+ All Categories
Home > Documents > Revista Invatamantului Prescolar

Revista Invatamantului Prescolar

Date post: 23-Nov-2015
Category:
Upload: dacebunica
View: 996 times
Download: 58 times
Share this document with a friend
Description:
1. Nov_dec_2010
of 18 /18
ISSN 2069 – 7961 ISSN-L = 2069 – 7961 Noiembrie - Decembrie 2010
Transcript
  • ISSN 2069 7961ISSN-L = 2069 7961

    Noiembrie - Decembrie 2010

  • CUPRINSINVATAMANTUL GIMNAZIAL

    1. Politici educationale pentru invatamantul gimnazial. Articole2. Psihologia preadolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul gimnazial. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul gimnazial. Articole5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul gimnazial. Articole

    Personalitateasicompetentaprofesorului(Prof.JenicaDoilet)8. Meridiane pedagogice in invatamantul gimnazial. Articole9. Diverse

    Influentamass-mediaasuprasistemuluieducational(Prof.MadalinaDu-mitrache)

    10. Referate11. Recenzii

    INVATAMANTUL LICEAL1. Politici educationale pentru invatamantul liceal. Articole2. Psihologia adolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul liceal. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul liceal. Articole5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole

    Parintisiadolescenti(Prof.JenicaDoilet)7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul liceal. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul liceal. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii

    DIVERSE1. Referate2. Articole3. Recenzii

    INVATAMANTUL PRESCOLAR1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole

    Tulburaricomportamentalesiemotionalecudebutincopilariesiadolescenta(Prof.JenicaDoilet)

    2. Psihologie prescolara. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul prescolar. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul prescolar. Articole

    Metodefolositeinproiectedidacticeingradinitadecopii(Prof.Iuliana-ClaudiaMihalceanu)

    Metodesitehnicidecomunicarefolositeininvatamantulprescolar(Prof.Iuliana-ClaudiaMihalceanu)

    5. Managementul institutiilor prescolare. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din gradinite. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul prescolar. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii

    INVATAMANTUL PRIMAR1. Politici educationale pentru invatamantul primar. Articole2. Psihologia scolarului mic. Articole

    Elevproblemasauelevcuprobleme?(Prof.ClaudiaPruteanu)3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul primar. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul primar. Articole

    Predarea-invatareamatematiciilaclasaI,intreproiectsirealizare(Prof.DanielaDumitrascu)

    5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul primar. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul primar. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii

  • 4 5

    TULBURARI COMPORTAMENTALE SI EMOTIONALE CU DEBUT INCOPILARIE SI ADOLESCENTA

    Profesor pentru invatamantul primar: Doilet JenicaScoala cu clasele I-VIII Nr.1 Onesti, judetul Bacau

    Nu exista perioada sau etapa din viata individului, care sa nu-i marcheze existenta, dar, mai mult ca oricare dintre ele, copilaria si adolescenta sunt etapele vietii in care se organizeaza si se dezvolta personalitatea, sunt etapele in care au loc numeroase transformari deosebit de importante ale personalitatii sale, transformari care constituie conditia dezvoltarii, dar, in acelasi timp, acum poate sa apara si un risc crescut pentru sanatatea mintala a individului, intrucat fiecarei etape ii corespunde o anumita configuratie a personalitatii, cat si o anumita patologie psihica.

    De cand se naste si pana la incheierea adolescentei, omul parcurge mai multe stadii de dezvoltare, iar fiecarui stadiu ii sunt caracteristice si tulburari specifice ale starii de sanatate mintala.

    Psihologi celebri, printre care Sigmud Freud, Jean Piaget, E.H. Erickson, A.T. Jeesild si F.B. Holmes au descris, din perspective diferite, stadiile de dezvoltare a individului, in relatie cu aspectele variate de natura psihologica si psihopatologica, ale perioadei ce caracterizeaza copilaria si adolescenta.

    VarstaStadiilepsihosexuale(S. Freud)

    Stadiilepsihosociale(E.H.Erickson)

    Stadiilecognitive(J. Piaget)

    Stadiileafective (A.T.JersildF.B.Holmes)

    Tipul de tulburaripsihice

    0-1,5 oral incredere/neincredere senzoriomo-tor frica

    autism, depresie, tulburari poliforme desomn

    1,5-3 anal autonomie/in-doiala simbolicseparare/pa-rasire

    negativism, conspiratie, cosmaruri, timiditate

    3-5 oedipian/genital initiativa/vinovatie

    intuitiv/reprezentativ

    imagini terifiante

    fobii, cosmaruri, diferite tulburari de vorbire

    6-11 latenta valorizare/inferioritateconcret/operational teama

    dificultati scolare, obsesii,simptome de conversiune, ticuri

    12-18 maturizaresexualaidentitate/confuzia rolului

    formal/operational

    sentimentulpenibil de a fi diferit

    tulburari de iden-titate, anorexie mintala, schizo-frenie, compor tament delictual

    Studiind cu atentie aceste stadii, observam ca ele nu sunt altceva decat o etapa de pregatire si transformare a individului pentru viata adulta, sunt stadii evolutive si succesive, cu caracteristici specifice pentru starea de sanatate mintala, dar si cu o patologie psihiatrica diferentiata. Avand in vedere importanta deosebita a acestei perioade, psihoigiena copilului trebuie sa inceapa chiar din perioada graviditatii femeii, intrucat personalitatea si starea emotionala, metabolismul, ritmul somn-veghe al femeii gravide sunt aspecte esentiale, care vor influenta dezvoltarea ulterioara a copilului. Nici momentul nasterii nu trebuie neglijat, deoarece el poate aduce complicatii neplacute pentru mama cat si pentru copil, motiv pentru care, pregatirea psihologica a femeii in vederea nasterii si a primirii cu perspectiva a statutului de mama, ingrijirile emotional- afective speciale din perioada de lactatie, cat si crearea unei atmosfere de calm si echilibru favorabile mamei si copilului se impun de la sine.

    Inca de la nasterea bebelusului, parintii trebuie sa fie constienti ca sunt primii care incep lungul drum al dificilei constructii a personalitatii copilului lor. Daca parintii, cat si ceilalti adulti, care trudesc pentru devenirea copilului, vor intelege ca lumea sufleteasca a copilului isi are propriile ei insusiri, total diferite de lumea sufleteasca a adultului si ca, daca in loc de a intelege mentalitatea copilului, vor incerca sa transpuna asupra copilului propria lor mentalitate, vor impiedica copilul sa se obisnuiasca treptat cu realitatea pe care si-o insuseste asimiland-o si acomodandu-se cu ea. Copilul trebuie sa treaca progresiv din lumea viselor in lumea reala, pentru ca aceasta trecere sa nu se transforme intr-o criza grava cu implicatii asupra dezvoltarii si a sanatatii sale mintale.

    Familia, scoala, biserica, cat si societatea, care se implica in educatia copilului, trebuie sa cunoasca factorii cei mai importanti in formarea personalitatii si caracterului acestuia. Astfel, daca este tulburat instinctul de dominare garantul fortei personalitatii, al capacitatii de adaptare a individului, cat si al sentimentelor sale de onoare pot aparea diferite tipuri de deviante cum ar fi: orgoliul, vanitatea, invidia, conflictele afective, complexele de inferioritate. Teama de risc, de necunoscut si de durere, care-l face pe individ sa devina prudent, sa aprecieze rational situatiile, sa-si propuna scopuri utile, daca este tulburata poate genera lenea, lasitatea, superficialitatea si rutina. Perceperea apetentei, ca pe o tendinta inferioara de comportament conduce la deviante ca rasfat sau refuz alimentar.

    Tendinta de a construi lumi imaginare, in care copilul se refugiaza si viseaza, daca trece de la un simplu joc la un mecanism cu ajutorul caruia copilul evadeaza din situatiile dificile, nedorite, atunci devine un pericol grav pentru sanatatea mintala si dezvoltarea psihica ulterioara a copilului, ducand la deviante grave precum: autismul, schizofrenia, obsesiile, fobiile, misticismul anormal, mitomania. Familia trebuie sa fie prima care sa-l impiedice pe copil sa evadeze in imaginar, cu exceptia jocului, combatand inactivitatea, distractiile bizare, rasul sau grimasele de unul singur sau in oglinda. Tendinta de curiozitate este fireasca la copilul dornic de cunoastere si de aceea trebuie sa i se raspunda de fiecare data clar, corect, concis, evitandu-se greselile si ironia, pentru a-i da copilului posibilitatea sa dobandeasca cunostinte si sa-si formeze gandirea logica, deoarece, in caz contrar, copilul, neputandu-si potoli setea de cunoastere va cauta raspunsurile in afara familiei sau in propria imaginatie, ceea ce este un pericol pentru sanatatea mintala, prin aparitia unor deviante care se manifesta prin deformarea gandirii si prevalarea imaginatiei asupra logicii. Sexualitatea, desi ne referim la copii, are o valoare speciala mai ales in zilele noastre, cand a disparut clasica inocenta. Sigmud Freud a demonstrat ca, mai ales cand vorbim despre complexul Oedip, apare sexualitatea precoce, existand in faza germinala tendinta catre anomaliile viitoare ale adultului. Parintii, daca observa ca apar la copil tendinte sadice (chinuie animale), masochiste (acceptul durerii, bataii, umilintei), trebuie sa gaseasca calea spre remediere antrenandu-l in activitati sportive, jocuri active, gimnastica, religie, arta sau educatie morala. Sentimentele morale si religioase pot avea rolul de a regla, modela sau chiar sublima anumite tendinte deviante, cunoscut fiind faptul ca educatia ateista formeaza convingerea ca omul are dreptul sa faca tot ceea ce-si doreste, fara a raspunde de actele sale. Educatia religioasa trebuie insa, sa nu se bazeze pe ideea de iad si a pedepselor ce-l asteapta pe omul care pacatuieste, deoarece poate sa aiba efecte nedorite, generand la copii angoase, fobii, obsesii.

  • 6 7

    Nu intamplator familia este considerata factorul primordial al modelarii perso nalitatii copilului, motiv pentru care relatiile dintre parinti cat si comportamentul acestora sunt imitate de copiii din familie. Atitudinea parintilor fata de copii victorializeaza atitudinea copilului fata de parinti, dar si atitudinile dintre frati. Un comportament neadecvat intre membrii familiei naste ura familiala, care ia diferite forme:

    Ura materna care se manifesta prin ostilitate fata de copil, iritabilitate sau injurii. Mamele dominate de acest sentiment sunt lipsite de nodul vital, de elementul universal si stabil care este dragostea materna, nu se recunosc pe ele insele in fiintele inocente carora le-a dat viata, lipsindu-le sentimentul de simpatie, de pietate, dar si de proprietate care sa le schimbe egoismul in simpatie, iar instinctul de proprietate in impulsiune afectiva. Instinctul matern este inlocuit de vanitate, ambitie, idei gresite de educatie morala sau igiena cu consecinte catastrofale asupra dezvoltatii copilului lipsit de dragostea cea mai ravnita dragostea materna.

    Ura paterna, mai instabila decat ura materna, se manifesta prin osilitate, tiranie, raceala, dominanta, ironizare. Barbatul cuprins de astfel de sentimente are si impresia ca dragostea sotiei sale pentru el este reorientata catre copii si de aici apare si invidia.Relatia dintre tata si fiu, care ar trebui sa fie una de comunicare, bazata pe iubire, se transforma intr-un conflict, si datorita tendintei fiului de de a uzurpa statutul tatului si de a-i prelua rolul, de a se substitui acestuia.

