Date post: | 18-Feb-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | universulprieteniei |
View: | 224 times |
Download: | 3 times |
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 1/64
Asocia]ia Literarã „Pãstorel” Ia[i
Revistã interna]ionalã de literaturã umoristicã
Nr. 7/2016 (37) Serie nouă
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 2/64
08,11.2015 Şedinţa ALPI la care a fost omagiată împlinirea a 70 de ani de către preşedintele Asociaţiei domnul MihaiBatog- Bujeniţă. Această plăcută conspiraţie a fost pusă la cale de Asociaţia Universul Prieteniei, cea care îşi merită
pe depl in acest nume , în frunte cu inegalabilă Rodica Rodean şi scriitorul Emilian Marcu.Foto Carmen Marcean
08.11.2015 Şedinţa ALPI. Grupul de sărbătoriţi , Mihai şi o Gabri ela , plus Sorin Cotlarciuc, cărora domnul VasileLarco le- a oferit câte o medalie pentru activitatea în cadrul Asociaţiei.
Foto Rodica Rodean
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 3/64
ZÂMBETELE CLASICILOR...Un sfat
Ţânţarii şi tăunii când roiesc Şi-n bâzâit de critici te-mpresoară, Nu le răspunde - că se irosesc Vorbele-alese-n larma lor mur-dară. Prin logică, prin gust, prietendrag,Nu stăvileşti pornirea lor inf a-mă, Să te mânii ar fi păcat - în prag Striveşte-i cu-o mlădie epigr a-
mă. Al. Pușkin
Te-apasă greu urâtul
Te-apasă greu urâtul...Şi n-ai cu-i să-ntinzi mâna Când sufletul vuieşte de furtuni. Dorinţe?... Nu-i zadarnic să tot doreşti
într -una?Şi anii trec, toţi anii cei mai buni!
Să iubeşti?... Dar pe cine?...Vremelnic, n-are rost,
Iar veşnic, greu e să găseşti iubire. Te uiţi în suflet: nu e nici o urmă dince-a fost
Şi totu-i mic, necaz şi fericire.
Ce-s patimile? Boala lor minunată tr e-ceCăci mintea nu le dă prea mult răgaz; Şi când te uiţi ce-i viaţa, cercetător şirece,Vezi că-i o glumă fără nici un haz.
Mihail Lermontov
„BOOKLOOK” – publicaţie trimestrială de umor DIRECTOR: M ihai Batog- Bujeniţă REDACTOR- ŞEF: Eugen Deutsch
SECRETAR DE REDACŢIE: Mihai Haivas COLEGIUL REDACŢIONAL: George Roca (Austral ia), Dorel Schor(I srael),
Georgeta Resteman (Bucureşti), Gheorghe Bălăceanu
ADRESA REDACŢIEI: Str. GEORGE COŞBUC nr. 19 IAŞI c.p. 700469;e-mail [email protected] ; [email protected] Revista se distribuie gratuit. Atât redactarea cât şi colaborările sunt onorifice.
Materialele din revistă pot fi preluate de către alte publicaţii cu specificarea su r- sei şi comunicarea la redacţie.
Foto şi desene: sursa internet, autori necunoscuţi, cărora le mulţumim.
Acest număr al revistei este onorat de participarea cu lucrări ale maeştrilor grafici- eni:Costel Pătrăşcan, Cristi Vecerdea, Eugen Marinescu, Nicolae Viziteu şi Doru
Ghiocel Olaş
Revista Booklook face parte din Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şiEditurilor
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 4/64
SURÂSURI… CLASICE
Sonet
Se zice şi s-a zis că-i un secretAl artei, să compui macame-arabe,
Să ştii să faci o odă unei babe Şi, fără fond, să faci un bun sonet.
Deci vreau cu orice preţ să fiu poet N-am fond, precum vedeţi, şi versuri slabe, Şi-njur şi numai tropotind silabe Şi şterg mereu şi şterg şi merge-ncet.
Opt versuri le-am făcut! aşa cu gluma, Dar stante pede iată mai un vers, O, de-aş găsi acum o rimă-numa;
Dar haid! şi fără rimă văd c-a mers.Eu sute de sonete-ţi fac de-acuma!Arhangheli, trâmbiţaţi prin univers.
George Coşbuc
Se poate glumi?Da şi nu.Se poate –
când ai de-a face cu oameni sănătoşi.
Nu se poate - cu oameni bolnavi.Se poate - cu oameni veseli şi bine dispuşi. Nu se poate - cu oameni posaci si mâhniţi. Se poate - cu oameni de spirit.Nu se poate - cu oameni proşti. Se poate - cu literaţi şi artişti. Nu se poate - cu gloabe literare şi artistice.
SavantToate cărţile din lume,
de când lumea câte-au fost,Minunatul meu prietenle cunoaşte pe de rost;
Tot ce mintea omenească până astăzi a şti-ut, În savantu-i cap de dascăl,
s-a-ndesat şi... a-ncăput: Bibliotecă vestită! aşa plină, că-n zadarAm dori să mai încapă şi un bibliotecar.
Ion Luca Caragiale
Tu cei o curtenire...
Tu cei o curtenire În glumă şi doreşti Să-ţi spun a mea iubire În versuri franţuzeşti.
Dar eu sunt melancolicŞi nu ştiu să răspund. Nu pot să-mbrac în glume O taină ce ascund.
Tu râzi şi-ţi razemi capul De umăru-mi încet,
Şi-n ochii mei îmi cauţi, Vicleano, aşa cochet.
Tu vezi că în iubire Nu ştiu ca să glumesc; Nu-ţi pare oare bine C-atâta te iubesc?
Mihai Eminescu (1876)
În iad mai deunăzi,
câţiva răposaţi În iad, mai deunăzi, câţiva răposaţi, Care în viaţă treceau de-nvăţaţi, Dăduseră jalbă, arătând că cer Să se pedepsească jupânul Voltaire,Pentru câte rele de dânşii vorbea, Atunci când trăia. "Domnilor, strigă Voltaire mânios, Jalba ce aţi dat este de prisos;
Ce pedeapsă-mi vreţi? ce rău îmi doriţi? Eu vă socoteam destul mulţumiţi, Când în Bucureşti, după cum v-am spus,Doi vrăjmaşi ai mei ştiţi cum m-au tradus."
Grigore Alexandrescu (1863)
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 5/64
ACTUALITATEA CLASICILOR
A XI- a poruncă:"Ascultă, priveşte şi taci!"
Ascultă, priveşte şi taci!...
Ascultă, să-nveţi să vorbeşti, Priveşte, să-nveţi să clădeşti. Şi taci, să-nţelegi ce să faci... Ascultă, priveşte şi taci!
Când simţi că păcatul te paşte
Şi glasul Sirenei te fură,
Tu pune-ţi lacăt la gură Şi-mploră doar sfintele moaşteCând simţi că păcatul te paşte!...
Când simţi că duşmanul te-nvinge,
Smulgându-ţi din suflet credinţa, Aşteaptă-ţi tăcut biruinţa
Şi candela minţii nu-ţi stingeCând simţi că duşmanul te-nvinge!
Când braţele-ncep să te doară, De teamă să nu-mbătrâneşti, Rămâi tot cel care eştiAceeaşi piatră de moarăCând braţele-ncep să te doară!...
Iar când, cu ochii spre cer, Te-ntrebi ce-ai putea să mai faci, Ascultă, priveşte şi taci!... Din braţe fă-ţi aripi de fier
Şi zboară cu ele spre cer!...
Ion Minulescu
Expunere de motive
Pentru ce n-am concurat nici -
odată la premiile Academiei.
Întâi, fiindcă mi-a fost lene...
Al doilea, nu-s modernist
Sentimental ca Demostene
Şi nici ca Blaga futurist...
Al treilea, mi-e imposibil:
Eu dezaprob şi versul şchiop
Şi orice premiu divizibil... Al patrulea, sunt mizantrop.
Al cincilea, din fudulie...Al şaselea, fiindcă n-am
Încredere-n Academie
Şi nici la cine s-o reclam...
Al şaptelea, mi-a fost ruşine... Al optulea, n-aveam nici eu
Părere bună despre mine... Al nouălea, îmi vine greu
Să mă prezint cu opu-n mână
Pe la iluştrii mei confraţi Din Academia Română, Să zic: "E bun mi-l premiaţi?..."
Al zecelea, nu pot admite
Să fiu învins la handicap -
Şi când m-ar scoate din sărite
Le-aş da, pardon, cu opu-n cap!
Al unsprezecelea, valuta
Reduce-o parte din talent.
Când mia face azi cât suta, Ori dai un spor echivalent,
Ori tragi oblonul la fereastră... Şi-al doisprezecelea, nu pot,
Fiindcă printre dumneavoastră
E unul cârn şi idiot...
George Topârceanu
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 6/64
Înaintaşi de seamă: MIRCEA TRIFU (ZL)
CAVALERISMCând omul fuse gata să se-nece,
Nevasta lui ţipă sfâşietor Şi înspre ea s-au năpustit vre-o zece
Să-i dea, femeii, primul ajutor!
CONFESIUNE DE 1 APRILIE
Iubita mea se dovedeşte De-o consecvenţă colosală:
O zi pe an mă păcăleşte
Şi-n restul zilelor mă-nşală.
ZVONUL
Un călător neobosit
Pornit în cursa buclucaşă
În care altu-ar fi slăbit Dar el, din contra, se îngraşă.
DIN NOU FEMEIA...
Femeia, veşnică ispită,
Mereu nedezlegat mister,
E înger când te solicită
Iar după-aceia-i Lucifer.
PUTEREA OBIŞNUINŢEI
Aşezându-se în pat,
Lângă draga-i nevestică, Din rutină a-ntrebat:
Singurică?... Singurică?...
VARIANTE PITAGOREICE
Doamna Ygrec şi-a montat
O catetă la bărbat
Şi găsi că o amuză
Starea de ipotenuză.
INSTANTANEU ÎN MUZEUL LUVRU
Venus, toată numai graţii -
Mâini nu are şi-i păcat:
Ascultând ce spun bărbaţii,
Ce mai palme le-ar fi dat!
FEMEIA
Femeia e un alfabetPe care îl înveţi încet
Şi-l uiţi deşi nu-ţi prea convine
Exact când îl cunoşti mai bine.
LA O BERE
Tatei i-am şoptit posac:
- Blondă, brună, tot un drac.
- Şi-unde pui, răspunse tata, Că nu-i înger nici roşcata!
AFLUENŢĂ DE FALŞI EPIGR A-
MIŞTI
De-un timp, genetica proclamă
Că s-a născut o spiţă rară,
Ce moare pentru epigramă...
Da-n prealabil, o omoară!
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 7/64
-
Desen de Costel Pătrăşcan
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 8/64
MIMI DULCICA
Mimi, secretara particulară a domnuluisenator Haralambe Buşteanu, care acum se
numea, în conformitate cu noile sale demnităţidar şi a cerinţelor de trend, HaralambeBooshtean-Pojorâta îşi privea unghiile.
Constata că oja roşu-pompier, foartepotrivită cu temperamentul ei nărăvaş, pe ici peacolo, se desprinsese, lucru suficient de stresantpentru orice femeie, ca să nu mai vorbim desecretare. Nu era însă momentul potrivit pentruo mică isterie deoarece deasupra ei domnul
senator muncea cu un entuziasm care nu avea nimic de-a face cu rezultateleobţinute, în ciuda icnetelor şi a gemetelor emise fără întrerupere dar şi fără vreunrost.
În sfârşit, domnul senator îşi termină treaba şi se prăbuşi într-o scurtă comăde refacere a forţelor peste biata Mimi.
Tandrul său gest o prinsese însă pe Mimi fără aer în piept aşa că aceasta icnila rândul ei, din cu totul alte motive, dar antrenată fiind pentru astfel de situaţii,spuse cu o ultimă suflare şi cu ochii cam săriţi din orbite:
- Mersi, tu! Apoi răsturnă semicadavrul senatorului pe o parte şi fugi la baiesprintenă ca o şopârliţă care a stat la soare pe un bolovan. Când se întoarse,
înfăşurată sexi într-un halat alb şi pufos, îl găsi pe domnul senator aproape îmbrăcat, având însă o faţă de culoare vişinie datorită efortului de a se încheia lapantofi. Nu numai spaima unui infarct o făcu pe abila Mimi generoasă:
- Martinică (numele ursuleţului de pluş cu care dormea când era mică), lasă-mă să te ajut, te rog…
Senatorul făcu întâi hîîîhhh, apoi răsuflă şi se rostogoli fericit într-o rânăabandonându-se cu voluptate bunei şi multifuncţionalei sale secretare. Ea rezolvăurgent problema devenită imposibilă pentru puternicul om şi îi zâmbi fermecător.
- Dulşicî, uăii, io tre’ sî pliec cî am şedinţî în comisii, o informă galant
domnul senator în limba sa atât de specială. - Sigur, dragă, dar nu uita că am nevoie de nişte bani! Nu am mai plătitfemeia care face curat în apartament de două luni şi nu se face! Ce, vrei să spună latoată lumea ce ştie ea!?
- Ai lasî, uăiii! Bini cî mi-ai adus aminti! Ioti, colea!Domnul senator băgă mâna într-un buzunar şi scoase un pumn de mărun-
ţiş: lire, cenţi de toate felurile, euro, grivne, ruble, ba chiar şi unele monedeautohtone. Puse, cu grijă, comoara pe noptieră şi întrebă încântat de mărinimia lui:
- Ăăă? Mimi simţi o nevoie presantă să-i dea cu ceva în capul acela sec dar, aşa cum
v-am spus, era mult prea inteligentă pentru a se lăsa pradă emoţiilor
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 9/64
neconstructive. Şi oricum, cunoştea, de altfel ca toată lumea, cârpănoşeniaexemplară a domnului senator. Prin urmare, cu o mişcare elegantă executată,normal, cu fundul, trimise monedele pe podea şi rosti cam sufocată de indignare:
- Marti, nu-mi trebuie fise pentru telefon, vreau pentru chestii serioase, ţi-amspus doar…
- Ăiii, da’, n-am uăiii! Nu umblu cu bani la mini cîîî… Da’ lăsî cî luna viitoari îţ’ măresc salaru’ ş-atunşea… - Nu este nevoie să-mi măreşti salariul, mai bine dă-mi unul din carduri că
mă descurc eu… - Ăiii, cî ghini zâşi! Ioti colea! În modul cel mai surprinzător cu putinţă,
domnul senator scoase portofelul de mărimea unei valize mici şi îi dădu, cu un aerde nabab, un card Platin. Mimi, fată orientată, sări în gâtul lui şi -l pupă pe gură cumult meşteşug. Domnul senator, din cauza emoţiilor, se simţi obligat să lăcrimezepuţin, apoi îşi suflă nasul şi plecă.
Foarte înviorată de mersul lucrurilor, Mimi se dichisi ca pentru o întâlnire şiieşi în oraş. Primul drum, evident, la bancă. Acolo goli cardul şi constată că dinbanii obţinuţi ar fi putut să-şi ia o tricicletă sau un tricou de la chinezi. Abandonăambele variante şi se duse într-o cofetărie de fiţe unde îşi luă un capucino şi începusă privească, într-un anume fel, alene, în jur. Aproape imediat un tânăr îi ceru voiesă se aşeze la masă, iar ea, gentilă şi plină de amabilitate, îi zâmbi încurajator şiastfel petrecură o noapte fierbinte care a spălat amintirea nenorocirilor din aceanefastă dimineaţă. La plecare, Mimi, fată cu mult bun simţ, îl răsplăti pe june nunumai cu un sărut ci şi cu cardul platin, recomandându-i să-şi ia ceva frumos caamintire a acestei nopţi. Cel mai probabil este că tânărul şi-a luat gâţii de nervi dar
asta nu ne mai priveşte. Mimi ajunse la serviciu veselă şi zglobie, trimise, foarte discret, un pusi dulcedomnului senator şi începu să clocească un plan după o idee pe care o pusese înpractică o altă colegă a ei de la un minister. Avea datele incipiente! Domnulsenator, ca orice bărbat care stă lângă o gagicuţă şi clămpăne din sticla de votcă, sedăduse mare. Dar nu aşa ca orice muţufan cum că el era, în liceu, cel mai tar e lamate dar şi la fotbal, iar fetele numai pe el îl voiau de prieten sau cât de mult poateel să bea când pune pariuri cu colegii de muncă de pe şantier sau alte prostii defelul acesta. Nooo, domnul senator avea o altă perspectivă asupra vieţii! Cumpoate el să cumpere, dacă vrea, toată ţara, cum fac sluj la el la uşă toţi procurorii casă-l roage să le angajeze nevestele, cum dă el cui vrea păduri şi ape , dar ce să maivorbim de afacerile cu ţigări şi arme puse la cale cu racheţii ucraineni, cum şi-aluat el case de vacanţă în toate ţările şi că dacă ea este cuminte şi supusă o s -o îmbrace în aur. Asta cu îmbrăcatul în aur nu era chiar cea mai mare dorinţă asecretarei însă cuminte şi supusă fusese în toate felurile. Ca să ce!? Să aibă parte demitocănii şi meschinării!! Nu! Până aici!
