REVrsrA RoMAUA pr DREPT PRrvAr

Totul sub semnul discutiei

u2017

UNIVERSUL JURIDIC

l-{1

CUPRINS

I. LEGEA oAnIr iw pmrn sr rMpREVrzruNEA

Marieta Avram - Mai existd darea in plati forfati, dupi Decizia Curlii Constitulionale

Lucian Bercea - Riscul valuta4, impreviziunea si conversia creditelor in valutd ............................24

Vasile Bozegan - Anamorfoza impreviziunii in registrul Legii ddrii in platd: protecliadebitorului contractant yersus proteclia debitorului insolvabilIoan Ciprian Chiorean - Condilii prevdzute de Legea nr.77 /2016 pentru nagtereadreptului la stingerea crea4lelor bancare prin dare in pIatd............. ...........................65

Aurelian-Marian Murgoci-Luca - Scurtd analizi a practicii instanlelor judecdtoregti dupdpublicarea Deciziei Curlii Constitulionale nr. 623 /2016Daniel Nicolaescu - Legea dirii in platd: imparte echitabil riscurile sau afirml supremalia

Ionu!-Florin Popa - Impreviziunea gi creditele oferite consumatorilor. Constituie dareain plati 9i conversia valutard remedii ale impreviziunii? .................... ....................... 104Ioana Regenbogen - Alte condilii pentru stingerea creantelor bancare prin darea in platd..L29Radu Rizoiu - Paradoxul cilitorului in timp a fost evitat... la timp: Condiliile fconstitufionale

Roxana Stanciu - Constatarea judiciari a dirii in plati 9i actiunea in regres - aplicarea inpractici a Deciziei nr. 623 /2076 a Curlii Constitulionale a RomAniei ................... 158Valeriu Stoica - O lecturi constitufionald, dincoace si dincolo de Legea ddrii in platd............. 185Delia Narcisa Theohari - Configurarea acliunii reglementate de art. B alin. (5J din Legeanr.77 /20L6 dupd publicarea in Monitorul Oficial a Deciziilor Curlii Constitulionale

Cristina ZamEa - Privire comparative asupra impreviziunii in sistemul vechiului 9iactualului Cod civil cu trimitere la Decizia Curtii Constitulionale nr. 623 /20L6 ..........................220

II,UARIA

l'ladimir Diaconiti - Limitele posibilitdlii creditorului de a obline, in instanfd, executareasilite in naturi a obligaliilor contractuale de a face .........

Sonia Florea - Plagiatul ;i incdlcarea drepturilor de autorLiviu Pop - Solidarismul contractual gi obligaliile pirlilor in cursul executirii contractelor .....317

Irina Sferdian - Efectele bunei-credinle asupra garanliei ascendente pentru evicliune...............346

Liviu-Alexandru Viorel, Coralia Alecu, Sabina Donescu - inlSturarea procedurii de:egularizare in rAndul unor proceduri specia1e.................

EII. LAUDATIONES

Traian Cornel Briciu - Sonati pentru o impresionantd simfonie [in amintirea profesorului.'. -rrel Mihai CiobanuJ.......... .-................ 385

Liriu Pop - GAnduri despre Viorel Mihai Ciobanu ............................398

7B

237296

363

N TEMATICA NUMERELOR VIITOAR 403

Mai existi darea in plati forgati,dupl D eciziaCurgii Constitugionale m. 623 / 2016?

Prof. univ. dr. MARIETAAVRAMFacultatea de Drept, (Jniversitatea din Bucuregti

YA-T-IL ENCORE LA DATION EN PAIEMENT FORCEE, APRES LAoEcrsrotrl DE LA couR coNSTITUTIoNNELLE No 623120l.6?