    Ura dintre frati apre ca o reactie de aparare cand unul din frati vrea sa-l domine pe altul, este de fapt un sentiment de revolta generat de dorinta de a scapa de dominatie.

    Deosebita atentie trebuie sa i se acorde pubertatii, considerata o varsta ingrata, deoarece la aceasta varsta copiii sunt brutali, instabili, excesivi sau stangaci, fac dovada unei rupturi de echilibru, a pierderii contactului cu viata. Cu o atentie capricioasa, o dispozitie afectiva bizara, impulsivi si iritabili ei sunt acum dezordonati in activitate, cuprinsi fiind de starea de angoasa, numita si nelinistea adolescentei, iar uneori toate tendintele, si in special sexualitatea, ating o ordonare paroxistica. La varsta pubertatii mediul familial nu-i mai satisfac, legile morale, sociale si religioase li se par mult prea restrictive, sufletul lor plutind intre ipocrizie si violenta. Acum apar si modificari fizio logice si psihosexuale (menstrele, erectia), care, adaugandu-se celoralalte transformari, pot genera tulburari ale starii de sanatate mintala, cu implicari asupra dezvoltarii viitoare a personalitatii, a vietii afective si a comportamentului tinerilor, daca in aceasta perioada educatia, sub toate formele ei, si exercitata de catre toti factorii implicati, nu este eficienta, nu tine seama de toate problemele de psihoigiena. Atfel, educatia sexuala trebuie sa se axeze pe explicarea problemelor in mod logic, in familie, intr-o maniera individuala, mama explicandu-i fetei, iar tatal baiatului, fara ascunderea sau incarcarea cu o falsa pudicitate, minciuna sau aspecte anxioase a problemelor sexuale, pentru ca tanarul sa nu se lase in voia hazardului in satisfacerea unor nevoi, care, soldate cu esec pot provoca tulburari emotional-afective. Foarte important este ca familia sa inteleaga si sa accepte distonantele varsei pubertatii, reprimand cu indulgenta, cu mult calm, fara violenta sau conflicte toate impulsiunile acestei perioade. Religia si morala, atat cea religioasa cat si cea laica, pot contribui la sanatatea mintala si la echilibrarea armonioasa a Eului, fiind un ghid pentru o buna adaptare a individului, pentru a-si croi drumul spre fericire. Concluzionand, putem spune ca educatia din aceasta perioada trebuie sa duca la descarcarea pulsiunilor tinerilor aflati la pubertate, canalizandu-le interesele si energia emotional-afectiva, ordonandu-le comportamentul intr-o directie pozitiva: gustul si respectul fata de munca, jocurile, sportul, activitatile artistice, relatiile interpersonale pozitive, lectura stimulanta, conform varstei, activitati recreative instructive.

    Adaptarea scolara ridica serioase probleme la varsta pubertatii prin faptul ca viata de scolar ii cere copilului sa renunte la libertatea petrecerii timpului asa cum si-ar dori, il obliga la un program de studiu, o activitate continua, regulata, metodica, la o disciplina de instructie pe care uneori nu o intelege, care-i este dezagreabila, dar care i se impune. Pentru a putea trece cu succes de aceasta perioada, factorii educationali terbuie sa-l integreze afectiv pe copil, sa gaseasca modalitati de dezvoltare a interesului, curiozitatii si a dorintei lui de cunoastere, sa-i cultive aptitudinile, iar ambianta comunicatonala si comportamentala sa fie pozitiva.. De asemenea, daca are loc alternarea activitatilor educative cu distractiile, cu jocurile si excursiile, daca se diversifica sau se schimba interesul, daca elevii participa la concursuri generale urmate de obtinerea unor satisfactii, adaptarea scolara va fi mai usoara.

    Un mediu educational gresit poate crea situatii neplacute, cu repercusiuni nedorite aspra dezvoltarii psihice a copilului, asupra structurarii personalitatii sale, cum ar fi: manifestari paranoice, autismul, surmenaj intelectual, care duce la oboseala si inadaptabilitate si chiar la aparitia unor tulburari somatice de tipul tuberculozei pulmonare, amigdalitei, apendicitei, bolilor cardiace, miopiei, bolilor neurologie.Un cadru aparte il reprezinta viata de internat sau de camin scolar, care-l izoleaza pe copil de familia sa, facandu-l sa aiba sentimentul de incarcerare, fiind un mediu prielnic aparitiei conduitelor vicioase, schimbarilor comportamentale, asocierii in grupuri delictuale.

    Adolescenta este o alta etapa deosebit de importanta din viata individului, deoarece ea este marcata de aspecte foarte importante care privesc descoperirea propriului EU adolescentul doreste sa se separe si sa se elibereze de propria familie, dar si de tot ce-a insemnat afectiune pentru el in perioada copilariei, formarea unui plan de viata - care are la baza noile experiente, noi prieteni, noi proiecte de viitor, rod al propriei imaginatii, cat si patrundera in diferitele domenii ale vietii, in care un loc important il ocupa dezvoltarea vocatiilor, a aptitudinilor, dar si formularea intrebarilor si exprimarea indoielelor legate de raspunsurile la marile probleme ale lumii, istoriei si societatii.. Detasarea de parinti se accentueaza si mai mult, extinzandu-se si la autoritati, acum facandu-si aparitia spiritul contestatar, revolutionar si revendicativ, adolescentul dorind sa-si faca simtita prezenta intr-un mod zgomotos sau chiar violent, violenta indreptata chiar si catre Dumnezeu, religie, valori morale sau culturale, pentru a-si ocupa un loc in viata, a-si castiga un statut si un rol propriu.

    Adolescenta este perioada discordantelor, in care ideile si sentimentele sunt abandonate, iar perpetua devenire, eterna schimbare si nelpsita contradictie fac din ea varsta veleitatilor si a deceptiilor. Lumea in care traieste adolescentul este un obstacol, deoarece el se vede prea mare intr-o lume mult prea mica si de aici relatii interpersonale defectuoase, tulburari comportamentale si dificultati de adaptare, aparand ca o persoana extrasociala.

    Adolescentului ii sunt caracteristice urmatoarele trasaturi psihologice: Intransigenta: se revolta, neaga, refuza, isi manifesta direct, transant si necorespunzator sentimentele,

    nu face compromisuri, atitudine ce-l plaseaza deseori in situatii conflictuale;Puritatea exprimata prin stari pasionale: criza politica extremista, criza sentimentala;Scopul, daca nu exista, el este creat si are la baza eroismul, care imbraca uneori forme absurde

    datorita insasi caracteristicii adolescentei de a fi plina de pasiuni interne;Descoperirea Eului si cenesteziile. Adolescentul isi descopera propriul Eu, dar si unele cenestezii

    noi, care-i tulbura si-i imbogatesc imaginea de sine, mai ales din punct de vedere sexual. Descoperirea Eului este o faza dramatica in evolutia personalitatii, deoarece mutatiile pe care le sufera personalitatea, cautarile continue, autoanaliza permanenta, si incercarea de a se regasi pe sine sunt insotite de ezitari, indoilei, scrupule si angoase, de trairi dureroase, care-l fac pe adolescent sa devina depresiv si plictisit

    Sentimentul ca nimeni nu-l intelege il face pe adolescent anxios si izolat fata de familie si societate;Libertatea pe care i-o ofera mediul in care traieste nu-l multumeste pe adolescent si de aceea prefera

    izolarea sau revolta impotriva realitatii vietii si prefera sa-si construiasca un model propriu, aderand la diferite miscari sau se refugiaza, alegand fuga de realitate, vagabondajul, sinuciderea, consumul de stupefiante;

    Familia este pentru adolescent o inchisoare pe care doreste sa o darame, pentru a putea evada ca sa se autoafirme, iar pentru a-si atinge telul se revolta si fuge. Adultii nu au voie sa impiedice aceasta fuga, insa ei trebuie sa-i vegheze indeaproape, sa fie paznicii comportamentului lor, ai ratiunii si ai logicii, ai simtului realitatii ce trebuie cultivat, transmis si impus tinerilor.

    ADOLESCENTA este o perioada extrem de importanta pentru sanatatea mintala, pentru formarea si dezvoltarea ulterioara a individului in vederea maturizarii lui, fapt pentru care cunoasterea riscurilor psihopatologice ale adolescentei este mai mult decat obligatorie. Adolescenta este morala, sociala si umana, dar nu trebuiesc negljate nici sindroamele ei morbide, ca reflectare a tendintelor generale ale tineretii, presarata

  • 8 9

    METODE FOLOSITE N PROIECTE DIDACTICE N GRDINIA DE COPII

    INST. IULIANA-CLAUDIA MIHLCEANUG.P.P. NR. 3 BUZU

    Tehnica blazonului

    Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane, cuvinte sau propoziii care prezint sinteza unui aspect real.

    Obiective:

    Identificarea caracteristicilor unei teme sub forma simbolic sau scris;Realizarea unei sarcini comune ntr-un timp dat, ntr-o atmosfer relaxant i cooperant.Blazoanele pot fi realizate de un grup mare de copiii (ntreaga clas) sau se pot forma grupuri de 4-5

    copii.Timpul de lucru variaz n funcie de dificultatea sarcinii, de numrul membrilor grupului.Grupurile prezint blazoanele i le compar n activitatea frontal.

    Avantajele tehnicii

    Tehnica blazonului se poate aplica n activiti de educarea limbajului, cunoaterea mediului, educaie pentru societate, n convorbiri, jocuri didactice, poveti, observri. De reinut !

    Dac toate grupurile au de realizat aceeai tem, se analizeaz comparativ coninuturile compartimentelor asemntoare.

    Liderul grupului explic alegerea coninuturilor i simbolurile fiecrui coninut nscris pe blazon.O alt variant a blazonului este cea completat de ntreaga grup.

    Turul galeriei Definiie :

    Este tehnica de nvare prin cooperare care stimuleaz gndirea, creativi tatea i nvarea eficient. (Dulam 2002) ncurajand copiii s-i exprime opiniile cu privire la soluiile propuse de colegii lor.

    Obiective :

    Elaborarea unui plan care s conduc la finalizarea unui produs ce constituie concepia / opinia tuturor membrilor grupului.

    de crize de dezvoltare, care au de altfel un caracter firesc, natural.. Crizele de dezvoltare trebuiesc privite insa cu seriozitate si prudenta, pentru ca uneori sunt semnul unor boli psihice severe, cu o evolutie grava in viitor.

    Psihopatologia adolescentului prezinta unele aspecte generale, care trebuiesc urmarite cu deosebit interes:

    - nervozitatea si oboseala, legate de regimul fiziologic si glandular al personalitatii adolescentilor, se remarca prin epuizarea inteligentei si schimbarea rapida a caracterului, tulburari de dispozitie afectiva si instabilitate nervoasa, care pot duce la o stare de psihodisociere a personalitatii.

    - obsesiile caracterizeaza persoanele introvertite, timide, care sufera de complexul de inferioritate. Aceste persoane inerte, inactive, dar cu

    - multe idei de tip ruminativ au un fond prielnic aparitiei indoielilor, scrupulelor, obsesiilor, ezitarilor si a pudorii morbide;

    - crizele de pubertate cu caracter episodic confera adolescentei masca tuturor bolilor psihice. Bufeele de tip reactiv sau psihotic pot fi simple crize sau marcheaza debutul schizofreniei, ele avand un caracter atipic, greu de diagnosticat datorita amestecului elementelor care confera caracterul atipic al tabloului clinic, ca de exemplu: impulsiuni nemotivate, imbufnare persistenta, apelul la suicid, revolta impotriva parintilor si a familiei, sentiment de ura, stari de reverie morbida, lene morbida sau cinism. Pot aparea si bufee de tipul tulburarilor de comportament, al fugii sau al vagabondajului, al apetentei pentru alcool sau droguri, al izolarii morbide cu preocupari de tip autist;

    - schizofrenia apare in adolescenta pe fondul starii de inactivitate si indiferenta a tanarului fata de viata si fata de propria persoana sau discordantei dintre el si realitate. Tinerii sunt ursuzi, izolati, apatici, inactivi, indiferenti, inafectivi, autisti.

