ovlDluEFTIMIEI BACALAUREAT

NEMIRA

Cuprins

Cuaint-inainte

1. Simulare.. 7

2. Rominl - Oral ...................r L7

4.Probalalimbamaterni.................... ..................65

5. Matematici.................. 87

6. Probi la alegere: fizicl, chimie, istorie .............. 111

T.Probd la alegere: sport ...i....... ."...... 137

I

-l

SIMULARE

Municipiul Cornegti a fost considerat, tncl din perioada

medievale, unul dintre cele mai frumoase tArgugoare din sudul

RomAniei. Acesta a reprezentat, de-a lungul veacurilor, un

important gi infloritor nod de comunicalii 9i tArgovie din

znnd. Datoritit pozigiei geografice. privilegiate, la intersecgia

drumurilor ce leagi Occidentul gi Nordul de Orient, el a per-

mis, tn decursul vremurilor, dezvoltareamultor activitdqi eco-

nomice gi culmrale. Clhtorii medievali care au trecut pe-aici

au avut numai cuvinte de lauda despre frumuselea locurilor,

iar contemporanii nogtri agijderea. Poate de aceea Cornegtiul

OVIDIU EFTIMIE

mai este cunoscut 9i ca Slobozia Vestului, ora$ cu care, de

altfel, este infr[1it incl din 1987.

Amplasarea sa geograficd,la doar o sutl de kilometri de

capitalx gi de Dunire, il face sr fie foarte bine pozigionat din

punct de vedere geopolitic. Relieful este unul variat, con$and

in cAmpie, mlaqtini, un rAu qi un deal Pe care s-a construit

CatedralaOrtodoxl Sf. Arhanghel Raul, cea mai inaltl cledire

din orag, cu exceplia turnului fabricii de ciment. Fabrica, tn-

chisi tn zilele noastr e, a reprezentat cel mai mare angalator in

zondvreme de aproape jumltate de secol, pAnI la finalul mi-

leniului al doilea.

Construclia ei a tnceput in anii '50 ai secolului XX, cAnd

intreaga omenire era cuprinsi de febra spaliului cosmic. Ca

toate firile civilizate, gi RomAnia a avut un Program sParial,

iar liderii politici ai acelor vremuri au considerat cd'1ara tre-

buie si fie independenti pe toate planurile, inclusiv pe cel al

exploririi spaliale. Astfel, prin Rezolulia nr. 54 din 1956 a

Cabinetului de Minigtri, s-a luat decizia construirii unui cos-

modrom la Corneqti, de unde sd poati decola viitoarele ra-

chete spajiale romAnegti. Cosmodromul nu e o constructie

facila gi nici ieftinr, nu e ca gi cum ai construi un aeroPort.

AvAnd tn vedere cantitatea de material necesarl pentru lu-

crare, primul pas a fost infiinlarea unei fabrici de ciment, pen-

tru a economisi din costurile cu transportul materialelor.

Construclia a durat doi ani gi, imediat dupl inaugurare,fabrica

a inceput si producr sute de tone de ciment pe zi. intre timp,

prioritiqile statului se schimbaserl, programul de urbanizare

se accelerase,iar zecide orage vecine aveau nevoie de ciment

I BACALAUREAT

pentru miile de blocuri ce urmau a fi construite. PAni in 1982,fabrica a produs ciment penrru lucriri de infrastructuri sau

edilitare gi, cAnd a venit vremea ca, in sfArgit, si inceapl con-structia cosmodromului, lara a intrat in recesiune. Fondurilealocate au fost exrrem de pupine - de exemplu, intregul bugetpe 1984 a fost cheltuit pentru o tabdre de fururologie suslinutide Alexandru Mironov. Proiectul a fost pus in stand-by, iarschimbarea de regim din 1989 nu a adus nimic bun.