. ResuvtBPris de trois mois apris le prononc€, la Cour Constitutionnelle nous a mis d

disposition une motivation de la Ddcision n" 623 du 25 octobre 2016, dans laquelleeIIe offre un espace 1tendu d la thdorie de I'imprdvision sous l'empire du vieux Code

civil, tant du point de vue des conditions d'admissibilit4, que des ffits de l'imprdvision.Aprds le ddpassement du mirage de Ia th4orie de I'imprdvision, par laquelle Ia

Cour Constitutionnelle a rdalisd la liaison entre le vieux et le nouveau Code civil etdans laquelle elle a fait disparaitre ou a contournd d'une fagon tris prudente lesprobldmes de la Loi n" 77/2016 el en spdcial, le problime de la rdtroactivit4, Iaquestion fondamentale adressde d la Cour Constitutionnelle reste encore incertaine:est-elle possible la dation en paiement forcde? Autrement dit, est-il possible que lecrdancier soit obligd de prendre en paiement le bien immeuble hypoth6qu6, dans le butde remettre toutes les dettes de son ddbiteur, si les conditions de l'imprdvision dans lesystdme du vieux Code civil sont remplies?

Cet article vise d donner des rdponses d ces questions, et I'auteur considire qu'envertu de la Ddcision de Ia Cour Constitutionnelle, on ne peut plus discuter d'un droitnouveau du consommateur, respectivement le droit d'1teindre Ia dette par Ia dationen paiement et que, ile fagon correcte, Ia Cour Constitutionnelle a <libdr6> ce droitde la nature potestative inconstitutionnelle octroyde par Ie ldgislateur, de sorte quele droit respectif est devenu, en essence, un quelconque droit de crdance, soumis audroit commun, c'est-d-dire le droit de prdtendre au crdancier et, ensuite, au tribunal,le rddquilibrage du contrat, par I'application de la th1orie de l'imprdvision.

L'article souldve la question si la dation forcde en paiement est viable et compatibleavec la th1orie de l'imprdvision, telle que ddsignde par la Cour Constitutionnelle parla Ddcision n'623/2016, l'auteur arrivant d la conclusion que l'application de Iath1orie de l'imprdvision est, de plusieurs points de vue, incompatible avec Ia dationen paiement forcde du bien immeuble hypothdqu4, consacrde par Ia Loi n" 77/2016.La dation en paiement du bien immeuble reste, 1videmment, possible, mais seulement

fondde sur l'accord des parties.Par la Ddcision n" 623/2016, le mdcanisme de la dation forcde en paiement pour

l'extinction de la dette, aux fins originaires de la Loi no 77/2016, reste seulement uneombre et seulement au titre de la Loi.

Mots-cl6s: Loi n" 77/2016; Ddcision de Ia Cour Constitutionnelle n" 623/2016; lath1orie de I'impr€vision; dation forcde en paiement; contrat de crddit; adaptation ducontrat; rdsiliation du contrat; rddquilibrage du contrat; accord des parties.

IS THERE ANYMORE THE FORCED GI\IING IN PAYMENT, AFTERTHE DECISION OF THE CONSTITUTIONAL COURT NO.623/2016?

ABSTRACTNearly three months after its ruling, the Constitutional Court provided us with

a reasoning of the Decision no.623 of 25 October 2016, inwhich it allocates an

E,

!

o

-

5'

e

Marieta Avram

extended space to the theory ofhardship subject to the old Civil Code, both in terms ofadmissibiligt conditions and ofthe effects ofthe hardship clause.

After we get over the delusion ofthe theory ofhardship clause, by which theConstitutional Court carrie'd out the connection betvveen the old and the new CivilCode and in which it carefully rendered or avoided the problems related to Lawno. 77/2016 and, especially, the problem of retroactivity, the fundamental questionaddressed to the Constitutional Court still remains in a grey areq: is the forced givingin.payment possible? In other words, is it possible that the creditor be obliged to takethe mortgaged immovable property in payment, for the purpose of discharging alldebts of the debtor, in the event that the conditions of the hardship clause are met inthe system of the old Civil Code?

This article intends to provide answers to these questions, as the author considersthat, after rendering the Decision ofthe constitutional courl we could no longerdiscuss about a right of new type of consumer, respectively the right to discharge itsdebt by the giving in pqyment, and that, in a corcect way, the constitutional court"deprived" this right from the unconstitutional wish of one of the contracting partieswhich was conferred to it by the legislator, so that, in essence, it became an ordinaryright of claim, subject to the common law, that is the right to claim to the creditorand moreover, to the court oflaw, the rebalancing ofthe agreemenl by applying thetheory of the hardship clause.