Domnul senator trecu prin faţa biroului şi zâmbi slinos. Ea îi răspunse cu unfluturat semnificativ al genelor şi un surâs plin de dulci promisiuni…
Mimi lucră înverşunată răscolind prin tot felul de dosare şi înaintă o mică
bijuterie literară spre nişte foruri pe care le ştia ea.
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 10/64
Peste cam o săptămână când domnul senator îşi termină vizita de lucru înapartamentul ei, după pupicurile de rigoare, îl anunţă destul de calmă precum căde câteva zile un procuror, unul foarte al dracului, se cam ţine de ea şi-i cere totfelul de dosare, de informaţii, în fine, chestii d-ale lor la care ea nu se pricepe darnici nu spusese nimic până acum.
Domnul senator, de spaimă, scăpă un vânt mic şi usturat. Însă, aparent, parăvitejeşte informaţia: - Ăii, lasî uăiii, cî io-i am la mânî pi toţ’ şî -i bag în mă-sa di nu s-or vide!- Haralambe! Nu te juca! Ăsta-i vestitul Filimon care după cum ştii n-are
mamă, n-are tată! De data asta senatorul nici nu mai încercă să glumească. Filimon era
nenorocitul căruia îi refuzase rugămintea de a o ajuta pe cretina de fiică-sa să seangajeze subsecretar la interne. Era deci, groasă! Începu să se bâlbâie şi să delireze:
- Ăiii, tre sî pui totu’ pi numili copchiilor care-s în Canada cî doar n-or căutaiştia şî pi-acolo… Mai las şi ici-şa pi numili nevestii şi a lu’ cumnati-miu di la
Cracauani, mai… - Haralambe nu este cazul să fii idiot! Tu crezi că ăştia nu ştiu toate coţcăriile
voastre că doar jumătate dintre voi sunt deja la chiţiboaica. Şi în cine să ai tu încredere!? În vaca de nevastă-ta sau în cumnaţi!? Scuteşte-mă! Pentru bani, ăştiavâră şi cuţitul în tine… Hai, gândeşte-te, în cine ai încredere?
- În Chiricuţă, şoferul! Îi băiet bun şî l-am ajutat mai mereu cu una cu alta… - Haralambe, ori eşti de-a dreptul idiot, ori te regulezi cu şoferul! - Nu ăiii, cum sîîî… Ăleiii, ai drieptati! Cini-i mai di încrederi dicât tini, uăiii.
Poi, facim aşa: io pui toati conturili pi numili tău şîîî, după şi sî terminî triaba îi
dau un chişior în cur nevesti-mii şi ti ieu pi tini şi ni vin banii înapoi! Ăleee! Aşafaşim!Domnul senator, când îşi dădu seama cât de inteligent este îi veni să se pupe
pe frunte. Dar cum nu putea să o facă se lăsă pupat în toate felurile de buna şidevotata sa secretară.
Prin urmare, timp de o săptămână domnul senator trudi din greu, sprebinele şi pe banii naţiei, la transferuri de conturi aflate în paradisuri fiscale. Cândtermină primi de la Mimi, pe lângă cele de rigoare şi o sticlă de şampanie,franţuzească, de cea mai bună calitate, pe care o duse acasă ca să vadă şi nevastă-sa cât de îndrăgit este el de popor. Doamna senator însă era mult mai obişnuită cuafinata şi răchia de pere aşa că nu se entuziasmă de „chişoarca iasta cu fâs” cumbine o numea ea, dând dovada unui umor de substanţă, rural, foarte profund şisănătos.
Totuşi, după cam o lună, domnul senator îşi luă rămas bun de la Mimi şiplecă, tot cu o maşină plătită de electorat, pentru început, doar în arest ladomiciliu. Mimi devastată de tragedie plecă şi ea mai ales că datorită contribuţieiadusă la elucidarea unui mare caz de corupţie şi evaziune fiscală fusese introdusă într-un program de protecţie a martorilor.
Domnul senator, după cam două săptămâni de trai domestic împreună cu
soţia solicită de urgenţă să fie transferat într-o puşcărie de maximă siguranţă. Se
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 11/64
simţea mult mai liniştit deoarece orice om normal ştie, sau înţelege, ce înseamnă săstai cu soţia în acelaşi perimetru după ce pierzi averile pe mâna amantei.
***Peste trei ani… Domnul senator numit acum foarte simplu: deţinutul 345,
este, am putea spune, fericit. Regimul caloric bine monitorizat şi foarte ecologic l-a
făcut să slăbească, lucru care, din cauza stresului, nu-i reuşise de fel înainte, nuavea nici un fel de griji, programul îi era foarte bine normat nu mai trebuia să sezdruncine de grija altora, juca table cu ceilalţi deţinuţi, majoritatea oameni careaveau funcţii grele cu ceva timp în urmă, mai mereu câte un nou venit le aduceaveşti despre ce se mai întâmpla în sferele puterii, mai înjurau pe unii, mai discutaupolitică de înalt nivel şi cum vor face ei când vor veni din nou la putere, în fine, oviaţă plăcută şi foarte liniştită… Ceva ce nici nu ar fi putut visa înainte…
Cam peste trei ani primi prin poştă o fotografie în care Mimi poza foarte sexi într-un bikini leopard pe malul unei mări de smarald cu palmieri şi soarestrălucitor. Era însoţită de un copilaş de culoarea ciocolatei, foarte simpatic şi care îi făcea cu mâna.
Pe verso scria: „Tati, noi te iubim şi te aşteptăm. Cu drag Mimi şi Thibolt, fiultău”.
- Băiii, le spunea 345 celorlalţi, lăcrimând sentimental! Şi frumusăţî dicopchil! Samânî cu mini cîn’ iaram io mititel… Dulşic, mânca-l-ar tatica! Da’ şi ie şimă mai iubeşti ş-acu’ cân’ nu mai vre nime sâ audî di mini. Nişi copchii şei dinCanada pientru cari m-am sacrificat şi m-am omorât cu hirea şi nişi scoarfa aia dimă-sa cari am făcut-o doamnî din coafezî! Ehee, da’ no-r vini eli vremili ca sî maihie cum iara, he, heeee…
Ceilalţi colegi de cameră, oameni trecuţi şi ei cam prin aceleaşi nevoi, îl înţelegeau şi-l consolau, fiecare după cum îl ducea mintea. Că, mde, cine ştie cumse mai întorc vremurile şi nu strică să ai amintiri comune. Aici se fructifica din plinistoria unora precum Nelson Mandela care ajunseseră din puşcării în frunteastatului. Păi, dacă atunci se putuse, acum de ce nu s-ar mai putea!?
Mihai Batog-Bujeniţă
MENAJ
Îţi spun, să ştii iubitul meu, Menajul este chiar plăcut! Şi de aceea, tot mereu, Ménage-a-trois a tot făcut.
ÎNCURCĂTURĂ Când mă las de băutură, Cum ades soției-i spun,
Sunt în mare-ncurcătură;Căci cam uit pe unde-o pun.
Mihai Batog-Bujeniţă
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 12/64
AFTER THE BIG-BANGÎNCEPUTUL
BIG-BANGu-a fost, se pare, începutul, Când, dup-a „n+1”-a încercare, Vestitul demiurg, un loz mai mare
Trăsese şi-şi fixase azimutul.
Dar, cum n-avea (nici chiar deloc!)răbdare,
S-a apucat să şi frământe lutul Deci, trimiţând spre infinit salutul, Dură planete, stele, câte-un soare…
A mai creat un magic ParadisCu pomi exotici, plini de roade rare,
Un tip cam terre-à-terre, o suplă Miss, Stârnind în jurul ei doar exaltare,
Apoi, în zvon de surle şi de harpe, Un… Scaraoţchi, deghizat în şarpe!
2) PARADISUL
În Paradis toţi vieţuiau ca-n… Rai: Curgea pe râuri lapte gras şi miere,Nu se ştia deloc ce-i o durere
Şi-n anu-ntreg era ca-n luna mai.
Dar se cereau moravuri austere,Prea jos era nivelul lor de trai,La modă nu era nicicum vreun strai Şi nu ştiau nici ce-nsemna plăcere.
Cam plictisiţi, eroii-au căutat Să exploreze zone nepermise,Dintr-un cotlon ceva mai depărtat,
Şi, îndemnaţi de doruri imprecise, Cu mult nesaţ, rapid, s-au înfruptat Din pomul cel cu roade interzise.
3) PARADISUL PIERDUT
Perechea ce avid se înfruptaseCu roade din raionul
„strict secret ” Se lepădă de traiul deascetVisând emoţii noi, vo-luptuoase.
Deci Eva inventă un strai cochet Din frunzuliţe suple, mătăsoase,Ce, pe Adam, rapid îl excitase Şi… s-au distrat mult, fără de regret.
Dar, monitorizaţi de Cel-de-sus,Acesta, cum era prea furios,
În loc de vreo amendă a dispus
Ca vinovaţii ce-şi trăiau himera Să fie exilaţi cu mult mai jos Spre-a popula, cu mai eforturi, Terra!
4) TERRA INCOGNITA
Pământu-atunci era un bob de humă Cu diplodoci, cu melci şi dinozauri, Cu zmei ciudaţi şi-nflăcăraţi balauri, Cu viruşi răi sau cu microbi de ciumă.
Ajunşi pe-acele groaznice coclauri,Simţind că traiu-acolo nu-i o glumă, Muncind ca Eva să devină-o mumă
A noii lumi, visau cununi de lauri.
Dar stirpea ce-apăruse din păcatul Considerat, de zei, originar ,A cochetat prea mult cu… Necuratul!
Sălbatici, ucigaşi, incestuoşi, Mulţi inşi se comportau în mod barbar Şi-au căpătat statut de păcătoşi!
EUGEN DEUTSCH
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 13/64
visuri de iarnă
visuri de iarnă -
brazii în fracuri albe
vin cu colindul
pisc înzăpezit -oastea lui ALB-
ÎMPĂRAT
sfidează luna
ploaie de stele -
omătul prinde-n ho-
ră
pământul cărunt
la nunta de argint
a ALBEI-CA-ZĂPADA -
dansul stelelor
fir de lumină -
un ţurţur prins delună
seduce neaua
prins de răceală
pământul îşi îmbracă
mantaua de nea
horticultură -
pe geamul prins de îngheţ florile dalbe
reflex de poet -
combaterea gerului
prin focul sacru
iarnă de demult -prin urbe sfidândCALUL TROIAN de nea
gerul regizor -
pe LACUL LEBEDEOR
copii patinând
poem de iarnă -
pe-o coală albă de nea
crengi rupte de vânt
tenis de iarnă; bulgări de zăpadă-
mingi
pentru sportul alb
surprize pe lac -
în oglinda de gheaţă
un soare cu dinţi
probă de slalom -printre piscuri albite
CAPRELE NEGRE
colind nedorit -
urător pocnind din bici aprigul Crivăţ
Noapte de Ajun -
steluţe de nea în brazi reci stele pe cer.
STEAUA POLARĂ
rătăcită-n zăpadă
caută nordul.
Ajun de An Nou:
pământul capătă-n dar
albituri de schimb
bal de Anul Nou;
luna-şi pudrează faţacu pufuri de nori
EUGEN DEUTSCH
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 14/64
SENRYU – DIALOGURI
DAN NOREA
Toamna-n livadă
toamna-n livadă -nepoţii cu bunica
vorbesc în doi peri
toamna-n livadă -
îmi place Ana fiindcă
are mere
toamna-n livadă -
protestele bunicii:
prea multe prune!
Un fulg...uşor
adiere -
pe lângă plopii fără soţ fulguie uşor
aşternut la geam -
prin parcarea dedesubt
fulguie uşor
fulgi de ovăz -
după un castron pezi nechezi sănătos!
În vârf de munte
în vârf de munte -
agă ţat de o coardă
am ajuns pe culmice aer curat!
în vârf de munte merge-o
ţigară bună
pe-un picior de plai -
o unguroaică urcând
pe Moldoveanul
EUGEN DEUTSCH
Toamna-n livadă
toamna-n livadă -bunica are mulţi peri însă toţi sunt albi
toamna-n livadă
merele Evei nu sunt
în recolta mea
toamna-n livadă -
sunt prune pentru magiun
ţuica-i din pere
Un fulg..uşor
fulguie uşor – îngerii se bat în cer
cu perne albe
fulguie uşor – parcajul ni se pare
aproape curat
n-avem ninsoare – la super-market totuşi sunt fulgi de ovăz
În vârf de munte
în vârf de munte – din vârful picioarelorpot zgâria norii
în vârf de munte – pentru a fi în ton cu el fumez doar Carpaţi
în vârf de munte – de acolo orice drum
duce doar în jos
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 15/64
GHEORHE LEU … COMBINÂND FORMELE FIXE
ÎNTOARCERI NECESARE
(sonet+sonet)
Când te cobori adânc în Evul Mediu, Nu ca să fii slugarnic cu trecutul, Vezi ce departe este începutul Dar cauţi pe acolo un remediu.
Nu ştim nici astăzi când a fost debutul Şi nici cam unde a avut un sediu – Cred că istoria e în concediu Sau poate-am cheltuit cam tot avutul?!
Trecutul ni se pare ofilitSau nu a fost aşa cum s-a ursit?!
Dar o să trecem totul în arhivă Şi îi vom pune chiar şi o ştampilă; Prezentul nu ne mai produce silă Căci vremea ce-a trecut a fost parşivă.
Dar astăzi ne trezeşte cel mult milă, Ba ni se pare că a fost fictivă; Putem deci să privim în perspectivă Istoriei scriindu-i altă filă.
Dar dacă ne va domina iar ura, Invidia sau chiar şi violenţa O să se termine şi aventura: De nicăieri nu vom primi clemenţa…
De nu ne adaptăm la noul mediu Vom coborî din nou în Evul Mediu!!
PROGRES
(sonet+gazel)
De strada denumită chiar „Hai-hui” Pe care locuiesc mulţi ageamii Ce au neveste şi amante, fii,Mulţi spun că este strada nimănui.
Treceau pe-aici, adesea, şi cheflii, Iar unii dintre ei păreau beţi cui -Şi printre ăştia chiar erau destui -Iar pe la colţuri nişte barbugii.
Acum pe-acolo totul este nou: În locul cu barbut e-un cazinou, În loc de birt localuri de 5 stele Cu mulţi afacerişti şi top-modele.
Aşa a fost ca-n orice colţ din lume… Azi străzii i se caută alt nume.
Bogaţii-i strâng pe cei din cartier Şi către alte zări vor să-i îndrume.
Localnicii sunt dornici de-ajutorŞi tot petrec în cântece şi glume.
Dar cum va fi cândva în viitor Nu ştiu de este bun sau rău, ori cum e.
Ei nu regretă nici tot ce a fost, Trecutul însă vor să şi-l asume,
Dar parcă e mai bine ce e azi Şi deci prezentul vor să îl consume
Din tot ce-a fost, ce e şi ce va fi Poeţii or să scrie noi volume…
Şi totuşi o speranţă doar mai au: C-or să apară mai târziu… postume!
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 16/64
TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE
Vântul printre trestii Am băut mied din Ţara Celor Tineri Şi plâng – fiindcă acum deja ştiu totul.
William Butler Yeats
* * *
Ce ne priveşte dac-ai suferit, sau nu?Să-ţi ştim tot zbuciumul furtunii? Nădejdi prosteşti din tinereţea ce trecu, Regrete ale raţiunii?
Mihail Lermontov
Trei feţe Copilul râde: "Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul". Tânărul cântă: "Jocul şi înţelepciunea mea e iubirea". Bătrânul tace: "Iubirea şi jocul meu e înţelepciunea".
Lucian Blaga
* * *
Bea vinu-acela, el e un strop de veşnicie! Goleşte de substanţa plăcerii tinereţea! Că focul arde vinul dar suferinţi mângâie Ca apa vie-a vieţii, de-aceia ia şi bea!
Omar Khayyam Rubaiyate
Tinereţea Momentul ce petrece
Când sufletu-i aprinsŞi din păcate trece
’Nainte de-a fi prins.
Eugen Deutsch
Şi Dumnezeu a zis:...
În cea de-a noua zi
Dumnezeu a creat bătrâneţea. A luat valuri şi cute şi mult alb şi i-a nins pe Eva şi pe-Adam.Le-a zis:veţi şti ce-i nostalgia,ce-i reumatismul,şarpele vi se va părea o glumă bună, adierea de vânt - rafală,
înţelepciunea - a doua natură. (E unica modalitate de a vă convinge,
oameni,că tinereţea-i o comoară: pierzând-o!)Gângurit de prunc a bucurat blândeţea din ochi obosit şi ploaia de mai a căpătat un alt înţeles.