in 2000, fabrica s-a tnchis definitiv dupl ce au fost disponi-bilizagi ultimii trei angqagi, directorul 9i doi paznici. Statutulei oficial este, in zilele noastre, ,,in conservare", ceea ce ln-seamni cd nu poate fi nici mdcar ddrimatd.. Din fericire, fa-

brica se aflela doi kilometri de orag, degi, intre timp, de-a

Iungul drumului, s-au construit numeroase locuinqe care, teh-nic, nu fac parte din oraE, pentru cd, practic, sunt construiteilegal de ligani. tn aceaste dupd-amiazri de 13 septembrie 2010,

drumul este aproape pusriu. DacI ne uitlm cu arentie tn de-

pdrrare, se vede venind cu virezi un Logan MCV de polilie cugirofarul clipind nebuneqte gi sirena datdlamaximum. Dar nuasta e partea interesantd,. Partea interesanti este ci in spatele

Loganului pluteqte amenintltor una dintre cele mai urAre nave

spafiale vdzute vreodatd pe aceastl planetl.Pluteqte este mult spus, mai degraba urmireqte cu furie

mica maqindrte care se ambaleazi la maximum qi trage fdrd,

mi15 cu fascicule laser dupi ea. $oferul pare unul dibaci, care

reute$te si evite la milimetru orice foc, dar e destul de clar cd,

aceastl situagie nu va dura mult. Unul dintre focuri lovegte

capota, trecAnd ca prin unr prin farul din dreapta gi topind o

OVIDIU EFTIMIE

pafte din masce. Peste sirend 9i uruitul maqinii se aude un 'Paq-

tele m[-sii" bubuitor, dar maqina nu se oPre$te, ba chiar reu-

$eqte cumva sx meargl gi mai repede'

- Deschide torpedoul! urli, din nou, subinspectorul Petre

Popescu citre colegul siu din maqind'

Acesta, un tiP negricios, transpirat, vizibil speriat, incearcl

sx deschida torpedoul printre smuciturile maginii' AmAndoi

sunt plini de sAnge.

- Spuneai cI nu au ce sI ne facd, spuneai ci are scut!

- Are scut, normal ci are scut, dar nu cred ci a fost proiec-

tat pentnr a$a ceva. CAnd le-au cumpirat, nu au luat in calcul

chiar o batelie cu o navl sPaliala. Plus ci n-am reuqit si-i dau

drumul, mi gribeam, dacd n-ai observat, strigi Popescu' in-

cercAnd sI evite inci un fascicol laser'

Loganul fusese achizilionat de Ministerul de Interne in 2008,

intr-un lot mai mare, 9i costase aProaPe 70 OOO de euro, de gase

ori mai mult decAt unul obignuit, pentru cd avea qi aparat de

deteclie radar pe el, pentru a-i prinde pe goferii vitezomani'

Sau, cel pulin, ast^eraexplicalia Pentnr civili' Explica\iarealil'

pe care o cuno$teau doar cAliva oameni din minister 9i care

era ingropati tn arhivl cu zeci de coperte de SECRET Pe ea'

e cd aparaui radar maiputea asigura qi un scut deflector de 2

5OO M\f. Asta pentru ci ministerul decisese si se tnarmeze

I BACALAUREAT

serios pentru a putea preveni diverse pericole de tip PSI, care

nu puteau fi abordate cu arme simple gi adunare de suspecli.

I)ecizia fusese luati inci din 2003, cAnd o creaturd, multidi-mensionah fusese omorAti tn cartierul Pantelimon din Bucu-

re$ti 9i tof factorii de decizie din Consiliul Suprem de Aplrareal Jerii (CSAT) au congrientiz t cd. pericolele care ameningi

patria nu sunt doar cele simple, militare, ci qi unele mult mai

complexe gi mai greu de gestionat, cum ar fi cele pandimensi-

onale, multidimensionale sau chiar de origine extrareresrre.