The article raises the question whether the forced giving in payment is viable andcompliant with the theory of the hardship clause, as designed by the ConstitutionalCourt under Decision no. 623/2016, and thus, the author reaches the conclusion thatthe application ofthe theory ofthe hardship clause is, in many respects, incompatiblewith the forcdd giving in payment of the mortgaged immovable property, providedforby Law no. 77/20L6. The giving in payment of the mortgaged immovable property,obviously remains possible, but only based on the parties' consent

Under Decision no. 623/2016, the mechanism of the forced giving in paymentfor the purpose of discharging the debt, to the original end of Law no. Z7/2016, onlyremains a shadow and only in the title of the Law.

Keywords: Law no. 77/2016; Decision of the Constitutional Court no. 623/2016;theory of the hardship clause; forced giving in payment; loan agreement; adjustmentofthe agreement; termination ofthe agreement; rebalancing the agreement; parties'consent-

l.Afisauanufi?

Dupi aproape trei luni de la pronunfare, Curtea Constitulional5 ne-a oferit omotivare a Deciziei nr.623 din 25 octombrie 20L6,in care consacrd un spaliu extinsteoriei impreviziunii sub imperiul vechiului Cod civil, atAt sub aspectul condiliilor deadmisibilitate, cAt gi al efectelor impreviziunii.

Este, desigur, meritoriu efortul curgii constitufionale de a ne reamintifundamentele gi de a sistematiza principalele repere ale acestei teorii, explicate pelarg, astfel incAt, lecturAnd decizia, uitrm problemele puse in discugie prin excepliilede neconstitulionalitate gi plonjdm in spaliul unui veritabil eseu juridic dedicat teorieiimpreviziunii in dreptul roman.

DupI ce depSgim mirajul teoriei impreviziunii, prin care Curtea Constitulionali arealizat puntea intre vechiul gi noul Cod civil gi in care a topit sau ocolit cu multl prudenl5problemele Legiinr.TT /2016 9i, in special, problema retroactivitiifii, rimAne totu;i intr-o

16

Mai existi darea in platl fortati, dupl Decizia Curqii Constitulionale nr. 623/2016?

zone gri intrebarea fundamentale care a fost adresatl Curlii Constitufionale: este posibile

darea in plati for!at5? Altfel spus, mai poate fi creditorul obligat si ia in plati imobilulipotecat, in vederea gtergerii tuturor datoriilor debitorului s5u, daci sunt indeplinitecondiliile impreviziunii in sistemul vechiului Cod civil?

Decizia rrr. 623 /2016 mai are o calitate rard: este ca o oglindi in care oricine privegte,

de oricare parte ar fi, regisegte ingrediente juridice favorabile, astfel incdtintrebarea

,,A fi sau a nu fi?" devine cu atAt mai util5.Cu sau fdrd Legea nr.77 /20L6, avAnd in vedere fundamentul juridic al impreviziunii

gi argumentalia Curlii Constitufionale, rezultl ci debitorii aveau oricum deschisd calea

de drept comun a impreviziuniil, pentru contractele de credit incheiate pAni la data de

l- octombrie 2011, care rimAn supuse vechiului Cod civil, gi pe care nu au valorifi cat-o2.

Curtea Constitufionald, in mod corect, a flcut aplicalia Legii nr. 71,/201L' relinAnd cd

toate aceste contracte rimAn guvernate de vechiul Cod civil 9i cI instanlele de judecatd

trebuie sd verifice, in cadrul art. 11 din Legea nr.77 /20t63, condiliile de existenl5 ale

impreviziunii, astfel cum acestea au fost acceptate in doctrinl 9i jurisprudenld sub

imperiul acestui Cod, cu precizdrile aduse prin Decizia nr.623/2016. Totugi, Curtea

a evitat sd extragd aceste contracte din sfera Legii nr. 77 /2016 [solufie care ar fi fost

normala), astfel incAt legea rdmAne aplicabild formal 9i procedural, in mdsura in care

constituie o aplicalie a teoriei impreviziunii.Solulia Curlii Constitulionale este tnsd una de principiu, generald., ceea ce tnseamnd cd

rdmdne in sarcina instanlelor de judecatd sd continue procesul de interpretare declan;at de

Curtea Constitufionald, pentru a analiza in concreto dacd ;i cum vor fi aplicate dispoziliile