Dumnezeu a văzut că lucrul acestaera bun.
Păcat că n-aţi înţeles de la-nceputce frumoasă-i viaţa: Ca să iubeşti, să reuşeşti, să afli, trebuie să fii puţin nebun. Dacă mâine nu există?
Nicoleta Iuhos
Vitam impendere amori În ramă sticla e zdrobită Un cântec vag tremurător
Tot între zvon şi gând ezită Între trecut şi viitor O! tinereţe părăsită Ca o ghirlandă veştejită Vezi vine-un anotimp din zări De-nţelepciuni şi remuşcări.
Guillaume Apollinaire
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 17/64
TINEREŢE
VS. BĂTRÂNEŢE
Unui tânăr profesor de Română
Le-nveţi pe fete conjugarea
Dar vai, cum una ţi-a plăcut, Să nu te prindă, deci, mirareaCând vei ajunge... atribut.
George Ranetti
Există o salvare Când nimbul tinereţii s-a cam dus,Iar pasiunea-ţi e demult poveste, Alintul unei tinere nevesteCa orişicare leac e mai presus!
Mihai Haivas
Unor tineri superficialiDragostea-i un foc pe care
Îl aprindeţi la-ntâmplare, Şi-l menţineţi, cum se poate, Şi cu verzi şi cu uscate.
Corneliu Berbente
Aspiraţie La avansu-i juna fată Spuse: Inima mi-e dată!
Însă proaspătul intrus Nu râvnea atât de sus.
Paulian Dumitrică
Tinerii de aziBat în tobe, bat în fiare, Dau din mâini, dau din picioare,
Dau din fund, dau din buric,Dar din cap... nu dau nimic.
Florea Ştefănescu
Autumnală Merg sub clar de lună Trist şi singuratic, Dar când văd o jună Uit că sunt... "tomnatic"!
Nelu Ionescu Quintus
Despre indiscreţie Un vorbăreţ îţi spune tot ce ştie; Un om distrat, tot ce-ar putea... să tacă;
Toţi tinerii, ce fac (nu-i ironie?!)Bătrânii ce-au făcut şi-i reverie...Şi numai proştii - ce-au de gând să facă.
Charles Francois Panard
Altădată şi acum Ai la tinereţe Fete şi putere, Iar la bătrâneţe Numai bani şi-avere.
Johann Wolfgang von
Goethe
Unui june tomnaticAtât l-a consumat femeiaŞi ţuica ce a-ngurgitat-o,
Încât trecu la vârsta-a treia...(Pe-a doua n-a mai apucat-o!)
Ionel Iacob Bencei
A şti să fii bătrân
A şti să fii bătrân e greu Şi cel mai bun exemplu-s eu:Cu anii sunt la bătrâneţe Şi mintea încă-n tinereţe.
Florea Ştefănescu
Între generaţii „Vom face-o lume nouă!" Spunea un tinerel,Bătrânul: "Bravo vouă, Şi noi ziceam la fel!”
Nicolae Muntean
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 18/64
ARABESCURI SURÂZÂTOARE
SONETUL NESTEMATELOR
Aci sunt giuvaiere ce-mpart cu dărnicie. Cristalizate fost-au de mine-n focul vieţii, Şi-n apa lor răsfrânt-am minunea tinereţii, Iar de-artă şlefuite sunt azi pentru vecie.
Făcut-am cea mai aspră şi grea ucenicie, Dar tot le-am smuls din suflet în faptul dimineţii,
Mai limpezi decât ochii de vis ai frumuseţii, Şi tot le-am dat, în urmă, nespusă trăinicie.
De-acuma, vârsta poate pecetea să-şi pună
Pe omul de-azi şi mâine, iar moartea să-l răpună. Aceste nestemate cu apa neclintită,
Sfidând a clevetirii pornire omenească, Şi stând într-o lumină mereu mai strălucită,
Să piară n-au vreodată şi nici să-mbătrânească.
Alexandru Macedonski
Marin Sorescu: Apa VIE, apa moartă
De cum am gustat din acel lichid,Am şi devenit autocefal, Ca biserica de răsărit,
Cu multele-i turle de vis opal.
Fermecat în mâini ţineam şipul, Plin ochi de vrăjitele picături, În fiecare picătură-mi vedeam
limpede chipul,
Zguduit de fantastice furnicături.
Ce bine c-am dat eu de apa vie,Căutată de toate poveştile laolaltă.
Ba e moartă - mi-a spus o ciocârlie -,
Apa moartă, luată din baltă.
Atunci, cum se face că are efect?
Am întrebat firoscoasa de ciocârlie. - Aceeaşi apă ce palpită în piept,
Pentru unii e moartă, pentru alţii e vie.
Nichita Stanescu: - Ce este viaţa? Când începe şi încotro se în-dreaptă?
În toate părţile deodată, zise cel fără părţi. Într-o singură parte, zisePartea.
Ce este?Cum, ce este?Este, pur şi simplu. Adică E, adică S, adică T, adică E.
Primul E mai vechi decât ultimul E.
Atât.
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 19/64
DE LA „A”… LA „T ”
ABUNDENŢĂ
Avem atâtea avantaje: Acorduri, arme, asociaţii, Atomi, angoase, adulaţii, Aranjamente, apanaje,
Acuze, aprige-altercaţii, Anacronism, ambuteiaje,
Arţag, alerte, angrenaje, Articolaşe, aberaţii,
Active, amendări, accize, Angajamente, audiţii, Abuz, acumulări, ambiţii, Afaceri, acte, antreprize…
Astfel abili aventurieri
Adună, agresiv, averi!
DEŞERTĂCIUNE
Decid destine diplomaţii Dând deşănţate declaraţii…
Dineuri, dansuri, divagaţii, Dorinţe, daruri, dizertaţii;
Degringoladă, demonstraţii, Dileme, drame, declamaţii: Decid destine diplomaţii Dând deşănţate declaraţii…
Devize, datorii, donaţii, Dolari, diurne, delegaţii, Dobânzi, domenii, dedicaţii…
Deci, doritori de decoraţii Decid destine diplomaţii!
SONETUL SPIRITELOR
SEDUCĂTOARE
Spiritele sunt sentimentale,Stranii sarabande senzuale,
Sobre sanctuare sepulcrale,
Stihuri suple, supranaturale...
Spiritele-s spectre speciale,
Săltăreţe salbe siderale, Somptuoase străluciri spirale, Stele strânse-n sexy saturnale...
Spiritu-i spumoasă simfonie, Serenadă, stanţă, sindrofie, Saltimbanc subtil, scamatorie...
Spiritu-i savantă strategie, Scrimă, scut, săgeată, semeţie, Sport, subtilitate sau... stafie!
TUNELUL TIMPULUI
Trecu tumultul tinereţii tale, Tentaţia trăirilor totale: Teribilisme temperamentale,
Titanice trudiri transcendentale...
Testând, tenace, torţe triumf a-
le,
Tantalice tornade tropicale,Trecu tumultul tinereţii tale, Tentaţia trăirilor totale,
Taxând temutele trufii tribale, Titanicele tămâieri teatrale, Tocmeli, tenebre, tânguiri, taclale, Trist traversând tuneluri temporale,
Trecu tumultul tinereţii tale.
Eugen Deutsch
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 20/64
PROVERBE RETICLUITE DE UN MATEMATICIAN
CINE N-ARE BĂTRÂNI
SĂ ȘI-I CUMPERE
De-i cumperi, cheltuieli se-adună
Cu tratamente-n număr mare,
Și-atunci, o strategie ,,bună" La mulți e... simpla renunțare.
CORB LA CORB NU-ȘI SCOATEOCHII
Proverbul vechi își va atinge miza
Cât timp la corbi suficientă-i hrana,
Dar poate-ncepe între ei prigoana, De hoituri, dacă va apare criza.
PROVERB COMPLETAT
,,Frate să te faci cu dracul" Până treci cu el pe punte,
Însă te cuprinde tracul Când acesta... merge-n frunte!
IMPORTANT ESTE SCOPULÎn viață, dacă n-are ținte, Chiar omul cel cu multă minte, În gard cu oiștea, se poate
Să nimerească, din păcate!
INFIDELITATE IERTATĂ C-un amant, soția, dacă a fugit, Soțul a iertat-o, chiar de-a suferit,
Că-i schimbat proverbul: fie cât de rea, ,,Lupu-și schimbă părul, dar... lupoaica,ba!"
EXTAZ ȘI AGONIE
În lupta pentr -un colț de pâine
Se schimbă viața-n mod brutal,
Căci astăzi poți să fii pe val,
Dar și pe drojdie, chiar mâine.
PROVERB APLICAT
DE UN TEMBEL Numai dacă ești prea prost,
Pus mereu pe glume hâde, Spargi o oală, fără rost, Doar să vezi cum ciobul râde!
AVERTISMENT DAT
DE-UN FIZICIANCum de-ale căsniciei zile bune
Ai cam uitat, crescându-ţi aroganța, Nevasta dac-o ții sub tensiune,
Amice riști să-i sară siguranța!
UNUI CUPLU DE AMANȚI Cei doi călătorind, în avion
Au cochetat în numeroase zboruri Și cum amanta nouă e beton,
Bărbatu-a și armat-o... cu favoruri!
AVERTISMENT
Dacă-n viață vrei pe mulți să-i ,,razi",
Poți avea surprize din senin
Și e dureros atunci când cazi,
Fără să te-mpiedici cel puțin!
A PRINDE... LA O PETRECERESe prinde-aproape orișicine
Privește cuplul, comentând: Pe soață movu-o prinde bine,
Iar soțu-o prinde iar flirtând!
SOȚI ÎN PRAGUL DIVORȚULUI Soțul, trist de cele-aflate -
Și scăpând din mână hățul -
Soațe-i bagă bețe-n roateCând, prin gard, ea-i bagă bățul .
UNUIA LIPSIT DE
PERSONALITATEJudecându-l după fapte, Pare doar un papă-lapte;
Cum e și lipsit de rânză, Spun că nu-i... de nicio brânză!
M ihai Haivas
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 21/64
RODELURI RONDE
RONDELUL GRELEI DESPĂRŢIRI
Ne vom vedea, păcat, mai rar
Şi gândul printre pleoape-mi treceSuspin după un vis hoinar De ani, în urmă cam vreo zece…
Ne-am întâlnit sub un umbrar. La început păreai cam rece;Dar te-am sorbit, din ochi, ştrengar, Şi-un zâmbet ai lăsat să-ţi plece…
Deşi-s deşert de foc solar, Dorind ca apele să sece Iubită sticlă din Cotnar; Ficatul meu nu mai petrece,
De-aceea ne-om vedea mai rar…
Mihai Batog ujeniţă
RONDELUL SUPER-COMPETENTULUI
Cum numai eu sunt competent,
Pot sfătui pe orişicine; Te-ajut, că-s foarte exigent,Dar, de-ai greşit, e vai de tine!
Orice-ai fi scris, eu sunt atentLa virgule sau la aldine;Cum numai eu sunt competent,Pot sfătui pe orişicine.
Dar, de-mi arăţi, impertinent, Cam câte mari erori conţine Chiar textul meu, omniscient,Să te fereşti, de-acum, vecine,
Căci numai eu sunt competent! Eugen Deutsch
„RÂZÂND ÎNDREPTĂM MORAVURILE”
În viaţa asta prost croită,
Cu frumuseţi în evantai, E greu să mai ajungi în Rai, Te duc atâtea în ispită.
Ţigări, coniac, de toate ai, Tentaţie, desfrâu şi mită,
În viaţa asta prost croită Cu frumuseţi în evantai.
Dar umoristul de elită Cu poante, nu cu un vătrai, De nărăviţi se ţine scai,
Râzând de pata lor umbrită
În viaţa asta prost croită. Vasile Larco
RONDELUL UNUI SCRIITOR
În biroul lui, mereu, Oboseala e stăpână, Muza nu vrea să rămână Iar el scrie tot mai greu.
Zilnic opera-şi amână, Dând rateu după rateu:
În biroul lui, mereu, Oboseala e stăpână.
Dar visând la o cadână, Dobândi mai mult tupeu Printr-un inspirat puseu...Scrie, şi-a intrat în mână
În biroul lui, mereu.
Mihai Haivas
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 22/64
EPIGRAMIŞTI IEŞENI DE REFERINŢĂ
NELU MARIAN (HARRY MARCOVICI)
UNOR EPIGRAMIŞTI Ce e epigrama
Prea puţin se ştie; Hazul ca şi drama
E că mult se scrie.
UNUI BĂRBAT CARE A TRĂIT
SUB PAPUCUL NEVESTEIÎnsurat la douăzeci, Decedat la nouăzeci, A murit, în consecinţă, Dup-o lungă suferinţă!
UNUI RESPONSABIL DEMAGAZIN
Sufletu-i rămas hoinar, Nu-şi găseşte alinare, Raiul e în inventar, Iadul e în renovare.
UNUI FUNCŢIONAR LENEŞ
Bilanţul timpului îl ştim
Şi-i trist, chiar dacă pare-o glumă: Noi timpul nostru-l risipim
Că el pe-al său nu şi-l consumă.
UNUI ANUMIT ŞEF DE PROIECT Slaba lui preocupare
Pentru nou, reproiectare,
Face să ne vină cheful Să reproiectăm chiar şeful.
CAUZĂ ŞI EFECT Dureri de şale, junghi profund
M-am lămurit fără consult: De-o lună am un şef mai scund
Şi deci m-aplec... ceva mai mult.
UNUI DON JUAN DESEORIPLECAT ÎN DELEGAŢIE
Călătoreşti mereu în delegaţie
Ca o planetă, dar ţi-e altul felul;
,,Saturn" de pildă-i veşnic în rotaţie, Dar niciodată nu şi-a scos inelul!
UNELE ,,MESE ROTUNDE"N-AU AVUT NICI O URMARE,,Masa", chiar de e ,,rotundă", N-are eficacitate
Când se-adună să răspundă
Nişte capete... pătrate.
UNUIA CARE ÎŞI PIERDETIMPUL PRIN LOCALURI
Un proverb ce nu greşeşte
Doar un pic l-aş completa: Văd că ,,cine nu munceşte
Nu mănâncă", însă... bea!
UNEI TINERE CARE DO-REŞTE UN SOŢ CU FOARTE
MULTE CALITĂŢI Vrei un soţ frumos, sensibil Şi deştept, şi cu căldură?
Să-l găseşti nu-i imposibil:
Caută-n literatură!
Epigrame culese din ziarele ieşene de Mihai Haivas
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 23/64
Desen de Nicolae Viziteu- NeVe
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 24/64
NATOUL, PLATFORMA ŞI SOFICA Temperaturile ucigătoare de afară umplu până
la refuz terasele crâşmelor de cartier. Moleşiţi, muşteriisorb cu încetineală din halbele brobonite de sudoare. Lamasa ocupată de Lică şi Nae discuţiile par animate.
Nae: Ei, ţi-am spus? Am sau nu dreptate? Când
ţi-oi spune eu un lucru ăla e! Lică: Ce-i, dom‟le? A întors Hezbollahul arme
le? Au intrat americanii?
Nae: Nato, Lică, Na-to! Ţi-am zis că nu-i bine să intrămîn el? Recunoaşte că ţi-am zis...
Lică: Păi, mi-ai...
Nae: Bre, eu când spun un lucru, ăla e. Literă de lege! Geta ştie, dacă-i zic:
strânge femeie rufele că vine ploaie, gata, le-a şi strâns.
L: Lasă-le încolo de rufe, zi-i cu Nato!
N: Ne-a atacat, Lică, ne-a atacat!
L: Nu mă-nebuni! Ne-a atacat Natoul? N: N-are cum. Cu ei suntem strategici, cum s-ar zice.
L: Păi ş-atunci?
N: Iranienii, frate, iranienii. Au pus focul pe noi.
L: Nu mai spune... Unde, dom‟le? Pe uscat?
N: Ţi-ai găsit! Să vină aşa pieptiş le-am arăta noi! Ne-au luat platformele
petroliere ale ţării, frate, ne lovesc la resurse, ce-s proşti?
L:Nu-s proşti, dom‟le… Şi... aveam multe... platforme de astea?