Loganurile ct radar ar fi acoperirea perfectl, pentru ci ele

efecarcazi misiuni de supraveghere pe ror reriroriul parii gi se

pot deplasa relativ rapid dintr-o parte intr-alta. Altfel, magina

nu avea alte arme, scopul ei fiind doar de recunoagtere gi

amendi, nu de luptl. Informaqiile cu privire la costurile de

achizilie au ajuns la publicul larg, cei din CSAT s-au felicitat

intre ei cI au ajuns doar astea, iar Ministerul de Intern e a pre-

flerat sd admitl tacit cd au furat banii decAt sd. alarmeze popu-

lagia civile cu privire la scopul real al maginilor.

in a{arede scut deflector, radar gi aer condilionar, maqina

nu avea dotlri suplimentare, fiind la fel de rapida ca orice alt

Logan MCV, cu singura diferengl cI, odatl activat scurul, fre-

carea cl aerul se reducea simlitor, ceea ce insemna un consum

redus de motorini - o economie imponantl penrru un minis-

ter gi-aga subfinanlat -, precum gi o vitezi mai mare. Mulqi

poliligti de circulalie preferau si meargl cu scurul pornit prin

1arl, cu excepfia celor care fumau, intrucAt scutul, care proteja

excelent tmpotriva proiectilelor fizice sau energerice, nu llsa

OYIDIU EFTIMIE

fumul sd iasi, iar dupi doul-trei qigiri tncepea sI miroasi urAt

in magini qi in jurul ei.

- Ai o armi aici? intrebe negriciosul, cdutAnd la tntAmplare

prin torpedou.

- N-am nicio armi, nu umblu cu aqa ceva!

- $iatunci ce vrei sn-1i dau?

-Yezicr e o sticli de whisky, d5-o pe-aia.

Negriciosul aborda Pentru o fracliune de secundi o [a1d

iritatl, pAnd atinse sticla, qi apoi o dddu subinspectorului Po-

pescu, agtePtand o minune din partea lui 9i intrebAndu-se oare

ce solulie surprinzito are ar Puteaavea acesta cu sticla, Pentru

a iegi din situalia disperatl in care se aflau.

- Nu aqa, desfe-o, ai impresia ci am trei mAini?

Odatr desficutr, Popescu o infSgci gi trase un gAt cu sete'

- Asta-i soluqia ta, gabore, sl bei? La ce ne aiuti asta?

- M-ajutl pe mine sI mi conce ntrez. $i sI-mi stlpAnesc un

pic frica.a . -\- I r-e lrlcai

Popescu se uitr btajin la el vreme de o secundtr ce pdru

ore intregi.

- Normal cI mi-e fricS! Frica este la fel de naturaldla oa'

meni cAt e respiralia. Frica ne-a adus unde suntem, stlpAnii

planetei, din nigte maimuge Puse Pe scandal.

VirI brusc, mi;care ce-l lipi apto^pepe negricios de geamul

lateral, evitAnd un fascicul laser. Cobori intr-o tteaptit inferi-

oari, igi tnfipse piciorul in acceleragie, ascultand sadsflcut r'ge-

tul motorului, gi mai trase un gAt din sticla pe care acum o

linea intre picioare.

rI BACALAUREAT

* Frica este motorul civilizagiei. Frica este prietenul nostrubun care ne-a urmirit in toati istoria. Am fost f.raierisd incer-

clm sI scipim de ea. Se facem rugiciuni, si tngirlm litaniiimpotriva ei. Se ne ascundem de ea dupi ziduri, in spatele

ugilor de fier, a geamurilor incasabile, mingindu-ne ci nu ne

va ajunge niciodati. Am uitat cd frica este principalul nostrualiat. CAnd suntem speriali, corpul gi mintea fiincgioneazd.la

potenqialul maxim. Adrenalina ni se scurge in sAnge, suntem

mai r apizi, mai puternici, mai necruretori ! Sunrem prlditorulcare a cucerit mediul. N-ar trebui sI fugim de frici, ar trebuis-o imbrigiqim, sI fim una cu ea. S-o stipAnim gi si cilirim pe

ea ca pe vArful valului taifunului.

- $i stlpAnirea fricii se face cu biuturici?Popescu se uitl urAt la el, dar zirmbi.

- N-am timp sI fac meditagie zen zece ani gi alte lucruride-astea. tn [psa de altceva, o sticle de whisky e suficientl, cel

pulin pentru cAteva minute. Ia zi, gigano 1i-e fricl?Ramon Miguel de Prada Cildirar, colegul de magini al sub-

inspectorului Popescu, se enervl brusc.