Legii nr. 77/2016 prin prisma teoriei impreviziunii.in ceea ce privegte mdsurile pe care instanfa de judecati le poate pronunla, in aplicarea

teoriei impreviziunii, Curtea Constitulionald aratd cd instanla de judecatl ,,care (...)

este independentd fn aprecierea sa va putea face aplicarea impreviziunii pdnd la limitasuperioard impusd de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului ;i stingerea datoriilorprincipale ;i accesorii). Cu alte cuvinte, in lipsa acordului pdrgilor ;i tn temeiul art. 969 ;i

1 Cu privire la impreviziune sub imperiul vechiului Cod civil, a se vedea: C. Zam;a, Teoria

impreviziunii. Studiu de doctrind ;i jurisprudenld, Ed. Hamangiu, Bucureqti, 2006;8. Chelaru, Forfa

obligatorie a contractului, teoria impreviziunii ;i competenla tn materie a instanlelor judecdtore;ti,

in Dreptul nr. 9 /2003, p. 49 gi urm.; G. Anton, Teoria impreviziunii in dreptul romdnesc ;i tn

dreptul comparat, in Dreptul nr.7 /2000. Cu privire la impreviziune in noul Cod civil, a se vedea:

C. Zamga, lmpreviziunea tn lumina legii de aplicare a noului Cod civil. Reflectarea noii conceplii

asupra contractului,in RRDA nr. 5-2011, p.24 9i urm.; C. Zam;a, in Noul Cod civil, Comentariu pe

articole, Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei [coord.), Ed. C.H. Beck, Bucuregti,

201,2,pp.1330-1331; G. Orga Dimitriu, Limprdvision dans Ie nouveau Code civil roumain - remdde

et ddfis, in ,,Le nouveau Code civil roumain: Vu de l'int6rieur - Vu de l'ext6rieur", Fl.A. Baias,

R Dincd (6diteurs), vol. I, Ed. Universitdlii din Bucuregti, 2074,pp.25L-271; G. Viorel, L.A. Viorel,

Configuralia impreviziunii in Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicatd), in Dreptul nr. 2 /20L2,p. 38. Cu privire la unele solulii din jurisprudenli sub imperiul vechiului Cod civil, a se vedea

C.S. Raicu, G.C. Frenfiu, D.Zeca, D.M. Cigan, T.V. Rddulescu, Noul Cod civil. Comentarii, doctrind;iiurisprudenfd, vol. II, Ed. Hamangiu, Bucureqti, 2072,pp.588-589.

2 A se vedea M. Avram, lnaplicabilitatea Legii ddrii in platd tn cazul contractelor incheiate sub

:mperiul Codului civil din 1864, disponlbil pe www.juridice.ro'3 in sensul cd in art. ll existi veritabile condilii de aplicare a Legii, a se vedea: M. Avram,

Clauzele abuzive tn contractele de credit - o temd incandescentd in dreptul nalional ;i cel european;

:dem, Despre legea privind darea in platd: tntre folclorul juridic ;i rafiunea dreptului, disponibile pe

'+:,w.juridice.ro.

17

Marieta Avram

art. 970 din Codul civil din 1864, respectiv al Legii nr. 77/2016, instanla judecdtoreascd vapronun,tq o hotdrdre prin care va dispune fie o.daptorea contrqctului in forma pe cqre odecide, fie incetarea sa" (Decizia nr. 623 /20L6, par.1,2l).

A9ada4 din perspectiva Curgii Constitufionale, determinantl $i prioritard este aplicareateoriei impreviziunii, inclusiv sub aspectul solugiilor care s-au conturat sub imperiulvechiului Cod civil.

Reamintim, astfel, cd Legea nr. 77 /20L6 nu permitea adaptarea contractului, nici nuconsacra noliunea de incetare a contractului, ci avea in vedere doar,,stingerea datoriilor".De asemenea, potrivit art. 7 atin, [6): ,,in termen de 10 zile de la data respingerii definitive acontestaliei, creditorul qre obliga,tia sd se prezinte, tn conformitate cu nofficarea prealabildq debitorului, la notarul public indicat tn cuprinsul acesteia. Dispoziliile art. 5 alin. (4)sunt aplicabile atdt tn vederea transmiterii informaliilor ;i a tnscrisurilor, cdt;i tn vedereastabilirii datei exacte a semndrii actului de dare tn platd".