    Copilaria si adolescenta, desi traversate de multe crize, tebuie sa ramana cele mai frumoase etape din viata individului. Sunt etapele in care familia si ceilalti factori educationali trebuie sa-l ajute pe copil sa-si constriasca respectul, stima si constiinta de sine, pentru a deveni increzator in fortele lui, creator si independent, pentru o dezvoltare sanatoasa. Sanatatea mintala presupune abilitati de control al starilor emotionale, care pot perturba functionarea normala a individului, control ce reprezinta o sarcina a tuturor varstelor, pana la pubertate, si baza pentru intreaga evolutie ontogenetica de mai tarziu. Sanatatea mintala inseamna si capacitatatea unei persoane de a-si mentine si a-si recastiga increderea de sine si respectul, depasind emotiile create de circumstantele vietii.

    Bibliografie:

    1. ENACHESCU, C. Tratat de psihopatologie, editia a II-a, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001;2. TANASESCU, Irina Psihologia varstelor. Partea a II-a, Sinteze de curs;3. MUNTEAN, ANA Psihologia dezvoltarii umane, Editura Polirom, Iasi, 2006.

  • 10 11

    METODE I TEHNICI DE COMUNICARE FOLOSITE N NVMNTUL PRECOLAR

    INSTITUTOR: IULIANA-CLAUDIA MIHLCEANUG.P.P.NR. 3 BUZU

    nvmntul precolar are o deosebit importan n procesul dezvoltrii cognitive i a personalitii copilului, dezvoltare inclus n relaia joc-imitare dezvoltare, relaie ce st la baza mijloacelor i procedeelor folosite n actul didactic. n procesul instructiv-educativ desfurat cu copiii, informativul trebuie imbinat cu formativul, pentru ca, trecerea de la activitatea preabecedar la activitatea abecedar, de tip colar, s aib un impact ct mai mic asupra copilului.

    n acest sens Programa acivitilor instructiv-educative n grdinia de copii stipuleaz cu claritate obiectivele cadru i obiectivele de referin i exemple de comportament ce trebuie atinse i realizate n activitatea didactic cu precolarii i care au ca finalitate dobndirea de cunotine, formarea unor capaciti i atitudini necesare acivitii viitoare n coal, precum i veiii sale ulterioare n societate.

    De menionat faptul c educarea comunicrii verbale la precolari este o prioritate principal a cadrelor didactice i ea vizeaz nu numai activitile cu caracter de sine stttor (povestiri, lecturi ale educatoarei, memorizri, jocuri didactice, lecturi dup imagini, convorbiri) ci ntregul act educaional, dearece limbajul este produsul i suportul dezvoltrii gndirii, fundamentul dez voltrii intelectuale; el ste catalizatorul experienelor cognitive ale copilului.

    Proiectarea ntregii activiti didactice din grdini se realizeaz dup modelul integrrii liniare.

    COMUNICAREA CU I FR CUVINTE: limbaj: - povestire, repovestire, utiliznd limbajul verbal i non verbal;- redactarea n coduri variate (verbal, grafic, desen) a jurnalului grupei, calandarului zilei, revistei

    grupei;- joc de rol, mim. arte: - exprimarea prin desen, pictur, modelaj;- citirea dup imagini;- ilustrarea povestirilor;- comentarea asupra muncii artistice a colegilor i argumentarea prerii exprimate;

    tiine: - intuirea semnificaiei unor cuvinte noi din vocabularul tiinelor; - imitarea compoirtamentului animalelor i plantelor;

    - atribuirea de cuvinte semnificative, caracteristice pentru un fenomen, animal, obiect din mediul nconjurator;

    - ilustrarea prin limbaj nonverbal a unui fenomen al naturii i a strilor sufleteti pe care acesta le induce.

    matematic: - utilizarea cifrelor i figurilor geometrice pentru desen, comunicare; - semnificarea lingvistic a cifrelor i verbalizarea coninutului problemelor - crearea de probleme n jurul unor exerciii; - semnificarea codurilor vocabularului matematic (+,-.=); - comunicarea n vederea gsirii soluiilor.

    Descrierea metodei :

    1. Se formeaz grupe de ctre 3-4 copii;2. Copiii organizai n grupuri rezolv o sarcin de lucru care permite mai multe perspective de abordare

    sau mai multe soluii;3. Produsele activitii grupelor de copii desene, colaje, postere;4. Se expun pe pereii clasei, care se transform ntr-o galerie expoziional;5. La semnalul dat prin diferite procedee de educatoare, grupurile de copii (aflai n calitate de vizitatori i

    critici) tre pe la fiecare exponat pentru a examina soluiile sau ideile propuse de colegi i i nscriu pe poster (ntr-un loc stabilit anterior de preferinm pe margine) comentariile critice, ntrebrile, observa-iile, ajutai de educatoare sau prin simbol;

    6. Dup ce se ncheie turul galeriei, grupurile revin la locul iniial i citesc comentariile, observaiile de pe lucrarea lor, reexaminnd-i produsul din prisma acestora.

    CVINTETUL

    Capacitatea de a rezuma i sintetiza informaiile, de a surprinde complexitatea unor idei, sentimente i convingeri n cteva cuvinte este o deprindere important pentru orice elev.

    Metoda cvintetului este o metod nou care pune accentul pe fora creativ a elevului... i, de acest lucru m-am convins chiar eu, de-a lungul orelor de limba i literatura romn, dar i a celor de dirigenie. CVINTE-TUL este o poezie care impune sintetizarea unor informaii, coninuturi n exprimri clare care descriu sau prezint reflecii asupra temei date sau subiectului dat. Este o poezie de 5 versuri a crei construcie are la baz anumite reguli pe care elevii trebuie s le respecte, iar timpul de ntocmire este de 5-7 minute. Trebuie s le dai un subiect (un cuvnt-cheie din lecia zilei respective sau din lecia anterioar), iar ei, n timpul dat, trebuie s dovedeasc capacitatea lor de a crea i de a fi receptivi la cele discutate n clas. E o metod eficient care combin utilul cu plcutul.

    V voi prezenta acum regulile de ntocmire a unui cvintet: primul vers este format din cuvntul tematic (un substantiv); al doilea vers este format din 2 cuvinte (adjective care s arate nsuirile cuvntului tematic); al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe la gerunziu care s exprime aciuni ale cuvntului

    tematic); al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alctuiesc o propoziie prin care se afirm ceva

    esenial despre cuvntul tematic; al cincilea vers este format dintr-un singur cuvnt (de obicei, verb), care sintetizeaz tema/ ideea .

    Cnd am prezentat elevilor, prima dat, regulile acestei metode, unora li s-a prut foarte greu, ns, lucrnd frecvent cu ei au nceput s o adore i s se perfecioneze n ntocmirea acestor poezioare, dorind ca la fiecare or s realizm cvintete (ceea ce nu este posibil). Am folosit metoda fie in ultimele 10 minute ale orei (ca o evaluare), fie la orele de recapitulare, pentru a testa atenia elevului i gradul de receptivitate a informaiilor primite.

    Mai jos, v voi oferi cteva exemple de cvintete realizate de elevi, ca suport, n sperana c vei utiliza i dumneavoastr aceast metod creativ.

  • 12 13

    Ioan Cerghit a facut distincia ntre:

    1. Metode de comuncare oral:- Expozitive (afirmative); - interogative (conversative sau dialogate);- metoda discuiilor i a dezbaterilor; - problematizarea.

    2. Metode de comunicare bazate pe limbajul intern:- Reflecia.

    3. Metode de comunicare scris:- Lectura.

    4. Metode de explorare a realitii:- observaia sistematic i independent;- experimentul;- demonstraia;- metoda modelrii.

    5. Metode bazate pe aciune:- Exerciiul;- studiul de caz;- nvarea prin prin joc, dramatizarea.

    6. Metode de raionalizare a nvrii i predrii:- metoda activitii cu fiele;- instruirea programat;- instruirea asistat de calculator.

    n lucrarea de fa, propunem s abordam metode i tehnici de comunicare oral, folosite n activitatea de educare a limbajului la precolari.

    Comunicarea a fost definit din perspectiv instrucional de ctre Senel i Galle (1988) ca asociere a elementelor cognitive i afective cu scopul de a transmite informaii, a inspira credine, a induce emoii sau evidenia comportamente printr-un proces alternant de relaii ntre scris, vizual, nonverbal, vocal, auditiv, simbolic i comportamental.

    Conversaia este o metod de comunicare oral, cea mai important i cea mai des ntrebuinat, ce presupune un dialog ntre educator i educat. n acelai timp precolarii trebuie s posede un material aperceptiv, pe baza cruia s se poat discuta.

    Prin folosirea conversaiei se urmrete consolidarea i verificarea cunotinelor transmise i formarea deprinderii de a exprima gndurile cu ajutorul cuvintelor, de a exprima acele cunotine despre care este vorba la un moment dat.

    Pentru obinerea performanei dorite educatoarea trebuie s sdreseze ntrebri ntregii grupe, s dea rgaz de gndire iar pentru rspuns s fie solicitat un singur copil. n felul acesta sunt obinuii, folosind limbajul intern, s gndeasc asupra rspunsurilor. De asemenea, fiecare ntrebare trebuie s fie formulat clar precis i scurt, n ct mai puine cuvinte. O astfel de formulare ajut copiilor s gseasc rspunsul adecvat.. ntrebri de genul cum este floarea?, ce vezi n tablou? sunt generale, nu vizeaz un aspect concret, fapt care i pune pe copii n imposibilitatea de a da un rspuns corect, satisfctor.

    educaie fizic: - exprimarea prin micare i dans; - indicarea ritmului cntecelor i poeziilor prin micare;

    - nelegerea i achiziia elementelor de limbaj corporal: redactarea literelor cu ajutorul propriului corp, ilustrarea prin limbaj corporal a unor cuvinte aparinnd diverselor categorii grama ticale: verbe, adjective, substantive etc.

    educaie pentru societate: - achiziia unei limbi strine; - cum vorbim n anumite situaii; - cum ne facem noi prieteni; - cnd trimitem scrisori i felicitri. Prin urmare, ntreaga activitate didactic se nvrte n jurul polului-limbaj.n cadrul fenomenului limbaj distingem doi factori: limba i vorbirea.

    Limba este principalul mijloc de comunicarentre membrii unei colectiviti, ea este produsul social al facultii limbajului, pe care practica vorbirii o pune la dispoziia vorbitorilor ce aparin aceleai comuniti linvistice:

    Vorbirea este realizarea practic a limbii, activitatea concret a vorbitorului; este un act individual de voin i inteligen la cre distingem:

    a) combinaiile prin care subiectul vorbitor utilizeaz codul limbii pentru a-i exprima gndurile sale personale;

    b) mecanismul psiho-fizic care-i permite s-i exteriorizeze aceste combinaii.n ntregul proces instuctiv-educativ din grdini si, ndeosebi prin activitile de educare a limbajului,

    copilul i nsuete n mod practic fonetica, sistemul gramatical, vocabularul. n coal el va nva toate acestea dup reguli tiinifice, iar achiziionarea de noi cuvinte i folosirea lor corect va rmne un obiecti urmrit de-alungul ntregii viei.