N: Nţă.Una. L: Tii! Ce lume, dom‟le, ce lume! Să-i iei omului şi singura firmitură de la
gură... N: Păi ce, Lică? Crezi că toată lumea e ca noi? Ca noi care dăm şi cămaşadacă ţi-o cere cine ţi-o cere, când o cere şi pe-urmă? Umbli în dosul gol să te arateEuropa cu deş‟tul ca sărăntoc ce eşti? Umbli! Care eşti că i-ai dat-o ăluia din Europa,care Europa de unde are dacă nu de la noi? Care noi am stat să fim loviţi în strămoşişi-n glie ca să-şi facă ei autostrăzi şi noi am rămas cu hârtoape, care hârtoape, nu nelasă să intrăm în Europa. Păi de unde le avem, te-ntreb, dacă nu de la ei?
L: De la ei, clar! Hmm... şi totuşi, zic şi eu, ca prostu‟ vorba aia: dacă ne
facem că n-am băgat de seamă? Dă-o încolo de platformă, ori cu una ori fără una, totaia! Război ne mai trebuie nouă acu‟?
N: Ce vorbă-i asta, măi Lică? Războiul e o chestie de onoare, nici de asta numai avem? Uite, să te fac să-nţelegi! Nevastă-ta!
L: Aoleu! E-n uşă?
N: Nu, mă, e-n exemplu! Dacă ţi-ar sechestra careva nevasta. Ce-ai face?
L: Păăăi... ştiu şi eu?
N: Cum nu ştii? E nevasta ta în joc, nu?
L: E?!?
N: E nevasta ta, se cheamă că e onoarea ta în joc, nu?
L: Mai întrebi?
N: Vezi? Şi? Nu te duci să o iei înapoi? Să-ţi speli onoarea cu sânge dacă enevoie...
L: Nu, fără sânge, Năică, mă ia cu leşin de la stomac.
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 25/64
N: Aşa vine vorba, violatorii se sperie dacă te vede hotărât. L: Zici? Mai bine chem poliţia. N: Brava! Ne-am apropiat. Care e poliţia în cazul nostru?
L: Păi, ăştia de la circa din gară, că-s mai aproape...
N: Dă-o, frate-n ciorilor de gară, în cazul nostru trebuie să vie Natoul fără camăcar să-i chemăm.
L: Crezi?!? N: Păi, dacă nu crezi de ce ai intrat, dom‟le, în Nato?
L: Păi ce? Numai eu? Tu n-ai intrat?
N: Peste voinţa mea, nu te supăra! Asta spune ceva, nu? Căci una e să intriundeva ca o oaie şi alta e să intri ca un măgar, bunăoară.
L: Adică, mă faci măgar?
N: Ba, s-avem pardon, eu sunt mă... hmm... adică... hmm... ştii ce, începi sămă ameţeşti, îmi pierd firul.
L: Da‟ ce-am făcut, dom‟le?
N: Pricepi greu care greu nu-i aşa uşor... cum s-ar zice ca să nu te jignesc.
Măcar acu‟ ai înţeles de ce-s pornit?L: Lasă, dom‟le, că exagerezi. Păi dacă nu-l chemi, de unde să ştie bietul
Nato că Sofica mea e sechestrată? Poţi să zici?
N: Păi ce, platforma aia e cât Sofica ta ca să nu ştie?
L: Mie de platformă îmi arde acum? Să-i dea drumul oficial lui nevastă-mea
că dacă scapă singură cât stau eu aici, la bere, m-am nenorocit!
(Nae se ridică furibund gata să-l agaţe pe Lică de gulerul cămăşii. Se opreşteîn ultima clipă, îşi pocneşte palmele, răţoindu-se ameninţător)
Nae: Lică eşti un idiot! Dacă aş fi guvern acum ţi-aş da două perechi de pal-
me şi te-aş băga la puşcărie. (iese aruncând o ultimă privire dispreţuitoare la adresa
prietenului buimăcit).Lică: (reacţionează abia după ce uşa se închide în spatele lui Nae) - Măăăi... comunistule, care eşti! Nţă-nţă-nţă... ce ţi-e şi cu politica asta,
dom‟le, poţi să-nebuneşti. Săracul, Nae!(formează febril un număr de telefon) Soficoeşti acasă? Eşti bine? Şi copii? Nu, nu s-a întâmplat nimic dar ... auzi, să nu dai dr u-
mul la nimeni la uşă până vin eu! (mormăind de unul singur, apoi) S -a întors lumeacu fundu-n sus, dom‟le, numa‟ buclucuri peste tot!
Ina Simona Cîrlan
Desen de Ni colae Viziteu-NeVe
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 26/64
O PRIMBLARE LA TURŞI (CAM PI LA ANU’ DOMNULUI 1990)
- din şiclul “Borfaşii Noştri” -
Motto: Plecat- am nouî din Vaslui,Cu jamantani zieşi, Cî mintea moldovanului Nişi Ainştain n- o întrieşi.
Plecat-am nouî din Vaslui, Cu jamantani zăşi, Pi drumu‟ Istambulului (Ni-am luat şî hranî răşi). Di jamantani şi sî spun?
Erau jumati goali,
S-avem, la-ntors, loc di sapun,
S-ajiungî, şî di ţoali.
Voioşi ca şoimul şel brunet
Şi zboarî di pi munti, Visam cadâni, şî bănet…, Şî multi şî mărunti. Toţi şoldovani, mamaligari, Purtam şî bluji şî jacî; (Le-am cumparat la bişniţari Pi douî lefi ş-oleacî.)
Făloşi, cu cujetul uşor Şî cozoroc la spati, Aveam adidaş‟ în chişior Ş-un pic, ştiam carati. Di la Vaslui când am plecat (Era joi di diminiaţî), Aveam moralu‟ rădicat Ş-ardei în poponiaţî.
Porniţ‟ navalnic înspri sud, Ni tot făşeam la planuri, Pi când băte‟ un vânt zălud
Pi ţarini şî pi lanuri. Şî pisti Dunări ni-am dus,
Pi Podu Pretiniii;
Doar cî merjeam taman opus
Di cum venea‟ spahiii.
La Plevna, undi ni-am oprit
Cu autobuzu-n panî, Colea, pi câmp, ni-am omenit
Cu şeapî şî cu slanî. Şî popa prostu ne-om jucat,
Pi mizi mici, di-o sutî. Pi rând, apoi, ni-am uşurat Sub falnica riedutî.
O Doamni! Suntem în Stambul, Cum ni-am visat de-acasî! Un turcaleţ slut şî fudul „Năuntru nu ni lasî. Doi arăboi, studenţ‟ la Ieş, Pi loc ni-o dat povaţî: - Împingiţi fraţilor pescheş; Di nu, adio piaţî!
Ni-am scotoşit prin buzunar,
Ş-am dat la turc obolu‟; Cî doar acolo, la bazar, Nu calcî Interpolu‟. Rahat, sujiuc, săpun, şalvari; Da‟ tăti-s pi valutî!
Noi, cu navieta di Cotnari;
Sî-l vindim, Doamni-agiutî!
Aviam şî schirt, di uz iextiern, Di-l bei trecut prin pâini; O duşcî şî-ţ‟ dă ghies la stiern, Di az‟ pânî poimâini. Ş-un val di boranjic brodat,
Sî faci din iel pierdeli; Dintr-un camion di TIR, “saltat”
Di Guţî a lu‟ Pandeli.
Parali am făcut; acuş‟, Am zis, sî-i dăm pi feti. Da‟ şe-am găsît iera din Huş‟, Şî, tăti moarti beti.
Sapun am luat, ş-am luat chiloţ‟, Şerşei pentru nepoati;
Da‟ tu-li muma lor di hoţ‟,Cî ni-or şmanglit jumati!
La Ruse-n vamî, la bulgari, Of, şe-am bagat la şpagî ‒ Di la tăt omu‟, şinşi dolari (Nu ni-o ramas di-o bragî). Di foame-amarnic am rabdat,
Pi drum la-ntors acasî; La nouî suflieti-un cârnat
Nu ţîni loc di masî.
Di mers pi gios mult obosîţ‟, Ia, ni-am lasat pi vini,
Eram flămânz‟ şî năcăjîţ‟ Ca turcu‟ la Rovini.
Ni-o luat un sârb, cu-n camion;
Da n-o fost pi de-a moaca.
Ni-o şerut Assos di-un milion,
Ba io i-am dat şî jaca.
Potop din şer s-o slobozît,
Di-ajuns-am şiuşiuleti La Bucureşti, şî n-am găsît Sî luãm la trien bilieti.Da moldovanu‟ nu-i crescut
În puf şî cu fasoani; Şî fricî n-ari di şăzut Cu curu‟ pi tampoani.
La Urzişeni, am aţâpit,Căzuţ‟ în moleşalî, Iar la Bârlad, când ne-am trezit,
Eram la chielea goalî. Rămâi cu bini, tu sujiuc
Şî voi, şerşei şî şiungî; Cî şini îi di cap năuc
Nu-i bagî Domnu-n pungî!
Plecat-am, nouî dintri noi, Sî cuşerim Bosforu‟; Ghinion, din prada di război Ramas-am cu cotoru‟!Da‟ punim iar la teşcheré, Şî mai plecăm, la anu‟;Cî pentru gumî şî café
S-omoarî vasluianu‟
Sori n Finchelstein
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 27/64
PATRIOTUL
Cu sau fără o motivaţie anume, patrio-tul o dă pe tricolor, pe istoria veche, scoatepilde din sacul secolelor şi se dovedeşte a fi,
printre pusee de şovinism dulceag şi citateinexacte, tot ceea ce nu ar trebui să mai existeatunci când vorbim de ţară şi sentimente, însu-fleţitoare, autentice, demne de a rămâne printr-o tăcere cu grai.
Recent mă aflam la zilele unui oraştransilvan: îmbulzeală mare, curiozitate, o at-mosferă de sărbătoare, întărită şi de cerul seninşi generos. Printre altele a avut loc o defilare – parada porturilor populare – ale participanţilor
la această internaţională culturală. S-au perin-dat şi greci, maghiari, italieni, sârbi, croaţi, şi printre aceştia un grup masiv deturci, în costumele lor pitoreşti, cu o întreagă recuzită războinică la vedere, sunânddin chimvale, bătând tobe diverse, zuruind tamburine şi dairale.
Patriotul meu se afla chiar în primul rând al celor din urmă, fiindcă lui nu-iplace să stea în faţă şi să vorbească de acolo. Spre stupoarea mea şi neplăcereacelorlalţi privitori, dobitocul a început să zbiere: “Bă, ce v-a făcut Ştefan cel Mare şiMihai Viteazu!” Ne-am simţit jenaţi de imbecil şi de vocativul lui apelant la istorie.Musafirii, dansatorii, nu s-au oprit din drumul lor, din mersul paradei, dar am
înţeles şi am văzut pe doi-trei dintre aceştia privindu-se fugar: înţelegeau limbaromână şi au priceput foarte clar ce a strigat patriotul din ultimul rând. Acest iubitor de ţară, gata oricând să apeleze la numele mari din istorie pentru a
justifica nemernica prezenţă, viaţă şi prestaţie existenţială contemporană, îl poţigăsi nu numai la festivaluri de folclor, sau la alte sărbători; se află în cozile de lafarmacii, în piaţă, oriunde se strâng mai mulţi oameni şi acolo îşi stoarce veninuldin colţii putregăiţi şi bate cu clopoţelul cozii emaciate în podele pentru a fi auzit.Are o tehnică desăvârşită a anonimatului, nici copiii lui nu-l mai cred când lepovesteşte ce a făcut şi a dres el, ştiind perfect că nimic din ceea ce a fost şi î n-seamnă istorie nu-i revine şi nu-şi poate asuma.
Acest limbric muzical şi vocativ vine dintr-o istorie recentă, de peste 2000 de anişi continuă să ne otrăvească speranţele cu ura lui absurdă şi cu neîmplinirile salepe care încearcă să le transfere celorlalţi. L-aş întreba dacă ştie despre bătăliilepierdute, despre trădări, bejenii, dar mi-e teamă că şi-ar asmuţi propriile victimeabstracte asupra mea şi asupra unei realităţi pe care n-o acceptă nici în ruptulcapului: şi istoricul face o muncă de spălare a creierelor, atunci când interpreteazăistoria, o ajustează în serviciu comandat.
Patriotul acesta de mucava şi rahat parfumat mai face încă valuri în tribune, darnu pe post de bere, ci de consecinţă a consumului exagerat de bere…
Cornel Udrea
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 28/64
UMOR DEDICAT ŞI DELICAT DESPRE NATALITATE
Să vă spun iar o
povață: Azi, vulpoiul co-mandant
A ieșit țanțoș înfață
Cu discursu-i mili-
tant.
- Cum se poate,
dragi surate,
Rațe, gâște și găini, Refuzați să fiți călcate?
Vă ascundeți prin grădini?
Vreau să-mi umpleți, deîndată, Ograda cu bobocei
Și cu pui moțați! Odată, Aveam lege pentru ei!
Toate sunteți azi menegeri, N-aveți vreme de clocit! Am să țin niște prelegeri, Căci constat că v-ați prostit.
Știu, grăunțele-s puține,
Nici imaș nu prea aveți. Nu v-am spus: ”Să trăiți bine!”?
Eu vorbesc doar la pereți?
Nu vă e rușine, oare? Mă lăsați flămând, sărac! Eu știu niște zburătoare, Care fac pui! Și tot fac!
Auzind învățătura, Tot poporul ouător
A sărit atunci cu gura Și-au strigat cu toate-n cor:
- Când pe mâț îl trag de coadă, Nu la propriu vreau să zic,
Crezi că-mi trebuie-n ogradă Unul mic?! Ba, zău, nimic!
Iar morala, bat-o vina,
N-o mai spun că-i de prisos,
O aplică ea, găina: ”Jos vulpoiul! Jos! Jos! Jos!”
SOAȚELE
La un bar pe Strada Mare ,
Stau la masă doi amici:Leul, plin de-nfumurare,Și un bou din cei voinici.
Beau o țuică și-ncă una,Timpul trece cu povești,Sus pe cer apare luna,
De te-ntrebi și te crucești:
Ăștia doi nu mai au casă?Vreo nevastă, vreun copil?Grijile în pace-i lasă?Dar deodată-ncet, tiptil,
Doamna vacă îi surprindeȘi sloboade-un muget crunt.
Boul, înfuriat se-aprinde:- Vaco, nu știi cine sunt?
Du-te iute-n bătătură,Stai acolo-ntre muieri!
Nu ți-a fost de-nvățăturăLecţia de-alaltăieri?
Vaca, rumegând în silă,Pleacă spre apartament.Zău, parcă-mi era și milăDe așa un tratament.
Mai golesc vreo trei pahare,Mai dezbat cu mare artă,Când deodată brusc apareȘi a leului consoartă.
O privire îi aruncă, Nu se-oprește-o clipă-n loc.
Leul - drepți - ca la poruncăȘi-o pornește către bloc.
Bou-și persifleaz-amicul:
- Te dai rege peste toți!
Domnule, ești chiar ridicul!Când o vezi, faci în chiloți!
Leul mai că îl atacă , Mârâindu-i printre dinți:- Soața ta e doar o vacă!Diferența, cred, c-o simți!
Morala
Regulă de aur, știi! De ai bou sau leu la masă, O leoaică tu să fii, Dacă vrei respect în casă.
Carmen Antoaneta Marcean
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 29/64
08.11.2015 Eveniment organizat de Asociaţia „Universul Prieteniei” în cadrul şedinţei lunare a APLI: MihaiBatog- Bujeniţă-70. Cu acest pr il ej i s- a acordat din partea acestei Asociaţii Diploma de Excelenţă pentruîntreaga activitate, pentru altruismul şi determinarea cu care se implică în promovarea valorilor culturale
autentice. Convins de faptul că aşa ceva nu se mai întâmpla niciodată M.B.B. zâmbeşte fericit.
Foto Rodica Rodean
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 30/64
08 .11.2015 La evenimentul mai sus menţionat au mai participat colegii şi prietenii de la B.J.I. doamnaMihaela M urariu şi domnul director al instituţiei, Dan Doboş, cel care i - a acordat sărbătoritului un trofeu
inscripţionat în cea mai bună tradiţie a umoriştilor: În lume nici o faptă nouă,/Pe a progresului că-rări:/Musca Tze- Tze face ouă, / Bujeniţă, cugetări.
3.11.2015 Muzeul Unirii Iași. Sala dublei uniri. Membrii A.L.P.I. au participat la lansarea cărțilordoamnei Elena Mândru, distinsa noastră colegă. Eveniment organizat de Asociația Universul
Prieteniei.
Foto Rodica Rodean
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 31/64
17.11.2015 Pe treptele şcolii gimnaziale din Dumbrăviţa, participanţii la Proiectul ”Ziua Mondială aToleranței” cu deviza ”Intoleranța este de netolerat”, desfășurat în perioada 1 octombrie - 20 noiembrie
2015 şi inițiat de Școala Gimnazială Rediu- Dumbrăvița, având ca partener Școala Gimnazială Ruginoasa.