Totodati, Legea instituia doul acliuni la indemAna debitorului. Prima, prevdzutl inart. B alin. [1), avea ca obiect transferul forgat, prin hotirAre judecdtoreasci, a proprietiliiimobilului ipotecat in vederea stingerea datoriei, iar cea de a doua, previzutl in art. 8alin. (5), avea ca obiect stingerea datoriei, daci, intre timp, debitorul a fost supusexecutirii silite a imobilului ipotecat.

Din punct de vedere procedural, Curtea ConstitufionalS a explicat cei ,,instanlajudecdtoreascd, in conditiile formuldrii contestaliei de cdtre creditor sau a ac!.iunii tnconstatare de cdtre debiton va verifica [ndeplinirea condi,tiei nofficdrii creditorului conformcelor prevdzute de Legea nr. 77/2016, tndeplinirea criteriilor prevdzute de art. 4 din lege,aplicdnd tn mod obligatoriu teoria impreviziunii tn cadrul art. 7 din lege, respectiv alart. B, ori tn cadrul art. 9 din aceea;i lege" {Decizia nr. 623 /2016, par. 120).

in esen15, in planul dreptului material, din motivarea Curlii se degaji ideea cI teoriaimpreviziunii constituie fundamentul juridic pentru toate contractele incheiate subvechiul Cod civil, care rdmAn supuse acestuia, iar dispozigiile Legii nr.77 /2016 vor fiaplicate, ca fiind constitufionale, in misura in care se armonizeazl cu teoria impreviziuniigi Codul civil din 1864, adicd in mlsura in care pot fi calificate ca aplicafii ale teorieiimpreviziunii.

Iatd de ce, plasAnd aceste contracte in doul sfere de legiferare, creAnd o lex tertiq,se pune intrebarea dacd obligarea creditorului la a prelua imobilul in proprietate seconciliazl sau nu cu teoria impreviziunii, aga cum stabilegte Curtea ConstitulionalS cdva trebui aplicati.

Altfel spus, in ipoteza in s-ar constata ci sunt indeplinite condiliile impreviziunii,iar creditorul nu doregte sd preia in proprietate imobilul, poate instanga de judecatl sddispuni, in aplicarea teoriei impreviziunii, sub imperiul vechiului Cod,-misura obligdriicreditorului la a perfecta actul autentic de dare in plati gi, mai departe, dacd aceastiobligafie nu este indepliniti de bunivoie, se mai poate pronunfa o hotdrAre prin care sise realizeze transferul proprietilii, in temeiul art. B alin, [1-) din Lege?

Este evident c5, dupd Decizia Curpii Constitufionale, nu mai putem discuta despreun drept de tip nou al consumatorului, respectiv dreptul de a i se stinge datoria prindarea in platd, gi cd, in mod corect, Curtea ConstitulionalS a ,,exorcizat" acest drept depotestativitatea neconstitulionali cu care a fost inzestrat de legiuitora, astfel incAt acesta

a Cu privire la caracterul paranormal al unui asemenea drept potestativ, a se vedea M. Avram,Notificarea declaraliei unilaterale de stingere a datoriei prin darea tn platd: un fenomen juridicparanormal, in,,Legea dirii in plati. Argumente 9i solufii", V. Stoica (coord.J, Ed. Hamangiu,Bucuresti, 2076, pp.30-7 7.

18

Mai existi darea in platl forgat5, dupi Decizia Curqii Coastitugionale nr. 623/2016?

a devenit, in esenld, un drept banal de creanle, supus dreptului comun, adicl dreptul de

a pretinde creditorului $i, mai departe, instanlei de judecatd reechilibrarea contractului,prin aplicarea teoriei impreviziunii.

2. Neviabilitatea derii forEate in platl

Este, a;ada4, darea forlatd in platd viabili gi compatibil5 cu teoria impreviziunii, astfel

cum a desenat-o Curtea Constitulionald prin Decizia nr. 623 /201,6?La prima vedere, s-ar putea considera cd darea in platd forlatl ar putea fi dispusS,

dupi Decizia nr.623/201.6, de instanla de judecati, pentru cd nu ar constitui decAt o

modalitate de incetare a contractului, in aplicarea teoriei impreviziunii, sub imperiulvechiului Cod civil.

