. C - Câmpia Moldovei şi G - Munţii Banatului:- deosebire: în Câmpia Moldovei este specific climatul de dealuri joase, iar în MunţiiBanatului climatul montan;- deosebire: în Câmpia Moldovei se resimt influenţe climatice de ariditate, iar în MunţiiBanatului influenţe climatice submediteraneene.2. D - Subcarpaţii Curburii şi H - Podişul Mehedinţi:- deosebire: Subcarpaţii Curburii sunt formaţi din marne, argile, nisipuri, pietrişuri, iar



Podişul Mehedinţi din şisturi cristaline şi calcare.E.1. Un factor natural care favorizează dezvoltarea arealelor viticole extinse în regiuniledeluroase: solurile.2. Vegetaţia de stepă se dezvoltă în parte de est şi sud-est a Românie datorităcondiţiilor climatice (precipitaţii reduse, durata mare a perioadei de secetă din timpul verii).

Varianta 96A.1. D - Câmpia Transilvaniei, H - Câmpia Olteniei;2. 8 - Crişul Alb, 12 - Bârlad.B.1. E; 2. H - Câmpia Olteniei; 3. G.C.1.b;2.d;3. a;4.c;5.a.D.- deosebire: în Subcarpaţii Getici există influenţe climatice submediteraneene, iar înPodişul Dobrogei influenţe climatice pontice;- deosebire: în Subcarpaţii Getici există precipitaţii medii de 800 mm/an, iar în PodişulDobrogei precipitaţii medii de 500 mm/an;- deosebire: în Subcarpaţii Getici există temperaturi medii de 8-9 °C, iar în Podişul

Dobrogei temperaturi medii de 10-11 " CE.- suprafaţa redusă a uscatului - 2p;- reprezintă cea mai extinsă arie forestieră a ţării - 2p.

Varianta 97A.1. B - Carpaţii Curburii, G - Câmpia de Vest;2. 7 - Moldova, 9 - Sfântu Gheorghe.B.1. Moldovei; 2. Podişul Getic; 3. Târgu Jiu.C.1.a;2.d;3. a; 4. c;5.d.D.- asemănare: ambele unităţi de relief, B - Carpaţii de Curbură şi H - Grupele Parâng şRetezat-Godeanu, s-au format în orogeneza alpină;

- deosebire: în B - Carpaţii de Curbură predomină rocile sedimentare, iar în H - GrupeleParâng şi Retezat-Godeanu predomină rocile metamorfice (şisturi cristaline);- deosebire: în B - Carpaţii de Curbură altitudinile sunt mai mici (1954 m - Ciucaş) decâtîn H - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu unde altitudinile sunt mai mari (2519 m -Parâng) ş pronunţat relief glaciar.E.1. creşterea economică.2. suprapăşunatul.

Varianta 98A.1. A - Podişul Târnavelor, C - Câmpia Moldovei (Jijiei);2. 3 - Jiu, 4 - Prut.B.1. Oradea; 2. 5; 3. Podişul Someşan.C.1. a; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d.D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei s-au format prin încreţirea scoarţeiar Câmpia Moldovei prin sedimentare;- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt alcătuiţi din roci vulcanicemetamorfice şi fliş, iar Câmpia Moldovei din sedimente moi;- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei au altitudinea cea mai mare în VârfulPietrosu Rodnei (2303 m), iar Câmpia Moldovei în Dealul Cozancea (265 m).



Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	tifrea-sorina
View:	223 times
Download:	0 times

rezolvare geofra subiectul 2

Documents