- figan e mi-ta!

Magina vui puternic Ai viri pe o strddujd,laterald,.

- Mergem la tac-tu, il informi Popescu pe Ramon Miguel.

- Egti nebun? Vrei si-l omori 9i pe nl bxtrin?

ilt

OVIDIU EFTIMIE

- Doar el mai are buciqi din nava ailalti, asta ne-^r Putea

quta.

- N-are cum, e probabil mort de beat la ora asta, strigi qi

giganul, uitAndu-se semnificativ la sticla dintre picioarele sub-

inspectorului.

- Pagtele mi-sii! spuse printre dinqi Popescu 9i frAnI brusc'

Opri motorul 9i agtepti, tresdrind la fiecare foc al navei de

deasupra, ascultAnd atent.

- Ce-agtep1i, sI ne omoare?

- Taci, mI, numir!

- Ce numeri?

- Timpul dintre focuri. Are un ritm.

Un alt foc zgudui magina.

- Acum! strigl Popescu gi ieqi fugind sPre Portbagaj' Des-

chise uga din spate qi incepu si cotrobiie febril intr-un sac

cafeniu.* Ce cauli?

- O armi!

- Sigur nu o damigeani cu viginatl, Pentru frici? Acu' cinci

minute ziceai cd' nu foloseqti arme.

- Ferea!

Un fascicul laser lovi la nici un metru de ei, ciufulind pi-

mAntul;i umplAndu-i de noroi.

- Nu pistoale, blegule, alea-s pentru poliliqti! Asta, explici

subinspectorul Popescu qi scoase ceea ce pdtea a fi un AKM

cu un tub deasupra, in care era o substanp albastrl in care se

vedeau mici scXntei. Asta e altceva! strigi qi se aqezl intr-un

genunchi in pozilia de tragere.

r BACALAUREAT E

Jinti cu atengie spre nava de deasupra gi incepu sI tragi foc

tlupd foc fascicule albastre spre ceea ce spera a fi cabina pilo-

lilor.Intuilia fu corectd,, ceva explod; in direclia aia Si nava

incepu sI se clatine. Imensa urAlenie, latd de aproape 50 de

rnetri, se lntoarse intr-o parte gi cdz'tin uli1a. Cu un zgomotingrozitor, se l5si spre dreapta, distrugAnd o curte. CAteva

glini slrirl in aer cotcodicind speriate, cAinii incepuri si schea-

une. Focul se aprinse aproape instantaneu gi un fum tneclcios

amestecat cu praf ti inconjurl rapid. DupI un timp, praful se

llsl, iar nava in flacnri incepu si se intrezireascl. ir ron r -

binei, o creaturd, cu cap de ridagci gemea trist. Popescu in-

dreptl arma spre ea gi incerci si tragI. Arma liclni ln sec.

- S-a dus gi asta.

Ramon Miguel ii puse mAna pe umir qi-i aritl fabrica de

ciment. Din curtea ei se ridicau alte doui nave similare.

- Am belit belengherul, spuse calm jiganul.

Popescu glcini din nou pe trlgaciul armer in sec.

- Trebuie si mergem la tac-tu.

- incarcl aia, mmai ai?

- Asta e tot ce-am avut. tnclrc dtoarenu se mai fac de vreun

an gi nu cred cd pot glsi acum ceva sI mI ajute. Trebuie sImergem la tac-tu.

- Lasl-l pe betrAn in pace.

IV

OYIDIU EFTIIiIE

- Tac-tu are buc{1i de nav5! $i gtie 9i ceva mai rnulti fizicl

decit noi doi la un loc; trebuie si ne migcim rapid. Hai!

Se urcl apoi in maginl, unnat de un Ramon Miguel nu Prea

convins.

I

I

II,l

IIItIri

1

JId

Ij,i1ltti

.l,tIiiri4I

1

x

{Ii1

.)

i1

,1

i

,)

,l,i,4T

IIIli

,ti

I]I!I,4':!

.:i

fl

fl

f

fl