Cu toate acestea, considerim ci rispunsul ar trebui si fie cel pufin foarte rezervatfapd de o asemenea solulie, pAnd la categoric negativ, in sensul cd darea in platl forfatd,degi teoretic nu este expres ;i neechivoc exclusi de Curtea ConstitufionalS, nu mai este

un mecanism viabil care sI poati funcliona dupl Decizia nr.623/201,6, in planul teorieiimpreviziunii.

in primul rAnd, se constati ci, potrivit par. 1,32 din Decizie, atat dispozitivul, cAt

gi considerentele sunt obligatorii. Numai cd in Decizie nu existi expres un considerental Curgii Constitufionale care sd afirme ci instanla va putea da o solulie in sensul de a

dispune obligarea creditorului si preia in proprietate imobilul ipotecat'Curtea, in mod constant, reaminte;te doar cele doui solugii teoretice, generice, pe

care le poate dispune instanla de judecatd fadaptarea gi incetarea contractului) gi ciaplicarea teoriei impreviziunii poate fi f5cut5 ,,pdnd la limita superioard impusd de Legea

nr.77/2016 (predarea imobilului;i;tergerea datoriilor principale ;i accesorii)" [par. 121J.

Pe de altl parte, tot Curtea Constitulionali afirmi cI impreviziunea nu inseamni:uinarea debitorului, iar executarea silitd a garanfiei, adicd a imobilului ipotecat, poate

:ontinua, chiar in condiliile impreviziunii (par. 125-126). Altfel spus, imprejurarea;i un debitor este in situalie de impreviziune nu poate gi nu trebuie sI constituie un:mpediment pentru creditor in a realiza executarea silitA a imobilului ipotecat, pentru:5 Legea nr.77 /2016 nu aduce atingere executlrii silite a titlului executoriu al blncii.

Scopul Legii nr. 77 /2016, in aplicarea teoriei impreviziunii, este doar acela de a limita.:iecutareq debitorului pAni Ia concurenla valorii bunului ipotecat, ca soluf.ie maximald,';r nu obligatorie, cea mai gravi pe care instanla de judecatd o poate avea ca reper.

Agadar; o lecturi obiectivi a Deciziei nr. 623 /2016 ar trebui sd porneascl de Ia faptul:a nu existl un considerent expres al Curfii Constitufionale care sI suslin5 solulia obligdrii::editorului de cdtre instanfa de judecatd si ia in plati imobilul, misurile pe care le

:,:ate dispune instanla de judecati fiind, in viziunea Curlii Constitulionale, intr-o ierarhie:eechivoci, adaptarea gi incetarea contractului.

in al doilea rAnd, respectAnd solugiile conflictului de legi in timp, consacrate de

-egea nr. 71,/201,1,, Curtea Constitulionald a l5sat toate contractele incheiate inainte de

I :,c-tombrie 201-1 sub imperiul vechiului Cod civil.Legea nr. 77 /2016 nu retroactiveazd, afirml Curtea Constitufionald, in mlsura in care

:*rn!a de judecatl se ingrijegte ca ceea ce aplicd din Legea nr.77 /20L6 si fie in deplini:::cordantl cu teoria impreviziunii gi cu sistemul Codului civil din l-864.

t9

Marieta Avram

04, trebuie remarcat faptul cd, sub imperiul Codului civil din L864, dareain plat[, camod de stingere a obliga[iilor, nici nu era reglementatS, ci constituia un contract nenumit.Mai mult decAt atAt, dareq tn platd for,tatd nu a fost niciodati nici micar congtientizatS,la nivel de doctrind gi de practici judiciar5, sub imperiul vechiului Cod civil, ca fiind omodalitate de incetqre a contractului, tn aplicarea teoriei impreviziunii.