La această întâlnire au participat elevi de la școlile Rediu, Ruginoasa, Dumbrăvița, preşedinta Asociaţiei”Universul Prieteniei”, doamna Rodica Rodean, directorul Asociaţiei Literare „Păstorel” Iaşi, Mihai
Batog- Bujeniţă, iar cadrele didactice coordonatoare sunt: Georgiana Alexandra Vasile (Rediu ), Gabriela Stanciu Șerban (Ruginoasa) şi Petronela Angheluță (Dumbrăvița).
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 32/64
25.11.2015 Salonul restaurantului Eden din Iași. O parte dintre membrii Asociaţiei care pe data de 25.11.2015au particip at în prima zi a Festivalului „Teodorenii” organizat de Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi”
Iaşi (dir. prof. Dan Nicolae Doboş). Au mai fost domnii: Doru Melnic şi Dan Teodorescu, doamnele:Teodorescu, Gabriela Cucinschi şi Adina Hulubei care nu se văd în această fotografie din cauza fotografului,
Dan Teodorescu.
27.11.2015 A treia zi a Festivalului „Teodorenii”. O armonioasă împletire între gastronomie, vinurişi epigrame. Delicatesele din Bucovina, vinurile din cramele Weingut, Iaşi (prezentate de ing.
oenolog Constantin Profir) şi Oprişor sau Avereşti (prezentate de inegalabilul Marius Cristian,(Costăchel) iar epigramele de membrii ALPI. O seară de excepţie!
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 33/64
Georg Barth din Passau
Aici se află scrisoarea pierdută a domnuluiM ihai Haivas
Scrisori olografe trimise de domnul Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg,membrilor Asociației, aceia care au contribuit voluntar la fondul de carte al bibliotecii prin
intermediul bunilor noștri prieteni: Dan Teodorescu din Iași precum și Georg Barth din Passau.
29.11.2015 Sala de festivităţi a Comunităţii Evreilor din Iaşi. În fotografie, „şapte „magnifici” epigramişti aususţinut recitalul de poezie şi epigramă care a inclus şi o parte dedicată poeţilor, umoriştilor şi epigramiştilorevrei. Evenimentul, organizat de Centru de Zi Yachad al Comunităţii, preşedinte doamna Martha Eşanu, s-a
bucurat de o deosebită apreciere din partea tuturor participanţilor
Foto Solo Rotenstein
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 34/64
13. 12.2015 Sala de protocol a Muzeului Unirii din Iaşi. Lansarea volumelor de poezie şiepigramă: M - am născut în dictatură şi Stan cu Păţitu’ ale colegului nostru Nicolae Stancu. Au
participat membrii ALPI, ai Universului Prieteniei, alţi invitaţi din oraş, dar şi din ţară. Foto Rodica Rodean
03.12.2015 Membrii ALPI care au participat la lansarea volumului: „Pagini dintr -o istoriesubiectiv- anecdotică a teatrului românesc” al colegului nostru prof.univ.dr. Bogdan Ulmu.
Foto Bogdan Cahniţă
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 35/64
13.12.2015 Şedinţa de încheiere a anului în care au fost prezentate cărţile scrise de membrii Asociaţiei înacest an precum şi volumele colectiva la care au participat.
Foto Elena Zanet
13.12.2015 O parte din membrii Asociaţiei care au participat şi în acest an, 2015, la sărbătoarea Hanukha fiind invitaţi de prietenii din Comunitatea Evreilor din Iaşi. Aici împreună cu draga noastră
colegă Bianca Marcovici sosită din Israel pentru această sărbătoare. Au mai fost în sală: Eugen Deutsch, Mihai Caba, Vasile Larco, Emil Gnatenco şi Corneliu Carp.
Foto Rodica Rodean
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 36/64
12.12.2015 Sala de festivităţi a Liceului Tehnologic din Lespezi. Distinsul nostru coleg, dl. ing.Mihai Caba, lespezean de or igine, şi - a lansat volumul: „Lespezi pe fir de legendă şi împlinire” în faţa a zeci de prieteni, rude şi profesori din acest vestit târg moldovean. Un succes binemeritat
împărţit şi cu alţi membri ai ALPI prezenţi la eveniment.
17.12.2015 Galeri i le de art ă: Casa Cărţii din Iaşi. Expoziţia de pictură a dragei noastre colegeGabriela Cucinschi s- a bucurat de o prezenţă numeroasă şi de înaltă calitate. Aici împreună numai
cu membrii ALPI şi ai Universului Prieteniei.
Foto Rodica Rodean
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 37/64
ÎMPLETITURI STILISTICE
RONDELUL OPTIMISTULUI
Atunci când ești în toamna vieții Dorești în suflet primăvară,
Să-ți fie inima sprințară Și să te-alinte-n vers poeții.
Fuscei destui mai sunt la scară, Frâu liber dai delicateții,Atunci când ești în toamna vieții Dorești în suflet primăvară.
Or fi duși anii tinereții, Dar de-ntâlnești o domnișoară,
Cu mers felin de căprioară, Te-ndrăgostești ca toți băieții
Atunci când ești în toamna vieții.
ANIVERSARE LA MUZEU
Prezentul recunoscător, Muzeului îi dă tributul Căci el păstrează-ntreg trecutul
Ca să-l trimită-n viitor.
ANOMALIE MONDIALĂ
Se face-n lume, din păcate, Migrațiunea de ocară, Că-s multe țări depo pulate
Și oameni fără nici o țară.
SEMNIFICAȚIA MOV (pantum) Plecată este tinerețea, S-a scurs ca apa printre maluri,
Rămas-a numai frumusețea
Castelului de idealuri.
S-a scurs ca apa printre maluri,
Dar suflu-i dau, un strop de viață,Castelului de idealuri,
Făcând mereu un pas în față.
Dar suflu-i dau, un strop de viață,
Prin fapte, nu doar prin cuvinte,Făcând mereu un pas în față
Și nu spre tava cu plăcinte.
Prin fapte, nu doar prin cuvinte,
M-avânt, dar țin elanu-n frâu
Și nu spre tava cu plăcinte:
Apetisante, poale-n brâu”.
M-avânt, dar țin elanu-n frâu Spre fetele ce au la sate
Apetisante poale-n brâu”
Sau poalele mult prea scurtate.
Spre fetele ce au la sate
Frumoase funde-n păr buclat Sau poalele mult prea scurtate,
Ce-atrag pe orișice bărbat.
Frumoase funde-n păr buclat, În mov le sunt, marcând finețea, Ce-atrag pe orișice bărbat... Plecată este tinerețea.
Vasil e Larco
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 38/64
PILULELE DOCTORULUI… ÎN PSIHOLOGIE
RECUNOAŞTERE
Deşi un anonim la început,La felul cum săpa, neostoit, A fost în fine şi recunoscut De un specialist... la altoit!
AVEŢI CUVÂNTUL! Dat fiind că sala-i mare
Şi ideile pătrund
Greu, vă rog, ceva mai tare…Dacă tot vorbiţi din fund!
LA INTRAREA ÎN UE Când s-a decis de ne-au primit
În cercul lor select, de sus
Au spus cu toţii: Bun venit!”
Şi România... s-a cam dus!
POLITICIENIDe-ar fi ca ei să-mi calce-n prag
Un Bun venit!” banal – pe bune – Îmi pare fals, căci eu, cu drag
Din suflet... altceva le-aş spune!
UNUI „PREFĂCUT” De-ar şti că-i mască modestia, Ţi-ar scoate-o şi-n al tău domeniu
La mulţi le-ai cam stârni furia…
Văzând că eşti de fapt... un geniu!
EPIGRAMISTUL ÎNDRĂGOSTIT Dansa cu sufletu-ndoit
Deşi bruneta, o splendoare,
Aproape sigur a simţit Că el... la epigramă-i tare!
APROPO DE ZICALĂ... Chiar dacă furi un ou, acuma,Urmarea, depăşită-mi pare;
Oricât ne-ntrecem noi cu gluma,
N-ai cum să furi un bou… că-i MARE!
RECORD
Sunt ferm convins că-n anii următori În cartea cu recorduri se va scrie, Că-n număr mult mai mare, scriitori Apar la noi… când ies din puşcărie.
UNII POLITICIENI
Că poartă mască toţi i-acuză Şi de le-ar smulge-o de necaz,
Ar constata bătând în buză
Doar simplul fapt că... n-au obraz!
REFLECŢIA UNUI TÂNĂR Aflând că azi românii-s mai deştepţi Decât erau pe vremea celor foşti”, Întreb şi eu pe cei mai înţelepţi: Au fost cumva vreodată şi mai proşti?
Gheorghe Bălăceanu
Desen de
M ihai Eugen
Marinescu
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 39/64
Dintr -o istorie sub iectiv/anecdotică a teatrului românesc O istorie cu perdea
1981, toamna. Mă pregătesc să mă transfer, oficial,de la Teatrul din Petroșani, la cel German din Timișoara(după o adăstare de doar nouă luni). Mă despart greu de
puținele cunoștințe agreabile, două actrițe, și cu actele detransfer în buzunar, plec în Capitala Banatului.
Mă duc la teatru și-l caut pe director. Secretara mă primește acră. Apoi, apare liderul trupei, Hans Linder, cu unsurîs echivoc pe față și-mi spune că postul meu a fost...
blocat, între timp.Rămân perplex. Mă scol cu greu de pe scaun și fug
la un telefon public. Sun la Direcția Teatrelor și vorbesc cuMircea Rădulescu, un om cumsecade și un amic de nădejde;
el îmi propusese să plec la Timișoara... Mircea sună și el, peste juma de oră îmi spune să
mă duc la Linder, că totu-i aranjat (mai ales că Hansi primise și un telefon de la șefaCulturii locale, agreabila doamnă Anca Augusta). N-o mai lungesc: sunt angajat împotriva voinței directorului, cu un salariu mizer a-
bil și fac naveta lunar, la București. Mi se caută locuință și, până atunci, să stau unde -oi
putea. Până primesc apartamentul, puținele nopți timișorene le petrec în locuința unui fostcamarad de armată, Tibi, impresar la secția de Revistă a Operei. Nu mai intru-n detalii, Tibi
avea patru copii și o nevastă ciudată, așa că m-am bucurat teribil când Linder m-a anunțatcă mi s-a oferit apartamentul, în centrul orașului, la 8 minute de teatru.
Ce casă frumoasă! Cu curte interioară, tavanul foarte sus, mare, cu sobă pe lemneși cu vedere spre trei puncte centrale al orașului. Eram aproape fericit! Nicăieri nu
avusesem o asemenea locuință! La Timișoara am avut cea mai fructuoasă etapă a carierei mele regizorale: deci, nul-am dezamăgit pe Hansi!
Dar altceva vreau să povestesc, ca să rămân în anecdotic: directorul mă-ntreabă,într -o dimineață, dacă am observat că apartamentul are niște perdele frumoase, lungi,elegante. Răspund pozitiv. Și-mi spune, vag/jenat, că el le-a plătit fostului chiriaș cu 700 delei și mă roagă să-i dau banii, când pot, măcar în rate. Promit.
Lunile trec, câte-o sută, câte-o sută, mă chinui să achit datoria. Într -o zi însă...bombă! Linder rămâne-n Germania. Nu-l regreta nimeni, cu-atât mai puțin eu, care aveamsă-i mai dau 300 de lei pentru nenorocitele alea de perdele... DAR! (magicul DAR), peste
vreo două luni, în ziua de salariu, mă caută un tânăr. Se recomandă: fiul lui Linder. L -a
trimis tatăl lui, din Germania de Vest, să... recupereze cei 300 de lei pentru perdele! Ptiu,ghinionul naibii!
Îi spun că nu am acum, să vină luna viitoare. Tânărul, strâmbă din nas și zice că vaveni. DAR...(iarăși, celebrul DAR!) simt că sunt privit insistent: întorc capul și o văd pecontabila-șefă care a urmărit dialogul. Mă cheamă-n birou și-mi spune, revoltată, că eu cum
de mai accept să discut cu fiul unui trădător de țară? Și ce să fac? – o întreb, având acumcertitudinea că este securistă acoperită. Refuzați contactul! Chemați-mă pe mine, când maivine. Înțeleaptă povață! Așa am făcut. Data viitoare junele Linder a fost speriat atât de tare,de țipetele femeii (care striga lozinci gen La moarte cu trădătorii de neam!”, Să vinăSecuritatea!” etc.) încât n-a mai călcat prin teatru. După vreo trei luni, nici în România...
Bogdan ULMU
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 40/64
Mihai Batog-Bu je niţă: Bibliografie noncomformistă (I)
E BINE CĂ AI RÂS chiar IERI Căci AZI când lupta pentru pâine
E grea, poţi numai doar să speri Că vei putea să râzi şi MÂINE!
SĂ RÂDEM DE OAMENI CA NOI ,Să-i tragem niţel de urechi,
Căci cei ce pretind că sunt noiDe fapt au năravuri cam vechi!
HALIMAUA -i o poveste
Ce mereu ne joacă feste
Fără capăt, evident, Şi nu doar în parlament!
Sunt maladii în strai de gală, (Dar nu ca TUSEA MĂGĂREAS-
CĂ! )Cum e corupţia ce-i boală
Doar omenească!
Muncind cu sete ca un faurSpre a dura o nouă carte
PRIVEA VIŢELUL DE DEPARTE Căci doar ştia că nu-i de aur!
Dac-aţi pornit, cam în neştire,
Spre viitor în goana mare, FERIŢI toţi LINIA pe care
TREC PROŞTII FĂRĂ DE OPRIRE!
Oferă cărţi în salbă Dar de-l citeşti.. durere:
Pe foaia foarte ALBĂ Sunt NEGRE caractere!
OSPĂŢ CU RĂDĂCINI DE MIT Ofer-acum, când o „elită”
Ce-n vârf s-ajung-a reuşit, Degustă rădăcini de… mită!
Brav depăşind obstacolele (Cu tipi cam şmecheri şi vicleni!)
A desluşit MIRACOLELE
DE LA GLODENI!
Mulţi vizând doar dividendele,
Dau obol MASIV coţcarilor,
Cu scadenţa la CALENDELE {Nu la… paştele!) MĂGARILOR!
LA PAS PRINTRE MĂRILE SUDULUIAzi merge-un vestit comandor,
Căci caută porţile... nudului Uitându-şi permisul de zbor!
Jucând PING-PONG CU MINGEA saDE CÂRPÂ, un aviator
Ar fi dorit pe când scriaSă o lanseze spre un nor!
Notă:
Nu vreau să cred că-s un oracolDar, dacă scrie-atât de mult,
E sau un fenomen ocultSau un Miracol!
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 41/64
Mihai Batog- Bujeniţă: Bibliografie noncomformistă(II)
Când zborul său a încetat
N-a dănţuit de bucurie Iar de atunci a intonat
Doar CÂNTECE DE SHOMERIE!
În ciuda vigilenţilor Sunt mulţi corupţi şi tipi de bază
Ce chiar şi astăzi savurează… TRIUMFUL INDOLENŢILOR!
Celebritatea sa-i concretă; Poetul s-a reprofilat În… alchimist: pe căi savante
Transformă CRETA -n DIAMANTE!
Prin CONSPIRAŢII DE APART A- MENT
Celebru ar dori să fie Uzând de sfatul competent
Ce i-l ofer-a sa soţie!
În misiune când a fost trimis Pilotul, cred, s-a rătăcit
Şi-n consecinţă s-a trezitCu… Eva BÂNTUIND PRIN PARADIS!
Un pilot cam pişicher A-ntrebat pe-un camaradDacă cei CĂZUŢI DIN CER Pot să NU ajungă-n iad?!
Verbul, său precum un bici,
Zboară pe aripi de stanţă Îmbrăcat cu eleganţă
În… DANTELĂ DE URZICI!
Toţi acei ce populează Aria manelelor,
Plini de patos,, intonează IMNUL CUCUVELELOR!
Să notăm spre-a nu uita:Bucuria caţelor
E-o şedinţă lungă la CLUBUL CARAGAŢELOR!
PRINTRE OAMENI (buni!) şi CĂRŢI S-a lansat, precum se ştie, Navigând doar după hărţi
Cu-avioane de hârtie!
Post-scr iptum:
Până ce revista va apare, Faţă de ce-am comentat acum,
Cred că va mai scrie-un nou volumCu-al său ac ce-mpunge cu fervoare!
Bibliograf atestat:Eugen Deutsch
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 42/64
MIHAI BATOG- BUJENIŢĂ… după 70 de ani
SEPTUAGENAR
Am ajuns cu ş apte-n fa ț ă
Şi - mi tot spun că nu îmi pasă;
Dar o frică mă îngheaţă Căci prea seamănă a coasă!
M.B.B.
MOTO:
După ce -a aterizatCu rapidu-i avion
Poate fi acum luatŞi -n balon!