    Pentru ca activitatea didactic de educarea limbajului la precolari s fie ncununat de succes, educatoarei i revine sarcina deosebit i complex de a stabili metodologia, strategia didactic i metodele cele mai eficiente n raport cu particularitile individuale i de vrst i cu teme de predare nvare propus.

    Metodologia ajut cadrul didactic s-i aleag cile cele mai adecvate n vederea valorificrii potenialului copiilor i atingerii obiectivelor instructiv-educative, prevzute n programul colar pentru fiecare tip de activitate. Ea presupune creativitate i inspiraie din partea cadrului didactic .

    Strategia didactic este expresia unitii i interdependenei metodelor didactice, proce durilor, mijloacelor de nvmnt i a modurilor de organizare a nvrii (frontal, pe grupe sau individual). Cu alte cuvinte, strategia didactic este un concept complex care presupune mbinarea armonioas a metodelor, mijloacelor i formelor de organizare a nvrii.

    Metoda este calea parcurs de educator pentru a le nlesni copiilor prezentarea i transmiterii unor cunotine i ajut copiii s le redescopere ca pe adevruri noi, desi ele sunt deja parte integrant a experienei umane.

    Metodele didactice sunt multiple, iar ele trebuie cunoscute i valorificate n timpul actului didactic. De-a lungul timpului au fost realizate mai multe clasificri i delimitri a metodelor n cadrul metodologiei didactice.

    Una dintre cele mai complexe i complete clasificri a fost realizat de Ioan Cerghit, pornind de la un criteriu de baz, i anume izvorul cunoaterii sau surse generatoare a nvrii colare (de exemplu experiena social istoric a omenirii, experiena individual sau cea obinut din activitatea practic).

  • 14 15

    Aceasta metod presupune o experien cognitiv bogat a copiilor i o capacitate de exprimare oral dezvoltat.

    Lectura explicativ mbin comunicarea scris i comunicarea oral urmrind formarea unor deprinderi de ntelegere i interpretare a unui text epic sau liric, s descopere modul n care este comunicat mesajul i care este semnifivaia acestuia. Folosirea acestei metode contribuie la mbogirea vocabularului, la dezvoltarea creativitii lingvistice a precolarilor.

    La precolari aceast metod este folosit cu succes n activitile de povestire, repovestire, povestire dup imagini,memorizri etc.

    Brainstorming-ul este cea mai utilizat metod de stimulare a creativitii precolarilor i este cunoscut i sub numele de asalt de idei.

    Este modalitatea complex de a elabora n cadrul unui grup, n mod spontan i n flux continuu anumite idei, modele, soluii noi, originale, necesare rezolvrii unor teme sau probleme teoretice sau practice.

    Este supranumit metoda evalurii amnate pentru c este retinu orice idee, se accept totul, nu se respinge nimic. Ceea ce conteaz este cantitatea, productivitatea creativ ct mai mare, de aceea se admit toate ideile orict ar fi de trznite sau neobinuite. Aceast metod am folosit-o cu succes n activitile de tipul Cum numim povestea?, Ce putem face din?, Completeaz tabloul!

    Explicaia este o metoda de comunicare oral, avnd noiuni, fapte, caracteristici ale realitii nconjuratoare. Cu toate c precolarul nelege mai greu explicaiile cauzale, el poate accede la explicaii care fac apel la experina lui de via.

    Explicaia este frecvent ntlnit att n cadrul activitilor obligatorii ale procesului instructiv-educativ ntruct experiena cognitiv a precolarilor este nc restrns i atitutidea lor fa de mediul nconjurtor este abia n curs de formare. Drept pentru care este necesar ca,n prmanen s li se dea explicaii n legtur cu obiectele i fenomenele cu care vin n contact, s l se explice necesitatea de a avea un comportament i o atitudine corect, civilizat fa de acestea. Educatoarea trebuie s foloseasc explicaia cu ndemnare i numai n msura n care este necesar, s ntrebuineze expresii i cuvinte adecvate i nelese de copii. Acest lucru va duce la dezvoltarea spiritului de observaie i formarea puterii de analiz, la mbogirea i precizarea reprezentrilor, la ordonarea i valorificarea experienei personale a copiilor etc.

    Explicaia care nsoete prezentarea unui aspect concret este mai uor de realizat de ctre educatoare i mai uor neleas de copii. Mai dificile sunt explicaiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep n momentul respectiv. n asemenea situaii educatoarea face apel la reprezentrile formate anterior sau folosete anumite texte literare, versuri, povestiri, tablouri, ilustraii, diverse piese muzicale etc., care pot costitui puncte de sprijin n nelegerea de ctre copii a noilor cunotine.

    n acelai timp, observarea realitii ajut copilul s gseasc singur explicaiile la multiplele sale de ce-uri.

    Precolarul cruia i se ofer explicaii accesibile va nvaa s le caute i singur, s argumenteze faptele, s le afle cauzele, s-i amplifice posibilitile de cunoatere i aciune.

    Aceasta metod este folosit cu succes n activitile moral-educative, n activitile de convorbire, n activitile matematice de formare de grupe dup anumite criterii etc, unde copiii sunt pui n situaia de a explica diferite aciuni ce le realizeaz, sau de a da explicaii n urma analizrii unor fapte i aciuni ale sale n raport cu cei din jur, sau al partenerilor de joc, de activitate.

    Pentru deplina reuit a actului educaional, pe lng alegerea celor mai eficiente metode de comunicare, un rol deosebit l are paraverbalul sau nonverbalul.

    Paraverbalul reprezint modul concret n care curge vorbirea noastr. Aspectul paraverbal al discursului conine, ca elemente de baz, fora sau volumul, ritmul i fluena, nalimea sau tonalitatea i modul de articulare a cuvintelor.

    Cadrul didactic n calitate de manager al grupului trebuie s respecte cteva reguli ale paraverbalului:- volumul: trebuie s varieze de la un moment, etap a activitii la alta, s fie adaptat ambiantei;- ritmul s fie el variat pentru a sparge monotonia. S se vorbeasc mai rar cnd se subliniaz ideile

    principale, s creasc la pasajele de tranziie i meninut la pasajele descriptive i la cele familiare grupului.

    Prin ntrebri ca: ce culoare are frunza?, ce form are floarea?, educatoarea orientea copilul asupra acelui aspect pe care ea l are n vedere i care se include n logica desfurrii activitilor.

    Ea poate fi utilizat n orice etap a activitii, iar participarea activ se realizeaz prin utilizarea unor ntrebri variate (directe, n lan, nchise, deschise, cu variante de alegere sau parial formulate), prin solicitarea unor rspunsuri sau prin comentarea rspunsurilor date.

    n acelai timp, cadrul didactic poate oferi diveri stimuli verbali, vizuali sau auditivi, care s solicite att cunotine ct i opinii personale .

    Combinat cu alte metode interogative (dialogul, dezbaterea, asaltul de idei, problemati zarea) conversaia incit elevii la o participare direct i activ.

    Metoda conversaiei se folosete mai intens i cu rezultate deosebite ncepnd cu grupa de 5-6 ani, i ocup un loc mai important la grupa de 6-7 ani. Este folosit nu numai n activitatea obligatorie de convorbire, ci i n cadrul celorlalte forme de activiti obligatorii (liber-alese i activiti de dup-amiaz), n msura n care este necesar pentru a face legtura ntre ceea ce au nvat copii mai nainte i tema nou propus de educatoare.

    Metoda ncercrii i erorii constituie calea prin care precolarul este pus n situaia de a nva din consecinele comportamentului su. Astfel, n jocul Spune ce face... (copilul, mama, etc), proiectat cu scopul de a pregti copiii pentru formarea de propoziii simple prin nvarea relaiei obiect- aciune.

    Metoda problematizrii i pune pe copii n faa unor situaii problem ce vor trebui rezolvate .Aceast metod este nsoit de explicaii minuioase si repetate i are o contributie important n

    mbogirea i exersarea vocabularului, n dezvoltarea imaginaiei i creativitii copiilor. Ea este folosit cu succes n jocuri didactice (completeaz ce lipsete, spune mai departe) n cadrul povestirilor cu nceput dat, unde li se cere copiilor s gseasc sfritul logic al povestirii, n cadrul activitii matematice de formulare oral a unor probleme de adunare, scdere.

    Metoda descoperirii creeaz contextul nsuirii de noi cuvinte (mbogirea vocabularului) prin diferite tehnici:

    - tehnica sintetic l pune pe educat n situaia ca din elementele date de educatoare sau cunoscute de el s realizeze sinteze noi, respectiv alte cuvinte, diverse propoziii.

    Astfel, n jocul Spune cum este corect! li se d copiilor un numr de cuvinte cerndu-li-se s le uneasc pentru a construi o propoziie (ursul, vulpe, pclit, de, pentru, Ursul pclit de vulpe.

    - Tehnica comparaiei presupune descoperirea unui nou cuvnt, a unor grupuri de cuvinte prin compararea unui obiect, fenomen cu altele din aceeai categorie, clas, grup sau clase diferite. Ea apare n jocurile Cu ce seaman, Care obiecte se pot pune la un loc.

    - Tehnica aplicaiei practice pune precolarul n situaia de a verbaliza diferite aciuni: am grupat piesele dup form, culoare, etc, tai cu foarfeca dup contur, cos cu acul i aa etc.

    - Tehnica inductiv i ajut pe precolari s-i nsueasc diferite noiuni :animale, psri, legume, fructe etc.

    - Tehnica asociativ ajut la mbogairea vocabularului cu antonime. Ea presupune asocierea unui cuvnt cu altul pentru a descrie o aciune, o nsuire i pentru a numii opusul acelui cuvnt. Aceast cale asociativ am folosit-o n jocurile Spune mai departe, Ghicete la ce m-am gndit.

    Metoda rolurilor este folosit cu precdere n jocurile de creatie, jocurile de mas, dar i n jocurile didactice, dramatizri. Copiii pui in situaia de a fi mama, doctor, membru n juriu, conductor de joc etc, acioneaz conform rolului, denumesc diferite aciuni, poart dialoguri adecvate folosind un vocabular adecvat. Copiii i asum rolurile n funcie de experiena cognitiv, de baza material pus la dispoziie i n funcie de indicaiile pe care le d educatoarea. De menionat c n timpul asumrii diferitelor roluri copii si pun n eviden iniiativa, creativitatea folosind un limbaj variat.

    Metoda rolurilor este ndrgit de copii pentru c, prin ea se creeaz o stare de bun dispoziie, plcere, veselie i i transpune pe copii n situaii reale sau imaginare.

    Reflecia personal este inclus de Ioan Cerghit n categoria metodelor de comunicare bazat pe limbajul intern. Ea presupune orintarea precolar ctre reflecia contient asupra evoluiei lumii, a colectivitii creia i aparine, ncercnd sa gseasc rspunsuri la ntrebri fundamentale de tipul: Cine suntem i de unde venim, Cum s-au format fructele, Ce s-ar intampla dac... .

  • 16 17

    ELEV PROBLEM SAU ELEV CU PROBLEME?

    nvtor Pruteanu Claudia

    coala Nr.1 Zorleni, jud. Vaslui

    Misiunea noastr de dascli este aceea de a forma, de a cluzi tinerele vlstare, de a-i ghida pe drumul cel drept i de a le deschide porile spre universul cunoaterii.

    De-a lungul timpului cu toii ne-am confruntat cu situaii n care a trebuit s fim foarte ateni la soluia pe care am adoptat-o pentru o anumit problem, a trebuit s o alegem cu grij pe cea care am considerat-o a fi cea mai eficient i cea mai potrivit pentru ca demersul nostru s aib succes.