in acest context, o minimd onestitate juridici ne cere sd admitem ci obligareacreditorului la a prelua in platl imobilul ipotecat, ca gi condilie de stingere a datorieidebitorului 9i de incetare a contractului, nu era o solulie pe care pirlile sd o poatd cAt decAt anticipa, sub imperiul vechiului Cod civil. Agada4 darea forlat5 in plat5, prin obligareacreditorului de cdtre instanfa de judecatd si preia in proprietate bunul ipotecat, este osolulie incompatibili cu teoria impreviziunii, a;a cum aceasta s-a conturat sub imperiulvechiului Cod civil. De aceea, darea in platd nu ar trebui dispusd de instanlele de judecatS,nici chiar ca ultim remediu al situaliei de impreviziune, decAt dacl gi creditorul este deacord. in cazcontrar,aplicarea Legii nr. 77 /2}l6devine evidentretroactivS, pentru ci nuare niciun suport in sistemul Codului civil din 1864. De aceea, in cazul in care creditorulrefuzd. sd preia in proprietate imobilul, chiar in condifii de impreviziune, instanla dejudecati poate sd intervind asupra contractului gi si dispuni adaptarea acestuia, pAnicel mult la limita valorii bunului ipotecat, conservAnd astfel creanla ipotecar5 gi, implici!garanlia creditorului, precum 9i posibilitatea valorificdrii ei ulterioare.

Dincolo insd de aspectul de retroactivitate, dacd s-ar admite, la nivel teoretic ;ide principiu, cd darea in platd forlatd ar fi o modalitate de incetare a contractului, pecare instanla sd o dispund tn aplicarea teoriei impreviziunii, s-ar ajunge la consecinfeinacceptabile. Dintr-o solu,tie izolatd, speciald, profund discutabild, darea tn platd fortatds-ar tnsdmdn,ta chiar fn solul teoriei generale a impreviziunii, ceea ce ar tnsemna cd, subconceptul general al tncetdrii contractului, ca mdsurd ce ar putea fi dispusd de judecdtor,darea in platd for!.atd ar deveni o solu[ie de drept comun, care ar putea fi dispusdde instanfa de judecatd in orice qlte cazuri de impreviziune, iar nu numq.i tn materiacontrqctelor de credit reglementate de Legea nr. 77/2016, ci ;i tn alte materii.

in al treilea rAnd, preluAnd tale quale teoriagenerald a impreviziunii, din doctrinS,cu cele doui solugii, respectiv adaptarea ;i incetarea contractului, Curtea Constitufionalda ignorat specificul materiei reglementate, considerAnd ci oricare dintre cele doud soluliiar putea fi dispusd in materia contractelor de credit garantate cu ipotecd.

O4 aceasti premisi de la care porne$te Curtea Constitufionald este corect5 doar inplanul teoriei generale a impreviziunii, da4, atunci cAnd aceasta urmeazd si se aplice inpractici, intr-o anumiti materie, adoptarea uneia sau a alteia dintre solugii trebuie si linicont gi de natura contractului asupra cdruia serealizeazd.intervenfia instanfei.

in acest sens, sunt doul aspecte care pot fi avute in vedere.A. incetarea contrqctului este o mdsurd incompatibild cu teoria impreviziunii, deoarece,

tn teoria impreviziunii, intervenlia judecdtorului este limitatd la sfera obligaliilor asumatede debitor ;i este justificatd de faptul cd obligalia a devenit excesiv de oneroasd. Putereainstanlei de judecatd de a interveni tn contract nu presupune cd qceasta este liberd sdimpund orice mdsurd, prin instituireq unor obligagii noi tn sarcina creditorului, precumobliga[ia de a prelua in proprietate bunurile oferite de debiton pentru a stinge dqtoria.

Astfel, impreviziunea constituie o exceplie (aparenti, in viziunea CurfiiConstitugionale) de la principiul autonomiei de voin!5 gi de la regula pacta sunt servanda,ceea ce inseamni ci judecitorul poate si intervini asupra contractului pentru restabilireaechilibrului dintre perfi.

20

N{ai existi darea in platl forqati, dupi Decizia Curgii Constitugionale nr. 623/2016?