VITEZOMANUL
Nu- ncerc să fac vreo exegeză Dar pana sa ironică Azi scrie sigur, c- o viteză Ce- apare supersonică.
Eugen Deutsch
UNUI SCRIITOR AVIATOR
Aflarăm de ce ne -a transmisMesaje cu sensuri pe dos:Volume, mai multe, a scris,Zburând şi cu susul în jos.
AUTORULUI CĂRTII ,,DIAMNTELEDE
CRETĂ" ( M.B.B.) Cu o metodă, cred secretă, Ai transformat, în chip şarmant, Umorul, ce părea de cretă, Într -unul fin, de diamant!
Mihai Haivas
SCHIMBARE DE PREFIX
Are dom' Batog un fix:„Spre înalt mereu să zbori” Iar acum c-un nou prefix,Are capul tot în nori.
Nicolae Stancu
COMANDORUL DE LA ALPIUmorul întregindu - i bărbă ț ia,E-un om și jumătate, po ț i să spui Ș i de n-ar fi mereu cu el so ț ia,Ar pierde-ntregul din splendoarea lui.
Gheorghe ălăceanu
GÂNDURI PENTRU ANII 70 Când ai ajuns la şapte zeci, Rotundă vârstă şi frumoasă, Vei vrea fuguţa s - o întreci. Că vezi colacul lângă coasă (70)
Dumitru Ivas
ASUL Că sunteţi as în pilotaj Aţi dovedit -o temerarCând, cu talent si mult curaj, Zburaşi spre... cerul literar!
Mihai Caba
MBB E UN OM DÂRZ
Ajuns la şaptezeci de ani,
Mai are- n tolbă şi duşmani, Dar nu se dă pe toţi băieţii, Cât e la jumătatea vieţii!
COMPENSARE, LUI MBB
Vârsta - i septuagenară, Spune-un viitorolog:Bujeniţă de coboară, Îl va ridica Batog!
Vasile Larco
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 43/64
UN CAZ DE PROTECTIE
- Domnul meu, îmi spune Sami Spitz, care efuncţionar public, dă-mi voie să-ţi relatez un caz de pr o-
tecţie pe care îl ştiu chiar de la şeful meu... Nu de mult seeliberează la noi un post mai important. Şeful s-a gândit
să-l promoveze pe un tip cam şters, dar foarte conștiin-cios, care lucrează de mulţi ani la noi şi cunoaşte toatechiţibuşurile. Îl cheamă Filip. Noi chiar ne gândeam cuinvidie, uite ce noroc are Filip, iese la pensie bătrânulGross şi avansează Filip. Ce noroc pe Filip... Dar merita!
- Şi a intervenit o protecţie?! - Chiar aşa. Chiar din prima zi, în timpul mesei,
soţia sefului îi spune într -o doară: "Am auzit că Grossiese la pensie şi o să-i faceţi o ceremonie de despărţire...
Foarte frumos. Acum ar fi timpul să-l pui în locul lui pe... Pe cine crezi?
- Păi, de unde să ştiu? Pe Cutărică?
- Da‟ de unde! "Pe Filip, că e băiat cinstit şi conştiincios". Ridică şeful ochii din farfurieşi se miră: "Chiar la el m-am gândit, dar de unde naiba îl cunoşti tu pe Filip?"
- Iac-aşa, zice ea, m-a rugat o prietenă! - Atunci nu a fost nici o problemă... - Stai să vezi. Seara primeşte şeful un telefon acasă, de la un avocat, amic de-al lui.
- "Dragă, aşa şi pe dincolo, ce mai faci, dar soţia, copiii? Toţi sunt bine? Uite ce e, aşavea o mică rugăminte, iese Gross la pensie, ce-ar fi să-l pui în locul lui pe Filip! Că ecinstit..."
- Opaaa!
- La fel s-a gândit şi şeful. Numai că a doua zi de dimineaţa, cine-l vizitează la birou?
Oiterman, fabricantul. "Am trecut cu totul întâmplător dar dacă tot am venit, ce-ar fi să-l puiîn locul lui Gross pe Filip?". Şeful a rămas cu gura căscata: "De unde îl cunoşti matale peFilip?" " Ce importanţă are? E băiat bun şi cinstit!"
- Şi l-a pus pe Filip?...
- Ai răbdare... Pleacă Oiterman şi apar e rabinul. Asta chiar l-a mirat pe şeful, ce să cauterabinul la o instituţie care n-are nici în clin, nici în mânecă cu religia? Şi ce spune rabinul?"Un om, chiar dacă nu respectă toate comandamentele, trebuie să facă fapte bune. O faptăfoarte bună ar fi să-l ajutăm pe Filip să promoveze!"
- Ca să vezi... - Dar cu asta nu s-a terminat. Pe seară, cine îl opreşte pe şefu' pe bulevard? Primarele!
"Vai ce bine îmi pare că ne vedem, chiar voiam să te rog, fă un gest pentru mine şi numeşte-lşef de secţie pe... Filip." Domnule, l-au înnebunit cu Filip ăsta... Chiar aşa mi-a spus şefulcând m-a chemat: "M-au înnebunit cu Filip! Dumneata o cunoşti pe soţia mea?" Nu am avutonoarea."Dar pe avocatul Alef Bet?". Nici. "Pe Oiterman îl ştii, probabil!? "Din vedere. "Dar pe rabin??". Nu-s religios. "Şi pe primar?" Eu am votat cu opoziţia, am răspuns.
- Dar ce voia şeful de la tine?
- Păi, nu ţi-am spus? Intrase omul la idei cu atâta protecţie. Aşa că a făcut altă numire.Eu nu aveam nici o pilă... Un tip cinstit, mă înţelegi, nu poate să aibă atâta protecţie.
Dorel Schor
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 44/64
IN MEMORIAM – MIHAI COSMA
FLORILEGIU
Sfat la vârsta a treia N-are rost să iei pastile
De disfuncţii erectile, Când mai bun e-un panaceu
Cu ochi verzi şi decolteu!
La nunta unor vechi îndrăgostiţi De-atâţia ani voi v-aţi iubit, Că pot s-afirm şi nu vă mint: Un pic de-aţi mai fi zăbovit, Făceaţi şi... nunta de argint.
Viitor de scriitorCând selecţia-i cu rost,
Ţi-o spun eu, de n-ai aflat,Tu ai voie să scrii prost După ce... eşti consacrat!
CelibataraDe ce-i nemăritată, de-o ascult,
Aş vrea s-o înţeleg, măcar un pic: Ori este fi’ndcă a pretins prea mult, Ori, poate, fi’ndcă n-a pretins nimic.
Fumătoarea
E otrava cu otravă, Ce se dă într-una bravă, Dar de o săruţi o dată, Zici că-i... coastă afumată!
Unui etilic la control de sănătate Medicii l-au consultat
Şi găsindu-l neschimbat,
Au notat în protocol: "Conservat în alcool"!
Unor jurii de concursPe cei buni îi premiază,
Într-un stil bisericesc:Mai întâi se tămâiază
Şi apoi... se-aghezmuiesc!
Schimbări de mediu Mai vedeai în vremi obscure
Câte-o vilă prin pădure; Azi, când vremile-s "stabile",
Poţi vedea... păduri de vile.
Nelipsita butelcuţă E-un flacon. De-i cu "băbească"
Şi îl ai într-un alcov,
Când te ţii cu o "fetească", E o "sticlă Molotov"!
Pensionar milosCând văd atâţi milogi pe stradă, Să stau acasă parcă-mi vine,
Că n-aş dori ca ei să vadă, Ce milă-mi este... şi de mine!
Muzica la bloc
Decibelii,Ca tembelii
Sparg timpanul
... Şi tavanul!
Sponsor matrimonialGalant şi "dezinteresat", Mi-a dat concursul să mă-nsor,
Râvnind, în schimb, cum am aflat, La dreptul meu... de autor!
Postfaţa unor cărţi Epilog ce-ar vrea să spună: "Uite c-a trecut năpasta, De e rea sau de e bună, Am făcut-o şi pe asta"!
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 45/64
BELLES VIEI LLES EPIGRAMMES
JOACHIM DU BELLAY (1522-1560)
Unui câine
E-un câine cred, destul de amuzant, El latră lung,când a sosit un hoţ,
Dar nu-l vesteşte pe cinstitul soţ, Când vine la soţie un amant!
MICHEL DE MONTAIGNE (1533-1592)
Profesiune ideală
Ce fericit e-un medic, fiindcă scapă, De cei care-l bârfesc şi râcă vor: Succesele le-arată tuturor, Iar toate insuccesele... le-ngroapă!
FRANCOIS DE MALHERBE (1555-1628)
Cel mai bun medic... Cel mai bun medic, după cum se spune, E numai timpul, priceput la toate!
El dă remedii cam târzii dar bune, Cu cele mai depline rezultate!
FRANCOIS MAYNARD (1582?-1646?)
Unei bătrâne
S-au dus şi zilele frumoase, În ochi ai umbre-ntunecoase.
Şi dacă astăzi dai dovadă, Că eşti curtată-ntr-adevăr, E pentru aurul din ladă, Nu pentru firele de păr!
PIERRE CORNEILLE (1606-1684)
Ziua şi noaptea
Când şade ziua cu nevasta, Jean spune-n culmea nebuniei,
Că nu-i nimic pe lumea asta
Mai greu ca... jugul căsniciei!
Dar noaptea, biata creatură, Atunci când intră-n aşternut, Cu scumpa lui soţie, jură, Că jugul nu-i chiar neplăcut!
CLAUDE MERMET (1550- ? )
Prietenii de azi
Amicii de acum - vă spun -
Sunt ca şi pepenii, mulţi seci, Că trebuie să-ncerci cincizeci,
Să poţi să dai de unul bun!
JEAN DE FONTAINE (1621-1695)
Despre o baie murdară
Ieşind din baia cu mirosuri rele, Destul de indignat, în gând îţi zici:
- Pe unde se vor duce să se spele Acei ce s-au ,,spălat" întâi aici?!
NICOLAS BOILEAU DESPREAUX (1636-
1711)
Unei domnişoare
Vezi, amândoi ne-am înşelat, În căsnicia ce ne-aşteaptă: Tu mă credeai mult mai bogat, Eu te credeam mult mai deşteaptă!
JEAN BAPTISTE ROUSSEAU (1671-1741)Posteritatea şi poetul
Posteritatea este din plin asigurată, Că versurile astea ce stau în librărie
Îşi vor menţine harul, trecând în veşnicie, Că nu vor fi citite de nimeni niciodată!
ALEXIS PIRON (1689-1773)
Epitaful meu
Voi trecători şi-amici, cred că doriţi Să ştiţi ce-am fost în viaţa mea? Zâmbiţi! Am fost puţin nebun, puţin bogat, O nulitate-am fost, nimic sub soare
Şi-n groapa asta unde am intrat,
Voi deveni un alt nimic mai mare!
CLAUDE -ADRIEN HELVETIUS (1715-1771)
Pentru statuia lui Cupidon
Amoru-i înger, oameni buni, A spus un om din cei deştepţi, E un tiran pentru nebuni
Şi sclavul celor înţelepţi!
Traducere de GABRI EL TEODORESCU
ARHEOLOGIE EPIGRAMATICĂ EPIGRAMIŞTI CLASICI FRANCEZI
Arheolog de serviciu: prof. M ihai Haivas
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 46/64
PĂSTOREL LIRIC ŞI… INEDIT
VIZIUNE BIBLICĂ
Satan gândea la soarta omenirii Şi, priponit în coada lui, Satan
Nepăsător, în majestatea firii, Îşi ticluia nelegiuitul plan
Prin care va să dea pe veci pieirii Înalt-destinul genului uman.
Întunecatul prinţ al răzvrătirii, Încremenit pe-un bloc de crizopraz,
Îşi ticluia urzeala-nchipuirii,
Pe când în larg talaz după talaz
Se răspândea în spume alburie
Clocotitor, cu foşnet de atlaz.
Se clătina a lumii bagdadie
Prin nouri de cobalt şi de bitum
Sufla din hăuri vânt de nebunie
Şi, mulţumit de sine oarecum, Râdea încornoratul capriped, Scrutând sever tăriile de fum.
- Tu eşti stăpân în cerul tău, conced, Dar când m-ai osândit pe veşnicie
Te-ai înşelat, cerescule aed.
Pământul nu-i decât o parodie
Ce-a compromis fiinţa ta astrală
Când l-ai zidit cum nu voiai să fie.
Acolo-n Paradis e plictiseală
În vreme ce la mine, în Infern, După cum ştii, e altă rânduială.
Şi-n Iadul meu, la fel ca în Avern
Aceia ce se zbat în pârjoleală
Ştirbitu-ţi-au prestigiul tău etern.
Aşa gândea Satan cuprins de fală
Şi-n gându-i pe vecie blestemat
Se distila clocit în sulf şi smoală,
Venin subtil, sub cer întunecat.
Prin depărtări, o rază de lumină
A spintecat adâncul întuneric, Spoind cu var, în treacăt, luna plină.
Cuprins de-un ancestral delir
histeric
Cocoşul a cântat a treia oară. Şi pe întinsul apelor, feeric,
O barcă albă luneca, uşoară, În timp ce-n jurul ei delfini zglobii
Jucau în apa mărilor, amară.
Adânc-întunecatele stihii Se luminau pe rând, încet, încet, Cât broaştele jeleau prin stuhării.
Ca-ntr-o visare de anahoret,
Albastrul s-aprindea în depărtare În roşu-cardinal şi violet.
Se-nfiora pe necuprinsa mare
Imensitatea plină de mister Răzbită de o mistică chemare:
- Tatăl nostru carele eşti în cer!"... Atâta în tăcere auzii. Şi glasul a pierit, cum toate pier,
Sub semnul veşnicei vremelnicii... Ca zugrăvit de-un nevăzut penel, A pogorât pe apele pustii Plutind stingher, un singur porum-
bel
Selectată de Mihai Haivas din revista Tribuna 1972
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 47/64
EPIGRAME DIN COLECŢII
ÎN PLINĂ IARNĂ… VISÂND LA PRIMĂVARĂ
Pe o cruce de marmură
Cu toţii prin lume purtăm câte-o cruce:
Mai grea, mai uşoară, precum ne e partea, Şi nu ne dăm seama cum timpul ne-aduceŞi vara, şi toamna, şi iarna... şi moartea!
Cincinat Pavelescu
Poveşti la gura sobei În iarna care va să vie, La gura sobei, ca-ntr-un joc,Ne-om aminti, cu nostalgie,Că-n sobă-a fost cândva şi foc.
Nicolae Paul Mihail Nicomah
Pregătiri de iarnă
Caloriferul l-am salvat,L-am pregătit pentru iernat C-aseară am băgat în el Un kilogram de... antigel!
Sorin Olariu
Iarna-i grea... la Bucureşti Frig în case, vânt, ninsoare, Gazele sunt la consemn
Şi expuşi la defrişare... Cei cu un picior de lemn!
Alexandru Gecse
Gânduri de iarnă Eu nu sunt meşter în cuvinte Şi nu-mi plac frazele solemne, Însă decât un car de minte,
Parcă prefer un car de lemne.Mirel Gabor
Pregătiri pentru iarnă
Ţăranul taie lemne multe Când semne sunt că vine gerul. De groaza taxelor crescute,La bloc tăiem... caloriferul!
Ioan Roşca
Cincinatină
Ţi-aduci aminte, primăvară?
Era târziu şi-mi era vară! Acuma-i timpurie toamnă... Nu e târziu, dar mi-este doamnă.
Păstorel Teodoreanu
Omul de zăpadă
Îl cunoaşte toată ţara: Crai vestit din fulgi de nea;Cum apare primăvara, Se topeşte după ea.
Mircea Ionescu Quintus Primăvară '98
Vară, vară,Primăvară, Toate plugurile ară, Nu la noi, în altă ţară…
Iulian Dămăcuş
Primăvara
Cu toate că e minunată Eu n-o aştept ca altădată, Căci viaţa-i plină de dureri Cănd ai prea multe primăveri!
Mircea Micle
Primăvară târzie Firea vremii se dezminte,S-au schimbat etapele:Primăvara asta minte De… îngheaţă apele!
Valerian Lică
Mă plec
Mă plec sub cea mai grea dintre poveri: O jumătate veac de primăveri.. Dar nu mă dau pe-un „tânăr”
Dragă Doamne! Ce cară-n cârcă… douăzeci de toamne!
Marcel reslaşu
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 48/64
CE NE MAI SPUN ÎNAINTAŞII
ZEFLEMEAUA
Motto: „Românii e deştepţi!.
Când va veni sfârşitul lumii Românii nu vor fi atenţi Isus a spus: „Talita kumi“ Dar nu pentru inconştienţi.
Iar Ziua Domnului, ca hoţul În miez de noapte va sosi Femeia va dormi, iar soţul Reviste porno va citi .