    Cu o astfel de problem m-am confruntat n anul colar care tocmai s-a ncheiat. nc de la nceput mi-a atras atenia privirea goal a elevei X. Pe parcurs ce am nceput s lucrm am

    constatat c aceast elev vorbea foarte rar, de cele mai multe ori doar dac i se adresa o ntrebare direct, nu se descurca singur s realizeze diferite lucruri vrnd mereu s fac altceva, nu relaiona cu colegii, pauzele i le petrecea mai mult singur i refuza s coope reze. Din aceast cauz colegii o evitau, o respingeau i, la rndul lor, nici ei nu voiau s lucreze mpreun cu ea.

    n ceea ce privete activitatea colar eleva asocia foarte greu fonemul cu grafemul, avea un scris lent, citea greu, nu reuea s se concentreze pentru realizarea unei sarcini, dei uneori chiar voia s-i finalizeze munca.

    Devenea tot mai clar c acest copil se confrunt cu dificulti de nvare i am ncercat s o ajut s-i ndeplineasc, n msura posibilitilor ei, sarcinile colare dar n acelai timp am dorit s-i stimulez i dorina de a se integra n grup i de a colabora cu colegii.

    Demersul a fost anevoios deoarece aceast categorie de elevi a rmas, n continuare, puin cunoscut, este neluat n seam, sau greit perceput, de o manier etichetant-prejudicativ i duntoare. Este tiut faptul c att nvtorii ct i profesorii, n ciuda eforturilor educativ-formative pe care le depun din bune intenii, au probleme tot mai mari cu astfel de copii.

    Este important de reinut c n cazul copiilor cu dificulti de nvare nu exist o definiie clar i larg acceptat a deficienei de nvare. Din cauza naturii multi disciplinare a domeniului exist o continu dezbatere cu privire la problema definirii.

    Totui toate definiiile sunt de acord cu privire la anumii factori:- cei cu dificulti de nvare au probleme cu achiziiile i progresul colar. Discrepanele exist ntre

    potenialul unei persoane i ceea ce nva ea de fapt;- cei cu dificulti de nvare prezint un model de dezvoltare inegal (dezvoltarea limbajului, dezvoltare

    fizic, dezvoltare colar);- problemele de nvare nu sunt cauzate de factori de mediu;- problemele de nvare nu sunt cauzate de retardul mintal sau de tulburrile emoionale.Ceea ce i deosebete pe toi elevii cu dificuti de nvare este caracterul unic al deficienei. Dac este

    adevrat c aceti elevi pot fi grupai dup caracteristici comune bazate pe cerine educative speciale, este la fel de adevrat c fiecare elev nu se ncadreaz perfect ntr-o anumit categorie.

    Cum ne putem da seama c un elev se confrunt cu dificulti de nvare? Exist o serie de indicatori care ne pot ajuta s-i identificm pe aceti elevi:- caracteristici generale ce pot indica o dificultate de nvare: hiperactivitate, slab capacitate de a fi

    atent, orientare confuz n spaiu i timp, incapacitatea de a urmri indicaiile orale, inversarea literelor sau cuvintelor, elevul face constant greeli ortografice, are un mod defectuos de a ine creionul n mn, mers dificil, stngcie;

    - tonalitatea trebuie s fie normal. Ridicarea tonului este recomandabil pentru a sublinia ideile eseniale i pentru calmarea unei sli turbulente.

    n acelai timp efectul pozitiv asupra reuitei unei activiti l are nonverbalul. El se refer la modul n care privirea, corpul i gesturile noastre acompaniaz discursul propriu-zis, ntrind sau reducnd efectele lui asupra grupei.

    Este de menionat faptul ca n timp ce aspectul verbal i cel paraverbal sunt predominant contiente i deci controlabile, cel nonverbal este cu precdere incontient, ceea ce face ca posibilitile de a-l controla s fie foarte reduse dar nu inexistente.

    Prin urmare, reuita actului educaional i instrucional din grdini, indiferent de categoria de activitate, depinde tactul, priceperea, ingeniozitatea, creativitatea educatoarei, n a alege cele mai variate modaliti de combinare a componentelor comunicrii: verbal, paraverbal i nonverbal.

    Bibliografie M.E.N . Programa activitilor instructiv-educative n grdinia de copii, Bucureti, Ed. V&Integral, 2000;GH. Toma (coordonator) Psihopedagogia prescolar si scolar, Bucureti, Ed. Coresi SA, 2005;Revista nvmntul Precolar, Nr. 3-4/2003, Bucureti, Ed. Coresi SA, 2005.

  • 18 19

    - caracteristici ce pot indica dificulti vizuale la elev: capul foarte aplecat, clipete des, i fug ochii, sare cuvinte sau rnduri cnd citete, i apropie foarte mult capul de pagin cnd scrie sau citete;

    - simptome ce indic tulburri afective sau de comportament: imagine greit despre sine, nchidere n sine, dezorientare;

    - dificulti ce pot fi asociate cu unele de ordin social: dificultatea de a stabili raporturi cu colegii, evitarea situaiilor sociale noi.

    Aceti indicatori m-au ajutat s depistez problemele cu care se confrunta eleva X. Prinii erau foarte ngrijorai de faptul c ea lor nu relaiona cu colegii, nu comunica, refuza orice form

    de colaborare, dar mai ales se temeau de eecul colar al fiicei lor.De multe ori exist tendina de a confunda acest aspect cu dificultile de nvare, dar cele dou situaii

    sunt diferite. Confuzia reiese n principal din cauz c n evaluarea situaiei copilului neperformant n coal se pornete exclusiv de la rezultatele nvrii colare i nivelul sczut al acestora ceea ce se regsete i n situaia dificultilor de nvare. ns, se ignor faptul c n dificultile de nvare nivelul rezultatelor este, de la nceput, relativ sczut i rmne aproximativ constant (sczut), nefiind vorba de o diminuare semnificativ fa de un nivel iniial superior al acestor rezultate. De asemenea n dificultile de nvare sunt ntlnite situaiile n care elevul depune un efort sporit de nvare fr ca situaia general la nvtur s se ame-lioreze, pe cnd n eecul colar, de regul efortul n activitatea colar va fi sistematic i simptomatic diminuat de nsui elevul n cauz. Copilul cu dificulti de nvare nu poate avea starea de eec colar propriu-zis pentru simplul fapt c n-a avut niciodat succes colar.

    n ceea ce o privete pe eleva X am pus accent pe lucrul n echip, am creat o serie de contexte care s favorizeze intercunoaerea, am vizat evidenierea calitilor att a colegilor de clas ct i a elevei n cauz. Referitor la activitatea colar, sarcinile de lucru au fost adaptate problemelor cu care ea se confrunta. De exemplu, itemii folosii n anumite probe au fost cu alegere dual sau de tip pereche datorit intervalului de timp redus care l necesit rezolvarea acestora, n ceea ce privete evaluarea elevei s-au administrat probe difereniate, cu un grad redus de dificultate.

    Cu mult bunvoin am reuit mpreun s facem pai mici, dar siguri, care au ajutat-o pe elev s-i ctige ncrederea n forele proprii.

    n concluzie, un copil cu dificulti de nvare este un copil care are nevoie de tot sprijinul pe care noi i-l putem acorda. Lipsa de nelegere din partea dasclilor sau recurgerea la metode pedagogice neadecvate creeaz elevilor un sentiment de inuti litate ce se poate manifesta printr-un comportament de nchidere n sine i agresivitate. Pentru a-i recpta ncrederea i a cunoate succesul, el are nevoie de profesori binevoitori, care s le asigure o nvare coerent i personalizat.

    Bibliografie:1. Ungureanu Dorel Copiii cu dificulti de nvare, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998.2. Coordonator Muu Ionel Ghid de predare-nvare pentru copiii cu cerine educative speciale, lucrare editat cu asistena tehnic i financiar a Reprezentanei UNICEF n Romnia, 2000.

    1

    PREDAREA NVAREA MATEMATICII LA CLASA I, NTRE PROIECT I REALIZARE

    DUMITRACU DANIELA Institutor, coala cu clasele IVIII Mircea Vod Clrai

    PREDAREA CA MANAGEMENT AL NVRII Din perspectiva managementului nvrii, predarea se definete ca o intervenie pedagogic multifuncional i deliberat orientat n direcia promovrii i obinerii acelor modificri de comportament n mod explicit ateptate sau dorite. Calitatea predrii se apreciaz, prin urmare, n raport de virtuile transformatoare pe care ea este n stare s le dovedeasc. Astfel, nseamn:

    a prevedea (a planifica, a proiecta, a programa) producerea schimbrilor dorite;

    a orienta ntro direcie precis aceste schimbri, a le da un sens, adic a preciza obiectivele nvrii;

    a stabili natura respectivelor schimbri, ceea ce echivaleaz cu determinarea coninutului acestora, a selecta, a reelabora, a organiza materia;

    a prezenta materia nou, n diferite moduri; a dirija producerea schimbrilor, a ndruma evoluia acestora n

    direcia prestabilit; a stimula angajarea activ a elevilor n actul nvrii; a organiza condiiile care vor furniza apariia schimbrilor presupuse; a oferi momente de feedback n vederea ntririi i eventual a

    corectrii i ameliorrii schimbrilor n curs de a se produce; a asigura condiiile necesare reinerii i transferurilor noilor achiziii; a controla (evaluarea) efectele sau schimbrile produse; a evalua eficacitatea i eficiena acestor aciuni ntreprinse, inclusiv,

    rezonana lor formativ i educativ; a investiga condiiile psihosociale i pedagogice de natur s

    promoveze noi soluii viitoarelor probleme specifice predrii.

    Multitudinea funciilor predrii i confer acesteia semnificaia unei activiti de gestionare a nvrii, de management al schimbrilor numite nvare. Predarea constituie un ansamblu complex de aciuni i comportamente didactice, specifice, destinate producerii nvrii. (dup I. Cerghit)

  • 20 21

    2

    REPERE METODICE PRIVIND PREDAREA NVAREA MATEMATICII LA CLASA I 1. Conform programei n vigoare (din august, 2003), se renun la utilizarea simbolurilor < , > pentru compararea numerelor naturale (nu se renun la comparare !); nu se fac operaii de adunare sau de scdere cu trecere peste ordin; adunarea i scderea numerelor naturale, fr trecere peste ordin, se face n concentrul 0 30 i, ca extindere, pn la 100. 2. Metodele pe care se recomand s pun accent nvtorul sunt: nvarea prin cooperare; nvarea prin joc; manipularea unor obiecte; realizarea unor modele sau desene pentru rezolvarea unor situaii concrete. 3. Demersurile metodice pentru aplicarea programei de clasa I (a IIa): cunoaterea particularitilor de vrst psihofiziologice ale elevilor (orice demers metodic va fi proiectat i realizat permanent n funcie de nivelul de dezvoltare a proceselor psihice: gndire, limbaj, atenie, memorie!); adaptarea activitilor la ritmurile de nvare ale elevilor (pentru elevii de 7/8 ani se are n vedere antrenarea lor ntro activitate independent mai intens); utilizarea unor strategii de nvare interactive, centrate pe elev, folosirea frecvent a jocului sau a elementelor de joc didactic matematic; colaborarea coal familie. 4. Coninuturile nvrii (clasa I): a) Elemente pregtitoare pentru nelegerea unor concepte matematice (orientare spaial, grupri de obiecte, formare de mulimi, sortare, clasificare, ); b) Numere naturale (0 10; 10 30; 30 100) citire, scriere, comparare, ordonare; c) Adunarea i scderea numerelor naturale (0 10; 0 30), fr trecere peste ordin; d) Probleme care se rezolv cu operaiile cunoscute (o operaie / * mai mult de o operaie); e) Adunarea* i scderea* numerelor naturale (0 100), fr trecere peste ordin; f) Figuri geometrice: triunghiul, ptratul, dreptunghiul, cercul; g) Msuri cu uniti nestandard pentru lungime, capacitate, mas; msurarea timpului: ora, ziua, sptmna, luna. 5. Predarea nvarea operaiilor cu numere naturale (faze): I) operaii cu mulimi de obiecte concrete (etapa perceptiv); II) operaii cu reprezentri generalizri (etapa reprezentrilor); III) saltul ctre conceptul matematic de adunare / scdere;

    3

    Sau: faza concret (I) (cu obiecte) semiabstract (II) (cu semne grafice: + , , =) abstract (III) (folosirea numai a numerelor / limbaj matematic corespunztor). Formarea deprinderilor de calcul mintal trebuie s fie o preocupare permanent a nvtorului, deoarece calculul mintal:

    condiioneaz nelegerea i aplicarea calculului scris; reprezint un instrument intelectual de nenlocuit n practica vieii

    cotidiene; induce la elevi valene formative n sfera proceselor psihice; este implicat n formarea deprinderilor matematice; solicit inclusiv performane de vitez, dac se face prin joc.