Orl in cazul creditelor garantate cu ipotece suntem in prezenla unei situafii juridicecomplexe, mai exact, a cel pufin doui contracte: creditul ;i ipoteca imobiliari, dacd arfi sI ne limitim doar la acestea (in realitate pot exista gi ipoteci mobiliare, fideiusiuni),

Aceasta inseamnl ci, in situaliile juridice complexe, se face distincfie intre efectele

personale ale contrqctutui (drepturile de crean,td ;i obligafiile corelative) ;i cele reale.

intr-adevdf, in aplicarea teoriei impreviziunii, obiectul asupra clruia instanla de

judecatd poate gi trebuie sI decidd este limitat la caracterul excesiv de oneros al obliga,tiei

care decurge din contractul de credit. Stabilireq unei modalitdli de executare a garanlieireale (precum darea tn platd for,tatd) excedeazd practic intervenliei instan!.ei de iudecatd.Mai mult decAt atAt, in conceplia Legii nr. 77 /201,6, scopul urmirit de legiuitor a fost acela

de a limita dreptul creditorului de a pretinde executarea pAni la nivelul valorii garanliei.

Prin urmare, obiectul specific al intervenliei instanlei de judecatd il constituie creanta

devenitd excesiv de oneroasd 9i, mai exact, in condiliile devalorizdrii imobilului, partea

din creanfd neacoperitd de garanfia reald., devenitd chirografard.04, ipoteca este un drept real care se constituie ;i se stinge in condifiile prevdzute de

lege, avAnd, agadar; un regim juridic legal 9i imperativ, ca drept real. Chiar dacl este un

drept real accesoriu, ipoteca excedeazd in mod normal sferei gi puterii de intervenliea instanlei de judecati in aplicarea teoriei impreviziunii. Pentru a se stinge ipotecaprin confuziunea intre calitatea de creditor ipotecar gi cea de proprietal instanla de

judecatl nu il poate obliga pe creditor sd devinl proprietar al bunului ipotecat, fdrdconsimlimAntul liber al acestuia.

Altfel spus, executarea ipotecii imobiliare intrd tn sfera executdrii normale pe care

debitorul poate ;i trebuie sd o suporte, pentru cd nu qre legdturd cu tmpreiurarea cd

obligalia a devenit excesiv de oneroasd ;i cu aplicarea teoriei impreviziunii. Prin insd;iexistenta garanfiei, debitorul, prin ipotezd, poate sd execute, iar creditorul are dreptul de

a executa ipoteca, tn vedereq realizdrii tntocmai a creanlei sale bdne;ti.Prin urmare, puterea de intervenlie a instanlei de judecatd este limitatS, la raportul

juridic obligagional, la corectarea ,,riscului supraaddugaC', ca risc contractual la care se

referi Curtea C onstitulion ald {par. 9 7 ).Or; darea in platd forfati a imobilului ipotecat iese din sfera teoriei impreviziunii,

pentru cd nu mai line de restabilirea echilibrului valoric al obligaliei, nu are legdturi cu

imposibilitatea debitorului de a mai executa obligagia, ci se transformi, in mod paradoxal,

intr-o modalitate de executare silitl in naturi a creditorului (prin pronunlarea uneihotirAri care si transfere proprietatea cdtre creditor asupra bunului ipotecat), in vederea

stingerii obligaliilor debitorului.De altfel, insigi Curtea Constitufionald a admis exceplia de neconstitugionalitate a

art. 1l- din Lege in ceea ce prive;te criteriul devalorizlrii bunurilor imobile ce fac obiectulgarantiei, cu motivarea ci s-ar ajunge la incllcarea unui drept de proprietate privatlasupra sumelor de bani ale imprumutdtorului, drept prevdzut de art. 44 din Constitufie, 9i,

in plus, un asemenea criteriu, utilizat independent, ,,este incompatibil cu aplicarea teorieiimpreviziunii", astfel cum a fost configuratd sub regimul Codului civil din 1864. Faptulci garanlia adusl se devalorizeazl nu are leglturl cu executarea contractului de credit,respectii cu riscul contractual supraaddugat, spune Curtea Constitufional[.

Acest considerent susline faptul ci, pe cale de consecinli, stingerea forlatd a ipoteciiorin darea in plati a imobilului ipotecat nu are legiturd cu echilibrareas raportuluiobliga;ional dintre p5rgi, fiind incompatibilS cu teoria impreviziunii.

i Cu privire la echilibrul contractual 9i justilia contractuali, a se vedea G. Busseuil, Contribution: I'dtude de la notion de contrat en droit privd europden, LGDJ, Paris, 2009, pp' 632-645.

z1