N- avem conştiinţa tragediei Şi totul luăm „à la légere“ Noi, campionii băşcăliei Am compromis or ice mister.
Avem o scuză de faţadă: „Lasă, că merge şi aşa!“ Trădăm la primul colţ de stradă Şi - apoi încălecăm pe- o şa.
Senzaţia e de plutire De infinit paraşutism
Noi am făcut mişto subţire Şi de marxism, şi de fascism.
Ce Decebal şi Burebista? Ce patriotul cărturar? Trăiască Miţa Biciclista Şi berea rece la pahar!
Mitică veşnic să trăiască Şi noi pe lângă el, noroc! Filozofia chelnărească E tot pe loc, pe loc, pe loc!
Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar
Şi - n loc să fim un roib de curse Noi am ajuns din cal – măgar.
Pe primul loc e- njurătura Ea pentru toate e un leac
Simţi cum îţi umple toată gura O moştenim din veac în veac.
Noi „facem“ şi „băgăm“ de-a valma
Noi suduim neîncetat I ar la acest popor, sudalma
E o religie de stat.
La trebur i le ser ioase
Noi nu ne concentrăm destul Avem o somnolenţă-n oase Şi -o zeflemea de prost fudul .
Ceac- pac! Dar la reluări de faze Parcă ne mai trezim puţin N-avem profi l de kamikaze
Tiparu l nostru-i bizantin.
Apocalipsa furtunoasă Îi sperie pe pământeni…
Pe noi nu ne- o găsi acasăVom f i la meci, sau la pomeni .
Aceasta, poate, ne e soar ta
S- o tragem şi pe asta- n piepţi N- aveţi decât să- nchideţi poarta
Dacă tot face ea pe moarta… Hai, că românii e deştepţi.....
CAMIL PETRESCU
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 49/64
PERECHI… PERECHI
SOATA UNOR ALEȘI Ca efect al dezmățării Și exces de coțcării, Foarte mulți aleși ai țării Se ,,odihnesc" în pușcării.
PROPĂȘIREA NEAMULUI (Proverbială)
Prin hoții și minciunele, Neamul poate să prospere
Când va face plopul mere
Și răchita micșunele!
INTRATĂ DE NEVOIE-N POSTCum soțul nu mai e ce-a fost,
Iar de-un mascul nu-și face rost, Soția este prima, care
A și intrat în Postul Mare.
MEDICUL PSIHIATRU
Tratând trăsniții, spun cinstit, Că uneori se molipsește
Și astfel, când te îngrijește, Te face și mai aiurit!
PENSIONARA LA DERMATOLOG
Pielea de i se zbârcește
Doamnei, cât de cât, vioaie
Și, știind cam cât plătește... Domnul doctor o ,,jupoaie".
Aurel Baican
GÂNDUL FOSTULUI CONDAMNAT Afirm - şi n-am săgeţi în arc -
Dar fac această precizare: Ce moale e o bancă-n parc
Şi cum e cea de acuzare!?
DATE STATISTICE
Se-aude-o vorbă prin vecini, Sunt și anunțuri puse-n gări: Corupții sunt tot mai puțini... Prin alte țări.
SFAT CONJUGAL,,Mărită-te așa cum poți!",
Era un sfat puțin riscant; Și a avut de-atunci mulți soți, Dar nu mai mult de un amant!
NOI CONDIȚII DE VIAȚĂ Transportul, iată, pare altul, Nimic nu este cum era;
Pe stradă e turnat asfaltul, Iar șefii, pe la D.N.A.
UNUI VECIN
Cam pieziș privea sărmanul, Când din beci scoteam molanul, Dar cum ne aveam ca frații, El din pod scotea cârnații.
PREGĂTIRE PENTRU IARNĂ Deși e vreme rea, geroasă, Că doar e iarnă-n calendar;
Sătenilor nici că le pasă... Recent s-a mai deschis un bar.
Vasi le Ungurașu
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 50/64
AROGANTUL
Pe un lucru tot mizează
Și chiar crede că e just:
Cine nu-l apreciază N-are nici un fel de gust!
ZODIACALĂ Născut în zodie cu bani, Leu strângător, n-avea dușmani, Dar a rămas făr'nici un chior Luându-și soață-n Vărsător!
LEAC BAHIC
Dacă vrei să vezi minune, Când ai hipertensiune, Bea-n pahare cât mai mari ,,Cătălina" de Cotnari!
UNUI SOȚ MUNCITOR Are-o tristă existență
Soțul ce muncește-n draci,
Dar o spun din experiență: Soața vede ce nu faci!
DIALOG VIRTUAL CU POETUL
MIHAI CODREANU
Despre cea mai scurtă cale
Înspre Rai, spuneai odată: - Trece pe la ,,Trei sarmale"!...
- Nu mai trece! E-nfundată!
Dumitru I vas
UNUI PROST CRESCUT
Când îl saluți, el nu-ți răspunde, Iar de-i vorbești, pierzi timpu-n van;
Prin asta, dânsul nu ascunde Cei șapte ani... de pe maidan.
SPORTIVILORCunosc un sfat de prin bătrâni, tezaur: Acei ce vor medalia de aur
La mari concursuri și olimpiade, Întâi să se-antreneze cum se cade!
CHEFUL
Azi, chemată dimineață La un chef, mi-am amintit
Că mai am un rest de viață
Care trebuie trăit.
FRUNZADe la biata frunză până la mantou, Zilele trecură, câte pietre-n stradă... La aceeași modă revenim din nou, Însă frunza toamna... ar putea să cadă!
UNEI ECHIPE DE FOTBALUmblă mingea, vai de ea...
Știu azi și copii bancul, Nu se trage cu bocancul,
Cât se trage la măsea!
Georgeta Paula Dimitr iu
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 51/64
ȘI MARX AR FI ÎNGRIJORAT
ECONOMIA CAPITALISTĂ
Se spune că-ntr-o ţară, cum sunt atâtea-n lume,
Cu oameni minunaţi, la fel ca-n România, Săraci şi amărâţi, dar puşi mereu pe glume, S-a inventat ceva, salvând economia,
Şi cum menţionasem, având ei mintea brici, Savanţi, cercetători, cu diplome sadea, Făcură din rahat, cum dracului, un bici, Lucrat profesional, care mai şi pocnea!
De-au dat navală mii şi mii de investitori, Mergea economia şi bursa era sus, Nici aur, nici petrol, chiar producând furori,
Ajunse-or ice rahat, cel mai cătat produs.
Că bice se vindeau, la moda fi‟nd pe-atunci,
Cum ar fi trebuit să fie şi-azi la noi,
Pentru parlamentari, când dorm adânc, pe brânci, Să îi trezim pocnind din bici pe lângă boi…
Şi-a mers excepţional această treabă mare, Vreo câţiva anişori, profit sută la sută, Veneau dolarii-n val, curgeau ca din căldare, Până-ntr-o zi, în zori, când începu să pută.
Căci banii cum veneau, o luau pe o cărare, De nu înţelegea niciun juristconsult Cum oare ajungeau la câţiva-n buzunare,
Iar lumea sărăcea din zi în zi mai mult…
Pân-a-nceput să pice, când nu se aşteptau, Şi bursa, şi moneda, industria sublimă, Nu din motiv că bice nu se mai căutau, Ci, nu se mai găsea, nicicum… materie primă!
Valeriu Cercel
Desen de Cristinel Vecerdea (Cr iv)
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 52/64
SONETE DE TOT RÂSU’ - PLÂNSU’ DAR ȘI EPIGRAME LA FEL
SONETUL TALANȚILOR Ajuns pe treapta-naltă, nesperată, Prin vot masiv, că e democrație, Intră pe mâna lui o avuție
Cum nici în vise n-a văzut vreodată.
Și-având în minte el o pildă vie, De chiar Iisus Hristos la oameni dată, Cu-acei talanți, de slugi primiți odată, De la stăpânul dus în pribegie,
El banii i-a-nmulțit, înțelepțește, Precum în pildă, două slugi cu har, Și n-a urmat, cum Domnul povestește,
Exemplul celui care în zadar A îngropat talantul lui prostește, Ci a-ngropat toți banii-n buzunar!
(I nspirat din MATEI , 25:14-30)
ZODIA SCORPIONULUI (I):Din concediul de la mare
I-a venit ei ghinionul,
C-a-nțepat-o scorpionul
Și-acum e cu burta mare.
ZODIA SCORPIONULUI (II):
De-o să mă-nsor, n-o spun în dodii, Consoartei am să-i țin ison, Chiar diferiți de-am fi în zodii;
Dar nu cu soacră scorpion!
SONETUL SEMĂNĂTORULUI
Așa cum spune-o-nvățătură-adâncă
A pildei dată de Mântuitor, Rodesc semințe pe-acel bun ogor,
Din care omul gospodar mănâncă,
Dar pier îndată-n loc neprimitor
Din cel cu spini, cu piatră ori cu stâncă, Precum cuvântul se mai pierde încă
În lume-adus de bun semănător.
Învățător cu suflet de lumină,Vrând rod să vadă-n inima profană
Sădește-n ea sămânța cea divină
Și dă învățătura ca pe hrană
Acelora ce vor la ei să vină, Iar celorlalți le-o dă doar de pomană!
(I nspirat din MATEI , 13:3-8 ; 18-23)
SONET IMPOZITAT
Precum un pește pescuit în zori De Petru, când Hristos l-a îndemnatSă scoată banu-n gura lui păstrat, Așa purtăm ca simplii muritori,
Pe limbă, veșnic, banul blestemat, Și tot strângând arginți strălucitori, Visăm palate-nalte și comoriSă fim egalii unui împărat.
Și adunând arginți fără măsurăCurând vom fi ca peștele din mare, Ce pierde banul lui păstrat în gură,
Sortit să fie pentru templu dare.
Dar nu ni-i ia un sfânt, ci doar ni-i fură,Din mână, statul, la impozitare.(I nspirat din MATEI , 17:27)
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 53/64
D- ale lu’ Gagu MOŞ NICOLAE
Anul trecut, ca tot creştinul, cu frica lui Dumnezeu în sân şicu credinţa tot în el, în dimineaţa zilei de Sfântul Nicolae, de
cum m-am sculat, m-am repezit la ghete. M-a pus, nu spun cine,
să-mi bag nasul în ele! De cu seară simţeam eu că ceva nu mir o-sea a bine… Ei bine, cadou, adus de Moş Nicolae, o laie! Dez-
amăgit am mers la baie să mă bărbieresc, pentru că două săp tă-mâni n-a curs apa caldă, conducta era moartă şi am purtat, lă-sând barbă, doliu după ea. Dea Domnul ca acei responsabili cudistribuirea apei să-şi fi găsit apă în ghete! Apoi, fuga la frig i-
der! L-am deschis şi l-am închis automat. După ce că nu eranimic înăuntru, mai făceam şi frig în casă! Hotărât lucru, Moşul... ori s -a încurcat la unamică (o vodcă, nu vă gândiţi la minore!) ori s-a gândit să ţină sacul plin, pentru Crăciun...La serviciu, colegii au început să povestească despre ce a găsit fiecare în ghete. Unul a
relatat că şi-a găsit soţia… goală, în ghetele lui. Dragă, atât îţi pot oferi, altceva n-am!”Şefa de birou a povestit că a găsit pe cizmuliţe o blană de leopard. De, soţul ei lucrează pelângă Consulatul britanic. Probabil vopseşte gardul, de jur împrejur, dacă e pe lângă. Afară-
i vopsit gardul, înăuntru, leopardul. Un coleg a relatat că nici ghetele nu şi le-a mai găsit,că-l prădaseră, noaptea, hoţii… Ar fi multe de spus cu acest tradiţional obicei, care la noi se pierde. Se pare că trebuie să ne bucurăm că încă mai avem ghete…
Anul acesta, dacă moş Nicolae va veni cu nuieluşa,... încui uşa!Ananie GAGNIUC
Prietenul Noni Gagniuc surprins de paparazzi la un concurs cu premii
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 54/64
UN CENACLU DESPRE CARE ŞTIM, DEOCAMDATĂ, MAI PUŢIN:CLUBUL EPIGRAMIȘTILOR BOTOȘĂNENI „ALEXANDRU CLENCIU”
Funcționează sub egida Cenaclului Literar „Ion Pillat” Botoșani. Anul înființării: 2005; Inițiator: Gheorghe Hreapcă, epigramist cu vechi state în domeniu. Număr de membri: 25 și uncaricaturist în persoana domnului Mihai Pastramagiu. Specific literar: epigramă și poezie,incluzând: profesori, ingineri, funcționari și muncitori. Ședințele au loc în ziua de sâmbătă, a
fiecărei luni în locația Boema Botoșani. Volum colectiv publicat: Râsul fără TVA , în anul 2015,la Editura Geea, Botoșani, după o selecție realizată de epigramistul Gheorghe Hreapcă.
Performanțe: participări la concursurile naționale de poezie și de epigramă, obținând rezultatemeritorii: Dumitru Mocanu, Mihai Dorel Gaftoneanu, Vasile Tănase , etc. Autori care au publicat
în volume: Mihai Apostol, Toni Monacu și Georgică Manole. Câteva nume de referință: Florentin Florescu, Dan Iurea, Dorel Mihai Gaftoneanu, Alexandru Funduianu, Georgică Manole, MihaiC.V. Cornaci, Toni Mocanu, etc. Observatori literari, poeții: Petruț Pârvescu, Gabriel Alexe și...cititorul.
Liberalii
Ce vă este de mirare
Că refuză felul trei? N-au nevoie de mâncare, Se consună între ei!
Georgică Manole
Unui fals iubitor al Imnului Național Imnul țării când se cântă, Spune lumea înțeleaptă: Patriotic te-nfierbântă, Însă nu te mai deșteaptă!
Mihai Cornaci
Unui anume autorSuferit-a pân` ce-a scos
Un volum de poezii,
Autoru-i sănătos, Cartea zace-n librării.
Gheorghe Hreapcă
Conjugală bahică Și-a pierdut, clar, demnitatea
Și friptura și desertul,I-a plecat și jumătatea”,Căci exagera cu... sfertul”!
Dorel M ihai Gaftoneanu,
Biblică Că-s pădurile tăiateMă obligă să susțin:Codrul cu românu-i frate”... Precum Abel cu Cain!
Dumitru Mocanu
Unui autor prolific S-a produs cumva o dramă
Că n-ai scris o epigramă? N-ai făcut-o, nu e bai,
Grav era de o scriai!
I ulian Ursu
Către ginere Nu-i în felul meu de-a fi,
Dar condiția-i vitală:Dacă nu te-aș cicăli, N-aș fi soacră ideală!
Mihai Apostol
Prognoză Vremea pare a fi bună, Însă vă anunț din nou
C-o să vină, iar, furtună... Tună șeful în birou!
Cezar Vasil escu
Unei doamneÎn lungul drum prin lumea toată,
Lăsat-a-n urmă doar stupoare:O viață s-a lăsat culcată, Ca să se țină pe picioare!
Dan Iurea
Selecție de Vasile Larco
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 55/64
EPIGRAME CU (ȘI FĂRĂ) FRUNZE
Adio, pică frunza... sau adio, că nu pică frunza... Mai ales despre frunza Evei și Evelor vorbescepigramiștii. Normal, e cea mai importantă frunză din viața noastră. Și e cea care cade cel mai des.
Unii am vrea să cadă și mai des. Numai că vine toamna și... ne uităm, cuprinși de nostalgie, la frunzele copacilor, care cad... și cad... și cad... Nu știu dacă se cade... să dezvolt mai mult subiectul în
proză. Să ne delectăm cu bijuteriile în patru versuri ale unora dintre așii epigramei. Printre care...
NOSTALGIE ÎN TOAMNA VIEŢII Cade frunza, toamnă-i iar,
Ani cam mulţi îmi stau în spate; Doar o blondă şi-un pahar
M-ar mai pune iar pe roate.
M ihai Batog- Bujeniță
UNUI EPIGRAMIST CHEFLIU Când ruginie frunza cade
Şi razachia umple crama, O sorbi cu foc cum bine-ţi şade,
De ţi se-mbată epigrama! Gheorghe Bălăceanu
UCENICUL VRĂJITOR Misterul vrând să îl pătrunză, Cum tainic șarpele-l îndeamnă
Să-și lase Eva fără frunză, Adam a decretat că-i toamnă.
CADOU AUTUMNAL E veșted măru,-i frig și plouă
Și-Adam îi dărui, atent,
Iubitei sale-o frunză nouă... Dar dintr-un plastic transparent.
Valentin David
TOAMNA... Se-adună fructe rubinii, Se strâng și strugurii din vii Și sacii plini se strâng la gură
Și fetele de pe centură...