    Autocontrolul trebuie s ncheie orice activitate independent, un rezultat neplauzibil oblig la verificri mai riguroase, reluri de raionamente i calcule; un rezultat plauzibil permite trecerea ntro faz superioar! 6. Rezolvarea de probleme simple / compuse* Problema de matematic vizeaz o situaie problematic a crei rezolvare se obine prin procese de gndire i calcul. Ea presupune o anumit situaie, ce se cere lmurit n condiiile ipotezei (valori numerice date i relaii ntre ele) enunat n text, n vederea concluzionrii, prin raionament i printrun ir de operaii, a cror efectuare conduce la rezolvarea problemei. Elevii din clasa I ntmpin dificulti n rezolvarea problemelor simple, din pricina nenelegerii relaiilor dintre date (valori numerice), text i ntrebare. Valorile numerice sunt greu legate de coninut i de sarcina propus n problem i pentru c numerele exercit asupra colarilor mici o anumit fascinaie, care i face s ignore coninutul problemei. Un alt grup de dificulti apare din pricina limbajului matematic, pa care colarii mici nu l neleg i, n consecin, nu pot rezolva o anumit problem. De aceea, una dintre sarcinile importante ale nvtorului este aceea de ai nva pe elevi s traduc textul unei probleme n limbajul operaiilor matematice. 7. Materiale didactice: manualul, caietele tip, fiele de lucru, textele poeziilor matematice, programe pentru calculator (pentru elevii care au dificulti!). Bibliografie selectiv: Iucu B. R., Manolescu M., Elemente de pedagogie, U.B., Ed. CREDIS, 2004; Ghidul programului de informare / formare a institutorilor / nvtorilor, Ed. Cicero, Bucureti, 2003; Rou M., Ilarion N., Ghidul nvtorului, Ed. ALL, Bucureti, 2000.

  • 22 23

    PERSONALITATEA SI COMPETENTA PROFESORULUI

    FACTORI DECISIVI IN DESFURAREA OPTIM A NVRII COLARE

    Profesor pentru invatamantul primar: Doilet JenicaScoala cu Clasele I-VIII Nr.1 Onesti, judetul Bacau

    A instrui pe tineri cum se cuvine nu consta in a le vari in cap multime de cuvinte, fraze, expresiuni si optiuni din diferiti autori,

    ci a le deschide calea cum sa priceapa lucrurile Comenius

    Omul nu-si refuza nimic din ceea ce poate face, daca are motivatie pentru munca lui, daca oferta de invatare devine interesanta si atractiva pentru el, daca cel ales sa-i lumineze mintea este inzestrat cu harul de-ai oferi satisfactia dorita.

    Cat, si de ce invata omul ? este o intrebare care trebuie sa preocupe astazi omenirea, deoarece invatatura nu mai este doar o problema individuala ci una sociala, este o conditie a succesului sau insuccesului in viata si de aceea este imperios necesar constientizarea , prin intermediul opiniei colective, a datoriei de a invata.

    O activitate atat de importanta, precum este invatarea, nu poate fi decat in seama unor profesionisti profesorii care, fara sa cunoasca directiile esentiale de actiune in vederea asigurarii progresului in invatare, cum ar fi :

    a) stimularea elevului, motivarea lui, crearea dorintei de-a invata si educarea capacitatii de efort personal pentru invatare ;

    b) asigurarea controlului si autocontrolului eficientei invatarii, prin feed-back activ, prin recompense si sanctiuni, autocritica si autoapreciere si fara sa aiba calitatile care se cer oricarui profesionist in domeniu ,calitati ce deriva din insasi esenta activitatii lui, din ceea ce societatea cere de la un asemenea profesionist, fara cunoasterea de catre profesor a motivatiilor care stau la baza invataturaii :

    In ce masura motivatia pentru anumite obiecte corespunde capacitatii elevului ? Cum isi foloseste elevul capacitatile intelectuale de care dispune ? Ce imagine are elevul despre el insusi ? Are elevul dorinta de a obtine reusita scolara buna ? Ce motive si ambitii are elevul in ceea ce priveste activitatea lui de invatare ? Care este principala cauza a insuccesului lui la diferite obiecte ? In orice clasa sunt elevi pasivi. Care este cauza probabila a acestei pasivitati? Un elev a invatat bine o bucata de timp, apoi s-a delasat. Care este motivul acestui act ? Cum se explica faptul ca un elev, desi este inteligent,nu invata bine, sau invers, altul mai putin inteligent

    are rezultate bune la invatatura ? Care este motivul real ? In ce directie simte elevul nevoia de ajutor? Cine i-l poate oferi ? Ce greutati intimpina elevul in pregatirea lectiilor acasa? Cat de mult este influentat elevul de catre altii in tot ceea ce face? Care sunt mijloacele de stimulare sau de pedepsire pe care le utilizeaza profesorul si ce efecte au

    asupra elevului ?, munca oricarui profesor este de neconceput, daca doreste randamentul maxim al profesiei lui.In functie de varsta elevilor pe care-i indruma si de mediul in care lu-creza, i se cer profesorului insusiri

    diferite. Intre munca unei educatoare si cea a unui profesor universitar sunt si asemanari, dar si deosebiri care nu pot fi neluate in seama. De asemenea intre munca unui profesor din mediul rural si a unuia din mediul urban sunt asamanari cat si deosebiri.Pentru desfasurarea optima a invatarii scolare este important sa se gasasca

    4

    EXEMPLIFICARE: Predarea nvarea nu pot fi desprite de evaluare, toate sunt elemente importante n cadrul triadei ce compune procesul de nvmnt. Esena evalurii este cunoaterea efectelor activitii desfurate, pentru ca pe baza informaiilor obinute, aceast activitate s poat fi ameliorat n timp. Prob de evaluare (pentru cunotine care vizeaz i extinderile* programei de clasa I)

    Obiective operaionale Itemii evalurii s compare numere naturale de la 0 la 100, verbaliznd (explicnd), care este numrul: mai mare dect , mai mic dect , egal cu ;

    Comparai numerele naturale, bifnd numrul mai mare! 44 i 45 ; 81 i 81 13 i 31 ; 55 i 33

    s identifice succesorul / predecesorul oricrui numr natural mai mic dect 100;

    Completai locurile libere cu numerele naturale care lipsesc! 45 ___ 47 ___ 23 ___ 21 ___ 19 ___ 40 ___ 100 ___ 98 ___ 91 ___ 79 ___ 81 ___ 66 ___

    s ordoneze cresctor / descresctor numerele naturale date, prin compararea lor;

    Aezai numerele naturale: a) descresctor 14, 41, 25, 52, 70 b) cresctor 11, 51, 81, 19, 60

    s efectueze adunri i scderi cu numere naturale mai mici dect 100, fr trecere peste ordin;

    Efectuai calculele: 20 + 50 = 25 + 3 = 80 10 = 25 3 = 40 + 60 = 44 +20 = 100 50 = 44 20 =

    s descifreze enunul problemei compuse*; s identifice expresiile care sugereaz efectuarea operaiilor (datele problemei); s rezolve problema cu enun, cu dou operaii, cu redactarea rezolvrii*.

    Rezolvai problema: Dana are 40 castane. Sorin are cu 10 castane mai puine. Cte castane au copiii mpreun ?

  • 24 25

    coloana 5 (foarte mult ) totalul il inmultim cu 5, numarul coloanei. Daca exista 4 de X in coloana 5, inmultim 4*5= 20. Cifrele mici (1-3), indica o motivatie generala pentru invatatura foarte slaba sau absenta.Prin confruntarea motivatiilor constientizate de elev cu rezultatele scolare la obiectele respective se deduce cat de constient s-a conturat motivatia acestuia pentru conduita lui la invatatura. In cazul elevilor cu motivatie prezenta, dar cu rezultate scolare slabe, trebuie cautate alte cauze, pentru ca, neelminarea acestora la timp face sa se stinga motivatia elevului pentru obiectul sau obiectele respective.

    model de lista de motive pentru cunoasterea factorilor care, la elevi, prezinta o forta de atractie pentru invatatura.

    Elevul va raspunde la intrebarea: Ce te atrage mai mult spre un obiect de invatamant?, punand semnul X inaintea motivului care i se potriveste.

    Lista de motive ofera posibilitatea unei analize calitative,putand releva factorii dominanti de influenta si da posibiltatea profesorului sa cunoasca ce cale subiectiva de influentare poate folosi cu mai multe sanse de reusita in cazul fiecarui elev. Tot aceasta lista ofera cunoasterea motivatiei extrinseci si intrinseci (motivatie ce releva o mai mare consistenta a motivatiei, cu mai multe sanse de influentare pozitiva asupra conduitei la invatatura, ducand la cunoasterea tendintei de realizare a elevului in viitor).

    Nr. crt. Motive1 Este usor2 Imi ia putin timp pentru invatat3 Profesorul explica clar, pe inteles4 Profesorul aduce completari atractive si interesante la lectie5 Profesorul este apropiat de noi6 Profesorul are infatisare fizica placuta7 Profesorul este calm, nu se enerveaza9 Profesorul imi inspira teama10 Continutul obiectului de invatamant este interesant11 Este un obiect folositor pentru viitorul meu12 Parintii insista sa invat la acest obiect13 Este un obiect la care eu pot obtine rezultate mai bune14 Alte motive. Care?15 Nu stiu pentru ce imi place

    model pentru descoperirea piedicilor intampinate de un elev le invatatura.Elevii vor raspunde la intrebarea: Ce te impiedica sa progresezi mai mult la invatatura?,

    citind lista de mai jos si marcand cu X propozitiile care sunt adevarate pentru ei. Fisa poate fi extinsa prin adaugarea altor factori care-si fac aparitia in observatiile profesorilor.

    Nr.crt. Factori perturbanti

    1 Nu am conditii pentru invatat acasa (liniste, lumina etc.)2 Nu am vointa3 Nu sunt ajutat suficient la lectii de catre profesor4 Nu inteleg suficient la lectii explicatiile profesorilor5 Nu inteleg usor cand citesc ceva6 Ma iau cu joaca7 Nu am un regim de lucru ordonat8 Nu-mi place sa invat9 Mi se dau multe treburi acasa10 Atat poate mintea mea

    calitatile dominante, cerute tuturor profesorilor,indiferent de varsta copiilor cu care lucreza si de mediul in care isi desfasoara activitatea, acele calitati ce deriva din esenta activitatii educative, profesorul fiind un mijlocitor intre generatia care se ridica si valorile sociale create de omenire.\

    Educatorul este omul care, impins de vocatia sa interioara, isi consacra activitatea, viata sa, spre a reliza valori culturale in indivizii tineri.