DE DRAGOSTE In pat el din privire o sorbea,
Ea-i răspundea peltic printre suspine: A mai căzut o frunză-n calea mea...Și încă una, dragă, de pe tine!
Gheorghe Gurău
TOAMNĂ NUDĂ Altă toamnă se aşterne, Frunze cad prin vii grămadă,
Numai Evelor moderne
N-are ce să le mai cadă. Dorina Șovre
EVA DESNUDA Evei frunza de-o să-i cadă
O să iasă cu tam-tam,
C-o s-apară la paradă
În costumul lui... Adam. Mitică Ion
AUTUMNALĂ Cavaler fără pereche, Vântu', 'ndrăgostit lulea,
Cântă frunzei la ureche
Şi ea, biata, va cădea! Mir cea Ionescu-Quin tus
FRUNZA
E-a pomului "bucătărie" În care seva se prepară, A fost a Evei lenjerie,
Iar astăzi este brand de ţară. Vasil e Larco
NECAZUL PRIMORDIAL
Frunze cad și-Adam se-ncruntă
Pe când bagă-un lemn în sobă: "Eva iarăși se confruntă Cu o lipsă-n garderobă!"
MODĂ
Azi, Evele emancipate
Au argumentul lor solid:
Nu se mai poartă frunze late; La modă-i frunza de molid!
L iviu Sergiu Manolache
MODA
Urmărind a sa dorinţă, Moda-i în schimbare iar: Ieri cu frunza ei de viţă, Azi cu frunza de mărar.
Vasile Matei
ISPRAVĂ
Eva, când s-a măritat, Vântul frunza i-a zburat...
Dar Adam, tembel şi prost, I-a făcut de alta rost.
Alexandru M isiuga
Din selecţia la temă făcută de Petru-Ioan Gârda
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 56/64
UN OENOLOG EPIGRAMIST ŞI, FIRESC, POET
SCOALĂ-TE DOAMNEȘi vezi că pe fața noastrăAu început să se adune norii Noroaiele curg și rup totul
Gropi și râpi sfâșie obrazul pământului.
Scoală-Te și vezi cum sevele
Se înnegresc otrăvite fiind,Multe semințe refuză să încolțeascăDe teamă că nu vor putea îmbrățișa cerul.
Tot mai mulți oameni nu mai vorSă țină sapa în mânăIau pușca să-i ucidă pe ceilalțiSă-i fure și să le ia roadele.
Nimeni, Doamne, nu mai vreaSă înmulțească peștele și pâineaBa chiar, de multe ori, o zvârlÎn mări și oceane.
Vino și vezi Doamne cum talanțiiSe cheltuiesc pe arme. Limbile nu mai știuCum se pronunță cuvântul iubireMâinile nu mai știu să-și îmbrățișeze
aproapele.Vino să vezi cum florileNu-și mai deschid petalelePolenul nu mai sărută stigmateleFructele Tale iubite se răresc.
IA AMINTE APĂ
Că-n imensul tău tezaur
Să aduni firul lumină
Ce-a adus scântei de aur
De pe fața lunii-plină.
Nu uita să bați monedă
Chipul bolții genuine
Ducă vraja ce-o posedă
Duc-o-n bobul care vine.
Şi din sânul-acelor ape
Ce mi-au legănat sclipirea
Fă-mi izvorul să s-adape
Căutând nemărginirea. Iar din pieptul unor lunci,
Unde-am strâns atâți fiori
Nu uita ca să-mi aduci
Visul vântului din zori .
De cumva ai strâns în tine
Și sărutul florilor
Pune-i și arome fine
Să-mi trezesc, şi eu, un dor. Poate poți fixa î n firul
Lutului ce l-am călcat O fărâmă din porfirul Cerului ce l-am purtat.
Știu că ai putere-n tine
Ai un har curat și sfânt
Poate treci ceva din mine
În vecie, în Cuvânt.
Ce-am iubit în astă viață
Doar o lacrimă, un strop, Lângă sfânta mamii față
Aș dori să mi-o î ngropi.
Și de crezi că-i vreo lucire
În paharul meu cu vin,
APĂ - cartea-mi de citire -
Dă-o Marelui stăpân. Amin !
Constantin Profi r
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 57/64
O DOMNIŢĂ INVITATĂ CU DRAG(OIANU) LA CURŢILE IAŞILOR
SFAT PRIMIT DE LA MIHAI HAIVAS
Cu noile schimbări de look Propun să intri în Booklook, Dar, sfat îți dau, că-s vremuri grele,
Să nu insiști în mari belele!
O DEFINIȚIE A EPIGRAMEI
Epigrama-i ca femeia,
Șanțul inimii brăzdează, Însă când i-ațâți scânteia
Să te-ascunzi... că explodează!
TRADIȚIONALĂ
De când e lumea și pământul Femeia face legea-n casă, Iar bărbățelul, ca și sfântul E-n rându' lumii... pe sub masă!
LA SPITAL
N-au pastile, nici injecții, Poate doar carmol de frecții, Iar povestea nu e nouă... Vii cu-o boală, pleci cu două.
LA SLUJBA DIN BISERICĂ
Ce spune popa, e de bine,
Satanei nu vreau să mă vând, Dar când se uită fix la mine... Habar n-aveți ce-i dă prin gând!
POLITICIENII ÎNAINTE DE ALEGERI
Sunt ca frunzele ce zboară
Pe alei, în toamna rece, Grija țării îi doboară, Dar ce repede le trece!
Any Drăgoianu
CRONICA UNUI VOLUM*
Am să punctez de la-nceput:Mi-e drag olteanul priceput,
Dar mai ales, și nu-i secret,
Mi-e drag olteanul cel șiret Și cel cu nerv, deci fără frică, La fel cum este domnul Nică.
Și-a pus, iar asta mă uimește, Figura lui, pe trup de pește, Că scopul clar, și-o să confirme, Era acela să se-afirme;
Și-a început cu chicoteala, Ca noi să-i înghițim momeala,
Să facem un demers comun, Ce-naintat de domn' Gorun,
Pe linii simple, gest fratern,S-ajungă până la guvern, Iar în contextul actual Să-l bage chiar și-n manual,
Că prea-și dorește el să fie
Vedetă, lumea să îl știe, Prin școală, peste tot iubit Și de eleve mâzgălit, Să îl aștepte cu ovații La cursuri și în recreații,
Dar să-l ferească Dumnezeu, Să se holbeze-n decolteuLa vreo elevă mai de soi, Că n-o să-l mai scăpăm nici noi, De va afla a lui nevastă
Să vezi atunci pe el năpastă,
Că de o viață-i asistentă
Și are mâna rezistentă, Îl pune pe un vechi prospect De cumințire și respect,
Nu de visare și confuzii
Ci de injecții și perfuzii, Îi taie spațiul din reviste
Și gândul de la ziariste,
Pe la cenaclu, nici atât, Să-și pună unghia în gât Că și umorul e o boală...
Povestea are și-o morală: Să stea în banca lui la școală!
*Janet Nică - UN JUVETE PRINTRE PEȘTI
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 58/64
BUN și DUR îI Nicolae
FATA DE MĂRITAT ŞI
“ORACOLUL” DE LA TARABĂ Bilet de papagal - din piaţă, Luând cu scopuri evidente, Fetiţa şi-ar dori în viaţă
Un soţ “bogat”… precum Terente.
LA PATUL ŞEFULUI MURIBUND
Uniţi la şef - ajuns “fantomă”Într -un spital - noi ne-am gândit,Să nu-l trezim cumva din comă,Că iar devine-un… nesimţit !
PARLAMENTARII ROMÂNI Cu vorbe scoase ca din burtă, Au trăncănit, făcând bravada, Şi a ieşit o treabă scurtă(Dar nu chiar ca... autostrada).
CONDUCĂTORII NOŞTRI Au fost pe-acest pământ divin, Şi capi ce nu ştiau ce-i scuza,
Lucrând la greu, vorbind puţin
(Erau la… Sarmisegetuza).
ENORIAŞA
Finuţă - ca şi antilopa -
Rosti blajin preacuvioasa:Aş face eu ce zice popa... Dar dacă află preoteasa !?
URMĂRIND “HOROSCOPUL” LA TV Zodiile prind să-mi placă
Şi le-am urmărit c-un rost
Căci amu mă simt oleacă… Mai “berbec” decât am fost.
UNUI SATIRIST
Satira lui, cu chip drăcesc,Compusă pentru omul hâd, Nici n-apucai să i-o citesc
. . . şi încă râd.
GARDA
E paza care stă în post Într -o ţinută militară; Dar şi un fenomen anost,
Atunci când e... financiară.
HIMERAO-nchipuire, spun pe şleau, Dar dac-o judecăm, în sine, E doar o fantezie, sau...
Ideea că trăim mai bine.
FANDOSITAO fată fină, mofturoasă, Ce sentimentele-şi ascunde, Tăcută, firavă, retrasă
Dar e cu gândul... ştim noi unde.
JAVRAE o potaie arţăgoasă
Ce-adesea latră triumfal; Jigodia cea credincioasă
Sau ... subalternul ideal.
KILOGRAMUL
La piaţa cu cartofi şi poame
E o măsură fistichie
Ce are submultiplii-n grame
Dar niciodată chiar o mie.
Nicolae Bunduri
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 59/64
IN MEMORIAM
EFIM TARLAPAN
Unui pesimistVezi pe cruce două cifre
Şi un semn ce le desparte?
Asta-i viaţa! E un minus Între NAŞTERE şi MOARTE...
Ştiţi de ce Ştiţi de ce ni-i viaţa sumbră?
Fi'ndcă, de la mic la mare, Cei care muncesc în soare
Sunt conduşi de cei din umbră...
Toamna epigramistuluiUn indiciu semnalează
Că e toamnă şi la mine: Din cărţi poantele-mi migrează, Tot mai des, în ţări străine.
Din meditaţiile unui bătrân În tramvai, ca-n cimitir,
Atmosfera mă-ntristează: Poţi s-aştepţi pân' la delir; Nici un loc nu se cedează...
Cum am intrat în România cu epigrame Cum am reuşit să ies cu
Epigrame?... Păi nu-s mutul,Le-am strigat ca Antonescu:
"Treceţi Prutul!"
Schiţă de autoportret Gânditor, cu tâmplele ca neaua,
Frate cu-adevărul, deci sărac, Strâng şi eu, din răsputeri, cureaua, Să nu-mi treacă mintea prin stomac.
Adevărurile mele În aceste vremuri grele, Adevărurile mele
N-au nici blănuri, n-au nici ţoale, Sunt ca toată lumea: goale.
Nepotism romano-dac
Ni-i nepotismul tare.Nimic n-o să-l doboare,
La baza-i milenară
Stă piatra... unchiulară.
Homo sapiensOmul, cu al său progres, Efectiv, mă lasă stană: Pune degetul mai des
Pe trăgaci decât pe... rană.
"Car cu patru boi..."L-aş cânta, dar îl găsesc
Metamorfozat puţin: Carul încă-i românesc, Jugul însă e străin.
Omul, după Pascal Omu-i trestie gânditoare, Unic pe întreg Pământul,De aceea, nu arare,
Cugetă... cum bate vântul.
Juriului unui concurs de peste hotareVeţi primi o epigramă
Incompletă. Un balaur
Mi-a oprit poanta la vamă
Sub motiv că e de... aur.
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 60/64
PLAGIATUL… în catrene originale (?)
Unui plagiatorFără împrumut, socoate
Traiul nu-i uşor cum vrei. Eu iau bani de und'se poate,
Tu, de unde poţi, idei. Ion Ionescu Quintus
Lui Cincinat Pavelescu Maestre, în activitate, Te-au plagiat doar nechemaţii, Postum, dar cu fidelitate,
Te plagiază şi confraţii! Carmen Mihuţescu
Culmea plagiatuluiCel mai mare plagiat,
Care-a întrecut măsura, A fost când s-a copiat
Inclusiv şi semnătura. Valeriu Cercel
Plagiator fără noroc E contestat de cititor
Şi criticii îl denigrează, Deşi nu-i rău plagiator
Dar rău e tot ce plagiază.
Ion Diviza
Plagiatorul Ciupind idei, uşor îşi iartă
Şi cutezanţă şi prostie, Convins fiind că şi în artă
Furând, se-nvaţă... meserie! Petruş Luncaşu
Plagiatorii de epigramă Cei ce încearcă zborul înspre stele, Cu poante sau idei "împrumutate",
Pot să se-mbrace-n "penele" furate,În schimb nu vor putea zbura cu ele.
Nicolae Ivan
Îndoială În el, se-ascunde profitorul:
Mai că l-aş crede şi nu prea
Se laudă plagiatorul, Că m-a-nşelat cu muza mea.
Dan Căpruciu
Unui plagiatorPoemul ăsta, Fidentine, Îl recunosc, e scris de mine.
Dar îl citeşti atât de rău, C-a început să fie-al tău.
Marţial , trad. Tudor Măinescu
PlagiatMă chinui de mai multe ore,
Să pun trei versuri pe caiet Şi-apoi descopăr cu stupoare
Că-s scrise… de un alt poet. Vasile Iuşan
Din nou la "şcoală"
De la "Şcoala de Partid" A iesit un individ,
Ce-are-n "geanta diplomat"
Diploma... de plagiat!Ionel Iacob Bencei
Plagiatorul E un lucru lăudabil Şi cam greu de-ndeplinit,
Îl stimez, a fost capabil Să reţină... ce-a citit!
Ioan Nelu Vişan
Unui epigramist plagiator Volumul nu-i complet, amice,
Spun criticii documentaţi, Căci îi lipseşte tocmai lista
De autorii consultaţi. Petre Stănescu
LiterarePrecum în urbe s-a mai spus,
De multe doamne-am fost tradus...
Dar tu, madam', cu-acest bărbat, Nu m-aţi tradus, m-aţi plagiat!
Iulian Dămăcuş
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 61/64
CAVALUL LUI VAL
OM CU O CULTURĂ VASTĂ Excelent stă cu umorul Și-n cultură-i locu-ntâi, Ca dovadă e ulciorul Plin cu vin din via lui!
*** Umoristu- acesta greu,
Vesel-tristul panaceu,
Din pahar, ulcea ori ceaşcă
Bea oricât, dacă-i... de pleaşcă!
CONSTATARE
Orice geniu cât de mare Bea să fie ...creativ. Nu bei mult, nu ai valoare ...
De ...bețiv!
UN POLITICIAN
Tipul ăsta e deştept, Elitist, înalt, frumos, Bun conviv, oniric, drept
Și-n plus e... neserios!
RONDELUL JUMĂTĂŢILOR Ca jumătăți de răsărit,
Cu glob de aur la mijloc,Eram tandrețe, visuri, foc
Și reciproc ne-am cucerit.
Formam întregul nimerit S-oprească stelele în loc
Și jumătăți de răsărit Cu glob de aur la mijloc!
Acum, când toamna a sosit Pe limba frântă-a unui ceas,
Iar globul nostru s-a răcit, Din ce eram, azi am rămas
Doar jumătăți în... asfințit!
IMPOSIBILITATEGreu aș renunța la dame, Mult mai greu la epigrame,
Dar nu pot, și o spun clar!, Să mă las de-acest... Cotnar!
SFATUL CHIRURGULUI
- Te-am salvat și dusă-i boala!
Gata, fără băutură, Sau bea rar şi... cu măsură! Și de-atunci el bea cu... oala!
Val Andreescu
Desen de Doru Ghiocel Olaş
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 62/64
7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)
http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 63/64
03.12.2015 Scrisoarea de mulțumire adresată Asociației Literare „Păstorel” Iași de către directorul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Asachi” pentru participarea şi succesele obţinute în prima ediţie a Festivalului Teodorenii
desfăşurat la Iaşi între 25-27.11.2015.11.2015 Muzeul Unirii din Iaşi, Sala dublei alegeri. Lansarea cărţilor şi prezentarea operei integrale a doamnei Olguţa Luncaşu- Trifan. Aici prezentatorii asistă încântaţi la recitalu l de
epigramă al domnului Nicolae Stancu, membru APLI. Din partea Asociaţiei au mai participat: domnul EmilGnatenco cel care a recitat din opera autoarei şi doamna Conf . Dr. Cornelia Ursu.
Foto Didina Savu
17 .11.2015 Cancelaria Şcolii gimnaziale din Dumbrăviţa la evenimentul organizat de cele trei şcoli: Rediu, Dumbrăviţa şi Ruginoasa intitulat: Ziua mondială a toleranţei . Au participat doamna Rodica Rodean
preşedinta Asociaţiei Universul Prieteniei şi M.B.B. din partea Asociaţiei Literare „Păstorel Iaşi. Aiciîmpreună cu prof. Petronela Angheluţă (Dumbrăviţa), prof. Georgiana Alexandra Vasile (Rediu) şi prof.
Gabriela Şerban Stanciu ( Ruginoasa).