    R. Hubert

    Cele mai multe calitati ale profesorului sunt cerute de rolul lui de indrumator al copiilor spre insusirea valorilor sociale.Calitatile fizice, care sa-i permita cheltuirea unei mari cantitati de energie, mai ales nervoasa : atentie continua, efort de gandire si imaginatie, stapanire de sine, calitatile intelectuale necesare asimilarii unor cunostinte noi cat si cunosterii elevilor si prevederii reactiilor lor, dar mai ales pentru a-si cunoaste propria motivatie ca dascal , indeplinindu-si rolul de profesor pentru toti, insusirile afective care sa-l ajute pe dascal sa iubeasca copiii si sa stie sa si-i apropie.Numai aceste calitati il vor face pe dascal sa gaseasca mai usor drumul spre inima copiilor si-i va putea influenta mai profund. Dascalul care-si iubeste copiii are o atitudine calda, atenta, delicata fata de fiecare dintre ei, este sensibil la toate succesele si insuccesele lor. Elevii educati de asemenea dascali vor deveni mai sensibili la aceasta atitudine plina de solicitudine, dovedesc la randu-le mai mult atasament si respect fata de un asemenea dascal, decat fata de unul pedant, distant, ursuz, lipsit de caldura sufleteasca. Dasalii care-si iubesc elevii stiu ca nu trebuie sa treaca cu vederea greselile, nu scad nivelul cerintelor fata de ei, ci le pretind mereu mai mult, ii incurajeaza si-i ajuta pentru a se dezvolta necontenit, este obiectiv si drept in aprecieri, nu-i sicaneaza , nu tolereaza delasarile si capriciile, dar nici nu le sufoca independenta de gandire.Dascalul nu trebuie sa fie lipsit de optimism pedagogic, de increderea in elev, in posibilitatile lui de dezvoltare, fiind convins ca din fiecare copil, daca este ajutat si indrumat la timp, se poate foma un individ capabil sa desfasoare o munca folositoare.Foarte important este cunoasterea de catre dascal a motivatiei pe care elevul o are pentru activitatea de invatatura si de aceea la indemana sa stau diverse posibilitati de cunoastere a acestei motivatii prin aplicarea:

    scalelor pentru cunoasterea distributiei, selectivitatii si intensitatii motivatiei ;Fiecare elelev primeste o scala si va trebui sa raspunda la intrebarea : Care din urmatoarele obiecte

    de invatamant iti plac mai mult ?

    Nr.crt.

    Obiectede inv.

    f.mult5

    mult4

    putin3

    mi-eindiferent2

    Deloc1

    1 Limba romana2 Matematica3 Istoria4 Geografia5 Fizica6 Biologia7 Limbi straine8 Desen9 Chimia10 Muzica11 Practica12 Ed.fizica

    Scala poate fi folosita in etapa premergatoare influentei educative,in vederea intaririi motivatiei elevilor pentru invatatura, astfel incat aceasta sa fie adaptata intr-o maniera specifica fiecarui elev. Elevul va marca cu X intensita- tea preferintei pentru un anumit obiect,urmand sa se faca scorarea: se aduna semnele X din

  • 26 27

    - a acorda sprijin;- a supraveghea;- a superviza;- a evalua.Programele de formare a cadrelor didactice au astazi in centrul atentiei identificarea acestor competente

    profesionale, natura si geneza lor, construirea si dezvoltarea acestora cu ajutorul profesorilor experti.Criteriul de validare a competentelor va fi masura in care conduita pe care o presupune se va corela

    demonstrabil si semnificativ cu progresul invatarii elevilor.

    Bibliografie:

    1. Dumitriu,C., Dumitru,Gh. Psihopedagogie, 2003, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;2. Potolea,D. Profesorul si strategiil conducerii invatarii, 1998, Editura Academiei, Bucuresti;3. Gilles Amado, Andre Guittet Psihologia comunicarii in grupuri, 2007, Editura Polirom, Iasi;4. Traian Comsa Ora de dirigentie in gimnaziu, 1994, Editura Plumb, Bacau.

    In toate cazurile se impune mult tact si competenta din partea profesorului, pentru a castiga increderea elevului si dorinta de fi sincer. Nu se comenteaza rezultatele in clasa,ele avand valoare informativa numai pentru profesor, care urmeaza sa decida asupra interventiei sale,fie direct asupra elevu-lui, fie prin intermediul clasei de elevi.

    Desigur, invatarea eficienta nu poate fi facuta decat de profesionisti. Dar este invatamantul o adevarata profesie?

    Conceptiile, opiniile, si valorizarile foarte diferite ale profesiei didactice merg de la considerarea acesteia o semiprofesie de catre Etzioni in 1969, la pozitii optimiste exprimatae de Huberman in 1978, care spune : Da, profesorii vor deveni cu adevarat profesionisti ! Dunkin, in 1988, arata ca noile structuri institutionale promovate in Europa si S.U.A., diversitatea curriculumului si a modelelor formarii propuse se coreleaza cu demersurile teoretice de reconsiderare a rolului educatorului, de construire a unei noi identitati profesionale, de conturare a unui tip de profesionalism dedus chiar din modelele predarii, dezvoltate si validate in timp.

    Elaborarea modelului de formare a cadrelor didactice ramane o controversa in alegerea Modelului centrat pe prescreiptii si norme; Modelul centrat pe personalitatea viitorului profesor sau modelul fondat pe proces, pe

    demersul didactic, pe cunoasterea anatomiei predarii .

    Modelul centrat pe prescriptii si norme este ilustrat de miscarea P/CBTE educatia profesorilor bazata pe competenta, performanta dezvoltata in anii `70, fondata pe cercetarile psihologice asupra invatarii ale lui Skinner, Bloom si Carroll cat si pe studiile privind formularea obiectivelor in termeni de performanta. Formarea profesorului pe baza de competenta este organizata in jurul conceptualizarii practicii eficiente a profesorului din care deriva si pe care se bazeaza programul de formare. Reprezentantii acestei orientari considera competenta drept conduita care va promova succesul invatarii elevilor, facand din competenta finalitatea programului de formare a viitorilor profesori. Au fost diferentiate si primele clase de competente :

    - cognitive;- practic actionale;- afective;- psihosociale (atitudini valori);- de explorare si cercetare.

    A doua alternativa de formare initiala a cadrelor didactice- personalizata - presupune o experienta de invatare integrata in universul propriu de semnificatii al candidatului, care sa nu duca la modele imitative, ci la dezvoltarea spiritului sau reflex, critic, creativ. In predare accentul trbuie conturat pe mobilzarea fortelor subiectului - motivatii, capacitati, aptitudini - si nu pe continut. Profesorul ofera tehnici de invatare,consiliaza elevii in rezolvarea problemelor, controlul este mai mult autocontrol, autoritatea este data de legitatile cooperarii, ale coparticiparii subiectului la propria formare.Reprezentantii cei mai cunoscuti ai acestei orientari sunt : C.Rogers, W. Glaser, M.Lobont.

    In aceste modele diferite de profesionalitate si profesionalizare, natura competentelor profesionale difera. Modelele actuale marcheaza trecerea de la o meserie artizanala, in care se aplica tehnici si reguli, spre profesie, in care se construiesc strategii bazate pe cunostinte rationale, desfasurandu - se expertiza actiunii intr-o situatie profesionala.

    Competentele reprezinta cheia formarii educatorilor, ele fiind utilizate in rezolvarea unor situatii problematice diferite, dar si in contexte profesionale aflate in continua evolutie. Conceperea unor sisteme de validare a competentelor reprezinta un obiectiv important in demersul formarii carierei didactice, accentul fiind pus pe mecanismele functionale implicate in mobilizarea cunostintelor diverse ale profesorului in conceperea, structurarea, ajustarea si evaluarea interventiilor sale.

    G. Mialaret si R. Hubert, in 1978, propun identificarea competentelor pornind de la rolurile indeplinite de educatori :

    - a preda; - a antrena;- a ghida;

  • 28 29

    lucru poate fi folositor pn la un punct. Informaia este util, dar nu n exces. Prin intermediul mesajelor audio-vizuale, este cultivat i sensibilitatea individului, ca o modalitate prin care copilul, i mai apoi tnrul, contribuie la propria formare i i mbogete personalitatea.

    Mass-media ajut la integrarea social-cultural a auditoriului, mai cu seam prin nlesnirea capacitii sale de deprindere a unor roluri civice, familiale, culturale, ntrete sentimental responsabilitii sociale, sentimentul druirii, trebuina comunicrii, cultiv aspiraii, idealuri, ns alte date privind efectul mass-media asupra copilului i tnrului, nu sunt tocmai promitoare. Astfel,Unii copii deceponai de a descoperi odat cu vrsta o lume foarte diferit de cea prezent pe ecrane se rzvrtesc i caut s prelungeasc n viaa de fiecare zi ficiunile cu care au fost obinuii. Refuznd s se integreze n societate, ei se strduiesc s o modeleze dup imaginea care li s-a artat i n mod inevitabil, intr n conflict cu toi cei care nu mprtesc vederile lor romanioase.

    Dup 1989, odat cu creterea fluxului informaional, copiii, adolescenii au fost pui n situaia de a alege. Din pcate, nu puini sunt cei care aleg violena, crima, pornografia, toate prezentate pe larg n mijloacele de comunicare n mas. Abundena mass-media, peste 30 de programe de televiziune, duce la reducerea timpului acordat de ctre tineri lecturii. Expunerea copiilor i a adolescenilor la influenele mass-media este un fapt de netgduit. Contienti sau nu, muli dintre ei se las impresionai de etalarea frecvent i intens a erotismului i violenei de pe ecran. coala nu poate interzice, i de aceea caut mijloace prin care s nlocuiasc preocuprile elevilor sau s le schimbe opiniile legate de preferinele lor nu tocmai ortodoxe i de propunerile venite din partea mijloacelor audio-video (mai ales). Edgar Morin, H. Blumer, Hanser susin ideea c mass-media, i n mod special filmul, promoveaz erotismul. Primele anchete statistice de sociologie a cinematografului, efectuate n 1930 de H. Blumer, au relevat c love-making-ul (felul de a face curte) al adolescenilor era mimat dup comportamentele respective din filme. Pe de alt parte, vedetele nsele ntrein asemenea modele nu numai prin rolurile jucate n filme, ci i prin modul lor de via. De la promovarea erotismului i pn la accentuarea sexualismului nu este dect un pas. Mass-media este fcut rspunztoare i pentru accentuarea violenei i a brutalitii la copii. Filmele, serialele, pun accentual pe actiune, violen, agresivitate, btaie, crim, asasinate, hoii, jafuri, etc. Acest lucru poate fi regsit i n emisiunile de tiri ale posturilor de televiziune. Cu ct informaia este mai ocant, chiar tragic, cu att ea este considerat mai important i are un impact mai mare. Astfel de imagini provoac la copii supraexcitare puternic, i incit la violen, la brutalitate. Violena n ficiune se transpune cu uurin n acte reale de violen. J. Cazeneuve spune c rul cel mai mare nu const n aceea c se arat scene de violen, ci c se creeaz acel amestec ntre fictiv i real care duce la confuzie mental i moral pentru copil, la dificultatea de a separa fictivul de real. Adevrata semnificaie a indiferenei fa de violen, att violena n fapt, ct i violena n ficiune, este devalorizarea ideii de umanitate.

    Majoritatea cercetrilor a concluzionat c originea violentei, agresivitii, i a imoralitii la copii, trebuie cutat mai nti de toate n raporturile lor personale cu prinii, cu familia, cu grupurile din care fac parte, cu coala, cu societatea. Acetia ar fi factorii principali, mass-media venind doar s ntreasc. Astfel, incitaia mass-media la acte reprobabile ar deveni eficace numai atunci cnd ar gsi un teren propice la subiecii supui i altor influene care le pot crea stri de dezechilibru.

    Dup cum am ncercat s demonstrm pn aici, mass-media nu este un factor de neglijat n educaia tinerilor. n acest context, trebuie bine stabilit care este rolul colii i care este relaia dintre ea i mass-media.Cantitativ, informaia global distribuit prin coal este contrabalansat de cea care provine de pe alte canale, iar sub aspect calitativ, informaia de tip mass-media este oferit n contexte cu totul diferite.

    Pentru o educaie eficient, coala i mijloacele de informare n mas trebuie s se afle ntr-o strns legatur, s se completeze reciproc, s coopereze att ct se poate. coala poate s gseasc un sprijin deosebit de preios n coninuturile difuzate de noile tehnici de comunicaie sub raportul ntregii informaii, al stimulrii motivaiei nvturii, al activizrii. Relaia reciproc dintre coal i mass-media se ntregete i mai mult dac se ia ca element de referin elevul. Elevul de astzi este diferit de cel de acum 5 ani. Profesorul trebuie s ncerce s valorifice potenialul instructiv i educativ ce rezult de pe urma contactului elevului cu mass-media. Lecia a fost i a rmas cadrul cel mai potrivit de corelare a informaiilor primite cu ajutorul mijloacelor de comunicare n mas.Nu trebuie neglijat nici faptul c impactul mass-media cuprinde att elevul ct i

    INFLUENA MASS-MEDIA ASUPRA SISTEMULUI EDUCAIONAL(Cauzalitate i interacionare)

    Prof. nv. primar Dumitrache Mdlinacoala cu clasele I-VIII.Nr.280, Mihail Sebastian, Bucureti, sector 5, Bucureti

    Cultura mass-media are coninuturile i valorile sale, limbajele, structurile i efectele ei specifice. Ca

    fenomen cultural integral, ea este constituit deopotriv att din valori spirituale obiective ct i din trirea lor aievea, dintr-o cultur produs (coninuturi, structuri de programe, limbaj etc.) ct i din una trit, asimilat, mai mult sau mai puin activ. n literatura de specialitate, unii autori identific cultura mass-media cu o cultur de mas.Tipul de cultur mass-media ni se nfieaz ca un conglomerat de coninuturi dintre cele mai diverse, ncrcate cu o mulime de sensuri i semnificaii, i comunicaiile milioanelor de oameni prin intermediul noilor mijloace. Este adevarat ns c opiniile despre valorile si eficacitatea mijloacelor de comunicare n mas sunt extrem de mprite i de contradictorii.

    Unii cercettori vd mai multe efecte nocive care ar putea s rezulte de pe urma unui contact frecvent cu televiziunea i cinematograful, alii consider c mass-media ar duce la apariia unor fenomene de slbire a voinei, aa cum susine D. J. Boorstein, c aciunea mass-media ar fi duntoare formaiei morale, deoarece ar duce la imitarea modelelor unor pseudo-personaliti.

    Copiii, tinerii, sunt sensibili la imagini i la repetarea unora dintre ele, cnd sunt deosebit de traumatizante pentru imaginaia lor, atrag dup ele o rsturnare complet a ierarhiei valorilor morale, consider sociologul A. Todorovici. Aadar, din punct de vedere social, important nu este efectul direct al mijloacelor de comunicare n mas, cum s-a crezut uneori, ci forma n care tinerii i reprezint valorile sau modelele la care ei asociaz diferite valori. Probleme deosebite ridic apoi happy-end-ul, adic acele filme care nfieaz fel de fel de vicii, astfel nct la sfrit triumf puritatea asupra viciilor. Sunt foarte multe filme create la noi i n strintate presrate de la nceput i pn la sfrit cu tot felul de atrociti, sadism, pornografie i jafuri, dar eroul pozitiv iese ntotdeauna nvingtor n cele din urm i viaa i urmeaz cursul ei normal. Fireste, happy-end-ul n sine, nu este ceva duntor, atta vreme ct el deriv n mod normal din cursul faptelor i evenimentelor prezentate i aduce spectatorului/ telespectatorului un sentiment de satisfacie, de optimism, de ncredere n triumful binelui asupra rului.Dar cu totul alta este valoarea lui n filmele create n mod expres n concepia unui happy-end impus prin artificii i urmrind alte scopuri dect cele educativ- culturale, umanizante. Se aduc numeroase critici comunicaiilor de mas i pentru faptul c au cultivat un anumit conformism social, c ar duce n mod inevitabil la omogenizarea, stereotipizarea sau standardizarea comportamentelor. Principala problem care se pune este: mass-media faciliteaz efortul integrrii sociale a tinerilor, sau dimpotriv creeaz sau adncesc o prpastie ntre ele i societatate.

    Mass-media ncearc s satisfac interesul pe care elevii, tinerii l manifest pentru cunoaterea marilor probleme cu care se confrunt societile contemporane de la noi i de aiurea. Din analiza preferinelor exprimate de elevi, reiese interesul (cel puin la anumite vrste) pentru cunoaterea celor mai variate nouti despre evenimentele curente (sociale, politice, economice, culturale) interne i internaionale. Din acest punct de vedere, nu exist alte mijloace mai prompte i mai eficiente dect comunicaiile n mas, tehnicile audio-vizuale ndeosebi, care s redea cu mai mult autenticitate evoluia vieii social-politice, desfurarea evenimentelor i a faptelor din viaa cotidian a rii, inclusiv evenimentele istorice. De asemenea, exist o serie de emisiuni de radio i televiziune, filme, rubrici din paginile revistelor i ziarelor, afie, etc., de orientare colar i profesional. O serie de cercettori consider c ntre mass-media i deteriorarea moral a vieii sociale exist o strns legatur. n sprijinul acestor afirmaii, cercettorii supun ateniei o serie de acte reprobabile i antisociale la care ar fi incitai copiii, adolescenii i tinerii. Se au n vedere mai ales acele manifestri de conduita care prin nsi evoluia lor, de la o anumit vrst, se pot impune n viaa acestora. Este posibil, din acest punct de vedere, s apar o anumit precocitate la copii, deoarece un contact sistematic al copilului cu mesajele audio-vizuale l introduc n problematica vieii social-politice, mai abrupt. Acest

  • 30 31

    profesorul. El are numeroase posibiliti s fac din informaiile primite prin intermediul mass-media motive de incitare a elevului la noi forme de aciune i comportament.Dei s-au fcut speculaii, considerndu-se c apariia mass-media duce la uzurparea prestigiului i autoritii profesorului, c pericliteaz ncrederea elevului n autoritatea dasclului, cercetrile au demonstrat c nimic din toate acestea nu se ntmpl.

    ntr-o societate dominat de mass-media, coala va avea din ce n ce mai mult funcia nu numai de transmitere a informaiei, ci i aceea de selecie, structurare i sistematizare informaiei. De asemenea, coala trebuie s gseasc mijloace i modaliti prin care s contraargumenteze dorina tinerilor de a ntrebuina informaiile n scopuri antisociale. coala trebuie s dezvolte, la elevi, spiritul critic, s promoveze capacitatea de discernmnt i de judecat, fa de un limbaj att de echivoc cum este acela audio-vizual, s nu accepte fr un examen critic tot ceea ce citesc, ce aud, ce vd, s-i ajute s-i nsueasc criterii de apreciere, ierarhizare i selectie, de evaluare i sintetizare a tot ceea ce este calitativ din avalana informaional.

    Atta timp ct educaia cu ajutorul mass-media este fcut riguros i inteligent, i atta timp ct coala nu pierde din vedere influena cert pe care o au mijloacele de informare n mas asupra copiilor, situaia rmne sub control.

    Referine bibliografice: D. J. Boorstin, Istoria eroilor din imaginaie H. Blumer, Movies, Delinquency, and Crime (1933), n Universal Digital Library J.Caseneuve, Sociologie de la radio-tlvision G. Cohen-Seat, tudes experimentales de lactivit nerveuse pendant la projection cinmatographique.

    Rev. Int. Filmologie Jean Rousselet, Adolescentul, acest necunoscut

    1

    PARINTI SI ADOLESCENTIReferat

    Profesor pentru inv. primar: Doilet Jenica Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 1 Onesti, judetul Bacau

    Natura umana nu trebuie sa fie fortata ci convinsa; si oconvingem daca ii satisfacem dorintele necesare si naturale,intrucat nu ne produc vreun rau, dar respingand cu asprime

    pe cele daunatoare ( EPICUR, S, XXI ).

    Cuvantul adolescent isi are originea in limba engleza, provenind din cuvantul teen, derivat la randul lui din cuvantul teona, din engleza veche, si inseamna rana, furie si suferinta. Da, adolescenta poate fi rana, furie si suferinta, insa de neacceptat ar fi ca ea sa cunoasca ucigatoarea umilinta.

    Viata este un permanent camp de lupta, dar, ca nicicand, in adolescenta este confruntata cu cele mai multe si incrancenate batalii. Este perioada vietii sale cand omulse simte suspendat in timp, deoarece el nu si-a castigat inca libertatea unui adult, dar pierde privilegiile copilariei. Adolescentului de cincisprezece sau saisprezece ani i se pare ca tot ceea ce-l tenteaza ii este interzis: nu poate sa conduca, sa se casatoreasca, sa imprumute bani, sa voteze sau sa ia singur hotarari, dar este obligat sa mearga la scoala in timp ce i-ar placea sa fie in alt loc, ceea ce-l situeaza de multe ori in conflict cu parintii sai, persoanele de la care asteapta rabdare si intelegere, recunoasterea faptului ca el se transforma intr-un adult si nu reactii exagerate la atitudinile si comportamentele sale. Parintele de adolescent trebuie sa inteleaga ca a ramas in urma copilul care-i accepta indrumarea cu convingere si era multumit de grija-i protectoare si ca acum are langa el aceeasi fiinta, insa nedumerita, nelinistita si suparata, gata sa-si ia zborul din cuibul parintesc si sa mearga acolo unde gandurile il poarta, acolo unde crede ca poate fi regele muntelui, de unde sa beneficieze de imaginea despre viata a vulturului si de toata splendoarea lui orbitoare, acolo unde crede ca se va regasi pe sine. Parintele trebuie sa-ivegheze urcusurile si coborasurile lui emotionale, izbucnirile de furie sau perioadele de trandavie, sa lupte incercand sa-l inteleaga si sa-l ajute sa recunoasca faptul ca viata inseamna doar 10% ceea ce i se intampla si 90% modul cum reactioneaza fata de ceea ce i se intampla, inainte ca el sa cada in prapastia disperarii si a descurajarii deznadajduite.

    Adolescentul este un vesnic razvratit, deoarece respinge autoritatea si controlul, incercand sa se elibereze de valorile, ideile si controlul parintilor si incearca sa se descurce singur, sa-si stabileasca propria identitate, sa obtina recunoasterea individualitatii lui, si , desi nu mai vrea sa fie considerat proprietatea parintilor, el trebuie sa ramana responsabilitatea lor pentru a-l ajuta sa afle cine este, ce crede si pentru ce traieste, sa lase deschise canalele de comunicare, pentru a putea analiza problemele care persista, si sa fie convinsi ca adolescentul, desi reactioneaza puternic la autoritatea lor,

  • 32 33

    2

    rea


Recommended